Sinusurile (denumite si sinusurile paranazale) sunt 4 cavitati pline cu aer la nivelul craniului uman. Ele sunt conectate cu spatiul dintre nari si meaturile nazale. Cavitatile sinusale izoleaza craniul, ii reduc greutatea si asigura rezonanta in momentul vorbirii. 

Sinusurile contin mecanisme de aparare impotriva florei patogene (virusuri si bacterii considerate straine organismului). In cazul aparitiei unui dezechilibru ce afecteaza mecanismele normale de aparare de la nivelul sinusurilor, poate permite intrarea bacteriilor care exista in mod normal la acest nivel, in interiorul sinusurilor. Odata patrunse la acest nivel, ele pot agresa celulele inconjuratoare si produc infectie sinusala. Sinusurile sunt acoperite de un strat de mucus si de celule ce prezinta pe suprafata lor mici prelungiri numite cili. Acestea intervin in captarea si indepartarea bacteriilor si a poluantilor externi. Complexul osteomeatal (COM) conecteaza meaturile nazale cu sinusurile paranazale.

Sinusul frontal este o cavitate de forma piramidala cu baza inferioara,situata in  grosimea solzului frontalului, lateral de glabela. Rezulta prin impartirea compactei osoase într-o lama anterioara şi una posterioara.

Sunt despartite printr-un sept sagital. La nivelul bazei se gaseşte un orificiu, care prin canalul nazofrontal, se deschide în meatul nazal mijlociu.

Sinusul etmoidal este format din mai multe cavitati neregulate, celule etmoidale, care formeaza  labirintul etmoidal.  Există celule anterioare, mijlocii şi posterioare, care se deschid în meaturile  nazale superior şi mijlociu.

Sinusul sfenoidal are o formă neregulată şi este situat în osul sfenoidal. Are raporturi importante de vecinătate cu sinusurile cavernoase şicu conţinutul acestora. Se deschid printr-un orificiu în recesul sfenoetmoidal.

Sinusul maxilar este cel mai voluminos. Are forma unei piramidetriunghiulare şi este situat în corpul maxilei. La nivelul bazei, situată medial,se găseşte hiatul semilunar, care reprezintă orificiul de deschidere în meatul nazal mijlociu.

O infectie virala determina afectarea celulelor de la acel nivel. Acest lucru determina aparitia unei reactii inflamatorii cu cresterea cantitatii si densitatii secretiilor locale, determinand obstructia meaturilor nazale. Aceste meaturi au conexiune cu sinusurile. Obstructia la acest nivel determina afectarea proceselor ce indeparteaza bacteriile prezente in mod normal la nivelul meaturilor. Bacteriile incep sa se inmulteasca si invadeaza mucoasa ce tapeteaza cavitatea sinusala, determinand aparitia simptomelor de sinuzita. Alergenii si substantele poluante produc un efect similar.

Sinuzita acută Sinuzita acută se manifestă ca o infecție a tractului respirator superior, în general de origine virală. Suprafețele țesuturilor distruse din punct de vedere viral sunt, după aceea, accentuate de bacterii, cel mai des acestea fiind Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Moraxella catarrhalis precum și Staphylococcus aureus. Alți patogeni de tip bacterial includ specii streptococe, bacterii anaerobice și, mai rar, bacterii negative din perspectiva reținerii unor anumite substanțe (ce au rol important în indicatorii pH-ului). O altă posibilă cauză a sinuzitei pot fi problemele stomatologice care afectează sinusul maxilarului. Episoadele acute ale sinuzitei pot proveni, de asemenea, din infecții ale ciupercilor. Aceste infecții sunt cel mai des prezente la pacienții ce suferă de diabet sau alte deficiențe ale sistemului imunitar (cum ar fi virusul HIV) si pot amenința viața bolnavului.

Sinuzita cronică reprezintă o multitudine de boli care au în comun inflamarea cronică a sinusurilor. Cauzele sunt in număr mare, și pot include alergii, factori ai mediului înconjurător (praful, poluarea), infecții ale bacteriilor sau ciuperci (alergice, infecțioase sau reactive). Cauzele non-alergice cum ar fi rinita vasomotoare poate, de asemenea, cauza probleme cronice ale sinusurilor. Simptomele includ: blocajele nazale, durere facială, febră, durere de dinți, mucozitați de culoare verde sau galbenă, dense, precum și senzația de "plin" atunci când bolnavul se apleacă. Foarte rar, sinuzita cronică poate conduce la inabilitatea de a detecta mirosuri. În puține cazuri însă, sinuzita cronică maxilară poate fi provocată de extinderea bacteriei de la o infecție dentară. Un studiu in ceea ce privește sinuzita cronică este cel al ciupercii. Ciuperca se găsește in cavitățile nazale și in sinusurile pacienților ce suferă de sinuzită, dar poate fi găsită de asemenea și la pacienții sănătoși. Rămâne insă neclar dacă ciuperca este o cauză a sinuzitei cronice.

ACUTA CRONICA

congestie nazala cu eliminarea secretiilor prin partea posterioara a cavitatii nazale (la nivelul faringelui)

presiune sau durere la nivelul unghiului intern al ochiului sau la nivelul regiunii nazale superioara

 cefalee la nivelul regiunii temporale sau in jurul ochilor

simptomele de durere sau presiune se agraveaza la tuse, stranut, in pozitia culcat, fiind ameliorate de pozitia cu capul ridicat.

hipersecretie nazala cronica, obstructie nazala si usor disconfort de-a lungul puntii nazale

durere agravata in cursul zilei sau la purtarea ochelarilor

durere cronica si respiratie urat mirositoare

de obicei apar recaderi la nivelul altor sinusuri.

ACUTA CRONICA

durere la nivelul oaselor obrajilor, in jurul sau infraorbital sau la nivelul dentitiei superioare

durere sau presiune uni sau bilaterala tumefactie, roseata sau senzatie de

tensiune la nivelul regiunii geniene (a obrajilor)

simptomele de durere sau presiune sunt agravate in pozitie cu capul ridicat si sunt ameliorate la inclinarea capului 

hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara

febra

disconfort sau presiune la nivelul regiunii posterioare oculare

durere cronica la nivelul dentitiei durerea se agraveaza la frig,

expunerea la alergeni sau infectii intercurente

disconfortul creste in intensitate de-a lungul zilei, cu agravarea/aparitia tusei de-a lungul noptii.

ACUTA CRONICA

cefalee severa la nivelul regiunii frontale

febra durere agravata de

inclinarea capului si ameliorata in pozitia cu capul ridicat

hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara.

cefalee persistenta usoara la nivelul regiunii frontale

istoric de traumatism sau afectare a regiunii sinusale.

ACUTA CRONICA

cefalee profunda cu durere la nivelul regiunii superioare si posterioare cefalice, de-a lungul regiunii frontale si la nivelul regiunii posterioare oculare

Febra durerea se agraveaza in pozitia

culcat sau prin aplecarea in fata  Diplopie sau dificultati de vedere

in cazul in care apare presiune asupra substantei cerebrale

hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara

cefalee difuza usoara

febra, cefalee si tumefierea tesuturilor moi din regiunea frontala pot indica infectia osului frontal, denumita si tumora Pott sau osteomielita; de obicei, aceasta complicatie este intalnita numai la copii

infectia orbitei poate fi secundara sinuzitei etmoidale: pleoapa se poate tumefia, cu aparitia ptozei (caderea) pleoapei superioare; febra si starea generala alterata sunt adesea prezente; sechelele ce pot aparea sunt pierderea mobilitatii ochiului, cu orbire secundara

sinuzita etmoidala sau frontala poate determina aparitia unui cheag sanguin la nivelul regiunii din vecinatatea sinusurilor; simptomele sunt similare cu cele intalnite in infectia orbitala, la care se mai pot asocia pupila dilatata sau fixa; de obicei aceasta este bilaterala

in cazul extinderii infectiei la nivel cerebral, pot aparea modificari de personalitate, cefalee atroce, modificari ale starii de constienta, dificultati de vedere sau crize convulsive. Ulterior poate apare coma si existus

ACUTA CRONICA

Sinuzita obișnuită este depistată pe cale clinică. Din punct de vedere clinic, sinuzita bacterial-acută si viral-acută este dificil de depistat, deoarece cea virală durează mai puțin de 7 zile, pe când cea bacterială mai mult o săptămână (de obicei 40%-50% dintre cazuri reprezintă sinuzita bacterială).

 Pentru depistarea sinuzitei cronice (care durează mai mult de 12 săptămâni) pot fi folosite drept diagnostice tomografiile, precum și prelevarea unor țesuturi.

Sinuzita acută Sunt foarte multe medicamente care pot duce la descoperirea unor simptome asociate sinuzitei, cum ar fi migrenele, presiunile, oboseala excesivă și durerea. De obicei, acestea au rolul de a ușura durerea. Consultația oferită de doctor va conduce la o prescripție pentru antibiotice, precum și o recomandare pentru restul durerilor.

De asemenea, pot fi folosite și metodele tradiționale, cum ar fi folosirea unui instrument numit "neti pot", ce curăță sinusurile folosind apă caldă cu sare. Totodată este recomandată consumarea ceaiului, supei de pui, precum și cea a sprayurilor nazale.

Analgezicele (cum ar fi paracetamolul, aspirina, ibuprofenul) pot fi folosite, dar nu in exces, deoarece pot conduce la afectarea căii respiratorii. Dacă starea pacientului suferind de sinuzită nu se imbunătățește in următoarele 48 de ore, un doctor poate prescrie antibiotice (amoxicilină, augmentin), acestea fiind cele mai recomandate.

Gray’s Anatomy for students-Richard L. Drake

http://http://images.google.ro/