grile__sub_2

27
1.Care sunt obligaţiile antrepozitarului autorizat ? a) să prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autorităţile fiscale competente, la cererea acestora; b) să depună la autoritatea fiscală evidenţele exacte şi actualizate cu privire la materiile prime; c) să depună la autoritatea fiscală evidenţele exacte şi actualizate cu privite la stocurile de materii prime; d) să depună la autoritatea fiscală competentă o garanţie pentru bunurile importate. 2. Când trebuie procedat la ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată ? a) în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate de o persoană impozabilă , care este dedusă într-o perioadă fiscală, es':e mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată; b) dacă este o persoană impozabilă stabilită în străinătate care realizează prestări de servicii taxabile, pentru care locul prestării nu este considerat a fi în România; c) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea sau preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, în condiţiile anulării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauza declarată printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, sau în urma unui arbitraj, ori în cazul în care există un acord scris între părţi; d) după determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile din perioada fiscală de raportare. 3. Impozitului lunar pe venitul din salarii la locul unde se află funcţia de bază se determină astfel: a) prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, deducerea personală acordată pentru luna respectivă, cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă şi contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro; b) prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinat? ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora; c) prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

description

grile

Transcript of grile__sub_2

Page 1: grile__sub_2

1. Care sunt obligaţiile antrepozitarului autorizat ?

a) să prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autorităţile fiscale competente, la cererea acestora;b)să depună la autoritatea fiscală evidenţele exacte şi actualizate cu privire la materiile prime;c) să depună la autoritatea fiscală evidenţele exacte şi actualizate cu privite la stocurile de materii prime;d)să depună la autoritatea fiscală competentă o garanţie pentru bunurile importate.

2. Când trebuie procedat la ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată ?

a) în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate de o persoană impozabilă , care este dedusă într-o perioadă fiscală, es':e mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată;b) dacă este o persoană impozabilă stabilită în străinătate care realizează prestări de servicii taxabile, pentru care locul prestării nu este considerat a fi în România;c) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea sau preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, în condiţiile anulării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauza declarată printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, sau în urma unui arbitraj, ori în cazul în care există un acord scris între părţi;d) după determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile din perioada fiscală de raportare.

3. Impozitului lunar pe venitul din salarii la locul unde se află funcţia de bază se determinăastfel:

a) prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, deducerea personală acordată pentru luna respectivă, cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă şi contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro;b) prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinat? ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;c) prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi deducerea personală acordată pentru luna respectivă;d) prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut, deducerea personală acordată pentru luna respectivă, cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă şi contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro.

4. Termenul de depunere la autoritatea fiscală competentă a situaţiei de către antrepozitarii autorizaţi este:

a) lunar, până la data de 25 a fiecărei luni, pentru luna precedentă;b) lunar, până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă;c) lunar, până in ultima zi a fiecărei luni, pentru luna precedentă;lunar, până la data de 5 a fiecărei luni, pentru luna precedentă

Page 2: grile__sub_2

5. Conform legii 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare nu reprezintă activeamortizabile:

a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea;b)mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;c) investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;d)orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor.

6. Conform legii 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea fiscală reprezintă:

a) pentru active şi pasive - valoarea realizabilă netă utilizată pentru înregistrarea în patrimoniu;b)pentru titlurile de participare - valoarea actualizată utilizată pentru calculul câştigului sau pierderii, în înţelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit;c) pentru mijloace fixe amortizabile şi terenuri - costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz;d)pentru provizioane şi rezerve - valoarea nedeductibilă la calculul profitului impozabil.

7. Care sunt elementele care se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată ?

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;b) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;c) sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele şi în contul clientului, şi care apoi se decontează acestuia, precum şi sumele încasate în numele şi în contul unei alte persoane;d) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată.

8. Impozitele şi taxele locale sunt:

a) impozitul pe clădiri; impozitul pe teren; taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hotelieră;taxe speciale; taxa de mediu;b) impozitul pe clădiri; impozitul pe teren; taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; taxa hotelieră;taxe speciale; taxa de mediu;c) impozitul pe clădiri; impozitul pe teren; taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hotelieră; taxe speciale; alte taxe local;;.d) impozitul pe clădiri; impozitul pe teren; taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; impozitul pe spectacole; taxa de mediu.

9. Regimul de amortizare a unei imobilizări corporale de natură construcţiilor este:

a) prin aplicarea metodei de amortizare liniară pe o perioadă de 10 ani;b) prin aplicarea metodei de amortizare liniară pe durata normală de utilizare;c) prin aplicarea metodei de amortizare accelerată;

Page 3: grile__sub_2

prin aplicarea metodei de amortizare degresivă.

10. Profitul impozabil se determină ca:

a) diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile;b) diferenţa între veniturile încasate şi cheltuielile angajate într-un an fiscal;c) diferenţa între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri dintr-un an fiscal. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

11. Impozitele şi taxele reglementate prin Codul Fiscal sunt următoarele:

a). Impozitul pe profit, impozitul pe venit;b) Impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microintreprinderilor;c) Impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe veniturile microintreprinderilor, impozitul pe veniturile obţinute în România de nerezidenţi, impozitul pe reprezentante, TVA, accize, impozite şi taxe locale;d) Impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe veniturile microintreprinderilor, impozitul pe veniturile obţinute în România de nerezidenţi, TVA, accize, impozite şi taxe locale

12. Impozitul pe teren se plăteşte:

a) anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv;b)anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv;c) semestrial, în doua rate egale, pana la datele de 3 0 iunie si 31 decembrie, inclusiv;d)anual, până la 31 martie inclusive pentru anul anterior.

13. Pentru persoanele juridice, în cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu:

a) 10%;b) 15%;c) 1,5%;d) 2,5%.

14. In conformitate cu Legea 571/2003 titlul VII accize şi alte taxe speciale, autoritatea fiscalăcompetentă va notifica în scris autorizarea ca antrepozit fiscal, de la data depuneriidocumentaţiei complete de autorizare, în termen de:

a) 45 zile;b) 60 zile;c) 30 zile;d) 90 zile.

15. In conformitate cu Legea 571/2003 titlul VI privind TVA, cotele de taxă privind TVA sunt:

Page 4: grile__sub_2

a) 19%- cota standard;b) 16% -cota standard;c) 19% cota standard si 9% cota redusă;d) niciun răspuns corect

16. In conformitate cu Legea 571/2003 titlul VI privind TVA, operaţiunile scutite din interiorul ţării nu includ:

a)spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea;b)schimbul de bunuri;c)prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie;d)livrările de organe, sânge şi lapte, de provenientă umană.

17. Cu ocazia regularizării TVA, la o firma plătitoare de TVA lunar se cunosc: SIC TVA deplată 4423= 52.000 lei, RD TVA deductibil 4426=120.000 lei, RC TVA colectat 4427= 50.000 lei. Ştiind că prorata este de 75%, firma plăteşte la termen obligaţiile fiscale, care este TVA-ul cu drept de deducere, şi care este TVA de recuperat/de plătit la aprilie 2008;

a) TVA cu drept de deducere 90.000 lei; TVA negativ (de recuperat) 40.000 Iei;b) TVA cu drept de deducere 120.000 lei; TVA negativ (de recuperat) 40.000 lei;c) TVA cu drept de deducere 90.000 lei; TVA de plata 12.000 Iei;d)TVA cu drept de deducere 120.000 lei; TVA de plată 12.000 lei.

18. In conformitate cu Legea 571/2003 titlul IV impozitul pe veniturile microintreprinderilor,condiţia de îndeplinire a cifrei de afaceri de 100.000 Euro, anual, se calculează folosind un curs de schimb:

a) curs mediu al anului anterior;b) cursul de la începutul lunii decembrie al anului curent;c) curs din ultima zi al lunii ianuarie din anul următor în care este realizat venitul, comunicat de BNR;d) cursul din ultima zi al perioadei din anul în care este realizat venitul, comunicat de BNR.

19. In conformitate cu Legea 571/2003 titlul IV impozitul pe veniturile microintreprinderilor, din baza impozabilă, în cadrul trimestrului respectiv se pot deduce:

a) costurile aferente cumpărărilor de mărfuri;b) valoarea amortizărilor pentru trimestrul respectiv;c) valoarea de achiziţie a casei de marcat conform documentului justificativ;d) nu se poate deduce niciun venit.

20. Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului peveniturile microintreprinderilor, o afirmaţie este incorectă:

a) este societate din domeniul comerţului;b) este societatea din domeniul serviciilor;

Page 5: grile__sub_2

c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;d) este societate din domeniul comerţului şi prestărilor de servicii

21. In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venii, veniturile din premii şi din jocuri de noroc, valoarea minimă a sumelor neimpozabile pentru fiecare premiu este de:

a) 1000 iei;b)900 lei;c) 600 lei;d)1100 lei

22. In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venit, veniturile din activităţi agricole, nu sunt incluse veniturile din următoarele categorii de activităţi:

a) cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat;b) cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor;c) exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea;d) venitul din despăgubiri ca urmare a calamităţilor.

23. In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venit, pentru veniturile din activităţiindependente, din drepturile de proprietate intelectuală, venitul net anual (mai puţin în cazullucrărilor de artă monumentală) se stabileşte prin scăderea din venitul brut a unei cheltuielideductibile în proporţie de:

a) 25%;b) 30%;c) 40%;d) nu se scade o astfel de cheltuială.

24. In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venit următoarele venituri sunt supuse impozitului pe venit prin reţinere la sursa, dar nu reprezintă plăţi anticipate din veniturile plătite:

a) venituri din salarii;b) venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică;c) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie;d) venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

25. Următoarele venituri sunt asimilate veniturilor din salarii, In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venit:

a) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciilor;b) veniturile din salarii ca urmare a activităţii de creare de programe de calculator;c) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;d) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

Page 6: grile__sub_2

26. In conformitate cu Legea 571/2003, Titlul II Impozitul pe profit, Sa calculul amortizăriifiscale a mijloacelor fixe folosirea metodei accelerate presupune:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;b) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 40% din valoarea de intrare a mijlocului fix;c) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 30% din valoarea de intrare a mijlocului fix;d)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 25% din valoarea de intrare a mijlocului fix.

27. In conformitate cu Legii 571/2003, Titlul II Impozitul pe profit, următoarele cheltuieli audeductibilitate limitată la calculul profitului impozabil:

a) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;b) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au au fost încheiate contracte de asigurare;d) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii.

28. In conformitate cu Legii 571/2003, Titlul II Impozitul pe profit, următoarele cheltuieli sunt deductibile la calculul profitului impozabil:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale;c) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;d) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii.

29. Conform Legii 571/2003 privind Codul Fiscal următoarele cheltuieli sunt deductibile lacalculul impozitului pe profit:

1) cheltuieli de reclamă şi publicitate în scopul popularizării firmei, pe bază de contract;2) perisabilităţile legale;3) amenzile şi confiscările datorate autorităţilor române;4) cheltuielile aferente TVA-ului pentru bunurile acordate salariaţilor sub forma de bunuri în natură;5) cheltuielile cu protocol pana în limita a 2 %;6) cheltuielile proprii cu impozitul pe profit.

a) 1+2+5b) 3+5+6c) 2+3+4

Page 7: grile__sub_2

d) 1+4+6

30. Care dintre următoarele situaţii nu generează exigibilitatea accizelor ?

a) orice ieşire, inclusiv ocazională, a produselor accizabile din regimul suspensiv;b) orice producţie, inclusiv ocazională, de produse accizabile în afara regimului suspensiv;c) orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu excepţia energiei electrice, gazului natural, cărbunelui şi cocsului -, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv;d) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal ca şi materie primă;

31. Care dintre următoarele entităţi pot opta pentru regimul fiscal al microîntreprinderilor?

a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;b) sunt sedii permanente ale unor nerezidenţi;c) desfăşoară activităţi în domeniul auditului si consultantei;d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.

32. Care dintre următoarele sume nu se scad din venitul brut la calculul impozitului pe venitlunar pentru funcţia de bază ?

a) deducerea personală acordată pentru luna respectivă;b) cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;c) contravaloarea sumei reprezentând economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească 300 lei;d) contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro;

33 Alegeţi afirmaţia falsă. Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:

a)o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii plătite;b)In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală - o cheltuială deductibilă egală cu 50% din venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii plătite;c) In cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală - o cheltuială deductibilă egală cu 40% sau 50%, după caz, din venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii plătite;d) In cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli.

34. Care dintre persoanele următoare nu datorează plata impozitului pe venit ?

a) persoanele fizice rezidente;b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;

d) persoanele juridice nerezidente care desfăşoară activităţi în România;

35. Un avocat - ce desfăşoară o activitate independentă - acordă consultanţă juridică în legătură cu un proces ce se desfăşoară în România, unei societăţi înregistrată în scopuri de

Page 8: grile__sub_2

TVA în SUA

a) Procesul desfăşurându-se în România, TVA se suportă de către beneficiar în România. Se emite o factură cu TVA;b) Locul serviciului este considerat sediul beneficiarului - se emite factura fără TVA;c) Beneficiarul fiind rezident în SUA se emite factura fără TVA, dar prestatorul -societatea românească datorează TVA bugetului de stat;d) Se emite factura cu TVA dar nerezidentul nu plăteşte TVA, neputând să o recupereze în SUA.

36. O societate neînregistrată în scopuri de TVA în România ci în alt stat membru, primeşte de la o societate înregistrată în scopuri de TVA în România o factură reprezentând contravaloarea chiriei unui birou şi a unui calculator, într-o clădire de pe teritoriul românesc.

a) Factura este emisă cu TVA dar beneficiarul nefiind resident nu va plăti efectiv TVA ci o va autolichida.b) Factura este emisă cu TVA deoarece bunurile sunt pe teritoriul românesc;c) Factura este emisă fără TVA; urmând ca beneficiarul să plătească TVA în România după ce se înregistrează în scopuri de TVA aici;d) Factura este emisă fără TVA; urmând ca beneficiarul să datoreze TVA în statul membru unde este înregistrat.

37 Alegeţi afirmaţia greşită. Se consideră a fi locul livrării de bunuri:

a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ;b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj;c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;d) locul de unde pleacă mijloacele de transport noi, în cazul mijloacelor de transport noi care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ.

38. Alegeţi afirmaţia corectă. Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul:

a) numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului;b) numărul de metri pătraţi de teren, destinaţia şi zona terenului;c) numărul de terenuri deţinute în proprietate, numărul de metri pătraţi de teren, zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului;

d) suprafaţa utilă, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/saucategoria de folosinţă a terenului.

39. Alegeţi afirmaţia corectă. In cazul persoanelor fizice,

a) impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.b) în cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă a clădirii se majorează cu câte 50% pentru fiecare50 metri pătraţi sau

Page 9: grile__sub_2

fracţiune din aceştia.c) în cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, valoarea impozabilă a clădirii se majorează cu 50%.d) Dacă are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuinţă si închiriate unei alte persoane/ societăţi, impozitul pe clădiri se majorează cu un procent ce depinde de numărul de clădiri deţinute.

40. Alegeţi cota de impozitare a veniturilor obţinute de nerezidenţi din dobânzile la depozitele la vedere/conturi curente;

a) 20%;b) 16%;c) 10%;d) 0%.

41. Alegeţi cheltuiala nedeductibilă:

a) cheltuielile reprezentând diferenţe de valoare aferente acţiuni or proprii dobândite şi anulate ulterior dobândirii;b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării proratei;c) cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor comerciale înstrăinate, potrivit legii;d) cheltuielile efectuate pentru transportul salariaţilor la şi de la locul de muncă.

42. Alegeţi afirmaţia greşită:

a) Durata efectuării inspecţiei fiscale şi nu poate fi mai mare de 3 luni în cazul contribuabililor cu excepţia acelor mari contribuabili;b) In cazul marilor contribuabili sau al celor care au sedii secundare, durata inspecţiei nu poate fi mai mare de 6 luni;c) Durata inspecţiei nu poate depăşi ultimii trei ani controlaţi;d) La contribuabilii mari, perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitulperioadei controlate anterior în cadrul termenului de prescripţie.

43. Alegeţi afirmaţia corectă:

a) prestarea serviciilor ce au legătură cu imobilele are locul = locul imobilului;b) prestarea serviciilor de consultanţă are locul - biroul de unde s-a dat consultanţa;c) prestarea serviciilor artistice are locul = cetăţenia majorităţii spectatorilor;

d) factura de prestări servicii se face fără TVA dacă beneficarul este cetăţean străin.

44. Alegeţi afirmaţia corectă. Tichetele cadou:

a) Sunt impozabile la salariat pentru ceea ce depăşeşte limita de 150/cap/eveniment;b) Dacă sunt nedeductibile la societate, sunt neimpozabile la salariat;c) Se dau doar dacă societatea nu are datorii faţă de bugetul statului din 2% cheltuieli sociale;d) Sunt sume neimpozabile dar nu pot fi utilizate decât la sărbători legale.

Page 10: grile__sub_2

45. Alegeţi afirmaţia falsă: Sunt scutite de la plata impozitului pe profit:

a) trezoreria statului;b) instituţiile publice, pentru fondurile publice;c) microintreprinderile;d) Toate organizaţiile nonprofit pentru veniturile din activităţi economice realizate cu condiţia unică sa nu depăşească echivalentul în lei a 15.000 euro;

46. Din sumele rezultate din vânzarea bunurilor debitorului, creditorii ipotecari au dreptul săprimească:

a) numai suma datorată;b) numai suma datorată la care se adaugă dobânzile;c) suma datorată la care se adaugă dobânzile, majorările, penalităţile şi cheltuielile făcute;d) numai cheltuielile făcute.

47. Dreptul debitorului de a dispune de bunurile proprii încetează întotdeauna:

a) în situaţia deschiderii procedurii insolvenţei;b) în situaţia în care şi-a manifestat intenţia de reorganizare;c) în caz de faliment;d) dacă se constată pierderi în averea debitorului.

48. Nu vor putea fi suspendate de instanţa de recurs hotărârile Judecătorului sindic date cuprivire la:

a) respingerea contestaţiei debitorului;b)desemnarea administratorului judiciar;c) intrarea în faliment;d) soluţionarea contestaţiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare şi din încasarea de creanţe.

49. Nedepunerea declaraţiei de creanţe în termenul stabilit de instanţă decade din dreptul de a-şi valorifica creanţa pe calea procedurii insolvenţei:

a) creditorii chirografari;b) creditorii personali ai asociaţilor societăţii;c) creditorii salariaţi ai debitorului;d) creditorii recunoscuţi a căror creanţe sunt posterioare datei de încetare a plăţilor.

50. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi termenul în care trebuie terminatălichidarea cu cel mult:

a) 3 ani;b)2 ani;c) 5ani;d)4 ani.

Page 11: grile__sub_2

51. Răspunderea asociatului unic pentru obligaţiile sociale este limitată la nivelul aportului lacapital în cazul în care:

a) a dispus de bunurile societăţii ca şi cum ar fi bunurile proprii;b) a diminuat activul societăţii în beneficiul personal;c) a dispus de bunurile societăţii în beneficiul unor terţi;d) nu a abuzat de caracterul limitat şi de personalitatea distinctă a societăţii.

52. Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data:

a) menţionării hotărârii de dizolvare şi lichidare;b) eliberări de către O.R.C. a certificatului constatator al dreptului de proprietate asupra activelordistribuite;c) înscrierii bunurilor imobile în cartea funciară;d)radierii societăţii din registrul comerţului.

53. Adunarea generală a acţionarilor poate hotărî şi asupra modului de împărţire a activelor rămase după plata creditorilor:

a) cu votul reprezentând majoritatea din drepturilor de vot;b) numai prin votul unanim;c) cu votul celor ce deţin cel puţin 1/4 din numărul total de drepturi de vot;d) nu are o asemenea competenţă.

54. Dizolvarea societăţii comerciale are loc fără lichidare:

a) când s-a cerut radierea acesteia de îndată din Registrul comerţului;b) în cazul divizării parţiale a societăţii;c) prin deschiderea procedurii de faliment;d) în cazul fuziunii prin absorbţie a societăţii.

55. Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă de terţi:

a) după trecerea unui termen de 30 zile de la publicarea hotărârii asociaţilor în Monitorul Oficial;b)după trecerea unui termen de 2 luni de la publicarea hotărârii asociaţilor în Monitorul Oficial;c) la împlinirea termenului de 90 de zile de la luarea hotărârii de dizolvare în vederea lichidări;d) în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii.

56. Poate fi exclus asociatul care, pus în întârziere nu a adus aportul la capital la care s-a obligat, în cazul:

a) societăţii pe acţiuni;b) societăţii în comandită pe acţiuni;c) numai la societatea în nume colectiv;d) la societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată.

57. Nu dau drept de vot în adunările generale:

a) acţiunile nominative;b) acţiunile dobândite de societate pe durata deţinerii lor de către aceasta;

Page 12: grile__sub_2

c) acţiunile la purtător;d) părţile sociale.

58. In adunarea generală votul secret este obligatoriu pentru:

a) numirea, revocarea, demiterea membrilor consiliului de administraţie;b) alegerea membrilor conducerii executive;c) numai pentru alegerea membrilor consiliului de supraveghere;d) delegerea organelor de control intern

59. Pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinara ia prima convocare, este necesarăprezenţa acţionarilor care reprezintă:

a) 1/2 din capitalul social;b) 1 IA din numărul total de drepturi de vot;c) 2/3 din capitalul social;d) 2/4 din numărul total de drepturi de vot.

60. Membrii Consiliului de administraţie vor exercita mandatul lor:

a) cu intermitenţe;b) la solicitarea acţionarului semnificativ;c) cu loialitate, prudenţa şi diligenta unui bun administrator;d) numai cu prudenţa unui bun administrator.

61. Nu pot ataca hotărârea adunării generale cu acţiune în justiţie:

a) asociaţii, cu privire la majorarea de capital;b)membrii consiliului de administraţie / membrii consiliului de supraveghere cu privire la revocarea lor din funcţie;c) acţionarii, care au votat contra şi au cerut inserarea votului în procesul verbal;d)oricare dintre acţionari care nu au luat parte la adunarea generală.

62. Adunarea generală ordinară reuneşte acţionarii în şedinţă, cel puţin o dată pe an:

a) în cel mult 4 luni de la încheierea execiţiului financiar;b) în cel mult 5 luni de la încheierea execiţiului financiar;c) în cel mult 6 luni de la încheierea execiţiului financiar;d) în cel mult 8 luni de la încheierea execiţiului financiar.

63. Exerciţiul dreptului de vot este suspendat pentru asociaţii care nu sunt la curent cu vărsămintele ajunse la scadenţă, pentru:

a) asociaţii societăţilor cu răspundere limitată;b) asociaţii societăţilor în nume colectiv;c) acţionarii societăţilor pe acţiuni;d) asociaţii comanditaţi din societăţile în comandită simplă.

64. Administratorii nu răspund faţă de societate pentru:

a) prejudiciile cauzate prin actele îndeplinite de directori;b)prejudicii produse datorită nesupravegherii impuse de îndatoririle funcţiei;

Page 13: grile__sub_2

c) prejudiciile cauzate de personalul încadrat fără a avea cunoştinţă despre acestea;d)prejudiciile cauzate de predecesorii lor imediaţi, dacă au avut cunoştinţă de neregulile săvârşite deaceştia.

65. Dreptul de proprietate se transmite prin simpla tradiţiune a înscrisului care poartă denumirea de acţiune:

a) în cazul acţiunilor nominative dematerializate;b) în cazul acţiunilor nominative deţinute public;c) în cazul acţiunilor la purtător;d) în cazul acţiunilor nominative cu dividend prioritar

66. Acţiunea în răspundere contra auditorilor financiari aparţine:

a) adunării generale a acţionarilor;b) consiliul de supraveghere;c) consiliul de administraţie;d) directoratului.

67. Dacă nu s-a prevăzut altfel în actul constitutiv, acţiunile sunt:

a) fară drept de vot;b) preferenţiale, cu dividend prioritar;c) nominative;d) la purtător.

68. Acţionarii care nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale au dreptul de a seretrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor de către societate, dacă s-a hotărât:

a) stabilirea sistemului de conducere şi administrare a societăţii;b) fuziunea societăţii;c) mutarea sediului societăţii în altă localitate din ţară;d) înfiinţarea unor noi sucursale.

69. Asociatul unic în cadrul unei societăţi cu răspundere limitată poate fi:

a) salariat al societăţii;b) nu poate fi salariat al societăţii al cărui unic asociat este;c) numai colaborator al societăţii;d) numai consultant.

70. Pentru a fi opozabile terţilor, hotărârile adunării generale trebuie depuse la oficiul registrului comerţului, spre a fi menţionate în registru şi publicate în Monitorul Oficial în termen de:

a) 30 zile de la adoptare;b) 15 zile de la adoptarea lor;c) 45 zile de la adoptarea lor;d) 60 zile de la adoptarea lor.

71. Creditorii cu creanţe anterioare publicării hotărârii, pot face opoziţie în situaţia în care prin aceasta s-a decis:

Page 14: grile__sub_2

a) majorarea capitalului social;b) reducerea capitalului social;c) desfiinţarea unui punct de lucru;d) schimbarea sediului societăţii.

72. Dreptul la acţiunea de restituire către societate a dividendelor încasate necuvenit se prescrie în termen de:

a) 1 an de la data distribuirii lor;b) 5 ani de la data distribuirii lor;c) 3 ani de Ia data distribuirii lor;d) 6 luni de la data distribuirii lor

73. Dividendele distribuite se vor plăti acţionarilor în termenul stabilit de adunarea generala dar nu mai târziu de;

a) 8 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat;b)1 an de la data aprobării situaţiei financiare anuale; aferente exerciţiului financiar încheiat;c) 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat;d) termenul general de prescripţie de 3 ani de la data aprobării situaţiei financiare anuale.

74. Sunt scutiţi de plata taxelor şi tarifelor pentru operaţiunile de înmatriculare a societăţii laRegistrul comerţului:

a) asociaţii, persoane juridice de drept public;b) studenţii, o singură dată, pentru constituirea unei singure firme;c) persoanele cu dizabilităţi;d) incapabilii.

75. Poate constata nulitatea absolută a prospectului de emisiune întocmit în vederea constituirii unei societăţi comerciale prin subscripţie publica:

a) subscriitorul care a luat parte la adunarea constitutivă;b)persoana care şi-a exercitat drepturile de acţionar;c) judecătorul delegat în exercitarea controlului juridictional;d)acţionarul fondator care a semnat forma autentică a prospectului.

76. In ce termen se vor achita drepturile ce li se cuvin moştenitorilor asociatului decedat care nu sunt agreaţi de asociaţii rămaşi în societatea în nume colectiv:

a) 3 luni de la notificarea decesului;b) 6 luni de la deces;c) un an;d) la încheierea exerciţiului financiar.

77. Actul constitutiv poate cuprinde prevederi referitoare la votul în adunările generale dat prin corespondenţă:

a) numai la societăţile cu răspundere limitată;b) la societăţile pe acţiuni;c) la societăţile în comandită pe acţiuni;d) la societăţii agricole.

Page 15: grile__sub_2

78. Aportul la capital în numerar este obligatoriu:

a) numai la constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni;b) numai la constituirea societăţilor cu răspundere limitată;c) la constituirea oricărei forme de societate;d) numai la constituirea asociaţiilor nonprofit.

79. Obiectul contractului de societate este ilicit când:

a) prevede activităţi, operaţiuni legitime exercitate in condiţiile legii;b) cuprinde acţiuni, operaţiuni contrare legii şi bunelor moravuri;c) prevede activităţi pentru a căror desfăşurare s-a obţinut autorizaţia de funcţionare în condiţiile legii;d) cu privire la beneficii prevede că acestea se distribuie proporţional cu aportul la capital

80. Contractul de societate este un contract:

a) cu titlu gratuit;b) translativ de proprietate;c) numai cu titlu oneros;d) comutativ, oneros şi formal.

81. Pentru atestarea actului constitutiv al unei societăţi pe acţiuni se va prezenta avocatului:

a) dovada privind disponibilitate a firmei eliberată de registrul comerţului;b) numai actul de identitate;c) numai actul constitutiv;d) actul constitutiv şi actul de identitate al asociatului.

82. Au o valoare nominală minimă de 10 RON:

a) obligaţiunile;b) acţiunile;c) părţile sociale;d) redevenţele.

83. Aporturile în creanţe au regimul juridic al aportului în natură la constituirea:

a) societăţii în comandită simplă;b) societăţii pe acţiuni constituită prin subscripţie publică;c) societăţii cu răspundere limitată cu unic asociat;d) societăţile în comandită pe acţiuni.

84. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie când se constituie:

a) o societate pe acţiuni prin subscrierea simultană a aportului la capital, în numerar;b) o societate în comandită pe acţiuni;c) o societate cu răspundere limitată;

Page 16: grile__sub_2

d) o societate în nume colectiv cu aport la capital în numerar.

85. Se constituie „intuitu personae":

a) societăţile pe acţiuni;b) societăţile de capitaluri;c) societăţile în nume colectiv şi în comandită simplă;d) societăţile în comandită pe acţiuni.

86. Clientela se înstrăinează:

a) numai ataşată fondului de comerţ;b) nu numai în cadrul fondului de comerţ dar şi separate;c) împreună cu datoriile şi creanţele titularului fondului;d) numai împreună cu patrimoniul social

87. Folosirea unei firme care ar produce confuzii ca alta folosită legitim,

a) dă drept părţii lezate de a solicita numai daune-interese;b)conferă părţii lezate dreptul de a cere numai schimbarea denumirii firmei;c) nu se sancţionează;d)constituie obiectul infracţiunii de concurenţă neloială şi se sancţionează în condiţiile legii iar pentru prejudicii, titularul poate cere despăgubiri, potrivit dreptului comun.

88. Licenţierea brevetelor de invenţie este o formă de:

a) transfer al dreptului de proprietate asupra invenţiei;b) transfer al dreptului de folosinţă a invenţiei;c) arendare a invenţiei;d) aport la o societate mixtă.

89. Aptitudinea fondului de comerţ de a atrage publicul, reprezintă:

a) un bun corporal al fondului de comerţ;b) vadul comercial;c) clientela;d) nu are legătură cu fondul de comerţ.

90. Know-how-ul adus ca aport la capitalul social, reprezintă:

a) aport în industrie;b) aport în creanţe;c) aport în natură, bun incorporai;d) aport în natură, bun corporal.

91. Fondul de comerţ adus de un asociat ca aport la capitalul social al unei societăţi comercialereprezintă:

a) aport în natură, bunuri corporale;b) aport în natură, bunuri incorporate;

Page 17: grile__sub_2

c) aport în creanţe;d) aport de servicii.

92. In categoria elementelor necorporale ale fondului de comerţ sunt cuprinse drepturile careprivesc:

a) firma;b) bunurile mobile;c) emblema;d) bunurile imobile.

93. Nu sunt calificate acte contrare uzanţelor cinstite în activitatea comercială:

a) desfăşurarea activităţii comerciale de asociatul însuşi;b) confuzia;c) denigrarea;d) acapararea clientelei prin oferirea unor avantaje.

94. Interesele de grup ale comerciantilor sunt promovate, apărate şi reprezentate in condiţiile legii de către:

a) Consiliul Concurenţei;b) Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;c) Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor;d) Camerele de Comerţ şi Industrie.

95. Comerciantul persoană fizică nu va fi autorizat pentru:

a) activităţi de intermediere în comerţul cu materiale de costrucţii;b) activităţi de extracţie şi prelucrare a sării;c) activităţi de studiere a pieţei şi sondaj;d) activităţi de prelucrare a pietrei.

96. Pot face obiectul de activitate al unui comerciant persoană fizică:

a) comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei;b) comerţul cu amănuntul de narcotice, în alt scop decât de medicament;c) comerţul cu amănuntul, în pieţe, târguri şi oboare de droguri;d) serviciul de imprimare a hărţilor cu caracter militar.

97. Nu pot fi considerate comerciale:

a) construirea unei case de vacanţă pentru patronul unei firme;b) îmbogăţirea fără just temei;c) cumpărarea de registre pentru a ţine contabilitatea;d) gestiunea de afaceri comerciale.

98. Pierde calitatea de comerciant:

Page 18: grile__sub_2

a) persoana fizică reţinută pentru cercetarea unui accident de circulaţie;b) persoana fizică care renunţă la autorizaţie;c) persoana fizică suspectă de săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie;d) persoana fizică cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de lovire.

99. Statul poate dobândi calitatea de comerciant:

a) fără a îndeplini nici o formalitate;b) nu poate îndeplini această calitate;c) dacă efectuează numai operaţiuni comerciale;d) numai în condiţiile specifice prevăzute de lege.

100. Se înmatriculează la Registrul comerţului:

a) prepusul comitentului;b) procuristul;c) agentul comercial permanent;d) comis-voiajorul

101. Ţinând seama pe de o parte de calităţile de necontestat ale sistemelor informatice şi descepticismul profesional al auditorului pe de alta pane consideraţi că auditorul financiar:

a) poate avea încredere deplină în sistemul informatic al clientului;b) nu trebuie să aibă încredere în sistemul informatic şi trebuie să stabilească procedura de control al modului de lucru al clientului cu un sistem informatic dedicat;c) trebuie să testeze prin sondaj diferitele prelucrări ale informaţiei financiar contabile şi în special la obţinerea rezultatelor finale;d) trebuie să cunoască sistemele de control proprii ale clientului şi să le simuleze pentru a vedea daca îşi îndeplinesc rolul.

102. Cum vă asiguraţi că algoritmul de prelucrare al sistemului de operare este corect:

a) cereţi repetarea prelucrărilor importante şi comparaţi rezultatele?b) simulaţi prelucrarea cu un alt soft?c) verificaţi manualul de utilizare al softului de aplicaţii?d) chestionaţi administratorul de sistem dacă s-au efectuat intervenţii în softul de prelucrare?

103. Gradul în care se asigură sistemul informatic al clientului dumneavoastră este:

a) o problemă a directorului general;b) nu are legătură cu munca de audit financiar;c) este o problemă exclusivă a administratorului de sistem;d) este responsabilitatea tuturor celor ce lucrează în cadrul sistemului informatic.

104. Când doriţi să aveţi certitudinea că în baza de date nu sunt înregistrări duplicat:

a) folosiţi eşantionarea?b) grupaţi baza de date în structuri logice şi le evaluate independent?c) scanaţi întreaga bază de date?d) nu faceţi nicio operaţie deoarece sistemul este obligat să facă acest lucru?

Page 19: grile__sub_2

105. Referitor la datele de intrare în sistemul informatic, auditorul trebuie să se asigure că:

a) sunt introduse în ordine cronologică;b) sunt corect gestionate de sistem;c) nu sunt alterate în procesul prelucrării;d) sunt supuse unui control logic pentru validare.

106. Cunoscut fiind că jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de Codul muncii şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali:

a) aceste cauze judiciare sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar, dar nu se judecă în regim de urgenţă;b) aceste cauze judiciare nu sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar şi nici nu se judecă în regim de urgenţă;c) aceste cauze judiciare sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar şi se judecă în regim de urgenţă;d) aceste cauze judiciare nu sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar, dar se judecă în regim de urgenţă.

107. Drepturile cuvenite salariatuluidetaşat:

a) se acordă de angajatorul de la care s-a dispus detaşarea;b) se acordă de la angajatorul de ia care s-a dispus detaşarea sau de la angajatorul la care s-a dispus detaşarea, conform convenţiei încheiate între angajat şi angajatorul de la care s-a dispus detaşarea;c) se acordă de angajatorul la care s-a dispus detaşarea;d) se acordă de la angajatorul de la care s-a dispus detaşarea sau de la angajatorul la care s-a dispus detaşarea, conform convenţiei încheiate între cei doi angajatori.

108. Incadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice si la alte unităţi bugetare se face:

a) numai prin concurs;b) numai prin examen;c) numai prin susţinerea unei probe de lucru;d) numai prin concurs sau examen.

109. Relaţiile de muncă se bazează:

a) pe principiul consensualităţii şi al bunei credinţe;b) numai pe principiul bunei credinţe;c) numai pe principiul consensualităţii;d) numai pe principiul încrederii reciproce.

110. Cunoscut fiind că libertatea muncii este garantată prin Constituţie, că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, că orice persoană este liberă la alegerea locului de muncă şi a profesiei, meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze, că nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea:

a) orice contract de muncă încheiat cu nerespectarea acestor dispoziţii este lovit de nulitate absolută;b) orice contract de muncă încheiat cu nerespectarea acestor dispoziţii este lovit de nulitate relativă;

Page 20: grile__sub_2

c) orice contract de muncă încheiat cu nerespectarea acestor dispoziţii poate fi reziliat;d) orice contract de muncă încheiat cu nerespectarea acestor dispoziţii este caduc.

111. In conformitate cu principiul relativităţii efectelor contractului, din contract se nasc drepturi şi obligaţii numai pentru părţi, iar terţii:

a) nu sunt ţinuţi să respecte efectele contractului;b) sunt ţinuţi să respecte efectele contractului, deoarece prin voinţa părţilor a luat naştere o situaţie juridică opozabilă părţilor, dar şi o realitate juridică pe care terţii nu o pot ignora;c) sunt ţinuţi să respecte efectele contractului între părţile contractante numai cu privire la contractele translative de drepturi;d) sunt ţinuţi să respecte efectele contractului numai cu privire la actele juridice declarative de drepturi.

112. Este cunoscut că efectele contractului trebuie analizate în mod diferit, după cum acestea se produc între părţi sau faţă de terţi, iar aplicarea teoriei autonomiei de voinţă a părţilor:

a) conduce numai la consacrarea principiului libertăţii contractuale şi a principiului forţei obligatorii a contractului;b) conduce la consacrarea principiului libertăţii contractuale, a principiului forţei obligatorii a contractului şi a principiului relativităţii efectelor contractului;c) conduce numai la consacrarea principiului libertăţii contractuale şi a principiului relativităţii efectelor contractului;d) conduce numai la consacrarea principiului forţei obligatorii a contractului şi a principiului relativităţii efectelor contractului.

113. Este cunoscut că oferta de a contracta (pelcitaţiunea) reprezintă propunerea de a contracta, manifestarea fermă, unilaterală de voinţă a unei persoane, în sensul de a încheia un anumit contract, în condiţii determinate şi aceasta poate fi făcută :

a) numai în scris;b)numai în scris sau tacit;c) în scris, verbal sau tacit;d)numai în scris sau verbal.

114. Pentru distincţia dintre contractele cu titlu oneros şi contractele cu titlu gratuit, criteriuldeterminant îl constituie:

a)criteriul echivalenţei prestaţiilor;b)criteriul cauzei sau scopului urmărit de părţile contractante;c)criteriul esenţei sau naturii contractelor;d)criteriul autonomiei de voinţă a părţilor.

115. Predarea lucrului nu constituie un efect al contractului încheiat anterior prin realizareaacordului de voinţă al părţilor, ci reprezintă chiar o condiţie necesară pentru formarea valabilă acontractului:

a) în cazul contractelor accesorii;b) în cazul contractelor nenumite;c) în cazul contractelor reale;d) în cazul contractelor de adeziune.

Page 21: grile__sub_2

116. Cunoscut fiind că în cazul contractelor solemne, pe lânga realizarea acordului de voinţă al părţilor se cere îndeplinirea unei condiţii suplimentare pentru încheierea valabilă a contractului, condiţie constând în respectarea unei anumite forme speciale, forma solemnă, aceasta poate fi cerută:

a) fie printr-o dispoziţie expresă a legii, fie printr-o convenţie prealabilă a părţilor;b)numai printr-o dispoziţie expresă a legii;c) numai printr-o convenţie prealabilă;d)numai urmare pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

117. Contractul îşi produce efecte între părţi chiar şi atunci când a fost încheiat cu nerespectarea condiţiilor de formă, dacă acestea sunt cerute de lege:

a) ad probationem;b) ad validitatem;c) ad solemnitatem;d) pentru validitatea contractului.

118. Cunoscută fiind clasificarea contractelor după modul de formare, în contracte consensuale, contracte solemne şi contracte reale:

a) înţelegerea părţilor, anterioară predării bunului, dacă îmbracă foma scrisă sau forma autentică, în cazul contractelor reale, se confundă cu însuşi contractul;b) înţelegerea părţilor, anterioară predării bunului, chiar dacă îmbracă forma scrisă sau forma autentică, în cazul contractelor reale, poate avea numai valoarea unei promisiuni de a contracta şi nu se confundă cu însuşi contractul;c) înţelegerea părţilor, anterioară predării bunului, încheiată în formă autentică, în cazul contractelor reale reprezintă însuşi contractul real încheiat în mod valabil;d) înţelegerea părţilor, anterioară predării bunului, în cazul contractelor reale, se consideră însuşicontractul real încheiat în mod valabil, numai în cadrul contractului de depozit.

119. Contractul sinalagmatic (bilateral) imperfect se deosebeşte de contractul sinalagmatic(bilateral) obişnuit, prin aceea că:

a) ia naştere ca şi contract unilateral, iar apoi, în mod accidental, iau naştere obligaţii şi în sarcina aceleia dintre părţi, care iniţial nu avea nici o obligaţie;b)părţile nu stabilesc cu claritate care sunt drepturile şi obligaţiile care le revin, la momentul încheierii contractului, ceea ce este de natură să determine litigii;c) părţile urmăresc iniţial un scop de binefacere, iar ulterior fiecare voieşte a-şi procura un avantaj;d) la contractul sinalagmatic (bilateral) imperfect nu sunt cunoscute cu certitudine obligaţiile părţilor.

120. Ne aflăm în prezenţa unui contract bilateral (sinalagmatic):

a) când fiecare dintre părţi urmăreşte să-şi procure un avantaj patrimonial;b) când fiecare dintre părţi urmăreşte să procure celeilalte un avantaj patrimonial, fără a obţine un echivalent;c) atunci când părţile se obligă reciproc una către alta;d) atunci când una sau mai multe persoane se obligă către una sau mai multe persoane, fără ca acestea din urmă să se oblige.