Universitatea Al.I. Cuza – Iasi, Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor

Euro versus Dolar pe piata valutara internationala.

Student: Morarescu Valentin

master EAI,grupa 3

Cuprins

1. ANALIZA EVOLUTIE DOLARULUI AMERICAN1.1 Introducere: Decaderea lirei sterline ………………………………………………..31.2 Rolul international al dolarului………………………………………………………41.3 Criza dolarului……………………………………………………………………….5

2. ANALIZA EVOLUTIE MONEDEI EURO2.1 Rolul international al monedei euro………………………………………………….82.2 Extrapolare in viitor…………………………………………………………………12

3. CONCLUZII………………………………………………………………………………….14

BIBLIOGRAFIE...………………………………………………………………………………15

Euro versus Dolar pe piata valutara internationala.

2

1. ANALIZA EVOLUTIE DOLARULUI AMERICAN

1.1 Introducere: Decaderea lirei sterline

In urma celui de-al II-lea razboi mondial, dolarul a devenit lider incontestabil printre

monedele internationale, un eveniment de o importanta istorica. In 1899 ponderea lirei in

valutele detinute de institutiile oficiale era mai mult decat dubla fata de ponderile francului

francez si a marcii germane la un loc si mult mai mare decat cea dolarului. Chiar si in 1940,

volumul activelor lichide detinute in lire era dublu fata de cel in dolari. Cu toate acestea in anul

1945 pozitiile lirei si ale dolarului erau deja inversate. Razboiul in sine (incluzand aici creditele

acordate de SUA, imprumuturile angajate de Marea Britanie si alte consecinte ) a completat

trendul ascendent al dolarului.

Inversarea a reflectat tendintele pe termen lung, cu fundamente economice, care s-au

manifestat incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea. Economia Statelor Unite a depasit in

termeni reali economia Marii Britanii inca din 1872 iar in 1915 exporturile Statelor Unite erau

peste cele inregistrate de Regatul Unit. Un argument pentru ramanerea in urma a dezvoltarii

sistemului financiar american poate fi faptul ca prima banca centrala a fost creata abia in anul

1913. Dupa 1914, SUA a trecut de la statura de debitor net la cea de creditor net, in timp ce

Anglia a schimbat in directia opusa. Aceasta s-a datorat in mare masura imprumuturilor acordate

de SUA Marii Britanii pentru ca aceasta sa poata acoperi costurile generate primului razboi

mondial. Totodata, dolarul fiind ultima moneda convertibila in aur la un pret fix in anii ‘20, rolul

sau in comertul international si finante a crescut simtitor. Faptul ca lira si-a pastrat pozitia de

valuta cheie in perioada interbelica s-a datorat in primul rand inertiei. In anul 1945 insa

detronarea lirei britanice era de necontestat.

Declinul lirei a fost doar o parte dintr-un puzzle mai mare prin care Regatul Unit si-a

pierdut superioritatea economica, coloniile si puterea militara. Deasemenea, un rol important in

decaderea lirei a avut si decizia primului ministru american de atunci de a nu sprijini la FMI

moneda britanica asediata.

3

1.2 Rolul international al dolarului

In anii 90, a aparut intrebarea daca nu cumva dolarul se afla in procesul de a pierde rolul sau

de moneda internationala fara rival, asa cum s-a intamplat cu lira sterlina in trecut. Măsurând

cotele lor in rezervele valutare detinute de bancile centrale se observa ca yenul şi marca au

câştigat teren in mod constant in fata dolarului în cursul anilor 1970 şi 1980. Fundamentele

puternice pe care se bazau economiile Japoniei si Germaniei, in special surplusurile inregistrate

in balantele de plati si ratele scazute ale inflatiei, constituie o explicatie evidenta in aceasta

privinta.

Dar evenimentele din anii 90 au demonstrat ca raspunsul corect la acea intrebare era “nu”.

Observatorii au confundat o scădere a valorii de schimb valutar a dolarului cu o scadere a rolului

sau international. In realitate, economiile Germaniei si Japoniei, precum si monedele lor, au

ramas mult in urma Statelor Unite si a dolarului. Mai mult decat atat, rezervele in dolari au

crescut de-a lungul anilor 90, precum reiese din figura de mai jos. De asemenea, dolarul a

inregistrat o cerere ridicata si in alte privinte, cum ar fi pentru realizarea de tranzactii, in America

Latina sau in alte parti ale globului unde populatia si-a piardut increderea in propria moneda.

Fig 1: Rezerve in principalele 3 valute detinute de bancile centrale

4

In prezent aceasta intrebare apare din nou: „Este dolarul in pericol de a-si pierde pozitia

privilegiata pe plan international?”. De asceasta data, insa, raspunsul ar putea fi unul pozitiv. Un

prim argument in sprijinul aceste afirmatii este acela ca, acum, moneda euro este un rival mult

mai puternic decat erau yenul si marca in trecut. Un al doilea ar fi acela ca Statele Unite au un

deficit enorm al balantei de plati externe de peste 25 de ani, iar dolarul se afla pe un trend

descendent de pestre trei decade.

1.3 Criza dolarului

Deficitele enorme ale balantei de plati practicate de Statele Unite ale Americii in ultimii

25 de ani (in trimestrul trei al anului 2009 ajungeau la suma de 108 miliarde $), precum si

politicile monetare și fiscale agresive ale guvernului Statelor Unite ca răspuns la criza financiară,

au impus câteva economii emergente să-și exprime îngrijorarea cu privire la deprecierea

dolarului, care ar eroda din valoarea rezervelor lor valutare. Îngrijorarea acestor țări, poate fi mai

bine înțeleasă luând în considerare acumularea foarte rapidă de rezerve din ultimii ani (figura de

mai jos), cea mai mare parte din aceste rezerve reprezintand active exprimate în dolari americani.

Fig 2: Tarile care detin cele mai mari rezerve valutare

5

Grupul tarilor BRIC precum si Japonia (care impreuna detin peste 51% din totalul

rezervelor valutare exprimate in dolari)fac presiuni pentru a înlocui dolarul ca principală rezervă

internațională. Aceste țări nu au ajuns la un conses și fiecare din ele propune soluții ce ar

reprezenta cel mai bine interesul național, în detrimentul celorlalte state. Totuși, printre cele mai

realiste variante pot să menționez: euro și dolarul - să dețină în paralel această funcție; yoanul

chinez (sau Renminbi) - în postura de rezerva valutară mondială; sau crearea unei monede de

rezervă internațională pe baza DST-ului. Consider că prima variantă constituie acum cel mai

realist proiect în viitorul apropiat, mai ales că procesul de internațiolizare a acestei monede a

început deja.

Un dolar depreciat reprezintă o problemă pentru economiile emergente din Asia, dar și

pentru țările din zona Euro. O posibilă diversificare a rezervelor valutare ale țărilor din Asia ar

deprecia și mai mult dolarul american, în comparație cu monedele lor. Pe lângă faptul că

stimulează exporturile companiilor americane, un dolar slab este soluția de care are nevoie

economia americană pentru a diminua deficitul comercial excesiv pe care îl are în raport cu

partenerii săi comerciali. Potrivit lui Paul Krugman, SUA nu ar trebui să fie panicată de un dolar

slab. Iar dacă economiile cu rezerve mari de dolari ar încerca să-i schimbe pe o monedă mai

puternică, acestea ar face o favoare Fed-ului.

6

Dolarul nu mai reprezintă o metodă bună de prezervare a valorii, iar riscul aferent deținerii

sale este ridicat acum, a spus deținătorul premiului Nobel, economistul Joseph Stiglitz. Potrivit

lui Stiglitz actualul sistem de rezervă se află într-un proces de uzură și nu mai este o formă bună

de a păstra valoarea. Acum, dolarul nu oferă aproape nicio dobândă și deja oricine se uită la

dolar poate să spună că acesta prezintă un grad sporit de risc.

7

2. ANALIZA EVOLUTIEI MONEDEI EURO

2.1 Rolul international al monedei euro

Dintre indicatorii ce masoara gradul de folosire a unei monede pe plan international, cel mai

important este exprimarea acestei monede in cadrul tranzactiilor financiare transfrontaliere. La

scurt timp de la debutul sau, Euro a cunoscut o vasta utilizare in denominarea obigatiunilor. În

Europa a existat o creştere imensa in emisiunea de obligaţiuni corporative, exprimate în euro,

împreună cu o integrare rapidă pe pieţele financiare, pe pieţa obligaţiunilor guvernamentale, pe

piaţa actiunilor, precum şi in domeniul bancar.

In afara Europei, euro a inregistrat deasemenea un succes. Datoriile internationale

exprimate in euro au crescut de la 20% in era EMU la 30% in 2003. De asemenea, in prezent,

mai mult de jumatate din comertul tarilor din zona euro cu tari din afara acestei zone se

efectueaza in moneda unica europeana.

Probe incontestabile sugereaza faptul ca moneda euro este din ce in ce mai acceptata la plata

tranzactiilor cu amanuntul in timp ce dolarul iregistreaza o pierdere graduala.

Pentru a intelege rolul monedei euro si al dolarului pe plan international vom analiza piata

est asiatica care detine peste 54% din totalul rezervelor valutare ale globului, 20% din productia

mondiala si 27% din exporturi.

Astazi, la mai mult de 10 ani de la lansarea euro, dolarul continua sa joace rolul principal in

Asia de Est. Pentru a ne face o idee despre pozitiile celor doua monede – si distanta ce trebuie

acoperita de euro pentru a juca un rol egal cu al dolarului in aceasta regiune – vom considera

procentele acestora in: rezervele valutare, regimurile ratei de schimb, pietele valutare, piata

obligatiunilor si exprimarea lor in tranzactiile comerciale.

Analizand rezervele valutare din aceasta parte a mapamondului se observa clar cum

cantitatea de rezerve detinuta in dolari este mult mai mare decat cea detinuta in moneda

europeana. Este de adaugat faptul ca, in aceasta arie, diversificarea rezervelor a fost mai degrabă

"pasiva", decât "activă", adică, efectuata prin intermediul deprecierii dolarului faţă de euro şi alte

monede de rezervă , mai degrabă decât prin conversii.

8

Fig:3 Compozitia rezervelor tarilor asiatice selectate

Trebuie precizat ca este posibil ca transferurile de rezerve ce au loc catre Fondul Suveran de

Investitii pot avea ca efect mascarea diversificarii monetare.

Daca autoritatile monetare considera ca aceste transferuri ar putea avea ca efect determinarea

detinatorilor de dolari sa-si vanda rezervele, acestea vor dispune ca transferurile sa se realizeze

prin moneda cea mai opaca.

Compozitia monetara a rezervelor valutare la nivel global este dezvaluita de FMI in timp ce

portofoliile FSI nu sunt facute publice. De aceea este greu de apreciat care sunt detinerile, in alte

monede decat dolari, ale tarilor din estul Asiei care inregistreaza constant un excedent al balantei

de plati.

In regimurile ratei de schimb practicate de aceste tari dolarul joaca, de asemenea, un rol

dominant. Guvernele tarilor intervin frecvent pe piata valutara prin cumparari si vanzari de dolari

(desi cosul valutar folosit de autoritati este in general opac, cele mai multe studii in domeniu

arata ca moneda unica europeana este departe de a juca un rol semnificativ in acesta) pentru a

mentine cursul de schimb la nivelul dorit.

Imaginea generala a unei pozitii dominante a dolarului fata de euro in aceasta regiune este

reflectata si prin circulatia valutara, activele financiare si exprimarea lor in contractele

comerciale.

Tabelul de mai jos prezinta cotele principalelor valute pe pietele valutare asiatice. Ca si

circulatie valutara, dolarul domina pietele valutare est asiatice asa cum domina la nivel mondial,

detinand un procent de peste 90% in tranzactiile valutare din majoritatea tarilor din Asia de Est.

9

Fig 4: Cota detinuta in tranzactiile pe pietele valutare

a) Exprimate in miliarde dolari pe zi

b) Deoarece sunt implicate doua monede in fiecare tranzactie, procentul va fi 200%

c) include toate monedele celorlalte tari participante

In figura cu numarul 5, este prezentat de catre Banca Centrala Europeana,pe regiuni, rolul

pe care il joaca euro in obligatiunile internationale. Euro detine o cota modesta, de doar 23,9%,

in totalul obligatiunilor internationale la nivelul Asiei. Un rol mult mai important in aceasta

privinta il joaca dolarul care detine aproximativ 60.1% din piata obligatiunilor in continentul

asiatic.

10

Fig 5: Pondearea monedei euro in stocul titlurilor de creanţă internaţionale

In ceea ce priveste invocarea acestuia in tranzactiile comerciale, dolarul ocupa, din nou,

pozitia dominanta. Cel mai mic rol, dolarul, il joaca in schimburile comerciale cu Japonia, dar si

aici detine 55% din exporturi si 65,7% din importuri. Dolarul joaca rolul cel mai important pe

piata din Indonezia, acolo unde moneda unica europeana exprima doar 1.8% din schimburile

comerciale.

Fig 5: Pondearea monedei euro scimburilo comerciale asiatice

11

2.2 Extrapolare in viitor

Sub orice scenariu plauzibil, dolarul va rămâne mult înaintea monedei euro şi a altor

potenţiali concurenti, pentru multi ani de acum inainte. Dar este oare posibil ca dolarul sa fie

detronat in viitorul apropiat? Raspunsul il dau Menzie Chinn si Jeffrey Franknel care, in modelul

lor econometric incearca sa afle cand si in ce conditii euro va ajunge pe locul intai in topul

monedelor internationale.

Ei au presupus ca Marea Britanie, Danemarca si Suedia nu vor deveni membri ai zonei euro

in viitorul apropiat. De asemenea au presupus ca dolarul se va deprecia cu rata medie din ultimii

20 de ani si ca vor adera la zona euro tarile nou intrate in Uniunea Europeana.

Folosind nivelurile reale ale PIB-ului, volatilitatea cursului de schimb şi a volumelor de

tranzacţionare înregistrate în 2007, am obţine previziuni pentru dolar faţă de euro, ilustrate în

figura de mai jos. In acest caz, dolarul isi pastreaza pozitia in top cu un raport de 6/4.

Fig 3: Doar noile membre adera la UEM in 2010

Daca adaugam la ipotezele anterioare faptul ca pe piata valutara londoneza se vor

tranzactiona euro in proporie de 20% ajungem la estimarea ca euro va surclasa dolarul undeva in

jurul anului 2015, dupa cum reiese din graficul urmator.

12

Fig 4: Pe piata din Londra se tranzactioneaza euro in proportie de 20%

13

3. CONCLUZII

În ciuda faptului că au existat foarte mulți critici ai monedei europene care spuneau că

aceasta nu are nici o șansă în față dolarului și că acest experiment va fi un eșec, putem spune că

euro este un succes, acum, la mai mult de 10 ani de existență. Pe de altă parte au existat și mulți

optimiști care afirmau că acest succes va fi foarte rapid și că în scurt timp de la apariție sa va

detrona dolarul. Și în acest caz ne putem da seama că nu au avut dreptate, În realitate, euro a avut

doar două perioade de creșteri mai importante: la apariția sa în 1999 și în 2002 când a fost pus în

circulație numerarul.

Atractivitatea monedei euro este în continuă creștere pe piețele financiare internaționale dar

dolarul continua sa aiba un rol foarte important pe pietele asiatice acolo unde euro joaca doar un

rol timid. Acesta din urma va trebui sa castige teren pe aceste piete pentru a putea spera la o

pozitie privilegiata, asa cum o are dolarul in prezent. Viziunea pesimista asupra dolarului nu

trebuie neglijata, dar avand in vedere situatia actuala, este mult mai fondat un punct de vedere

optimist asupra dolarului.

Existau ipoteze cum ca, datorita crizei finaciare inca de actualitate, dolarul va pierde teren in

fata monedei unice. In realitate lucrurile nu sunt cu mult schimbate fata de cum erau inainte de

inceperea crizei. Acest lucru se datoreaza faptului ca Europa a fost lovita aproape in aceeasi

masura de criza cum au fost lovite si Statele Unite.

Multe din băncile centrale cu rezerve mari în dolari sunt afectate de deprecierea dolarului din

acest an. Acum este discutabilă capacitatea dolarului de a prezerva valoarea. De aceea, țări

precum BRIC, sau alte economii emergente, își manifestă profunda îngrijorare față de situația

actuală și solicită înlocuirea dolarului din funcția de principală monedă de rezervă. Un

posibil,dar putin probabil, inlocuitor ar fi moneda unica europeana.

Daca este sa dam crezare celor mai pesimiste previziuni fata de dolar si celor mai optimiste

fata de moneda unica europeana, putem conclude ca cea din urma, aflata pe un vizibil trend

ascendent va surclasa dolarul undeva in urmatorii 15-20 de ani.

14

Bibliografie

1. Lindert, Peter, Key Currencies and Gold: 1900-1913, Princeton Studies in International Finance, No. 24, August 1969

2. Aliber, Robert, 1966, The Future of the Dollar as an International Currency, New York: Frederick Praeger, Publishers

3. Bergsten, C.Fred, 1975, The Dilemmas of the Dollar, New York: New York Univ. Press4. E.g., Boughton (2001) and “From Suez to Baghdad,” Charlemagne, The Economist, March

22, 20035. MENZIE CHINN, JEFFREY FRANKEL, “The Euro May Over the Next 15 Years Surpass

the Dollar as Leading International Currency”, February 13, 20086. Alexandraki, Katerina – AllianceBernstein: Challenging the US Dollar’s Reserve Currency

Status7. JEAN PISANI-FERRY & ADAM S. POSEN, The Euro at Ten: The Next Global Currency?,

Peterson Institute for International Econimics, BRUEGEL, Washington, DC June 20098. Krugman, Paul - Notes on the dollar panic 24.11.2009,

http://krugman.blogs.nytimes.com/2009/11/24/notes-on-the-dollar-panic/?apage=29. Truman, Edwin M., and Anna Wong. 2006. The Case for an International Reserve

Diversification Standard. Working Paper 06-2. Washington: Institute for International Economics

10. ECB (European Central Bank). 2008. The International Role of the Euro (July). Frankfurt

15