Ghid meteorologie

7/27/2019 Ghid meteorologie

1/74


2/74

TABLE OF CONTENTSNOTA - Au fost traduse doar capitolele marcate cu albastru

FOREWORD vii

PREFACE xi

PART A GUIDANCE xvi

CHAPTER 1 WMO CLASSIFICATION OF PERSONNEL . 1

1.1 Background information 2

Need for change.. 2

Basic assumptions . 2

Subsequent consultations .. 2

1.2 Classification of personnel in meteorology and hydrology 3

Purposes of the new classification . 3

Categories of personnel .. 3

Career progression 4Relation to the previous classification . 4

1.3 Meteorological personnel . 4

Initial qualification of Meteorologists 4

Initial qualification of Meteorological Technicians . 6

Career levels for Meteorologists . 6

Career levels for Meteorological Technicians 7

Collective abilities and transferable skills .. 7

CHAPTER 2 THE DOMAIN OF METEOROLOGY 9

2.1 Atmospheric sciences - breadth and depth .. 10

Mathematics, physics and chemistry . 10

Basic meteorological disciplines . 10

Earth System Science .. 11

2.2 Meteorological profession - competency requirements . 12

Training for job-competency . 12

Weather and climate observing, monitoring and forecasting .. 13

Meteorological applications and public services .. 16

Meteorology-support branches . 19

2.3 Academic specialities and job-specializations - the gap 21

CHAPTER 3 BASIC INSTRUCTION PACKAGE FOR METEOROLOGISTS (BIP-M) 23

3.1 Requisite topics in mathematics and physical sciences .. 24Mathematics . 24

Physics 24

Chemistry .. 24

Complementary requirements .. 24

3.2 Compulsory topics in atmospheric sciences 24

Physical meteorology 24

Dynamic meteorology .. 25

Synoptic meteorology .. 25

Climatology .. 25

3.3 Elective fields of specialisation in meteorology . 25

Aeronautical meteorology .. 26

Agricultural meteorology 26

Atmospheric chemistry 26

Climate monitoring and prediction 26


3/74

GUIDELINES FOR THE EDUCATION AND TRAINING OF PERSONNEL IN METEOROLOGY AND OPERATIONAL HYDROLOGY

Mesoscale meteorology and weather forecasting . 26

Radar meteorology 26

Satellite meteorology 27

Tropical weather and climate 27

Urban meteorology and air pollution 27

3.4 Other fields of specialization . 27

Biometeorology and human health . 27Boundary layer meteorology . 27

Clouds and precipitation; weather modification .. 27

Economic meteorology; marketing and management . 28

General hydrology and hydrometeorology . 28

General oceanography and marine meteorology .. 28

Middle-upper atmosphere .. 28

Numerical methods for mathematical modelling . 28

3.5 Beyond the BIP-M . 28

Annex: Syllabus example for dynamic meteorology 30

CHAPTER 4 BASIC INSTRUCTION PACKAGE FOR METEOROLOGICAL TECHNICIANS (BIP-MT) .. 33

4.1 Requisite topics in basic sciences 34

Mathematics 34

Physics .. 34

Chemistry 34

Communication skills . 34

4.2 Compulsory topics in general meteorology 34

Introductory physical and dynamical meteorology ... 34

Elements of synoptic meteorology and climatology . 34

Meteorological instruments and methods of observation .. 34

4.3 Elective options in operational meteorology .. 34

Synoptic observations and measurements 35

Other specialised observations and measurements .. 35Remote sounding of the atmosphere ... 35

Aeronautical meteorology for technicians . 35

4.4 Beyond the BIP-MT . 35

Annex: Syllabus example for aeronautical meteorology - technician level .. 36

CHAPTER 5 CONTINUING EDUCATION AND TRAINING (CET) 39

5.1 Introduction . 40

Factors affecting NMSs .. 40

The learning organization 40

Strategic approach to training and development 41

5.2 Basic concepts . 42

Continuing Education and Training (CET) .. 42

Training and development 43

5.3 Getting the most from CET 44

Importance of CET .. 44

Making a success of CET activities .. 45

5.4 CET Methods 46

General issues 46

Delivery of CET . 46

5.5 Some trends in CET 47

Training plans 47

Shorter courses . 47

Vocational qualification and accreditation 49Recruitment and induction .. 49

Training the instructor and supervisor .. 50

5.6 Final remarks 50


4/74

TABLE OF CONTENTS

PART B EXAMPLES .. 51

CHAPTER 6 EXAMPLES OF BASIC INSTRUCTION PACKAGES 53

6.1 Example of a complete BIP-M programme 54

Introduction 54

Attributes of Bachelor's degree programs .. 54

Preparation for selected careers in atmospheric science . 55

6.2 Example of a condensed BIP-M programme . 56

Introduction 56

Examinations scheme . 57

Core courses .. 57

6.3 Example of a complete BIP-MT programme . 61

Aims and organisation of the programme . 61

Description of courses .. 61

Training periods .. 63

Personal project 63

6.4 Example of a condensed BIP-MT programme . 63

Meteorology 63

Instruments and methods of observation . 65

Coding of surface observations . 67

CHAPTER 7 EXAMPLES OF ACTUAL JOB-COMPETENCY REQUIREMENTS .. 69

7.1 Weather analysis and forecasting 70

Producing a generic forecast .. 70

Producing forecasts for the user 71

Providing any specialist or support work .. 72

Managing the working environment . 73

7.2 Climate monitoring and prediction . 73

Climate monitoring and prediction services . 73

Climate in the area of responsibility 73

Relationship between large-scale climate and climate in the area ofresponsibility .

73

Prediction of climate ... 74

Methods used in climate monitoring and prediction . 74

Verification of forecast (prediction) . 74

Data used in climate monitoring and prediction . 74

Climate monitoring operations .. 74

Climate prediction operations 74

Provision and explanation of climate information . 75

7.3 Observations and measurements; instruments . 75

Introduction 75

Branch management 76

Network management 76Observing standards .. 77

Systems engineering 77

Provisioning and stores . 78

Project management and planning 78

Measurement standards; instrument calibration; quality assurance .. 79

Field installation and maintenance engineering .. 79

7.4 Information technology and data processing . 80

Information systems operating .. 80

Database administration and programming .. 80

Networking . 81

International meteorological telecommunication 81

Operating/application systems design and maintenance .. 82

Software engineering .. 83

7.5 Agrometeorology. 83

Developing weather forecasts for agriculture; products forthe

customer ..

83


5/74

GUIDELINES FOR THE EDUCATION AND TRAINING OF PERSONNEL IN METEOROLOGY AND OPERATIONAL HYDROLOGY

Developing an agrometeorological advisory service 85

Computer-based information system for operational application .. 87

7.6 Aeronautical meteorology .. 88

Major hazards to aviation . 88

Forecasting skills for aviation icing .. 89

Forecasting skills for fog and low stratus .. 91

Tools for forecasting .. 92Product dissemination 93

Routine duties at a regional aeronautical meteorological office .. 93

Knowledge and skills in weather watch and monitoring 94

Skills in communicating with central offices and neighbouring

stations . 94

Deriving user-oriented forecast and warning products 95

Oral briefings to pilots and dispatchers; liaison with ATS .. 96

Ongoing user training . 96

7.7 Marine meteorology .. 97

Marine forecasts 97

Observing the characteristics of BLA and SLO . 98

Regime descriptions of marine areas .. 98

Investigation of the BLA-SLO system 98

Preparation of the products for the customer . 98

Performing other duties 99

7.8 Environmental meteorology .. 99

Understanding the role of the NMHSs in addressing environmental

issues . 99

Understanding environmental sciences and their applications . 100

Providing services; delivery of scientific advice and information . 101

Performing other related duties . 102

7.9 Satellite meteorology 104

Background . 104

Core competency requirements in satellite meteorology 104

Satellite Meteorology Branch (SMB) .. 105

APPENDICES .. 109

APPENDIX 1 PREFACE TO THE FIRST EDITION OF WMO.NO. 258 .. 110

APPENDIX 2 THE FORMER CLASSES OF METEOROLOGICAL PERSONNEL 114

Class I 114

Class II .. 114

Class III . 114

Class IV . 115

APPENDIX 3 SURVEY ON THE REVISION OF WMO-NO. 258 116

The WMO Survey .. 116

Members' opinions .. 116

APPENDIX 4 GLOSSARY OF TERMS AND ABBREVIATIONS . 118

SELECTED BIBLIOGRAPHIC REFERENCES 122


6/74

CAPITOLUL 3 PACHETUL DE INSTRUIRE DE BAZA PENTRU METEOROLOGI (BIP-M)

1

CAPITOLUL 3

PACHETUL DE INSTRUIRE DE BAZA PENTRU METEOROLOGI (BIP-M)

Acest capitol descrie Pachetul de instruire de Baza pentru Meteorologi (BIP-M) in termeniiunei programe analitice cadru o enumerare a subiectelor majore care, in ansamblu,

asigura fundamentarea necesara pentru initierea in profesie, precum si bazele pentrudezvoltarea profesionala viitoare. Se sublineaza ca aceasta enumerare de subiecte(subiectele (a), (b), (c), etc. la fiecare disciplina) nu este nici o programa analitica, nici olista de cursuri. Mai riguros, pornind de la subiectele recomandate de BIP-M, o programaanalitica corecta ar trebui dezvoltata local de catre membrii facultatii cu experienta indisciplinele relevante, cu o privire corecta asupra resurselor disponibile si a interesuluidecidentilor, de ex. SMN. Programa actuala ar trebui sa specifice subiectele efective alemateriei ce urmeaza a fi predata pentru fiecare subiect de baza (a), (b), (c), etc. aldisciplinelor relevante.

Dupa cum se indica in paragraful 1.1.3 exemple de sumare detaliate pentru fiecaredisciplina sunt apar intr-o publicatie a unui departament al companiei; un astfel desumar detaliat, pentru cazul particular al meteorologiei dinamice este ilustrat in anexaacestui capitol.

Nivelul de aprofundare si extensia acoperirii subiectelor BIP-M trebuie sa fieasemanatoare celei folosite in cadrul facultatilor de stiinte fizice, matematica aplicatasau inginerie. Unele subiecte necesita nu numai instruire in sala de curs, ci si experientaasistata in laboratoare specifice si experienta practica in domeniu.

Subiecte necesare instruirii in matematica si stiinte fizice

Subiecte obligatorii in stiinte atmosferice

Domenii practice de specializare in meteorologie

Alte domenii de specializare

In afara de (BIP-M)

Exemplu de sumar pentru meteorologia dinamica


7/74

INDRUMARI PENTRU EDUCAREA SI PREGATIREA PERSONALULUI DIN METEOROLOGIE SI DIN HIDROLOGIA OPERATIONALA

2

3.1 SUBIECTE PENTRUMATEMATICA SI

STIINTE FIZICE

Primele trei subsectiuni privesc subiectele stiintifice de bazacare sunt esentiale pentru orice studiu in profunzime alsubiectelor meteorologice Ultima sectiune priveste subiectecomplementare in comunicarea scrisa si orala incluzand siposibilitatea folosirii unei limbii straine; este de notat faptulca totusi aceste subiecte sunt, de obicei, incluse in modobisnuit in cerintele universitare generale pentru obtinerea

unei licente.

Matematica (a) Algebra lineara si calcul vectorial;(b) Calcul diferential si integral;(c) Ecuatii ordinare si diferentiale partiale;(d) Teoria probabilitatiilor si statistica;(e) Tehnologia comunicatiei si informatiei;(f) Metode numerice.

Fizica (a) Fundamentele mecanicii;(b) Bazele termodinamicii;(c) Teoria ondulatorie;(d) Dinamica fluidelor;(e) Turbulenta in fluide;(f) Bazele radiatiei electromagnetice; lectromagnetismul.

Chimia (a) Bazele chimiei fizice;(b) Termodinamica chimica;(c) Solutii apoase;(d) Fotochimie introductiva.

Cerintecomplementare

(a) Tehnici de comunicare si prezentare;(b) Limbi de comunicare internationale (de ex. limbi oficiale

OMM).

3.2 SUBIECTEOBLIGATORII DIN

STIINTELEATMOSFEREI

Completarea subiectelor de meteorologie fizica simeteorologie dinamica din aceasta sectiune este obligatoriepentru orice program BIP-M, pentru ca acestea asiguracunostintele meteorologice de baza si cerintele de intelegerepentru dezvoltari mai specifice in cele trei directii majore:Vreme, Clima si Mediu.

Pentru subiectele cerute in meteorologie sinoptica, climatologie

si chimie atmosferica, o anumita flexibilitate poate fi luata in

considerare in functie de directia avuta in vedere, astfel:

In cadrul cursului vreme, se va acorda mai multa atentiemeteorologiei sinoptice, in particular prognozeimezoscalare si un accent mai redus climatologiei;

In cadrul cursului clima, se va pune mai mult accentulpe climatologie, in special pe prognoza sezoniera, si maiputin pe meteorologia sinoptica;

In cadrul cursului mediu, se va acorda mai multa atentiechimiei atmosferice, proceselor din stratul limita siinteractiunilor sol-vegetatie-atmosfera, si o atentie mairedusa meteorologiei sinoptice si climatologiei.

Se reaminteste ca cerintele pentru meteorologia fizica sidinamica din cadrul cursului mediu raman in esentaaceleasi ca si pentru cursurile vreme si clima


8/74


3

Meteorologiefizica

(a) Radiatia in atmosfera;(b) Acustica, optica si electricitatea atmosferica;(c) Echilibrul energiei globale;(d) Norul si precipitatiile, ciclul apei;(e) Termodinamica atmosferei;(f) Stratul limita si turbulenta; micrometeorologia;(g) Sisteme satelitare;(h) Radarul de vreme;(i) Introducere in chimia atmosferei; poluarea urbana;(j) Lucrari de laborator si exercitii practice.

Meteorologiadinamica

(a) Bazele dinamicii fluidului;(b) Aproximatia hidrostatica si geostrofica;(c) Ecuatiile vorticitatii si a energiei termodinamice;(d) Miscarea cvasi-geostrofica;(e) Unde atmosferice; instabilitate baroclina si barotropa;(f) Energetica circulatiei generale;(g) Dinamica, fizica si chimia stratosferei;(h) Prognoza numerica a vremii;(i)

Lucrari de laborator si exercitii practice.

Meteorologiasinoptica

(a) Privire generala asupra observatiilor si masuratorilormeteorologice;

(b) Relatiile intre campurile de vant, presiune sitemperatura;

(c) Sistemele sinoptice ale latitudinilor medii;(d) Ciclogeneza si frontogeneza;(e) Sisteme de vreme tropicale;(f) Circulatii atmosferice de mezoscala;(g) Monitorizarea vremii in timp real si predictia imediata;(h) Prognoza vremii;(i) Lucrari de laborator si exercitii practice.

Climatologie (a) Introducere in stiinta sistemului terestru;(b) Date climatice;(c) Climatologia descriptiva; teoria statistica si

probabilistica;(d) Clasificarea climatelor;(e) Fizica si chimia sistemului climatic;(f) Dinamica climatului;(g) Schimbarea climei;(h) Climatologia si anotimpurile tarii in discutie;(i) Activitate de laborator si exercitii practice.

3.3 DOMENIILEEFECTIVE

DE SPECIALIZAREIN

METEOROLOGIE

In principiu, subiectele din domeniile de specializare descrisein acest capitol pot fi considerate ca depasind cerintelenormale ale unui BIP-M complet (de ex. programul de licentain meteorologie). Unii studenti in ciclul superior ar putea sadoreasca, desigur, sa aprofundeze educatia lor profesionalade baza, printr-o specializare timpurie, care sa-i pregateascapentru un serviciu specializat. Printr-un BIP-M concentrat (deex. o diploma post-universitara sau un program de masteratin meteorologie) subiectele obligatorii din sectiuneaanterioara vor fi acoperite intr-o perioada de timp mult maiscurta decat in cazul unui BIP-M complet. In schimb, studiulin detaliu a unei specializari meteorologice particulare esteesential pentru studentii care urmeaza orice BIP-M

concentrat.


9/74


4

Astfel, profunzimea si orizontul de studiu in orice domeniude specializare poate fi diferit pentru un BIP-M complet sauconcentrat. In acest sens prezentarea din aceasta sectiune nueste nici prescriptiva, nici comprehensiva si fiecare institutiede educatie are libertatea totala sa adapteze programaanalitica cadru sugerata la cerintele sale exprese astfel ca easa poata de exemplu sa fie coerenta cu misiunea si cerintele

de baza de a sustine SMN, sau in acord cu cerintele unuiserviciu specific. Mai mult, institutii educationale relevantesunt incurajate sa exploreze lumea actuala a muncii si sainventarieze noi perspective de serviciu nu numai ininteriorul SMN ci si in legatura cu profesiuni largi dinmeteorologie, hidrologie, oceanografie si multe altele demediu din sectorul public sau privat. In acord, acesteinstitutii trebuie sa asigure mijloace utile pentruspecializarea profesionala timpurie in subiecte fierbinti infunctie de cerintele de pe piata muncii in meteorologie si indomeniile de mediu conexe.

Meteorologieaeronautica

(a) Inghet pe aeronava; (givraj);(b) Turbulenta;(c) Alte fenomene de risc;(d) Aspecte meteorologice ale planificarii zborurilor;(e) Definitii;(f) Proceduri pentru serviciile meteorologice pentru

navigatia aeriana internationala;(g) Servicii de trafic aerian;(h) Aerodromuri;(i) Operatiuni ale aeronavelor;(j) Servicii de infornare aeronautica;(k) Telecomunicatii aeronautice;(l) Documentatii OMM;(m)Documentatii ICAO.

Meteorologieagricola

(a) Fiziologia plantei;(b) Interelatii bio-meteorologice;(c) Bilantul energiei la suprafata;(d) Echilibrul apei;(e) Observatii si masuratori; prelucrari de date;(f) Prognoze operationale;(g) Asistenta pentru planificare;(h) Prevenirea impactului conditiilor nefavorabile de vreme.

Chimia atmosferei (a) Evolutia atmosferei; compozitia chimica si structuraverticala;

(b) Atenuarea radiatiei solare de catre gazele si aerosoliiatmosferici;

(c) Absorbtia si emisia de radiatie terestra de unda lunga;(d) Substante chimice in troposfera;(e) Norul si chimia precipitatiilor;(f) Cicluri chimice troposferice;(g) Chimia stratosferei;(h) Calitatea aerului si sanatatea umana.


10/74


5

Monitoringul sipredictiaclimatica

(a) Sistemul climatic;(b) Monitoringul climatic; retele; principii;(c) Circulatia generala a atmosferei;(d) Interactia aer-mare; ciclul hidrologic si impactul

caracteristicilor terestre;(e) Surse de predictabilitate a climatului;(f) Metode statistice de prognoza;(g) Metode dinamice de prognoza;(h) Schimbarea climei si afacerile oamenilor;(i) Incertitudinile proiectiilor climatice actuale;(j) Prognoza sezoniera.

Meteorologia lamezoscara si

prognoza vremii

(a) Privire generala asupra mezoscalei si a roluluiprevizionistului;

(b) Caracteristici de mezoscara ale ciclonilor latitudinilormedii;

(c) Circulatii si fenomene mezoscalare nonconvective;(d) Circulatii si fenomene mezoscalare convective;(e) Norul si precipitatiile in modelele numerice operationale;(f)

Colectie de programe integrate de prognoza numerica avremii operationala;

(g) Monitorizarea vremii; predictia imediata (nowcasting);(h) Prognoza unor fenomene de vreme specifice; servicii de

vreme publice;(i) Prognoze la scara mare pe durata medie;(j) Situatia si verificarea prognozelor.

Meteorologiaradar

(a) Principiile de functionare ale radarului de vreme;(b) Semnale ale vremii;(c) Spectrul Doppler al semnalelor de vreme;(d) Prelucrarea semnalului vremii;(e) Observarea vremii;(f) Masuratorile de precipitatii;(g) Observatii de vant, furtuni si fenomene asociate;(h) Observarea vremii frumoase;(i) Aplicatii; exemple de afisaje si produse.

Meteorologiasatelitara

(a) Evolutia meteorologiei satelitare;(b) Natura radiatiei;(c) Absorbtia, emisia, reflectia si dispersia;(d) Bilantul radiativ;(e) Ecuatia transferului radiativ;(f) Temperatura la suprafata;(g) Detectarea norilor;(h) Tehnici pentru determinarea parametrilor atmosferei;(i) Tehnici pentru determinarea miscarilor atmosferei;(j) Orbite satelitare.

Vremea siclimatul tropical

(a) Privire generala asupra vremii tropicale;(b) Circulatia la scara mare;(c) Circulatii la scara sinoptica;(d) Meteorologia musonilor;(e) ENSO;(f) Convectia si sisteme convective la mezoscara;(g) Cicloni tropicali.


11/74


6

Meteorologiaurbana si

poluarea aerului

(a) Privire generala asupra atmosferei urbane;(b) Monitorizarea vremii si climatului urban;(c) Radiatia termica;(d) Stratul atmosferic limita; aplicatii pentru conceptele de

baza;(e) Pene de portanta; dispersia poluantilor aerieni;(f) Concepte aplicative in meteorologia stratului limita;(g) Prognoza poluarii urbane;(h) Efectele poluantilor asupra sanatatii.

3.4 ALTE DOMENII DESPECIALIZARE

Pe langa domeniile de specializare realmente meteorologicementionate mai sus exista si alte domenii conexemeteorologiei cum ar fi: biometeorologia, hidrometeorologia,meteorologia marina, teledetectia avansata, precum simetodele numerice pentru modelarea matematica in stiinteleatmosferei sau meteorologia economica si managementul.Programele analitice cadru pentru aceste specializari inter-disciplinare, in special pentru meteorologii absolventi, vor fiprezentate pe scurt in aceasta sectiune.

Biometeorologiesi sanatate umana

(a) Domeniul bio-meteorologiei umane;(b) Adaptarea biofizica; bilantul energetic corp-mediu;(c) Adaptarea biofizica; imbracaminte si locuinta;(d) Epidemiologia si psihologia umana a mediului;(e) Comfortul climatic; racoarea indusa de vant si

discomfortul cauzat de caldura;(f) Monitorizarea resurselor bioclimatice.

Meteorologiastratului limita

(a) Fizica stratului limita;(b) Turbulenta atmosferei;(c) Parametrizarea stratului limita planetar;(d) Transportul volumului de poluanti;(e)

Modelarea transportului prin modele cu ecuatii primitive.

Nori siprecipitatii;modificarea

vremii

(a) Aerosoli atmosferici;(b) Formarea norilor;(c) Procesele de precipitare;(d) Convectia in norul cumulonimbus;(e) Combaterea grindinei;(f) Imprastierea cetii; gestionarea precipitatiilor;(g) Tehnologii de modificare a vremii.

Meteorologieeconomica;

marketing si

management

(a) Informatia meteorologica; produse si servicii;(b) Utilizatori si beneficiari de informatie meteorologica;(c) Introducere in statistica econometrica;(d)

Verificarea prognozelor; cadrul conceptual;(e) Metode de verificare;

(f) Estimarea beneficiilor economice utilizand modelele dedecizie;

(g) Bazele modelelor standard cost-pierdere; valoareaeconomica a prognozelor;

(h) Extensia modelului standard cost-pierdere; aplicatii alemodelelor de decizie;

(i) Tehnici de estimare a beneficiilor economice;(j) Piata produselor si serviciilor meteorologice.


12/74


7

Hidrologie generalasi

hidrometeorologie

(a) Evolutia hidrologiei;(b) Precipitatiile;(c) Evaporatia si evapotranspiratia;(d) Resursele de apa subterana;(e) Resursele de apa de suprafata;(f) Bilantul apei;(g) Ciclul hidrologic; hidrometeorologia.

Oceanografiegenerala si

meteorologiemarina

(a) Privire generala asupra oceanografiei fizice;(b) Introducere in dinamica oceanului;(c) Curenti pusi in miscare de vant; transferul turbulent;

circulatia termohalina;(d) Unde de suprafata; oscilatii ale interfetei aer-mare;(e) Maree;(f) Bilantul de caldura al oceanului;(g) Interactiunea aer-mare;(h) Platforme si instrumente de masurare;(i) Aplicatii meteorologice.

Atmosfera medie-

inalta

(a) Sub-regiunile atmosferei inalte;(b) Radiatia solara in atmosfera superioara; vremea in

spatiu;(c) Chimia atmosferei inalte; ozonul stratosferic;(d) Transferul radiativ;(e) Mareele atmosferice; fenomene geomagnetice; ionosfera;(f) Dinamica stratosferei si mezosferei.

Metode numericepentru modelarea

matematica

(a) Metode de baza in diferente finite;(b) Sisteme de ecuatii;(c) Metode spectrale si altele;(d) Metode semi-lagrangiene;(e) Conditii la limita.

3.5 IN AFARA PIB-M Parcurgerea PIB-M este doar un prim pas in dezvoltareaprofesionala a persoanelor care urmeaza o cariera inmeteorologie. Actualizarile de rutina si improspatareacunostintelor vor fi cerute in continuare, in scopul de a sepastra in legatura cu dezvoltarea continua a stiinteloratmosferei si cu progresele tehnologice rapide.

Evolutia profesionala spre nivelul mediu si, respectiv, cel despecialist necesita probarea unei experiente practice siinstruirea specializata suplimentara care largeste cunoastereastiintifica si intelegerea asigurate de PIB-M. Unele niveluri despecializare, de exemplu in cercetare si dezvoltare, cer inmod normal studii formale post-universitare in meteorologiesau domenii conexe. Alte pozitii, in special in managementulde nivel mediu si superior ar putea cere niveluri avansate inbussines, economie si marketing, completate de o pregatiretehnica de baza in meteorologie.

Cu toate acestea, pe langa educatia formala si informala,progresul in cariera cere individului sa demonstreze continuucresterea competentei tehnice la locul de munca, precum siabilitati de conducere, vointa si capacitatea de a dobandicapacitati din afara meteorologiei, dovezi de capacitatimanageriale si dorinta de a-si asuma un plus deresponsabilitate.


13/74


8

ANEXA

EXEMPLU DE PROGRAMA ANALITICA PENTRU METEOROLOGIE DINAMICA

Bazele dinamiciifluidului

Campuri vectoriale si scalare; teoremele lui Gauss si Stokes;cinematica campului scurgerii; derivate substantiale;raporturi de schimbare Eulerian si Lagrangian; conservareamasei, momentului si energiei. Ecuatiile Navier-Stockes.Coordonate de referinta rotative; ecuatiile de miscare informa de coordonate: coordonate sferice; aproximatiipreliminare la ecuatiile in forma coordonatelor sferice;parametrul Coriolis; geometria planului tangent;aproximatiile in planul f si .

Aproximatiahidrostatica si

geostrofica

Analiza de scara pentru sistemele de vreme la scara mare dela latitudiniile medii. Numarul Rossby; echilibrul hidrostaticsi geostrofic; curgerea inertiala; curentul ciclostrofic;

curentul de gradient si echilibrul gradient-vant pentruvortexul circular stationar. Forfecarea verticala a vantuluigeostrofic; vantul termic; coordonatele de presiune siinaltimea geopotentialului.

Ecuatiilevorticitatii si a

energieitermodinamice

Teorema circulatiei a lui Bjerkness; functia de curent sipotentialul de viteza; teorema lui Helmholtz; traiectorii silinii de curent; coordonate naturale. Vorticitatea si ecuatiavorticitatii; relatia dintre vorticitatea absoluta si vorticitatearelativa; principalele mecanisme ale generarii si modificariivorticitatii. Prima lege a termodinamicii in formulareameteorologica; fortarea diabatica in atmosfera joasa si medie;miscarea adiabatica: conservarea temperaturii potentiale.

Miscarea cvasi-geostrofica

Aproximatia lui Bussinesq; fecventa (portanta) Brunt-Vaisala;teorema Taylor-Proudman; aproximatia cvasigeostrofica.Ecuatia tendintei geopotentialului. Ecuatia omega; miscareaverticala; anularea intre termenii fortelor; interpreareaalternativa; diagnoza vectorilor Q ai miscarii verticale.Conservarea vorticitatii potentiale cvasigeostrofice pentrucurgerea adiabatica fara frecare. Ecuatia generala a vorticitatiipotentiale a lui Ertel-Rossby; anomalii ale vorticitatiipotentiale in procesul de ciclogeneza.; rolul incalziriidiabatice ca sursa/izvor de vorticitate potentiala; interactiinelineare; aproximarea valorii initiale, principiulireversibilitatii; utilizarea ecuatiei gradient-vant ca si conditie

de echilibru pentru a gasi campul de vant si de masa dindistributia vorticitatii potentiale.

Unde atmosferice;instabilitatea

baroclina sibarotropa

Evolutia cvasi-lineara a miscarilor atmosferei; teoria micilorperturbatii; ecuatia clasica a undei; relatii de dispersie; vitezade faza si de grup. Tipuri de unde simple: unde acustice sisonore; unde de gravitate in apa putin adanca; unde degravitate (portanta) interne; unde de gravitatie inertiale,oscilatii inertiale. Unde barotrope (Rossby); propagarea catrevest; efectul beta; dispersia puternica. Instabilitateabaroclina; modelele lui Eady si Charney; influenta destabilizare a efectului beta asupra undelor lungi si destabilitate statica asupra undelor scurte. Instabilitatea

barotropa; criteriul Reyleigh-Kuo pentru curentul de bazazonal cu forfecare orizontala meridionala; distributia stabilasi instabila a campului de vorticitate absoluta.


14/74


9

Energeticacirculatiei

generale

Energia cinetica, potentiala si interna; relatia dintre energiapotentiala si cea interna in curgerea cvasi-statica; teoreme deconservare. Ecuatiile energiei pentru o atmosfera asimilata cuun canal intr-un plan f cu pereti laterali rigizi. Conversiaenergiei potentiale disponibile in energie cinetica; generareade energie potentiala disponibila. Abordarea energieipotentiale disponibile si a energiei cinetice in formele lor

zonala si turbionara, si interactiunea lor. Bilantulmomentului; dinamica circulatiilor zonale, simetrice. Rolulselectiv al diferitelor scari ale miscarilor atmosferice;generarea, conversia si transferul energiei in functie denumarul de unda. Introducere in predictibilitatea vremii si aclimei; nelinearitatea, complexitatea, haosul si atractoriistraini.

Dinamicastratosferei; fizica

si chimia

Interactiuniile dinamice intre stratosfera si troposfera; undelela scara planetara ultra-lungi cvasi-stationare; propagareaverticala a undelor planetare. Energetica stratosferei joase;incalziriile stratosferice bruste; unde in stratosferaecuatoriala; undele Kelvin si undele mixte Rossby-gravitationale; oscilatia cvasibienala; stratul de ozon; bilantulde caldura stratosferic. Transportul compusilor chimici;circulatia troposfera-stratosfera Brewer-Dobson (ecuator-poli) si circulatia solstitiala stratosfera mezosfera (poliivara-iarna). Norii stratosferici polari anctartici; fotoliza siclor-fluor- carbonii (CFC) produsi antropic din radiatiaultravioleta; tendinta proceselor chimice, dinamice si detransport care duc la aparitia gaurilor de ozon stratosferic.

Conservarea vorticitatii potentiale cvasi-geostrofice, ecuatiaomega cvasi-geostrofica, abordarea cu vectori Q pentrucampul miscarii verticale, instabilitatea baroclina si modelul

Eady. Solutia numerica a ecustiei vorticitatii barocline.Metode Euleriene, Lagrangeane si speciale, prelucrareavectoriala si paralela; aplicatii in asimilarea de date, NWP;alte simulari pe calculator.

Predictianumerica a vremii

(NWP)

Diferentele finite si erorile de trunchiere, precizia,consistenta, stabilitatea, convergenta diferentierii in spatiu sitimp. Solutia numerica a ecuatiilor lui Laplace, Poisson siHelmholtz prin metode iterative; tehnici de relaxare.

Introducerea in metodele spectrale, armonicilor sferice,metoda transformarii, abordarea semi-Lagrangiana. Modelecu ecuatii primitive: variabilele modelului; includerea

efectelor umezelii si radiatiei; conditii la limita si initiale.Analize obiective si asimilarea de date; metoda interpolariioptime, metode variationale; initializarea dinamica;initializarea modului natural nelinear, asimilarea de date 4-D.

Modele operationale curente: modele globale, regionale silocale; ecuatiile modelului; sistemele de coordonate siformularea numerica; parametrizarea proceselor fizice.Prognoze ale ansamblului; variatii interne nepredictibile.Aplicarea produselor modelului la predictia parametrilor derutina si a evenimentelor specifice; erori si surse de eroare inmodele; rolul previzionistului.


15/74


10

Sugestii pentrulucrari de

laborator siexercitii practice

Demonstratia fizica a conceptelor dinamice: teorema luiBernoulli, vorticitatea, numerele lui Reynolds, Rossby,Richardson si Burger. Unde si turbulenta. Curenti dedensitate, termice si pene de convectie, convectie celularaintr-un strat stabil de fluid, rasucirea unui fluid care seroteste, unde barocline intr-un inel care se roteste incalzit,unde gravitationale de suprafata si unde Rossby barotrope.

Tehnologia informatiei si comunicarii si sisteme deprelucrare a datelor; arhitectura calculatorului, vizualizareasi lucrul in retea; tehnici si limbaje de programare. Metodenumerice, rotunjirea erorilor, formule de diferente finite,regula trapezoidala de integrare, sisteme lineare tridiagonale,ecuatia de difuzie 1-D si de advectie 1-D.

Conservarea vorticitatii potentiale cvasi-geostrofice, ecuatiaomega cvasi-geostrofica, abordarea cu vectori Q pentrucampul miscarii verticale, instabilitatea baroclina si modelulEady. Solutia numerica a ecustiei vorticitatii barocline.Metode Euleriene, Lagrangeane si speciale, prelucrarea

vectoriala si paralela; aplicatii in asimilarea de date, NWP;alte simulari pe calculator.


16/74

CAPITOLUL 5 EDUCATIE SI PREGATIRE CONTINUA (EPC)

1

CAPITOLUL 5

EDUCATIE SI PREGATIRE CONTINUA (EPC)

5.4 METODELE DEEDUCATIE SI

PREGATIRECONTINUE

(EPC)

Pentru ca EPC sa fie mai eficienta, este important ca metoda deorganizare sa fie adecvata pentru ca subiectul: Sa invete in acord cu propriile preferinte;. Sa invete in acord cu obiectivele programului

Satisfacerea acestor cerinte trebuie sa asigure ca obiectiveleinvatarii sunt realizate si ca individul ramane puternic motivat.

Problemegenerale

Exista patru factori de baza care trebuie sa fie luati in considerarecand se accepta un program de EPC pentru un individ, acesteasunt:

Locatia; este posibil ca activitatea EPC cea mai potrivita sa nufie disponibila local. Asta inseamna ca uneori costurile devinun factor decisiv in decizia asupra modului in care EPC poatesa se desfasoare;

Urmarirea; o decizie trebuie luata dupa nivelul de monitorizarecerut pentru un individ astfel ca sa fie implicat in activitati deEPC. O decizie va depinde de natura activitatii de EPC si decalitatiile personale si experienta individului;

Tehnologia educatiei; pentru unele activitati de EPC se cere unnivel ridicat de tehnologie a educatiei. De aceea trebuie sa seaiba in vedere disponibilitatea unor resurse financiareimportante si nivelul de experienta a individului;

Acreditarea; unele activitati de EPC pot conduce la o acreditareformala sau la o calificare profesionala. Aceasta poatereprezenta un rezultat foarte dorit, dar care implica nistecosturi suplimentare considerabile. Prin urmare, o decizietrebuie luata indiferent daca beneficiile suplimentare rezultatedin acreditare (care sunt adesea greu de cuantificat), potjustifica costurile suplimentare.

Modul deorganizare a

EPC

Exista o gama larga de metode care pot fi folosite pentru aorganiza educatia si pregatirea continua. Metodele disponibileinclud urmatoarele (in ordine alfabetica):

Consiliere;instructorul ofera scurte indrumari inainte si dupaactivitatiile de la locul de munca asociate;

Conferinta / seminar;participarea la conferinta, seminar sauatelier de lucru pentru a beneficia de cunostintele altora;

Cursuri;pregatire pentru un grup condus de un instructor; Invatamant asistat de calculator;folosirea interactiva a

materialului de invatamant disponibil pe calculator; Invatamant cu mijloace video;pregatire asigurata de utilizarea

de video; Lecturi orientate;un program orientat de lectura pentru un

individ; Material de studiu individual;pregatire structurata asigurata

din carti sau manuale; Observatia;observarea unui coleg care indeplineste o sarcina

particulara; Simulare;lucrul individual intr-o situatie ipotetica legata de

activitatea sa sau;


17/74


2

Transferul / detasarea temporara;mutarea planificata,temporara a serviciului.

Alegerea metodei va depinde de:

Rezultatul dorit al pregatirii; Plusurile si minusurile metodei; Disponibilitatea mijloacelor de pregatire; Modul de pregatire preferat de individ; si Timpul disponibil pentru realizarea pregatirii.Tabelul 5.3 da o indicatie in ce masura metodele de pregatire sunteficiente in schimbarea atitudinii, cunostintelor sau abilitatiilor sicare pregatire se asigura la locul de munca sau in afara locului demunca; cu siguranta exista avantaje si dezavantaje legate defiecare metoda de asigurare a EPC. Acestea sunt subliniate intabelul 5.4.

MetodaAtitudine Cunostiinte Abilitati Asigurarea

Consilierea da da da La serviciuConferinta/seminar nu da nu In afara serviciuluiInvatamant asistat de calculator nu da nu In afara serviciuluiCursuri da da da In afara serviciuluiLecturi orientate da da nu In afara serviciuluiObservatia nu da da La serviciuTransferul da da da La serviciuMaterial de studiu individual nu da nu In afara serviciuluiSimulare da nu da In afara serviciuluiInvatamant cu mijloace video nu da nu In afara serviciului

Tabelul 5.3 - Impactul diferitelor metode asupra atitudinii, cunostintelorsi abilitatiilorsi modul in care acestea seasigura in mod obisnuit

5.5 UNELETENDINTE INCADRUL EPC

Orice program dezvoltat in cadrul SMN ar trebui sa tina cont de:

Cerintele si cultura organizatiei; Distanta dintre competentele indivizilor si cele care li se vor

cere in viitor; Disponibilitatea si adecvarea diferitelor metode de organizare a

EPC.

Prin urmare, nu este posibil sa se defineasca ce anume ar trebui safie un program de EPC pentru toate SMN-urile. Este posibil, desigur,sa se identifice cateva tendinte in dezvoltarea acestor programe.

Planurile depregatire

Programele EPC in crestere se bazeaza pe o analiza a nevoilor depregatire ale organizatiei. Asadar aceasta poate fi o sarcina greu deindeplinit, ea prezinta avantajul de a asigura ca programul de EPCare o fundamentre sigura si se leaga de obiectivele strategice aleSMN. Rezultatele analizei si a identificarii activitatiilor de EPCadecvate sunt continute adesea intr-un Plan de Pregatire. Deexemplu, Planul de Pregatire poate indica drept obiective strategiceale SMN:

Cresterea capacitatii previzionistilor de a activa ca siconsultanti meteorologici;

Cresterea cunostiintelor asupra sistemelor mezoscalare;

Asigurarea ca sa se faca utilizarea eficienta a noilor sistemesatelitare si radar; Sa utilizeze Internetul mai mult, pentru a distribui serviciile de

prognoza; si


18/74


3

Sa imbunatateasca precizia prognozelor pentru vremea severa.Planul de Pregatire ar trebui sa defineasca strategia de urmat siactiuni specifice asociate cu implementarea strategiei. In plus, artrebui in mod obisnuit sa fie o evaluare a resurselor cerute. Deexemplu, strategia ar putea oferi tuturor previzionistilor opregatire privitoare la noile sisteme satelitare si radar din ultimii

doi ani. Actiunea asociata ar putea dezvolta invatarea asistata decalculator, care ar fi folosita in birourile de prognoza. Alternativ,decizia ar putea fi ca previzionistii sa participe la un curs scurt peaceasta tema, organizat central sau la biroul de prognoza.

Cursurile maiscurte

In trecut exista tendinta de a se organiza cursuri lungi defundamantare, in speranta ca aceasta pregatire va pregati angajatiipentru o gama larga de posturi in cadrul SMN, iar cunostiintele siabilitatile dobandite nu vor fi depasite curand. In prezent, desigur,cerintele puse SMN-urilor si dezvoltarea stiintei meteorologice seschimba rapid. De asemenea, costurile ridicate a cursurilor defundamentare sunt examinate ca pe o presiune financiara caretrebuie suportata de SMN-uri. Raspunsul la aceasta presiune este

de a:

Limita pregatirea fundamentala la achizitia de competentecerute atat pentru un serviciu anume cat si pentru viitorulapropiat;

Pregati un program de EPC care va permite angajatilor sa-siinnoiasca si sa-si dezvolte competentele atunci cand se cere.Acest program consta in mod obisnuit dintr-un set de cursuriscurte vizand domenii specifice de competenta; de exemplu,interpretarea produselor de prognoza numerica a vremii,utilizarea imaginilor satelitare si radar si pregatirea deprognoze probabilistice.

Aceasta abordare a EPC permite un raspuns foarte flexibil lanevoileSMN-urilor si a angajatilor sai. Totusi, procesul trebuie safie gestionat eficient pentru a asigura ca tot personalul care arenevoie de actualizarea cunostintelor si abilitatiilor sa participe laactivitati adecvate de EPC. De asemenea este necesar sa fieinitiativa in identificarea noilor domenii de activitate care aparastfel ca programele de EPC sa fie stabilite la timp.

Metoda Caracteristicile

Consilierea Cale buna de a practica noile abilitati la serviciu; Succesul depinde de eficienta sesiunilor de reuniuni de informare si de

informare redusa dinainte si de dupa executarea sarcinii; Ajutorul instructorului atunci cand este cerut ; Individul prebuie sa se pregateasca sa discute deschis domeniile in care

performantele nu sunt adecvate;Conferinta /seminarul De cea mai mare valoare in completarea altor activitati EPC;

Participantii tind sa fie pasivi; Poate stimula si imbogati experienta;

Invatatul asistat decalculator

Poate contine atat informatii de instruire cat si ilustrative; Procesul de invatare se poate desfasura in timpul liber al individului si cu

propria lui viteza; Calculatoarele si softul pot fi scumpe; Trebuie sa fie sustinut din alte activitati pentru a dezvolta abilitatile din

folosirea conceptelor invatate; Continutul poate sa nu reflecte structura si nevoile organizatiei;

Cursuri Utile atunci cand mai multi oameni au aceleasi nevoi de pregatire; Necesita sa se tina seama de presiunea timpului si de responsabilitatii in

munca a tuturor celor care invata; Necesita sa fie pregatite dinainte; Vor indeparta individul de locul de munca;

Lectura orientata Buna pentru achizitionarea de noi cunostinte;


19/74


4

Metoda Caracteristicile

Necesita sa fie sustinuta de alte activitati pentru a dezvolta abilitatiile infolosirea conceptelor invatate;

Activitate individuala esentiala astfel ca se poate sa nu se apeleze la oameniicare prefera sa interactioneze cu altii si sa invete in grupuri;

Observare Cale buna de a studia aplicatii practice de lucru a unor concepte teoretice; Utila cand un individ doreste sa vada cum se pune un concept in practica

inaintea aplicarii lui in popria sa munca;

Este esential raportul dintre individ si umbra; Umbra nu trebuie sa se simta lezata;

Transfer/ detasaretemporara

Poate oferi o experienta de extindere buna; Obiectivele trebuiesc clar definite; Este necesar a o introducere eficienta;

Material de studiuindividual

Util in achizitia de cunostiinte; Pentru a fi eficient materialul trebuie sa fie bine structurat si sa tina cont de

cum invata oamenii; Sprijinul in utilizarea materialului este cerut adesea;

Simulare Cale buna de a oferi o imagine a practicilor si problemelor reale bazate pepractica;

Poate fi folosita pentru testare fara riscurile invatarii pe aplicatii din viatareala;

Simularile complexe iau mult timp pentru a fi configurate si rulate; Cere sprijinul de la cel putin o alta persoana;

Invatare bazata pe video

Poate fi o cale rapida de a invata; Poate fi folosita de catre un individ sau cu un grup; Aparatura videa poate fi scumpa si de calitate diferita.

Tabelul 5.4 Caracteristici ale diferitelor metode de realizare a Educatiei si Pregatirii Continue

Calificareavocationala si

acreditarea

In ultimii ani a existat o tendinta de a dezvolta calificarivocationale care sunt acreditate de un corp de recunoastere ameritelor. Calificarile vocationale se bazeaza pe o definire clara acompetentelor cerute intr-un domeniu specific de angajare standard ocupational. Prin urmare calificarea este relevanta in moddirect atat pentru angajator cat si pentru angajat. In domeniulmeteorologic s-au configurat cateva calificari vocationale pentru

observatori si previzionisti pentru a satisface o nevoie nationalaspecifica.Pentru a obtine o calificare vocationala, un individ trebuie sademonstreze ca detine toate competentele definite de standardulprofesional. Ideal, calea pe care sunt obtinute aceste competente n-ar trebui sa fie relevanta n-ar trebui sa conteze daca a fostobtinuta prin cursuri, lecturi orientate sau antrenament. Existadoua mari avantaje in a avea o calificare vocationala:

Pentru fundamentarea pregatirii, calificarea stabileste unstandard recunoscut care poate fi folosit de diferite institutii deeducatie si pregatire;

Standardul ocupational asigura un cadru pentru activitatiile deEPC; de exemplu, un curs scurt ar putea fi oferit daca estededicat sa mentina sau sa dezvolte un set specific decompetente care reprezinta o parte a standardului ocupational

Dupa cum au fost dezvoltate calificarile profesionale, exista uninteres in crestere pentru stabilirea unei scheme de acreditare decatre un corp profesional. In sectorul meteorologic, corpulprofesional este in mod obisnuit Societatea MeteorologicaNationala sau un Grup de Decizie Profesional la nivel National, inciuda faptului ca in unele cazuri Serviciul Meteorologic Nationalare acest rol. Schema de acreditare defineste standardul, atat intermenii capacitatiilor profesionale cat si a calitatiilor personalecare trebuie sa existe. Pentru unele dintre aceste scheme existacerinta de a demonstra indeplinirea unei dezvoltari profesionaleprin implicarea activa in activitati de EPC. Aceasta inseamna ca EPCeste mai curand o cerinta de baza decat ceva care este optional.


20/74


5

Recrutarea siincadrarea

Un aspect cheie pentru a avea o forta de munca bine motivata sicompetenta este de a recruta oamenii potriviti. Asa cum seconsidera atingerea standardului, inteligenta si aptitudinile estenecesar sa se evalueze personalitatea si motivatia. ServiciileMeteorologice Nationale au nevoie de angajati care doresc si suntcapabili sa obtina noi cunostinte in scopul de a-si dezvolta cariera

sau de a se adapta la cerintele in schimbare.

Sa consideram cerintele previzionistilor. In trecut, rolul principalal prognozistului era de a folosi cunostintele lui meteorologicepentru a prognoza vremea. Dar, modelele de prognoza numericaproduc tot mai mult prognoze. Asta inseamna ca rolulprevizionistului se schimba; in prezent el este tot mai multimplicat in prezentarea informatiei in modul in care este ceruta deutilizatorul serviciilor sau actioneaza tot mai mult ca un consultantmeteorolog. Prin urmare devine tot mai important sa se recrutezeprevizionisti care sa aiba:

Un nivel bun al abilitatilor de comunicare interpersonala(Capacitati de comunicare interpersonala;

Spirit de echipa; si Capacitatea de a raspunde pozitiv la schimbare.Daca cei recrutati pentru prognoza au aceste caracteristici, arputea fi posibil sa avem un program eficient de EPC pentruprevizionisti.

Trebuie notat, de asemenea, ca incadrarea corecta este vitalapentru dezvoltarea unei abordari corecte a dezvoltarii profesionalede la inceputul unei cariere individuale in SMN. Incadrarea trebuiesa sublinieze drepturile si responsabilitatiile asociate cudezvoltarea profesionala si sa dea o indicaie clara cum sa se

acceseze oportunitatile disponibile ale EPC.

Pregatireainstructorului si

supraveghetorului

In scopul ca programele de EPC sa fie cat mai eficiente posibil, esteimportant ca oamenii implicati in organizarea de programe sa fiepregatiti in mod adecvat. De exemplu se cere instructorului sa aibacunostinte asupra:

Subiectelor acoperite de activitatea de EPC; Unei abordari sistematice a pregatirii identificarea nevoilor

pregatirii, planul pregatirii, proiectarea si organizarea pregatiriisi evaluarea pregatirii; si

Cailor prin care adultii invata si sunt motivati.Exista o tendinta pentru pregatirea instructorilor de a se concentraasupra primei dintre acestea, dar in prezent se recunoaste cacelelalte doua domenii de cunoastere sunt vitale. Aceastainfluenteaza calea pe care sunt pregatiti instructorii.

Nu doar instructoruui profesional i se cer abilitati adecvate. Maimult, supraveghetorul joaca un rol cheie in orientarea si sustinereaactivitatiilor EPC. De aceea, el trebuie sa aiba pregatirea adecvata.Fara aceasta exista pericolul ca beneficiile EPC sa nu aiba unimpact semnificativ asupra performantei.


21/74


6

5.6 REMARCIFINALE

EPC ar trebui vazuta in contextul a cum si de ce se schimba oorganizatie. De asemenea, pentru ca educatia si pregatireacontinua sa fie o valoare reala pentru individ si organizatie estenecesar sa fie:

Indeplinirea in intregime a organizarii pentru pregatirea sidezvoltarea indivizilor;

Intelegere clara a scopului si nevoilor organizatiei si a roluluiindividului in organizatie;

Planificarea eficienta a pregatirii si dezvoltarii astfel ca sa fieluate in considerare atat nevoile individuale cat si aleorganizatiei;

Informare asupra cum se pot accesa activitatiile de pregatire sidezvoltare;

Actiuni pentru a implementa planul de pregatire al individului; Intelegerea clara a ce se asteapta un individ sa castige dintr-o

activitate de pregatire si dezvoltare; si Evaluarea eficientei activitatii de pregatire si dezvoltare.Acestea pot fi greu de realizat dar deplasarea spre aceste scopuri

ar trebui sa asigure beneficii atat individului cat si organizatiei.


22/74

CAPITOLUL 6 EXEMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

1

CAPITOLUL 6

EXEMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

Descrierea BIP-M si BIP-MT din capitolele 3 si 4 reprezinta un cadru pentru programaanalitica concentrata pentru calificarea initiala a personalului din meteorologie,exemplele concrete de BIP din acest capitol pot ajuta, cu o imagine completa pentruorganizarea efectiva a unor programe de instruire relevanta.

Primul exemplu prezinta continutul minim pentru programa analitica in cazul in carese opteaza pentru un program de instruire pe patru ani in stiinte ale atmosferei. Celde- al doilea exemplu prezinta un curs postuniversitar de 12 luni in meteorologiepentru cursanti absolventi cu o diploma in domeniile selectate (de ex. matematica,fizica, chimie). Cel de al treilea exemplu prezinta un curs complet de doi ani pentru acalifica tehnicieni meteorologi principali, iar cel de al patrulea exemplu prezinta unprogram de cinci luni pentru calificarea tehnicienilor meteorologi debutanti (de ex.observatorii de vreme).

Aceste exemple pot inspira instructorii si managerii sa-si dezvolte propriile lorprograme pentru educatia de baza in meteorologie; ele pot fi folositoare dinperspectiva cursantilor care exploreaza alternative educationale in stiinte aleatmosferei. In functie de circumstantele reale, in special de cunostintele de bazanecesare celor pregatiti, lungimea programelor poate fi putin diferita fata de durataindicata mai sus. De exemplu, un program condensat BIP-M poate sa dureze pana ladoi ani academici, in situatia unui nivel de masterat, in timp ce un program completBIP-MT ar putea fi implementat intr-un an academic, in cazul in care cei pregatiti au obaza solida in matematica si fizica.

Exemple:

Un program complet pentru un pachet de instruire de baza pentrumeteorolog (BIP-M):Licenta in Stiinte ale atmosferei

Un program concentrat pentru un pachet de instruire de baza pentrumeteorolog (BIP-M):Diploma postuniversitara in meteorologie

Un program complet pentru un pachet de instruire de baza pentrutehnician-meteorolog (BIP-MT):Diploma superioara de tehnician meteorolog

Un program concentrat pentru un pachet de instruire de baza pentrutehnician meteorolog (BIP-MT):Certificat de observator meteorolog


23/74


2

6.1 EXEMPLU DE PACHET COMPLET DE INSTRUIRE DEBAZA PENTRU METEOROLOGI

Adaptat de J.T. Snow din gradul de licenta in stiinte ale

atmosferei;Decizia Societatii Meteorologice Americane (AMS) 1999,USA

Introducere Aceasta decizie descrie compunerea planului de invatamant minim,dimensiunea facultatii si mijloacele disponibile pe care lerecomanda Societatea Meteorologica Americana pentru un programde absolvire in stiinte ale atmosferei. Pentru scopurile acesteidecizii, termenii de stiinte ale atmosferei si meteorologie suntconsiderati echivalenti. Ea se bazeaza pe modelul american, undeeducatia initiala si pregatirea celor care aspira sa fie meteorologiprofesionisti se desavarseste intr-o insititutie universitara, in modobisnuit de-a lungul unei perioade de patru ani (opt semestre de

cate 15 saptamani). Absolventii unei asemenea programe, care intrain serviciul guvernamental, isi completeaza pregatirea specializataintr-un centru de pregatire federal si se angajeaza intr-o relatieinterna de durata. Absolventii care se angajeaza in sectorul privatsau in media, nu primesc in mod obisnuit o pregatire suplimentarala intrarea initiala in serviciu. Finalmente, multi absolventi urmeazaun master (necesitand in mod tipic doi ani de studiu suplimentari indomeniul de specialitate a gradului de master si realizarea unei tezede cercetare) inainte de a cauta angajarea initiala; altii se intorc inuniversitate mai tarziu, pentru a obtine o diploma de master pentrua progresa in cariera. In acord cu aceasta, programa descrisa inluarea de pozitie a AMS este structurata pentru a pregati cursantii sa

intre pe aceste diferite cai ale carierei.

Scopul de baza al acestei declaratii este de a furniza indrumaripentru facultatile universitatilor si pentru administratorii care cautasa realizeze si sa sustina astfel de programe universitare in stiinteale atmosferei.

O programa academica actuala in stiinte ale atmosferei trebuie saofere cursantilor un fond fundamental de cunostinte de baza instiintele atmosferei si in stiinte conexe si matematica. Programatrebuie sa asigure de asemenea flexibilitatea si orizonturilenecesare, pentru ca cursantii sa poata urma o diversitate deposibilitati profesionale.

Calitatile programei enuntate in sectiunea urmatoare sunt celeobisnuite pentru orice cariera in stiinte ale atmosferei. Tematici decurs supimentare pot fi ajutatoare pentru a obtine accesul spreunele cai ale unor cariere specifice. In ultima sectiune pot fi gasitesugestii pentru cateva cariere selectionate.

Desi exista multe asemanari, programa descrisa drept curricula delicenta difera intrucatva de cea ceruta pentru angajarea cameteorolog de catre guvernul federal. Desi cerintele federale asiguraun ghid excelent pentru pregatirea pentru o cariera in prognozaoperationala a vremii, cerintele academice universitare suntproiectate sa sustina un spectru de optiuni profesionale.

Continutulprogramelor de

Licenta

Obiectivele unei programe de licenta in stiinte ale atmosferei (sauunei licente in discipline ale naturii) trebuie sa contina una sau maimulte din urmatoarele:


24/74

CAPITOLUL 6 EXAMPLE DE PACHETE PENTRU INSTRUIREA DE BAZA

3

studiul in profunzime al meteorologiei, pentru a servi dreptdesavarsire educationala stiintifica sau ca disciplina a naturii,liberala;

pregatirea pentru o educatie postuniversitara; pregatirea pentru un post in meteorologie sau intr-un domeniu

strans legat de aceasta.

Ofertele cursului O curricula care sa conduca la obtinerea unei licente in stiinte aleatmosferei (sau o licenta in discipline ale naturii) trebuie sa contina:

(i) Cel putin 24 de semestre de cursuri de credit in stiinte aleatmosferei, care includ: 12 cursuri semestriale incluzand prelegeri si laborator, cu

calcule necesare in termodinamica si dinamica atmosferei,sinoptica, meteorologia la mezoscara, care asigura o abordarelarga a proceselor atmosferice la toate scarile;

3 semestre de ore de fizica atmosferei, cu accent pe fizicanorilor/precipitatiilor si a radiatiei solare si terestre;

3 semestre de ore de masuratori atmosferice, instrumente,detectori de la distanta, incluzand atat prelegeri cat sicomponente de laborator, si

un total de 3 cursuri semestriale intr-unul sau mai multe dinurmatoarele: un curs intr-o forma de meteorologie aplicata,precum meteorologia poluarii aerului, meteorologia aeronautica,meterologia agricola, hidrologia sau hidrometeorologia, tehnicilede prognoza a vremii, sau climatologie aplicata; o stagiaturaorientata catre o cariera dintr-o stiinta a atmosferei sau undomeniu strans legat; un proiect de cercetare in vedereaabsolvirii;

3 cursuri semestriale optionale in stiinta atmosferei.(ii) Matematica, incluzand calcul si ecuatii diferentiale ordinare, prin

cursuri destinate dedicate absolventilor intr- una dintrespecialitatile: matematica, stiinte fizice sau inginerie;

(iii) Cursuri de un an in fizica, cu prelegeri si laboratoare, cu cerinte decalcul matematic de baza sau aplicat;

(iv) Un curs de chimie adecvat absolventilor in stiinte fizice;

(v) Un curs de calculatoare adecvat absolventilor in stiinte fizice;

(vi) Un curs de statistica adecvat absolventilor in stiinte fizice;

(vii) Un curs in utilitare de editare tehnica, stiintifica sau profesionala;

(viii) Un curs avand ca obiectiv primar dezvoltarea capacitatii decomunicare orala.

Cerintele cursurilor trebuie sa includa componente care utilizeazamijloacele moderne de calcul departamentale si/sau institutionale.

Ca in orice curriculum stiintific, cursantii trebuie sa aibaposibilitatea si sa fie incurajati sa-si completeze cerintele minimalecu teme de curs suplimentare in domenii mai inalte sau desustinere. Aceste teme de cursuri suplimentare pot include cursuridestinate largirii orizontului cursantiilor referitoare la stiintelepamantului si mediului (de ex. Stiintele hidrologiei, oceanografiei si

ale partii de uscat a Terrei) si managementul stiintei si tacticiisuccesului, precum si cursuri suplimentarre in stiinte fundamentale,matematica si inginerie. De asemenea, cursantii trebuie impulsionatisa acorde o atentie considerabila temelor de curs sau altor activitati


25/74


4

dedicate dezvoltarii capacitatii de a comunica eficient, atat in scriscat si oral.

Facultatea Trebuie sa existe cel putin trei facultati cu program permanent, cu oexperienta suficient de larga pentru a se adresa domeniilor desubiecte identificate la punctul (I) de mai sus. Rolul facultatii trebuiesa se extinda de la predare si cercetare, pentru a include consilierea

si indrumarea cursantiilor cu diferite pregatiri educationale siculturale.

Mijloace (resurse) Pentru programul de stiinte ale atmosferei si cursantii care ilurmeaza trebuie sa existe un spatiu coerent. Acest spatiu trebuie saaiba mijloace de achizitie si afisare a datelor meteorologice curentesi arhivate prin calculator si mijloace interne si externe adecvatepentru predarea tehnicilor moderne de observare si masurare aatmosferei.

Pentru a sustine cursurile (I)-(VIII) de mai sus, programul de stiinteale atmosferei trebuie sa le asigure cursantilor mijloace de calculmoderne, cu aplicatii de software adecvate pentru diagnoza

proceselor dinamice si fizice din atmosfera. Alternativ, cursantiitrebuie sa aiba acces imediat la mijloace institutionale care sa leasigure accesul la aceste metode moderne.

Recrutarea sipastrarea

cursantilorInstitutiile trebuie sa asigure programelor academice resursele siflexibilitatea necesare pentru a recruta si retine cursanti cu diversepregatiri educationale si culturale.

Pregatirea pentrucariere specifice in

stiinte aleatmosferei

Acest paragraf ofera indrumari asupra unor cursuri suplimentarecare ar putea fi utile pentru cursantii care vor sa urmeze o cariera instiinte ale atmosferei.

Carierele enumerate sunt socotite ca oferind posibilitati deosebit debune in prezent, de la nivelul initial. Totusi, ele acopera doar o micaparte din oportunitatile de angajare in meteorologie. Deoareceaceasta luare de pozitie se refera la nivelul de Licenta si cursantii audeja multe cerinte de cursuri, se enumera doar putine cursurisuplimentare pentru o cariera. Nu se intentioneaza ca aceastaenumerare sa reprezinte o lista completa a tuturor cursurilor care arputea fi utile pentru o cariera anume.

Cursantii trebuie sa aiba in vedere ca multe din cursurile sugeratepot avea cerinte prealabile care nu sunt enumerate aici si care pot

diferi mult de la institutie la institutie.

Ca regula generala, efectuarea unui stagiu in domeniul de interessi/sau realizarea unui proiect de cercetare universitar in domeniusunt complemente excelente la cursurile aditionale enumerate aici.

Cariere specializatein prognoza vremii

Cursantii care intentioneaza sa intre in aceasta zona profesionalatrebuie sa ia in mod serios in considerare includerea temelor de curssau tipuri de experienta in programul lor de studiu:

(i) trei cursuri in meteorologie sinoptica si mezoscalara, pentru acuprinde o introducere in Prognoza numerica a vremii (NWP)(aceste cursuri ar trebui incluse ca parti ale cursurilorrecomandate ca cerinte de baza ale punctului (I) dinsubsectiunea ofertelor de cursuri);

(ii) un curs de analiza operationala a vremii si tehnici de prognoza,


26/74


5

care sa includa o componenta de laborator;

(iii) un curs de teledetectie, care sa includa componenta de laborator(un astfel de curs ar trebui sa satisfaca cerintele de baza dinpunctul (I) al subsectiunii de oferte de cursuri).

Profesii in domeniulpoluarii aerului

Cursantii care intentioneaza sa urmeze o asemenea cariera trebuiesa ia in considerare in mod serios urmatoarele teme de curs sautipuri de experienta in programul lor de studiu:

(i) un curs suplimentar de chimie (in cele mai multe scoli acest curss-ar dori o continuare a cursului utilizat pentru indeplinireacerintelor pentru cursul de chimie de la punctul (iv) alsubparagrafului de oferte de cursuri);

(ii) un curs de chimie a atmosferei sau a mediului;(iii) un curs de turbulenta a atmosferei, micrometeorologie sau

meteorologia stratului limita;

(iv) un curs de meteorologie a poluarii aerului cu cursuri ca acelea dela punctele (II) si (III) din cerintele de baza de mai sus;

(v) un curs implicand analiza dispersiei si utilizarea modelelor decalitate a aerului.

Cariere in domeniulafacerilor

Cursantii care intentioneaza sa urmeze o cariera in sectorul privatsau in meteorologia comerciala trebuie sa-si doreasca sa obtinaunele cunostinte asupa lumii afacerilor. Urmatoarele cursuri arputea fi utile:

(i) un curs de marketing;(ii) un curs de principii ale managementului;(iii) un curs de sisteme ale informatiilor de management; si fie(iv) un curs in evolutia organizationala fie unul in domeniul

antreprenoriatului sau a managementului micilor afaceri.

6.2 EXEMPLE DE PROGRAMA CONCENTRATA APROGRAMULUI PREGATIRII DE BAZA PENTRUPROFESIA DE METEOROLOG

Adaptat de L.A. Ogallo dupa curriculumul DiplomeiPostuniversitare in Meteorologie, Universitatea dinNairobi, 1999, Kenya

Introducere Departamentul ofera cursuri pentru Diploma postuniversitara inMeteorologie, care se adreseaza cursantilor care au un graduniversitar in alte domenii decat cel al meteorologiei dar care dorescsa aiba o profesie in domeniul meteorologiei. Cursantii admisi laacest program trebuie sa aiba o licenta in oricare din urmatoarelecombinatii:

matematica si fizica; matematica cu fizica in primul an; matematica si chimie cu fizica in primul an; fizica cu chimie.


27/74


6

Cursurile oferite in aceasta programa sunt aceleasi cu cele acoperitede un program de licenta universitara in meteorologie. In multecazuri, cursantii absolventi pot imparti aceleasi ore cu cursanti dinal doilea, al treilea sau al patrulea an. Numarul total de unitatipentru acest curs este de 15, impartite in parti egale, pentru fiecaredintre cele doua semestre universitare. Durata cursului este de unan calendaristic (12 luni). Ultimele trei luni sunt dedicate lucrului la

proiect.

Schema de examinare (a) Pentru toate cursurile, altele decat tema de proiect, notele deevaluare continua vor constitui 30 % din nota finala, in timp ceexaminarea scrisa va primi restul de 70%. Cursantii vor sustineproiecte in domenii specifice ale meteorologiei sau aleaplicatiilor meteorologice, sub indrumarea unui membru alpersonalului academic. Lucrarea de proiect este prezentata oralin fata unui grup de examinatori ce include si examinatoriexterni. Prezentarea finala orala reprezinta 50% din totalulnotelor. Cursantii trebuie sa predea rapoarte de proiect tiparite,semnate in prealabil de supervizorul respectiv. Aceste rapoartetrebuie sa fie examinate de cel putin doi examinatori interni, de

la care cursantul va primi restul de 50%;(b) Nota de trecere pentru fiecare unitate de curs este de 50%;(c) Pentru a fi selectionat pentru acordarea Diplomei

Postuniversitare in Meteorologie, candidatul trebuie sapromoveze cel putin 13 din cele 15 unitati cu un nivel mediumai mare sau egal cu 50%;

(d) Unui candidat caruia ii lipsesc intre 7-12 unitati, cu o medie de50%, i se va permite sa se prezinte la examinari suplimentare launitatile lipsa;

(e) Unui candidat care nu indeplineste conditiile de mai sus i se vapermite sa repete anul daca si-a asigurat promovarea la celputin 6 unitati;

(f)

Casificarea de pe diploma reprezinta media la toate cele 15unitati, dupa cum urmeaza: 50 - 59% - promovat; 60 - 69% - promovat cu credit; > = 70% - promovat cu distinctie.

Cursurifundamentale

Pentru a obtine o Diploma postuniversitara in meteorologie seofera urmatoarele cursuri fundamentale:SMR 201: Instrumente si metode de observatie meteorologice;SMR 202: Radiatie si optica atmosferica;SMR 301: Meteorologie dinamica I;SMR 302: Meteorologie tropicala I;SMR 303: Circulatie generala si climatologie;

SMR 304: Meteorologie sinoptica si analiza vremii;SMR 305: Aplicatii ale metodelor statistice in meteorologie I;SMR 307: Termodinamica si fizica norului;SMR 308: Hidrometeorologie I;SMR 309: Agrometeorologie I;SMR 401: Meteorologie dinamica II;SMR 402: Meteorologie tropicala II;SMR 403: Tema de proiect;SMR 405: Aplicatii ale metodelor statistice in meteorologie II;SMR 407: Micrometeorologie si poluare atmosferica.

Nota: Fiecare curs inseamna o (1) unitate de credit.

Instrumente si metodede observatie

meteorologice

Nevoia de urmarire a atmosferei. Instrumentele meteorologicestandard; utilizarea lor, precizia si sursele de erori in observatiilemeteorologice. Caracteristicile si utilizarea platformelor deobservatie speciale: satelitii, baloanele cu nivel constant,


28/74


7

geamandurile si rachetele. Observatiile sinoptice de vreme de lasuprafata si de pe platforme din spatiu. Utilizarea imaginilorsatelitare. Coduri meteorologice. Tehnici de interpolare optime, insitu, de prelucrare a datelor, in special pentru SST. ImplementareaVeghii Meteorologice Mondiale (WWW). Proiectarea retelei optime siminime de observatii meteorologice.

Radiatie si opticaatmosferica

Caracteristicile Soarelui si ale sistemului Soare-Pamant, deplasarea sidurata de viata a Soarelui, activitatea petelor solare, sistemulPamant-Luna, eclipse, maree etc. tehnici de masurare a radiatieisolare, absorbtia, emisia si dispersia radiatiei. Destramarea radiatieisolare (directe/difuze) in situatii cu nori si fara nori, reducereamedie a radiatiei solare, reflexia la suprafata Pamantului si aoceanelor. Bilantul de caldura a sistemului Pamant-atmosfera si rolulbioxidului de carbon, vaporilor de apa si ozonului asupra calitatii sicantitatii radiatiei; harti de radiatie. Introducere in optica atmosfereicu aplicatii la curcubeu, halou si alte fenomene; transparentaatmosferei si gradul de vizibilitate.

Meteorologiedinamica I

Forte reale si aparente care afecteaza miscarile atmosferice. Ecuatiamiscarii in sistemele de coordonate de rotatie si inertiale. Ecuatiarelativa a miscarii si a componentele sale in diferite sisteme decoordonate (coordonate carteziene, de presiune, naturale si sferice).Scari de analiza ale ecuatiei relative a miscarii. Aproximatiilegeostrofica si hidrostatica. Curgerea orizontala fara frecare amiscarilor echilibrate: curgere geostrofica, curgere inertiala, curgereciclostrofica si curgere de gradient. Vantul termic, atmosferabarotropa si baroclina. Teoremele divergentei si vorticitatii, scarilelor de analiza.

Meteorologietropicala I

Diferente intre tropice si extratropice. Circulatia generala tropicala:campurile medii observate: temperatura, vantul zonal, miscarile

medii meridianale, umezeala, presiunea la suprafata marii.Echilibrul momentului unghiular si conservarea campului detemperatura; echilibrul apei in atmosfera. Zona de ConvergentaIntertropicala (ICTZ), caracteristici verticale si sezoniere. Vremea invecinatatea ICTZ, dublul talveg ecuatorial. Musonii si vremeaasociata, cu o referire speciala la Africa si Asia de sud-est. Curentiijet tropicali si relatia lor cu vantul termic: subtropical, tropical deest, jeturile de nivel jos Vest African si Est African, undele estice,anticicloni Africani majori, ciclonii tropicali, liniile de gren dinAfrica de Vest. Locatii sezoniere, intensitatea si structura sistemelorcare controleaza vremea deasupra Africii, cu referinte la estulAfricii.

Circulatie generala siclimatologie Caracteristicile principale ale circulatiei generale a atmosferei:curenti jet, celule ale circulatiei globale, dinamica circulatieimusonice si fluctuatii ale sistemelor circulatiei generale. Momentulunghiular: transportul meridional si vertical al momentuluiunghiular, caldurii si vaporii de apa. Continuitatea circulatiei medii,vantul zonal si temperatura. Introducere in energetica atmosferei:energia cinetica, energia potentiala, energia potentiala totala sienergia potentiala disponibila. Clasificarea climatelor: folosindvegetatia, bilantul apei, bilantul energiei, indexul radiativ Budyko aluscaciunii; date satelitare si alte metode. Limitari ale observatiilorinstrumentale in meteorologie. Estimarea datelor lipsa: inregistrariin puncte de grila si pe suprafete. Schimbari climatice, impacturipotentiale si strategii de adaptare. Climatologia generala a Africii;

climatologia regionala a estului Africii. Procese climatice; factoricare controleaza sistemul climatic global. Procese climatice globale.Trecut, prezent si viitor in fluctuatiile climatice ale climatului globalsi regional. Statistici climatice; utilizarea inregistrarilor paleo-


29/74


8

climatice si instrumentale. Cauze ale schimbarii si variabilitatiiclimatice: cauze naturale si antropice, variatii aleatoare. Interactiuniuscat-mare-ocean si climatul global. Istoricul si aplicatiile modelelorclimatice. Microclimate. Schimbari climatice: soluri, vegetatie, fauna,agricultura, hidrologie, om, constructii, economie, transport,industrie, comunicatii etc. Distributia spatiala si temporala aparametrilor climatici majori: radiatia, temperatura, presiunea,

vantul, hidrometeorii, precipitatiile, nebulozitatea, zapada,evaporatia, umezeala, ceata si fulgerele. Schimbari climatice: clima,seceta si desertificarea. Factori care controleaza clima; trecut,prezent si viitor in fluctuatiile climatice.

Meteorologie sinopticasi analiza vremii

Diferitele tipuri de harti folosite de catre birourile de prognoza.Diferite scari ale miscarii identificabile in hartile sinoptice zilnice.Analiza si identificarea perturbatiilor de la latitudinile medii siinalte: unde in curentul de vest, indexul zonal, undele scurte si lungi(Rossby), relatia presiune-vant, cvasigeostroficitatea, analizaizotahelor liniilor de curent, mase de aer si fronturi. Transformareamaselor de aer. Panta frontului, vremea asociata cu masele de aer,ciclonii extratropicali si anticiclonii, sisteme de blocaj, structura

curentilor jet. Analiza si identificarea caracteristicilor spatio-temporale ale sistemelor sinoptice de vreme tropicala din Africa siAfrica de Est. a Bascularea pe verticala a sistemelor la scarasinoptica. Prognoze pentru aviatie in timpul decolarii, atingeriivitezei de croaziera la urcare, coborarii si aterizarii. Codurile METARsi TAF, vizibilitatea, fenomenul de inghet pe nave, turbulenta pe cersenin, factori meteorologici in zborurile supersonice. Prognozepentru marinari, agricultori, hidrologi si alti utilizatori. Aplicatiisatelitare in meteorologia sinoptica. Meteorologia sinoptica asa cumse aplica in tehnicile moderne de prognoza: dezvoltare,interpretarea prognozelor numerice si a modelarilor pe calculator.Analiza tridimensionala a sistemelor atmosferice, sectiuni

transversale si sectiuni temporale ale hartilor aerologice. Analize alecontururilor si liniilor de curent: structuri continue. Confluenta sidifluenta: calculul vorticitatii si divergentei. Analiza, identificarea siprognoza sistemelor sinoptice si de mezoscala: ITCZ si ITD, musoni,curenti jet, anticicloni, unde estice/vestice, vant geostrofic, vant degradient, furtuna, rafale de vant maxim, sisteme marine, stareaprobabila a marii, unde oceanice, hule, cicloni si alte sistemesinoptice/mezo/microscala.

Aplicatii ale metodelorstatistice in

meteorologie I

Metode de prezentare si analiza a datelor meteorologice. Analizafrecventelor, densitatea probabilitatii si functii cumulative.Distributii de probabilitate si parametri ca descriptori aicaracteristicilor distributiei. Aplicatii ale functiilor de densitate a

probabilitatii in meteorologie. Distributia normala, lognormala, chi-patrata, testele Student, Fisher si gamma. Metode de estimare aparametrilor. Teorema limitei centrale. Normalitate, exactitateatestelor de ajustare, testarea ipotezelor si a intervalelor deincredere. Analize ale corelatiei si regresiei. Estimarea inregistrarilormeteorologice lipsa. Controlul calitatii datelor: omogenitatea,mediile pe suprafata, poligoanele Thiessen si metoda izohietelor.Caracteristici deterministe si probabiliste ale fenomenelor naturale.Probabilitate comuna, marginala si conditionata. Distributiibinomiale si Poisson. Modele de analiza a serilor de timp univariateARMA si ARIMA.

Termodinamica si

fizica norului

Ecuatia de stare pentru gazele perfecte si pentru amestecul lor

aplicata aerului uscat si vaporilor de apa. Diferite concepte pentruspecificarea continutului de vapori de apa. Legile termodinamicii siprocesele ireversibile, conceptul de entropie. Schimbarile de faza intermodinamica: relatiile T, Te, e etc., nivelul de condensare


30/74


9

ascensionala si punctul de saturatie. Diagramele termodinamice siutilizarea lor. Ecuatia hidrostatica si importanta ei in meteorologie:geopotentialul, altimetria, hidrostatica atmosferelor speciale,atmosfera standard. Ratele treptei adiabatice uscate si saturate.Criterii de stabilitate pentru aerul uscat si umed; metoda particuleisi stratului, antrenarea si forta ascensionala in norii cumulus,amestecul la varf. Variatia diurna a stabilitatii. Racirea radiativa,subsidenta, formarea cetii.

Hidrometeorologie I Ciclul hidrologic, istoria hidrologiei, aplicatiile hidrologice.Conceptul de bilant al apei. Analiza duratei intensitatii pe suprafata,in adancime. Distributia spatiala a precipitatiilor, analiza siestimarea precipitatiilor extreme. Procesul fizic al evaporatiei,evaporatia de pe suprafete lipsite de apa, evapotranspiratia reala sipotentiala, metode de estimare a evapotranspiratiei. Hidrometria sireteaua de pluviometre, hidrografe, analiza hidrografelor, sintezahidrografelor; teoria si aplicatiile hidrografului unitar al viiturilor siale scurgerii minime. Proiectarea raportata la viituri:capacitatea/pozitia bazinelor de acumulare.

Agrometeorologie I Sfera agrometeorologiei si agro-silviculturii. Masuratoriagrometeorologice. Observatii fenologice. Climatul din apropiereasuprafetei: temperatura, vantul, bioxidul de carbon, profileleradiatiei si umiditatii in interiorul stratului complet adaptat alpopulatiilor de plante. Interceptarea luminii si radiatiei in parcelelede cultura, intre culturi si in sistemele agro-silvice, in raport cuproductia. Modificarea microclimatului: zone de adapost si dediscontinuitate a vantului, irigatii, mulci, sisteme agrosilvice, etc.Descrierea profilului de sol, caracteristici fizice ale solului, apa dinsol si metode de masurare, temperatura solului si fertilitatea.Determinarea capacitatii de ofilire a campului, si densitatea globalaDegradarea solului: eroziunea, utilizarea solului, salinizarea etc.

Cresterea culturilor si dezvoltarea; monitorizarea vegetatiei. Clima,vremea si productia agricola, cerintele de irigatii, bolile, daunatoriietc.

Meteorologiedinamica II

Cinematica: descompunerea campului linear de vant orizontal insituatia translatiei, campurile rotational, de divergenta si deformare.Linii de curent, traiectorii si linii de contur. Teorema lui Helmholzpentru solutionarea campului de vant orizontal in componenterotationale si irotationale, functie de curent si potential de viteza.Ecuatiile vorticitatii si divergentei in diferite sisteme de coordonate.Ecuatia continuitatii. Ecuatia tendintei barice. Fluide barotrope sibarocline. Teoreme ale circulatiei: ilustrari ale circulatiilor antrenatetermic; brize uscat-mare, vanturi de vale si de munte, musoni, etc,

circulatii directe si indirecte. Teoria ondulatorie generalizata,miscari armonice si descompuneri Fourier ale functiilor periodice.Miscari oscilatorii libere, fortate si amortizate. Unde atmosfericeincluzand undele Rossby, undele sonore, undele gravitationale siundele Kelvin. Procese de filtrare. Introducere in Prognoza Numericaa Vremii (NWP): diferente finite, initializari, conditii la limita lateraleetc. Probleme ale NWP la tropice. Instabilitatea dinamica:instabilitatea baroclina, barotropa si inertiala.


31/74


10

Meteorologietropicala II

Procesele din stratul limita tropical. Convectia tropicala, InstabilitateConvectiva de Tip I (CIFK), Instabilitate Convectiva de Tip II (CISK),CISK de unda. Cicloni tropicali, cauzele lor si aspecteleobservationale, modelarea si predictia numerica: urmarireaperturbatiilor undelor tropicale, aglomerari de nori, linii de gren,interactiunea scarilor intre sistemele tropicale de vreme, mecanismede fortare pentru perturbatiile tropicale. Variabilitatea temporala

observata la tropice: ciclul diurn, ciclul anual si semianual, oscilatiiintersezoniere si intrasezoniere. Stratosfera si mezosfera tropicala;oscilatia cvasi-bienala, unde cvasi-stationare, trasaturi asimetricezonale ale tropicelor; interactiuni uscat-atmosfera-ocean, circulatiiest-vest; El-Nio-Oscilatia Sudica (ENSO). Modelarea si predictiaatmosferei tropicale, variatii pe termen lung si anomalii de vreme latropice.

Lucrarea de proiect Cursantii vor realiza proiecte de cercetare in domenii specificemeteorologiei sau aplicatiilor meteorologice, sub supraveghereamembrilor personalului academic. Cursantii sunt solicitati saconsulte pentru orientare, cel putin o data la doua saptamani, unindrumator cu pondere importanta. Cursantii vor fi orientati cum sa

pregateasca proiectul propus in domeniul ales de ei. Lucrarea deproiect se prezinta oral in fata unui grup de examinatori ce includeexaminatorul extern. Prezentarea orala finala reprezinta 50% dintotalul notelor. Cursantii trebuie sa prezinte un raport tiparit alproiectului semnat in mod corespunzator de supervizorul/iirespectiv/i. Aceste rapoarte trebuie sa fie examinate de examinatoriiinterni, de la care cursantul va primi restul de 50% din totalulnotelor. Inainte sa efectueze lucrarea de cercetare proiectata de el,cursantului i se cere sa scrie o propunere de proiect, care va fiprezentata intr-o forma de seminar, care va fi evaluata de catregrupul de supervizori.

Aplicatii ale metodelorstatistice in

meteorologie II

Teoria reprezentativitatii. Analiza variantei. Analizele corelatiilor siregresiilor multivariate. Proiectarea de experimente: proiectareaaleatoare si proiectarea de blocuri aleatoare. Analiza covariantei.Predictie statistica si probabilitatea in meteorologie. Teste deperformanta: evaluarea prognozelor meteorologice. Asteptaribivariate. Introducere in statistica non-parametrica si in analizavalorilor extreme. Analiza seriilor multivariate, functii empiriceortogonale. Zonarea riscului. Analiza discriminatorie. Omogenizareasi filtrarea in meteorologie. ARIMA si modele de functii de transfer.

Micrometeorologie sipoluare atmosferica

Curgere laminara si turbulenta, numarul Reynolds, forte deforfecare, miscarea moleculara in substratul laminar. AnalizaNewtoniana a vascozitatii, traseul mediu liber, ecuatia de miscare a

fluidelor vascoase, zona de tranzitie intre straturile laminar siturbulent. Stratul turbulent, frecarea, fortele de vorticitate sifluxurile de moment, structura verticala a vantului in stratul de lasuprafata. Transferul de masa, caldura si moment in stratulturbulent, coeficientul de schimb in stratul turbulent, teoriasuprafetei de amestec, suprafete netede si cu rugozitate, legeaputerii vantului, profilul logaritmic al vantului. Relatia intreturbulenta si profilul temperaturii. Numarul lui Richardson, profilulvantului diabatic. Echilibrul energiei la suprafata Pamantului,ciclurile zilnic si anual al temperaturii. Zona de tranzitie intrestratul turbulent si cel geostrofic. Variatia verticala a vantului instratul spiralat, spirale ale vantului, spirala Ekman. Natura si surselepoluarii aerului. Ecuatiile in diferentiale partiale ale difuziei

turbulente pentru surse punctuale instantanee, surse punctuale silineare.


32/74


11

Teoria statistica a difuziei turbulente. Formula lui Gauss pentrudifuzie, natura si sursele de poluare a aerului. Metode de estimare anivelurilor concentratiei de poluare a aerului. Reactia chimica sifotochimica a poluantilor aerului. Depuneri uscate si umede,acidificarea ploii, stratul de ozon, efectul de sera. Efectele poluariiaerului, controlul si managementul sau. Efecte nucleare inatmosfera. Poluarea aerului si climatul urban. Poluarea de fond.

6.3 EXEMPLU DE PROGRAM COMPLET DE INSTRUIRE DEBAZA PENTRU TEHNICIENI METEOROLOGI

Adaptat de C.Billard dupa curriculumul Diplomei detehnician meteorolog superior, Mto-France, 1998,Franta

Scopurile siorganizarea

programului

Acest program are ca scop pregatirea cursantilor pentru a le permitesa efectueze observatii si masuratori meteorologice, activitati deprelucrare a informatiei meteorologice, studii climatologice si sa

participe la rezolvarea sarcinilor legate de prognoza vremii. Lasfarsitul programului, cursantii au capacitatea de a se adapta in modadecvat la activitatea lor viitoare, ca tehnicieni meteorologi.

Descriereacursurilor

Durata programului este de doi ani academici si cuprinde: Cursuri alternative teoretice si practice, la Scoala Nationala de

Meteorologie din Toulouse; O scurta perioada intr-o unitate meteorologica operationala; Un proiect personal, avand drept scop evaluarea capacitatii

cursantului de a aplica cunostintele si competenta castigateanterior.

Matematica 20 de ore (peste 10 saptamani): Notiuni complementare care sa le

permita cursantilor sa beneficieze in mod eficient de lectiile demeteorologie. Functii, limite, functii derivate, calcul integral,derivate partiale si diferentiale, calcul vectorial, analiza vectoriala sioperatori asociati (gradient, divergenta, rotor)

Fizica 20 de ore (peste 10 saptamani): Notiuni complementare care sapermita cursantilor sa beneficieze in mod eficient de lectiile demeteorologie. Termodinamica generala: primul si al doilea principiu;Fundamente de mecanica elementara, statica si dinamica particulei;viteze derivate si acceleratii.

Meteorologiegenerala

100 de ore (peste 25 de saptamani): Curs-cheie in programul pentrutehnician meteorolog care determina schema celorlalte cursuri;

acesta include doua subiecte principale si anume termodinamica sidinamica atmosferei. Generalitati asupra atmosferei si sistemuluiterestru: descrierea mediului atmosferic; reamintirea bazelorprivind radiatia electromagnetica; radiatia solara si cea terestra.Termodinamica atmosferei uscate si umede. Reprezentareastructurii verticale a atmosferei prin documente dedicate(tefigrama); echilibrul vertical si aproximatia hidrostatica; ecuatiamiscarii orizontale (vant); circulatia generala (la suprafata si inaltitudine); mase de aer si limite frontale; formarea si dezvoltareaperturbatiilor; fenomene locale (efectul de fohn).


33/74


12

Meteorologiedinamica

15 ore (peste 5 saptamani): Curs complementar de meteorologiegenerala precum si o scurta introducere in prognoza numerica avremii. Introducere in meteorologia dinamica ecuatiile de bazacare descriu evolutia in timp a atmosferei; instrumente de modelarenumerica; generalitati si avantaje.

Oceanografie 20 de ore (peste 7 saptamani): Curs general cu obiectivul specific de

a oferi o descriere generala a cuplajului atmosfera-ocean. Mediuloceanic; curenti in miscarile marii si oceanului; interactiunea aer-mare; unde marine si hule.

Observatiimeteorologice

100 de ore (peste 25 de saptamani): Abordari calitative, masuratorisi codificari ale parametrilor meteorologici, observatii aerologice,metode automate. Organizarea generala a activitatilor de monitoringatmosferic (retele ad-hoc, sc

Ghid meteorologie

Documents

Transcript of Ghid meteorologie