: ; . OANABOC.jl

FUNCTIA OXIMORONTJLUI iN INSTITUIREAUNUI MoDEL AL LUMIT Ix FLuRI ,DE MI]CIGAI

DE TUDOR ARGITEZI

in articolul de fal6 ne propunem o explorare'iumard a imaginarului textual,mai precis, a tipului de model al lumii instituit in volumul lui Ttrdor Arghezi,Flori de mucigai, precum qi a modalitEfilor textuale prin care se instituie acestmodel in scriitura argheziand. lncercarea noastrd iqi asumd ca premise teoreticecoordonatele tipologiei textuale schilate in lucririle de poetici ale lui MirceaBorcil6'.

DacE fiecare text literar instituie un model al lumii prin integrarea gi pe bazaunei dimensiuni spa[iotemporale2 proprii, imaginarul textual se definegte, inultimi instan!6, in funclie de aceasti dimensiune cronotopici instituitii. in modulde consffuctie a acestei lumi se relev6 traseele de profunzime ale imaginanrlui3.Modelele lumii instifuite prin scriihr6 pot fi incadrate, la rindul lor, inh-otipologie poeticd: un model al lumii de tip sintactic, constituit pe un modelcronotopic monoplan, in care elementele se adilioneazd, se concateneaz[ pe unplan unic, ,,analog lumii fenomenale"; gi un model al lumii de tip simbolic,,,semantic", bazat pe un model cronotopic biplan, scindat tntre o lumefenomenall qi o altE lume dizanalogicE gi ireductibilE la aceasti lumefenomenali (presupunind ,,un model al unor lumi multiplu semiotizate qi

axiologic ierarhizate')in volumul Flori de mucigai, mai mult decdt in oricare alt sector textual

I Mircea BorciH, Contribulii Ia elaborarea unei tipologii a textelor poetice, in SCL,XXXVUL 1987, nr. 3, p. 185-195 qi idein, \pes simiotiques dans la podsie roumaine moderne,

in Simiotique roumaine, Universit6 de Bucarcst, 1981, p. 19-35; pentru o abordare globald a

poeziei argheziene din acest unghi, vezi Emilia Parpali, Poetica lui Tudor Arghezi. Modelesemiotice qi tipuri de /exl, Bucuregti, 1984 (mai ales p.89-92).

2 ConsiderEm spalio-timpul in acceplia dati de Bahtin: ca dimensiune a imaginaliei qi nu ca

dimensiune prin care percepem gishucturim lunea (sau ca dimensiune a sensibiliti{ii receptive).r J. Burgos, in Pentru o poeticd a imaginarului, Bucuregti, 1988, exploreazi lumile poetice

linind cont de itinerariile de profirn2ime, de temele organizatoare ale imaginarului.o Cf M. BorcilE; studiile eitate ruprc.

nAc'oRoMANIA serie nouii, il, t996-lgg7, Cluj-Napoca, p. 267-271

268 OANA BOC

arghezian, imaginarul poetic pare sd se defineascd, in primul rind, printr-unprincipiu oximoronic. Juxtapunerea gi confruntarea contrariilor skuctureazd

acest univers liric, care se organizeazd dupi principiul adilionbrii elementelorpe acelaqi plan, chiar daci aceste elemente se situeazd in permanentd opozilie.

N. Balotd remarca ,,miqcarea pendulari, oscilalia tipic arghezianl intreextreme confrare"s, deosebit de pregnantd in acest ciclu de versuri. Dinamicapendulirii este, insd, potenlatd de o articulare specificd a sensului in care

coexistl iubirea cu ura, gingdgia cu brutalitstea, ddruirea cu refuzul etc.

Tensiunea generati de coexistenla conhariilor are ca prim efect o miEcare de

structurare oximoronicl a imaginarului gi de instituire a unui model al lumii de

tip sintactic. in care elementele se juxtapun pe acela;i plan. Imaginile nugravitemd in jurul unui cenffu unic, ci in jurul unor poli, intr-o confruntate ce

nu se orienteaz[ spre instituirea unui plan ontologic secund (al ,,esen(eloy''), ci

sc rezolvl intr-o perspectivd monopland.

Titlul ciclului de versuri, dincolo de func1ia sa paratextuald, funcfioneazdinstructura de adtncime a textelor ca,Iucleu generativ"6. ,7A'lian[a" oximoronicl(flori de mucigai) va fuicfiona, agadar, ca enunt nuclear metaforic, iar coerenla

poemelor se realizeazd la acest nivel de adincime prin izomorfismul nucleuluigenerativ. Imaginile se grupeazS qi graviteazd in jurul polilor antitetici (lori Ei

de macigai), cei doi termeni, antinomici generdnd, astfel, doud cdmpuri

semantice in interiorul fiecdrui text. Sensul poetic global se construieqte prinintermediul unei scheme imagistice care impune integrarea acestor c6mpuri

,,antitetice".in fiecare text din acest ciclu de versuri, metafora nucleard se

metamorfozeazdqi se textualizeazd. Procesul de metamorfozare se produce incadrele antinomiei nucleare, iar imaginile se grupeazd in jurul polilor antitetici.

Flori de mucigai se metamorfozeazl,, astfel, in imagini in care coexistti

'frumosul'cu'grotescul' (lon lon), 'credinla'cu'pdcatul' (Candori), 'libertatea' cu

'detenlia' (Galere),'iubirea' cu 'ura' (Tinca, La popice),'sacrul' cu 'profanul',

'terestrul'cu 'cosmicul' (Cdntec mut) etc.

Vom incerca sI exemplificdm in cdteva texte aceastd metamorfozate a

metaforei nucleare (flori de mucigai) qi textualizarea ei.

in CAntec mut coliziunea termenilor antinomici se realizeazd intr-o imagineaparent epifanicd. Imaginile se distribuie in jurul polilor antitetici

5 Nicolae Balotl, Opera lui Tudor Arghezi, Bucure;ti, 1979, p.226; aldturi de N. Baloti, gi

alli exegeli ai operei argheziene au remarcat aceasti aliturare a contrariilor6 Vezi M. Borcild, Contrihulii..., p. 186; nucleul generativ e definit ca,'un complex de

'strategii semantice'elementare, pe baza cdrora se constitui€ coerenta nucleari, la acest nivel

primar,'prototextual' (in sensul de stadiu originar in generarea textului)".

FUNCTIA OXIMORONULUI iN FZORI DE MUCIGA]

'sacru'-'profan', construcfiile oximoronice gdsindu-se;i la nivelul de suprafapal textului: ;i odaia cu mucigai/ A mirosit toatd noaptea a rai. Figurareatranscendentului nu este una simbolicr. ,,Raiul" nu se situeazd pe o dimensiunesemiotic-verticald, ci este ,descralizat" qi se transpune pe o axd orizontald, astfelincdt opozi{ia 'teresfiu'-'cosmic' nu presupune o rupturd ontologicd,neimplic6nd, de fapt, un al doilea plan semiotic (ca de exemplu in lirica luiBlaga). Absen{a sacrului este remarcatl Ei de N, Balotd: ,,Sacrul nu este negat;el nu este. Verbul poetului este cu desdvdrqire profan. Ba chiar [...] el semanifestl prin acful poetic ca profanizare"T.

Spaliul igi pierde qi el dimensiunea verticalitdlii, peisajul cosmiccombindndu-se cu cel terestru pe o axd orizontalE. Imaginea creati ;ocheazlpinparadoxul concilierii unor elemente care se opun, prin multiplele niveleconstruite oximoronic :

- ontologic: coexisten{a cosmicului cu terestul (Scara din cereasca-mpdrd[ie/Scobora in infinnerie/ Pe trepte de cleqtar/ Peste patul lui de tdthar.);

- spafial: existenla spaliului deschis, nelimitat (cer, stele) in spaliul inchis,constrdns la limitarc (Zdbrelele. s-au fndopat cu faguri de cer/ ;i atdrnaucandele de stele/ Printre ele.);

- nivelul materiei: coexisten(a obiectelor dc cult (,,carte", ,,icoan5", ,,smirnd",^.

tt i ^ -

.tt\

,,t5miie", ,,lumdndri") cu obiecte profane (,doftorii", ,,pat", ,,buciume" etc.);

- actanfial: coexistenla lui Dumnezeu Ei a sfin{ilor cu grefierul, cu tdlharii;- olfactiv: $i odaia cu mucigai/ A mirosit toatd noapte a rai.Chiar titlul, Cdntec mut, este o sintagmd oximoronicI: c6ntecul se defineEte

semantic prin prezen[a unui sem nuclear al'sonorit5gii', iar adjectivul epitetimplicd tocmai anularea acestei trdsdturi.

Evenimentul morlii este sugerat eufemistic ca ,,plecare" a sufletului, caintdmplare fireascd. Moartea este constatatd, consemnat5, este un evenimentlipsit de dimensiunea fiorului metafizic. TErdmul sacrului este demitizat Eiintegrat in profan. AceastE pierdere a palierului secund (,,transcendent"), aceastd

situare a imaginarului intr-o perspectivl unitar'fenomenald' este specifici liriciide tip sintactic,

Un alt text cu tensiune oximoronicd maximald este poezia Fdtdldul:'masculinul'coexisti cu'femininul',lmiticull cu 'profanul', 'idealul' cu 'abjectul'.Idealul qi miticul sunt proiectate intr-o perspectivd de coexistenfl cu abjectul(imaginea oximoronicb reprezentAnd, de fapt, metamorfoza metaforei nucleare

,,flori de mucigai"). iSe poate afirma, agadar, ci imaginarul Florilor de mucigai se defineEte

oximoronic chiar la nivelul structurii de ad6ncime a sensului poetic.

269

t N. BalotI, op. cit., p.217

270 OANA BOC

* te-a-nfriguratferbinte (Tinca) , ,

- fmi caut ieacul Si Ia Dtmnezeu Si Ia Dracul (Sueche)

- a miere Si a tiparoase/ Hoitul tdu miroase (Fdtdldul)

- in glapul lui de mut (SJirntul)

Aceste metafore oximoronice de la suprafa{a tg tului pot fi interp:etate, ftrdindoiald, ca o metamorfozare a metaforei nucleare,,flori de mucigai". Urm[rirea

acestor metafore oximoronice in raport cu dinamica'prototextual6'8 poate aduce

lumina asupra termenilor ce intE in relalie qi azupra cimpurilor semantice care

intrd in tensiune in interiorul textului.

, Ne propunem sd urmdrim, in continuare, pe un text din Flori de mucigai,

tocmai modul cum funcfioneazd metafora oximoronici de la suprafala textului

in raport cu dinamica metaforicd prototextuald gi, de asemenea, modul in care

se consfuieqte sensul textual global, relevant pentru configurarea unui rnodel

ai lumii (instituitprin scriituri). Texhrl ales spre analizdestepaeziaTinca.

Referindu-se la aetan{ii Florilor de mucigai (ho!i, tArfe, asasini, oameni fIr[cdpdtAi), Nicolae Balot6 observa cE Jepdda$i comunitilii rurulne sunt locul unei

conjuncfii rare a delicatului cu abjectia [...]'8. Aceste ,,conjunclii rare" ale unor

elemente opuse sunt cadrul unui imaginar structurat oximoronic' Figurile car-e

populeaze acest univers liric sr.rnt conshuite pe doud coordonate esen$ale

incompatibile, sunt locul unde ,nflorile" qi ,"rrucigaiul" inhe in relafie.

Tinca; din poezia cu acelaqi titlu, rdsp6ndegte o wajl nefast6, o fascinaqie

tenebroasd in care erosul int.[ in conjunc$e cu thanatosul. Ea este femeia in care

confluenta pulsiunilor elementare este maximald: ea este cea care inspiri o

dragoste paiimaq[, dar, in acelaqi timp, impinge la crim6.

iensiunea instatuat5 se definegte prin ambivalen[a'excludere'-'dorinti'.

Exist5 o simetrie a acestor cimpuri, unul fiind exprimat explicit, iar celllalt

coexistind simefiic prin presupozife semanticf afirmativd- Asfel, se imagineaz6

un adevirat ceremonial erotic, din care Ndstase (care va deveni ,Ndstase

os6nditul") este exclus, dar in care se doreqte implicat: cine (i-a dezlegat pdrul

ca miros de tutun?/ Cine li-a scos cdmasa, ciorapul?/ Cine !i'a tngropat capul/

Nebun,/ In bra{ele lui noduraase, pdroase,/ $i te-a-nfrigurat fierbinte pdnd'n

oase? Construcfia oximoronici din sfiuctura de suprafagd a textului (te-a-

nfriguratfierbinte) nueste numai o modalitate de a sugera intensitatea f,rorului

ooti., ci poate fi considerati ca un enunf metaforic nuclear in relafie directl cu

nucleul generativ al integului ciclu de v€rsuri, metaforuflori de mucigai.

8 Vezi M. Borcil6, loc. cit.e N. Baloti, op. cit., p.239.

FUNCTIA OXIMORONULUI iN FT0RI DE MUCIGAI

Construcliei oximoronice te-a-nfrigurat Jierbinte ii corespund termeniigenerici 'foc'-'apd'. Imaginile se polarizeazi in raport cu aceasti axd semantica,opozigiei'dorin!6'-'excludere', identificatE anterior, corespunz6ndu-i termeniigenerici'iubire'-'urd' (asociat6, direct, cimpului semantic nuclear).

intr-un moment urmltor, tensiunea scade, frrE sI se rezolve, prin insolitareaeroinei, prin dezintegrarea ei din cuplu. La acest nivel, nucleul generativ este

figurat sugestiv prin metafore din registrul floral: CoSul ei cu soare/ Proptit inSold, pe cingdtoare,/ Ducea znopi de ochi galbeni, cu gene de lapte/ $i garoafede noapte.

'Ziua','lumina' se opun'nop{ii','intunericului', incompatibilitatea termeniloratra;i in procesul de generare a sensului poetic fiind afirmatd qi prin aceste

imagini plasticizante din registrul vegetal-fl oral.Tensiunea este reafirmatl prin reintegrarea eroinei in cuplu (de data aceasta

cu N6stase), iar iegirea din tensiune se realizeazd, paradoxal, prin implinireagestului erotic, dar ca gest al mortji. Astfel, granita dintre eros qi thanatos devineimperceptibild, iar sexualitatea ca pulsiune vitald primeqte conotaliile mortji:Vezi, Ndstase osdnditul/ Nu te-a pdtruns decdt o datd;/ $i-atuncea toatd,/ Cu totcu{ifu|. Termenii opuqi, 'via1i'-'moarte', 'iubire'-'ur6' se contopesc, transgresdndsistemul obiqnuit de semnrfica,tu srmbolice, in care iubirea se asocrazi cu via{a,iar ura, cu moartea. Transgresmea acestor refele asociative duce, in plan textualmetaforic, la asocierea termenilor incompatibili, 'iubire'-'moarte'. Ieqirea dintensiune qi rezolvarea conflictului se realizeazd, astfel, prin risturnareasemnificaliilor simbolice obiEnuite qi crearea unui referent intern de naturd'sintactic6'.

Putem conchide, aEadar, cd imaginarul Florilor de mucigai se organizeaz6dup6 scheme ale juxtapunerii, ale aldturdrii gocante, oximoronul devenind (maimult decit un procedeu stilistic) o tehnicd metaforici de generare a sensuluitextual poetic.

Sintagma oximoronicd, ce constituie titlul ciclului de versuri, funclioneazlin struchra de adincime a hrturor textelor, metamorfozindu-se la nivelulfiecdruia (in unele fiind figurat5 explicit, print-o metaforl textuald oximoronic6,iar altele funcfiondnd doar in mod implicit).

Incompatibilitatea semanticd a termenilor ataqi in procesul poetic, caracterullor disparat qi eterogen, ca qi sfucturarea cronotopicl monoplanl reprezintl doarcdteva elemente care confer6 specificitate tipologici textului arghezian,circumscrierea lui in tipul poetic sintactic dovedindu-se pe dcplin justificatdro,

U n iver s i tatea,, B abeS- Bo lyai "Facultatea de Litere

Cluj-Napoca, str. Horea, 3l

ru Rezultatele noastre confirm5, in acest fel, incadrarea tipologicE de principiu propusl de M.Borcili;i acceptati de Emilia ?arpal5, in studiile menlionate.

271