Interpretarea EKG

25
1 ELECTROCARDIOGRAMA (EKG) Viteza de conducere a traseului EKG- 50 mm/sec → 1 patrat = 0.02” -25 mm/sec→ 1 patrat= 0.04” Derivatiile Standard ( D1,D2,D3) -Unipolare (aVR, aVL, aVF) -Precordiale (V1,V2 )→ drepte (V3,V4)→ intermediare (V5,V6)→stangi Interpretarea traseului electrocardiogramei: -unda P → depolarizare atriala. -complexul QRS→ depolarizare ventriculara. -undaT→ repolarizare ventriculara. Interpretarea unui traseu EKG presupune: 1. Determinarea ritmului cardiac. 2. Determinarea frecventei cardiace. 3. Determinarea axei electrice a inimii. 4. Analiza undei P. 5. Analiza intervalului PR sau PQ. 6. Analiza complexului QRS. 7. Analiza segmentului ST. 8. Analiza undei T. 9. Analiza undei U. 10. Analiza intervalului QT.

description

EKG

Transcript of Interpretarea EKG

  • 1

    ELECTROCARDIOGRAMA (EKG)

    Viteza de conducere a traseului EKG- 50 mm/sec 1 patrat = 0.02

    -25 mm/sec 1 patrat= 0.04

    Derivatiile Standard ( D1,D2,D3)

    -Unipolare (aVR, aVL, aVF)

    -Precordiale (V1,V2 ) drepte

    (V3,V4) intermediare

    (V5,V6)stangi

    Interpretarea traseului electrocardiogramei:

    -unda P depolarizare atriala.

    -complexul QRS depolarizare ventriculara.

    -undaT repolarizare ventriculara.

    Interpretarea unui traseu EKG presupune:

    1. Determinarea ritmului cardiac.

    2. Determinarea frecventei cardiace.

    3. Determinarea axei electrice a inimii.

    4. Analiza undei P.

    5. Analiza intervalului PR sau PQ.

    6. Analiza complexului QRS.

    7. Analiza segmentului ST.

    8. Analiza undei T.

    9. Analiza undei U.

    10. Analiza intervalului QT.

  • 2

    1. Ritmul cardiac

    Regulat sinusal

    -Jonctional- superior

    -mijlociu

    - inferior

    Neregulat fibrilatie atriala

    -Flutter atrial

  • 3

    A. Ritmul sinunal

    Prezenta undei P pozitiva inaintea complexului QRS cu acelasi segment PQ.

    55-80/min

    Unda P-durata 0.06-0.11

    -amplitudine 2-2.5mm

    B. Ritmul jounctional superior

    Depolarizarea atriala se realizeaza inaintea depolarizarii ventriculare si este in sens

    invers.

    Unda P negative inaintea complexului QRS.

    C. Ritmul jounctional mijlociu

    Depolarizarea atriala se realizeaza concomitant cu depolarizarea ventriculara.

    Complexul QRS se suprapune pe unda P care nu se vede.

  • 4

    D. Ritmul jounctional inferior

    Depolarizarea atriala se realizeaza dupa depolarizarea ventriculara si este in sens

    invers.

    Unda P negative dupa complexul QRS.

    I. Fibrilatia atriala

    Lipseste unda P si apare unda f de fibrilatie.

    Ritm neregulat.

    Frecventa= 400-600/min

    II . Flutter atrial

    Lipseste unda P si apareunda F de Flutter atrial.

    Ritm neregulat.

    Frecventa= 250-400/ min

  • 5

    2. Frecventa cardiaca

    Pentru ritmurile regulate se foloseste schema.

    Sau formula frecventa= 1500/ distanta RR (nr.de patratemici.

    Pentru ritmurile neregulate se face media luand minimum 3 complexe QRS.

    3. Axaelectrica a inimii

    Axa electrica normala a inimii este intre 0 (+90) Se calculeaza axa in derivatiile DI si aVF prin calcularea axei QRS in fiecare derivatie

    si stabilirea axei intermediare.

  • 6

    HIPERTROFIILE

    Hipertrofia atriala stanga (HAS)

    Unda P larga, plata sau bifida in DI, aVL

    Durata> 0.12

    P mitral.

    Hipertrofia atrialadreapta (HAD)

    Unda P inalta ascutita > 3mm in DII, DIII, aVF

    P pulmonary.

  • 7

    Hipertrofia ventriculara stanga (HVS)

    Axa electrica a inimii este la stanga.

    Unda R > 17 mm in V5,V6, si unda S >17 mm in V1,V2.

    Indicele Sokolov-Lyon R V5+ S V2 > 35mm.

    Tulburari secundare de repolarizare in V5, V6 - segment ST subdenivelat.

    unda T negative.

    Hipertrofia ventriculara dreapta (HVD)

    Axa electrica a inimii este la dreapta.

    Unda R > 7 mm in V1,V2, si unda S >7 mm in V5,V6.

    Indicele Sokolov-Lyon R V1+ S V5 > 10.5 mm.

    Tulburari secundare de repolarizare in V1, V2 - segment ST subdenivelat.

    unda T negative.

  • 8

    Hipertrofia ventriculara dreapta.

    TULBURARI DE CONDUCERE (BLOCURI)

    Bloc sinusal (BSA) Ritm sinusal dar este ritm neregulat atunci cand apare pauza sinusala.

    Pauza electrica intre doua unde R-R normale.

  • 9

    Bloc atrioventricular (BAV) Sunt 3 Grade:

    - Grad I (simplu / partial)

    - Grad II ( Mobitz I, Mobitz II, Tip inalt)

    - Grad III (total / complet)

    BAV Grad I Ritm sinusal.

    Interval PR> 0.20 constant

    Interval PR= unda P + segment PQ + unda Q

    BAV Grad II Mobitz I Ritm neregulat.

    Interval PR se alungeste progresiv pana ce apare unda P blocata.

  • 10

    BAV Grad II Mobitz II Ritm atrial regulat si ventricular neregulat.

    Interval PRconstant.

    Apar unde P blocate, in mod intermittent tip 2:1, 3:1, 4:1

    BAV Grad II Tip inalt Ritm neregulat.

    Bradicardie severa.

    Unda P blocate in numar mare, gradul de blocaj inalt.

    Este un bloc in stadiul care se poate transfera in BAV Grad III.

    BAV Grad III-total Ritm regulat.Atriile se contracta constant cu frecventa nodulului sinusal (60-80/min) cu

    distanta P-P egale.

    Ventriculii se contracta constant cu frecventa(40-60/ min) data de un centru sub nivelul

    jonctiunii cu distanta R-R egale. Intre atriile si ventriculii nu exista legatura.

  • 11

    Bloc de ram stang (BRS)

    Axa electrica la stanga.

    In precordiale stangi V5,V6complexul QRS are baza largita> 0.11si aspect de M sau

    platou, aspect de RR.

    Tulburari de repolarizare in V5,V6 segment ST negative.

    -unda T negative.

    Bloc de ram drept (BRD)

    Axa electrica este aceasi axa inaintea blocului.

    In precordiale drepte V1,V2 complexul QRS are baza largita>0.11 si aspect de M sau

    platou, aspect de RSR.

    Tulburari de repolarizare in V1,V2 segment ST negative.

    -unda T negative.

  • 12

    Hemiblocuri: - hemibloc stang anterior.(HBSA)

    -hemibloc stang posterior.(HBSP)

    Sindrom Wolf-Parkinson-White (WPW)

    Exista 3 fascicule accesorii:

    1.Fascicul Kent leaga atriile cu ventriculii.

    2.Fascicul James leaga atriile cu fascicul Hiss.

    3.Fibre Manheim leaga fascicul Hiss cu ventriculii.

    In DI,DII,DIII.

    Interval PR mic< 0.11

    La piciorul pantei ascendente a undei R apare unda Delta pozitiva iar unda T

    negativa, QRS larg>0.11 .

    Tulburari de ritm (Aritmii) Clasificarea:

    I.Aritmii cu ritm normotrop:

    -Tahicardie sinusala.

    -Bradicardie sinusala.

    -Aritmii sinusale.- Respiratorie - Nerespiratorie

  • 13

    II. Aritmii cu ritm heterotrop:

    -Extrasistole Atriale Jonctionale- Ventriculare

    -Tahicardie paroxistica (TP) Supraventriculara (TPSV)-Ventriculara

    (TPV)

    Flutter si fibrilatie atriala.

    Flutter si fibrilatie ventriculara.

    Tahicardiesinusala

    Ritm sinusal.

    Unda P sic omplexul QRS cu morfologie normal.

    Distantele R-R egale, constant, si mici.

    Frecventa>85/min.

    Bradicardiesinusala Ritm sinusal.

    Unda P si complexul QRS cu morfologie normal.

    Distantele R-R egale, constant, si mari.

    Frecventa

  • 14

    Aritmii sinusale

    Nodulul SA descarca neregulat.

    Intervalul R-R neregulat.

    Morfologia undei P si complexului QRS este normala.

    Frecventa este normala dar creste in inspir si scade in expir.

    Extrasistole

    Extrasistola atriala Ritm sinusal.

    Unda P modificata, urmata de complex QRS-T normal si o pauza post extrasistolica

  • 15

    Tahicardie jonctionala

    Ritm regulat cu frecventa 100-180/min .

    Unda P absenta.

    Apare unda P retrograda.

    Extrasistola jonctionala Ritmul depinde de ritmul de baza.

    Unda P care insoteste ESJ este inversata, ingropata sau retrograde.

    QRS normal.

  • 16

    Aritmiile ventriculare- Ritm Idioventricular

    Frecventa 20-40/min

    Complexul QRS >0.11 de tip extrasistola ventriculara si morfologie modificata.

    Unda p lipseste.

    Ritm Idioventricular accelerat Frecventa 40-100/min

    Ritm regulat.

    Unda P lipseste.

    QRS aspect larg.

  • 17

    Extrasistola ventriculara

    Sistematizata cu ritm: Bigeminism (1S/1ExV)

    Trigeminism(2 S/ 1 ExV)

    Cvadrigeminism (3S/1ExV)

    Monofocale sau polifocale.

  • 18

    Tahicardie paroxistica supraventriculara (TPSV)

    Ritm regulat

    Frecventa 150-250/min

    Unda P siunda T unite si ample.

    QRS normal.

    Tahicardie ventriculara monomorfa

    Acelasi centru descarca cu o frecventa 100-250/min

    Ritm regulat fara unda P vizibila.

    QRS larg.

    Puls absent

  • 19

    Tahicardie ventriculara polimorfa

    Acelasi dar cu ritm regulat sau neregulat si sunt mai multi centrii care descarca.

    Frecventa 100-250/min

    Puls absent

    QRS larg

    Torsada varfurilor

    Este o varianta de tahicardie ventriculara polimorfa.

    Frecventa 200-250/min

    Faraunda P

    QRS larg

    Intoxicatie cu droguri sau hipomagnezemie.

  • 20

    Fibrilatie ventriculara

    Asistola

    Artefacte

  • 21

    Tremor artifacts

    Tulburari de irigatie coronariana

    Supra si subdenivelarea ST

    ST supradenivelat

    >2mm in derivatiile precordiale arata IMA stadiul supaacut 4-6 h si se numeste unda

    PARDEE.

    ST subdenivelat

    Ischemie miocardica sau tulburari de repolarizare din hipertrofie ventriculara.

  • 22

    Infarct miocardic anterior Ocluzia coronarei stangi- ramura descendenta anterioara stanga.

    V3,V4 modificari EKG:

    ST supradenivelat si unda T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)

  • 23

    Infarct miocardic inferior Ocluzia arterei coronare drepte ramura descendenta posterioara

    DII, DIII, aVF

    ST supradenivelat si unde T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)

    Infarct miocardic lateral Ocluzia coronarei stangi-ramura circumflexa.

    DI, aVL, V5,V6

    ST supradenivelat si unda T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)

  • 24

    Infarct miocardic septal Ocluzia coronarei stangi- ramura septala a coronarei descendente anterioare.

    Unda Q patologica in V1,V2

    Infarct miocardic posterior

    Ocluzia arterei coronare drepte-ramura posterioara descendenta sau a coronarei

    circumflexe stangi.

    Unda R mare in V1,V2,V3,V4 si subdenivelarea ST dar cu supradenevilarea ST si unda

    Q patologica in V7,V8,V9.

  • 25

    Stadiile infarctului miocardic

    Stadiul supraacut= ST supradenivelat. Apare si unda PARDEE.

    Fara modificari ale undei Q,

    (4-6h)

    Stadiul acut= unda Q patologica,

    segmental ST se apropie de linia izoelectrica > 3-4mm

    unda T incepe sa se individualizeze si ramane negative.

    (6h-1 saptamana)

    Stadiul subacut=Q patologica,

    segment ST supradenivelat cu 1-2mm

    unda T negative.

    (1 saptamana-3 saptamani)

    Stadiul cronic= Q patologica

    ST pe linia izoelectrica

    T negative sau aplatizata sau pozitiva

    > 3 saptamani

    Localizarea infarctului miocardic

    Antero- (DI, aVL)+ V1,V2-septal

    V3,V4-apical

    V5,V6-lateral

    V1-V6-anterior extins

    Posterior(DI, aVL)- semne indirecte cu unda R mare in V1,V2,V3,V4

    -semne directe in V7,V8,V9

    Inferior(DII,DIII, aVF)

    Transmural = cuprinde intraga grosime a peretelui , apare unda QS

    patologica fara unda R

    Modificari QRST

    - Ischemie modificari ST si unda T

    - Necroza- modificari unda Q

    - Q patologica: durata>0.4 si amplitudine> din unda R