Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

117
ŞCOALA POSTLICEALǍ SANITARǍ BLAJ SPECIALIZARE ASISTENT MEDICAL GENERALIST LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ABSOLVENT: Poşa Adela Maria 1

Transcript of Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Page 1: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

ŞCOALA POSTLICEALǍ SANITARǍ BLAJ

SPECIALIZARE ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

ABSOLVENT: Poşa Adela Maria

BLAJ-2012

1

Page 2: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

ŞCOALA POSTLICEALǍ SANITARǍ “CAROL DAVILA” SPECIALIZAREA ASISTENT

MEDICAL GENERALIST “FILIALA BLAJ”

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU “INFARCT MIOCARDIC ACUT”

COORDONATOR STIINTIFIC COORDONATOR IN ARIA CLINICA DR.ADAM LILIANA AS.MED.STROIA SORIN

2

Page 3: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

2012

CUPRINS

Capitolul I

Noţiuni de anatomie şi fiziologie……………………………………………..........…pag.5

Capitolul II

2.1. Definiţie …………...........………………………………………………………pag.122.2. Etiologie şi Epidemiologie...........………………………………………………pag.122.3. Anatomie patologică……………........…………………………………………pag.142.4. Clasificare……………………………........……………………………………pag.162.5. Simptomatologie…………………………..........………………………………pag.172.6. Diagnostic pozitiv şi diagnostic difierenţiar……............………………………pag.192.7. Complicaţii şi sechele…………………………………..........…………………pag.232.8. Evoluţie şi prognostic…………………………………………..........…………pag.242.9. Tratament ……………………………………………………………........……pag.252.10. Profilaxie…………………………………………………………………........pag.30

Capitolul III

Rolul asistentului medical în injrijirea şi tratarea bolnavului……….............………pag.313.1. Internarea bolnavului şi asigurarea condiţiilor de spitaliare……………........…pag.313.2. Participarea asistenutlui medical la examenul obiectiv……………...........……pag.313.3. Asigurarea igienei corporale şi generale a pacientului……………………....…pag.323.4. Pregătirea, asistarea şi efectuarea recoltării de produse biologice…...........……pag.323.5. Participarea asistentului medical la examenele paraclinice……………….........pag.323.6. Poziţionarea bolnavului şi urmărirea pacientului………………….........………pag.343.7. Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative………………………………..........…pag.343.8. Alimentaţia pacientului……………………………………………........………pag.343.9. Participarea asitentului medical la efectuarea tratamentului……………....……pag.353.10. Educaţie pentru sănătate şi profilaxia bolii………………………………........pag.353.11. Externarea bolnavului……………………………………………………....…pag.36

Capitolul IV

Planul de îngrijire a pacientului Caz I…………………………………………………………………………........…pag.37Caz II………………………………………………………………………......….…pag.50Caz III…………………………………………………………………………......…pag.63Concluzii…………………………………………………………….........…………pag.76Bibliografie ………………………………………………………………........……pag.77

3

Page 4: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

MOTIVATIA ALEGERI TEMEI

Intr-o lume in care existenta cotidiana a intrat intr-un ritm ametitor si solicitant trebuia sa

invat cum sa ne pastram sanatatea, dar mai ales cum sa reactionam in caz de imbolnavire.

Prezenta in familie a IMA, cat a dorintei de a cunoaste mai multe lucruri despre

boala pentru a putea acorda primul ajutor in folosul celui de langa mine m-a determinat sa

aleg tema prezentei lucrari de diploma, IMA.

In conditii normale de adaptare , intre organism si mediu se stabileste o stare de

echilibru biologic care se poate aprecia subiectiv si obiectiv prin starea de sanatate.

Unii factori de mediu pot perturba aceasta stare de echilibru, ajungandu-se astfel la

starea de boala.

Identificand boala la un organism uman, vom trata nu boala, ci bolnavul cu

particularitatile sale.

Un bolnav suferind de o anumita boala are psihicul sau , felul sau de manifestare, de

a reactiona biologic boala.

Intelegandu-l in complexitatea manifestarilor sale, se realizeaza si acea legatura

sufleteasca intre bolnav si cei ce il ingrijesc, premisa hotaratoare pentru obtinerea unor

rezultate pozitive cand tratam bolnavul.

Prezenta lucrare de diploma reprezinta o aplicatie de ordin practic a cunostintelor

obtinute pe parcursul anilor de studiu.

4

Page 5: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

CAP I: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

-INIMA-

Inima este considerată ca organ central al intregului aparat cardiovascular, a cărui funcţionare asigura

circulaţia sângelui, limfei şi a lichidului interstiţial.

Inima se gaseşte ataşata în cavitatea toracică, in etajul inferior al mediastinului anterior. Are o poziţie

asimetrică faţa de planul sagital median, cea mai mare parte a ei fiind in partea stanga a mediastinului si

ocupând “patul inimii’’ de pe faţa mediastiala a plamânului stâng. Forma acesteia este aproximativ a unui

con turtit antero-posterior, cu inalţimea mai mica decât diametrul bazei; înalţimea fiind de aproximativ

89mm, iar diametrul bazei de aproximativ 105 mm. Are o greutate de aproximativ 300 gr, iar capacitatea

intre 500-700 cm³. Vârful este îndreptat în jos, înainte şi la sânga, cam în dreptul celui de-al V-lea spaţiu

intercostal stâng, iar baza este îndretată în sus, posterior şi spre dreapta.

Inima este înveltă intr-o formaţiune membranoasă care poartă denumirea de PERICARD. Acesta

înveleşte si baza vaselor mari de la baza inimii. Este format din 2 parţi: fibrinoasă şi nervoasă.

Pericardul fibros se prezintă ca un sac având peretele format sintr-o membrană conjunctiv-fibroasă.

Pericardul nervos captuşeşte pericardul fobros şi este format dintr-o foiţă viscerală şi una parietală.

Peretele inimii este format, de la interior spre exterior din: endocard şi miocard.Unii cercetători

consideră EPICARDUL ca cea de-a treia tunică a inimii.

ENDOCARDUL sau tuninca internă a inimii căptuşeşte cavitaţiile inimii şi este continuarea

endoteliului vaselor mari care vin sau pleacă de la inimă. Aceasta este ca o membrană foarte netedă şi

5

Page 6: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

transparentă, formată dintr-un strat de celule endoteliale spre interior, şi o pătură de ţesut conjunctiv elastic,

aşezată spre miocard.

MIOCARDUL sau peretele muscular al inimii, considerat partea cea mai groasă a peretelui cardiac.

Este format din şesut muscular cu caractere speciale. In structura sa distingem doua variaţi de ţesut

muscular: ţesutul cardiac si ţesutul nodal.

Ţesutul cardiac formează cea mai mare parte a miocardului este format din fibre striate cardiace şi

alcatuieşte asa-zisul miocard adult.

Ţesutul nodal este denumit si miocardul embrionar sau aparatul de conducere al inimii.

CONFIGURAŢIA EXTERNĂ A INIMII

Prin îndepărtarea pericardului, se poate studia morfologia inimii.

Inimia prezintă : - faţa anterioară

- faţa posterioară

- două margini

- un varf

- o bază

Faţa anterioară este oreintată spre stern şi coaste, de unde si denumirea de faţa sternocostală. Pe

această faţă sunt două şanţuri:

-şanţul longitudinal care se întinde de la vârful inimii până la artera pulmonară numit şi şanţ

interventricular anterior

- şantul transversal care trece pe sub originea arterei pulmonare numit şanţ atrioventricular sau şanţ

coronar

Faţa posterioară numită şi faţa diafragmatică pentru ca este orientată spre diafragm. Pe aceasta

faţă întalnim de asemenea două şanţuri :

- şanţ longitudinal

6

Page 7: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

- sanţ coronar

În partea superioară a feţei posterioare, deasupra şanţului coronar, se gaseşte orificiul venei cave

inferioare.

Marginile inimii

- una dreaptă in raport cu diafragmul

- una stângă în raport cu plămânul şi care a mai fost denumită şi faţa pulmonară

Vârful inimii se gaseşte pe latura stânga a inciziunii vârfului inimii. Este aşezat in jumătatea

stânga a inimii, aparţinand ventriculului stâng.

Baza inimii îndreptată în sus, îmapoi şi spre dreapta şi este acoperită aproape în întregime, de

vasele mari care pornesc sau nu la inimă ( artera aortă, artera pulmonară, vena cavă superioară,

venele pulmonare).

STRUCTURA INIMII

Inima este un organ cavitar musculos, cu o structură caracteristică, potrivit funcţiilor pe care le

îndeplineşte.

CAVITĂŢIILE INIMII

Pertele longitudinal care corespunde şanţurilor longitudinale externe, desparte cavitatea inimii în

două părţi:

- inima dreaptă

- inima stangă

Peretele transversal acre corespunde şanţurilor coronare împarte fiecare din cele două părţi în

două cavitaţi:

- o cavitate către baza inimii numită atriu

- o cavitate către baza inimii numită ventricul

Inima are patru cavitaţi:

- două atrii

7

Page 8: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

- doua ventricule

Peretele transversal desparte atriile de ventricule şi se numeste septul atrioventricular. Are două

parţi una dreaptă pentru inima dreaptă şi una stangă pentru inimia stangă.

Peretele longitudinal are şi el două parţi : una care desparte atriile şi poartă denumirea de

interatrial si alta care desparte ventriculele, sept interventricular.

Ventriculele sunt cele două cavitaţi care se află in vârful inimii: una aparţine inimii drepte şi se

numeşte ventriculul drept , iar cealaltă aparţine inimii stângi şi se numeşte ventriculul stâng.

Ventriculul drept

În acest ventricul se gaseşte orificul atrioventricular drept şi orificul arterii pulmonare.

Orificiul atrioventricular drept asigură comunicarea intre atriul drept şi ventriculul drept.

Orificiul tricuspid de la gaura tricuspidă, este acoperit de valva tricuspidă. Membranele acestei

valvule sunt legate prin fribre tendinoase cu cei trei muşchi papilari din acest ventricul. Are rol de a

dirija circulaţia sângelui în partea dreaptă a inimii, numai din atriu în ventricul împiendicând-o in sus

invers.

Ventriculul stâng

Se gaseşte orificul atrioventricular stâng şi orificul arterei aorte. La nivelul orificiului aortic se

găsesc trei pliuri membranoase, două orientate anterior şi unul posterior, care cu formă de cuiburi de

rândunică, purtând denumirea de valvule sigmoide sau valvule semilunare.

Orifciul atrioventricular stâng face legatura intre atriul stâng şi venttriculul sâng. Înspre

ventriculul acestiu orificiu, se gaseşte valvula atrioventriculară stânga sau valvula bicuspida, care se

mai numşte şi valvula mitrala. Valvula are forma unei pâlnii cu vârful în jos şi este formată din două

valve numite şi cuspide.

De pereţii inferiori ai cuspidelor sunt fixate fibre tendinoase, numite coarde tendinoase, care se

prind cu celalalt capat de muşchii capilari. Aceasta valvula dirijeaza circulaţia sângelui în inima

stângă permiţând trecerea sângelui numai din atriu în ventricul şi împiedicând circulaţia în sens

invers.

Vârful ventriculului stâng corespunde vârfului inimii.

ATRIILE sunt cavitaţi aproximativ cubice şi se găsesc aşezate la baza inimii. Pereţii atriilor sunt

mai subţiri ca ai ventriculelor şi au mai multe orificii: cele două atrii sunt desărţite prin septul

8

Page 9: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

interatrial care are o parte subţire, fosa ovală , ce reprezintă locul orificiului Batollo existent în

perioada dezvoltării embrionare.

ATRIUL DREPT

Are formă cubică, pereţii acestuia fiind bine delimitaţi. Pe peretele supeior se gaseşte orificiul

venei cave superioare. Pe peretele inferior se gaseşte orificiul venei cave inferioare care este

prevăzut cu o valvulă semilunară, valvula Eustachio.

Acete doua vene cave inferioară şi posterioară se varsă în atriul stâng.

Peretele posterior este reprezentat de sept interatrial, iar peretele intern de septul atrioventricular

la unirea peretului intern cu cel posterior se află orificiul simţului coronar, prevăzut cu valvula

Thelsesius. .

ATRIUL STÂNG

Pe el se gaseşte orificiul atriobentricular stâng; pe peretele posterior se gasesc cele patru orificii

ale venelor pulmonare, care aduc sangele oxigenat la plamâni.

SISTEMUL EXCITO –CONDUCTOR AL INIMII

Nodulul sino-atrial Keith-Flack

Este aşezat în peretele atriului drept, între deschiderea celor două vene cave (porţiunea sinuzala).

Nodul atrioventricular Aschoff-Tawara

Este aşezat în partea inferioară şi posterioară a septului interatrial mai mult spre atriul stăng.

Fascicolul His

Este situat in spaţiul interventricular. Partea anterioară a acestuia se divide formând două ramuri:

una merge in ventriolul drept si cealaltă în ventriuolul stâng. La vârful ventricolului cele două ramuri

9

Page 10: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

se ramifică mai mult şi se restrâng în faţa interna a peretilor ventriculari, formând o reţea de fibre

nodale, Reţeaua Purkinje.

Sistemul de conducere al inimii ete singura parte din MIOCARD care prin FACICOLUL HIS, face

lagatura dintre atrii şi ventricole.

Vascularizaţia inimii

Inima primeşte sânge nutritiv pin cele două artere coronare:

- artera coronară stângă

- artera coronară dtreaptă

Arterele coronare sunt artere terminale.

Din capilarele care irigă peretii inimii se formează venele care duc sângele în atriul drept.

Venele coronare sunt reprezentate prin:

- marea venă coronară

- vena interventriculară posterioară

- mica venă coronară

Prin aceste vene sinusul coronar colectează cea mai mare parte a sângelui care circulă prin

pereţii inimii.

Inervaţia inimii

Inima are o inervaţie intreinsecă şi una extrinsecă. Ea este inervată de nervul simpatic si

parasimpatic.

Fiziologia aparatului cardiovascular

Circulaţia este funcţia pe care o îndeplineşte aparatul cardiovascular, prin care se realizează

metabolismul celular şi coordonarea funcţională a tuturor organelor.

Inima fiind un organ muscular, activitatea sa se caracterzează prin contracţii şi relaxari ce se

succed cu regularitate.

Contracţia inimii se numeşte sistolă, iar relaxarea diastolă. O sistolă, împreună cu diastola care ii

urmează reprezintă o revoluţie cardiacă sau un ciclu cardiac.

10

Page 11: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Revoluţia cardiacă este rezltatul contracţiei miocardului. În timpul unei revoluţii cardiace,

sângele circula prin cavitaţile inimii intr-un sens bine determinat.

În circulaţia sanguină constată două circuite distincte care pornesc din inima:

- circulaţia mare

- circulaţia mică

Circulaţia mare sau sistematică numită li circulaţia de nutriţie este durmul pe care îl urmează

sângele de la inimă la ţesuturi şi inapoi la inimă,

Circulaţia mica sau circulaţia pulmonară reprezintă drumul pecare îl urmează sângele de la inima la

plămâni si înapoi.

11

Page 12: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

CAP II: INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

2.1.DEFINIŢIE

Infarctul miocardic acut este denumirea dată necrozei zonale a muşchiului cardiac

datorită ischemiei acute a teritoriului respectiv. In caz de supravieţuire a episodului acut,

necroza este inlocuita in următoarele căteva săptamâni de o cicatrice fibroasă.

Infarctul miocardic este definit morfopatologic ca şi moartea celulelor cardiace datorită

ischemiei preleunfite.

Moarete celulară este împarţită morfopatologic ca si necroză de coagulare sau a

benzilor contractile, care de obicei evoluează către ancosis, dar poate apărea şi printr-

un grad mai mic prin apoptoza.

Moartea celulara nu apare imediat după începutul ischemiei miocardice, însă este o

perioadă finită în care apare. Necroza miocardică poate fi indentificată microscopic şi

macroscopic la examinarea postmortem, doar după cateva ore. Necroza completă a

celulelor miocardice durează cel puţin 2- 4 ore, fiind dependentă de prezenţa circulaţiei

colaterale în zona ischemica, ocluzia arterială coronariană persitentă sau interminentă ,

sensibilitatea miocitelor la ischemie, preconditionată şi/sau nervia miocardică individuală

de oxigen şi nutrienţi.

2.2.ETIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIE

Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de deces printr-o

ingură bolă la populaţia ţarilor industrializate.

In România în 1992, din 100 de decese, 58 s-au datorat bolilor cardio-vasculare.

12

Page 13: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Mortalitatea acută in IMA s-a redus spectaculos in ultimii 30 de ani, datorită

progreselor ân terapia de urgenţă.

Ultimii 10 ani mortalitatea acută in spital a IMA sub pragul de 10%. Centrele cu

facilităţi combinate medico-chirurgicale disponibile non stop readuc de regula această cifră

cu 5-7%.

Cauza principală 90-95% este arteroscleroza coronariană.

A. Arteroscleroza coronariană Mai rar intervin: empolii, coronarite reumatice, aortite,luetice, lipertrofie venticulara

stanga, sternoza aortică strânsă, cardiomiopatie hipertrofică.

In general apare la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istoric de angină pectorală în

lutimele luni sau ani.

Bolnavii sunt de obicei sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic,

prezentând hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arterială.

De obicei, în atecedentele personale sau familiale există accidente ale membrelor

pelviene.

Pot apărea însă şi la persoane făra antecedente coronariene.

Spre deosebire de angina pectorală, în care dezechilibrul brusc dintre necesităţiile

miocardului ţi posibilitaţile coronarelor este trecător (efort, emotii), în infarczul miocardic

dezechilibrul este important şi prelungit.

B.Factori de risc:

1. Hipercolesterolomia

2. Hipertensiunea arterială

3. Fumatul

4. Diabetul zaharat

5. Incarcarea ereditara pe lina arterosclerozei

6. Stres

7. Supragreutatea

8. Sedentarismul

9. Hiperlipemia

10. Obezitatea

13

Page 14: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

C.Factori declanşatori

1. Efortul

2. Mese copioase

3. Stres

4. Infectii acute ale spaţiului respirator

5. Factorii meteorologici

6. Bacterii care cresc contractilitatea miocardică

7. Bacterii care cresc presareina

8. Bacterii care scad presiunea de umplere coronorială (ex. căderile bruşte de presiune

arterială, îndeosebi stările de şoc); ori care induc spasmul coronarial pot de asemenea

precipita ori agrava infarctul miocardic acut.

2.3.ANATOMIE PATOLOGICĂ

Afecţiunea specifica in infarctul miocardic acut este necroza miocardului.Localizarea

cea mai fregventa a infarctului miocardic este la nivelul ventricolului stâng sau a septului,

în teritoriul coronarei stângi, mai ales a ramurii sale descendente anterioare (65-70%) din

cazuri şi mai rar in teritoriul arterei coronare drepte şi circunflexei stângi. Infarctul

ventricolului drept este foarte rar.

Din punct de vedere clinic in evoluţia infarctului miocardic acut deosebim:

A.Perioada prodromală

B.Perioada de debut

C.Periada de stare

D.Perioada de convalescenţă

A.Perioada prodromală :

Este prezentă numai la o parte din bolnavi (la aproximativ 40-60%). Dureaza de la

cateva ore pâna la trei săptămani.

14

Page 15: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Simtomele din această periodă sunt încadrate în tabloul clinic denumit ,,iminenţă de

infarct’’ sau ,,stare de preinfarct’’, acest tablou clinic, asemănând celui

denumit ,,sindrom intermediar’’, deosebinduse de acesta prin faptul că este urmat în mod

necesar de instalarea infarctului miocardic, lucru care în cazul sindromului intermediar este

posibil da nu obligatoriu.

La un anginos vechi iminenţa de infarct se traduce prin crize anginoase mai fregvent şi

mai intense ce apr la eforturi mai mici, in repaus sau noaptea şi care cedeaza mai greu sau

deloc la nitroglicerină.

Rareori sindromul premonitoriu poate prezenta un aspect atipic, cu astenie progresivă,

palpitaţii sau manifestări digestive.

La neanginos, perioada prodromală a infarctului miocardic constă in aparitia unor

accese de angor de intensitate mare, cu durată prelungită, rezistente la terapia uzuală,

însoţită uneori de extrasistole ce apar la efort. Pe baza unor mari experienţe se poate afirma

ca orice prim acces de angor trebuie considerat drept iminenta de infarct.

Examenul obiectiv nu evidenţiază aproape constant fie o ischemie subepicardică, cu

unda T inversă, ascuţită şi simetrică, fie o leziune subendocardică cu lezarea segmentului

ST. Aceste anomalii sunt tranzitorii. Examenele biologice sunt in limite normale cu

exceptia unei stari de hipercoagulatibitate evidenţiate prin tromboclastrograma.

B.Perioada de debut

Infarctul miocardic acut se poate prezenta sub mai multe tablouri clinice in funcţie de

simtomul dominant:

1.Cazuri dominante de durere

2.Cazuri dominante de şoc

3.Cazuri dominante de edemul pulmonar şi de alte manifestări ale insuficenţei

ventriculare stangi acute

4.Cazuri caracterizate prin apariţie treptată sau agravarea unei insuficenţei cardiace

congestive

5.Cazuri dominante de complicații

6.Cazuri cu forme atipice de debut

Această perioadă dureză 3-5 zile si este mai critică existând riscul mare de decese si

complicaţii grave.

15

Page 16: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

2.4.CLASIFICARE

Infarctul miocardic poate fi împarţit in mai multe categorii.

Tipul1

Infarct miocardic spontan asociat cu ischemia datorat unui eveniment coronarian primar

cum ar fi erodarea şi/sau ruptura, fisura ori disecţia placii.

Tipul 2

Infarct miocardic secundar ischemiei fie datorită unui necesar de oxigen crescut, fie

aportului inadecvat, cum ar fi spasmul coronarian, embolism coronarial, anemie,aritmii,

hiper sau hipotensiune.

Tipul 3

Moarte subtilă cardiacă, incluzând stop cardiac deseori insoţită de simtome sugestive

pentru ischemie, înspţite de supradenivelare recentă de segment ST, BRS nou apărut, sau

dovada existenţei unui proaspăt tromb angiografic sau la autopsie, dar decesul

producanduse înainte de a se preleva probe sanguine, sau recoltarea acestora a fost facută

înainte de apariţia biomarkerilor cardiaci în sânge.

Tipul 4

a.Infarctul miocardic asociat PCI.

b.Infarctul miocardic asociat cu tromboza de stent, documentată angiografic sau la

autopsie.

Tipul 5

Infarctul miocardic asociat bypassului aortocoroanian

16

Page 17: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

2.5.SIMPTOMATOLOGIE

În evoluţia infarctului miocardic se deosebesc: o perioadă prodromală, una de debut, de

stres şi de covalescenţă.

În circa jumătate din cazuri infarctul miocardic survine pe neaşteptate, făra factori

precipitanţi si fara fenomene prodromale.

Aceasta se explică prin mecanismul patogen principal ce produce necroza: fisura unei

placi ateromatoase nestenozante, bogate in lipide urmată de formarea unui tromb oclusiv la

nivelul fisurii.

Fisurarea placii de aterom este adesea un fenomen aleator, de aceea nu este inclusă de

cele mai multe ori de factori precipitanţi.

Există, de asemene, o periodicitate circadiană a debutului infarctului, ca de altfel a

majorităţii acceidentelor ischemice acute: vârful incidenţei debutului este dimineaţa intre

orele 5 şi 10 în momentele de maximă hipercatecolaminemie ale zilei.

Incidenţa unor simtome care preced debutul infarctului miocardic acut variza după

statistici intre 20 şi 60%.

Majoritatea acestor simtome apar ca durere coronariana de diverse aspecte precedând

infarctul cu ore sau zile.

Alte simtome precum premonitorii pot fi cele ale unei ischemii silenţioase cu diverse

nivele de gravitate: axientate, fatigabilitate, dispnee.

Luând in considerare toate simtomele premonitorii, la circa o treime din bolnavi, ele

apar sub 24h., la altă treime apar între o zi si o săptamâna si la ultima treime simtomele

sunt ântr-o ăptamâna şi o luna înaintea debutului infarctului miocardic acut.

La majoritatea infarctelor simtomul cardinal este durerea. Exista şi forme atipice ca

durerea apsenta sau la care domină alte simtome.

În infarct este de obicei o durere de tip coronarian, dar foartă intensă, prelungită şi fără

răspuns la nitrati.

Localizarea durerii este in majoritatea cazurilor retrosternară, adesea cu extensie

percordială.

17

Page 18: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Iradierea poate avea loc către oricare din sedile uzuale pentru durerea coronariala: în

umarul sau pe membrul superior stâng, de elecşie pe latura albitala, în ambii umeri, ambele

braţe, ambele coate, sau ambele încheieturi ale pumnului, la baza gâtului, în mandibulă,

interscopulovertebral, în epigostru etc.

Caracterul durerii este de strivire, constrictie, apasare. Ocazional durerea poate fi

asociată cu o rană sfredelitoare sau cu o arsură. Intensitatea durerii este foare mare,

adeseori de nesuportat.

Durata durerii este de zeci de minute-ore, de regulă dispare după 12-24 odată cu

definitivarea necrozei. Durerea nu cedează la nitroglicerină sau alţi nitraţi şi nici la

analgezice uzuale adeseori chiar opiaceele nu au efect decât incomplect şi trecător.

Modificariile TA sunt frecvente in infarctul miocardic acut cel mai des bolnavii având

hipotensiune.

Acestea apar in trei circumstanţe speciale:

1. în infarctele inferioare, când este de natura reflexă, vagala (reflex Bevold-Jarisch, de

vasodilataţie coronariană şi arterială sistematică la stimularea chemoceptorilor coronarieni

spre ischemie.

2. infarctele inferioare cu prindere semnificativă de VD, a cărui afectare duce la lipsa

de umplere a VS

3. infarctele întinse antero-laterale, ca urmare a disfuncţie de pompă

Fenomene digestive apar la debutul infarctului în peste jumătate din cazuri. Vărsăturile

frecvente sunt însoţite cu greaţă şi se întâlnesc mai ales în infarctele inferioare. Diareea sau

senzaţia acută de evacuare intestinală sunt prezente mai rara şi sunt declanşate tot de

reflexe vagale.

Dispneea poate deveni manifestarea dominantă în caz de infarct complicat cu disfuncţie

de pompă.

Palpitaţiile sunt resimţite în mod evident în cazul tahiaritmiilor cât şi al bradiaritmiilor,

datorită hiperreactivitaţii psihice obişnuită în infarct.

Manifestările neurologice mai rare la debutul infarctului, se pot prezenta ca sincopă, fie

reflexă vagala, fie prin instalarea unui bloc complet situaţiei în care poate fi prezent si

fenomenul Adams-Stokes.

18

Page 19: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Alte manifestari, pot include o senzatie inexplicabilă de fatigabilitate, sfârşeală cu sau

fără durere, dispnee sau aritmii. Astenia fizică accentuată poate fi adesea singurul simptom

în infarctele indolore.

2.6 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIAGNOSTIC DIFERENŢIAT

Diagnosticul pozitiv se bazează pe:

- durere violentă prelungita şi neinflenţată de nitroglicerină

- modificările EKG (necroză, ischemie, leziune)

- creşterea enzimelor serice

Diagnosticul de infarct miocardic este sigur când două dintre cele trei elemete prezente

şi probabile când durerea este tipică chiar dacă celelalte două elemente sunt absente.

Localizarea epicastrică a durerii pretează la confuzii.

Anevrismul disecant al aortei, pericardita acută exsudativă, cu debut brusc,

neumotoroxul spontan, infarctul pulmonar stâng, embolia pulmonară pot crea dificultaţi

diagnostice.

Celelalte cardiopatii ischemice dureroase se elimină prin EKG

Problematica diagnosticului diferenţiar al infarctului miocardic acut, cuprinde trei

aspecte:

- diferenţierea de alte sindroame coronariene acute

- diferenţierea infarctului miocardic acut tipic de alte boli acute în care domină

- diagnosticul diferenşiar al infarctului miocardic acut cu prezentare atipică

Diagnosticul diferenţiat

Problematica diagnosticului diferenţial al infarctului miocardic acut cuprinde trei

aspecte:

- diferenţierea de alte sindroame coronariene

- diferenţierea infarctului miocardic acut tipic de alte boli acute în care domină durerea

- diagnosticul diferential al infarctului miocardic acut cu prezentare atipică

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL CU SINDROAMELE CORONARIENE ACUTE

Diferenţierea infarctului miocardic acut de angina instabilă este mai dificilă în cazul

infarctului miocardic nou Q şi ocazional în cazul infarctului cu leziune subpericardică cu

19

Page 20: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

leziunea subpericadică faţă de angina Prinzmetal. Angina pectorală se manifestă prin dureri

coronariene de repaus, prelungite peste 15-20 min şi preia modificări EKG de fază

terminală.

Aspectul poate fi identic în infarctul nou Q, dar de obicei, în infarct modificările sunt

mai ample şi mai persistente.

Diagnosticul este transat de curba enzimatică sau de cerecetarea altor produse de cioliză

( în special CK- MB şi miogeobină).

În infarctul miocardic acut enzimele cresc la peste dublul normalului, iar în angina

instabilă este ele rămân normale.

Daca stabilirea corectă a diagnosticului poate fi dificilă, atitudinea practică este însă

comuna pentru cele două sindroame: tratament medicamentos maximal, dar fără

trombolitice şi coronorografie de urgenţă în caz de insucces.

Angina Prinzmetal este singura formă de anignă cu leziune electrică subepicardiccă.

Diferenţierea de infarctul miocardica cut la debut cu leziune subpercardică se face prin

labilitatea EKG şi absenţa citolizei în condiţiile unei dureri de repaus orar fix şi de durată

scurtă.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL I.M.ATIPIC

Infarctul miocardic acut cu durere toracică intensă însotita tahicardie, anxietate şi

eventual polpinee, trebuie făcut cu câteva boli severe, a acror tratament este uneori diferit

de al infarctului.

Pericardita acută poate avea dureri asemănătoare cu a infarctului şi în caz de miocardită

asociată, bolnavul poate avea tahicardie şi galop.

Un element important de diferenţiere este aspectul EKG.

În pericardită spradenivelarea ST este de obicei convavă în sus, este relativ mică de 1-2

mm şi concordantă în majoritatea derivaţiilor.

Dacă diferenţierea nu se poate realiya pe date clinice si EKG, atunci explorările

biologice, inclusiv aspectul curbei produşilor de citoliză sunt hotărâtoare.

Disecţie de aortă toracică se manifestă cu durere transfixiantă toracică foarte

asemănătoare cu cea din infarctul miocardic acut.

20

Page 21: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

În absenţa prinderii coronarelor în cadrul disecţiei EKG rămâne normală. În asemenea

condiţii trebuie căutate alte semne clinice de disecţie:

- scăderea amplitudinii pulsului la.unul din braţe sau la unul din membrele inferioare

- suflul diastolic de insuficienţa aortică

- unul dintre semnele caracteroistice ale disecţiei de aortă este variaţia mare tensională

care însoţeşte episoadele dureroase uneori disecția aortă proximale pruide si emergentii

uneia dintre coronare.

Se realizează astfel un tablou clinic si EKG de inschemie miocardicp acută, identic cu

cel din infarct.

Prezenţa disecţiei poate fi suspectată prin coexistenţa suflului de insuficienţă aoritică

acută.

Diagnosticul este tranşant prin ecocardiografie transtoracică şi ulterior prin prin

computer tomografic, RMN sau cateterism.

Tromboembolismul pulmonar se manifestă prin durere toracică, tahicardie, polipnee,

hipotensiune asemănaăoare infarctului miocardic acut.

Pot exista aritmii si semne de insuficienţă cardiacă dreaptă.

Diferenţierea de infarctul miocardic acute se face prin discordanţa dintre semnele

severe de debit cardiac mic şi insuficienţă cardiacă dreaptă precum şi absenţa unor semne

patente electrice de infarct miocardic acut inclusiv de infarct de VD. Tratarea

diagnosticului se face prin curbele de citoliză ( CK- MB şi Mb dar nu TGO şi LDH)

ecocardiografie.

Pneumotroraxul poate mima un infarct miocardic acut prin asocierea dintre durerea

toracică intensă, dipsneea importantă şi tahicardie.

Lipsesc semnele EKG de infarct miocardic, iar tranşarea diagnosticului se face prin

examen fizic şi radiologic.

Afecţiunile acute de etaj abdominal superior se confundă mai ales cu infarctul inferior

şi de ventricul drept în care există greaţă, vărsături, dureri epigastrice şi de hipocondru

drept, prin distensie hepatică.

În infarctul miocardic acut durerea epigastrică la palpare este absentă sau minimă şi nu

se găsesc semne de iritaţie peritoneală.

Cea mai dificilă este diferențierea infarctului miocardic de pancreatită acută medie pe

lângă alternarea stării generale, cu hipotensiune, tahicardie şi chiar aspect de şoc, pot sa

21

Page 22: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

apară semne EKG de leziune subepicardică, prin acţiunea directă a enzimelor pancreatice

difuzate transdiafragmatic.

Diagnosticul este tranşant de curbele enzimatice diferite de cele două afectiuni şi de

evoluţia elementelor clinice şi electrocardiografice.

Alte sindroame durereoase toracoabdominale ce pot intra în discuţie în cadrul

diagnosticului diferenţial al infarctului miocardic acut includ: plemita acută, pneumonia,

zona zoster toracică, sindromul Tietze, abcesele subfremice, infarctul splenic, boli acute

musculoscheletice şi altele.

Caracterul durerii, examenul clinic şi uneori radiologia şi absenţa semnelor EKG de

infarct tranşează de cele mai multe ori diagnosticul.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL IMA CU PREZENTARE ATIPICĂ

Se consideră ca 20-40% din infarctul miocardic acut nu sunt cunoscute si nu sunt

diagnosticate ulterior prin examen EKG şi uneori doar postmortem.

Aproape jumatate din aceste infarcte sunte probabile silenţioase, dar restul nu sunt

recunoscute deoarece simptomele de prezentare sunt atipice.

O sinteză citată de Braunwald deosebeşte urmatoarele forme sau manifestari atipice de

infarct:

1.debit sau agravare de insuficienţă cardiacă congestivă

2. angină clasică semnele particulare ale unui episod mai grav

3. durere atipică

4. semne neurologice mimând accident vascular, psihoză sau simplu atac de nervozitate

fara cauza aparentă

5. sincopă sau episod de fatigabilitate extremă

6. dispepsie acută

7. embolie periferică

22

Page 23: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

2.7.COMPLICAŢII ŞI SECHELE

Complicaţiile majore ale fazei acute a infarctului miocardic, ca frecvenţă şi ca impact

asupra mortalitaţii generale, sunt tulburarile de ritm, de conducere şi disfuncţia de pompă.

Complicaţii importante sunt şi cele mecanice şi trombolitice şi ischemia precoce

postinfarct.

Complicaţii importante:Tulburari de ritm cardiac: - ventricul

- atriale

Tulburari de conducere ale inimii: - atrioventriculare - introventriculare

Disfuncţie de pompă: - insuficienţă ventriculară stângă - edem pulmonar acut - sindrom de debit mic - şoc cardiogen

Complicatţii mecanice: - ruptură de sept - ruptură/ disfuncţie de aprat mitral tricuspidian - anevrizm ventricular

- ruptura de perete liber

Complicaţii tromboembolitice: - sistemice - pulmonare

Ischemia post- infarct: - angină precoce şi tardiva - ischemie silenţioasă, spontană si provocată - extensie şi recidivă de infarctAlte complicaţii: - pericardita post- infarct: - precoce - tardivă - umar dureros post- infarct - pneumopatii acut - retenţie urinată, infecţii urinare - astenie fizică, vertij la mobilizare - depresie, psihoză

23

Page 24: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

2.8.EVOLUŢIE. PROGNOSTIC

In evoluţia IMA se disting următoarele etape:

- perioada de debut- este cea mai zgomotoasă din punct de vedere clinic, având ca şi

corespondent anatomic instalarea necrozei. La 10- 20 % dintre bolnavi, după câteva

săptămâni apre sindromul Dressler.

- perioada de stare- după apriximativ o lună. Primele 10 zile sunt caracterizate printr-o

persitenţă a febrei. Această febră tinde să dispară in tiua a 8-a. Durerile cedează în primele

24-36 ore. În această perioadă de obicei persistă hipotensiunea arterială, o stare de astemie.

VSH-ul accelerat. În această perioadă bolnavii sunt ameninţaşi de complicaţii grave:

moarte subită, insuficienţă ventriculară sângă, şoc cardiogen, tulburări grave de ritm.

În perioada din ziua a 10-a şi a 30-a, în cazul unei evoluţii favorabile, bolnavii nu mai

au nici o durere, nici febră: persită totuşi o mare astenie şi accelerarea VSH-ului.

- perioada de covalescenţă- începe după o lună de la debutul IM şi dureaza 1-2 luni. În

această perioadă bolnavul nu prezintă nici o complicaţie în cursul evoluţiei. Simtomele şi

semnele sunt determinate mai mult de repaus la pat. Progresiv bolnavul vâştigă forţa fizică.

Testarea capacitaţii fizice a bolnavului se apreciază dupa efectuarea textului maximal şi

submaxilar de efort. Ţesutul maximal trebuie să provoace o tahicardie de 220 bătăi/minut,

minus vârsta în ani a bolnavului. Testul submaximal va provoca o tahicardie de 200

bătăi/minut minus vârsta în ani a bolnavului. Testul maximal este recomandat să se facă

după terminarea perioadei de covalescenţă.

PROGNOSTICUL INFARCTULUI MIOCARDIC

Prognosticul se bazează in principal pe elementele clinice ale bolnavului. Astfel puem

vorbi de prognosticul apropiat şi îndepărtat miocardic.

24

Page 25: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Prognosticul apropiat- infarctul miocardic acut este o boală severă, grevată de o

mortalitate mare. Friedberg arată că mentaltatea generală în I.M.A este de 40-50%, din care

20% mor în primele 4 ore de la instalare infarctului, iar 20-28% în decurs de 4-6 săptămani

de la debutul infarctului, mai ales in perioada 6-7 zile. În primele 4 ore, moartea survine

subit sau la un interval scurt, prin aritmii majore, care determină fibrilaţia ventriculară sau

oprirea inimii.

Dintre bolnavii care mor în primele 4-6 săptămâni, 50% mor prin şoc cardiogen, edem

pulmonar acut sau insuficienţă cardiacă congestiva severă, 40% prin tulburari grave de

ritm, 6% prin embolii pulmonare sau sistematice.

IMA sunt: prezebţa şocului cardiogen, a insuficienţe cardiace, a tulburarii de ritm, a

manifestărilor tromboembrionale, a unei zone febrile importante, a unei lencocitoze mari, a

durerii foarte intense, ce cedează la opiacee şi persistă peste 24 de ore; pronosticul este, de

asemenea, mai rezervat la bolnavii la care se constata înaintea infarctului, un alt infarct

miocardic, angina pectorală, hipertensiune arterială, diabet zaharat, sedentarism.

Prognosticul îndepărtat- al bolnavilor care au supravieţuit perioadei acute(5-6

săptămâni) depinde de importanța sechelelor şi de riscul recidivelor.

Durata medie de vârstă după infarct variază în jurul cifrei de 6-7 ani, după diferite

statistici 40% dintre bolnavi supravieţuiesc peste 10 ani şi 70% peste 5 ani.

Bolnavii care ramân dupa infarct cu cardionegalie, insuficienţă cardiacă, crize de

angină pectorală au un pronostic mai rezervat: numai 10% supravieţuiesc mai mult de 5

ani. Ceilalţi bolnavi au un pronostic mult mai favorabil, 85% dintre ei trăiesc peste 5 ani şi

57% peste 10 ani.

Factorii care agravează prognosticul îndepărtat infarctului miocardic sunt:

hipertensiunea arterială, diabet zaharat, obezitate ca şi prezenţa semnelor de insuficienţă

ventriculară stângă, de insuficienţă cardiacă congestiva, a crizelor de angină pectorală, a

tulburarilor de ritm şi de conducere.

2.9.TRATAMENT

25

Page 26: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Tratarea bolnavilor cu IMA reprezintă una dintre urgenţele cardiologice cele mai

importante. Aceasta rezultă, pe de o parte, din incidenţă mare şi gravitatea bolii, iar pe de

alta parte din rolul foart activ aşteptat de la echipa medicală care preia in grijă bolnavul.

Obiectivele principale ale tratamentului sunt:

1. restabilirea fluxului coronarian

2. limitarea întinderii necrozei

3. tratamentu complicaţiilor şi in primul rând al morţii subite aritmice sau prin alt

mecanism

Tratamentul include: - o fază prespital

- tratamentul în spiatl

- faza de recuperare cu tratament majoritar ambulator

FAZA PRESPITAL

Importanţa tratamentului prespital rezultă în principal din 2 premize:

- majoritatea deceselor în faza acută(60%) se produc înainte de spitalizare, cea mai

mare prin FV primară.

-prognosticul imediat şi de durată depinde indirect de eficacitatea obţinerii perfuziei

miocardice, al cărei efect este cu atât mai favorabil cu cât ese mai precoce.

Problematica fazei terapeutice prespiatl în infarct trebuie abordată pe două planuri:

-cel al posibilitaţilor practice actuale

-al considerentelor de tratament indeale

În mod practic echipa medicală a ambulanţei chemată să îngrijească un bolnav cu

durere de piept prelungită trebuie să ia următoarele masuri:

1.Tratamentul durerii are un scop patogenic prescris, de reducere a catecoleminelor ce

sunt proaritmogene şi măresc zona de necroză.

26

Page 27: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Durerea intensă este socogena. Se începe cu Algocalmin şi Piafen, însoţite eventual de

5-10 mg diazepam I.V. în caz de ineficienţe, după 5-10 minute se continuă cu FORTAL

I.V. sau chiar o piaceee subcutanat sau I.V. (MORFINA 5-10 mg, MIALGIN 25-50 mg).

Opiaceele trebuie evitate în caz de hipotensiune fără stază pulmonară ( în special în

infarctele inferioare).

2.Nitroglicerina la orice bolnav cu TA normală sau crscută nitroglicerina sublinguală

este de preferat formelor retard de nitraţi şi o tabletă de 0,5 mg trebuie administrată la

fiecare 15 minute. Ea poate ameliora direct perfuzia coronarialnă şi poate reduce staza

pulminară în caz de congestie.

3.Oxigenoterapia - aplicarea oxigenului pe sondă sau mască (61/minut), chiar în

absenţa insuficienţei cardiace, are rol dovedit în reducerea masei necrozate şi, uneori, are

rol direct analgetic.

4.Tratamentul antiaritmic - în caz de extrasistole numeroase şi, cu atât mai mult in

cazul unor episode tahiaritmice, se recomanda bolus de xilină I.V. un mg/kg/corp, urmat

imediat de perfuzie continuă de 2- 4 mg/minut.

5.Tratamentul bradiaritmilor - în caz de ritm cardiac rar ( sub 50 pe minut) se

recomandă ATROPINA 0,5-1 mg I.V. şi evitarea XILINEI, care ar putea suprima centrul

idioventricular, de înlocuire în caz de bloc Av complet.

6.Tratamentul altor complicaţii (hipotensiune, fibrilaţia atrială, insuficienţa

ventriculară stângă acută, puseu hipertensiv) trebuie făcut corespunzător în raport cu

dotatrea şi gradul competenţei echipei medicale din ambulanţă. În mod ideal tratamentul în

faza prespital ar trebui să includă începerea eventualei trombolize coronariene încă de la

domiciliu.

Pentru aceasta este necesar ca , în context clinic sugestiv să potă fi efectuată o

electrocardiogramă care să confirme o imagine electrică de infarct acut cu leziune

subepicardică.

27

Page 28: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

După confirmarea diagnosticului, modalitate de tromboliză cea mai eficace este cu

APSAC intravenos (lent în cinci minute) singurul hibrinolitic ce nu trebuie administrat în

perfuzie.

În absenţa acestuia se poate începe şi perfuzia cu streptokinază având asigurată o linie

venoasă stabilă (minicateter).

Este necesar ca echipa de personal medical sau personal medical de pe ambulanţă să

cunoasca şi să aplice adecvat toate metodele de terapie intensivă în cazul IMA inclusiv

metodele de resuscitare cardiorespiratorie.

TRATAMENTUL ÎN SPITAL

Bolnavul ajuns la spital trebuie evaluat rapit din punct de vedere diagnostic la camera

de gardă, prin amnaneză, examen clinic şi elctocardiogramă cu 12 sau 18 derivaţii incuzând

derivatele posterovertebrale V7, V8, V9 şi precordiale drepte V3R, V4R, V5R.

Sunt obligatorii de efectuat uramătoarele:

-prinderea unei linii venoase ( preferabil minicateter brahial)

-monitorizarea EKG şi intermitenţa TA

-O2 terapie pe sondă nazală sau pe masca, 4,8 l/minut timp de 12-24 ore, are rol

prezumtiv de reducere a masei necrozate şi posibil rol analgetic.

-recoltarea analizelor de urgenţă

1.Tratamentul durerii trebuie abordat pe două cai directe, folosint analgetice şi indirectă

utilizând diverse tratamente antiischemice active.

Analgetice simple (nornaminofenazonă- Algocalmin; baralgin- Piafen sau pentazocin-

Fortral pot fi încercate împreună cu diazepam intravenos, dar ele nu sunt eficace decât la

jumatate din bolnavi.

In caz de eşec trebuie trecut rapid la analgetice opiacee Morfina(20 mg / fiolă);

Mialgin- 100mg/fiolă. În mod obijnit fiecare din acestea se dilueaza în ser fiziologic 1:4 şi

se administrează fracţional câte un sfert de fiolă, respectiv 4-5 mg sau 20-25 mg până la

obţinerea efectului.

Doza maximă de morfina necesară uneori depăşeşte 30-40 mg in 24h. Tratamentul

indirect de dureri se face folosind indirect terapia antiischemică coronaroană.

28

Page 29: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Dezobsrucţia prin tromboliză sau alt mijloc, nitroglicerină intravenos, beta blocante

intravenos sau oxigenoterapia pot ameliora fiecare durerea în mod semnificativ

2)

Reducerea maririi necrozei si ameliorarea remodelari:

-nitrati cu actiune vasidilatatoare directa:nitroglicerina administrata i.v 24-48h apoi

per-os.

3)Reperfuzia coronariana prin:

a)tromboliza generala si coronariana

b)angeoplastia coronariana primara (PTCA)

c)by bass-ul coronar de urgenta.

-se indica in:ocluzia acuta;cand infractul miocardic apare in spital;cand dupa

tromboliza ramane o stenoza reziduala severa.

d)trombolitice streptokina

ZL-PA

APSAC

4)Alte tratemente :

Antiagregate plachetare -aspirina

-tratament anticoagulant dupa tromboliza

-β blocantele-scad mortalitatea pe termen lung(ENAP,PERINDOPRIM)

-inhibitori enzimei de converse a angiotensinei(IECA)

-favorizeaza o remodelare ventriculara limitata

-contribuie la controlul si tratamentul discfunctiei ventriculare

-reduce mortalitatea

5)Tratamentul tulburarilo de ritm(cu antiaritmice) se face:

-cand exista EV (extrasistola ventriculara)neonofocale frecvente sau polifocale de clasa

LOWN 3-5

-cand a existat un episod de TV(tahicardie ventriculara) sau Fv (fibrilatie

ventriculara)resuscitat (xilina –bolus urmat de perfuzie continua sau propafenona sau beta

blocante)

TPSV(tahicardie paroxistica supraventriculara)-verapamil,amiodarona

Fluterul sau Fia-digoxin

29

Page 30: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Tulburari de conducere –blocurile AV grupa I ,III contraindica administrarea

betablocantelor sau digoxinului

-bradicardie sinusala –atropina

6)Tratamentul insuficientei de pompa:

a)etiopatogenetic-reperfuzie eficace

b)eliminarea unor factori precipitanti:-tulburari de ritm,tulburari de conducere,tromboze

ventriculare,hipoxemie,acidoza,complicatii mecanice

Clasa 1 hemodinamica nu are disfunctie de pompa

Clasa 2 hemodinamica(edem pulmonar acut)include Killip II si Killip III

-se administreaza –diuretice –furosemid i.v

-vasodilatatoare-notroglicerina perfuzie

-medicamentatie cu efect inotrop:digoxina(la cei cu Fia)

-dobutamina si dopamina

Clasa 3 si hemodinamica-cu hipoperfuzie sistemica fara EPA

-se efecuteaza supraincarcarea de volum (ser fiziologic 1000ml +dextran;dopamina)

Clasa 4-bolnav cu soc cardiogen

-cardiologie interventionala

-tratament chirurgical

TRATAMENTUL LA EXTERNARE

Beta-blocante: metoprolol, carvedilol,nebilet,bisoprolol

Antiagregate plachetare: aspirina, tidopidina

Inhibitorii enzimei de conversie:-captopril 50-100mg/zi

-enalapril 10-20mh/zi

Nitrati

Antiaritmicele: -amiodaronul

Blocantele de calciu: -diltiazem

-verapamil

30

Page 31: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

2.10.PROFILAXIE

Durerea este localizată percordial sau retrosternal. Factorii care influenţiază apariţia

infarctului miocardic sub numele de factori de risc sunt:-vârsta

-sexul

-hipertensiune arterială

-diabetul zaharat

-hiperlipemia

-obezitatea

-fumatul

-stresurile

-sedentarismul etc.

Factorii declanşatori: efort, mese copioase, stres, infecţii acute ale tractului respirator,

factori meteorologici etc. Durerea este retrosternală sau precordială, caracterul durerii

variază de la un bolnav la altul.

Se aşează bolnavul in decubit dorsal şi i se interzice efectuarea oricărei mişcări.

Sedarea durerii la indicatia medicului cu derivatii de opiacee (morfină, mialgin); fortral sau

amestecuri litice/romergan + largactil + mialgin.

Combaterea anxietăţii: sedative (fenobarbitali,diazepam).

Oxigenoterapie

Monotorizarea si supravegherea permanentă în primele zile a EKG şi a ritmului cardiac

Administratrea medicamentelor se face cu punctualitate. Tratamentul medicamentos se face

la pat.Mesele vor fi fracşionate pentru a evita consumul de cantităţi mari la o masă.

Regimul alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric. Se interzice total fumatul.

Repaus absolut la pat în prima săptămână. Mobilizarea se face progresiv. Nu se va

perminte vizitarea bolnavului în grup. Se evită vizitele lungi. O bună educaţie a bolnavului

31

Page 32: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

reduce şsantele unei decompensaţii sau agravări. Se insistă asupra respectării regimului

alimentarmr, nocivitaşii fumatului, programului raţional de muncă şi viaţă.

CAP III: ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA ŞI TRATAREA BOLNAVULUI

3.1.Internarea bolnavului şi asigurarea condiţiilor de spitalizare

Transportul bolnavului de la “salvare” se face direct în secţie, cu targa într-un timp cât

mai scurt.

Mutarea bolnavului de pe targă în pat o face personalul sanitar fără să permită

bolnavului nici o mişcare, pentru ca să nu i se agraveze situaţia.

Asistenta medicală va avea grijă sa-i fie asigurat un climat de linişte, salon bine

încălzit, aerisit.

Poziţie cât mai comodă în pat (este bine ca paturile să fie cu somiere reglabile pentru a

se evita poziţiile forţate).

3.2. Participarea asistenutlui medical la examenul obiectiv – Anamneza

Anamneza este foarte importantă. Asistenta medicală discută cu aparţinătorii privind

antecedentele heredocolaterale, istoricul bolii, culege toate datele necesare pentru a le

transmite apoi medicului.

Află care au fost factorii declanşatori ai infarctului sau modul de declanşare:

- efort

- mese copioase

- stres

32

Page 33: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Pacientul acuză durere precordiată însoţită de transpiraţii reci, agitaţie, anxietategreţuri,

vărsături.

Asistenta medicala măsoară TA, pulsul, temperatura. Observă culoarea tegumentelor şi a

mucoaselor.

3.3 Asigurarea igienei corporale şi generale a pacientului

Baia generală sau parţială se face la pat fărp a obosi bolavul (în primele zile fără a fi

ridicat).

3.4 Pregătirea, asistarea şi efectuarea recoltărilor biologice

Asistenta medicală va recolta sânge pentru prbele de laborator inidicate de medic:

- pentru dozările enzimatice

- a fibrinogenului

- a glicemiei

- determinarea leucocitelor

- a V.S.H-ului; colesterolului; acidului uric

3.5 Participarea asistentei medicale la explorarile paraclinice

EKG este o metodă de investogaţie extrem de pretenţioasă în diagnosticul unei

cardiopatatii în general, în suferinţele miocardice – coronariene în special, şi totodată este o

metodă de a recunoaşte o boală de inimă care evoluează clinic latent, când se efectuează

EKG-ul de efort.

Se pregăteşte bolnavul din punct de vedete psihic pentru a înlătura factorii emotionali.

Se transportă bolnavul ăn sala de înregistrare, de preferinţă cu căruciorul, cu 10-15

minute înainte de înregistrare.

Bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaţii şi va fi rugat sa-şi relaxeze

musculatura.

Se montează pe părţile moi ale extremităţilor plăcile de metal ale electrozilor.

33

Page 34: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Sub placa de metal a electrozilor se aşează o pânză înmuiată intr-o soluţie de electrolit

sau o pastă specială pentru electrozi.

Cei zece electrolizi, patru pe membre şi şase precordial se fiyează pe bolnav în felul

următor.

- montarea electronilor pe membre:

Roşu- mâna dreaptă

Galben- mâna stângă

Verde- picior stâng

Negru- picior drept

- montarea electrozilor precordiali

V1- spaţul V intercostal, pe marginea dreaptă a sternului

V2- spaţiul IV ibtercostal, pe marginea stângă a sternului

V3- intre V2 şi V4

V4- spaţiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară

V5- la intersecţia de la orizontala dusă din V4 şi linia axilară anterioară stângă

V6- la intersecţia dintre orizontala dusă din V4 şi linia axială mijlocie stângă

Asistenta medicală pe elctrocardiogramă: numele, prenumele pacientului, vârsta,

înălţimea, greutatea, menţionează medicaţia folosită, data şi ora înregistrării, viteza de

derulare, semnătura celui care a înregistrat.

Pe o electrocardiogramă normalp definim:

1.Unde – convenţional numite P,Q,R,S,T,U

2.Segmente – distanţa dintre două unde (PQ), (ST)

3. Intevale – unda plus segment

( PQ cuprinde unda P + segmentul PQ )

( QT cuprinde unda QRS + segmentul ST + unda T)ş

( TP +linia izoelectrică)

Între două cicluri cardiace se înregistrează linia zero potenţial. Undele situate deasupra

linie izoelectrice sunt pozitive, cele care se găsesc dedesubtul ei sunt negative. Intervalul

PQ se măsoară de la începutul undei P şi corespunde timpului în care stimulul străbate

atriile de la nodul sinuzal Kcith-Flack pâna la nodul atrio-ventricular (Aschoff-Tawara)

Unda P şi segmentul PQ reprezintă expresia electrică a activitaţii atriilor.

34

Page 35: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Undele QRS, segmentul PQ li unde T reprezintă expresia electrică a activitaţii

ventriculare.

3.6. Poziţionarea bolnavului şi urmărirea pacientului

Repaus absolut la pat în prima săptămână. Durata mobilizării va fi adoptată în funcţie de

evoluţia simptomelor şi de prezenţa complicatiilor.

Dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte complicaţii, începând chiar din prima

săptămână, se pot face mişcări pasive ale degetelor de la mâini şi picioare.

Treptat se permit mişcarea poziţiei la pat, mişcări active ale membrelor.

Durata repausului la pat în poziţie şezând: 2-3 săptămâni. Mobilizarea se face progresiv

pe marginea patului, şedere în fotoliu, ridicarea din pat, sub controlul pulsului şi a TA.

3.7. Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative

Urmărirea ideală a unui infarct este monitorizarea cu supraveghere permanentă în primele

zile a EKG, TA şi a ritmului cardiac.

În secţiile obişnuite cu boli interne, în lipsă de aparatură de monitorizare, supravegherea

constă în măsurarea TA, frecvenţei pulsului şi a respiraşiei la o oră, la nevoie mai des, în

funcşie de starea pacientului.

Înregistrarea zilnică a EKG ca şi a temperaturii, de cate ori este indicat de medic.

3.8. Alimentaţia pacientului

35

Page 36: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Se va evita consumul de cantitaţi mari la o oră, prin servirea meselor fracţionate.

Se va face alimentaţia pasivă la pat, în primele zile, în decubit dorsal. Treptat se va trece

la o alimentaţie activă la pat (numai la recomandarea medicului în poziţie şezând). După

mobilitzarea bolnavului , i se poate servi masa in sala de mese.

Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. În primele zile va fi alcătuit din lichide

şi pireuri date cu lingura lent, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi, dar

mai târziu se vor efectua alimentele care produc gaze sau întârzierea tranzitului intestinal.

Se interzice total fumatul.

3.9. Participarea asistentei medicale la efectuarea tratamentului

La indicaţia medicului:

- sedarea durerii: derivaţii de opiacee (morfină, mialgin,fortral) sau amestecuri litice

(romergan +largactil+mialgin)

- combaterea anxietatii sedative. (fenolorbital, diazepam).

- oxigenoterapie

Administrarea medicamentaşiei se face cu mare punctualitate doarece întârzierile pot

provoca bolnavului emoţii inutile. Tratamentul medicamentos se face la pat în poziţie

orizontală.

Asistenta medicală va avea pregătite medicamente pentru eventualele complicaţii.

Deşi medicamentele se dau strict sub indicaţia medicului, la bolnavii cardiaci, în unele

cazuri de urgenţă, asistenta va trebui să intervină cu unele medicamente (nitroglicerină,

oxigen).

Prevenirea complicaţiilor trombolitice:

- anticoagulante (heparina. 300-400 mg/24 ore; o fiolă=50 mg), câte două fiole la 4-6 ore.

- concomitent Trombostop.(4-6 tablete pe zi)

- la 48 de ore se controlează timpul QUICK

- preîntâmpinarea excitabilitaţii miocardului cu xilină -400 mg-intramuscular (20 ml%)

sau intravebos ori în perfuzie.

36

Page 37: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

3.10. Educaţie pentru sănătate si profilaxia bolii

- se vor evita discuţiile cu voce tare, chemările la telefoane.

- nu se permite vizitarea în grup

- se evită vizitele lungi

- nu se comunică veşti neplăcute

- se va facilita contactul cu bolnavii restabiliţi cu efort fizic brusc.

- efectuarea treptată şi.progresiva a efortului fizic

- alimentaţie echilibrată, adecvată factorilor de risc aterogeni prezenţi

- kinetoterapie în servicii spitalizate

- tratament balnear

- control medical periodic

3.11. Externarea pacientului

Se instruieşte bolnavul asupra modului de viaţă la externare

- modul cum se iau medicamentele

- semnele supradozării digitale

- prezentarea la control periodic

Se va încerca să se restabilească la aceşti bolnavi încrederea în sine, reducerea la

capacitatea lor de muncă anterioară îmbolnăvirii şi dezvoltarea funcţiilor lor fizice şo

psihice.

O bună educaţie a bolnavului reduce şamsele unei decompensări şi agravări.

37

Page 38: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

CAZUL CLINIC NUMĂRUL 1

I DATE FIXE

Nume şi prenume: S. M.

Naţionalitatea – română

Limba vorbită – română

Rerligia – ortodoxă

Vârsta- 68 ani

Sexul – feminin

Greutate- 89 kg

Deficienţe – nu prezintă

Înălţimea – 1.68 cm

Alergii – nu prezintă

Diagnostic – la internare infarct miocardic acut;diabet zaharat

- la externare infarct miocardic acut anterior;CIC,Fia permanenta cu AV inalta

Secţia interne

Data internării : 27. 01.2012

Data externării: 07. 02.2012

II DATE VARIABILE

38

Page 39: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Domiciliul : Str. Gheorghe Doja, nr. 21, localitate Blaj.

Ocupaţie : pensionară

Echipa de susţinere: soţul, fiica.

III ISTORICUL BOLII

Pacienta în vârstă de 68 de ani cunoscută cu infarct miocardic acut, diabet zaharat, angine

pectorale repetate, este trimis pentru consult de specialitate de către medicul de familie.

Pacienta se plânge de durere în regiune epigastrică, transpiraţii reci, sugit, greţuri,

vărsături, stare de slăbiciune, ameţeli.

IV ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Pacienta se prezintă la medicul de specialitate trimisă de medicul de familie, acuzând

durere în regiunea epigastrică, vărsături, greţuri, stare de slăbiciune, transpăiraţii reci şi

cefalee. Tegumente reci şi umede, paloare, puls rapid, filiforme.

La internare functiile vitale ale pacientei au inregistrat urmatoarele valori :

TA- 160/90 mm.col.Hg.

P- 100 b/min

R- 14 r/min

Temperatura = 36,8 grade C.

V ANAMNEZA MEDICALĂ

Antecedente heredo-colaterale

Tata- decedat

Mama – diabet zaharat, angine pectorale repetate

Antecedente personale fiziologice

Fără importanţă.

Antecedente personale patologice

HTA, diabet zaharat, angine pectorale repetate.

Condiţii de muncă şi viaţă

- pensionară

- locuinţă confortabilă

- nefumatoare

39

Page 40: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

- nu consumă bauturi alcoolice

Comportare faţă de mediu

- corespunzătoare

VI CAPACITATE DE ADAPTARE LA PERIOADA DEFICITARĂ

- Relativ bună

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA ,IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI ,

LA INTERNARE

DATA INTERNARII: 27.01.2012

1)Nevoia de a avea o buna respiratie, o buna circulatie

TA- 160/90mm.col.Hg.

P- 100 b/min

R- 14 r/min

-dispnee de decubit severa

-respiratie de tip costal inferior

-torace emfizematos

-sonoriate pulmonara normala

-murmur vezicular prezent

-raluri creptinate la baza hemitoracelui drept

-soc apexian in spatiul VI intercostal stang

-zgomote cardiace aritmice tahicardice estompate

-mucoasa respiratorie umeda,cu secretii reduse

2) Nevoia de a te alimenta si a te hidrata

Greutate-89 kilograme

Inaltime- 168 cm.

- Bolnava nu prezinta leziuni ale cavitatii bucale si tulburari de deglutitie

- Dentitia este inlocuita de o dubla proteza (si sus si jos)

40

Page 41: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

- Prezinta semne de supraponderabilitate

- Nu respecta regimul hipoglucidic impus de boala cronica

- Hidratare corespunzatoare

- Faringe liber

- Tranzit intestinal normal

- Abdomen suplu nedureros

3) Nevoia de elimina

- Loji renale libere, rinichi nepalpabili

- Mictiuni spontane

- Tranzit intestinal pastrat

- Nu prezinta varsaturi

- La examenul ecografic s-a pus in evidenta o tumora renala stanga

4) Nevoia de a te misca si de a avea o buna postura

- Pacienta reprezinta sistem osteo-articular integru, mobil, nedureros la

palpare

- Sistemul muscular este bine reprezentat

- Momentan, pacienta nu se deplaseaza singura datorita nesigurantei si

restrictiilor impuse de boala

5) Nevoia de dormi si a te odihni

-Pacienta prezinta tulburari de somn

- Proportionalitatea dintre somnul de zi si cel de noapte este inversata (ziua

doarme 2-3 ore, iar noaptea 2-3 ore)

6) Nevoia de a te imbraca si dezbraca

- Pacienta este ajutata sa isi satisfaca aceasta nevoie, deoarece orice minim

efort poate declansa o complicatie post-infarct.

- Vestimentarea este inadecvata anotimpului

7) Nevoia de a-ti mentine temperatura corporala in limite normale

- La internare pacienta este afribila, temperatura fiind de 36,8 ºC

- In urmatoarele zile poate prezenta o crestere a temperaturii cu 1-2 ºC

datorita bolii acute

8) Nevoia de a fi curat si de a-ti proteja tegumentele

41

Page 42: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

- Faciesul este cu aspect normal

- Tegumentele normal colorate

- Fanerele nu prezinta modificari patologice

- Tesutul conjuctiv adipos bine reprezentat

- Nu este familiarizata cu igiena deoarece provine din mediul rural, iar

momentan are nevoie de ajutor in satisfacerea nevoii

-Prezinta edeme ale membrelor inferioare

9) Nevoia de evita pericolele

- Pacienta este orientata temporo-spatial

- Starea generala este usor alterata

- Prezinta fatigabilitate

- In prezent este expusa in fata pericolelor, datorita recunoasterii de a le

evita si a anxietatii

10) Nevoia de a comunica

- Pacienta prezinta dificultati in comunicare datorita recunoasterii evolutiei

bolii

- Incapacitatea de a comunica datorita jenei retrosternale

- Nu prezinta tulburari de vorbire

- Relatia cu familia si personalul calificat este deficitara

11) Nevoia de a-ti practica religia

- Pacienta este de orientare ortodoxa

- Nu sunt probleme religioase care sa stopeze actiunil medicale efectuate

- Este o persoana foarte credincioasa

12) Nevoia de a fi util si de a te realiza

- Pacienta duce o viata sedentara datorita bolilor cronice

- A fost angajata la o firma de confectii de 30 de ani, iar in momentul de fata

este pensionara

13) Nevoia de a te recreea

- Prefera odihna de peste zi (6-7 ore de somn) pe care o considera un mod de

recreere

- Timpul liber pe care il are din belsug si-l petrece cu familia

14) Nevoia de a invata

42

Page 43: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

- Nivelul de cunostinte despre boala este minim

- Nu respecta prescriptiile medicale referitoare la boala cronica, iar in

puseele acute de cardiopatie ischemica, isi administreaza singura medicatia pe care o crede

de cuviinta.

Nevoi

fundamentale

deficitare

Surse de

dificultate

Manifestari de

dependenta

Diagnostice de nursing

1. Nevoia de a

respira şi a avea

o bună circulaţie

2. Nevoia de a

elimina

3. Nevoia de a

bea şi a mânca

4. Nevoia de a-şi

menţine

temepratura în

limite normale

5. Nevoia de a

dormi şi a se

- expunere la frig

-efort fizic intens

dupa mese copioase

-arteroscleroza

coronariana

-stenoza

congenitala

coronariana

- hiperlipemii

-leziuni valvulare

-hipercolesterolemii

- durere

anginoasa

-anxietate

-dispnee

- transpiratii reci

- ameteli

-inapetenta

- greturi

- varsaturi

- sughit

-insomnie

-oboseala

- scaderea debitului cardiac

datorita obstructiei coronariene

manifestat prin durere anginoasa

- dificultate de a respira datorita

adaptarii de pozitii antalgice

manifestata prin dispnee

-imposibilitatea de a se alimenta

activ, datorita bolii acute si

imobilizarii la pat manifestata

prin inapetenta.-dificultate de a

dormii datorita schimbarii

ritmului somn-veghe, intre zi si

noapte manifestat prin insomnie.

-odihna neadecvata datorita

anxietatii manifestata prin

oboseala, slabiciune.

- dificultate de a-si practica

religia, datorita imobilizarii la

pat manifestata prin anxietate.

43

Page 44: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

odihni.

6. Nevoia de a

învăţa cum sa-şi

păstreze

sănătatea

-obezitate

-diabet zaharat

-hipertensiune

arteriala

-durere anginoasa

-lipsa de cunostinte

-dezinteres fata de

tinuta

vestimentara

- stare de

slabiciune

-teama

-cunostinte

insuficiente

-dificultate de a se imbraca si

dezbracata, datorita restrictiilor

impuse de boala manifestata prin

dezinteres fata de vestimentatie.

-deficit de cunostinte cu privire

la boala manifestat prin anxietate

-alterarea eliminarilor intestinale

datorita unei alimentatii

deficitare manifestata prin

greturi, varsaturi.

OBIECTIVE DE

ÎNGRIJIRE

INTERVENŢIILE ASISTENTEI

MEDICALE

EVALUAREA

INTERVENŢIILOR

Autonome Delegate

-pacienta să aibă o

respiraţie care să se

menţină în limite

normale

-pacienta să prezinte

o circulaţie adecvată

- pacienta să fie

echilibrată

nutriţional

- pacienta să fie

echilibrat

hidroelectrolitic

- pacienta să

respecte orele de

somn

- pacienta să-şi

menţină integritatea

- am primit pacienta

în secţie şi au

trasportat-o cu

căruciorul la pat

- i-am asigurat un

climat de linişte intr-

un salon cu trei

paturi bine aerisite

- la dorinţa sa şi cu

acceptul medicului

au permis unui

insoţitor să stea cu

dânsa

- am alimentat

pacenta la pat şi i-au

asigurat un regim

dietetic

- la indicatiile

medicului i-ai

acordat măsurile de

prim ajutor:

oxigenoterapie 6-8

l/min furosemid 1

fiolă- analgezic

major;heparina 5000

UI/ 6 h.iv-

anticoagulant

- supravegherea

funcţiilor vitale:

puls, TA, respiraţie

- am recoltat probe

de laborator şi am

- pulsul este ritmic

bine bătut

- respiraţia este

eficientă

- pacienta nu prezintă

cauze subiective

- pacienta prezintă în

continuare tulburări

de somn

- funcţiile vitale se

prezintă în limite

normale

44

Page 45: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

fizică

- pacienta să înveţe

să comunice cu

pesonalul calificat

despre o boală şi

despre temerile sale

- pacienta să

beneficieze de un

mediu de siguranţă

pentru a evita

posibile complicaşii

fizice şi psihice

- pacienta să nu mai

fie frustrată datorită

ideii obsedante că

nu-şi mai poate

practica religia

- pacienta să

prezinte o eliminare

adecvată fără

complicaţii

- pacienta să

prezinte o ţinută

vestimentara

adecvată timpului şi

spaţiului în care se

află

- pacientei să-i

revină apetitul şi să

respecte regimul

impus de boala acută

corespunzător

- am asigurat igiena

pacientei prin baie

parţială la pat

- au facilitat vizita

bolnavului după

discuţia cu aceasta,

pacienta fiind mai

liniştită

- am învăţat pacienta

să comunice cu

familia şi cu

personalul medical

şi să-şi exprime

neliniştile

- am educat pacienta

să evite mişcările

bruşte deoarece pot

apărea complicatii

- am efectuat ridicări

în şezut la marginea

patului apoi pacienta

a făcut primii paşi.

- am înlăturat

anxietatea pacientei,

asigurând-o ca o

posibilă repetare a

crizei este puţin

probabilă

- am făcut plimbări

scurte cu pacienta pe

adus rezultatele:

VSH, HCG,

leucocite,glicemie,

uree, creatinina,

colesterol, HDL,

LDL, TGO

- efectuarea EKG,

ECO

- am administrat

regim bogat în

vitamine, hipolipide

ţi hipoglucide

- am ajutat la adm.

medicamentaţiei

prescrisă de medic:

cardiotonic- digoxin

1tb/zi, diuretic-

Furosemid

intramuscular 1 fiola

la 2 zile, coronaro-

dilatare –

Nitropector 2x1 zi;

antiagregant

- starea pacientei este

ameliorată

- pacienta nu prezintă

HTA

-pacienta la externare

urmează un regim

adecvat.

-pacienta a beneficiat

de o ingrijire

medicala

corespunzatoare

- nu au aparut

complicatii in starea

de sanatate a

pacientei

-pacienta a fost

informata cu privire

la tehniciile si

investigatiile ce au

fost efectuate

-am permis vizitele

familiei in timpul

orarului de vizita

-pacienta si-a insusit

45

Page 46: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

şi cronică

- pacienta sp nu mai

fie anxioasă

holul secţiei

- am supravegheat

pacienta pentru a nu

se răni

plachetar-

clopidogrel -1 zi;

antidiabetic- siofor

1000 1/zi,

hipotensor –

Captopril 2x1 zi.

cunostinte suficiente

cu privire la boala si

la modul de viata care

va trebui sa-l adopte

dupa externare

REGIMUL ALIMENTAR MEDICAŢIA

- se va evita consumul de cantităţi mari

la o masă, prin servirea meselor

fracţionate

- se va face o alimentaţie pasivă la pat

- treptat se va trece la o alimentaţie

activă

27.01- 28.01.2012

Digoxin + ser fiziologic 500 ml-perfuzie

intravenos

Furosemid 1 fiolă- injectiv intamuscular

Nitropector 1-1-1 oral

Clopidogrel 1-0-4-1 oral

Heparina 1 fiolă la 6h 500 ml- perfuzie intavenos

Algocalmin fiole 1-0-1 injecţie intramusculară

Glibenclamid tb 1-0-1 oral

29.01-30.01.2012

Digoxin tb 0-1-0 oral

Furosemid tb la 2 zile- injecţie intramusculară

Nitropector tb 1-0-1 oral

Clopidogrel tb 0-1-0 oral

Glibenclamid tb 1-0-1 oral

Captopril tb 1-0-1 pral

Heparina 1 fiolă la 6h – injectie intravenoasă

Nitroglicerină sublingual la nevoie

30.01- 1.02.2012

Trombostop tb 1-0-1 oral

46

Page 47: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

- regimul alimentar va fi hiposodat şi

hipocaloric

- în primele zile regimul va fi alcătuit

din lichide şi pireuri date cu linguriţa

lent

- se evită grăsimile

- se evită alimentele care produc gaze

sau întârzierea tractului intestinal

Furosemid 1 fiolă la 2 zie – injecţie

intamusculară

Nitropector tb 1-0-1 oral

Clopidogrel tb 0-1-0 oral

Captopril tb 1-0-1 oral

Glibenclamid tb 1-0-1 oral

1.02- 2.02.2012

Digoxin tb 1-0-0 oral

Nitropector tb 1-0-1 oral

Clopidogrel tb 0-1-0 oral

Glibenclamid tb 1-0-1 oral

Trombostop tb 1-0-0 oral

Agocalmin intamuscular la nevoie

2.02.-3.02.2012

Digoxin tb 1-0-1 oral

Nitropector tb 1-0-1 oral

Clopidogrel 0-1-0

Captopril tb 1-0-1 oral

Trombostop 1-0-0 oral

Glibenclamid tb 1-0-1 oral

4.02.2012-5.02.2012

Digoxin tb 1-0-0 oral

Nitropector tb 1-0-1 oral

Glibenclamid tb 1-0-1 oral

Clopidogrel tb 1-0-0 oral

trombostop tb 1-0-0

Nitroglicerină sublingual la nevoie

6.02- 7.02.2012

Digoxin tb 1-0-1 oral

Nitropector tb 1-0-1 oral

Clopidogrel 0-1-0

Captopril tb 1-0-1 oral

47

Page 48: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Glibenclamid 1-0-0 oral

Trombostop tb 1-0-1 oral

4.02.2012-5.02.2012

Digoxin tb 1-0-0 oral

Nitropector tb 1-0-1 oral

Glibenclamid tb 1-0-1 oral

Clopidogrel tb 1-0-0 oral

trombostop 1-0-0

Nitroglicerină sublingual la nevoie

SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

DATA TA/m

m hg

TA/m

M hg

P/min P/min R/min R/min TC TC

27.01.

2012

160/90

mm hg

180/90

mm hg

100p/

min

98p/

min

14r/

min

16r/

min

36.8 C 37 C

28.01.

2012

160/90

mm hg

180/90

mm hg

80p/

min

82p/

min

15r/

min

15r/

min

36.8 C 37.2 C

29.01.

2012

160/90

mm hg

180/90

mm hg

90p/

min

88p/

min

15r/

min

14r/

min

36.8 C 36.8 C

30.01.

2012

150/90

mm hg

140/90

mm hg

80p/

min

82p/

min

16r/

min

15r/

min

36.8 C 37 C

1.02.

2012

140/80

mm hg

145/85

mm hg

84p/

min

84p/

min

15r/

min

15r/

min

36.8 C 37 C

2.02.

2012

140/85

mm hg

140/80

mm hg

80p/

min

82p/

min

15r/

min

15r/

min

36.8 C 37 C

3.02.

2012

145/85

mm hg

140/80

mm hg

88p/

min

80p/

min

16r/

min

15r/

min

36.8 C 37 C

4.02.

2012

145/85

mm hg

140/80

mm hg

82p/

min

80p/

min

15r/

min

15r/

min

36.8 C 37 C

5.02.

2012

140/85

mm hg

145/85

mm hg

88p/

min

80p/

min

15r/

min

16r/

min

36.8 C 37 C

6.02. 145/85 140/80 82p/ 80p/ 15r/ 15r/ 36.8 C 37 C

48

Page 49: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

2012 mm hg mm hg min min min min

7.02.

2012

140/85

mm hg

140/80

mm hg

88p/

min

82p/

min

15r/

min

16r/

min

36.8 C 37 C

SUPRAVEGHEREA ELIMINĂRILOR

DATA SCAUN DIUREZĂ NR.

MICŢIUNE

VĂRSĂTURI TRANS-

PIRAŢIE

MENSTRĂ

27.01.

2012

1 1800 ml 5 1 - -

28.01.

2012

1 1700 ml 6 - minim -

29.01.

2012

1 1800 ml 4 - - -

30.01.

2012

0 1700 ml 6 - - -

1.02.

2012

1 1700 ml 4 - - -

2.02.

2012

1 1800 ml 5 - - -

3.02.

2012

1 1800 ml 6 - - -

4.02.

2012

2 1800 ml 7 - - -

5.02. 1 1700 ml 4 - - -

49

Page 50: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

2012

6.02.

2012

0 1800 ml 6 - - -

7.02.

2012

1 1700 ml 4 - - -

Prelevări de produse biologice

Recomandări la externareValori normale

Valorile

pacientului

Leucocite 4500-10000mm3 12250mm3

Pacienta internata la data de

27.01. 2012 se externează la data

de 07.02.2012, în stare ameliorata

si cu următoarele recomandări:

-continuarea tratamentului

conform reţetei prescrise;

-reluarea progresiva a activitatii

fizice.

- regim alimentar hipocaloric,

hipolipidic, hipoglucidic si

hiposodat, in vederea scaderii in

greutate si tratarea diabetului

zaharat.

-control medical periodic prin

ambulatoriul de specialitate.

Hemoglobina 13-18g/dl 11g/dl

Hematocrit 42-52% 39%

Trombocite 150-350000mm3 184000mm3

Uree 20-40mg/dl 21 mg/dl

Creatinina 0,6-1,2mg/dl 0,9 mg/dl

VSH 3-10mm/1ora 22 mm/1ora

TGO(ASAT) 7-40U/L 60 U/L

TGP(ALAT) 5-35U/L 33 U/L

Hdl 60+mg/dl 77mg/dl

Ldl -100mg/dl 146mg/dl

T.QUICK 12-15 sec. 18 sec.

Timp Howell 50 sec.-1min. 20’’ 1’ 29’’

INR 0,9-1,1 1,36

APTT 28-35 secunde 32 secunde

Clor 96-106mEq/l 101 mEq/l

Sodiu 136-145mEq/l 141 mEq/l

Amilazemie 20-140U.I. 118U.I.

Trigliceride 35-160 mg/dl 197 mg/dl

50

Page 51: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Glicemie 70-115mg/dl 168 mg/dl

Fibrinogen 200-400mg/dl 700 mg/dl

Proteine totale 6-8g/dl 6,4 g/dl

Colesterol total 150-200 mg/dl 276 mg/dl

Lipide totale 600-800 mg/dl 930 mg/dl

CAZUL CLINIC NUMĂRUL 2

I. DATE FIXE:

Nume şi prenume: F. E.

Naţionalitate: română

Limba vorbită- română

Religie- ortodoxă

Vârstă: 50 ani

Sexul: masculin

Greutate:89 kg

Deficienţă: fumator

Înalţime: 1.80

Alergii: nu prezintă

Diagnostic: la internare IMA acut

la externare IMA acut anterior

Secţia interne:

Data internării : 8. 03.2012

Data externării: 20. 03.2012

II DATE VARIABILE

51

Page 52: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Domiciliul : Str.Eroilor, bl 21, ap 27 etaj 1.

Ocupaţie : funcţionar public

Echipa de susţinere: soţia.

III ISTORICUL BOLII

Pacientul în vârstă de 50 de ani cunoscut cu CIC,HTA este trimis pentru consult de

specialitate de către medicul de familie.

Pacientul se plânge de dureri în piept, stare de slăbiciune, anxietate, greţuri, vărsături.

IV ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Pacientul se prezinta la serviciul de specialitate, trimis de medicul de familie, acuzând

dureri în piept, stare de slăbiciune, ameţeli, greţuri, vărsături.

Tegumente reci şi umede, palvare, puls rapid si filiforme, dispnee , anxietate.

TA- 140/90mm.col.Hg.

P- 90 b/min

R- 16 r/min

Teperatura = 36,7 grade C.

V ANAMNEZA MEDICALĂ

Antecedentele heredo-colaterale colaterale

- nu cunoaşte

Antecedente personale fiziologice

- fără importanţă

Antecedente personale patologice

- CIC, HTA, hepatită cronică

Condiţii de muncă şi viaţă

- funcţionar public

- locuinţă confortabilă

- fumător

Comportare faţă de medici

- corespunzătoare

52

Page 53: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

VI CAPACITATE DE ADAPTARE LA PERIOADA DEFICITARĂ

- Relativ bună

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE CELE 14

NEVOI, LA INTERNARE

LA DATA INTERNARII: 08.03.2012

1) Nevoia de respira si de a avea o buna circulatie

TA- 140/90

P- 90 b/min

R- 16 r/min

- Respiratie deficitara de tip dipsneic

- Respiratie de tip costal superior

- Torace limfizematos

- Sonoritate pulmonara normala

- Murmur vezicular inasprit bilateral

- Puls slab batut, bradicardic, aritmic, aproape imperceptibil, periferic

- Soc apexian in spatiul 6 intercostal stang

- Mucoasa respiratorie umeda cu secretii reduse

- Bolnavul este un mare fumator, de aproximativ 35 de ani fumand 60 de

tigari pe zi

2) Nevoia de a te alimenta si de a te hidrata

- Greutate

- Inaltime

- Bolnavul nu prezinta leziuni ale cavitatii bucale si nici tulburari de

deglutitie

53

Page 54: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

- Dentitia este ingrijita, limba saburala

- Stare de nutritie reprezinta semne si simptome specifice obezitatii

- Are un orar al meselor neregulat; foloseste asocieri alimentare care

favorizeaza obezitatea

- Uneori nu respecta regimul hipoglucidic; consuma in exces lipide de

origine animala

- Abdomen destins, dureros la palpare in epigastru

- Hidratare corespunzatoare dar aporturi de lichide este din sucuri si multa

cafea

3) Nevoia de elimina

- Loji renale libere, rinichi nepalpabili, semnul Giordano negativ bilateral

- Mictiuni spontane nedureroase

- Tranzit intestinal pastrat

- Nu prezinta varsaturi

- Transpiratii reci profuze

4) Nevoia de a te misca si de a avea o buna postura

- Pacientul prezinta sistem osteo-articular integru, mobil, nedureros la

palpare

- Gradul de miscare si stabilitate este necorespunzator, datorita durerii

- Sistemul muscular este bine reprezentat

- Pacientul nu se deplaseaza singur, avand tulburari de echilibru

- Adopta pozitia antalgica

- Este imobilizat la pat datorita afectiunii

5) Nevoia de a dormi si de a te odihni

- Pacientul prezinta tulburari de somn, datorita anxietatii si a necunoasterii

evolutiei afectiunii

- Inainte de internare ritmul somn-veghe era necorespunzator datorita

suprasolicitarii si consumului de excitante

6) Nevoia de a te imbraca si dezbraca

- Pacientul este ajutat sa isi satisfaca aceasta nevoie deoarece este speriat

de orice efort declansator al durerii

- Vestimentarea este adecvata anotimpului si varstei

54

Page 55: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

7) Nevoia de a-ti mentine temperatura corporala in limite normale

- La internare pacientul este afrebil, nu prezinta frison

- Temperatura este de 36,7 ºC

8) Nevoia de a fi curat si de a-ti proteja tegumentele

- Tesutul conjuctiv adipos in exces, predomina la nivelul abdomenului

- La nivelul mucoaselor nu prezinta leziuni dar este prezenta cianoza

periorala

- Tegumente palide, extremitati reci

- Fanerele nu prezinta modificari patoligice

- Sistemul ganglionar superficial nu se palpeaza

- Nu prezinta edeme

- Cunoaste importanta ingienei, iar momentan are nevoie de ajutor in

satisfacerea nevoi.

9) Nevoia de a evita pericolele

- Pacientul este orientat temporo-spatial

- Cunoaste mijloacele de prevenire a accidentelor

- In prezent prezinta vulnerabilitate fata de pericole datorate afectiunii

10) Nevoia de a comunica

- Pacientul prezinta dificultati in comunicare, datorita durerii constrictive

si anxietatii

- Nu prezinta tulburari de exprimare

- Relatia cu familia si personalul calificat este buna

11) Nevoia de a-ti practica religia

- Pacientul este de orientare ortodoxa

- Nu exista conflicte intre credinta pacientului si ingrijirile medicale

acordate

12) Nevoia de a fi util si de a te realiza

- Pacientul cu exceptia acestui moment de criza, este o persoana activa

- Se considera realizat familial si profesional

- Nu percepe boala ca pe un obstacol in indeplinirea rolului social

13) Nevoia de a te recreea

- Prefera activitati recreative care sa nu presupuna eforturi fizice deosebite

55

Page 56: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

- Timpul liber, care este prea putin si-l petrece cu familia si prietenii

14) Nevoia de a invata

- In general pacientul nu acorda timp pentru sanatatea sa

- Nu respecta prescriptiile medicale referitoare la boala cronica pe care o

prezinta, consumand alimente preferate (dulciuri, grasimi, cafea)

Nevoi

fundamentale

deficitare

Surse de

dificultate

Manifestari de

dependenta

Diagnostice de nursing

1. Nevoia de a

respira şi a avea

o bună circulaţie

2. Nevoia de a

elimina

3. Nevoia de a

bea şi a mânca

4. Nevoia de a-şi

menţine

temepratura în

limite normale

5. Nevoia de a

dormi şi a se

odihni.

6. Nevoia de a

învăţa cum sa-şi

- expunere la frig

-efort fizic intens

dupa mese

copioase

-arteroscleroza

coronariana

-stenoza

congenitala

coronariana

-leziuni valvulare

- hiperlipemii

-durere anginoasa

-

hipercolesterolemi

-obezitate

- durere

anginoasa

-dispnee

- transpiratii reci

- ameteli

- greturi

- varsaturi

- sughit

- stare de

slabiciune

-anxietate

-insomnie

-teama de moarte

iminenta

- risc de alterare a eliminărilor

intestinale datorită imobilizării la pat

- incapacitatea de a se alimenta şi

hidrata, datorită slăbiciunii şi

oboselii

- alterarea perfuziei titulare, datorită

prezenţei unei zone de necroză

miocardică

- dificultate de a dormi datorită

durerii

- oboseală datorită unor insuficienţe

de somn

- dificultate de a comunica datorită

durerii

- anxietate determinată de senzaţie

de moarte iminentă- risc de

complicaţii datorate imobilizării la

pat- dispnee datorită scăderii rolului

de pompă a inimii- obstrucţia căilor

aeriene superioare datorata sputei

muco-purulente din arborele traho-

bronşic

56

Page 57: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

păstreze

sănătatea

-diabet zaharat

-spitalizare

-hipertensiune

arteriala

-agitatie

-limitarea

miscarilor

- disconfort legat de durere

- risc de hipertensiune datorită bolii

acute

- circulaţie deficitare datorită

imobilizării

OBIECTIVE DE

ÎNGRIJIRE

INTERVENŢIILE ASISTENTEI

MEDICALE

EVALUAREA

INTERVENŢIILOR

Autonome Delegate

- pacientul să

prezinte o

eliminare

corespunzătoare

- pacientul să

prezinte căi

respiratorii

permeabile şi o

bună respiraţie

- pacientul să

beneficieze de

somn

corespunzător

cantitativ şi

calitativ

- pacientul să

folosească

mijloacele de

comunicare

adecvate stării sale

- pacientul să

- am preluat pacientul

de la serviciu de urgeţă

a spitalului

- l-am trasportat pe

targă, pe secţii, intr-un

timp cât mai scurt

- am aşezat pacientul în

pat, în decubit dorsal,

intr-o pozişie cât mai

comodă

- i-am asigurat u climat

de linişte

- l-am rugat să nu se

mişte numai dacă este

absolut necesar, i-au

spus că repusul la pat în

următoarele zile este

obligatoriu

- am asigurat igena

pacientului

- am evitat

- la indicaţiile

medicului i-au

acordat măsurile

de prim ajutor:

-pentru calmarea

dureii -mialgin 1

fiolă

- anticoagulant,

heparină 5000

UI/6h.iv,

oxigenoterapie 8

l/min,

- sedativ-

diazepam 1 fiolă

- am monitorizat

pacientul şi

supravegheat

funcţiile vitale:

puls, TA, respiraţie

- am ajutat la

recoltarea probelor

- s-a redus anxietatea

pacientului

- duererile

constrictive nocturne

s-au ameliorat

- pulsul este aritmic

in primele zile de

spitalizare dar ulterior

s-a normalizat

- pacientul a depasit

perioada de insomnie,

avand un somn

odihnitor.

- în această perioadă

apare şi o posibilă

complicaţie, tuse

57

Page 58: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

resimtă diminuare

durerii

- pacientul sa nu

prezinte

complicaţii

- pacientul să

prezinte o

alimentaţie

corespunzătoare

afecţiunii cronice

şi acute

- pacientul să-şi

păstreze

integritatea

tegumentelor

- pacientul să

respire bine pe

nas, să tuşească

pentru a elimina

secreţiile

- pacientul să nu

devină sursă de

infecţii

- pacientul să fie

echilibrat

hidroelectric

- pacientul să aibă

o stare de fizic şi

psihic bună

- pacientul să se

alimenteze activ

- pacientul să fie

complicaţiile, care

puteau apărea datorită

mobilizării (escare,

complicaţii trombo-

embolice)

- am liniştit bolnavul cu

privire la boala sa şi i-

am explicat scopul

investigaţiilor

- am schimbat lenjeria

de pat şi de corp,

evitând mişcările bruşte

- am rearanjat pacientul

să fie optimist cu

privire la evoluţia bolii

- am făcut exerciţii

pasive ale membrelor

inferioare şi superioare

- am educat pacientul să

mănânce încet şi să

mestece bine, pentru a

favoriza formarea

bolului alimentar

- am supravegheat în

permanenţă pacientul

pentru a nu se răni

- am învăţat pacientul

să expectoreze atunci

când este nevoie

- i-am explicat că în

de laborator:

glicemie, TQ, TH,

TGO, TGP, lipide

totale, colesterol,

trigliceride, HDL,

LDL, fibrinogen,

p.v, tymol, Ht, Hb,

uree, creatinină,

acid uric

- am participat la

investigaţii:

efectuarea EKG-

ECO

- am urmărit

elimiările de urină

şi fecale; am servit

pacientul cu plosca

şi urinar la pat

- am alimentat

pacientul la pat cu

alimente uşor

digerabile,

administrate în

mese fracţionate şi

m-am asigurat că

pacientul respectă

un pacient regim

hiposodat,

persistentă cu

expectoraţii muco-

purulente

- pacientul nu mai

prezintă dispnee

respiratorie

-pacientul a fost

informat cu privire la

tehniciile si

investigatiile ce i-au

fost efectuate

-am permis vizitele

familiei in timpul

orarului de vizita

-pacientul si-a insusit

cunostinte suficiente

cu privire la boala si

la modul de viata care

va trebui sa-l adopte

dupa externare

-pacientul a beneficiat

de o ingrijire

medicala

corespunzatoare

afectiunii.

- nu au aparut

58

Page 59: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

mobilizat treptat

- pacientul sa nu

mai prezinte tuse

cu expectoraţii

muco-purulente.

curând va fi externat şi

că va trebui să respecet

anumite reguli

hipoglucidic,

hipolipidic,.normo

caloric

complicatii in starea

de sanatate al

pacientului.

REGIMUL ALIMENTAR MEDICAŢIA

- se va evita consumul de cantităţi

mari la o masă, prin servirea meselor

fracţionate

- se va face o alimentaţie pasivă la pat

- treptat se va trece la o alimentaţie

activă

08.03-09.03.2012

Algocalmin o fiolă injecţie intramusculară

Nitrazepam tb 0-0-1 oral.

Hiodroxizin tb 0-0-1 oral

Controloc tb 1-0-0 oral

Nitroglicerina fiola 2 injecţie intravenoasă

09.03-10.03.2012 Nitrazepam tb 0-0-1 oral

Hiodroxizin tb 0-0-1 oral

Controloc tb 1-0-0 oral

Nitroglicerină fiole 2 0-1-0 injecţie intravenoasă

Ser fiziologic fiole 2, 500 ml perfuzie

intravenoasă

Algocalmin fiole 1-0-1 injecţie intramusculară

Metoprolol tb 1-0-1 oral

10-03-11-03.2012

Nitrazepam.tb 0-0-1 oral

Hiodroxizin tb 0-0-1 oral Controloc tb 1-0-0 oral

Nitroglicerină fiole 2 0-1-0 injecţie intravenoasă

Ser fiziologic fiole 2, 500 ml perfuzie

intravenoasă

Algocalmin fiole 1-0-1 injecţie intramusculară

Metoprolol tb 1-0-1 oral

12.03-12.03.2012

59

Page 60: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

- regimul alimentar va fi hiposodat şi

hipocaloric

- în primele zile regimul va fi alcătuit

din lichide şi pireuri date cu linguriţa

lent

- se evită grăsimile

- se evită alimentele care produc faze

sau întârzierea tractullui intestinal

Ser fiziologic 1-0-1 perfuzie intravenoasă +

Nitroglicerină

Nitrazepam 0-0-1 oral

Controloc tb 1-0-0 oral Atenolol .tb 1-0-1 oral

Algocalmin .tb 1-0-1 oral

14.03.-15.03.2012

Ser fiziologic 1-0-1 perfuzie intravenoasă +

Nitroglicerină

Nitrazepam 0-0-1 oral

Controloc tb 1-0-0 oral

atenolol.tb 1-0-0 oral

Algocalmin tb 1-0-0 oral

16.03-17.03.2012

Metoprolol tablete 1-0-1 oral

Nitrazepam tb 0-0-1 oral

Fenobarbital .fiolă 0-0-1 injectie intramusulară

Isomack tb 20 mg 1-0-1 oral

18.03-19.03.2012

Isomack tb 20 mg 1-0-1 oral

Clopidogrel tb 0-1-0

controloc tb 1-0-0 oral

20.03.2012

Isomack tb 20 mg 1-0-1 oral

Clopidogrel tb 0-1-0 oral

Controloc tb 1-0-0 oral

60

Page 61: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

DATA TA/m

m hg

TA/m

m hg

P/min P/min R/min R/min TC TC

8.03.

2012

140/80

mm hg

130/80

mm hg

90p/

min

88 p/

Min

16r/

min

14 r/

min

36.7 C 36.8 C

9.03.

2012

140/80

mm hg

140/80

mm hg

88 p/

min

90 p/

Min

14 r/

min

15 r/

min

37 C 36.8 C

10.03.

2012

135/90

mm hg

130/80

mm hg

92 p/

min

90 p/

Min

14 r/

min

14 r/

min

36.6 C 36.6 C

11.03.

2012

140/100

mm hg

140/80

mm hg

90 p/

min

90 p/

Min

14 r/

min

14 r/

min

36.6 C 36.8 C

12.03.

2012

140/80

mm hg

135/80

mm hg

88 p/

min

80 p/

Min

14 r/

min

14 r/

min

36.7 C 36.8 C

13.03.

2012

130/80

mm hg

130/80

mm hg

90 p/

min

88 p/

Min

14 r/

min

15 r/

min

36.6 C 37 C

14.03.

2012

135/80

mm hg

130/80

mm hg

90 p/

min

88 p/

Min

15 r/

min

15 r/

min

36.7 C 37 C

15.03.

2012

140/90

mm hg

135/85

mm hg

92 p/

min

90 p/

Min

14 r/

min

14 r/

min

37 C 36.8 C

16.03.

2012

140/80

mm hg

140/80

mm hg

88 p/

min

90 p/

Min

14 r/

min

14 r/

min

36.6 C 36.8 C

17.03.

2012

135/85

mm hg

135/80

mm hg

90 p/

min

88 p/

Min

14 r/

min

15 r/

min

36.8 C 36.8 C

18.03. 140/80 140/80 90 p/ 88 p/ 16r/ 17r/ 36.6 C 36.8 C

61

Page 62: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

2012 mm hg mm hg min Min min Min

19.03.

2012

135/91

mm hg

135/80

mm hg

88 p/

min

90 p/

Min

16r/

Min

18r/

min

36.6 C 37 C

20.03.

2012

140/80

mm hg

86p/

min

16r/

min

36.7 C

SUPRAVEGHEREA ELIMINĂRILOR

DATA SCAUN DIUREZĂ NR.

MICŢIUNE

VĂRSĂTURI TRANS-

PIRAŢIE

MENSTRĂ

8.03.

2012

1 1600 ml 5 - - -

9.03.

2012

1 1600 ml 4 - - -

10.03.

2012

1 1700 ml 6 - - -

11.03.

2012

0 1600 ml 4 - - -

12.03.

2012

2 1600 ml 4 - - -

13.03.

2012

1 1600 ml 4 - - -

14.03.

2012

1 1600 ml 5 - - -

15.03.

2012

1 1600 ml 5 - - -

16.03.

2012

1 1800 ml 5 - - -

17.03.

2012

0 1800 ml 6 - - -

18.03. 1 1600 ml 6 - - -

62

Page 63: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

2012

19.03.

2012

1 1600 ml 4 - - -

20.03.

2012

1 1600 ml 5 - - -

Prelevări de produse biologice

Recomandări la externareValori normale

Valorile

pacientului

Leucocite 4500-10000mm3 11200mm3

Pacient internat la data de 08.03.

2012 se externează la data de

20.03.2012, în stare ameliorata si

cu următoarele recomandări:

-continuarea tratamentului

conform reţetei prescrise;

-reluarea progresiva a activitatii

fizice.

- regim alimentar hipocaloric,

hipolipidic, hipoglucidic si

hiposodat, in vederea scaderii in

greutate.

-control medical periodic prin

ambulatoriul de specialitate.

Hemoglobina 13-18g/dl 12g/dl

Hematocrit 42-52% 38%

Trombocite 150-350000mm3 214000mm3

Uree 20-40mg/dl 20 mg/dl

Creatinina 0,6-1,2mg/dl 1 mg/dl

VSH 3-10mm/1ora 18 mm/1ora

TGO(ASAT) 7-40U/L 56 U/L

TGP(ALAT) 5-35U/L 29 U/L

Hdl 60+mg/dl 67mg/dl

Ldl -100mg/dl 134mg/dl

T.QUICK 12-15 sec. 17 sec.

Timp Howell 50 sec.-1min. 20’’ 1’ 22’’

INR 0,9-1,1 1,30

APTT 28-35 secunde 34 secunde

Clor 96-106mEq/l 104 mEq/l

Sodiu 136-145mEq/l 144 mEq/l

Amilazemie 20-140U.I. 98U.I.

Trigliceride 35-160 mg/dl 189 mg/dl

Glicemie 70-115mg/dl 104 mg/dl

Fibrinogen 200-400mg/dl 670 mg/dl

Proteine totale 6-8g/dl 6,8 g/dl

63

Page 64: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Colesterol total 150-200 mg/dl 257 mg/dl

Lipide totale 600-800 mg/dl 880 mg/dl

CAZUL CLINIC NUMĂRUL 3

I. DATE FIXE:

Nume şi prenume: S. I.

Naţionalitate: română

Limba vorbită română

Religie: ortodoxă

Vârstă: 74 ani

Sexul: masculin

Greutate: 98 kg

Deficienţă: nu prezină

Înalţime: 1.75 m.

Alergii: nu prezintă

Diagnostic: la internare IMA acut antero-inferior

la externare IMA antero-lateral

Secţia interne:

Data internării : 03.04.2012

Data externării: 15.04..2012

II DATE VARIABILE

Domiciliul : Str.Păcii, nr.105m, Blaj.

Ocupaţie : pensionar

Echipa de susţinere: soţia, fiul şi nora

64

Page 65: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

III ISTORICUL BOLII

Pacientul în vârstă de 74 de ani cunoscut cu.CIC,HTA, dislipidemie.este trimis pentru

consult de specialitate de către medicul de familie.

Pacientul se plânge de amţeli, cefalee, dureri precordiale, oboseală..

IV ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Pacientul se prezintă la serviciul de specialitate, trimis de medicul de familie, acuzând

dureri precordiale, ameţeli, cefalee şi oboseală..

Tegumente reci şi umede, palvare, anxietate.

V ANAMNEZA MEDICALĂ

Antecedentele heredo-colaterale

- tată decedat

- mama decedată

Antecedente personale fiziologice

- fără importanţă

Antecedente personale patologice

- HTA, CIC

- colecistectomie în anul 1990

- angina pectorală repetată

Condiţii de muncă şi viaţă

- pensionar

- locuinţă confortabilă

Comportare faţă de medici

- corespunzătoare

VI CAPACITATE DE ADAPTARE LA PERIOADA DEFICITARĂ

- Relativ bună

65

Page 66: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA, IN FUNCTIE DE CELE 14

NEVOI, LA INTERNARE

LA DATA INTERNARII: 03.04.2012

1) Nevoia de respira si de a avea o buna circulatie

TA- 140/95

P- 100 b/min

R- 14 r/min

- Respiratie deficitare

- Zgomote cardiace ritmice, tahicardie

- Murmur vezicular diminuat la loja hemitoracelui drept, cu submatitate in

aceeasi zona

- Soc apexian in spatiul 6

- Mucoasa respiratorie umeda, cu secretii reduse

2) Nevoia de a te alimenta si de a te hidrata

- GREUTATE = 95 kilograme

- INALTIME – 1,75 m.

- Bolnavul nu prezinta leziuni ale cavitatii bucale

- Nu mai are dantura si nici proteza

- Are un orar al meselor neregular, fiind ocupat cu munca campului care ii

favorizeaza obezitatea

- Consuma cafea si alcool in catitati considerabile

- Hidratare corespunzatoare

66

Page 67: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

- Abdomen destins, dureros la palpare in epigastru

3) Nevoie de a elimina

- Loji renale libere, rinichi nepalpabili

- Semnul Giordano negativ bilateral

- Mictiuni spontane, dar frecvente

- Tranzit intestinal pastrat

- Nu prezinta varsaturi

- Transpiratii reci profuze

4) Nevoia de a te misca si de a avea o buna postura

- Pacientul prezinta sistem osteo-articular integru, mobil, nedureros la

palpare sau mobilizare

- Nu se poate misca, datorita durerii si anxietatii

- Sistemul muscular este bine delimitat

- Este imobilizat la pat datorita afectiunii

5) Nevoia de a dormi si a te odihni

- Pacientul prezinta tulburari de somn, datorita recunoasterii evolutiei

afectiunii

- Inainte somnul sau era normal, dar peste zi nu se odihnea deloc

6) Nevoia de a te imbraca si a te dezbraca

- Pacientul este ajutat momentan sa isi satisfaca aceasta nevoie, deoarece

miscarile active trebuiesc reduse la minimum

- Vestimentarea este adecvata anotimpului si varstei

7) Nevoie de a-ti mentine temperatura corporala in limite normale

- La internare pacientul este afebril

- Temperatura este de 36,6 ºC

- Prezinta risc de hipertemie, datorat bolii si a posibilelor complicatii

8) Nevoia de a fi curat si de a-ti proteja tegumentele

- Tesutul conjuctiv adipos normal reprezentat

- La nivelul mucoaselor nu prezinta leziuni

- Tegumente palide

- Fanerele nu prezinta modificari patologice

67

Page 68: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

- Sistemul ganglionar nu se palpeaza

- Nu prezinta edeme

- Cunoaste importanta igienei, iar momentan are nevoie de ajutor in

satisfacerea nevoii

9) Nevoia de a evita pericolele

- Pacientul este orientat temporo-spatial, desi familia spune ca are uneori

probleme

- Ii este frica de moarte

- Este vulnerabil fata de pericole

- Prezinta anxietate legata de durere

10) Nevoia de a comunica

- Pacientul comunica cu cadrele medicale si familia dificil, datorita durerii

constrictive, care iradiaza in vasele gatului

- Nu prezinta tulburari de exprimare

11) Nevoia de a-ti practica religia

- Pacientul este de orientare religioasa reformata

- Crede in Dumnezeu si spune ca ii este frica de moarte

12) Nevoia de a fi util si de a te realiza

- Pacientul se considera realizat, are o familie numeroasa

- Din punct de vedere profesional, spune ca a avut o meserie greaa, dar

frumoasa

- Munceste alaturi de copii si nepoti in gospodarie

- Nu percepe boala ca pe un obstacol in calea muncii sale

13) Nevoia de a te recreea

- Putinul timp liber pe care il are (duminica si de sarbatori) pacientul si-l

petrece cu familia si prietenii

- Urmareste doar stirile la TV

14) Nevoia de a invata

- Bolnavul nu cunoaste boala si nu respecta prescriptiile medicale

- Nu respecta un regim hipolipidic

68

Page 69: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Nevoi

fundamentale

deficitare

Surse de

dificultate

Manifestari

de

dependenta

Diagnostice de nursing

1. Nevoia de a

respira şi a avea

o bună circulaţie

2. Nevoia de a

elimina

3. Nevoia de a

bea şi a mânca

4. Nevoia de a-şi

menţine

temepratura în

limite normale

5. Nevoia de a

dormi şi a se

odihni.

6. Nevoia de a

învăţa cum sa-şi

- expunere la frig

-efort fizic intens

dupa mese

copioase

-arteroscleroza

coronariana

-stenoza

congenitala

coronariana

-leziuni valvulare

- hiperlipemii

-

hipercolesterolem

ii

-obezitate

- durere

anginoasa

-anxietate

-dipsnee

- transpiratii

reci

- ameteli

- greturi

- varsaturi

- sughit

- stare de

slabiciune

- scăderea debitului cardiac, obstinenţei

coronariene

- senzaţie de sufocare datorită. dispneei

- în posibilitatea de a se imbraca si

dezbraca .datorită slabiciunii

impuse de boală

- crampe abdominale datorită imobilizării

la pat

- comunicarea inadecvată cu cadrele

medicale datorită lipsei de cunoştiinţe

- incapacitatea de a participa la slujba

religioasă datorită imobilizării

- dificultatea în a elimina datorita

imobilizării la pat

- respiraţie grea, anevoioasă datorită

funcţiei cardiace

- teama datorită lipsei de cunştiinţe legate

de boală

- pielea rece şi cianozata datorită

modificării circulaţiei

- risc de hipertemie datorită apariţiei

posibilelor complicaţii

69

Page 70: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

păstreze

sănătatea

-diabet zaharat

-hipertensiune

arteriala

- circulaţie dificilă datorită imobilizării

impuse de boală

OBIECTIVE DE

ÎNGRIJIRE

INTERVENŢIILE ASISTENTEI

MEDICALE

EVALUAREA

INTERVENŢIILOR

Autonome Delegate

- pacientul să

prezinte o eliminare

corespunzătoare

- pacientul să

prezinte o respiraţie

adecvată

- pacientul să se

poată mişca activ în

pat

- pacientul să nu

mai prezinte

dicomfort

abdominal

- pacientul să

resimtă diminuare

durerii

- pacientul să

resimtă diminuarea

slăbiciunii şi

anxietaţii

- pacientul să nu

- am ajutat la

transportul

pacientului cu taga

pe secţie

- am asigurat

repaus tota la pat al

pacientului

- i-am asigurat un

climat de linişte,

salon bine aerisit şi

încălzit

corespunzător

perioadei

- am asigurat igiena

pacientului, prin

baie parţială la pat

- am alimentat

pasiv pacientul

- am încurajat

pacientul să fie

optimist cu privire

- la indicaţiile

medicului am

montat o perfuzie

cu NaCl 500 ml

plus nitroglicerină 1

fiolă

- am supravegheat

funcţiile vitale

- i-am calmat

durerea prin

administrare de

antialgice

- am urmărit

elimiările de urină

şi fecale; am

urmărit constipaţia

prin laxative uşoare

- am recoltat probe

de laborator:

- s-a redus neiniştea şi

anxietatea pacientului

- durerile

retrosternale s-au

ameliorat

- pacientul prezintă

tulburări de somn

- pulsul este încă

aritmic

- respiraţia este

dificilă

- pacientul comunică

greu cu personalul

medical

- pacientul a îvăţat să

70

Page 71: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

prezinte complicaţii

- pacientul să înveţe

să comunice cu

personalul sanitar

- pacientul să îşi

reia tranzitul

intestinal

- pacientul să nu

mai prezinte dureri

preocordiale

- pacientul să

acumuleze

cunştiinţe despre

boală li regimul

alimentar impus de

medic

- pacientul să aibă o

deglutiţie adecvată

- pacientul să

respire normal

- pacientul să

comunice cu

cadrele medicale

- pacientul să nu

prezinte complicaţii

tromboembolitice

- pacientul să

dobândească foţa

necesară de a se

îmbrăca li dezbrăca

singur

- pacientul să nu

la evoluţia bolii şi i-

am explicat

posibilitatea

apariţiei unor

complicaţii

- l-am încurajat pe

pacient să se

alimenteze activ la

pat

- am educat

pacientul ca după

externare să renunţe

la cafea şi alcool

- l-am ajutat pe

pacient să meargă

în sala de mese

pentru a servi masa

- l.am sfătuit să nu

mai fie anxios,

deoarece perioada

critică a trecut

- am ajutat

pacientul să facă

prima baie generală

activă

colesterol, HDL,

LDL, trigliceride,

glicemie, fibrinogen

p.V, hematocrit,

hemoglobină, uree,

creatinină, acid uric

şi VSH

- am ajutat la

administrarea

medicaţiei prescrise

de medic:

antiagregat

plachetar, .coronaro

-dilatator, blocat al

canalelor de Ca,

anticoagulant,

antiaritmic,

analgezic,

betablocante cardio

selective

- am mişcat

membrele

inferioare pentru a

stimula cirulaşia

periferică

- am participat la

investigaţii EKG

- am asigurat un

regim alimentar

corespunzător

(hiposodat)

- am mobilizat

comunice cu

personalul medical

- respiraţia s-a

normalizat

- pacientul a acumulat

cunoştiinţe despre

boală

-pacientul a fost

informat cu privire la

tehniciile si

investigatiile ce i-au

fost efectuate

-am permis vizitele

familiei in timpul

orarului de vizita

-pacientul a beneficiat

de o ingrijire

medicala

corespunzatoare

afectiunii.

- nu au aparut

complicatii in starea

de sanatate al

pacientului.

-pacientul si-a insusit

71

Page 72: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

mai fie anxios pacientul, mai intai

activ, pe marginea

patului, apoi s-a

ridicat şi a făcut

primii paşi prin

salon

cunostinte suficiente

cu privire la boala si

la modul de viata care

va trebui sa-l adopte

dupa externare.

REGIMUL ALIMENTAR MEDICAŢIA

- se va evita consumul de cantităţi

mari la o masă, prin servirea meselor

fracţionate

- se va face o alimentaţie pasivă la pat

- treptat se va trece la o alimentaţie

activă

- regimul alimentar va fi hiposodat şi

03.04-04.04.2012

Clopidogrel tb 1-2-2 oral

Nifedipin tb 1-0-1 oral

Enap 10mg 1-0-1

Olicard tb 40 1-0-1 oral

Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral

Nitrazepam .tb 0-0-1 oral

Algocalmin fiolă la nevoie injecţie intramusculară

Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerină fiolă

Heparina blous 5000 urmat perfuzie continua

05.04-06.04.2012

Clopidogrel tb 0-1-0 oral. Nifedipin.tb 1-0-1 oral

Nifedipin tb 1-0-1 oral

Enap 10mg 1-0-1

Olicard tb 40 1-0-1 oral

Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral

Nitrazepam .tb 0-0-1 oral

Algocalmin fiolă la nevoie injecţie intramusculară

Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerină fiolă

07.04-08.04.2012

Clopidogrel tb 0-1-0 oral

Nifedipin tb 1-0-1 oral

Enap 10mg 1-0-1

Olicard tb 40 1-0-1 oral

72

Page 73: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

hipocaloric

- în primele zile regimul va fi alcătuit

din lichide şi pireuri date cu linguriţa

lent

- se evită grăsimile

- se evită alimentele care produc faze

sau întârzierea tractullui intestinal

Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral

Nitrazepam .tb 0-0-1 oral

Algocalmin fiolă la nevoie injecţie intramusculară

Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerină fiolă

09.04.10.04.2012

Clopidogrel tb 1-2-2 oral

Nifedipin tb 1-0-1 oral

Enap 10mg 1-0-1

Olicard tb 40 1-0-1 oral

Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral

Nitrazepam .tb 0-0-1 oral

Algocalmin fiolă la nevoie injecţie intramusculară

Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerină fiolă

11.04-12.04.2012

Clopidogrel tb 1-2-2 oral

Nifedipin tb 1-0-1 oral

Enap 10mg 1-0-1

Olicard tb 40 1-0-1 oral

Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral

Nitrazepam .tb 0-0-1 oral

Algocalmin fiolă la nevoie injecţie intramusculară

Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerină fiolă

13.04-14.04.2012

Clopidogrel tb 1-2-2 oral

Nifedipin tb 1-0-1 oral

Enap 10mg 1-0-1

Olicard tb 40 1-0-1 oral

Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral

Nitrazepam .tb 0-0-1 oral

Algocalmin fiolă la nevoie injecţie intramusculară

73

Page 74: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerină fiolă

15.04.2012

Clopidogrel tb 1-2-2 oral

Nifedipin tb 1-0-1 oral

Enap 10mg 1-0-1

Olicard tb 40 1-0-1 oral

Metoprolol tb 1/2-0-1/2 oral

Nitrazepam .tb 0-0-1 oral

Algocalmin fiolă la nevoie injecţie intramusculară

Aspenter tb 0-1-0 oral Nitroglicerină fiolă

74

Page 75: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

DATA TA/m

m hg

TA/m

m hg

P/min P/min R/min R/min TC TC

3.04.

2012

140/80

mm hg

150/90

mm hg

84 p/

min

85 p/

min

18 r/

min

19 r/

min

36,6 37

4.04.

2012

145/85

mm hg

150/90

mm hg

86 p/

Min

84 p/

min

18 r/

min

18 r/

min

36,8 37,1

5.04.

2012

140/80

mm hg

145/85

mm hg

87 p/

min

86 p/

min

19 r/

min

18 r/

min

36,7 37

6.04.

2012

145/85

mm hg

150/80

mm hg

84 p/

min

85 p/

min

18 r/

min

18 r/

min

36.6 36,9

7.04.

2012

180/90

mm hg

150/80

mm hg

85 p/

min

84 p/

min

18 r/

min

18 r/

min

36,4 36,8

8.04.

2012

140/90

mm hg

140/80

mm hg

86 p/

min

85 p/

min

18 r/

min

19 r/

min

36,6 36,8

9.04.

2012

145/85

mm hg

140/80

mm hg

87 p/

min

86 p/

min

18 r/

min

18 r/

min

36,5 36,7

10.04.

2012

140/85

mm hg

140/80

mm hg

84 p/

min

84 p/

min

18 r/

min

18 r/

min

36,3 36,6

11.04.

2012

140/80

mm hg

145/85

mm hg

85 p/

min

85 p/

min

18 r/

min

19 r/

min

36,4 36,7

12.04.

2012

140/80

mm hg

150/90

mm hg

86 p/

min

85 p/

min

18 r/

min

18 r/

min

36,5 36,8

13.04. 145/85 150/90 84 p/ 84 p/ 19 r/ 18 r/ 36,3 36,6

75

Page 76: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

2012 mm hg mm hg min min min min

14.04.

2012

150/90

mm hg

145/85

mm hg

85 p/

min

85 p/

min

18 r/

min

18 r/

min

36,2 36,7

15.04.

2012

140/80

mm hg

85 p/

min

18 r/

min

36,4

SUPRAVEGHEREA ELIMINĂRILOR

DATA SCAUN DIUREZĂ NR.

MICŢIUNE

VĂRSĂTURI TRANS-

PIRAŢIE

MENSTRĂ

3.04.

2012

2 1400 ml 4 - minim -

4.04.

2012

2 1300 ml 5 - - -

5.04.

2012

1 1400 ml 6 - - -

6.04.

2012

0 1300 ml 4 - - --

7.04.

2012

2 1400 ml 4 - - -

8.04.

2012

1 1400 ml 5 - - -

9.04.

2012

0 1400 ml 5 - -- -

10.04.

2012

1 1300 ml 6 - - -

11.04.

2012

1 1400 ml 4 - - -

12.04.

2012

1 1400 ml 5 - - -

13.04. 2 1300 ml 5 - - -

76

Page 77: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

2012

14.04.

2012

1 1300 ml 4 - - -

15.04.

2012

1 1400 ml 5 - - -

Prelevări de produse biologice

Recomandări la externareValori normale

Valorile

pacientului

Leucocite 4500-10000mm3 12000mm3

Pacient internat la data de 03.04.

2012 se externează la data de

15.04.2012, în stare ameliorata si

cu următoarele recomandări:

-continuarea tratamentului

conform reţetei prescrise;

-reluarea progresiva a activitatii

fizice.

- regim alimentar hipocaloric,

hipolipidic, hipoglucidic si

hiposodat, in vederea scaderii in

greutate.

-control medical periodic prin

ambulatoriul de specialitate.

Hemoglobina 13-18g/dl 11,5g/dl

Hematocrit 42-52% 37%

Trombocite 150-350000mm3 255000mm3

Uree 20-40mg/dl 24 mg/dl

Creatinina 0,6-1,2mg/dl 1,2 mg/dl

VSH 3-10mm/1ora 19 mm/1ora

TGO(ASAT) 7-40U/L 53 U/L

TGP(ALAT) 5-35U/L 31 U/L

Hdl 60+mg/dl 78mg/dl

Ldl -100mg/dl 144mg/dl

T.QUICK 12-15 sec. 19 sec.

Timp Howell 50 sec.-1min. 20’’ 1’ 33’’

INR 0,9-1,1 1,65

APTT 28-35 secunde 31 secunde

Clor 96-106mEq/l 105 mEq/l

Sodiu 136-145mEq/l 146 mEq/l

Amilazemie 20-140U.I. 104U.I.

Trigliceride 35-160 mg/dl 178 mg/dl

Glicemie 70-115mg/dl 110 mg/dl

Fibrinogen 200-400mg/dl 750 mg/dl

77

Page 78: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Proteine totale 6-8g/dl 6,9 g/dl

Colesterol total 150-200 mg/dl 271 mg/dl

Lipide totale 600-800 mg/dl 923 mg/dl

CONCLUZII

Infarctul miocardic este cauza ce mai importanta a deceselor prin boli cardiovasculare atat

la noi, cat si in lume.

La baza producerii infarctului miocardic sta procesul de aterogeneza care are ca si

cauza pe langa factorul genetic, dislipidemia, factorul imunologic.

Ca si factorii de risc pentru infarctul miocardic am gasit in primul rand diabetul

zaharat

- dislipidemiea, hipertensiune arteriala, obezitatea, si fumatul.

Durata de debut cu aplicarea unei medicatii adecvate si internarea in unitatea

coronariana este de mare importanta (sub 6 ore) in unitatea UPU inceperea precoce a

trombolizei creste sansa de reperfuzie a miocardului.

Combaterea durerii, a tulburarilor de ritm si conducere este un obiectiv prioritar.

In studiul de fata sa observat ca terapia fibrinolitica folosita a fost benefica

majoritatii cazurilor studiate si cu un rezultat bun si fara complicatii majore.

Coronarografia a reflectat succesul tratamentului cu agenti trombolitici, privind

reperfuzia ramurii arteriale responsabile de producerea IMA, evidentiind modificarile

morfofunctionale si permeabilizarea ramurii arteriale coronare respective.

EKG a reprezentat un examen principal cu valoare diagnostica si decizionala pentru

tratamentul trombolitic precum si cu valoare in estimarea rezultatelor acestei terapii.

Simpla durere retrosternala chiar evocatoare de IMA a fost considerata insuficienta

ca element unic pentru diagnosticul de probabilitate al IMA. Efectuarea si a unei singure

inregistrari.

78

Page 79: Anatomia Si Fiziologia Aparatului Cardiovascular Gata

Regimul de viata influenteaza toti factorii de risc, de aceea acea in concluzie, un

regim de viata sanatos va duce la scaderea incidentei acestei boli foarte studiata dar in

acelasi timp cu foarte multe necunoscute care raman de descoperit in viitor.

BIBLIOGRAFIE

1. „ Medicină internă pentru cadre medii”- Coneliu Borundel, Ed a 4-a, rev. Bucureşti 2009

2. „ Medicină internă” - vol 2, Boliile cardiovasculare metabolice, sub redacţia prof.dr.

L.Gherasim, Ed. Med Bucureşti 1998

3. „Introducere în medicina de urgenţă prespitalicească”, 2010, SMURD Sibiu

4. „ Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali”, manuale pentru

colegiile şi scoliile postliceale sanitare, Lucreţia Titircă, Ed. Viaţa Românească , Bucureşti

2002

5. „ Explicări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului” pentru şcoliile sanitare,

Lucreţia Titircă, Ed. Viaţa Medicală românească

79