ESENTA MARKETINGULUI
Click here to load reader
-
Upload
ledy-dragon -
Category
Documents
-
view
1.708 -
download
1
Transcript of ESENTA MARKETINGULUI
Compartimentul I. Fundamentele marketinguluiTema 1. Esenţa marketingului
1.1.Definiţiile marketingului.1.2.Conceptele de bază ale marketingului.1.3.Direcţiile de formare a conţinutului marketingului.1.4.Evoluţia marketingului. Etape în dezvoltarea teoriei şi practicii marketingului.1.5.Condiţiile constituirii marketingului în Republica Moldova.
1.1. Definiţiile marketingului.
1. Marketingul reprezintă un fenomen economic multilateral, care include
un set de elemente interdependente (figura 1.1).
Satisfacerea Cercetarea şi Bază meto- Formarea nevoilor identificarea dologică în unor metode consumatorilor cererii activitatea pe şi mijloace Respectarea Cunoaşterea piaţă de activitate intereselor cerinţelor pieţei Abordare pe piaţă a consumatorilor Modernizarea metodică întreprinderii şi a societăţii activităţii pentru acţiuni Formarea întreprinderii practice unui sistem
Metodă de de promovare integrare a a mărfurilor
eforturilor Folosirea pentru a unei largi
pătrunde pe varietăţi depiaţă instrumente
în acţiunea Concepţie Orientare spre întreprinderii intelectuală necesităţile pe piaţă Adoptarea optimă consumatorului a scopurilor Întocmirea
unei strategii eficace de activitate
Figura 1.1. Elementele interdependente ale marketingului.
10
MARKETING
Un
sist
em d
e gâ
ndir
e
Fil
osof
ia
busi
nesu
lui
Eti
ca
com
port
ării
în
afa
ceri
Met
odol
ogie
a
acti
vită
ţii
pe p
iaţă
Un
mod
de
cond
uită
Ans
ambl
u de
măs
uri
ştii
nţif
ice
perm
anen
tee
Astăzi, nu se poate vorbi de o definiţie universal acceptată a marketingului,
deoarece în literatura de specialitate pot fi întâlnite sute de definiţii, ele semănând
între le şi totodată diferă semnificativ unele de altele, precum urmează în figura
1.2. Astăzi, nu se poate vorbi de o definiţie universal acceptată a marketingului,
deoarece în literatura de specialitate pot fi întâlnite sute de definiţii, ele semănând
între ele şi totodată diferă semnificativ unele de altele, precum urmează în figura
1.2.
Figura 1.2 Principalele definiţii ale marketingului
Asociaţia Americană de Marketing
Drucker P.
Stanton I.
11
Ph. Kotler
Definiţii clasice
Activitate umană orientată spre satisfacerea cerinţelor omului pe calea schimbului de bunuri şi servicii pe piaţă
Arta de a crea şi satisface cererea într-un mod profitabil
MARKETING
Procesul prin care o organizaţie se racordează la piaţă într-un mod creativ, productiv şi profitabil
Proces social şi managerial prin care indivizi şi grupe de indivizi obţin ceea ce le este necesar şi doresc: prin crearea, oferirea şi schimbul de produse având o anumită valoare
Întreaga afacere privită din punctul de vedere al rezultatului final, adică prin prisma clientului
Marketing = satisfacerea cererii + beneficiu
Realizarea activităţii economice care dirijează fluxurile bunurilor şi serviciilor de la producător la consumator
Numărul mare de definiţii ale marketingului reflectă, în primul rând,
complexitatea şi orizontul larg al definirii marketingului; în al doilea rând –
numărul mare de şcoli de marketing, abordări metodice şi opinii. În acelaşi timp,
momentul - cheie al tuturor definiţiilor este orientarea către necesităţile unor
grupuri definite de consumatori şi abordarea complexă în soluţionarea problemelor
pieţei.
Scopul principal al marketingului constă în crearea şi menţinerea clientelei
prin utilizarea unor mijloace şi tehnici specifice de marketing. Realizarea acestui
obiectiv major este asigurat de „Management”, „Marketing” prin funcţiile sale de
analiză, planificare, implementare şi control (figura 1.3).
Figura 1.3 Managementul Marketingului (aspect conceptual).
În viziunea lui Kotler Ph. Managementul Marketingului reprezintă procesul
de planificare şi punere în practică a conceptului stabilirii preţului, promovării şi
distribuirii unor bunuri, servicii şi idei destinate schimburilor cu anumite grupuri,
care să satisfacă clientela şi obiectivele organizaţiei.1 Principalele componente şi
activităţi ale managementului marketingului sunt evidenţiate în figura 1.4.
1Sursa. [14, p.43]
Managementul marketingului:
12
Este un proces de transmitere a unor bunuri celor care au nevoie de ele, proces în care profitul firmei este condiţionat de satisfacţia clientului.
Presupune adoptarea unui proces decizional de marketing, (respectiv o activitate conştientă şi deliberată) de orientare a schimburilor de produse şi servicii către rezultatele aşteptate de firmă
Implică desfăşurarea unor activităţi concrete, fie de către vânzător, cumpărător, organizaţiile nonprofit, organismele guvernamentale interesate în stimularea şi reglementarea schimburilor.
Figura 1.4 Managementul marketingului (aspect operaţional)
1.2.Noţiunile de bază ale marketingului.
Esenţa conceptului de marketing este prezentată în figura 1.5.
Figura 1.5 Orientările principale ale conceptului de marketing
Noţiunile expuse anterior necesită o incursiune rezumativă în nucleul
categoriilor primare cu care operează marketingul, nevoile umane, dorinţele,
cererea, oferta de produse şi servicii, valoare, cost şi satisfacţie, schimb, tranzacţii
şi relaţii, pieţe, marketing şi marketeri.
volumului şi structurii pieţei
grupurilor de consumatori
13
Conceptul de marketing – este filosofia businessului care are un impact direct asupra companiei, inclusiv a determinării:
domeniului de activitate
scopurilor strategice şi tactice
Cercetarea pieţei
Cercetarea consumatoruluii
Culegerea informaţiei
Interpretarea informaţiei
Stabilirea misiunii şi obiectivelor firmei
Stabilirea strategiei
Elaborarea mixului şi programelor de marketing
MA
NA
GE
ME
NT
UL
M
AR
KE
TIN
GU
LU
I
Figura 1.6 Noţiunile de bază ale marketinguluiNoţiunile categoriilor de bază ale marketingului sunt redate în continuare
figura 1.7.
Figura 1.7 Definirea categoriilor de bază ale marketingului
14
Nevoia – exprimă o stare de conştientizare a lipsei unei satisfacţii elementare (hrană, apă, îmbrăcăminte, adăpost) a individului.
Produsul – tot ceea ce poate fi oferit pe piaţă încât să fie cerut şi cumpărat pentru a fi utilizat sau consumat.
Dorinţa – este superioară nevoii şi exprimă manifestările concrete ale nevoii umane în concordanţă cu personalitatea individului, statutul său social, în raport cu mediul care-l înconjoară.
Cererea – exprimă dorinţa pentru un anumit bun dublată de posibilitatea şi decizia de a-l cumpăra. Drept urmare numai o parte a dorinţelor se transformă în cerere efectivă pe piaţă.
Valoare, cost şi satisfacţie – oricine va analiza valoarea şi preţul unui bun sau serviciu pentru a-şi satisface o dorinţă.
Schimbul – este o modalitate de obţinere a unui produs dorit oferind altceva în locul său
Tranzacţia – este un schimb de valori între două părţi.
Marketingul de relaţie este format din firma în cauză, toţi distibuitorii, furnizorii, clienţii şi exprimă extinderea între ei a relaţiilor reciproc avantajoase şi de parteneriat.
Marketerul reprezintă persoana care se află în căutarea unei resurse deţinute de altă persoană şi care este dispusă să ofere ceva de valoare în schimbul acesteia.
Pieţe
Marketing şi marketeriProduse
Valoare, cost şi satisfacţieSchimb, tranzacţii
şi relaţii
Nevoi, dorinţe,cerere
Schimbul
Figura 1.8 Modalităţile de obţinere a produselor
În condiţiile economiei de piaţă schimbul reprezintă modalitatea
principală de obţinere de către consumator a produselor şi serviciilor. Totuşi
există şi alte 3 posibilităţi concurente pentru acestea (fig.1.8.).
15
Modalităţi de obţinere
a produselor
Producţia proprie
Constrângerea
Cerşitul
Schimbul
concept definitoriu pentru marketing, realizarea căruia
necesită cinci condiţii:
să exite cel puţin două părţi;
fiecare să deţină ceva care are valoare pentru celălalt;
fiecare să fie capabil să comunice şi să pună la dispoziţie produsul;
fiecare să aibă libertate de a accepta sau refuza oferta;
fiecare parte să considere că este potrivită să trateze cu cealaltă parte.
Marketingul operează întotdeauna cu o piaţă concretă. Piaţa include clienţii
potenţiali care au aceleaşi nevoi, dorinţe şi care sunt dispuşi şi au capacitatea de a
se angaja într-o relaţie de schimb pentru satisfacerea acestor nevoi sau dorinţe.
Principalele tipuri de pieţe sunt prezentate în figura 1.9.
Figura 1.9 Principalele tipuri de pieţe
1.3. Conţinutul marketingului ilucidat prin elemente componente de bază.
Definiţia complexă a marketingului – varietatea şcolilor şi definiţiilor
marketingului impune necesitatea elaborării unui concept complex al acestuia.
Marketingul,(componentele constituitive) pare a fi cea mai adecvată. Este vorba de
cele 3 elemenete de bază ale marketingului şi anume: (I) filosofia (optica,
conceptul) de marketing, (II) activitatea practică de marketing şi (III) activitatea
ştiinţifică de marketing (figura 1.10.).
În contextul celor menţionate considerăm oportun de a prezenta şi o
definiţie pur practică a marketingului prin prisma întrebărilor la care acesta
(respectiv, marketerii) urmează să răspundă (figura 1.11.)
6.Cum
să promoveze?
5.La ce preţ să vindem?
4.Cum să comercializăm?
3.Ce să producem?
2. Pentru cine să producem?
1. Care sunt cerinţele pe piaţă ?
Figura 1.11 Marketingul ca mod de acţiune a firmei pe piaţă
16
Pieţele guvernamentale
Pieţele consumatorilor
Pieţe
Pieţele producătorilor (industriale)
Pieţele intermediarilor
Pieţele externe
17
Optică economică modernă
I.principiile
marketinguluia) satisfacerea cerinţelor consumatorilor
b) orientarea pe termen lung a activităţii economice
c) eficienţa economică a activităţii
d) abordarea complexă a activităţii de piaţă
e) integrarea marketingului pe orizonturi şi verificarea în cadrul întreprinderii
bazate pe conceptul general de orientare spre
necesitatea clientului
Activitatea practică de
piaţăII.
funcţiile marketingului
aspect managerial
aspect operaţional
analizăplanificareimplementarecontrol
cercetarea consumatorilor
cercetarea mediului de marketing
inovare şi gama de produse (certificare)
preţuri, rabaturi, credit
canale de distribuţie şi logistică
negociere-vânzări
comunicare - promovare
inclusiv:- funcţii manageriale (analiză, planificare implementare şi control)- funcţii operaţionale (studiul pieţei, elaborarea ofertei, stabilirea preţului, distribuţia, promovarea ofertei ş.a).
III. Disciplina ştiinţifică
sistem categorial instrumental
propriu
mediul de marketingsegmentarea pieţeicomportamentul consumatoruluicercetările de marketingpiaţa şi conjuncturamixul de marketing, etc.
caracterul interdisciplinar (legătura cu alte
ştiinţe)
economiemanagementsociologiematematică – statisticăpsihologie
Figura 1.10. Elementele componente de marketing.
Conceptul de bază al marketingului este susţinut de trei piloni: orientarea şi
apropierea de client, marketingul intgrat şi satisfacerea clientului (figura 1.12).
Figura 1.12 Pilonii marketingului.
1.4. Evoluţia marketingului. Etape în dezvoltarea teoriei şi practicii
marketingului.
Marketingul a apărut la începutul secolului XX în SUA şi relativ rapid a
fost acceptat de către alte ţări cu economia de piaţă. Fostele ţări socialiste au aderat
mult mai târziu la conceptul de marketing, iar mediul academic şi de afaceri a
Republicii Moldova a cunoscut marketingul abia după 1980 (tabelul 1.1).
18
Identificarea şi definirea cerinţelor pieţei
Studierea comportamentului consumatorului
Segmentarea pieţei şi alegerea segmentului ţintă
Diferenţierea produselor
Restructurarea şi reorientarea tuturor componentelor firmei cu „faţa” către clientelă
„clientul” este cel mai important „element patrimonial” al unei firme
Scopul firmei este de a crea clienţi
Calitatea produsului sau serviciului
Accesibilitatea preţului
PIL
ON
II
MA
RK
ET
IN
GU
LU
I
Orientarea şi
apropierea de client
Marketing integrat
Satisfacerea clientelei
Tabelul 1.1
Istoria dezvoltării marketingului
Perioada Fenomenele petrecute în domeniul marketingului
1901 În SUA a început studierea cursului de marketing în Universităţile din Michigan şi Illinois.
1908 Prima organizaţie pentru cercetări în domeniul marketingului.
1926 În SUA a fost fondată asociaţia naţională a profesorilor de marketing şi reclamă.
1937 A fost fondată Asociaţia Americană de Marketing (AMA).1940-1960 Sunt create asociaţii de marketing în ţările Europei de apus (Franţa,
Anglia, Germania), Japonia.1960-1970 Asociaţia de marketing în Cehoslovacia, Polonia, Ungaria,
România.1990-1995 Se introduce cursul de marketing la USM, ASEM, UCCM, UASM,
UTM (Republica Moldova).1996-2000 Sporeşte editarea manualelor şi altor materiale în domeniul
marketingului (Republica Moldova).
În evoluţia sa marketingul a cunoscut 3 etape de bază, inclusiv cea de
producţie, vânzări şi de marketing (figura 1.13)
Figura 1.13 Etape în evoluţia marketingului ca şi concept.
19
Orientarea spre producţie
1900-1930 Orientarea spre vânzări
1930-1950 Orientarea spre marketing1950-2005Orientarea spre
creştere volumului de
producţie fără a cunoaşte suficient
de bine ce vor clienţii
Întreprinderile încep să se confrunte cu
supracapacitatea de producţie, iar cumpărătorii ocupă o poziţie dominantă
în cadrul pieţei
Apare şi se dezvoltă conceptul marketingului modern, care are scopul
satisfacerii nevoilor consumatorilor într-un mod mai eficient şi mai
operativ decât concurenţii
Concomitent cu evoluţia conceptului de marketing menţionată mai sus, a
evoluat şi atitudinea (acceptabilitatea) faţă de marketing a sectorului de afaceri şi
academic, în acest sens, marketingul a cunoscut iniţial o dezvoltare extensivă şi
apoi una intensivă (figura 1.14).
A crescut numărul întreprinderilor
Creşte experienţa întreprinderilor
Influenţa învăţământului şi a literatutii
Încep aplicaţii în practică pe baza acestora
Se acumulează experienţă
Trecerea de la metode simple la cele
complexe bazate pe suport ştiinţific
Utilizarea unor programe complexe
Implementarea experienţei utilizate de
întreprinderile ce au avut succes
Utilizarea strategiei de marketing
Figura 1.14. Evoluţia marketingului ca şi grad de acceptare.
Fiind o ştiinţă tânără, spre deosebire de alte discipline economice,
marketingul a evoluat şi ca direcţii de specializare (figura 1.15).
Figura 1.15. Evoluţia marketingului ca şi direcţii de specializare.
20
Dezvoltarea extensivă
Dezvoltarea intensivă
Extinderea funcţiilor de marketing în interiorul firmei
Dezvoltarea metodelor şi tehnicilor de marketing
Extinderea marketingului în noi sectoare de activitate
Adaptarea marketingului la crizele economice şi la noile transformări politice şi social-culturale
Dezvoltareamarketingului internaţional
La începutul evoluţiei sale marketingul deseori era confundat cu vânzarea.
Deosebirile între orientarea spre vânzări şi orientarea de marketing sunt mai
degrabă de natura esenţei decât a formei. Vânzarea priveşte interesul celui care
vinde de a-şi transforma oferta de produse şi servicii în bani lichizi, obiectivul final
fiind profitul din vânzări.
Orientarea de marketing urmăreşte satisfacţia consumatorului şi începe cu
studiul pieţei şi al comportamentului consumatorului, iar după vânzarea propriu-
zisă se urmăreşte produsul în consum şi exploatare. Orientarea de marketing
reprezintă o filozofie de afaceri care poate fi reflectată în expresia “Bine faci, bine
găseşti”. În continuare prezentăm schematic esenţa deosebirilor între orientarea
spre vânzări şi orientarea de marketing. (figura 1.16).
І.Orientarea spre vânzări Profit din vânzări
ІІ. Orientarea de marketing Profit din
satisfacţie
Figura 1.16.Deosebirile între orientarea spre vânzări şi orientarea de marketing
Trecerea la orientarea de marketing a condus la o serie de activităţi
suplimentare, legate în primul rând de studiul doleanţelor consumatorilor până a
produce ceva şi de service-ul post-vânzare. totuşi, beneficiile au fost mult mai
importante ţinând cont de faptul, că eforturile suplimentare pentru a vinde
produsele practic nu mai erau necesare. O altă destinaţie contraversată ţine de
21
ProduseProducţie
CantitativăPromovarea
vânzărilor
Nevoile, Dorinţele, consumatorilor
Marketing integrat
Calitativă
Punctul de plecare
Mijloacele utilizate
Natura creşterii
Obiectiv final
diferenţierea între activităţile de marketing strategic şi cel operaţional sau tactice
(figura 1.17).
Figura 1.17 Funcţii strategice şi operaţionale ale marketingului.
22
Marketingstrategic
Studierea pieţei
Alegerea pieţelor - ţintă
Conceperea produselor noi
Fixarea preţurilor
Alegerea canalelor de distribuţie
Elaborarea unei strategii de comunicaţii
Marketingoperaţional
Punerea în acţiune a companiilor de publicitate şi promovare
Acţiunea vânzătorilor şi marketingul direct
Distribuirea produselor
Servicii post - vânzare
Pe parcursul evoluţiei sale în toate ţările şi în toate domeniile de activitate se
manifestă un interes sporit faţă de marketing. Interesul pentru marketing este în
creştere, deoarece tot mai multe organizaţii, întreprinderi din sfera activităţilor
lucrative, nelucrative şi din domeniul relaţiilor internaţionale înţeleg modul în care
marketingul contribuie la îmbunătăţirea performanţelor lor (figura 1.18)
23
Sfera activităţilor
lucrative
Sfera activităţilor nelucrative
Domeniul relaţiilor
internaţionale
Firmele specializate în producţia de bunuri de consum zilnic
Firmele producătoare de bunuri de folosinţă îndelungată
Firmele de producţie a echipamentelor industriale
Firmele din domeniul serviciilor destinate populaţiei (companiile aeriene, băncile)
Societăţile din domeniul asigurărilor şi cel bursier
Prestatorii de servicii profesionale (avocaţii, experţii, contabilii, medicii, arhitecţii)
Universităţile, colegiile, spitalele, asociaţii artistice. Interesul este determinat de :
Confruntarea cu scăderea
numărului de abiturienţi, creşterea costurilor
Creşterea cheltuielilor de
spitalizare, utilizarea slabă a capacităţilor de care dispun
Grupele artistice resimt nevoia atragerii unui
public mai numeros, nevoia de
a atrage noi sponsori
Companiile multinaţionale investesc masiv în perfecţionarea aptitudinilor lor de marketing la nivel global, explorează posibilitatea existenţei unor pieţe cu potenţial ridicat
Figura 1.18 Evoluţia şi adaptarea marketingului în domenii de activitate1.5 Condiţiile constituirii marketingului în Republica Moldova.
Marketingul a apărut în urma unor cercetări economice în domeniul pieţei şi
sistematizării activităţii practice, având la bază teoria disciplinelor economice şi
metodologia ştiinţelor sociale (filozofia, sociologia, psihologia etc.)
În Moldova constituirea marketingului a avut loc iniţial prin extinderea
opticii marketingului şi activităţilor specifice la un număr mare de întreprinderi şi
în tot mai multe domenii de activitate. Această dezvoltare extensivă a
marketingului a reprezentat rezultatul acţiunii factorilor de decizie şi reacţia lor la
experienţele pozitive a celor ce apelează la marketing. Pe de altă parte a urmat o
consolidare a marketingului la întreprinderile care l-au implementat, trecându-se
treptat la dezvoltarea intensivă a marketingului. Astfel s-a efectuat transferul la
metode şi tehnici simple de cercetare la alte metode mai complexe, cu un suport
ştiinţific solid, precum şi de la acţiuni de marketing izolate la acţiuni integratoare,
coordonate în cadrul unor programe complexe într-un orizont larg.
Aceste două etape de constituire a marketingului semnifică căile majore de
dezvoltare a sa, ceea ce atestă faptul că dezvoltarea şi promovarea marketingului
este un proces de lungă durată, consolidându-se treptat în timp.
Noua paradigmă a gândirii de marketing în ziua de astăzi este marketingul
relaţional ce reflectă o etapă modernă în orientarea întreprinzătorilor în relaţiile de
piaţă. Marketingul relaţional constă în stabilirea, menţinerea şi întărirea rapoartelor
între parteneri. Adevăratul marketing relaţional trebuie să se bazeze pe o strategie,
în care ambele părţi vor rămâne loiale una faţă de alta.
În Republica Moldova e dificil să evidenţiem anumite etape în constituirea şi
dezvoltarea marketingului, deoarece ne găsim la faza începătoare a acestuia. Pentru
prima dată un curs de marketing a fost predat în anul 1990 la facultatea de Comerţ
în cadrul Universităţii de Stat din Moldova. Odată cu înfiinţarea Academiei de
Studii Economice din Moldova, în octombrie 1991 a fost deschisă facultatea
„Marketing”. Actualmente disciplina „Marketing ” este inclusă în planurile de
studii ale tuturor instituţiilor superioare de învăţământ de profil economic şi în
24
unele colegii. Printre primele întreprinderi din republică care au creat secţia de
marketing se numără: S.A Ionel, S.A Bucuria, S.A Zorile, Televiziunea Naţională,
etc.
Cauzele constituirii şi promovării marketingului în republică au fost diverse
(figura 1.19)
Figura1.19. Condiţiile constituirii şi promovării marketingului în Republica Moldova
25
Dinamismul social – economic
Apariţia şi intensificarea concurenţei libere
Propagarea experienţei pozitive în domeniu de către
instituţii şi asociaţii profesionale specializate în
domeniul marketingului
Schimbările rapide în sfera de producţie;Modificări în sortimentul şi calitatea produselor;Aplicarea progresului tehnico-ştiinţific;Diferenţieri majore între consumatori;Aprofundarea specializării ca rezultat al divizării muncii;Integrarea pieţelor naţionale în complexul pieţelor internaţionale;Liberalizarea preţurilor şi lichidarea monopolurilor comerciale ale statului;Schimbarea titlurilor de proprietate ale întreprinderilor, apariţia întreprinderilor private;Creşterea considerabilă a numărului agenţilor economici şi poziţiei lor pe piaţă
Concurenţa determină societăţile neeficiente, să părăsească piaţa;Concurenţa serveşte ca şi mecanism de distribuire a veniturilor într-o economie de piaţă;Concurenţa reprezintă un mediu foarte favorabil pentru realizarea principiilor marketingului;Concurenţa este un reglator al forţelor pieţei;Influenţa concurenţei asupra activităţii de marketing este globală;Impactul concurenţei asupra pieţei şi agenţilor care acţionează pe piaţă
Asociaţii naţionale de marketing (îşi concentrează activitatea asupra manifestărilor ştiinţifice, editării periodice şi difuzării conceptelor în domeniu)Apariţia Asociaţiilor Naţionale de Marketing în SUA, Franţa, Marea Britanie şi alte ţări dezvoltate;Publicităţile periodice sunt axate pe anumite specializări ale marketingului (marketingul serviciilor, marketingul industrial) şi zone de mare activitate din problematica marketingului (managementul marketingului, politicile de marketing)
Condiţiile constituirii marketingului în Republica Moldova
Activităţile de marketing se desfăşoară într-un cadru global foarte dinamic.
Operatorii de marketing din Moldova sunt nevoiţi să-şi revizuească permanent
obiectivele şi practicile de marketing. Întreprinderile de azi se luptă cu o
concurenţă tot mai piternică la scară globală, cu degradarea mediului înconjurăror,
cu stagnarea economică, cu problemele sociale, politice. Factorii esenţiali care
determină modificarea peisajului activităţilor şi a strategiilor de marketing, inclusiv
şi în Republica Moldova sunt: procesul de globalizare rapidă, modificarea
conjuncturii economice mondiale, necesitatea unor acţiuni cu o mare implicare
socială.
Figura 1.20. Implicaţii ale globalizării asupra marketingului.
26
Economia mondială suferă o schimbare radicală
Distanţele geografice şi culturale sau redus odată cu apariţia:
Televiziunii prin satelit
Fax-urilor
Legăturilor electronice şi telefonice internaţionale
Posturilor de televiziune prin cablu
Firmele îşi extind masiv operaţiunile
Companiile încearcă să-şi creeze o structură globală care
Comercializare
Aprovizionare
Producţia pe piaţa mondială
Permite să transmită rapid ideile dintr-o parte în alta a lumii
Firmele, întreprinderile sunt afectate tot mai mult de concurenţa globală