COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI

(HIDROXIACIZI )

COMPUŞI HIDROXICARBOXILICI(HIDROXIACIZI)

Acizii organici care conŃin alături de grupa carboxil una sau mai multe grupe hidroxil în radicalul de hidrocarbură se numesc hidroxiacizi (oxiacizi). Ei pot fi: acizi alcooli şi acizi fenoli.

C6H5 CH COOH

OH

HO CH2 COOH HOOC CH CH COOH

OH OHacid hidroxiaceticacid glicolic acid α−hidroxfeniliacetic

acid mandelic

acid 2,3-dihidroxisuccinicacid tartric

acid β−hidroxα−fenilpropionicacid tropicacid monohidroxisuccinic

acid malicacid citric

HOOC CH CH2 COOH

OH

CH2 OH

COOHCHC6H5

COOHCH2

C COOH

CH2 COOH

HO

Nomenclatura Hidroxiacizii se denumesc adăugând prefixul hidroxi (oxi) la numele acidului carboxilic saturat, precizând poziŃia (poziŃiile) grupei hidroxil. Se folosesc şi denumiri empirice, acceptate de IUPAC.

HIDROXIACIZI ALIFATICI (ACIZI ALCOOLI)

HIDROXIACIZI

Hidroxiacizii alifatici, în majoritate, au structură cristalină. Sunt solubili în apă. Nu pot fi distilaŃi la presiune normală pentru că se descompun. Exceptând acidul glicolic, hidroxiacizii alifatici au un centru chiral.

In natură se găsesc racemici sau forme optic active. Incadrarea hidroxiacizilor în serii configurative se face pe baza atomului de carbon chiral, prin corelare cu glicerinaldehida. Se adoptă convenŃia Cahn, Ingold, Prelog.

Stabilirea seriilor configurative are la bază convenŃii şi de aceea are un caracter arbitrar. Simbolurile D şi L în seria hidroxiacizilor au semnificaŃii diferite faŃă de cele din clasa monozaharidelor (E.Fischer).

ProprietăŃi fizice

HIDROXIACIZI

Hidroxiacizii dau reacŃii care dovedesc prezenŃa celor două funcŃiuni în aceeaşi moleculă.ProprietăŃi chimice.

ReacŃia de eliminare a apei permite diferenŃierea hidroxiacizilor în funcŃie de poziŃia reciprocă a celor două funcŃiuni

2-R CH

OH

C OH

O

HC R

C=OHO

HO

H2O

O=C O

R CH

O C=O

RHC R C

H

O

C

C=O

C RO

O

HLactidã

+

αααα-Hidroxiacizii

Lactidele prin fierbere cu apă dau hidroxiacizii iniŃiali.

H3C C COOH

CH3(H)

OH

H+, to

(H2SO4)

CH3 (H)

C=OH3C + HCOOH

HIDROXIACIZI

ββββ-Hidroxiacizii. β-Hidroxiacizii prin încălzire, în mediu de acid diluat, elimină apa intramolecular cu formarea acizilor

α,β- nesaturaŃi.

HOOC CH(OH) CH2 COOH CH CH COOHHOOC

Acid malic Acid fumaric

H2O-

-(H)R CH CH2 COOH

OH

H2SO4 (diluat)

H2O(H)R CH CH COOH

+

-γγγγAcid

CH2

C=OOH

CH2

C=OHO

CH2

C=OHO

CH2

CH3 CH

OH2

CH2

CH3

OH

CH H+

+

CHCH3

CH2

H2O- H+ CHCH3

CH2

CH2

C=OO

hidroxivalerianic

γγγγ -Valerolactona

γγγγ şi δδδδ- Hidroxiacizii elimină apa intramolecular, în cataliza acidă, conducând la lactone steric stabile (lipsite de tensiune).

HIDROXIACIZI

Acidul glicolic, HOCH2-COOH, este o substanŃă solidă (T.t.80oC), solubilă în apă, alcool şi

eter. Se găseşte în fructe necoapte (struguri) şi în plante (frunzele viŃei sălbatice). Sintetic se obŃine

prin hidroliza acidului monocloracetic (vezi metode generale). Este folosit în industria detergenŃilor,

adezivilor şi polimerilor biodegradabili.

Acidul lactic, CH3-CH(OH)-COOH, conŃine un atom de carbon chiral şi există sub formă

de enantiomeri şi ca racemic. Acidul lactic racemic este acidul de fermentaŃie. El apare în laptele acru,

în murături şi varză acră, ca urmare a fermentaŃiei lactice a zaharurilor (C6H12O6 → 2 C3H6O3). Acidul

racemic se obŃine prin sinteză, dar se purifică greu. Acidul obŃinut se scindează în enantiomeri cu

ajutorul bazelor organice (morfina,chinina, stricnina). Acidul L(+) lactic se găseşte în zeama de carne

şi apare în muşchi şi în celulele animalelor superioare, ca produs al degradării fiziologice normale a

hidraŃilor de carbon (vezi transformări biochimice). Este unul din primii acizi utilizaŃi în hrana omului.

Este solubil în apă. Nu se poate distila. Se foloseşte ca sirop 50-80%. La concentraŃii mai mari de 80%

se interesterifică în acid lactil-lactic şi reacŃia continuă până la polimeri.

Acidul lactic este utilizat ca mordant în industria coloranŃilor şi în tăbăcărie. Se adaugă în sucuri

carbonatate pentru corectarea pH-ului, îmbunătăŃirea gustului şi aromei. ImbunătăŃeşte aroma

brânzeturilor şi cazeinei alimentare. Este utilizat la conservarea măslinelor, gemului, jeleurilor, a berii,

maionezei etc. Are acŃiune bactericidă

Acizi alcooli mai importanŃi

HIDROXIACIZI

Acidul ββββ-hidroxibutiric, CH3CH(OH)-CH2-COOH (T.t.44oC), este unul din produşii de oxidare a grăsimilor din

organism. A fost semnalat în urina diabeticilor.

Acidul mandelic (hidroxifenilacetic), sub forma acidului (-)mandelic se găseşte sub formă de glicozid, (amigdalina)

în sâmburii de migdale, de unde se obŃine prin hidroliză acidă (HCl conc) şi acid (+)mandelic în glicozidul

sambunigrina.

Acidul tropic se obŃine prin degradarea alcaloizilor. Se găseşte în alcaloizi.

Acidul chinic, C7H9O6, apare în plante şi rezultă din acid shikimic (obŃinut din Illirium religiosum). Acidul chinic

joacă rol deosebit în sinteza unor compuşi aromatici în plante.

H2O+

COOH

OH

OH OH

OH

COOH

HO

HO

HO

Acidul malic, HOOC-CH(OH)-CH2-COOH, a fost descoperit de Scheele (1785). Se găseşte în agrişe, mere necoapte, în revent (rabarbura) şi în fructe de scoruş de munte. Acidul (-)malic este prezent în vin, iar ca sare de calciu în frunza de tutun. De asemenea apare şi la creşterea unor tulpini din Aspergillus niger pe medii conŃinând fumarat, succinat sau zaharoza.Racemicul (T.t. 131oC) se obŃine prin sinteză din acid monoclorsuccinic sau din acid maleic şi fumaric. Această reacŃie are importanŃă biologică.

HIDROXIACIZI

Acidul tartric, HOOC-CH(OH)-CH(OH)-COOH, se găseşte în natură liber şi ca săruri. Sarea acidă de potasiu (tirighia-tartru) se depune din vin, nu este solubilă în alcool. Din tartru se separă acid tartric. Tartru tratat cu Ca(OH)2 trece într-un precipitat insolubil care se filtrează, se spală şi după descompunere cu H2SO4 separă acid tartric. Prin fermentaŃie se obŃine acidul (+) tartric, acesta fiind şi cel mai răspândit. Acidul tartric se prezintă ca enantiomeri (+) şi (-) şi ca formă inactivă prin compensare intramoleculară (acid mezotartric).

C

C

OH

COOH

H

H

COOH

C

C

COOH

OH

H

H

HO

HOHOOC

C

C

COOH

H OH

OHH

C

C

H

HHO

HO

COOH

HOOC

HOOC

(+) 2R,3R (-) 2S,3S 2R, 3S 2S, 3R

Enantiomeri (+),(-) (T.t.170oC) (T.t. 140oC)

HIDROXIACIZI

Acidul citric, (T.t.153oC), este un acid monohidroxi-tricarboxilic care se găseşte liber sau ca sare de potasiu în lămâi (2-10%), coacăze, zmeură, portocale, ananas şi altele. Cristalizează cu o moleculă de apă. Este solubil în apă şi alcool. Se obŃine prin fermentarea citrică a glucozei, zaharozei, melasei, folosind bacterii (Citromyces) sau mucegaiuri.

2o

CH2 COOH

C

CH2

OH

COOHCOOH

-

H2SO4 , t

CH2 COOH

C

CH2 COOH

O - CO2

CH3

C

CH3

O

AcetonãAcid acetondicarboxilic

La încălzire cu H2SO4, acidul citric se descompune în acid formic şi acetonă. ReacŃia poate fi folosită la identificare şi dozare.

HIDROXIACIZI

Acidul citric este un acid solicitat ca “sare de lămâie”. Are acŃiune sechestrantă şi antioxidantă în concentraŃii mici (0,01-0,02%). Este mult folosit în industria alimentară. El împiedică degradarea vitaminei C în timpul congelării şi conservării produselor, cristalizarea mierii de albine etc. Se utilizează la controlul pH-ului la şampoane. Are importanŃă deosebită în transformările biochimice (v.ciclul Krebs). In vopsitorie funcŃionează ca mordant.

CH3 (CH2)5 CHOH CH2 CH=CH (CH2)7 COOH CH3 (CH2)5 CH=O+CH2=CH (CH2)8 COOHAcid undecilenicHeptanal

degradare oxidativã

Acidul ricinoleic (C18, ∆9, C12OH) , este un acid hidroxinesaturat, monocarboxilic. Se obŃine

prin hidroliza uleiului de ricin.

Acidul ricinoleic se scindează oxidativ în heptanal şi acid undecilenic, cu miros plăcut.

HIDROXIACIZI

ACIZI FENOLI

Acizii fenoli se împart după locul pe care-l ocupă gruparea carboxil, în două grupe

Acizi fenoli (acizi hidroxibenzoici) care conŃin grupa carboxil legată direct de nucleul aromatic, fenolic.

Acizi fenoli cu grupa carboxil la catena laterală (acizi hidroxicinamici)

Cei mai mulŃi acizi fenoli se găsesc în regnul vegetal de unde se extrag după o eventuală hidroliză. Se pot obŃine şi prin sinteză.

HIDROXIACIZI

+ -

COOH

OH

HO

HOOC

CO

OH

CO

OH

O

HOOC

Oto

H2O CO2

-

transp.

H2O

1

2

.

.O

O

Acizi fenoli mai importanŃiAcidul o-hidroxibenzoic (Acidul saliclic), se găseşte în natură, liber în frunzele de

siminichie, flori de muşeŃel şi ca ester sau glicozide în uleiurile eterice din tuberoză, cuişoare, salcie etc, unde glicozidele hidrolizează sub influenŃa enzimelor plantei. Se obŃine şi prin sinteză. Acidul salicilic este un compus cristalizat sub formă de ace albe (T.t.157oC), care sublimează uşor şi este antrenabil cu vapori de apă. Este greu solubil în apă rece, dar solubil la cald. Se dizolvă în eter, cloroform,alcool. Cu clorura ferică dă o coloraŃie roşie-violetă, caracteristică, folosită curent pentru identificare şi dozare.

Când grupa hidroxil este în para, datorită efectului +E, desprinderea protonului se realizează mai greu şi Ka este mai mică decât la acidul benzoic.

Xantona

Acid salicil-salicilic Salol

La uşoară încălzire acidul salicilic se transformă în salicilat de fenil (salol) şi parŃial în xantonă.

-

-O H

C

O

OH

O H

C

O

OH+

-

HIDROXIACIZI

+COOHHO COOHCOOHHO HO COO

Acidul p-hidroxibenzoic, liber şi sub formă de esteri se utilizează drept conservant (PHB). Acidul p-hidroxibenzoic dirijează procesele de fermentare secundară la bere, cidru etc. Un derivat important îl reprezintă depsida acidului p-hidroxibenzoic care se obŃine prin esterificare. Depsida nu manifestă proprietăŃile taninurilor.

Acidul salicilic participă şi la alte sinteze. ObŃinerea aspirinei (antipiretic) sau a salicilatului de metil (esenŃa de Wintergreen) utilizat în parfumerie şi ca antireumatic.

COOH

OCOCH3

COOH

OH OH

COOCH3CH3OHAc2O

Acidul salicilic este utilizat în industria alimentară drept conservant şi antiseptic. In terapeutică se utilizează sub formă de sare de sodiu, ca aspirină şi ca salol (efect antiseptic).

In chimioterapia TBC este mult utilizat acidul p-aminosalicilic (PAS), ,

care se obŃine din m-aminofenol, prin metoda Kolbe-Schmitt

H2N

OH

COOH

HIDROXIACIZI

Acizi dihidroxibenzoici

COOH

O

O

CH2

COOH

OH

OCH3

COOH

OCH3

OCH3

COOH

OH

OH

COOH

OH

OH

COOH

OH

HO

COOH

OHHO

COOH

OH

OH

H3C

acid protocatehic

acid vanilic

acid veratric

acidpiperonilic

acid

β-rezorcilic

acid

α-rezorcilicacid gentisic

acid orselic

Acidul

protocatehic

(3,4-dihidroxibenzoic) se obŃine dinpirocatehină, prinîncălzire, la 130oC cu o soluŃie de carbonat de amoniu. La distilare se descompune înpirocatehină şi CO2. Este un reducătorputernic. CuFeCl3, în soluŃieapoasă, dă o coloraŃie albastră-verde.

Acidul

vanilic (3-metoxi-4-hidroxibenzoic) se obŃine la oxidareaaldehideivanilice, a izoeugenolului sau a alcooluluiconiferilic, substanŃe naturalesau de sinteză

Acidul

veratric

(3,4-dimetoxibenzoic) se formează la degradarea unoralcaloizi

Acidul

piperonilic. Este rezultatulreacŃiei de oxidare a piperonalului, safrolului, izosafrolului şi aciduluipiperic.

Acizii αααα şi ββββ-

rezorcilici. Acidul

αααα-rezorcilic (3,5-dihidroxibenzoic) se obŃine pe caleatopirii alcaline. Nu dă reacŃia cu cloruraferică. Acidul ββββ-

rezorcilic (2,4-dihidroxibenzoic) se obŃine din rezorcinăşi carbonat de amoniu, la încălzire. Cu clorura ferică dă o coloraŃie roşie. Este un antireumaticşi un conservant pentru uneleproduse alimentare.

Acidul gentisic (2,5-dihidroxibenzoic) se obŃine prin metoda Kolbe din hidrochinonă sau din acid salicilic prin oxidare cu persulfat de potasiu. La încălzire, peste 200oC, se descompune în hidrochinonă şi dioxid de carbon. Cu cloruira ferică dă o coloraŃie albastră. Se utilizează în terapeutică ( un bun antireumatic) şi are proprietăŃi antioxidante remarcabile.

HIDROXIACIZI

Acidul orselic (6-metil-2,4-dihidroxibenzoic) se obŃine prin hidroliză din plante (licheni) unde se găseşte ca depsidă (Fischer).

2H2O

CH3

HO COOH

OH

CH3

COOH

OH

CH3

HO CO O

OH

Acid lecanoric Acid orselic

Acidul lecanoric (T.t.166oC), izolat din genurile Lecanora şi Rocella, trece la hidroliză în acid orselic. In Rosella tinctoria se găseşte ca ester al acidului lecanoric, iar în Gyrophora esculentaca tridepsidă, acidul giroforic.

Acizi trihidroxibenzoici

COOH

OH

OHHO

COOH

OH

OCH3CH3O

COOH

OH

OH

OH

acid pirogalolcarboxilic acid galic acid siringic

HIDROXIACIZI

Acidul pirogalolcarboxilic (2,3,4-trihidroxibenzoic) este obŃinut prin sinteză din pirogalol. La circa 200oC se decarboxilează şi trece în pirogalol.Acidul galic (3,4,5-trihidroxibenzoic) se găseşte liber în natură, răspândit în ceai,

coaja de stejar şi în gogoşi de ristic de pe frunzele de stejar. Sub formă de derivaŃi se găseşte în taninuri, din care de altfel se poate obŃine pe calea hidrolizei acide sau enzimatice. Structura acidului galic a fost dedusă prin sinteză, folosind acizi hidroxibrombenzoici.

Acidul galic este o substanŃă solidă, cu aspect mătăsos, cristalizat cu o moleculă de apă. Este puŃin solubil în apă rece, dar se dizolvă la cald. Este solubil în alcool etc. Are gust astringent. La 120oC pierde apa de cristalizare, iar la 220oC se topeşte cu descompunere în pirogalol şi dioxid de carbon. ReacŃia se foloseşte la prepararea pirogalolului.Acidul galic este un reducător puternic; reduce soluŃia Fehling în mediu alcalin şi soluŃia Tollens cu depunere de argint. In mediu alcalin absoarbe oxigenul din aer (ca şi pirogalolul), colorându-se în roşu-brun, datorită formării unei structuri orto-chinonice.

O

O

OH

COOHHO COOH

OH

OH

O2 / 1 2

COOH

OH

OHHO

COOH

Br

OHHO

COOH

OH

OHBrNaOH NaOH

HO

HO

COOH

OH

HO

HO

HO

o220CO2+

C

HIDROXIACIZI

Acidul galic prin esterificare cu alcooli, în condiŃii determinate formează esteri. Esterii au acŃiune antioxidantă mai pronunŃată când radicalul organic este mai lung.Prin condensare cu el însuşi formează acidul meta-galoilgalic, o depsidă cu proprietăŃi asemănătoare taninurilor naturale care precipită gelatina din soluŃie apoasă şi are proprietăŃi de tăbăcire a pieilor.

HO

COOH

OH OH

HO

HO

HO

COOH

HO

HO

HO

CO OH2O-

+

OH

COOH

HO-Acid galic Acid meta galoilgalic

Acidul galic este materie primă pentru obŃinerea pirogalolului, a unor cerneluri, coloranŃi, mediamente, antioxidanŃi. Are proprietăŃi antioxidante şi antiseptice. Este un bun hemostatic. Din produse naturale (taninuri), prin hidroliză, s-au izolat acidul elagic, acidul dehidrogalic şi alŃi derivaŃi. Acidul elagic se poate obŃine prin sinteză pornind de la acid galic. Acidul siringic este eterul dimetilic al acidului galic. Se formează la degradarea unor antociane din vegetale.

Acid siringic

COOH

OH

OCH3CH3O

Acid elagic Acid dehidrogalic

COOH

OH

OHO

COOH

HO OH

OH

HO

HO

O

CO OHO

CO

OH

Cu clorura ferică, în soluŃie apoasă, formează un precipitat albastru-negru care în exces de clorură ferică trece în soluŃie de culoare verde. Acidul galic şi esterii lui dau reacŃii de substituŃie în nucleu. O reacŃie importantă o reprezintă aminometilarea acidului galic şi esterilor metilic, etilic, propilic şi duodecilic, prin mecanismul reacŃiei Mannich. S-au găsit condiŃii experimentale pentru împiedicarea decarboxilării acizilor fenoli (M.Georgescu, M.Leonte, 1970). Compuşii de sinteză au acŃiune antioxidantă şi complexantă.

COOH

OH

OHHO

COOH

OH

OHHO

CH2NR2+ +CH2O HNR2

(R) (R)

HIDROXIACIZI

H

H

COOH

OH

H

COOHOH

H

OO

Prin hidroliză, din acid clorogenic rezultă acid cafeic. Acidul cafeic în soluŃie de clorură ferică dă coloraŃie verde. Are proprietăŃi reducătoare. Se poate obŃine prin sinteză din aldehida protocatehică prin condensare cu acid malonic în prezenŃa unei amine secundare.

Acid cumaric Acid cumarinic Cumarina

OH

HO CH=CH CO O C6H7(OH)3COOH

Acidul o-hidroxicinamic există sub forma a doi izomeri cis-trans: acidul cumaric (trans) şi acidul cumarinic(cis), care imediat ce se formează trece în lactona stabilă, cumarina. Acidul cumaric (trans) se găseşte liber în plante (sulfină, fân), alături de cumarină. Cumarina are miros de fân proaspăt cosit şi serveşte ca fixator de miros în parfumerie.

OH

OH

CH=CH COOH

OH

CH=CH COOH

OCH3

Acid cafeic Acid ferulic Acid clorogenic

Acidul cafeic este răspândit în natură în cucută, degeŃel roşu (Digitalis purpurea), în răşina coniferelor şi ca sare de potasiu apare, sub forma unei combinaŃii moleculare cu cafeina, în boabele de cafea (K.Freudenberg). In natură se găseşte şi sub forma monoeterului , acid ferulic. Este componentă a acidului clorogenic, depsida acidului cafeic cu acidul chinic. Acidulcafeic este esterificat cu hidroxilul din poziŃia 3 a acidului chinic.

Acizi fenoli cu grupa carboxil la catenă (Acizi hidroxicinamici)

HIDROXIACIZI

Materiile tanante sunt, prin definiŃie, substanŃe care dau cu proteinele şi alcaloizii precipitate insolubile, neputrescibile şi sunt utilizate la tăbăcitul pieilor. In apă formează soluŃii coloidale, cu gust astringent. Cu clorura ferică dau coloraŃii intense verde-negru, un indiciu al prezenŃei grupelor fenolice în număr mare. Taninurile sunt răspândite în natură sau sunt materiale de sinteză. In natură, taninurile sunt stocate în coaja, frunzele şi fructele multor plante: stejar, molid, salcâm, mesteacăn, castan, salcie, eucalipt, scumpie etc., sau în gogoşi de ristic, nuci de Alep, escrescenŃe patologice ce apar pe frunzele de stejar în urma înŃepăturii unor insecte (viespe). Taninurile naturale pot fi taninuri hidrolizabile şi taninuri nehidrolizabile (condensate sau catehice).

Taninurile hidrolizabile sunt esteri ai acidului galic sau derivaŃiilor lui cu monozaharide, glucoză sau în unele cazuri 2-hidroximetil – D – riboza, în care trec prin hidroliză.

Taninurile nehidrolizabile (condensate) nu sunt esteri cu zaharurile. Ele au structură complexă heterociclică. Prin topire alcalină se descompun. La încălzire uscată trec în pirocatehină. Taninurile se extrag din plante cu apă caldă, se concentrează extractul până la sirop şi apoi se pulverizează ultrasonic sau se usucă. Din taninurile hidrolizabile fac parte galotaninurile şi elagotaninurile.

Materii tanante

HIDROXIACIZI

Galotaninurile la hidroliză conduc la glucoză, acid galic, acid m-galoilgalic şi urme de acid elagic. In funcŃie de raportul glucoză: acid galic, există tanin turcesc şi tanin chinezesc.

CH2OGGO

GO

O

GO

OG

Din nuca galică se extrage un tanin care corespunde structurii generale reprezentate, în care acidul galic sau derivaŃi ai lui (G) esterifică toate grupele OH din glucoză.

Taninul turcesc prin hidroliză trece într-un mol de glucoză, circa cinci moli de acid galic şi puŃin acid elagic. Prin metilare şi hidroliză se obŃine acid trimetoxigalic şi acidul 3,4-dimetoxigalic, de unde rezultă că o parte din acidul galic este sub formă de acid m-galoilgalic.

Taninul chinezesc prin hidroliză formează D-glucoza şi acid galic în raport 1:9, deci acesta conŃine patru resturi de acid m-galoilgalic, dar şi un rest de acid galic.

HIDROXIACIZI

Aceste taninuri naturale pun în libertate, la hidroliză acidă (sau simpla conservare a extractelor apoase), glucoza şi acid elagic în principal. Elagotaninurile sunt mai răspândite în natură.

Acidul chebulagic şi corilagina sunt primele taninuri izolate şi caracterizate.Acidul chebulagic, la hidroliză acidă, trece în glucoză, acid galic, acid elagic şi acid chebulic. Sau,

prin hidroliză blândă trece în corilagină (alt tanin) şi acid chebulic.

Elagotaninuri

Prin metilarea corilaginei şi hidroliza derivatului metilat s-a reuşit să se deducă formulele acestor taninuri ca fiind acidul chebulagic şi corilagina. SoluŃiile de tanin folosesc nu numai în tăbăcitul pieilor ci şi în vindecarea arsurilor, în afecŃiuni digestive (tanalbumina) şi în industrie cu rol de mordant. Taninuri sintetice. Unele taninuri sintetice înlocuiesc parŃial sau total taninurile naturale. Aceste taninuri sunt răşini de tip novolac, sulfonate. Grupele sulfonice pot fi libere şi de tip sulfonă – SO2. Ele acŃionează la un pH scăzut.