Fiziologia aparatului digestiv.ppt

of 22 /22
FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV Curs 3

Transcript of Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Page 1: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

FIZIOLOGIA APARATULUI

DIGESTIV

Curs 3

Page 2: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

SECRESECREŢIILE DIGESTIVEŢIILE DIGESTIVE

SALIVASALIVA SUC GASTRICSUC GASTRIC SUC PANCREATICSUC PANCREATIC BILABILA SUC INTESTINALSUC INTESTINAL

Page 3: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

SECREŢIA SALIVARĂ

Structura glandelor salivare Glandele salivare sunt reprezentate de glandele parotide,

submaxilare şi sublinguale, precum şi de glandele salivare mici diseminate la nivelul mucoasei bucale. Au o structură tubulo-acinoasă. Fiecare lobul este alcătuit din acini, ducte intercalate şi ducte striate.

Celulele acinare secretoare sunt de două tipuri: seroase şi mucoase.

Glandele parotide - seroase Glandele submaxilare - mixte Glandele sublinguale - mixte Glandele micile glande - mucoase.

Page 4: Fiziologia aparatului digestiv.ppt
Page 5: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Proprietăţi Volumul salivei este de aproximativ 1-1,5 l/zi Aspectul salivei este opalescent pH-ul salivei este de 6,7 (5,6-8)

Compoziţia chimică a salivei Saliva conţine apă 99,5% reziduu uscat 0,5% (substanţe anorganice 0,2% şi substanţe organice

0,3%) Componente: Amilaza salivară hidrolizează amidonul preparat până la maltoză

trecând prin stadii intermediare de dextrine. Mucinele salivare au rol în formarea bolului alimentar, asigură

masticaţia, deglutiţia şi vorbirea, participă la sistemele tampon salivare. Alţi constituenţi:

Imunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. Lizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor; Tiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,

virusurilor şi micoplasmelor. Natriul şi clorul

Substante anorganice: natriu, clor, potasiu, bicarbonatul, calciu, fluor.

Page 6: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Rol digestiv protectiv antibacterian de stimulare a receptorilor gustativi în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-

bazic. excretor pentru: metaboliţi (uree, amoniac), substanţe

toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină)

Page 7: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Mecanismul elaborării salivei

Saliva se formează în două etape: acinii elaborează saliva primară ductele salivare au loc procese de secreţie şi

reabsorbţie. Funcţiile acinilor glandelor salivare

Saliva primară se formează prin mecanism predominant pasiv (filtrarea apei), dar şi prin mecanism activ pentru unii ioni.

Secreţia primară conţine amilază şi/sau mucină într-o soluţie ionică cu concentraţie asemănătoare cu cea a lichidului extracelular. Celulele acinare conţin granulaţii de zimogen, localizate la polul apical.

Saliva primară este izotonă are o compoziţie similară cu un ultrafiltrat plasmatic, dar concentraţia K+ este mai mare decât în plasmă.

Page 8: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Reglarea se face prin mecanism nervosmecanism nervos: IInervaţia parasimpaticănervaţia parasimpatică

- gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte nerv VII - gl P: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX

IInervaţia simpaticănervaţia simpatică - origine: coarne lat.măduvă T1-T4 gg. cervical sup. gl.

salivare

Rol stimularea parasimpaticului secreţie salivară apoasă stimularea simpaticului secreţie salivară vîscoasă,

bogată în mucină + lizozim

REGLAREA SECREŢIEREGLAREA SECREŢIE

Page 9: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Stimularea secreţiei se face prin mecanisme reflexe1. NECONDIŢIONATE

•contactul cu mucoasa gustativă a limbii

•contactul cu mucoasa bucală şi dinţii

•contactul cu mucoasa laringe, faringe, esofag

2. CONDIŢIONATE

vederea + mirosul + evocarea alimentelor secreţie salivară si

INFLUENŢE INTERCENTRALE cu centrii respiraţiei, deglutiţiei şi vomei

Page 10: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

SECREŢIA GASTRICĂ

Proprietăţi lichid incolor, limpede sau uşor opalescent pH foarte acid datorită conţinutului în HCl. Volum mediu zilnic = 1,2-1,5 l.

CompoziţieSucul gastric apă (99%)

substanţe solide (1%): organice si anorganice.

Page 11: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Mucoasa gastrică – Mucoasa gastrică – glande gastriceglande gastrice1.1. Celule producătoare de mucusCelule producătoare de mucus(zona gâtului glandelor)(zona gâtului glandelor)

2.2. Celule parietale (oxintice) Celule parietale (oxintice) HCl HCl(glande fundice)(glande fundice)

3.3. Celule zimogene (principale) Celule zimogene (principale) pepsină pepsină4.4. Celule endocrine Celule endocrine (ex. în zona antrală: celule G (ex. în zona antrală: celule G gastrină ) gastrină )

Page 12: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

ComponenteHCl

activează pepsinogenul denaturează proteinele alimentare şi formează acidproteinele care sunt mai

digerabile; solubilizează nucleoproteinele şi colagenul; transformă Fe3+ în Fe2+ absorbabil; rol antiseptic.

Enzimele digestive: Pepsina - enzimă proteolitică secretată sub forma inactivă de pepsinogen.

Labfermentul - la nou-născut, favorizează transformarea cazeinogenului în paracazeină care în prezenţa calciului se transformă în paracazeinat de calciu.

Lipaza gastrică atacă acizii graşi cu lanţ scurt; este importantă la sugari. Catepsina - enzimă proteolitică, are rol mai ales la sugari. Gelatinaza - degradează gelatina de 400 ori mai intens decât pepsina. Alte enzime: anhidraza carbonică, lizozimul, ureaza gastrică.

Mucusul gastric - secretat de celulele epiteliale superficiale şi de celulele mucoase auxiliare de la gâtul glandelor fundice şi pilorice. Factorul intrinsec (Castle) - secretat de celulele parietale în paralel cu secreţia de HCl, fiind o mucoproteină cu rol în absorbţia vitaminei B12 (factorul extrinsec Castle).

Page 13: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Reglarea secreţiei gastrice Reglarea secreţiei gastrice neuro-umorală: neuro-umorală:

1)REGLAREA NERVOASĂ1)REGLAREA NERVOASĂInervaţia parasimpatică: nervul vag (X) gg.intramurali stomac

Stimularea parasimpaticului - HCl +pepsina(mediator ch. Ach) - gastrina

- histaminaInervaţia simpatică: coarne lat.măduvă T5-T10 gg.plex celiac stomac

Stimularea simpaticului secreţie gastrică cu mucus(mediator NA)

2)REGLAREA UMORALĂ2)REGLAREA UMORALĂ prin hormoni gastro-intestinali Gastrină efect stimulator Gastronă efect inhibitor VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal) efect inhibitor GIP (polipeptidul gastro-inhibitor) efect inhibitor

REGLAREGLAREA SECREŢIEI GASTRICEREA SECREŢIEI GASTRICE

Page 14: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

GastrinGastrinaa eliberată de celulele G din glandele antropilorice acţionează pe un receptor specific (CCKb) de pe membrana celulei

parietale stimulează producţia de HCl stimulată de: distensia mecanică (prin GRP)

chimic: alimente bogate în AA inhibată de aciditate (ph < 2)

HistaminHistaminaa•eliberată de celulele enterocromafine din mucoasa gastrică •acţionează pe receptori H2 de pe membrana celulelor parietale stimulează secreţia HCl •acţionează sinergic cu gastrina şi acetilcolina. •stimulată de: gastrina acetilcolina (Ach)

Page 15: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Fazele secreţiei gastrice

Faza cefalică (20 - 30% răspuns) mecanism nervosFaza gastrică (60 – 80% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina Paracrin: HistaminaFaza intestinală (5 - 10% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina,CCK,Secretina

Page 16: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

SECREŢIA PANCREATICĂSECREŢIA PANCREATICĂ

Secreţia endocrină este realizată de insulele Langherhans care secreta:

insulina glucagon somatostatina

Page 17: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

SUCUL PANCREATIC: SUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIECOMPOZIŢIE

ProprietăţiProprietăţi: cantitate = 1,5 l/zi pH = 8 - 8,4

Compoziţie:Compoziţie:98,5 apă1,5 rezidiu uscat: - substanţe anorganice:

HCO3-

- substanţe organice: enzime pentru: G, L, P

Page 18: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Enzimele proteolitice Principalele proteaze pancreatice sunt: tripsina, chimotripsina şi

carboxipeptidaza. Ele sunt secretate sub formă inactivă de: tripsinogen, chimotripsinogen şi procarboxi-peptidaza. Tripsinogenul este activat specific de enteropeptidaza (enterokinaza) secretată de mucoasa duodenală. Tripsina rezultată activează tripsinogenul, chimotripsinogenul şi procarboxi-

peptidaza. Tripsina este o endopeptidază ce acţionează în mod specific rupând legăturile peptidice la nivelul radicalului carboxilic al celor doi acizi aminaţi bazici: arginina şi lizina.

Chimotripsina este o endopeptidază care hidrolizează legăturile peptidice de la nivelul grupărilor carboxilice ale tirozinei, fenilalaninei, triptofanului, metioninei. Prezintă şi proprietatea de a coagula laptele. Ca urmare a acţiunii tripsinei şi chimotripsinei rezultă polipeptide.

Carboxipeptidaza este o exopeptidază care scurtează polipeptidele cu un aminoacid. Acţionează asupra polipeptidelor cu grupare carboxilică terminală.

Elastaza, produsă sub formă de proelastază şi activată de către tripsina şi enterokinază, hidrolizează în special legăturile peptidice ale aminoacizilor: alanina, serina, glicina.

Ribonucleaza şi deoxiribonucleaza acţionează asupra acizilor ribonucleic şi dezoxiribonucleic, desfăcând legăturile ester-fosfat, rezultând oligopeptide.

Page 19: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Enzimele lipolitice Lipaza pancreatică separă prin hidroliză acizii graşi de

glicerol. Sărurile biliare, prin acţiunea de emulsionare a grăsimilor, măresc suprafaţa de contact dintre substrat şi enzimă favorizând acţiunea lipazei.

Colesterolesterhidrolaza acţionează în prezenţa sărurilor biliare scindând colesterolul alimentar esterificat în colesterol liber şi acid gras.

Fosfolipaza A2 descompune fosfolipidele în acizi graşi şi lizofosfolipide.Enzime glicolitice

Sucul pancreatic conţine de asemenea o amilază care este secretată sub formă activă. La fel ca amilaza salivară, hidrolizează moleculele de amidon până la maltoză.

Page 20: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Reglarea secreţiei pancreasului exocrin

1) Reglarea nervoasă – se realizează prin: Inervaţia parasimpatică : nervul vag (X) ;

stimularea vagală SP(direct şI prin secreţiei de gastrină) Inervaţia simpatică: nervii splahnici;

stimularea simpatică SP

2) Reglarea umorală – se realizează cu participarea următorilor hormoni

Secretină CCK Gastrină VIP Somatostatină

Page 21: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

SECREŢIA BILIARĂSECREŢIA BILIARĂ este produsă de hepatocit bilă hepaticăbilă hepatică este eliminată în căile biliare este depozitată şi concentrată în vezica biliară bilă vezicularăbilă veziculară - este eliberată în duoden în perioadele digestive bilă bilă

coledocianăcoledociană

Page 22: Fiziologia aparatului digestiv.ppt

Rolul şi funcţiile bilei Activarea lipazei pancreatice Emulsionarea trigliceridelor, efect tensioactiv indispensabil pentru

digestia lipidelor, prin care lipidele sunt transformate în picături fine care pot fi supuse hidrolizei enzimatice

Formarea micelelor, forma solubilă a produşilor hidrofobi, care permite absorbţia lor

Absorbţia lipidelor şi vitaminelor liposolubile. Metabolismul colesterolului: sinteza, secreţia şi absorbţia lui intestinală. Reglarea sintezei şi secreţiei biliare a fosfolipidelor. Stimularea peristalticii intestinale. Reglarea secreţiei biliare: sărurile biliare reprezintă principalul stimul

fiziologic pentru secreţia biliară (circuitul hepato-entero-hepatic al sărurilor biliare condiţionează fracţiunea colalo-dependentă a secreţiei biliare).

Neutralizează chimul gastric acid trecut în duoden. Permite eliminarea unor produşi de degradare: pigmenţi biliari, excesul

de colesterol, unii metaboliţi ai hormonilor, unele medicamente, săruri ale metalelor grele.