GUBBG)%S?TATS despre animalb curiozitati despre animale.pdf · Sr ttrRoPA. jder r.. din spate din...
Transcript of GUBBG)%S?TATS despre animalb curiozitati despre animale.pdf · Sr ttrRoPA. jder r.. din spate din...
GUBBG)%S?TATSdespre animalb
Europa
Asia........
Africa
America de Nord..
America de Sud
Australia si Oceaniat
Miri si oceane,
Mic dicflonar.........
Index......
138
t82
2LB
246
264
300
306
w2;
caprlor
Ciprioara este adesea numiti in mod gregit i.
soEia cerbului, degi este o specie total diferitl. ':
Este mult mai mici decit cerbul. Mascululciprioarei se nume$te ciprior. La fel ca gi
. cerbilor, gi cl"priorilor le cresc in fiecare an
coarne nol.
-"f " *"f:"<,rv<1tr"\*e?.4"'
Cerbii au un auz
gi un miros foarte ,
fine. Femela cerbului i.
se numeste ciuta. "in fiecare an, cerbilor lecresc coarne noi. Coarne 'i
au gi berbecii, antilopele gi i
i€r
d€
li
hgF
vitele domestice.Cerbii dorm aprox.100 minute in timpul
mai inchisi inanotimpurilecalde.
s;:
zilei. Cerbul ipi schimbL ;
culoarea blinii in funclie ;de anotimp. Iarna {.'este cenugiu argintie qi
',
dobd.ndegte o nuan[a :
:,:i=:.:::11,:?*t
de,.*@#='e*
\f ufonul esre srrl"mogul oii.'..stice. La inceput s-a intalnir
.:'.ri rn Corsica gi Sardinia,
- :m traiepte aproape in toatl
Mamifere,
Capra neagritriiegte in turme mici impreuni cu puii.in fruntea turmei se afli o femeli cuexperienEi. Masculii duc de reguli" un traisinguratic sau formeazd" grrpuri separate 4-e
masculi' ffit+€---' '"r€119a. .--*u@6 *.1
oale
domestici
*,
Zimbrul adult minAnca in frecare zi40-60 kg de hrani.. MAncatul ii ocupiaproximativ 80 % din timp, de la risiritul [a apusul soarelui.
SrttrRoPA
.
jder
r.. din spate din spate
jder de stinci
Jderul de stinci sau pietrarul poatefi intllnit printre ruine, in apropierea
locuingelor oamenilor, uneori chiar gi inorapele mari. Este un animal rapitor care
.YArreaza noaptea
Jderul de pidure se ascunde cel mai des
in scorburile copacilor. Jderul vAneaza de
obicei noaptea, de preferinga rozatoare
$1 veverlle.
Bursucii igi petrec toata ziua invizuini gi ies de acolo numai noaptea.
, .CAnd se lasi frigul iernii, bursuciiadorm. Dar hibernarea lor nu este
continue, in zilele mai calde sel. .
trezesc sr res dtn vrzurna ca sa-si
astampere setea sau ca sa
vineze ceva. Toamnabursucul cAntiregte in jurde 20 kg. in rimpul iernii
slabegte chiar pi 7 kg,adica ll3 din greutatea lui.
lr-jiiil{j:r1ffii. i .1E$
ii
v
dihor de stepi
Dihorul domestic este ver-siunea domesticiti a dihorului
trebuie s5. aibi pa$aport atunci cA"nd
cS"litoresc' impreuni. cu stipAnii lor. ,{""'::,@--,--...,"'
*il
Dihorul de stepi trS.iegte in stepigi pe suprafegele pargial impadurite din
Europa de rasarit gi de sud. In timpuliernii este migrator, putAnd Parcurge
intr-o noapte pini la 20 km!
dihor domestic
Qr
f4&
.iia
,*,t
& 'Nli.'*rx,. at RAEii sunt animale rS"pitoare. YiLneazi
.t * in special mamifere mici: poareci, pui de
\r* En.*=**@,:.?. ciprioara, ba chiar gi+ro ' -... de mistreg.
***i : ".- 6fr*=
:q::f{.a=, F7=-.,.-.- ix:21::-*"'-'-::-:.':'').. ..':."-_-.fi,4e).:.:t:: r':::!na-ri;ir:.r,1i! .d#..i,:-i
.".-.,.9t '.*"{*'-
ffi,,,.
hermini.europeani
'. Ur.-l
Blana de hermin5. europeanieste foarte apreciati. in industriablanurilor. Ea este alcatuita dinfire lungi gi puternice, intre care
ir, ,t".. de si.lbi.ticie, :
hermina europeani se iintllnegte Foarte rar. Ti-aiepte
in apropierea apelor, invegetalia deasi de pe mal.Au blana neagra lucioasa cu unplmatuf alb caracteristicin vi.rful cozii.
i=:-.:.=a 4tj,=-T-.-1
-...-..,.+t-t '1.,,__*,,..:1,.
popAndiu european.Hiberneaza iarna pAnI la 7 luni.
Acest rozltor drigi.lag este
t:;€t,- ,*6aa'--E?."- i:"'
popAndiu
popanoauprstrulat.
:'
!r;*'
european
Popindiul pistruiati+. este mai mic declt
popandaul european.Blana lui este acoperiti
de pistrui. Se hri.negte cuierburi, frunze, seminge,fructe de pS.dure gi ouide p5.siri. Este o specie
-i.
ryr,s
protejati.
:.a .--i !'sre mofturoasi la m6.ncare.: -*. ei figureazi insecte, rAme,
:,ri de clprioarl-, oui, pui de- , rre isi fac cuibul pe p5"ment.
..*,'.
-...rle vulpilor sunt foarte _,
:.:i si intinse. AdAncimea lor poi"te.e 3 m! Fiecare viziuni, are o cimi-
. ,peciala pentru pui, numeroase
.:oare $l cateva
$i.,.i1
\ ulpoiul hrinegte 9i el puii de'. ulpe. Puii de vulpe devin inde-pendenEi dupi 12 siptimini '+r.''
de viagi. Vulpile triiesc in jur .
t3*
urmi de vulpe
,&
de 12 ani.