PETRE AURELIAN

GETII $1 DACII DIN SCYTHIA MINOR, DOCUMENTATI TN IZVOARELE SCRISE, DE LA SOFOCLE LA SOLINUS

Studiul de lata i~i propune sa analizeze, in suecesiunea lor strict 2ronologica, i2voarele sCl'ise I ce consemneaza pe ge1i ~i dad ca locuitori ai Dobrogei antice, ineepind din verreul al V-lea Le.n. ~i pina spre sfir'litul secolului al III-lea e .n. , eu intentia de a preeiza numele pe care autorii vechi il dau popula\iei autohtone din regiunea istro-pon­tica 1a epoca in care fiecare din ei scria .

Consideram di aceasta analiza a tuturor izvoarelor este necesara ~i ut ili'!. deoarece in .unele 1u<:1'8.1'i romime~ti de s;Jecialitate se folose:;;te nediferen\iat 'Ii destul de puiin nuan\at pentru autohtonii Seythiei Minor, atit numele de geti, daci . cit 'Ii eel de geto-daci sau daco-geti, incepind (:h iar eu veacul a1 VI-lea Le.n. 2) terminologie ~i vreme care, credem dl nu corespunde documentelor scrise ale timpului ~i, din aceste motive, Ie supunem discu\iei in prezentul stuciiu.

De aS€lnen ea, nu subscriem 1a concluzia acelor cercetatori care considera ca in lnajoritatea operelor antice se face 0 confuzie aproape totala intre ge\i ~i daci clatoritii faptului ca, atit autorii greci dt ~i cei rOlnani, constatasera identitatea etn ica dintre cele doua ralTIuri ale

. acel uia~i neam, pe care grecii il numeau get, iar romanii dac H. Noi nu negan1 fenomenul asimilarii numelui de get eli eel de dac in unele scrieri antlee, deoarece aceasta suprapunere este dovedita, insa ea nu exista din momentul primelor Inentionari. A~a cum rezulta din izvoa­rele cele mai vechi, inregistrarea lor se face separat ~i la distanta destul de luarc in timp. Asimilarea celor doua nume ell valoare de

1 Cea m <t i mare parte din i raducerile textelor este luata din "lzvoare pri­v 'incZ istoria Rom<i:niei", editura Academiei R.P.R., Bucure~ti, 1964. tn cont in uare il vom cita "Izt:oare .. . ".

2 Vasi~e Parv[!n , in Getica, de~i dnd studinza pe autohtonii din Moesia, folose~tc aproape numui numele de get, eu toate aceste<l serie despre: "daeii de pe coasta pontieu ce vorbeau grece!;>te datorita contactului lor eu grecii inca di n secolul nl VII-lea l.e.n." (p. 6el) . Inlocuirea numelui de dac eu eel de get este destul de freevenUl la Pih'van; asHel ca Roles este clnd "eel mai insemnat rege dae (s.n.) din dreapta Dunarii (p. 121) dnd rege get (p. 88).

a Gh. $tefan~ Contributii orheologiee la CU1WO$terea dacilor. in Sttldii $i re­ferate privind istoria Romaniei, partea I-a, p. 31.

10 PETRE AURELIAN

identitate teritorialii, se petrece abia in epoca romana ~i mai ales la a cei autori care (;onsemneaza pe ge\i ~i daci, dupa formarea provinciei Dacia. Pina la acest e"eniment deosebit de important din viata dacilor !iii getilor, -autorii antici i-au inregistrat ell nU'mele pe care il purtau f iecare din vechime, inregistrare - consideram noi - dictata de faptul d i fieoare din cele doua cole~tivitati de triburi, geti :;;i daci, locuiau ~i stiipineau teritorii relati" bine distincte, u nul fata de celalalt .

. . Desp:l'e getii ~i dacii de ]a sud ~i nord de Dunare, amintesc

succint sau mai amplu, 63 de autori" ale CarOl' opere ni s-au pastrat, dintre aee~tia 33 scriu in limba greaca iar 31 in latina.

Prilnii care apar in izvoarele scrise sint getii, mentionati singuri, fara daci. de 20 autori greei ~ i de 9 scriitori latini.

Cea mai veche mentiune despre geti se gase~te (497- 405 i.e.n.) ca.re aminte~te despre "Charnabon, care de fata domne~te peste ge(i"". Marele tragedian grec esle care 'consemneaza - credem - pe getii sud- dunar,eni.

la Sofoele in timpurile primul autor

Inceputuril" istoriei scrise a ge\ilor seafla insii la Herodot (484-425 Le.n .) ce ii inregistreaza iii localizeaza pentru prIma data , ea locuitori sud- dunareni. Vorbind des pre cunoscuta campanie a lui Darius contra seitilor (probabil 1a 514 i.e.n .) spune d~spre acesta' "Inainte de a ajunge la Istru, /Darius/ bil'lll mai intii pe geti, care se ored nen1uritori. Caci tracii ~ locuitorii din Salmydes,sos iii cei care OCllpa tinutul a~ezat m al sus de ora~ele Apollonia ~i Mesembria - re nume scirmizi ~i nipseeni - s-au predat lui Darius fara luptii. G etii insii,

4 Lista ICltlltorilor care mentioneaza pe geti ~i dad :

1. Autori ce scriu in limba greaca = 32:

n. despre get i = 20 autor i : Sofocle; 2, Helanicos; 3, Hel'cdot; 4: Tucidide : 5, :r ... Inaseas; G, Pseudo-Scymnos; 7, Diodol' din Sicilia; 8, Dion din Pl'llSa ; g, Plutarh; 10, Criton; 11 , Memnon; 12, Arian; 13. Aelius Aristide: 14, Pob,ui ­nos; 15, Lucian; 16, Pausanias j 17, Artemidor din Daldis; 18, Clemens din Ale­xandria ; 19, Filostrat; 20, Paradoxograful lui Rhode.

b. despl'e daci = 4 autori : 1, N icolacs din Damasc: 2. Dioscoridc; S. 10-sephus Flavius; 4, Herodian.

c. despre geti $i dad: 8 autor i : 1, Menandru; 2. Strabon: 3, Dionisius: 4. Apian ; 5, Dio Cassius ; 6, GaJen ; 7, Origene ; 8, Athenaios.

U. Autol'i ce scriu in limba latina

a. dr.::spre geti : 1, Cicero; 2. P ropertiu : 3, Ovidiu : 4. Velleius Paterculus: 5, Curtius. Rufus; 6, Pomponius Meta; 7, Columella; 8, Solinus.

b. d espre dad = 11 a utori : 1, Caesar; 2, Augustus; 3, Un poet anonim: 4, Stati us; 5, Frontinus; 6. Tl'aian; 7, Juvenal; 8, Florus; 9. Lucius Ampehus: 10, Fronto ; 11, Tertulian.

c. despte geti $i dad: 11 a utori: 1, Terentius : 2, Vergiliu; 3, . HOl'atiu ; 4, Trogus Pompeius; 5, Lucan; G, Seneca; 7, Pliniu cel Batrin; 8, Sil ius ItaJicus; 9, M8.rtial; 10, Tacit; 11, Sueton iu ; Vezi !?i observatiile lui L 1. Russu in "Limba tmco-dacilor", Editl.lra ~tiintifica, Bucure~ti, 1967, p. 18.

5 Ft. 547.

GETII ~I . DACII DIN SCYTHIA MINOR II

fUndea n -au purtat nechibzuit au fast indata inrabiti, de~i €i sint cei 111ai viteji ~i mai drepti dintre tracj" 6.

Dupa oum lasa a in\el0ge Heradat, getii laeuiau ineepind de la versat1ltul nordic al muntilor Haem us, spre Dunare ~.i Mare. Dincola de Dunare, Heradat eunaa~te in afara de sei\i p€ agatiqi 7 5i sigini 8 Restul teritoriului transdanubian, dupa conceptia lui Hero'ciot, era nelacuit din cauza gerului 9.

Nu mult dupa Heradat, ~tiri imrartante despre getii sud-dunareni sint transmise de Tucidide (460- 396 Le.n.) care face Olmascut ca: "/Sita1cesl parne~te a~adar de la adrisi, punind in mi~care inti; pe tracH care lacuiesc intre mun\ii Haemus Oji Rodop€ si care se afla sub stapinirea sa, pina la mare 11a Pantul Euxin si Helespantl. dupa aceea pe getii peste care dai dacCi b'ed 1nuntii Haentus ... u (s.n.) 10.

Spre sfir'iitul veacului II Le.n. sau primii ani a secalului I Le.n . Pseudo-Scymnos ' inregistreaza ca: "La poalele muntelui cu numele de H-aemus se aila un o'rai' zis l11esentbria, care vine in vecinCitatea tinu­tului getic $i tracic" (s.n .) H 9tirea lui nu lasii nici un dubiu ea 'ii in secolul al II -lea Le.n. - I Le.n . zona locuitii de geli incepe, eel putin de 18 Haemus spre Istru.

In anii care urmeaza lui Pseudo-Scynmos, mai precis pina 1a Dian din Prusa, care traie~te intre anti 40-120 e .n., ~ tirile direete privind numai pe geli lipsese, informa\iile fiind fie pierdute, fie, 'ca ~i cele d;n 8ecalul IV Le.n. pastrate de autorii din epoCE. romana . Din aceste motive infarmatiile transmise de~i extrem de importante nu ni se par a Ii utilizabil€ in studiul evoluliei oronologice a celar dauacancepte.

Dion din Prusa este cunoscut ~i su.b numele de Chryssostomul. pri-mul au tor des pre care ni se spune ca a scris a istarie a getilor, azi pierdutii, din care s-a informat Cassiodor. Autorul primelor "Getice" paveste~te : "S-a intimplat sa petree a vara lin anul 95 e .n.! Ie Bor istene, atunci cind am navigat intracolo dupa exilul meu, avind de· gind sa merg - daca voi putea - prin \inuturile sdtice, la geli, oa sa C€rce·tez cum stau lucru,rile acalo" 1.2.

Dar mal tirziu in discursul l'astit la Olim'Pia (in anul 97 e.n.) Dio relateaza : Se intimp]a ca am faout lin anul 96 e.n.! a calatorie lunga, drept 1a Istru si ir"t \a,-a getilar sau a misilor a~a cum Ii numeste Homer ~i cum este denumitii ~i astazi popula\ia 13, iar mai departe continua : " .. .Ieu veniseml in tabara ostaseasdi. .. doritar de a vedea oamenii luptind lunii! pentru stapinire ~i putere jar allii pentru liber­tate ~i patrie ... " 1ft.

G Hdt IV 93 7 idef~, rv, 1'00. 8 idem, V, 9. \/ idem, V, 10.

10 Thuc. II, 96, 1. 11 Ps.-Scymnos, 738-740. 12 ),6yo~, XXXVI , 1. 1:: Ibidem, XII, lB. H ibid.em, XII, 20.

12 PETRE AURELIAN

DnE cercetatorl rom ani Hi considedi ca Dian din Prusa a fast in Dacia in vizita 1a Decebal, afirmatie neconfirmaUi nici de cercetatorii modemi ai operii ~i vietii filozofului peregrin Ul ~i nici de Filostrat, care intre anii 230-238 e .n. a scris "Vietile Sofi~tilor". Ocupindu-se intre ace~tia ~i de Dion din Prusa, Filostrat a rasat ~tiri deosebit de pretioase. ell privire 1a ultimul 'an de exil care coincide ell asasinal'ea lui Domi\ian (septembrie 96 e.n.) Filostrat spune : "Pe Dion din Prusa nu ~tiu cum sa-l caracterizeze fiinddi el a fast inzestrat 'in toate pri­vin~ele ... ". Cit era pregatit sa serle 0 istorie 0 dovedesc Geticele,dici el a ajuns la Igeti, in ratilcirile sale ... 3. Plecarea sa la neamurile getice nu ered di trebule 5-0 numesc surghiun diei nu primise porundi sa se exHeze dar nici dilatorie in strainatate Inu 0 pot numi/ fiindca s-a retras 1?i a disparut d.in achE oarnenilor ~i nilneni nu a mai auzit de eL Se indeletnicea ell alte lucruri pe pamint strain de teama imparatilor romani, prigonitori ai oricarei filozofii. El planta, sapa, seatea apa pen­tru bazine ~i gradini ~i facea multe treburi de acest fel, ca sa-~i ci~tige hrana .. .4. Se ducea deseori in taberele soldatilor unde obi~nuia sa-!?i petreaea vremea. Vazindu-i pe o~teni porniti sa se razvrateasdi in urma O'moririi lui Domitian, nu s-a crutat cind a observat rascoala izbucnind, ci - urcindu-se gol P€ 0 tribuna inalta gdii astfel : .. . " 17,

Armata rasculata 1a asasinarea lui Domitian este 'Cea din Moesia 1.8, iar din toata naratiunea lui Filostrat I"eiese ca Dian s-a dus in Moesia ca! sa clmoasdi, ~ geti, ,care insa la data dnd scria el ise numeau misi. Despre misi in Dacia, Inai ales in secolul I e.n. nu pomene!?te nid un izvor. Dimpotriva, toate 1ucrarile antice privitoare la ei ii plaseazii la sudul Dunarii de J os 19.

Dian din Prusa este eel mai tirziu dintre autorii greci eare-i localizeazii geografic doar pe geti, care in vremea lui purtau numele de misi, ace~tia fiiod locuitori ai Scythiei Minor. Scriitorii de dupa Dion, '1i pina in s€Colu] al III- lea e.n. delli transmit 'Itiri extrem de impo,rtante despre geti, nu Ie utilizam in studiul nostru deoarec€ -~a dupa CUm am subliniat - ele aparti.n scriitorilor din epoca ele­njsUei'i.

Din operele lui Herodot, Tucidide, Pseudo-Scymnos 'Ii Dion Ch.ryssostomul reiese iara echivoc cil getii locuiau din secolul al VI-lea i.e.n . '1i pinii in secolul al II-lea e.n. in regiunea dintre Haemus, Istru ~i Pont.

In scrierile autorilor greci din sec. VI Le.n. ~i pina la Pseudo-Scym­nos nu exista nici 0 Inentiune directa despre getii nord-dunareni.

In rastimpul amintit care, ocupa intreaga perioada clasica ~i aproape toatil cea hellenistica , lipse~te eli desiivir~ire de "semenea men­tionarea dacilor, sub acest nl-ane.

1::' Izvoare ... , p. 449, nota 2. J6 Croiset, op. cit., p. 470. 17 B[ot 2G~tarw'.l, I, 7, 1-4. J8 /zvoare ... , p. 659, nota 11. l~) Ibidem, p. 773. Asupra acestui subiect vorn reveni int:r-un viit.or studiu.

GETII :;;1 DACU DIN SCYTHIA MINOR 11

Autorii latini 20 care inregistreazu pe geti, au lasat inform'atii de valori diferite. Cea mai veehe mentiune despre ge\i ii apacline lui Cicero (106-43 Le.n .) care intr-o serisoare adresatii lui Attieus 21, din mart ie anul 49 Le.n. vorbe~te des pre o~tirile ge\ilor ca des pre 0 rea­litate contemporana ~i extrem de perieuloasa. Scrisoarea dateaza din vremea in care Pompeius i~i diuta aliati printre "barbari", dar nu mentioneaza dadi ace~ti ge\i sint de la sudul sau de la nordul Duniirii. D e asemenea Propertiu (54-16 Le.n .) inregistreazii ni~te lupte cu ge~ii, insa nici el nu-i localizeaza 22.

Pentru problema care ne interes·eazii ~i anume aeeea de a ~ti daca primi;" autod latini sehimba numele de get in cel de dae, dupa uzanta romana, Uitnuriri aproape depline se gasesc in scrierile lui Ovidiu (43 Le.n. - 8 e.n .). In toate epistolele piistrate, el nu eonsem­neaza decit pe ge\i, fie ea se referii la eei din Dobrogea, fie la cei -care tree Dunarea 23. Scriitori latini din secolul I i.e.n" cum sint Vir­giliu (70-19 Le.n .) ~i Hora\iu (65-8 Le.n.) ii inregistreaza insa, aUt pe geti cit ~i pe daci, dar fara a-i localiza. Dacil. luam insa in consi­dera\ie informa\iile lui Servius Marius Honoratus care triiie~te la sfiqitul veacului al IV-lea e.n., autor cunoscut prin celebrele sale comentarii 21, asupra operelor lui Virgiliu, dipaUiffi unele Uimuriri edi­iieatoare, In Eneida, III, Virgiliu serie :

34 ,.Cu sufletul rascolit de multe ginduri (eu Eneas) ma rugam nim­felor cimpene~ti ~i

35 "Batrinului Mars Gradivus, care ocrote~te ogoarele ge\ilor". La rin­dul 35 Servius face urmiitorul comentariu :

EN, III, 35 "Ogoarcle getilor. Ge\ii sint triburi din Misia, care fiind intinsa are multe neamuriH

,

Un "It comentari u al lui Servius aduce lamuriri ~i mal depline : En. VII, 604, Neamul salbatic al getilo}" a cxistat $i pc vremea

;stTanto~iloT. Comentariul este : ,.Caci ei sint moesi, care, spune Sallus­tius. elU fost invin~i de Lucullus". E drept dl. in acest caz e vorba de 0

liimurire cu mult mai t irzie dar pe de 0 parte referirea la Stallustius. pe de alta eruditia 111eUculoasa a lui Servius permit, eredem, utilizarea infol'lnatiilor transmise de el.

Pentru ideia pe care vrelU s-o demostram ~i anuine aceea cii latinii, ca ~i grecii, fiice.au distinctie teritorialii intre geti ~i daci ~i nu Ie confundau numele pina intr-o anumitii epoca, elemente pre\ioasc. am putea spune hotaritoare ne adue jl1scriptia InOnU111entala cunos­'Cuta nub nu,mele de ,)Res gestae Divi augusti" care. eUlll se ~tie, S0

'}:'astreaza in citeva exemplare. dintre care) oentru noi prezinta in1por­tanta Monwncntu1rt .. 4ncyrar1./,1n, redactat in latina ~i lWonun~entunl Jlrolloniense, in limba greaca.

211 Vezi suprD, nota 4, 2{ Epistu lae ad Attkus, IX. 10. 3. 21 Propertius, Elegiarum, IV, 3, 7-9, 2::: Ovidiu. Tristia, II. 191-192, :H Servii grammutici commenk'1.rii.

14 PETRE AURELIAN

Ambele inscriptii {;onsemneaza in esenta acele,a~i fapte savir~ite de Augustus (mai earect pe v,emea sa) dint,e care unele Be refera Ia daci. Ace~tia apar in ambele inscriptii sub numele de daci "Dacorum gentes" 25 ~i ,,-rei ~Cf.:x.wve;ev-tJ" 35, pe dnd Dunarea este consernnata in monumentul de lra Anc:yra sub numele de _ "DanuviulU" 27, i~r in incrip-1i.a de 1a Apollonia Oil eel de ,,'to "jcr'Tpo,/,2.8. '

Faptul ca in inscriptia de la Apallania nu S-a utilizat numele de get ci eel de dac, pentru neamul invins de Augustus, credem lea se doou­menteaza distinctia terilariala (nu etruea) pe care romanii oa ~i grecii a faceau intre eele daua marl grupuri ale aoelera~i papulatu. Acceastii diferenta riese mai c1ar din inscriptia latina unde se cons€mneaza ea :

V, 30 44 Pannaruorum gentes .... . 45 . . . . devictas per Ti/N e/ronem. . . . 46 imperio papuli Ramani s/ubie/ci pratulique

fines Illyrici ad r/ip/am fluminis 47 Dan/u/i. Citr/a/quad

fD/a/car/u/m tr/an/s/gressus excertus meis ,a/u/sp/iciis viet/us profliga-

48 tusque les/t et past/tea tran/s Danfu/vium ductus ex/ercitus me/u/s Dacorum

49 gentes im/peri/a p/apulll R/omani prreferre oaegit!

Traducere

V, 30 44 Neamurile panonilar ..... . 45 .... fiind invinse definitiv de Tiberiu Nero.

46 Ie-am supus stapinirii poporului raman ~i am impins hatarele Illrkului pina 1a malul fluviului

47 . Dunarea. O~tirea da(Jilor, care trecuse dincaace de acest Ifluviu! a fast invinsa ~i alungata sub

48 comanda mea suprema; iar apoi armata mea a lrecut dinealo de Dunare ~i

49 a siIit neamurile dacilar sa indure stapinirea poporului roman.

Se poate observa ca Octavian ~i-a expus faptele sale de vitejie in ordinea lor cronologidi care au in acelafji timp fji un sens geografi'c. In findurile 44-49 e·venimentele se succed aproape imedia,( iar actiunea de pedepsire a dacilor parcii urmeaza indata dupa cucerirlle romane, PIna la Dunare. Dacii invin~i de Augustus, vecini 00 panonii, nu puteau fi decit cei ce stiipineau pamintul viitoarei provincii Dacia, deaarece actiunea militarii are drept baza de plecare Pannania romana: Deci

2!> Res Gestae Divi Augusti, V, 30, 47, 48. 26 idem. V, col. 30, 14. 27 idem, V, 30, 48. 2!S idem, V, col. 30, 11.

GETlI $I DACir DIN SCYTHIA MINOR 15

atit ~tirile lasate de Augustus cit ~i cele anterioare ale lui Caesar, privesc pe dacii ce traiau in regiunile Dunarii mijlocii ~i nu pe fratii lor, getU, care, acupau atit tirruturile dintre Haelnus -~i Dunarea de J os, cit ~i c€le de dincolo de acest fluviu, pina departe inspre ras;;rit, unde triiiau tiragetii. Faptul ca generalul lui Augustus ~i proconsul al Mac:edoniei M. Licinius Crassus i~i serbase triumful "asupra Traciei ~i getilor" (ex Trachia et Geteis) 29, exclude posibilitatea nedistinctiei teritDrial€ dintre g€ti ~i darn, deoarece primilor, romanii Ie cucerise,.a toate teritDriile sud-dunarene, pe dnd dacilor nu reu~isera d"dt sa Ie invinga armatele ~i sa-i indeparteze 0 vreme de Dunare.

Dupa Augustus ~i pina in veacul al III-lea e .n. scrUtorii latini care sa se ocupe numai de geti lipsesc ap,"oap€ cu desaviqire pina in a doua jumatate a veacului al III-lea, cind scrie C. Iulius Solinus, care transmite ca :

"Hebrt.iCizvora~te din pamintul odrisilor ~i fluviul eurge ... atin­gind pe c.ieoni ... Apoi /urmeazat Haemus, inalt de ~ase mll de pa~i; regiunile din spatele acestuia sint locuite de ge\i, sarmati, sciti ~i multe alte neamuri" 30,

Solinus es,te eel mai tirziu izvor latin <:e inregistreaza ~i locali­zeaza pe geti.

••• Mentiunea eea mai veche despre dad se gase~te la Menandru

(343-292 Le.n.) 31 care aminte~te numele de Daos (Ll.ii.o<;), urmat de H€rondas 32 (mijlocul sec. III Le.n.) ~i apoi de Terentiu (185-159 Le.n.) ca prima inregistrare la un autor latin, sub numele de Davos, personaj in comedia Phon-rtio 33. Replica' acestui selav care spune: "eel mai bun pri-eten ~i c01npatriot al meu Geta a venit ieri 1a mine", exprima pl'Obabil faptul ca autorul era bine informat de inrudirea ·celor doua grupul'i de popula\ii. Cel care faC€ prima incercare de a demonstra ca Daos-ul din comediile din Menandru este dacul pe care il cunoa~te el, este Strabon 31, . Mult mai tirziu Galen (122-199 e.n.) spune ca: " .. .in co;nediile sale excelentul Menandru a pus ni~te daci (Ll. jC1.0'';) ~i geti (rhC1.<';) ,,( .... .)"35.

He"odian, care serie pe vremea lUi Marcus Aurelius (161-180) ~i a carui opera s-a pastrat prin Stephanos din Bizant ce traie~te in secolul VII e.n., lasa ~i el doua ~tiri deosebit de importante. In prima informatie relateaza ca : "Neanlul clacHor care se nume~te !?i nemnul dailor" 36; cea de a doua mai ampla ne face cunoscu t ca: "Daos ca nume pl'opriu, poarta accent circumflex. Cei din Pont ~i 'l'iisarit se nmnesc geti, iar eei din partea opusa dinspre Germania ~i izvoarele

~ D. M. Pipp:di ~i D. Berciu, Din istoria Dobrogei, vol. I, Bucure~ti, p. 293. 30 Solinus, CoZlectanea rerum memorabilium. :1\ rc;wpyor:;, 3l. :J~ Z"'JA6,u~or:;, V, 67-G8. 33 Comoediae, 35-36. 3'. Strabon, VII, 3, 4 (C. 296), 3..> Dept ~uaLXWV '&UV!XfLEWV, II, 17, 67 (I, p. 618, Kuhn) .

16 PETRE AURELIAN

Istrului - poartii numele de daci. $i la atici exista numele de sclavi Daos ~i Geta. Ei smt numi~i ~i daci" :17. Acestea sint informatiile care eonsidera pe Dai drept daci.

fnsa prima men\iune sigura a acestora sub numele lor de daci, apare la Caesar (100-44 Le.n.) a~a cum de altIel am mai aminttt, in legatura eu campaniile sale din Gallia; unneaza apoi R es gestaie Divi Augusti, de as'emenea COln entate anterior. Ceea ce se poate observa la majoritatea autorilor latini, incepind probabil eu Cezar, este 0 depla­safe a aten~iel in scrierile lor spre daci , orientare Laarte dar conturata la scriitorii epocH celui de a1 doilea razboi civil dnd se pare cii dacH devin acum pericolul princi pal impotriva romanilor dupii cum reiese inca din scrierile lui Hora\iu as (65 1.e.n. - 8 e.n.). Apoi, pina J.a Seneca (4-65 e.n .) ;I~l dacU nu ii lTIai preocupau intens pe autorii latin i; in vremea lui Seneca insa, probabil ca., ace~tia incep sa se fadi din nOll

prezen\i la gran i\ele provineiei Moesia. $ t irile se imboga\esc in perioada conflictelor eu dadi din timpul

lui Domi\ian ; r eali ta tea primejdiei dacice in contextul poli,tic in tern al dOlnniei ultimului dint re Flavii, e amar exprimata fie de serlerile lui Statius (40- 96 e.n.) '0 fie de satirele l ui Martial (40- 104 e.n .) '" ~i Juvenal (40-120) ", fie de " Istoriile" lui Tacitus ,:1.

Glorificarea conten1porana 'a bh-uintei lui Traian impotriva daci­lor probabiJ ca ~i-a gasit lac in multe opere ale autorilor latini" In afara de cea a imparatului ~5! ~i ea pierduta aproape total; iar ecourile razboiulu i ~i ale triumfului, se vor gas i sub diverse forme la autorii veacului II e.n. ca Fronto (100-160 e.n.) "l, Florus ", sau Lucius Ampelius '8. Cea mai tirzie cosemnare din sec. III e.n. a date lor intr-un autor ce scrie latine~te este la Tertulian 49 (160-230 e.n.), dupa care va urma 0 puaza de aproape doua secole .!?i Val' fi inregistrate din nOll

in sec. IV-V e.n . de Paulinus din Nola GO in scrisorile sale catre Nieetas, episcop din Remesia.

In operele latine de la Seneca ~i pina la Tertulian dacii sint dese­o1'i mentionati insa informatHiecontelnporane eu privire 1a localizarea

.:;0 r.e:?t xIXOoA~xlic; itPOC;W.}}{IX>:;, VI, I , 147, 26. 37 Idem, IV, I , 87, 11. 38 Sermones, II , 6, 51-53; Carmina. I, 35, 9; II , 20, 7-19; III , 6, 13- 16;

1lI, 8, 17-24. :l'J Quaestiones t'..aturales - Praeratic ... , 9. 1,11 Sil'vae, I , 1, 25-27. H Epigrammata, II, 22, 1-6; V I, 10. 7-8: VI , 76. 1-6. Ii :! Satirarum libri quinque. IV. 110- 112. 10:; Agricola 41 1 10', C. P1ini~g Cn~cilius Secu ndus, Epistu larum Ubri '!lovern, VIl t , 4. 1. t,!) Dadca. 1,(; Principia historiae, II , p. 204. 1i7 Vergilius orator an poeta, I t 6, 48 Liber m emorialiSt XXIII . f,!) Adversus iudaeos, cap. 7 (pI. II , col. 611) . l)(, G. Popa-Lisseanu, Dacia in autorii clasici, I. Bucure.'?ti , 1943, p. 87, ~i

lJ, M. Pippidi, Co ntributii La istoria vechc a Romdniei, ed i~ia a II-a, Bucure!1t i, 1967, p. 50~,

" ;

.:'

CETII r;;[ DACII DIN SCYTHIA MTNOR 17

lor sint mai putin numeroase. Cea mai importanta opera, sub acest aspect este Naturalis HistoTia a lui Pliniu cel rutrin (23-72 e.n.), lucrare in 37 de carli, ce depii~e~te ca subiect inten\iile autorului deoa­rece el trateazii ~i probleme de geografie, etnogtafie ~i istoria arteL Cartea a IV-a pastrata fraglnentar, -cuprinde "a~eZ(itea geografici:i, nea­rnurile ..... (16) Daciei, Sarma\iei, Sci\iei (18) a insulelor din Pont". Plinius este primul autor care inregistreaza Dacia; eu numele pe care apoi acest teritoriu il va pastra alit ea provineie cit ~i dupa piirasirea ei de Aurelian. Vorbind de dad, Plinius il localizeazi! astfel: " .. .in partiJe rnai sus (ale Dunarii) intre Duniire ~i Piidurea Hercinica pina la laga­rele de iarnii de la Carnuntum din Pannonia ~i la hotarele de acolo cu germanii, cimpiile ;;i ~esurile sint strabatute de sarmatii iazigi, iar muntH ~j padurile de daci, iInpin~i de primH pina la riul Pathissus:151 .

Aceasta este cea mai completa loealizare a dacilor, in opera sa. Singura mentiune a dadlor in legatura cu getii est-e urmatoarea: "De acolo inainte Ide la gUl'ile Dunariil in general, sint in adeviir t riburi de s-oili, totu~i regiunile apropiate de larm au fost ocupate cind de geli, numi!i de Tomani dad, cind de sarmati, dnd de .... etc'; 52. Nu ;;tiln 'Care dintre romani ~i cind, i-a numit daei pe ge\ii de la nordul gurilor DlL'1arii. dar socotim ea aceasta singura marturie n u 1:t=rn1ite sa se generalizeze concluzia ca m,ajoritatea autorilor latini denulnesc pe geti -eu n11me1e de dad.

Din punet de vedere geograIic, Pliniu eel Batrin ii p1aseaza pe daci poate ceva mai precis decit al1ii, adicii intre Tisa ~i moo!i, ~tire confirmatii int.r-un fel ~i de Tacit in a sa "Germanie" (scrisii intre anul 98-100 e.n.) ;:J, in care spune ea: .,Germania in totalitatea ei este separatii de gali, re\i ~i panoni prin fluviile Rin ~i Dunare, de salmali ~i de dad prin team a }:e care 0 au unE fata de a1tii sau prin Inunti~' 5'i.

De asemenea Statius care, traie~te pini'i in anu] 96 e.n. spune des pre Domitian : ,,3ceasta este clelnenta Ita/ care Iasa dacilor 'm .. untele lOT ... " 55. Acela~ autor scrie despre ~) ... daeii alunga\i din munti care consipdi impotriva noastdi...:: 57. in veacul a1 II- lea e.n .. Florus va scrie di ,.Dacii traiesc nedeslipiti de lTIUnti..." .33: iar Dio Cassius, se va exprima ~i ella fel :''', in secolul III e.n.

Dintre autorii 1atini ce mentioneaza pe daci, singurul care inregis­t reaza popula\iile Moesiei este Pliniu eel Batrin 'care reJateaza cil "De Pannonia se leaga provincia' numita Moesia ,care coboara pe Dunare pina in Pont. Ea incepe de la confluen\a amintitii mai sus Ide 1a var-

!,l Na.t. HLst ., T, 12 (25) 80: vezi ~i IV, 14 (28), 99 ~i VI, 33 (39), '211. 5'2 Idem, IV, 12 (25) 80. .. 53 Rene Pichon, Histoirr: de la litterat'ure Iatine , Paris, p. 676, 3. :.~ Germ., I , 1. 5:, Statius, 0]) . cit., n I, 3, 167-1 7t. :,(; Idem, ibidem, I, 1, 5-7. 57 Idem, l'ebaida, I, 1,20. 58 Florus. Bellum Dacicull! . II, ::!8 (TV, 12) 18. w LXVIll, 8, 3 (Xiph). .

:1 - c . 25(;

18 PETRE AURELIAN

sarea Savei in Dunare/. Inea Ilocueiscl dardani, cele.geri, tribali. timahi, ?noesi (s.n.), trac'i ~i sci!i, veeini cu Pontu] etc." 60

Deci niei aculU vreo mentiune despre daci 1a sudul Duna.l'ji; se poate observa ca a disparut -chiar ~i denumirea de geti. inlocuitii tot mai freovent ell cea de moesi sau lnisi) a~a 'cum 5e gasesc ~1 in scrie­rile lui Dion Chrysostomul.

Opera lui Pliniu eel Batrin inchide seria izvoare101' latine in care se mai menline inca diferenja de nume intre daci ~i geti, diotatii de existenta in continuare a unor tedtorii, ce Ie stapineau separat. El este prirnul autor care informeaza. di romanii numesc pe getii de dincolo de Dunare dad, substituire de llume 'care ne po ate sugera ca pericolul milibar dade manifestat cu atita vigoare in perioada anarhiei mili tare a anului 69 e.n . este in asceI)siune permanenta ~i generalizat sub nu­mele dacilor, -chiar dacii alaturi de ei au participat ~i getii nord-du-11aren1.

Diferenta teritoriala dintre geli ~i daci este foarte clara in opera lui Strabon ale carui informa\ii sint divers interpretate de unii cerce­tatori romimb Istoricul ~i geograful amaseian, care este primul autor grec Care inr.egistreaza pe geti iInpreunacu daci 6[, s-a nascut catre anul 60 Le.n. ~i moare pu\in inainte de anul 25 e .n . 62,

Contemporan in parte cu Burebista ~i Augustus, este martor atit a1 celor doua razboaie d vile, cit ~i a1 inaintarii romane, in Balcani, pina la Dunare, fapte pe care, probabil, Ie inregistrase in cele 43 de carn ale "Istoriei" sale, pierdute aproape in intregjrne.

S-a pastrat insa cealalta opera a sa "Geografia" , terminata spre anii 18-20 e.n., care, daca nu mentioneaza Inulte evenitn,ente istorice, of era in schimb, date extrem de pretioase despre etnografia regiunilor cuprinse intre Dunare, Mare, HaelTIUS ~i Carpati.

Insistam ceva mai mult asupra ~tirilor lasate de Strabon in lega­turacu getii ~i dacii, printre altele ~i pentru moti vul ca el i~i indreapta atentia asupra lor in vremea dnd erau sub conducerea lui Burebista.

Vorn jncerca sa prezentam mai inainte acele ~tiri din opera sa, care sint clare ~i neumbrite de nid 0 alta informatie contradictorie, provenite de la autorul insu~i al "Geografiei". in opera lui Strabon apar limpede citeva fapte pe care nu Ie contl'azice nici un alt pasaj ~i anume : L getii sint traci; 63 2. getii vorbesc aceia.'?i limba 'ell tracii 6'i; 3. dad au aceia~i Ihnba ca ~i getii G.); lTIoesii sint traci cu, ca !}i tribalii linga care locuiesc (ii,

Alte inforn1a1ii extrelll de pretioase privind pe ge~i ~i daci nu sint exprimate foarte dar iar, aparent ;oel putin, ele pot crea confuzii.

{iO NatuTalis HistoriC!, Ill, 26 (29), 149. GI in afan'i de Strahan, pe geti impreuna ell daci, ii m£ll mentioncazi'l:

Menandru . Dinnysius (Periegetul), Apian, Dio Cassius, Galen, Origene, Athenaios. G2 Croiset, Hi.stoire de la litterature grecque. t. V, Paris. 1939, pp. 383-386. (i:l V II , :l, 4 (C. 296). " VI!. 3. 10, (C. 303). c::; VII, 3, 13 (C . 304) . (;G VII, 3, 2 (C. 295). Oi VU, 3, 13 (C. 305).

GETII :;;1 DACn DIN S CYTHIA MINOR I~

Nu se intelege intatdeauna dacil. autorii faptelor eonsemnate de Strabon sint ge1ii sau daoii, de unde s-a tras .concluzia di, el nu mai fa.ce intre ace~tia niei 0 cUterentil. teritarialil..

Evenimente1e 1a care ne referim apar disparate in mai tnulte carti ale Geograiiei, de~i trateaza in esen\il. acelea~i fapte istorice ~i anume, ril.zboiul eu cellii, mai precis eu boi,i. In carte a a VII-a, 3, 11 (C.303), se spune ca: "Lasind la a parte trecutul indepil.rtat al ogetilor intim­pia rile din vremea noastra sint urmatoare!-e : Ajungind in fruntea nea­mului sau, cwre era istovit de razboaie dese getul Burebista I-a inal\at atit de mult... (C.304), incit in ci\i",a ani, a faurit a mare putere ~i a sup us getilor eea mai mare parte clin popula\iile vecine. Ba a ajuns (dupa aceasta) sa fie temut ~i de rom ani. Caci trecind plin de indraz­nealii Dunarea ~i jefuind T,-"cj.a - pina la Macedonia ~i Illil'ia - a pust iit pe eeltii care .erau ameS'tecati eu tracii ~i Coli ilid ~i a nimi:cit pe de-antregul pe boii aflati sub conducerea lui Cristasiros ~i pe taurisci ... "

In cartea a V-a, 1, 6 (C.212) unde varbe~te despre celti spune: ". .. boiL . stramutindu-se in regiunea de linga Istru, locui,au acum ames­tecati cu tauriseii, razboindu-se insii cu dacii pina dnd ace~tia din urma Ie-au ~ters neamul de pe fata palntntu1ui. .. " iar in cartea a VII-a, 5, 2 (C.313), se relateaza ca ,,0 parte din teritoriul amin-tit (din Illiria) dacii I-au prefacut i,ntr-un pustiu in unna razboiului in care i-au biru it pe boi ~i pe taurisci - seminW celtiee de sub Cristasiros. Daoii pretind "a aeest (inut ar ii al lor ,eu toate di este despartit de ei prin riul Parisos (Pathissos), . care vine din munti ~i se varsa in Istru, pI1in parlile galilor numili seordisci. Intr-adeviir ace*tia (boii) locuiau amesteea\i cu ilirii ~i cu trwcii. Dar pe eei dintii i-au nimicit dacii p'e dita vremecu ac.e!?tia din urma (ell tracii), Hdeseori ei au facut aliantii .. · "

Din ultimele doua pasaje reiese clar 'Oii dacii au distrus pe bOi, lar cUn primul eli, getul Burebis!a i - a nimioit total , tara insa ca Strabon sa men\ioneze ~i etnkul razboinicilor aoestuia. Dintr-o lectura rapidii a eelor trei pasaje se poate trage, fie concluzia ca automl, in eventuaUtatea in care facea diferenta teriiariala dintre geti ~i daci, nU ~tie precis cine a distrus pe boi, fie incheierea CB. pentl'll Strabon, getii 1?i dacE reprezentau, 1a data dnd mentioneaza evenilnenrtul, 0 unitate etnica, care realizase deplin (s.n.) din vechime ~i 0 unit ate teritoriala., conditii in care nu mai era obligat, ~i niei nu putea sa precizeze cine anume a distrus pe boi. rnsa din leotura foarte atenta a tot ce a consemnat Straban in legatura nu nUlnai eu getii, dacii, celtii, misii, ci ~i ell . alte populatii, reiese lim pede ca in "Geografia" sa nu se ocupa in mod speci al de evenimentele istorice propTii aces tor popu­lalii, ei de cele legate de depJasarea lor pe un anumit teritoriu, iar faptele istorice amintite sint folosiie ca repere pentru fixarea eoorda­natelor geogra~ice . AsUel, prima mentiune pe care 0 face despre dis­trugerea boil or de catre daci nu este in legatura ou istaria acestor·a din urma, ci cu deplasarile pe care celtii Ie-au facut din secolul IV i.e.n. pina dnd boii auajuns in Illiria vecini cu dacii; iar a doua

20 PETRE A URELIAN

informalie este raportata la descrierea geograficii propriu-zlsa a Illiriei ~i a soartei unor \inuturi care tin de ea. Pentru Strabon este important sa reconstituie drumul pareurs de popula\iile pe care elle gase~te fixate pe un teritoriu la data cind serie iar faptele istorice sint doar repere prin intermediul c8.rora incearca sa reliefeze evenilne.ntul etnico-geo­grafic. EI face istorie pentru a completa datele geografice ~i chiar pa­sajul exlrem de condensat al ear\ii a VII-a. ,cap. 3, paragraful 11 (C.303), in care arata cum s-a ridicat puterea gelilor, pina a ajunge la vremea in care el scrie , are drept scop final tocmai precizarea elementului etnic in spajiul sau geografic. Relatind ca " ... Burebista ... a pier it din pricina unei rascoale ... (iar) ... urma~ii acestuia la domnie s-all dezbinat !arami\ind puterea in mal multe p;;",\i liarl dnd imparatul Augustus a trimis 0 armata impotriva lor, puterea era iInpartitli in cin'ci state, el generalizeaza: "ast!el de impar\iri sint vremelnice ~i se schimba cind intr-un i el, cind in altul". Apoi imediat contin ua in C. VII, 3, 12 (C. 304) G8

"Exista ~ i 0 alta imparlire a \inutului (care se men\ine) din cele mai vechi timpuri : caei r:e unii ii denumesc (autorii), daci, iar pe al(ii gelL Gelii sint eei care se intind spre Pont ~i spre rasarit, iar daeii, cei care locuiesc in partea opusa, spre Gennania ~i spre izvoarele Istrului, 5020t ci ei se numeau in vechime Da\ri . . .. Neamul care se inal\ase ati t de mult sub Burebista a decazut l apoil eu totul , din pri­dna dezbinarilor Uiuntrice ~i din pricina aomanilor. Totu~i , ei sint in stare $i astazi sa trimeata la l.upta 40 000 de oameni (Cartea VII, cap. 3, paragr. 13 (C.304) . Prin \inutul (tara) lor eurge riul Marisos ... se nu­me~te Danubills, partea superioara a fluviului l adica/, cea dinspre iz­vaare pina la eataraete. Tinuturile de aici se ana in eea mai mare parte in stapinirea daciloT (C.305). Partea inferioara a fluviului pina la Pont -de-a lungul caruia traiese getii se nume~te Istru. Daeii au acee~i limbi'i cu getH. Ge\ii sint rnai bine ounoscuti de eleni .... Cit desprc geti $i daei dupa ee numarul lor cresouse neinehipui t d e mult, intr-atit incH puteau sa trimeatii la lupta pina la doua su te de mii de oarnenL el s -au iInpu\inat :;;i au ajuns in zilele noastre cam, la v rea patruzeci de 1uii de oa1neni !?i sint aCU1TI pe cale de a se supune rOlnanilor ... ".

Deci din textele lui Strabon ee Ie-am eitat reiese eu claritate ea veehea distinc\ie telitoriala dintre pilminturile getilor ~i ale dacilor este consemnata ~i de el ~i - i aeorda 0 valoare de adevar aproape per­manent, in raport eu impartirile politice vremeln iee. lnsa la daritatea ideilor geografului din Amasera nll se poate ajunge deci t eu condi\ia ea in\elesulcuvintelor sa fi e interpre tate ~i traduse cu deplina lor

08 VII, 3, 12 (C. 304). Tfyove: St xed '«A)"OC; 'riic; Z6.pO:t; t-t€p~aflo~ O'uflILl'JWU ey.1t'a.)..«~oi)u .oue; tLEv yap ,1..axouvc;

7t'poao:yopeuouO"L, 'rou; oS: That;. rha.c; !Lev 'toue; 1tpOC; TOV TIovt"ou X€XAL$LS'IOUC; x cd 1':901:; -ri)., £00, 6,axowc; Be "roue; Ide; 'w:vlXv't'La 1tpOC; -ri)v r€PIlIX\I!C:Cv XlXt TO:~ ",;,ou "10''t"900 7tTjY&:C;, ou"e; OtfLIX t 6.&:ou.; xa.:),da-9«t TO 1tIXAIXLOV . . . . . . . .. E:rd ,"0110U't'ov 8'olto 'rOU (3otpe[lta't'!X 't'o eSovoc; e~lXp.&ev h«1te:tv@9-"t) 't'eAewc; {)7tO -r€ TWV oTeta-ew" xat 't"wv 'PWIlIX£WV tXIX')Ot 8' 08/!LCU~ d cdv l't't 'XlXt vu" (fTD;).€w Tt"= 't'a;?a;~ !l.u ind:8a;~.

GETII !?I DACII DL~ SCYTHIA MINOR 21

semnificatie 69. De asemenea, Strabon nu poate fi acuzat de confuzia totala ce ar f.ace-o intre geti ~i daci, dad" se respectii cu strictej;e -textul sau original. Astfel, substantivul ,;.0 ~evo<;" din cartea .a VII-a, cap. 3, paragr. 12 (C.304) nu este urmat de adjectivul "getilor"; acesta din urma este adaugat arbitrar de traduciitorii textului 70 strabonian ~i , desigur cil in acest Iel Strabon poate fi acuzat de orice. !nsa geograful din Amaseia, erudit de seama a1 vremurilor in care a trait, este con­secvent in afirmatiile sale ~i acolo unde apreciaza ca Himuririle nu sint suficiente pentru a da limpezime celor scrise, revine eu explicaVii suplimentare ~i indeparteaza dubiile, a~a cum este cazul ~i eu aeel "neam t

• ,;TO Z'8vot;" citat mai sus, pe care il completeaza in capitolul 3, paragr. 13 (C.305) al eartii a VII-a . Ne ingaduim sa reluam numai acea parte din text care credem ca elimina orice confuzie cu privire 1a component a ace1ui nne am" des dtat de noL Din text extragem doar unnatoare1e: " ... cit despre geti $i daeL. alL ajuns in zileLe naastre earn La 'Urea patruzeci de mii ... . /L . Daca se compara acest text ell eel din carte a VII-a, cap. 3, parg. 12 (C.304), subliniat de noi mai sus, reiese di "neamul" care se inaltase atit de mult sub Burebista este cel al ge\ilor ~i al dacilor. De aici concluzia ca Sh-abon a incercat pe toate ciiile in chipul ce-i era pmpriu, sa dovedeasca in primui rind ca getii ~i dacii sint de acela'li neam ~i vorbesc aceia~i limba cu preci­zarea insa ca, doar sub Burebista au fost uniti sub aceea.)i "tara" , iar imediat dupa mom·tea lui, de~i puterea s-a farimi\at, totwli cele doua neamuri au eontinuat sa traiasdi pe teritoriile lor bine delimitate inca din vechime, a~a Cum fuses era cunoscute o!ii de autorii dinaintea lui . Intelese astfel, marturiile lui Strabon, departe de a fi confuze, apar clare ~i in -concordan\a p>entru daci, eu ~tirile lasate de Cezar 71., care :i inregistreaza ca daci ~i nu ca geti, tocmai in aeeasta vreme de expansiune I=olitica Inaxima a getilor, in vremea lui Burebista; sub cond ucerea acestuia dacii !?i-au reci!?tigat vechile paminturi de 1a ee1ti ~i au ajuns din nou sa stiipineasca in vest teritoriul pina 1a Fadurea Herciniea.

!n lumina aces tor ~tiri excludem posibilitatea ca Strabon in scrie­rile sale nu line seama de diferenta teritoriala dint re geli ~i daci , exis­tentii dinainte ~i de dupa Burebista. A~a dupa cum ne informeaza. Strabon, dura moartea "basileului" get, puterea s-a impar\it in patru parti ~i apoi in einci, informatie care documenteaza de 1a sine ca getii ~i dacii nu erau unitari din punct de vedere teritorial. Considerina cii un Dicomes sau Roles pot fi - nu ca etnic, ci ca "regi" - stapini

ro Autorii volumului "Izvoare .. . " au tradus prima fraza a textului grecesc,. citat de noi la nota 28 de mai sus, astfe! : A existat ~i 0 alta impartire a terito­riului chiar din cele mai vechi t~mpuri... etc. Tinlnd seama de sensul formei de perfect yiYOVE (cf. P. Chantraine, Morphologie historique du grec, Paris, Klincks ieck, 19 ... p. ) !?i de valoarea participiulul prezent c;u!-'-!-'-svW'J socotim ea traducerea exacta a pasajului cste: "Exista ~i 0 alta 'impar1ire a \inutului care se mentine din cele mai vechi timpuri".

,l! hvoare ... . campara p. 238, r'indul 26 cu p. 239 rindul 25. i1 VII , 3, 13 (C. 305), rindurile ]0 I?i 11. 72 Caesaris, De bello GaWca. VI. 25. 2.

22 PETRE AURELIAN

pe 0 ,,\ara"' in a'cela~i timp dacidi cit ~i getidi, inseamna a Ie plasa "regatele" atit la nordul cit ~i la sudul Dunarii de J os. Din materialul examinat pina aCUlTI ~i eel care it VOln supune analizei in continuare, In izvoarele antiee, daci·i nu sint dO'oumentati ca autohtoni ai regiunii istro-pontice, pina in secolul III e .n., uncle noi ne-am oprit ell cerce­tarca izvoarelor scrise.

Dupa Strabon, ~i pina la Dexip, care traie'lte in a doua jumatate a veacului III e.n., un singur autor grec va mai localiza pe daoi ~i pe geti "i anume Dio Cassius (155-230) care de~i relateaza coniuz unele date (spune des pre suebi ca sint celli , iar dacii, dupa acest autor sint intr-o oarecare masudi sciti), se pot desprinde insa unele adevaruri. In legatura cu dacii spune ca : " ... locuiesc pe ambele malw'i ale Istrului (fara a preciza regiunea) ... cei care sint dincoace de fLuviu - linga i,a1f'a tribalilor - tin eli plata birurilor de Moesia ~i se nU1TIeSC ln oesi, "fara de cei a')eza\i foarte aproape de t r iball. Cel de dincolo poartii nU111ele de daci, fie d.i sint geti fie ca sint traci din nea\lllul dacilor" 7::. Mai departe el relateaza : "Eu ii numesc dad pe oamerui pomenij>i mai s us, cum i!?i spun ,ei insa~i !?i OUlTI Ie zic rOlTIall1ll, macar cii !?tiu prea bine ca unii dintre grec·i Ii numesc ge\i, fie pe dr€pt, fie pe nedrept. Ciicieu imi daLl seama ca getii locuiesc dincolo de Haemus de-a lungul I strului ,I,. In alt pasaj unde face cunoscut cil el ~i-a insemnat : "atit inti lTIplarile -cit !?i nun1ele a.!?H cum ni s-a transmis. Mai lnainte vrelne, -{;ontinua Dio Cassius - Moesi ')i ge\ii locuiau intreg tinutul dintre Haemus t?i Istru da.r cu tl~ecerea vremii unii din eil i!?i schimba numele. 3. Apoi denumirea de Moesia a fast data intregii regiuni despiirtitii de Pannonia prin riui Sava care se varsa in Istru, regiune ,a!?ezata deasupra Dalmatiei, Macedoniei ~i Thraciei. Printre multe alte popoare e,dsta acolo cei numi\i odinioa,'a tribali ~i dardani care ,)i-au pastrat ~i astiizi nUluele" 7';.

Fara a comenta valoarea ~tirilor lui Dio Cassius vrem sa suhli­nielu ca nid in vren1ea lui, aborigenii Ivloesiei (in care era incadrat !?i teritoriul Scythiei Minor) nu poartii numele de daci ci de <!TIoesi, gejii. dardani ')i tribal!. eare sint locuitorii stri·cti ai Dobrogei in secolul III e.n. dintre cei relata ~i. de Dio este greu de preCiizart numai in lumina mar­turiilor sale ; tot\1.'ii ele ne permit sa-i presupunem pe geti, cunoscu\i 80UlTI lTIai ales sub nutTIele de moesi, 0a populind mai departe !?i in pErra epoca romana pamintul Scythiei Minor, ca urma~i indepartati ai celof consemn1a1i .de Herodot. Insa ·marturiile epigrafice inregistreaza -spre deosebire de ce].e Iiterare - ~i pe dad ca loeultori in Dobrogea. il1!ca din veacul al II-lea e.n . 76• Cum au ajuns ace')ti daci pe pamintul Scythioei ')i cind, este 0 problema care ne-a preocupart; in tot timpul cit am cercetat numele dat autohtonilor de autolii antie:i , dar depa')e')te subiectul 'Ce ni I-am propus. Ceea ce ialU inc€'Dcat sa urmarim insa, a fost problema enunta,tii la inceputul aoestui studiu, gindita nu int r-un

73 Dio Cassius ... , LI, 22 , 7. 7t, Idem, LXVII, 6, 2. 7:> I dem, LI, 27, 2. 7(; Gh. ~tefan, op. cit., p. 33.

GETU $I DACII DIN SCYTHIA MINOR 23

context static oi inlr-unul plin de mi~care ~i transform are pelmanentii care este propriu unei populatLi. in rindul acestor locuitori am cer­cetat acel filon de continuitate ~i anume pe geti, care din veacul VI Le.n. ~i pina in secolul III e.n., unde noi ne-alll oprit 'cer,ceibarea - s-au dovcdi t, pe calea marturiilor lasate de antici de la Sofocle la Solinus, ca sint adevarata perlnanen1a autohtona a Dobrogei. Ei au avut pina in epoca romana. istoria lor proprie, oare-cum separata de cea a dacilor !?i numai stapinirea l'omana i-a unificat penh~u vreme n1ai 1ndelungata. Din secolul I e.n. credem ca getii din Dobrogea pot fi numiti moesi insa pina atunci, eel puFn izvoarele studiate, nu ingaduie sa Ie eonfun­dam teritoriul CUI dadi.

LES GETES lOT LES DACES DE SCYTHIA MINOR DOCUMENTE$ DANS LES SOURCES ECRITES DEPUIS SOPHOCLE JUSQU'A SOLINUS

Resume

L'auteur se propose d'analyser dans cette etude Jes SOurces ecrites (en res­pedant leur succession chronologique) qui designent les Getes et les Daces comme etant, <:1 partir du Ve s. avo notre ere, et jusqu'a la fin du lIIe S. de notre ere, Ies habitants de la Dobroudja antique. II se propose de preciseI' les noms que les vjeux auteurs donnaient - a l'epoque Oll ils ecrivaient - a 1a popul.ation istro-pontique, ainsi que Ie sens ethnique et geographique que les sources confe­rent aux termes : Getes et Daces.

Cette analyse est necessaire et utile, vu que dans certains ouvrages roumains de specialite on donne Ie nom de Getes, Daces, et meme de Geto-Daces, sans dif­ferencier Ie sens et sans preciser les nuances de ces nOIl15 et cela 'ii'es Ie VI S. avo noire ere, quoique ni les termes, ni J.'epoque ne correspondent nux documents tkrits, de l'epoque. Voda la raison pour laql.lelle on dOit soumettre ces noms it un examen.

L'auteur n'accepte pas les conclusions des chercheurs qui considerent que duns 10 plupart des ouv,rages antiques on 1C0nfond presque sans reserve les Getes avec les Duces, Ice qUi sera it dO. au fait que les a uteurs, <so it Grecs, so:t Re­mains, avaient constate l'identite ethnique de ceux deux branches de la meme lignee - nommee Getes par les Grees et Daces parIes Romains.

I:auteur ne nie pas Ie phenomene de J'assimilation, dans certains ouvrages antiques, des noms de Gete et de Dace, cette supposition etant verifiee. Cepen­dant, l'opinion de I'auteur est que cette aSSimilation n'existait pas encore au moment des premieres mentions. Comme i1 resulte des sources plus anciennes. les deux noms sont enregistres par ces sources separement, et a de grands in­tervalJes. L'assimilation jusqu'a une identite non seulement ethn ique, mais terri­toriale aussi, n'a lieu qu'a l'epoque ,romaine, et cela surtout chez les auteurs qu i parlent des Getes et des Daces ·apres 1a formation de la Dacie comme province. Avant eet evenement, si important dans iJa vie des deux peuples, les auteurs antiques les enregistraient sous Ie nom porte par chacun d'eux depuis un temps immemorial. Et cela - considere l'auteur - eta it impose par la situation n~elle. notamment par Ie fait que les deux collectivites - les Getes d'une part et les Daces d'autre part - habitaient et dominaient des territoi.res Telativement dis­tincts I'un de l'autre. De l'analyse des plus anCiennes SOllrces ecrites qui mention­nent les Getes (Sophocle, Herodote, Pseudo-Scymnos) il resulte que ceux-d s'e­tai'cnt differencies de la masse d~s Thraces - de la lignee desque1s ils faisaient partie avant Ie VI S. avo notre ere et jouissaient d'un~ individualite bien precise. Le territoire occupe par les Getes, en tant qu'autochtones, s'etendait entre Haemus, !stros et Ie Pont-Euxin. Anterieurement a Diem de Pruse

24 PETRE AURELIAN

(40-120 de notre ere) nous n e possedons aucune source directe qui puisse nous infDI'mer sur les Getes, les informations de J'epoque hellenistiqu2 nous etant 1.ras­mises indirectement, par des auteurs tardifs (par Arien surtout). A l'epoque ro­maine, les Getes 5e1'ont nommes pa'r certains auteurs Moesi, nom qui a ete tr8n5-mis aussi a la province Mesie.

Les Daces apparaissaient SOllS ce nom tant chez les auteurs grecs, que chez les latins. L'etude des sources ecrHes montrent, d'une maniere evid2nte, qu'avant 13 conquetc de la Dacie par les Romains, Ie nom des Daces n'etait pas confondu avec 'celui des Getes. C'est che'".l Straban (60 avo notre ere - 25 de' notre cre) que nous t1'ouvon5 Ia plus exacte difference que les auteurs antiques font entre les Getes et Jes Daces, n otamment en partant des territoires occupes par ces deux populations, qui parlai.ent Ja meme langue et appartenaient a 18 m&me lignee. Loin d'etre confuse, cette souroe est consideree par l'auteur comme tres explicite et de premjer ordre. En adoptant pour 'les chapitres VII 3,12 (304) de ]a Geographie de Strabon une version qui differe de celle don nee par les t raducteurs du volume "Sources ... ", l'auteur estime eli miner ainsi -les doute" concernant les informations straboniennes sur les clifferents territoires occupes par les Getes et les Dace's a l'epoque ou celui-ci ecrivait son recit L'au­I.eur considere que la tr-aduotion exacte du passage, en tenant compte du sens de la forme du parfait (cr. Chantraine, Morphologie historique du grec. Paris, Klincksieck, 1947, p . 204) et de Ia valeur du participe present, est: Il y avait aussi une autre division de Ia con tree, division qui se conserve des les plus an­ciens temps ... - et non pas: II y a eu aussi one autre division de la .contrEc ... pr.oposee par les auteurs de Sources, volume 1. L'auteUt' constate d'-ai.lleurs que lcs memes traducteurs ant ajoute au passage dit (livre VII, 3, 13 - c. 304) ligne 26, it cote du nom -:0 t6vo<; l'adjectif "des Getes", qui n'existe pas dans lc texte original. Cette adjonction change completement Ie sens du passage.

En confrontant ce passage avec 'Un autre, au livre VII 3, 13 (305), lignes 9-11 , il ressort clairement quece 'to €61J1)~ ne Se rapporte pas aux seuls Getes, mais nux Daces egalement, et ce.la sans provoquer aucune confusion t erritoriale. Le territoire des Get~ est parfaitement deIimite par rapport a celui des Daces. dans VI 3, 12 (304), lignes 14-17. En oper~t .ces corrections, pour que Ie texte traduit soit conforme il 1'0rig1nal, l'auteur estime que Strabon represente 1a source ]a plus precieuse, <\ ·cote de Dion de Pruse, qui pl'ecise que les seuis auto:htone.3 entl'e Haemus, Ister ct Ie Pont sont les Getes, descendant des popu­lations mentionnces pm: Herodote.

Tout en ec·ceptant Ia these suivant laqueHe les Get;e..:; et les Daces sont un peuple unitaire du point de vue ethnique. ]'auteur estime cependant que, terri­torialement, les terres qu'ils habitaient etaient bien dclimitees entre elles, dif­ference enregistre~ par les auteurs de l'antiquite.

Pour rcconstituer veridiquement et objectivement .1' histoire des ancetres du p euplC' raumain, I'autcur a cru necessaire de passer en revue tautes les sources an tiques qui font mention des Getes et des Daces. Let conclusion a laquelIe il arrive est que les Daces n'ont pas ha b:te Ie territoire actuel de la Dobroudj;J avant Ie IIe s. de notre ere, epoque a laquelle il est possible qu'ils ment souffcrt dive rs deplacements de leur lieu d'origine . A cette epoque la Dobroudja etail occupee par leur freres, les Getes, que certains outeurs de l'epoque romaine nommoient MoesL

BELEGE UBER DIE GETEN UND DAKER AUS KLEINSI(YTHIEN rN DEN SCHRIFTLICHEN URKUNDEN VON SOPHOKLES BIS SOLINUS

Zusammenfassung

Del' Verfasser beabsichtigt in diesem Studium die schr:ftlichen Urkunden in chronoIogischer R-zihenfolge zu untel"Suchen, die die Geten und die Daker als Bewohner del' antiken Dobl'udscha, seit dem 5.Jh.v.u.Z. bis zum Ausgang des 3.Jh.u.Z. bcglaubigen, und zwar, in del' Absicht, sowohl die Namen, mit denen

GETII ~I DACII DIN SCYTHIA l\.UNOR,

die Autoren der Antike die ortsansassige Bevolkerung aus dem histrisch-pontischen Haum zu ihrer jcweiligen Zeit bezeichneten, als auch den ethnisch-geographischen Gehalt, den die Quellen den Bezeichnungen als Geten und Daker erteilen, fest-zusetzen. ~

Der Verfasser meint, duG diese Analyse samUicher Quellen notwendig und zwcckma.f3ig ist, denn in einigen rumanischen Facharbeiten wird in sehr \,.,enig untel'schiedlicher Weise fill' die Ortsansassigen von Scythia Minor sowohl die Dezeichnug Geten und Duker, als auch die Bezeichnung Geto-Daker bereits mit Beginn des 6.Jh.v.u.Z. gebraucht, Fachausdrticke und Periode, die den 5chriftli­chen Dokumenten der Zeit nicht entsprechen. Aus diesem Grunde stellt sie der Verfasser hier zur Diskussion. Desgicichen widersetzt sich der Vcrfasser den Sch lilssen derjenigen Forscher, die erachten,. daB in den m eisten antiken Werken eine fast ganzliche Verwechslung zwischen Geten und Dakern gemacht wird, weil sowohl die griechischen als auch die rOmischen Autoren die gleiche Volksange­llorlgkeit zWlschen den beiden Zweigen d es gleichen VoU~es el'kannt hatten, das von den Griechen als getisch und von den Romern als dakisch be7.c:cimet wurde.

In vorliegendem Aufsatz \Vird die Gleichsetzung der Bezeicnung getisch mit del' Bezeichnung dakisch, die in einigen anti ken Schnften vorkonunt, nicht abgestritten, denn d:ese ist e rwiesen. Die Meinung des \iedassers geh t aber dahin , daU sic nicht schon zu der Zeit aufkommt, als die ersten Erwahnungen gemacht wllrden. \Vie aus alteren QueHen zu entnehmen ist, werden sic einzeIn und in vcr­haltn ismaBig groBen Zeitabstanden registriert. Diese beiden Namen werden erst in der romischen Zeit sowohl im S:nne ethnischer ais auch territorieller Gleichheit gcbraucht und besonders von denjenigen Autoren, die die Geten und Daker nach del' Entstehung der Provinz Dazien erwahnen. Bis zu diesem im Leben del' beiden Volker au Berst w1chtigen Geschehen, flihrten sie die ant iken Schr iftsteller unter d en Namen, die 5:C jeweils im Altertum trugen. Die Tatsache war, nach der Meinung des Verfassers zu urteilen, von den reellen Gegebenheiten aufgezwungen und zwar davon, daB die beiden Gemeinschaften, die Geten eincrseits und d ie Daker andererseits - verhiiltnisma.Big gut umrissene und von einander verschie­dene Gebiete bewohnten und beherrschten.

Aus der Prlifung der altesten schriftlicheA QueHen, die die Geten erwa.hnen (Sophoklcs, Herodot, Pseudo-Skymnos), erhellt, daB sie sich von der Masse der Thraicer, zu deren Volk sie gehorten, vielleicht schon vor dem 6.Jh.v.u.Z. abgez­weigt hatten und eine gut al.lsgepnigte Personlichkelt auf wiesen. Das Gebiet, das die Gcten als Einheimiscl lc b~siedelt hatten, erstreckte sich zwischen dem Hae­mus, dem Istros und dem Pontus Euxinus Bis zu Dian Chrysostomos (40-120 u.Z.) besitzen wir keine andere unmittelbarc QuelIe, die Nachricht Uber die Geten vennittelt, denn die Kunden libel' die hC'~lenistische Zeit werden libel' spatere Al.l"tO:-Cn ilberliE'fert (hauptsachlich tiber Ari8n lls} . In del' rOmischen Zeit ... verden die Geten von e.nigen Autoren als Moeser bezeichnet, Name, den auch die Pro­vinz Moesien erhielt.

Die Daker erscheincn unter dieser Bcrzeichnung sowohl beiden griechischen Verfa::isern, als auch bei dcn rornischen. Aug dem Studium del' schriftlichen Quellen erhellt endeutig, daB bis zu Eroberung Daziens dutch die Romer ihr Name nicht mit dem der Geten verwcchselt worden ist. Die genaucste Unter­scheidung, di~ die alten Sehriftsteller zwischen Gcten und Daicern, je nach den - von diesen die gleiche Sprache sprechenden und dem gleichen Yolk angeho­rend en I3evolkerungen - besetzten Gebictcn machen, finden wir bei Strabo (GO Y.U.Z. - 25 u.Z.). Weit davon entfernt konfus zu sein, betruchtet del' Verfasser diese Quelle ais aui3erst deutlich, als cinen Born erster Gilte. Del' Verfasser gibt cine andere Fassung a is d i2 die von den Ubersetzern fUr den Band Izvoa"e ... ftir Kap. VII. 3, 12 (Co 304) del' Geog"i"afia des Strabo angegeben wurde und meint damit, alle Zweifel tiber die Infortnationen zu beseitigen, d je Strabo uber die verschiedenen Gebiete gab, die zur Zeit a is del' Historiker aus Arnasia sein Werk schneb von den Geten und Dakern bewohnt waren. In Anbetracht der BedeutW1g der Fo.rm des Perfektums (vgL P. Chantraine, MorphoZogie historique du gree, Pars , Klincks.eck. 1947, S. 204) und d es Wcrtes d es Prasens des Partizips erachte t del' Verfasser, daB die genaue Ubersetzung des Abschnihe5 lautct: Es gab auch eine andere Einteillmg des Gebietes, das seit den a ltesten

PETRE AURELIAN

Zeiten bes teht - und nich t : Es hat auch eine andere Einteilung des Gebie-tes gege>/)c11, Ubcl'setzung, die die Verfasser des f'rsten Bandes IzvoarC vorgeschlagen haben. Dcsgleichen meint der Vel'fasser , daG die gheichen Dbel'setzel' zu d'em be~ treffenden Abschnitt (Buch VII, 3. 13 - C. 304) in die Zeile 26 neben das Substantiv TO eOvo:; das Adjektiv "del' Geten" hinzugefligt haben, das im Original nicht existiert. Dieser Zusatz andert den Sinn des Abschnittes gnmri· .satzlich.

Vergleicht man diesen Abschnitt mit einem anderen des Buches VII, 3, 13 (305) Zeilen 9-11, erhellt eindeutig, daG ,0 e"Ovac; sich nicht nul' auf die Geten, sondel'l1 auch a uf d ie Dakel' bezieht. ohne territarielle Verwechslungen zu bewirken . Das Gebiet del' Geten ist in Buch VIT, 3, 12 (C. 404) Zeilen 14-li van dem del' Daker genau abgcgrenzt. Wen n man dem ubersetzten Text diese Kor­rektu l'en beibl'ingt, u rn ihn dem Odginal gie ichzusetzen, so be trachtet del' Ver­fassel' Strabo als die wertwollste historiscile QueUe, auGer Dian Chrysostomos. del' festsetzt, daB zwischen dem Haemus, dem Jstel' und dem Pontus die einzigen Einheimischen d ie Geten sind, die Nachfoiger clerer, die dem von Herodot e,,­wallnten Volk vorausgingcn.

Obwohl del' Ve.rfasser die These verh'itt, die beweist. daB die Geten und Dnker ei n etlmisch einileitliciles Volk sind , meint e r d ennoch, daB s ie terr itoriell gut voneinandel' abgegrcnzte Geb iete beherr scht, haben, was von den Autoren del' Antike iestgehu lten wurde. Urn die Geschichte der Vodahren des rumani­schcn Volkes glaubwurdig und objektiver wiede.r herzustellen, hat e1' es fUr not­wendig gehalten, samtliche QueUen des Altertums zu pl'Ufen, die die Geten und Daker .envailnen. Seine Schluatolgerung geht dahin, daB die Daker (his ins 2.Jh.u.Z., al s sie moglicherweise von ih r en Ursprungsgegenden vel'schiedene Male VCl'scbiebungen mitgemacil t h aben) nicht a uf dem ileutigen Gebiet der Do­bl'Udscha lebten, sandcrn daB diese Gegenden 7.U del' Zeit von ihren Brudern, den Getcn, bewohnt w8l'en, die einige Autoren aus del' I'omischen Zeit ;Jllch Moe-sier nann ten.