DAN CORNELIU BRANEANU

EXPLORARI

IN ENIGMATIC

' Editura C.l.D.

Bucuregti 2Ol6

CUPRINS

(luvAnt inainte .......... 7

IO GEOGRAFIA SACRA

O hermeneuticd a munlilor Retezat...,.. ....... 9(lillimanii, munlii sacri ai RomAniei gi Regele Lumii.................,,.. 25Munfii Rardu,legende gi realitdgi .............. 33'l'riunghiul sacru al RomAniei. O intreagd cazuistici de dispari;iitotale fdrd urmi. .... 42

II" SCULPTURILE MEGALITICE

l)aniel Ruzo, sculpturile megalitice gi preistoria din RomAnia.Sl'inxul de la Toplet................,...

Slinxul din Bucegi

III" ENIGMETE APEI

(liite ceva despre fAntAni gi izvoare..Sinteza tipurilor de fAntAni.lzvoare tdmdduitoare gi istorice din tara noastrd......

IV" FENOMENE EXOTICE PARA-RELIGIOASE

lirrigma clopotelor care incep sd batd singure...... ...... 99(lonsecinlele profanirilor bunurilor sacre... ............. 103

V" ASTROLOGIE ROMANEASCA

O scurtd istorie a astrologiei rom4ne;ti...............,... .. 1,11,

465157

648993

Florian onili - Personalitatea complexd a unui mare .".".,..,","j

ffi;;;;,;;;;;-;;;;;,; ;,;;;; "1

Iniliatorul gi promotorul Parapsihologiei in lara noastrar'lProf. Gh. Marinescu ......,..........,.f 2S I0 profundi valoare spirituald: Ion Vulcdnescu........,.....................n01

i{

II

j

EXPLoRARI iN gNlcruarc I

GEOGRAFIE SACR.4

O hermeneuticd a muntilor Retezat

Catena munlilor Carpali romAnegti, semnificativd prin insdgiforma ei cu doud mari curburi, este alcdtuitd dintr-o serie de piesecomponente, fiecare cu o individualitate foarte marcatd atAt subaspect frzic, cAt mai ales sub aspect subtil, cel care, prin valenleleinci neelucidate, ne intereseazlin cea mai mare misurS.

Pentru Carpalii rdsiriteni, din aceste puncte de vedere ceimai importanli sunt: munfii Cdliman, Rariu-Giumaliu gi CeahlSu,ale cdror valenfe deocamdati nu le discutim.

Prima curburd, care cuprinde munfii Vrancei, Penteleul,Ciucagul gi chiar Bucegii, ridicd de asemenea extraordinare mistere,ln special in zona subteranului care insi doar enunldm ci exist5.

A doua curburi este reprezentatl. prin munlii Cerneisuperioare, Godeanul ;i Retezatul, Aliniamentul intre cele doudcurburi conline gi el munli cu probleme: Figdragul, Cozia, munfiiLotrului ai Sebegului gi ParAngul.

in ordinea importanlei acestor munli, considerali ai ultimeicurburi, se detageazlRetezalul ;i Godeanu care par si pdstrezestragnice mistere ale acestui spaliu primordial al civilizalieieuropene fgi nu numaiJ care este spaliul carpato-danubiano-pontic,recte in special lara noastrd.

Pentru cei neinformali gi deci neavenili la aceasti lecturS,atragem atenlia cd aceastd primordialitate a fost deja bine stabilitigl de cercetitori englezi gi nord americani gi ci, prin urmare, numai este cazul de a reveni cu tot felul de explicalii.

Retezatul gi mai ales Godeanu gi-au apdrat secretul gi o maifhc tnci prin faptul ci, din motive obiective de amplasare, au fostnrai pufin cercetafi. in Retezat a inceput, in ultimele decade, si

DAN CORNELIU BRANEANU1_0

umble mai multi lume, existand puncte de sprijin [cabane, refugii)'

Godeanu este insi din acest punct de vedere rimas in urmi, ceea

ce in realitate este un mare avantai,prin nepoluarea cu populalii

turistice nespiritualizate 9i nici mdcar corespunzitor educate'

Din punct de vedere fizic Retezatul deline cele mai numeroase

recorduri in comparalie cu ceilalgi munli ai Carpalilor'

Munlii Retezat au mai multe masive adiacente care nu pot

fi separate in mod clar. Toati aceasti suprafali ocupd cca' 4800

kmz, muntele Retezat propriu-zis acoperind doar a gasea parte de

750kmz,mai micd decat cea a F;giragilor; dar de trei ori mai mare

decAt a Bucegilor.Retezatul Mare gi cel Mic au cea mai mare indllime medie a

mun$lor nogtri. in plus au peste 60 de piscuri care depigesc 2200

m. altitudine. Retezatul deline recordul 9i la lacuri alpine prin cele

B2 unitifi, Dintre acestea lacul Bucura are recordul de suprafald [9

hal gi lacul Zinoaga, pe cel de adAncime (29 m')' Retezatul a plstrat

ceimai bine urmele florei terfiare gi are cel mai mare numdr (20J de

ghelari diluviali din Carpafi, inclusiv ghelari subterani [hipogeni)'Ene.tarut L5pugnic de 10 km.lungime 9i 200 m' grosime a fost cel

mai mare dintre cei ai munlilor nogtri. Cursurile de api subterane

redau vara prin izvoare apa acumulatd, astfel cd in anii secetogi [ca

in 192'1, gi 1.926) nu s-a resimlit lipsa ei a$a ca in Bucegi 9i Piatra

Craiului, Mai sunt gi alte unicitdli avAnd caracter pur fizic care insinu prezintd cel mai mare interes demersului nostru' Totugi mai este

de irdtat cd prima zdpadl,care cade in lara noastrl este pe muntele

Oslea ;i cea care se topegte ultima este tot acolo' VAnturile sunt

mai puternice ca in ceilalgi munli ai ldrii. Precipitaliile, la rAndul

lor sunt cele mai mari, ele vin brusc 9i sunt de o violen;i deosebitd'

Aceste caracteristici climatice definesc munlii Retezat ca o

regiune glaciald tipice in care Retezatul Mic este format din calcare

in timp ie Retezatul Mare este din roci duri (cristalin).peisajul, prin prezenla tdurilor 9i a blocurilor de granit, uneori

sub formd de lespezi risipite haotic ca urmare a acliunii ghefarilor,

IixPLoRARI iu nulcuattc I

are aspectul cel mai selenar intAlnit in munlii continentului nostru.

*

Aspectele subtile ale zonei la care ne referim incep in legdturdcu amplasarea in cadrul geografiei sacre, o disciplini care la noin-a pitruns, degi are riddcini gi in cultura veche eleni la care ne

referim ca fiind cea care este mai apropiatd de noi,in acest sens este de remarcat cd Vf. Gugu (2290 m.) ca gi Vf.

$ilegul Mare (1682 m.) se afld pe latitudinea nordicd de 45o'J.6' a

lnsulei $erpilo6, insulS a cirei importanli deosebiti intr-o relea de

comunicalie informalional-spiritual5 nu a fost inleleasi in vremurilenoastre. Menlionim ci vArfurile indicate fac parte din masiveleadiacente dar funclional legate Retezatului, respectiv munfilorGodeanu gi VAlcan.

Vf. Gugu, care probabil se leagd gi cu alte puncte ale releleiinformalionale din zond,prezintl;i unele "ciudSlenii" care ar putea

fi tratate separat, dar gi problema guganilor: "cei mai vechi oamenidin lume". Tot in categoria specificurilor subtile se include gi celpastoral, degi in aparenle aceasta ar apirea neinteresant. OctavianBuhociu, mare etnolog, considerd ci masivul Retezat apare inordinea vetrelor pastorale printre cele mai arhaice sau probabilchiar cel mai arhaic din Europa, adiugim noi. O particularitateexceplionalS in acest sens o constituie stAnele alcituite numai dinf'ete care fiinlau in masivul Buta Mare, Studiile marelui geograf IonConea au ajuns la concluzia ci in anul 1957 se cunogteau in RomAnia

circa 60 de munli-nedei, nedeia fiind o manifestare specificd de ornare valoare spirituald. Cercetirile ulterioare au ridicat numdrulrnunfilor nedei din lara noastrd la peste 1-00, centrul de greutateal acestora menlinAndu-se tot in Retezat.

Deci in Retezat vetrele pastorale erau cele mai vechi dinfar5, iar nedeile cele mai numeroase. Circumstanla aceasta desimultaneitate a unor astfel de intAietigi prezintd o valoaredeosebit5, cici existi munli care au numeroase stAne dar n-aurredei gi invers.

1I

L2l

DAN CORNELIU BRANEANU I

Revenind in Retezatul propriu-zis (750 kmZ) problematicaunor aspecte misterioase gi bineinleles incd neelucidate este foartevariati 9i gisirea unei ordini oarecum logice obignuite a prezenleilo{, nu prezintl interes.

Efecte sonore. in diferite ocaziicei aflafi pe munte au auzituruituri subterane sau sunete care ar putea proveni de la scurgerisubterane care de altfel nu sunt de imaginat in masive cristaline.Unul din cei mai mari cunoscdtori contemporani ai Retezatului,domnul Nicu fianu din Deva, semnaleazd cd a avut senzalia ci, inanumite zone stranii, se poate auzi curgerea unor rAuri subteranegi aceasta in Retezatul de nord construit din roci dure. De altfelmarele montaniard Mihai Haret scria intr-o publicafie in anul 1938ci ape subterane se aud curgAnd chiar la cota2250, firi insi a-gipune problema cum este posibil aga ceva, aceasti cotd realizAndu-senumai in Retezatul de Nord cristalin.

Un alt eveniment consumat a fost inregistrat pe ziua de 5august 1960 in masivul invecinat ParAng. AflAndu-se campat incort pe malul lacului CAlcescu domnul Ionel Hozoc din Bucuregti,de asemenea mare montaniard, intre orele 2 L.30 -22.00 a suferito puternici zdruncinlturd care i-a scos cortul din ldrugi gi l-aridicat la 1,0 cm. deasupra solului. Toati echipa aflatd in cort dupdterminarea episodului a constatat ci nimic de fapt nu se clintisedin loc, ca gi cAnd nimic nu s-ar fi intAmplat. Nu a existat nici uncutremur la acea datd in toatd !ara.

in altd ocazie,la 18 iulie 1991 ora'J-4.56, aflAndu-se peculmea $esele la vest de Vf. ]udele, marele cunoscdtor al munlilorRomAniei Icd Giurgiu din Bucuregti gi alli drumeli in alte puncteale Retezatului au simlit o zguduiturd foarte puternici ca un ecoual unui cutremur real produs in zona Timigoara, intrebarea care sepune, este cum de a putut un cutremur minor dintr-o zond relativatAt de indepdrtati si provoace in Retezatul de Nord o mi;care a

solului atAt de puternicd incAt oamenii instinctiv sd se ageze jos,

iar la lacul Bucura lespezile sd salte gi perefii verticali sd se migte.