EPISCOPIA LOR - UVVG 2020

CUMANII

EPISCOPIA LOR

DE

Dr. IOAN FERENTPAROH

B L A J,

TIPOGRAFIA SEMINARULUI TEOLOGIC GR.-CATOLIC

A

51

www.dacoromanica.ro

Prefata

Amintim aci, ca lucrarea de MO e partea adoua dintr'un studiu mai intins despre Inceputurile-catolicismului in Moldova, care e impartit in epocateutona si epoca cumana.. Epoca teutona, sau ca-tolicismul In Moldova, sub ocrotirea cavalerilor teu-toni din Tara Barsei, a aparut numai In CulturaCregina"), In anul 1920; epoca cumana e lucrareade fata, data In vileag mai Intaiu In aceeas revista, Inanii 1922-1925, si acum in aceasta editie separate.Au mai urmat doua articole, cari, cum vad, lipsesc Incartea aceasta, anume: Iar6s franciscanii la Milcov"2)si Romanii In eparhia Cumanilor"3). Intrerupandu-se,apoi, aparitia revistei din Blaj, s'a Intrerupt si conti-nuarea studiului despre Cumanii vi Episcopia lor. A-, -asta e explicatia sfarsitului brusc al cartii de MO,care nu e terminate. Nu ne-a mai fost cu putinta niciindreptarea greselilor de tipar la cuvintele grecestisi aiurea.

Tinem sä multumim, $i pe aceasta cale, acelorpreoti din Ardeal cari, in frunte cu parintele Dr. VictorMacaveiu, atLaratat atata interes pentru scrisul nostrusi ne-au silit la continuarea articolelor, cand voiam saIntrerupem publicarea for In revista.

Butea-Miclauseni, I Sept. 1931.Dr. loan Ferent

paroh.

1) Anul IX (1920) pag. 136 -164; 193 - 211; 238-246; 302 309. Aceststudiu e supus in lucrarea de fall.

1) Cultura crestini, XIV (Blaj 1926) 173 175.0) Tot acolo, pag. 211-213.www.dacoromanica.ro

I. Cre§terea §i desvoltarea puteriicumane (105d 1206).

I. Pacinafil Uzii.

Pacinatii, -Uzii si Cumanii erau Intl de acelas singe sigraiu, deosebindu-se numai politiceste, cum se deosebiau pevremuri Moldovenii de Munteni sau Alemanii de Baiuvari.Cumanii, fiind astfel o ramura iesita din trunchiu, trebuie,pentru o mai buns orientare, si-i asezim langi fratii lot; Incadrele timpului.

Inceputurile istorice ale Pacinatilor stau in stransi le-gituri cu soartea vechilor Unguri. Acestia locuiau tntre flu-viile Ural si Volga, inchisi la nord de 'turtle Cama si Bielaia,iar la sud de apele Samarei. Leaginul acesta primitiv al Ma-ghiarilar se numia Ungaria Mare sau Baskiria '); Bizaatinii tlcunosteau sub numele de Lebedia, dela cel dintAiu voevodungur, Lebeiias9, predecesorul lui Arpad; Arabii ti ziceau Mag-garde, cum se poate vedea to lbn-Das1a9, pe cand in croui-cele ungideqti se mai chiatni si Dentia4).

Inmuftindu-se, peste Inasura tarij lor, si apisati de po-poarele Imprejmuitoare, intre sari aunt amintiti mai ales Pa-cinatii, o mare parte din lecuitorii Ungariei Mari parasesestepele strabune si, cautandu-.si norocul In apus, ocupa tiriu-turile cuprinse intre Nipru qi Carpati, regiune ce poarti nu-mele de Ate! Uzu.9 Emigrarea aceasta a Ungurilor si asezareafor !rare Nipru si Carpati, Nestor o pune la anul 888.9

9 Dr. Nikolaus Pfeiffer, Die ungartsche Dominikaneordens-provinz (Zurich 1913) 10022. Robert Roesler, RomAnische kdien(Leipzig 1871) 157, dapa raportul misionarilor Iullan (1237),Ioan de Plano Carpini (1246) Vilhelm de Ruysbroek (1254J.

2) Constantinus Porphyrogenitus, De administrando imperio,cap. 38, ed. Migne, Patrologia Graeca, sq. II, tom,113 (Paris1864) col. 317: ..dep'soia, d;rd raj rreuirov iti'mpribov cezirrZY.

Reprodus In traducere germana de Roesler, op. citAnhang, pag. 862.

Geza Kimn, Codex Cumanicus (Budapesta 1880) LX j.ConsCsPorphyrog', op cit., loc. cit.: '147-E2.-Obtov, mai bine

deck rElzogov, Roesler, op. cit. pag. 154 -5.9 Nestor, Cronica rusea-scA, cap. f9, trad. Louis Leger,

Chronique dite de Nestor (1884) 18-9.

4)

6)

ji

si

www.dacoromanica.ro

2

Pacinatii, numiti si Pecenegi, locuiau la tnceput intrelluviile Volga It laic, in vecinatatea Chazarilor $i- a Uzi lot"),&valid la nord Ungaria Mare. Intre 894 si 899, Chazarli inalianta cu Uzii navalesc asupra Pacinatilor i, Invingandu-i,Ti alunga din locuintele lor, pe sari be iau deacuma Uzil"9.0 parte insa din Pecenegii invinti ximane pe loc, sub domi-natia Uzi lor, de cari se deosebiau unmet -prin hainele scurtepans la genunchiu si manecile taiate.3) Marea majoritate carea pornit, spre apus, trece tntaia data prin Rusia la 9159, undeincheie pace cu Igor, marele duce al Chievului, spre a se-arunca apoi asupra Ungurilor din noua lox patrie,, Atel-Uzu.Tot ce s'a petrecut aici nn e, deCat o lupta uriasa de flareurinate de vartejul instinctelor animate, to goana pentru exi-stenta, Ungurii sunt batuti si aruncati pentru totdeauna din-colo de Carpati, In pustele Panonier), ultima for patrie, pewind Pecenegii tsi poarti nomads for putere dela Nipru pansla Portile de Fier 0 din Carpati pana In valurile Istrului, pu-nAnd In primejdie popoarele vecine. Un istoriograf bizantindin acele vremuri, Kedrenos, prinde In cateva linii graniteleindicate mai sus ale Pecenegilor: Pacinatii °cal:4 sesurile dedincolo de Istru, dela fluvial Boristene (Niprul) ;Ana' la Pa-nonia, si, fiind nomazi, tsi due vieata vesnic sub corturiu6).Aid traiau ei si domniau independenti, and, pe-ta 1050, ketrezesc cu Uzii In spate.

t9 Const. Porpytog., op. cit., cap., 37 ed. col -312.

drill (' ,10.)= Volga, re, z = laic, Uralul; in loc de 11ai:40v;

trebuie pus X4citdovs caci indata dupl aceea e vorba de Chazari.Idem, ibidem, ed. cit., col. 313. Porarogenitul determine

aici si timpul in care s'a petrecut faptul: -50 ani inainte de datala care tip alcatuia cartea-, dupa cliteva liaii insal pune 55 ani.Din Gap. 29 (ed; eit., col. 265) vedem, ca limparatul scriea acestcapitol la 6457 949.

Idem, ibidem, ed. cit., col. 316.4) Nestor, op. cit., cap. 26,. ad-ann. 6423 (= 915), trad. Leger,

pag. 32: Peceaegii venire India oars in B.usia i., incheind pacecu Igor, tnaintara papa la Dunareg,

5) Const. Porphyrog., op. cit. 38, ed. cit., col. 320.6) Kedrenos, Compendium Historiarum, ed. Migne, Patro-

logia Graeca, ser. II., tom. 122 (Pails 1889) col. 313.1 Bori-atene e NstruZ, nu Nistrul, cum crede 4 D, Xenopof, IstoriaRomatailors H (Bucuresti 1914) 248.

-

cit-,

I)

--=

www.dacoromanica.ro

Uz' tN lim6ife fiircetti inse(mir Poirul tateipurfa acest iume era Intetidevffl Iniestfal en o puterilica ni-ztifrtcS spre libertafe 1 neatarnare dej3lia. Uzii, nuinitf i!reChineit Kiuss sau Kuss, iar de A)abl dhui, erAtf dd neamttitEest loculau fa Intel:tut ce si intind defy fltl-vlui Ural (Taft) si Mitea Casfyin liana It mufitif Aliai. Deaici, o Parte Insetnteati pornelte spre spins 11` bate Pe Padf-natil dinttE laic si Volga, intre 894 si 899, Ittanc Iti-le locul:8)0- dal ramurA fnsd ramane ioc nitre laic qi Altfft,§uranduli istoria In aceste WO, sub numele de OE -Uzi, numece se va schimba in veacul at 11-lea In acel de Se/zinc', delaun mare print al lor, Selgiut, Infiintatorul dinastieizilor. Sub conducerea acestei dinastii, Qguzii ajung la-culmeaputerii, crewed vasta ImpArAtie a Selgiucilor, careli intindeacuceririle Ord tArmudle Mediteranet si ale Propontidei,amenintand impeNiul bizantin. Destiintandu-se, la sfarlitul yea-tutu' at 12-lea; Irnparatia Selgiucilor, §i ridicandu-se pe rui-nele ei imperiul chorazmian, Per§it (Miura Oguzilor din acestimperiu numele de Turcmaft, sire' a-i putea deosebl de cei-ial(i Turci.4)

Uzii dela Volga mai erau acolo la 949, and trivatatulimparat bizantin, Constantin Porfirogenitul (912-959), 10 al-catuia cartea, din care avem atitea §tiri privitoare la vremilede atunci. Aici, intre Volga si laic, amintirea for a rAmas !AnaastAzi in cele doul rauri de steps, cu numele qzun, can sewarsi In lacul sArat KamiHaic.5) Incurand Insa tai mifca §iti corturile, duqi de dorul apusului. Dar o parte din ei Tamarie§1 acum pe roc langl Volga, pastranduli acolo pana astazineamul si limba turceascA,.sub numele de Oet-beg sau Uz-beg9. trecand Volga, 417 mutA puterea centrals In V-

I) Karl Priedrth Neumann, Die VO1ker des sticilichen Russ-lands in ihrer geschichtlichen EntWickelung2 (Leizig 1855) 12932.Carte premiati de Institutul Franta

2) C. D!Ohsson, Higtoire des McingoTs,I:(Ar...,..ordam 1852)178.3) Veil rota 2 p4 pag. 31.4) C. D:'Ohsson, op. cit., pag. 178-9 pi 196.5) K. F. Neumann, op. cit., pag. 12933. Tinutul locuit de

Uzi intre Volga si talc e numit de Const. Porfirog (op.- cit.,cap. 37) Uzia, Onta.

4) Idem, ibidem, pag. 131: Oez-bek sau Uz-bek = stapinliber. Dr. Alexander Giesswein, Die Hauptprobleme der Sprach-wissenschaft (Freiburg i. Br. 1892) 69.

I

fitful

si itt stipele,

p deVA-

Selgivci-

Cellalti,

t---

www.dacoromanica.ro

-- 4

nuturile Niprului, pe care populitia turceascA II numesteastAzi Uzu,') nume pastrat si In cuvantul Atel-Uzu. De aici se-Intind spre Bug, pe malul cAruia Intimpinim }i astAzi orasulOtsakow, numit de-Turci Ossy-Kala, adecA/ Intaritura-Uzilorsap pe scurt Uzu.2) OcupAnd apoi Moldova, ei isi lash si aidnumele In doNA riuri renumite In isteria noastrA, -Uzu! siOit-Uzu/ din vechiul tinut at Trotusului. Subjugand, in sfirsit,.pe Paclnatii Inghemuiti in Dobrogea, Uzii tsi lash si aidnumele In Uzo-Limna, adeca Mlaginele-Uzilor, la gurile Du-narii.$)

In legAtura cu spiritul de libertate at Uzilor, izsroarelebizantine releveaza nobleta for de singe, In comparatie cuurgisitii Pecenegi, cari sunt totus de acelas neam cu.*Poporul Uzilor scrie Skylitzes e un element mai nobil!rare Pacinatia, iar Glycas observa,-ca aunt cei mai nobilidintre Pecenegi". Aceleasi izvoare mai pun in relief si faptul,ci Uzii erau mutt mai numarosi si puternici cleat Pacinatii,4)observatie, care ne explicA In parte si vertiginosul avant alacestul popor de oameni liberi. Pe MO numArul mai maresavantul Uzilor mai era favorizat si de imprejurarea, ca Pece-negii stateau atunci sub comanda militara a lui Tirah, un omlenes si iubitor de liniste", cum 11 caracteriseazA Kedrenos.9,

In asemenea imprejurAri, Pecenegii, prigoniti dela Niprupia la DunAre, sunt infundati de cAtri "Uzi, pe la 1050, Inacele locuri mlastinoase dela gurile lsirului, pe can Bizantinii,

1) K. F. Neumann, op. cit., -pag. 129822) Ideas, op. cit pag. 129 ".8) Anna Comnena, Alexias VII, ed. Migne, Patrologia

Graeca, ser. IL, tom, 131 (Paris 1864), col. 561: "Ocollip,97,.D4o).ipvti, unde se explica si originea uzicts, a localitatii.

^ 4j Skylitzes, Kedreni continuatio, ed. Migne, Patr, Gr., ser. II.,tom. 122 (Paris 1889) cbl.. 384: Or,Lov rid vo (yivog ag zai divotZzi.5-1.zew zai riov J fartyczcov eiquiareov"re zal croAv.1-40-ga--reeov), Zonaras. Annal lib. XVIII, n. 9, ed. Migne, tore. 135(Paris 1887) col. 252: Oi4)v .,1-10Tog (.2Vacct za. room Early TUIRlia-rtvdztav ;cal zarci 7blovs i'leteoz,0 rai ;card inrcepolijvrasa rag ...?-xvowcoig zeortpaipsvov g'.0-vfat). Glycas, Annal.-IV, ed.Bonn 1836, pag. 605: ''Eavog v (tZO_ 6cz &cu. (5g zaz T( pHargivozwy of ayEaarepot).

5) Kedrenos, op. cit., ed. cit., col. 313.

pane

,Tei

;r2.110-ovg

from

dinsii.

www.dacoromanica.ro

5 --

4e vor numi deacuma Mla$finile-Uzilor, Uzo-Limna.1) Framan-tarile Viteazului Pacinat Keghenes. care mai pe urma se vaface crestin, nu pot schimba situatia. Suprematia Uzilor sepronunta tot mai tare. E interesanta In aceasta privinta invaziadin 1057 a Pecehegilor in Imparatia bizantina. Toti observa,ca intaiul prilej la aceasta havalire 1-au dat Unguril, prin in-cursia for in imperiul lui Isaac Comnenul (1057-1059). Pad-

milli se folosesc de aceasta ocazie, pentru a iefl din locurilemlastinoase in cari stateau ascunsi", cum noteaza Skylitzes,sl pentru a navAli in imperiul bizantin. Dar de,ce stateauascunsi in acele mlaftiniu? Pricina ne-o cla Anna Comnena,scriind cA, la stanga Dunarii, Pacinatii erau apasati de po-porul GO lor; spre a scapa de aceasta presiune, ei trec Inimperiul bizantiuCine suet 'lima acesti Geti ai Anne'? Getiicari alcatuesc un popor puternic Is nordul Dunarii, Getii cariasupresc pe Pacinati, varindu-i in baltile Istrulur, Getii cariprin apasarea for silesc pe Pacinati sa se retraga In imperiulbizantin, acesti Geti, nu pot fi decat Uzii, amintiti cu acestnume specific la 1065 de Skylitzes, Zonaras 0 Glycas, ca unpopor superior Pacinatilor in numar 91 putere, la stanga Du-,narii. -Daca Anna Comnena nu intrebuinteazi numele for spe-*cific, aceasta provine din patima scriitoarei, de a desemnapopoarele cu mimiri de reminiscenta arhaicA. Chiar 0 aici,povestind until si acelas eveniment, ca 0 celelalte izvoare ci-tate, ea pune Sauromati sau Mizi", unde ceilalti scriu Pa-cinati"; ea intrebuinteaza Dacia, unde Skylitzes, Zonaras siGlycas pun Unguri". Mara de aceasta, si contextul istorical' evenimentelor din stanga Dunarii In aceasta epoca cere, caprin Getii" Comnenei sa intelegem pe Uzi. Ramane deci sta-bilit, ca Uzii au silit pe Pacinati, sa treaca in imperiul bizantin.Cat de slabiti au fost acestia, In urma deselor infrangeri st-ferite din partea Uzilor, reiese si din faptul ca, intalnindu7sein Bulgaria cu ostirile impAritesti, to-ate triburile paci-nate se supun lui- Isaac Comnenul (1057 1059), afara de

') Anna. Comnena, Alexias VII, ed. cit., 561 (nota 3 pepag. precedents) si Kedrenos, op. cit., col. 313: Toy Toedx ozlizthrwg ,dvivrigek19.eiv mil 79-aOiluarrog, caXc'e xal xaraalivro: ek rdrraeie rti; 'Icrreq) -1'44 xai rcic 4,evag. Aceasta s'a petrecut subdomnia lui Constantin -X,-Monomahul (1042-1054).www.dacoromanica.ro

6 ---

tangrul al yitpazu) §elte, c§rel gdrnpit, tin acliihnzo, lou.patlikhprda sa.1)

Blguitil On*, In ware 3)44, pe Amaigi drept al punirircentrui politic fp regiunc,4 uncle-i yqui Intpi In-

curAnsl, sub priptuj Tatu. ?fin ggrAtifeaklanteniei 4e Pacinali,Uzii ajunserA la calPIP4 Putprij.

Dela aceastA culme jnsl Aicepp ai sobpr4ui. La 10652),JJzli navalesc In imperiql biontin. Izvoarele bizantine rele-yeazi Ai ay trecnt Duarte cn 4ot peainul lore, cu soliile

coPiii Jor" ai cA. mitparal lqr §q ridica la 6,Q0,000, spcptindnumai pe j)Arpatii luptitorj; ele vorbpsc de navalirea Intre-gulul poppr al Wilor (01.4wp Mlle; ,1)14tx62). Trocerea IstruluiA fast operatA cu ajtitoru) plutelqr tungi, luntrilor flcute(tilt trunchiu scobit 41 a burclufurpor utnflate".. Axmata pizan-tina ;i hulgara, care pAzia malul !trent ill Dunarii, e nimicitA;,!genQralii sunt Juati prizonipri; Mesig Intreaga e inundate deUzi, ca de o mare revArsata; valurile Jor pAtrund paid inQresi4. ImpAratul Cgriptantin XI, Duca, nici pu IndrAzneate saporneascA Ithpotriya lox, .cpnv0; cA q_Asemenea nAvalA nuse poste gtavill. rnai rAmInea nici o pAdejde, decAt 1a Ce1de sus, far Cerul nu Fa pArAsit. IntorsAturp p fost atat de ne-alteptata, knit Bizantinji au vazut pcpasta o intervenlie-divina; Skylitzes vortnate de o adevaratA minune atribuiia ru-giciuniior ;j lacrimilor creltine.

pe and Uzii inaintau cu atata siguranta spre Consientinopol, Dulgarii ai, probabil, Valahii din Haemus facaliantA en Pecsnegii, can voiau sA se foloseascA do acestprilej, pentru a ;cutup la,nturile robjei uzice. Form4nd q pu-tornicl artnata, a4ia ii gtpcA pe Uzt_ dela spate, ImpingApclu-i-;pre suci §i t4in44-te retragerea. Iar jot, in vAile Macodoniei;i Traciei, puetlitorii dau de u citiaman multtngrozitor. Se fsca, !pump, p cimpa InfiprAloare, care-.1 secerifArA mils; ja -ace4a se .acia4ig4 incurand o toamete, carepitdeca price vitck militar4; Ist §fAr§it, o igro4 grea 4csAvarteate mizeria vi dezastrul. Uzii sunt sdrobifi.

Anna C91luena, Alexias III, ed. Migne,-col. 296-8.Skylitzes, op. cit., ed. Migne, col. 34 Zonaras: Annal.XVIII, 6, edi Migne, col. 245-8. Glycas, Annal. IV, --ed.Donn (1836) t N. 602.

2) Anul e rndicat larnurit: Sanul al 6-lea de domnia al luinConstantin Ducat (1059-1067) qi 2657347----1065.

atl

,g4

i

Nit-i

,in

cappiile

Irri-

I)lib-

F

mai,

www.dacoromanica.ro

7 ---

Din cei ramali In vieall, o parte tnsemnata se predi tm-pAratului Constantin Duca, care-i apazA in tinuturile Mace -doniei; o altA parte; care ea putut strecura pan& la Dun Are,fuge, nu la Pacina cariA urmAriau, ci la Cumanii ce seapropiau de Wile noastre. -Astfel dispare din istoria lumiimandrut popor de liberi, al Uzilor.')

2r. Numele, neamul §i graiul Cumanilor..Cumanii-poarti, ca gi Uzii un flume turcesc, derivat din

kom sau kum, care tnseamni nisip, pustie, steed, feg; astfelComan sau Cuman nu e altceva, deck locuitor al stepei. Slavii,IncepAnd cu Nestor, Ii desemneaza prin cuvantul Polovti, de-rivat din pole sau polo, care exprimi acelat lucru, ca vi hintcescul kom sau kum, aka ca Polovt nu-i, deck o tfaducete AcuvAntului turcesc Coman set Cuman, traducere, de card-§1di seama, ,cronicarul rusesc Nestor, cand scrie: Cumanii,adecA Polovtii, cari vin din.. step,'` ): La fel II caracterizauNemcii, prin Walwen, Falen, Falawa, cari in vechea,limbA ger-manA Inseanufnot locuitor al ;esului.1 In izvoarele bizantine,pe lAnga numele specific feopc'evut, IntAlnim i numele generic

Skylitzes, op. cit., ed. Migne, col. 384-6. Zonaras,Annal. lib. XVIII 9, ed. Migne, col 252-3. Glycis,. Annal. IV,ed Bonn (1836) pag. 605. Max- Biginger, Ein Bach ungarfschetGeschischte 1058-1100 (Leipzig 1866) 26 si Robert Roesler, Ro-manische Studien (Leipzig 1871) 330, vorbesc aici despre ni-valirea si dezastrul Cumanilor, trecand cu usurtnti peste OtcurZ'frvoq, pentrti a-si apara teoria despre identitatea politica a Cu-manilor cu Uzi!. Vom arata in alt context, cat de neistoriea eaceasta teorie. Mai amintim, ca tied asezati de ConstantinDuca in tinuturile Macedoniei si inrOlati mai pe urrna in armatabizantina, tradara cu totii pe imparatul Roman IV, Diogen, tre-cand la fratii lot Selgiuti ( Oguzi) si contribuincL astfel la deza-strirl dela Mantzikiert (1071). Skylitces, op. cit., ed. Migne, col.425 ..si Zonaras, Annal. lib. XVIII 13, ed. Migne, col. 269.

2) Nestor Cronica ruseasca, cap. 79, trad. Louis Leger,Cronique diter de Nestor (Paris 1884) 195.

2) Raportul misionarului Vilhelm de Ruysbroek (Rubruquis)1254, In HurmuzakiDensusianu, Documente, Il (Bucuresti 1887)268: 'Comani, qui dicuntur Capchat (Kipceak);a Teutons verodicuntur Loieeni, et provincia Valaniae. Cronicele Livoniene,ad ann. 122.1c * Terra Valvorume,, apud Kuun, Codex Cumanicus(Badap'esta 1;880) LXX. Otto de Freysingert, pe la 1158:Falorum CaMpanias, In Muratori, Scriptores terum Italicarum,

torn. VI, pag, 665.

')

fi

www.dacoromanica.ro

.2.2619-at (Sciti), intrebuintat pentru toate popoarele earl -s'auperindat din rasarit prid stepele Rusiei de sud pink to valeaDunarii noastre. Mai semnalam numele de Cuni, al cronicelorungurgti,ii Kipceak, al izvoacelor orientate, pentru a trece cu-vederea numirile arbitrare, pe cari le Intrebuinteaza unii scrii-tori vechi.$)

Cumanii erau de acelaf nem §i graiu, ca §i Uzii li Pa-cinatii. Identitatea de sange ?i limbs !titre Uzi i Pacinati erelevata de Skylitzes, Zonaras f i Glycas, cand afirma ca po-porul Uzilor e un element mar nobil tntre Pacinati", sau caUzii aunt cei mai nobili dintre Pactnati.9 Pe de alts parte,Nestor arata, ca Pacinatil §i Cumanii sunt frati5) pe cand AnnaComnena constata, ca aceste doua popoare vohesc aceealimba.6) famine deci Intre aceste neamuri numai deosebireapoliticd, constatati de documentele vremii.9

Pentru a clasifica popoarele dupa rasa, s'au desvoltat cutimpul doua stiinte deosebite, dintre cari una se ocupa cuformele -cuvintelor i structura graiului, iar cealalta cu struc-tura trupului li formele fetei: linguistica universalg fi antro-pologia popoarelor. AmAndoua aceste §tiinte rastoarna vecheateorie, care sustine ca neamul cuman se reduce la rasa mon-gols; ele stabilesc definitiv ca, departe de a fi Mongoli, Cu-manii sunt de rasa turaniana, fi anume o odrasla a tulpinei-turcefti. Pentru a dovedi aceasta, nu e nevoie sa ne pierdem

2) Pentru etimologia cuvantului turcesc, s av si german:Karl Friedrich Neumann, Die Volker des sildlichen Russlands2(Le pzig 1855) 132. Weber, Kumanes, in Wetzer und Welte'sKirchenlexikon8, VII (Freiburg i. Br. 1891) col. 1242.

4) V, mai sus, pag. 33 nota 4.8) Nestor, Crenica ruseasca, cap. 79, ed. Leger 192.6) Anna Comnena, Alexias VIII, ed. Migne, Patr. Gr., ser. II.

tom. 131 (Paris 1864), col. 625, sumeste pe Pacinati Tor9 ho-pcivoic bittoyAtUr (rex,.

7) Nimeni nta tagaduit aceasta deosebire intre Cumani giPacinati; sedusi ins& de ideutitatea etnica, si necercetand do-cumentele, unii au stabilit absoluta identitate Intre Cumani si-Uzi. In aceasta greseara au cazut, spre pildi, Max Biidinger, inBach ungarischer Geschichte 1058-1100 (Leipzig 1866) 26';Robert Roesler, Romanische Studien (Leipzig 1$71) 338; Weber,Kumanen, in Wetzer und Welte's Kirchenlexikon2, torn. VIi,(Freiburg i. Br. 1891), col. 1242; Th. Aur. Aguletti, Istoria Ro-manilor's, (Bucuresti 1919)- 43.

_ 8

www.dacoromanica.ro

93n speculatii ingenioase combinatii preistorice, cari 1-au(Ws pe loan Barbovescu la centopirea Cumanilor cuci trebuie sa raminem la fapte sigure, scoase din decumenteautentice, qi judecate dupa normeie antropologiei i ale lin-guisticei.

Aplicand aceasta metoda, Wand o comparatie intretipul mongol §i cel cuman, constatam o deosebire esentialichiar In acele trasaturi, tad alcatuesc criteriul antropologic alunei rare. Inteadevar, dupa documentele din epoca aaaritieiMongolilor, in tarile noastre, capuL acestora e patrat, fats fats,ochii a§ezati iar sprincenele se lungesc oblic dela parpans la nag, Wand Intre ochi un spatiu mai mare; nasul escull qi turtit, fata slabs galbena; statura e mica, iar pi-cioarele mai scurte decat talia. E o structura lipsita de pro-portie armonie, un tip urit respingator.2)

Cu totul alta e croeala Cumanului. Dupa izvoarele dinaceeaq vreme, capul cuman .nu e turtit In forma patrata, cilungue(, ;13a chiar putin Area lune); fata lungureata fi ea, ebruna negricioasi, oachefa4); statura, dupa cum reiese dintr'o

') loan Barbovescu, Die Basch-Araba and die Anfange desromanischen Staates, in Romanische Revue, An. VII, (Viena1891) 42.

2) Thomas Archidiaconus Spalatensis, Historic Salonita-norum pontificum atque Spalatensium, cap. 38 (scris XXXIIX),ed. Schwandtner, Scriptores- rerum Hungaricarum, in fol.,torn. III, (Viena 1748). 609: *Tertificum valde exhibent faciesaspectum; breves habent tibias, sed vasty pectora; lata est facieset cutis (= patia, batand In gaiben; vezi mai jos); imberbisgena et naris adunca; breves oculi, spatio -longiore disiunctii.ivo Narbonnensis catra arhiepiscopul de Bordeaux, 1242, InHurmuzakiDensusianu, .Documente I 1, pag. 211: *Habentautem... facies macras et pallidas,... nasos distortos et breves,...palpebras a ctinibus usque ad nasum protensas,... aspectus obli-uos et torvos,.., tibias breviores;... quad in tibtis deficit, in su-periort corpore compensaturt. Imparatul Frideric II catra regeleAngliei, 1241, dupA un martor ocular, In HurmuzakiDensusiaau,Documente I1, pag. 204: Homines parvae ac brevis staturaecunt... Vultus amp/os, aspectus torvos... habent". Un episcopdin Ungaria catra episcopul din Paris, 1241, ibid., pag. 207:

Crura habent brevni a, et corpus (= talia) longvtm«.3) Anna Comnena, Alexias III, ed. cit., col. 268 Facies

immodice longa.4) Perti, Scriptores rerum Germanicarum (Hannover 1840

pins 1856), -tom. IV. pag. 129: *Dicitur pro eo quod populusest colore fusco, velut Etiopese.

siMongolii,9

si

piezis,

si

si si

e.

www.dacoromanica.ro

- 10 -

predica In limbs cumanA a unui misionar, e lungA i impuni-toare.9 Aceasta ar ajunge, pentru a sgudui putin sigurantacare A. D Xenopol afirma, cI Pacinatii §i Cumanii ,sunt In-vederat Mongoli`.9

Dar sl mergem mai depute.Structura armonioasi a irupului cuman, fata frumoasa

atrAgAtoare, admitata de Europeni, au impins pe invatatulNeumann, sA afirme, ca Inainte de amestecul lor cu Mongolii0240); Cumanii aveau forma regulatA caucaziana.8) InteadevArcine nu cunoa§te frumusetea femeilor cumane? Anna Comnena,fiica marelui Impirat bizantin Alexie Comnenul (1081- 1118),descriipd frumusetea mamei sale, o compara cu femeile cu-mane, observand numai ca acestea au o fatA putin prey lung1.4)CA acest mic inconvenient nu le facea mai putin atrSgAtoare,reiese din nenumaratele cAsatorii intre principii europenifetele cumane. Astfel Mihail Sviatopolc, marele duce al Chie-vului (1093 12) tine In casAtorie pe fiica renumitului khancuman Tugor8); Qheorghe, fiul lui Vladimir 11, Monomahul41113-1125), se casatoreste cu fiica printuldi-cuman Aiepa,fiul lui Asen9; tot cumanA e i sotia lui Andreiu, un alt fiual 141 Vladimir Monomahul 7); fiul printului Oleg ti is desetie tot o fiicA de Cuman 8); Vladimir, liul lui Igor al Nov-gorodului, luat prisonier de Cumani, se IndrigosteVe in capti-vitate de pica marelui khan Conceal). §i se casitore§te cudAnsa9); Metislav, domnul Galitisi, tine In casatorie pe fiicakhanului caten, care_joaca un rol atat de insemnat In istoriaCumanilor,") Cumana era i sotia marelui domnitor romano-

') Kuun, Codex Cumanicus, pag. 141, in traducere*Alte cinch homines, audite sernionem meutnA.

2) A. D. Xenopok, istoriu_Romanilors, IC (Bucureqti 1914249 qk 247.

3) Kati Friedrich Neumann, op. cit., pag, 133.4Y-Vezi aipi 'iota 3 pag. 38.hi) Nestor, Cronica ruseascg, cap. '771 ad an.. 6602 (=.1094).

Leger 189.8) ibid, cap. 87 ad an. 6615 (=.1107), Leger 222,7) M. Karaomin, Histoire de ]'empire de Russie traduite

par. St. --Tr Thomas, et Jauffret, J.f (Paris 1819) 197.,8) Nestor. op. cit., loc. cit.

Karamsin, op. cit., III (Pulls 1819) 81.Id) D'Ohsson, Histoire des Mongols, I(Amsterdam 1852) 341.,

ctr

Ginalatina:.

Ideal,

9)

tsi

www.dacoromanica.ro

bulgar loanitiu (119T-1207), care s'a fators la credinta catoltci c.0 clerul i poporul sau, primind diademsgala dela Pontificele Roman 1); sotia lui Stefan IV al Ungariei(1270-1274 cunoscuta in istorie ;ub numele de ,,frumoasaElisabeta", era si ea o fiici de- Cuman 21; iar Ladislau 1V, fiuli urmasul lui Stefan IV, se Incurcase asa de mult ip frumu-

setea fetelor cumane, Incat numai o rascoala a magnatilorinterventia seven; a Scaunului Apostolic 1-au putut aduceinapol Ia adevarata-i sotie.1) Dar nu numai principli si dom-nitorIi vecini se legau de fetele cumane, ci si contii francezi,cari, In trecerea for spre Constantinopol, ajungeau in contactcu poporul cuman. Astfel, Guillaume, fiul lui Geoffroy de Mdsy,seniorul Baudouin de Haynaut si renujnitul Nariot de Toucy,Inrudit cu Ludovic al Frantei, se casatoresc, la 1239; cu fiicecumane, cari trec la religiunea catolicA.9 Credem ca si dra-gostea cea mare a regelui Stefan 11 al Ungariei (1114-1131)citra Cumani sti in legatura cu structura placuta si fata atri-&care') Semnalim, In sfarsit, sf constatarea cronicaruluicontemporan Rogerius, ca, Indata dupe introducerea Cuma-nilor lui Cuten In Ungaria sub regele 136 la IV (1235-1270)Incep si casatoriile cumano-maghiare.9

1) Ephraemihs Chronologus, Caesares, vers. 7825-8, ed.Migne, Patr. Gr., ser. II, tom. 143 (Paris 189L) 289.

11) Dr, Augustin Bunea, Incercare de istoria Ronranilor pAnala 1382. 13ucuresti 1912) 140.

') Chronicon Budvise, ed. Joseph Podhradczky (Buda A838)208-9: 'spreto thoro coniugali, filiabus adhesit Curnannrum;.,Eduarn Cupcheck et Mandulam vocatas, et alias quam plures, inconcubinas habebat, quarum amore cor eius merito depravatumest. ,Thurocz, Chrolrica Hungarorum, 11 cap. 79, ed. Schwandtner, Scriptores rerum Linngaricarum, in fol., I (Viena 1746)152. I. von Hefele, Konziliengeschichte5,, VI (Freiburg L.Br.. 18901 4198-9.

4) Chronicon Alberici, reprodus Ia B. P. Hascleu, Etyrolo-gicum magnum. Romaniae. IV (Bucuresti 1898) LXXIXLXXX.

5) Thurocz, Chronica Hungarorum, II cap. 63, ed. cit.,pag. 141-1: 'Rex autem_ Stephanus diligebat Cunos tunc tetn.-pgfis ?1,us guam decebat... supra modum diligebat eost.

Rogerius, Carmen miserabile, cap. 12, ed. kchwandtnerScriptores rerum Hungaricarum, its fol., I (Viena 1746) 299:sKuthen rex Cumanorum per regem (Bela. IV) et quatnplures.,alii per maiores et nobiles regni fuerant baRtizati, ita quod iam,oum Hungaris connubia copt.ralrbpts.

irrlpreuna se

I.

9

11,

www.dacoromanica.ro

- 12

E adevirat ca frumusetea cumana statea In contrastizbitor cu lipsa for de culture. Departe Inca de binefacerilesociale si individuale ale aestinismului, Cutpanii erau unpopor barbar, Incapatinat In obiceiurile sale pagane, jefuitor9i nomad, traind vesnic sub corturi. Dar nu-i mai putin ade-varat, ca frumusetea for e un argument tmpotriva reduceriifor la Mongoli.

Limba vorbita de el- va arunca o noun lumina asupraacestei chestiuni.

Graiul Cumanilor 11 cutoastem mai intaiu din numeleproprii pistrate in documentele privitsare la istoria acestuipopor si subliniate de not In tot decursul acestui studiuM Unalt materiaL linguistic sunt formularele rugaciunii Domnului(Tatal nostru), pe -care Cumanii catolici o Invitau in limbaAar si din care ni-s'au pastrat mai multe copii:2) Dar cel maiInsemnat document al acestei limbi e, faM indoiala, renumitulmanuscris din anul 1303, care se afla in bibliote.a sf. Marcu(Marciana) din Venetia. Arcatuit de un misionae ,catolic si-destinat pentru preotii din misiunea cumana, pretiosul ma-nuscris cuprinde in 164 pagine o gramatica, -dupl metoda prac-tica de atunci, un glosar destui de' vast al limbii cumane sio crestomatie interesanta, compusi din buciti dogniatice simorale, trecand dela pericdpe evangelicer-fragmente de predicisi strofe sacre, la un capitol special despre ghicitorile Cuma-nilor. Fara a cunoaste originalul din Venetia, lulies Klaproth1si procure o copie, pe care o publica la 1828, atragand pentruIntlia data luarea aminte a Invatatilor asupra acestui izvordin care Burge In plin limba-cumana.3) Desi copia procurati-de Klaproth era incomplete si plina de gfeseli, ea al-Ma totuscu deplina siguranta, la ce tulpina trebuie redusa limba nea-mului cuman. Mult a contribuit la aceasta invatatul Otto Blau,care, stapin pe limbile tufcesti, a Indreptat la 1875 multe din

Notam in treacit, ca numele Asenifilor romangs-bulgarie un nume propiu cuman: Assn. Louis Leger, Cronique dite de

_Nestor (Paris 1884) 272 si 346 la cuvintele Assn jai Osen.Gaza Kuun, Codex Cumanicus,(Budapesta 1880) XIIXIII

si XLIII, XLV, XLIXL,8) Iuliu Klaproth, Vocabulaire latin, persan et ocean de

la bibliotheque de Petrarcha, In Memoires relatifs a l'Asie, con-tenant des reeherches historiques et -pbilologiques sur les peuples-de l'Orient, III (Paris 1828) 113-256.

')

t)

www.dacoromanica.ro

- 13 -

greselile cuprinse- In editia lui Klaploth, dar nu dupa originalul venetian, pe care nu-1- cuno§tea nici el, ci dupA adAncile-sale cunostinte lingikistice.2) Abia la 1880, cincizecisidoi deani dupA editia incompleti si neexactl a lui K-laproth, putemInregistra o editie completk corecta si critics, ficuta dupAoriginalul din Venetia de contele Geza Kuun, membru al aca-demiei maghiare, editie Insotita de un studiu adesea confus,scris Intr'o Latina, care lasA mutt de dorit.2)

Ei bine, numele proprii cumane, formularele rugAciuniitdomnesti mai ales, manuscrisul din 1303 dovedesc pani la,evidenta, ca limba cumanA e o ramurA a celei turcesti, asa caIn aceastA privintA nu mai exists nici cea mai mica IndoialA.3}Dela graiu concludem la neam: Cumanii cunt o odraslaturceasca.9

Acela§ lucru reiese si din izvoarele istorice. AmintimmArturia lui, El Masudi si genealogia Cumanilor din Cronica luiNestor, pe baza cArora Max Bildinger Itsi formulase, Inca la 1866,teza istoricA: Die Kumanen waren ein tiirkisches Volk".9

9- Otto Blau, Ueber Volksthum und Sprache der Kumanen,In Zeitschritt der deutschen morgenlandischen Gesellschaft, 29(1876) pag. 556-587.

2) Geza Kuun, Codex Cumanicus (Budapesta 1880) 1-235.,Reproducem Inceputui manuscrisului, insemnat din pricina date];0MCCCIII die XI Iulii. In nomine Domini nostri Jesu Christi etBeatae Virginis Mariae Matris eius et omnium Sanctorem etSanctarum Dei Amen. Ad honorem Del et beati Tohannis evan-gelistaec.

9 Geza Kuun, op. cit pag. IX, LIII si XXIVXXVi,Roesler, Romanische Studies, pag. 338. uncle, pe baza menu-scrisului din 1303, stabiLeste 'die UnAhlbarkeits Satzes, dassdas Kumanische eitle turkische Sprache seit. Dovada o da si lapag. 352-6. Otto Blau, op. cit., pag. 556-587. B. P.

Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, IV (Bucttresti 1898)LXXIVLXXV.

4) K. F. Neumann, op. cit., pag. 132; ,Es hat sich selbstein ziemlich auslahrliches Worterbuch ihrer Sprache (a Cuma-nilor) erhalten, wodurch die Abstarnmung diese, Voikes, der Usenund Petschenegen. welche zusammen, wie ausdriacklich versichertwird. eine und dieselbe Sprache redeten, fiber alien Zweifet-srhoben wird,.

5) Max Budinger, Ein Buch ungarischer Geschichte 1058pans 1100) (Leipzig 1866) 27. Nestor, Cronica ruseasc5,cap. 79, Leger 192

si,

www.dacoromanica.ro

Tealtminteri si` Mongolii stiau foarfe bine -acest adevar, cur&putem vedea din cuvintele vtclene ale solilor 61mi-ft la Cumanide comandamenful mongol, pentru a-1 trage Pe partea toe,fnaInte de lupta dela Calca (1223)9.

Asadar, antropologia, [inguistica st isforia Mau impofrivateorfei care sustine, ci Uzif, Fractnatii si Cumanii sunt Mongoti.Limba turceascA din codicere coman 1-a silit si pt! A. D. k e-nopol, sA recunoascA Iaptul, a neamul cuman e o ramurA dintrunclikil turcesc; dar, pentru a impAca extremete disonante,Xenopol gaseste o minunatr formuli de legituri, adAugindcuvintele: Turcif Ind sun( o ramurA de Mongoli".2) NumafcA reteta e cu totul artificial si nepufincioasA, NA de boalavechei teorii. Ea uitA deosebirea anfropologicA esentia(A faretipul mongol si tipul turcesc al Cumanului; ea nu bagel deseamA, cA graiul turcesc nu se poate reduce la limba mongols.')§i totus, acestea-s momeniete hotAiltoare In chestie.

3. Venlrea Cumanlior. IntAia invazie In Ungaria.Atlanta cumano-paeinata.

DupA subjugarea Pecenegilor de- cAtri Uzi (1050), Cu-manii, cart Iocuiau ltinga Marea Caspica, dera fluvinl Ural paddincoace de Volga, pornesc si ei In horde numetoase spreterile noastre.

La 1055, ei ajung, sub conducerea lid Boluch, pAna laNipru, atacAnd principatul mese- aL Pereiaslavei, aproximativgubernia de mai tArziu a Pultavei. Se vede ea numArul- forera coplesitor, cid Vsevolod, ducele Pereiaslavii, cereindatApate, fArA a incerca cea ;nal micA Impotrivire, primtnd condi-title impus6 de Cumani 4i dobAndind astfel retragerea lor.9

') D'Ohssfon, Histo're des Mongols, I (Amsterdam 1852) 337.!) A. D. Xenopol, op. cit., pag. 249..3) Dr. Alexander Giesswein, Die Hauptprobletne def Sprach-

wissenschaft (Freiburg i. Br. 1892) 69.4) Nestor, Crook:a ruseasc5, cap. 59, ad an. 656J t(1-4-= 1055),

Leger 137. Max-fitidinger, Ein Buch ungariacher Geschichte(Leipzig 186) 6 si 25 pune gresit evenimentul la 1053. A.D. Xenopol, Istoria Romitailor2, II (Buturesti 1914) 251 aseazkpt Cumani kings -Dulaire la 1057, ark umbri de thicumentrconiuzie evidenta cu Uzii. Printul cumafi Bauch etiumitPS1Bluch, Leger 281.

1t

www.dacoromanica.ro

Dar pacea n'a fost de lung& durati, cad M f061, Cumanii,sub conducerea printului Socal, ataca din non Rusia, tot dirtpartea Niprulul. Vsevolod al Pereiaslavei incearca sa-1 respinga,dar, puterite cumane fiind mutt superioare, ducele 6 bAtut sifuge. ,Aceasta e cea dintaiu infrangere a Rusiei din parteaacestor pagani nelegiuiti",, cari n'au parAsit tare, decat dupiceau pustiit-o, cum observA cronitarul rus contemporan.2)

Duna aceasta nenorocire, printii rusi, in loc sA se uneascain fata primejdiei comune care ameninta Rusia intreagA, inceprasboiul civil, care va dura tot timpul primejdiei cumane.Imparlita in mai multe principate, atarnitoare de un suveran cutitlul de mare-duce, Rusia nu se intindea spre rAsarit decat!Ana la dui O'ca, un afluent al Volgeh Resedintaymarelui duceera la Chtev. Data insus pactui fundamental, pe tare se In-temeia unitatea Rusiei era foarte subred, rasboi-ul civil asguduit si dislocat aproape toate incheieturile acestui organism.

Cumanii, folosindu-se-de aceasta slabiciune interns, in--vadeazi din nou Rusia, la 1068, cu a multime de horde, subcomanda unui print, al clrui nume nu-1 gasim Insemnat intronica ,contemporana. Isiaslav, marele duce, cu bath saiSviatoslav al Cernigovului si Vsevolod al Pereiaslavei, Incearcia-si indeplini datoria fata de parrantur rusesc, iesind inainteadusmanului. Sunt Ina bAtuti Mtn) lupta-- de noapte pe valeadeschisa a Altei. Cuprinsi de panics, Rusii fug cu printii forin frunte, manati din urma de vijelia cumana. Duna acest de-zastru, numai viteazul Sviatoslav-nu-si pierde curajol. VAzandcum biruitorii ti pustiesc fara nici o crutare tarilloara, e( taiaduna to papa o nova armata §i cane pe neasteptate asupraCumanilor, castigind o stralucita biruinta In valea rauluiSnova, la 1 Noemvrie 1068. Insus prince comandant al, barbarilor cade in manila lui.2) E IMAM victorie ruseasca asupraCumanilor, victorie care determinat pe acestia la ArecereaNiprului, la apus de care be suridea:Ungaria si imperiul bi-zantin cu imensele ter bogatii.

Cumanii °caul Moldova )ntre 1068 si 1071. Tara ceamai amenintata acum era Ungaria. Vizita nu intarzie. La 1071,,

1) Nestor, op. cit., cap.-59, ad an, 6569 (LT= 1061), Leger135. Ctl privire 1a numele printului cuman, un manuscris are/sca/,. iar Karamsin (II, 87) Secal.

2) Nestor, op. cit, cap, .63, ad an. 6576 (=---1068), Leger

142-6.www.dacoromanica.ro

16

sub dornnia regeluj Solomon, barbarii, condusi de prientulAvAlesc in Ardeal si, tnaintAnd spre Tara Ungureasca, trecmuntii Meses, cari formau granita Ungariei spre Transilvania,pe la Dobaca (Doboka); aici, rupAnd intariturile dela Ware,se revarsA ca un potop cotropitor peste campiile manoase cu-prinse Intre raul Some si muntii Bihorulul, jefulndu-le cu oiuteali fulgeratoare. De aici se. indreaptA spre nord, spre a selatoarce tails In Ardeal. BArbati, femei si animale formau unsingur convoiu infioritor, pe care pustiitorii t1 mAnau pe cursu?Some§ului spre Dobaca, farA a bAnui cA -acolo-i asteapta deo sAptImana regele Solomon cu cei dot veri ai sAi, principiiteza si Ladislau, cu. o armata bine pregAtitA. Surprin§i, batuti,despoiati de toatS prada lor, o mare parte din Cumani au rA-rims sdroljti acolo, langa Dobaca, iar restul si-a gAsit man-tuirea in fuga. Solomon se aratase netnfricopt, iar tinArul,duce Ladislau arAta de pe acum ce va fi ca rege.')

ShAbiti prin aceasta loviturA, Cuman-ii se coboara in Mun-tenia, la Dunare, uncle dau de Pacinati.2) Sguduitura primitaiw Ungaria ii sileste sA stea, deocamdatA, in bune relatii cuaceasta samurA a neamuiui lor. Anna Comnena ne dA In acea-sta privintA o lamurire foarte pretioasd, cartea a 6-a a Ale-xiadei sale, unde ne expune alianta cumano-pacinatA: Ea sem:.Un oarecare -neam scitic, ducAndu-si originea dela Sauromatisi trAind din jaful zilnic, clupace si-a parasit lAca§urile-i pro-prii, se cobort la Dunare- Si fiindcA se vedeau siliti a incheia,un tratat de buns intelegere cu locuitoril dela DunAre, se In-veira cu totii is aceasta si se intrunira laolalta cu solii luiiTatu §i Chale si Sesthlav si Sata, dintre cari cel dinthiu .stA-

,.

Chronicon Budense, De adventu Cunorum, ed. Pod-hradezky (Buda 1838) J27-9. Anul 1066 e gresit, dar se poateindrepta uqor: faptul _imediat precedent s'a pet recut la 1070(pag. 126); invazia cumana e legate deacest fapt prin: zPosthaec autemc (pag. 127), iar eveniinentul care urmeaza dupl.alungarea Curnanilor, poarta 1072. 0Thurocz. Chronica Hungarorurn, II cap. 49, ed. Schwandtner. Scriptores rerum Hungari-carum, in fol.., 1 (Viena 1746).116-7. Bildinger, op. cit.,28-9. Cornandantul cuman e numit Os/u in Chronicon Bu-dense, si Osul la Thurocz.

2) Karamsim (II, 98) admite o invazie cumana in Rusia,pe malurile Desnei, la 1071-2, tars a indica vre-o lupt5. Vafi lost vre-o horda cumana rarnasa in urma, claca se con-flung stirea lui Kararusin.

-

Os/u,

in

')

www.dacoromanica.ro

17

pania Silistra, iar ceilalti -Vitina si celeralte localitati. IncheiAnddeci tratatul cu dan,ii, ei treceau deacum Dunn-ea nestinghe-ritt, devastAnd tinuturile marginase si ocupand unele targuri".1)

Am vAzut In capitolul intaiu al acestuL studiu, cA Paci-natii prigoniti de Uzi, recunosc la 1057 suveranitatea Itrfpara-tului bizantiu Isaac Comnenul (1057-1059), primind in schimbinvoirea de a se afeza In Dobrogea (Uzolimna), care era oparte a impariliei bizantinef aceasta Intinzandu-se panA laDunare si Mare. 0 parte ramane aici si dupA sdrobirea Uzi lor,formand un centru politic imprejurul Silistrei, sub cApeteniaIui Tatu, pe cand alte horde pacinate rAtaciau prin Munteniasi Moldova. Tatu (cu accentul la urrna) e cu.noscut din ana-lele Iui $kylitzes Zonaras, ca print rreceneag la Istru, IncAla 1070, sub domnia lui Mihail Duca, si va mai fi morbaspre el. Singur Sesthlavos din lista Annei nu pare a ti PacInat,Seslav sau Vseslav fiind un nume slavon. Aqadar_ la Dunare,ithre Silistra si Vicina Dobrogii, domniau Pacinatii sub printiilor Tatu, Chale si Sa'a, alaturf de Seslav, liespre care sepoate discuta.2)

Anna- tomnena, Alexias SIT, ed. Migne, col. 521. co:a-tionat cu ed. Bonn (1839), vol. I, pag. 323: livoc rt ..ntvc9-excht;raga rv-tv Zaveottterunr,..zocO'.f,zetarov 0:111).81JoMEPOI, a-rteetivre;

zarld.19ov rtiv ,zlovoutitv. 'LTC; c) :reps avd; km; qv'avroic perci TWV ;card yOu Javov,6tv otzoinirow a-relaccaaalrobrov avv&i...tcyrog 7reetItO, FL; Optatav likaov pErcC TOW gl.,:eirtuPTOU T& TaT0 :WC X.a6/ ovoptc.Copv-61, ;eat ,ac rob"-

,a.v ri v zletarercv aarizovroz, cv To, Btr-Vvav-, _aotwgxca 41Z1.2.a. ..lretcrapevot yoiv psr, avrov, rob kotmoil 3ta--reeo3vreg rov zlavoviltv, Tin) 71"CteairElpe'Vnli %ir cczr, tx4acti noXixvIci (Luce za.racrzfiv. Breed 2-c;r 2aveopartov e tradusbine In ed. Migne prin genitivul originii; a ual acest genitiv cuazaev6pevot- si a traduce, cu editia, din Bonn, ,a Sauromatisquotide vexata (gens)4, e o greseala; xaalzaanie se intelegeku4ocur, Henr. Stephanus, Thesaurus linguae Graecae, voe.szaarog.

2) Iorga. Istoria Romanilera (Bucuresti 1919) 47 are ur-matoarere: 'Inca de atunci, din veacul al XI ea, putin dupaanal 1000 (?), pe vremea Pecenegilor, Ingaduinte- acestora sisub tnriurirea Bizantinilor din vecinatate, cari aveau Marea siDunarea, capetenii ronainefli au Intemeiat cele dintdi State alenoastre, intre Sihstra si Vicina Dobrogii: un Tatul, un Seslav,un Saccea, un Chalise. Ai.cr am ayes deci intemeierea celor dintaistate romangti. Numai cat, documentul nu spune aceasta.

ssi

de

')

-r(Thcazot, zer;.;

ZEol`p.ci,icru.27(1[:it, roro

ad

N,

cu

rail,

www.dacoromanica.ro

18

Peste dansii vine un alt popor ,,scitic, de origine sauro-matA, jefuitor, nomad", care Incheie alianta cu Patinatii dela,Dunare. E cunoscut ca Scit, Sauromat" la Anna Comnena eun nume generic, intrebuintat pentru ()rice popor care vinedin rasarit inspre hotarul de nord al imperiului bizantin; suntcuvinte cari bat In reminiscence arhaice, fail. a se c'obort la ospecificare. Contextul istoric insa arata, ca poporul acesta nupoate fi altul, decat cel al Cumanilor. Ei fac deci alianta laDunare cu Pecenegii,- pentru a putea irece nestingheriti inimpAratia Bizantului. De fapt, la 1078, constatim ci ei traiauimpreund, amestecaj'i, la olaltd, in aliantd (grcepi cu Pecenegiidela Istru, cAci to acest an, intaiul de (Minnie al impiratuluibizantin Nichifor III, Botaniates (1078.-1080, Pacinatii ame-stecati cu Cumanii" navalesc in sudul Dunarii, Inaintand cujaf parjol pine in Adrianopol, unde-dAnd foc orasului, seIntorc inapoi la istru, bucurosi ca au putut pedepsi pe Bizan-tini pentru uciderea unor Pacinato-Cumant.9 In acelas an evorba despre o pace a Pacinato-Cumanilor cu Bizantinii.2)

Astfel, venirea Cumanilor la Dunare sr akianta for cuPecenegii e un 4apt dovedit.

4. Cumanii vi rAsboiul civil din Rusia. A doua nava-lire in Ungaria. Intaia invazie in imperiul bizantin sub

Alexios Comnenul.

Cumanii, facand alianta cu Pecenegii dela Dunare, voiausi alba drum deschis spre imparatia bizantina. Regiunea du-nareana trebuia sit* le, fie un centru din care sa se reverseasupra imperiului vecin si in care sa se retraga incarcati depracia. Cumci ei aveau de gand sa stea aici mai multi vreme,rel'ese si din faptul, ci acest popor nomad at apucase deagriculture, samanand meiu i grau ). Numai rasboiul civildin Rusia i-a silit sa 'ncheie, In 1078, -o pace grabnica cuBizantinii, spre a putea porn' in alts directie.

Skylitzes, partea din urn.* ed. Migne, -Patr, Gr., ser ILtom. 12, 2 (Paris 1889)\ col. 473: llagtzicixot dvapl Roildrvoig.

.Ha4tvaxtuyIdem, ed. cit., col. 476: Mera rio'v xal roivKottavwv.

Ania Comnena, Alexias VI, ed. Migne, col. 254:deoretiZvrEg- igirsteov ziyzeov; vs xal Irtteolig.

- -

si

3) www.dacoromanica.ro

La 1078, ei se despArtesc de Pecenegii dela Dunare, fiind.chemati in Rusia de doi printi, a caror ambitie fratricidi-ajunsese asa departe, trick nu se sfiau a se alia cu acestibarbari, spre a primi ajutor In luptele for dude. Cronicarullas contemporan, care-si iubeste asa de mult patria, relateazitristul eveniment cu o vadita strangere de inimi: Oleg siBoris adusera pe pAgAni impotriva pAmantului rusesc si por-nira,preuna cu Polovtii asupra lui Vsevolod (domnul Cer-nigovului) Acesta le iesi inainte pe du! Sojita, dar Cumaniibatura pe Rusi, multi din acestia ramanand ucisi pe cAmpulde luptA" 1). Biruitorii devin stApani pe tara Cernigovului, alcarei print fuge la Chiev, spre a cere ajutor dela marele duce

Acesta, plin de compAtimire lap de -nenorocitul skiirate, chiamA in ajutor pe cei doi fii ai sli, laropolc

Monomahul. Cernigovul e recucerit, Cumanii sunt alun-gati, dar marele duce rimane pe campul de onoare, strApunsde o lance cumanica2). Vsevolod ti urmeazA pe tronul Chie--vului (1078-1093).

Dar cu aceasta nu se sfarsi rAsboiul civil, ad in milurmAtor, 1079, un alt trAdator rus, print si el, Roman Sviato-slavici, partizan al lui Oleg, aduce din -nou pe Cumani in lara,impotriva lui Vsevolod'. Marele duce Ina Incheie IndatA pacecu primejdiosii pAgant, cart, primind conditiile favorabile, sexetrag omorind pe Roman 9, Se pare ca generalul care con-ducea aceste expeditiuni impotriva Rusiei e printul cumanOsen,, a carui moarte, cronicarul o relateazA la 1082,, ca un

=eveniment insemnat

La o noun navAlire In Rusia, in anul 1083, Cumanii 8elovirl de pieptul viteazului Vladimir Monomahul, care-i batupe-maldrile Desnei si ale Khorolului, Nand prizonier pe ge-aleralul for si capturindu-le loatA prada 9. Birainta aceasta-era echivalenta Cu a respingere pe -tot froutul.

1) Nestor, op. cit., cap. 70, ad an. 6586 (=-- 1078), Leger 168.2) Karamsin, op. cit., pag.93 Nestor, op. cit., cap. 71, ad an. 6587 (=1079), Leger 172.4) Idem, op. cit,, cap. cit., ad an, 6590 (.1082), Leger 172.

Karamsin, op. cit., II 119, dupa *Instructiunea Jul'Vladimir.

Isiaslay.si Vla-

dimir

105-7.

5)

www.dacoromanica.ro

- 20

In urma acestei infrangeri, pustiitorii Rusiei au stat maimult in Odle noastre, pans 1a 1085, and li se oferi un prileiminunat pentru o noun invazie in Ungaria. Aici domnia dela1077 Ladislau cel Slant, care se distinsese ca generil inlupta maghiaro-cumani de land ,Dobaca. Prin ridicarea -luipe tronul sfantului Stefan, ex-regele Solomon e indepartat de-finitiv dela &male. Atunci Solomon, care-si a-pArase tara atatde vitejeste cu prilejul celei dintaiu invazii cumane, devineaventurier ;I, ce e-rnai rau, tradator de tara. El trece, la 1085,,cu o ceata de Unguri, aventurieri ca si dansul, in Cumania,.laprintul Cutesc, rugAndu-1 sA-1 ajufe, in schimbul unor faga-duinte stralucite, a-si recastiga tronul pierdut. In caz de iz-

Transilvania trebuia sA cads la Cumani. Prilejul era.cu atat_ mai bine venk cu cat hordele cumane nu erau tn-curcate nici In Rusia, nici in tinparatia Romeilor. Cutesc decisi Solomon, in fruntea Cumanilor, navalesc, la 1086, in Un-garia, probabil tot prin Ardeal, si tnainteaza pAnA in provinciaUngvar. Ladislau insi, iesindult inainte pe neasteptate laBokony in comitatul Szabolcs, ti bate asa de cumplit, incAtmai multe mii de Cumani !Amin pe campul de lupta, iarCutesc ;i Solomon scapA numai priii fugA 1). Acesta din urma,cu ceata le de aventurieri, rAmane deactima Ja Cumani, sprea navali cu dansii in imperial bizantin, in primAvara anuluiurmAtor.

Nereusind expeditia din Ungaria, -Cumanii si Soloi`norpCu ai sAi unesc cu,Pecenegii dela Dunare, pentru a-sicauta prada in imparatia Jul Alexios Comnenul (1081-1118)..Rica acestei impArat isi incepe cartea a 7-a a Alexiadei salein chipul urmator: Sosind primavara, Tzelgu, comandantullsuprem al ostirii scitice, trece strAmtorile muntilor ce staudeasupra Dunirii, si, cu o armata amestecatA din diferiteneamuri, in numar de aproape 80.000 de oameni, parte Sau-romati si Sciti, parte Dad (cAci si din armata dacica o parte

--nu mica urma pe Tzelgu sub conducerea unui oarecare Solo-mon),Incepu sA pustiasca orasele dimprejurul Chariopolului")..

1) Chronicon Budense4 ad. an. 1086, .ed. cit., pag. 165-6Thurocz, Chronica Hungarorum, 11 cap. 56, ed. cit., pag..

130. Budinger, op. cit., pag. 74.2) Anna Comnena, Alexias, VII, ed. Migne, col. (532:

:EaeoG. f avbirog , t014 o neA,yoU ra tnEekEitava rot7

banda,

se

Jswww.dacoromanica.ro

- 21 -

Anna Comnena vorbeste aici de o armatA elvalitoare, corn-pusA din trei neamuri, pe cari le desemneazi, dupa obiceiulei, numiri arhaice: Sauromati, Sciti, Dad. E sigur, cA prin,,Daci" scriitoarea bizantinA tntelege pe Unguri; aceasta relesedin arnintirea comandantului for Soloqpn, care-i cunoscutulex-rege maghiar; dealtminteri, acesta-i numele obipuit laAnna pentru a desemna pe Unguri; astfel, voind sA spunA cAcruciata intaia a trecut prin Ungaria, ea Intrebuinteaza atee17.5v ilaz6vi 1); solii craiului (zeanc) ungar vin la AlexiosComnenos to-n, Jaxolv" 2); la ciocnirea maghiaro-bizantinadin 1057, conducatorli Ungurilor at numesc oi Tetiv dazolvccenrirat"8). Prin Souromatir Annei Intelegem pe Cumani,-a caror participare la aceasta navalire se dovede§te din iz-voarele ungure§ti citate mai jos, despre cari fiica lui Ale-xios scrisese In capitolul precedent, cA sunt de origine sauro-mat& In sfarsit, Scifir, intru cat se deosebesc de Sauromatisi Daci, nu pot fi cleat Pecenegii, a caror aliantA cu poporulcumah e descried de Anna tot In capitolul precedent. Tre-cerea din Ardeal prin strAmtorile muntilor ce stau deasupraDunirii, adeca la nerdul DunArii, se referi de fapt numai laCumanii Ungurii lui Solomon, cari, fugAriti de Ladislau, secoborisera la Pacinatif dela irstru. Mull 1087, indicat prin.desNurarea evenimentelor, e pus explicit in cronica contem-porana a lui Bernold*). In acelaq context e pusA aceasta in-

...Javan-ha; .ZipTtli (10,61.1tZv 3?. aro; ilmsegxwv Tor., 27xv19-Ixoil

-43-rearEZparoc), aiiputxrov grrayd 'Ave; ayedrevpa cuQSi xi.2.toi6acZ;,baizovra tY re..Taveottar(Zu ;cal 2'xv3oiv, xal dIrO xov Jaxexot43-rearEiqtaro; Sliyov;, ofiror xaXawevo; 202.0p)v 8n-.paywyer; rci; ;car& .r.iv Xceetoko1,tv Irgeo:xecitivag 7r6Ast;Anitero* .

1) Alexias X, ed.,Migne, col, 721.`2) Alexias XIII, ed. Migne, col. 1025.

Alexias III, ed. Migne, col. 296.Apud Budinger, op. cit., pag. 74. Roesler, op. cit.,

pag, 84. A, D. Xenopol repeta si in editia a doua a IstorietRon-1111110r (a, 249) anul 1013e, raportand la acest an cuvinteleAbnei citate de no' subotota2 pg. 20. Xenopol uita cA Anna Comnenavorbeste aici de o expeditie impotriva tai lui a Alexios Comne-otos, care a domait dela 1081-1118. La '1013% Cumanii au.erau Inca In Europa..

c-u-

iz

si

mix (.4 6.

8)

)

ai

www.dacoromanica.ro

22

vazie ti de izvoarele ungureVi. Astfelr Cronica din BtrdadupAce a expus alungarea din Ungaria a lui Solomon si aCumanilor, adaugi: At rex Salomon cum latrunculis Cuno-rum invasit Bulgariam eteconfinia Graeciae", Intelegand printaceasta din urma imperiul bizantin I).

Armatele aliate, sub comanda supremi a lui Tzelgu, de-vasteaza Chariopolul qi regiunile dimprejurul acesfui oral,adunAnd bogata for prada Intr'un loc bine adApostit, numitScoteinbs. Doi generali bizantini, dintre cari unul Nicolae"Maurocatacalo, pornesc fmpotriva lor, afezandu-si cartierulgeneral mai Intaiu la Pamphylos, apoi in oravlul Cube, urmA-riti de aproape de barbarii lui Tzelgu. Ziva g doua se dA o.lupti crancenA in ;esul de langa acel or4el. De§i Tzelgu seluptA ,ca un leu, rupAnd falangele Bizantinilor, aceOia 1,i refacvitejeqte irtirjle §i reuqesc sa ucidA pe comandantul barba-rilor aliati, punand pe fug salbatecele lui horde. Prim bi-ruinta aceasta, Macedonia i Imprejurimile Filipopolului au:fost curatite de Sciti" 9.

Cronica din Buda e de acord to Anna Comnenalexage-rand numai numArul Cumanilor cAzuti In lupta de langa Cule:_At rex Salomon cum latrunculis Cunorum invasit Bulgarian'

et confinia Graeciae, ubi ab eiercitu imperatoris Graeciaemiserabiliter sunt percussi, e quibus valde pauci evaserunt"3).Cumanii In retragerea for bet DunArea in 'Arlie noastre, peand Pecenegii ratan, In mare parte, pe malul drept al flu-viului, mai ales- In Dobrogea, unde era centrul lor politic.Anna, Comnena nu apune nirnic despre soarta lui Solomon,pe and Cronica din Buda sustine cA, In urma dezastruluidela Cule, ex-regele Ungariei a fugit dela Cumani si s'a fAcutpustnic, ducand o vieata plinA de pocainta, si murind ca sfAntla Pola In Istria. Totul ar fi frumos, data Bertholdus Con-stantiensis, Annalista Saxo iri Engelhusius n'ar afirma cA So-lomon a murit in lupta cu Bizantinii4).

1) Chronicon Budense, ed. cit., pag. 168. Tliurocz,Chronica Hungarornm, II, cap, 56, ed. cit.,,pag. 131.

2) Anna Comnena, Alexias VII, ed. Migne, col. 532-3.2) Chronicon Budense, ed. cit., pag. 168-9. Thurocz,

Chronic& Hungarorum, II tap. 56, ed. cit., pag. 131.') Podradezky, Chronicon tudense, pag. 169. nota 4. --.

Budinger, op- cit., pag. 74.www.dacoromanica.ro

23 -

5. Cumanii si distrugerea Pacinatilor. -- A treia navalirein Ungari a.

Atlanta cumano-pacinata, nu "putea fi de lungs durata,deoarece Cuirranii, vazand tot mai mutt slabirea Pacinatilor,se hotaresc la pasul definitiv, pentru a lua locul lor. Un prilejbun pentru executarea planului be oferia rasboita pacinato-bizantin din anul 1088; cand Pecenegii nal/Mese din nou Inimperiul lui Alexios 7 Comnenos.

Acesta-i respinge liana pe care o cutereste,afara de doua forturi, aparate cu inversunare de barbariAparatorii Intariturilor Insi vazandu-se primejduiti, tri-mit pecunoscutul for general Tatu peste Dunare, pentru a chema inajutor pe aliatii for Cumani. Inteaceea, Inainte de sosireaacestora, s.e cla lupta definitive, in care, in urma unei strata-geme pacinate, armata bizarietina e tnvinsa, Imparatul insusabia putand scapa din ploaia sagetilK dusmane. Cand bi-ruinta era castigate, soseste si Tatu de peste Dunare, cu hor-dele cumane. La vederea marei multimi de prizonieti si aprazii bogate, -Cumanii cer sa li se face si for parte, avan-du-se in vedere del putin ostenelile drumului. Pecenegii Irmanevoind -sa le dea nimic, se Incinge o lupta crancenarin careCumanii bat cumplit pe Invingatorii lui Alexios Comnenos.,infundandu-i In locurile mlastinoase numite Uzulimna sitinandu-i tmpresurati acolo la gurile Dunarii, Intocinai cumfacusera odata Uzii, dela- can mlastinile tsi tragead numele.Nnmai lipsa de provizii sill pe Cumani sn se retragn, parnsindiesirile Uzulimnei. Dupe aprovizionare insa, ei se intone in-data cu puled noun, hotariti a infrange pentru totdeauna pu-terea pacinafa,botArtre ce coincidea cu planul marelui Alexiosat Bizantului.

Pe temeiul acestut plan comun, drumul era deschispentru o alianta bizantino-cumana, menita sa stearga dinistoria fumii pe urgisitii Pecenegi. Sore acest scop, Cumaniitrimit o solie la 1-mparatul bizantin, care-si aduna o noui ar-mata la Beroe, rugandu-1 sa-i primeasca si pe- ei ca aliatiimpotriva Pacinatilor. Imparatul, temandu-se de curse, semultumeste cu o primire amabila a sailor cumanir pe earl iiincarca cu daruri si, clandu-le a Inte lege ca-i va chema lanevoie, maga ca- deocamdata O. se }6toarca acasa, dincolo

-

laSilistra,

tiwww.dacoromanica.ro

24

de Istru, invocand totodata pacea pe care a fost silit s'o in-cheie cu Pacinatii biruitori la Silistra 1).

N'au fost Insa curse. Cumanii voiau serios nimicireaPecenegilor. Devadi e faptul a la 1091 iau si ei partein-semnata, in calitate de aliati ai lui Alexios, la lupta de exter-minare a Pacinatilor, Rusinea dela Silistra, impAratui o spalastrahmit langa. rau1 Oenus (astizi Marita), in localitatea nu-mita Lebune (atfloihm). Pe MO Cumanii- can veniserA innumar de 40.000 in ajutorul tmparatului, Anna Comnena maiaminteste si legiunile recrutate de generalul bizantin NichiforMelissenus, legiuni compuse din Bulgari si din pastorii tinerisi (*lip In munca ai Valahilor nomazi". Incaierarea a fosttngrozitoare. Pecenegii Intelegeau ca e vorba de starpirea tor,Femei, copii, luptatori In floarea viirstei si batrAnif tot neamulfor era angajat In lupta, desfAsurandu-si suprema for forts,Intocmal ca acele vegetate cari, inainte de a muri, t i aratimaximul de energie productive. Dar toata tnversunarea forn'a servit la aitceva, decal la o glorie postuma. adarnica afest st tncercarea de mituire a fratilor for Cumani: acestia seluptau ca niste- lei sub conducerea Imparatului, care sdro-beste pentru totdeauna puterea pacinati In ziva de 29Aprilie 10912).

Biruinta aceasta sterge definitiv din istoria peaceia cari au stapinit tarile noastre timp de aproape doua.veacuri. A fost fatalA pentru neamul pacinat ziva de 29Aprilie, scrie fiica marelui biruitor act\ nu o armata,dar o rnultime fare numAr a unui neam tntreg W fost starpitipans in nimicire lntr'o singuri zi, printr'un singur succes alarmelor, asa ca n'a mai rAmas din ei nici unul in vieata, citoti bArbati, femei si copii au fost adunati !dee sin-..

1) Anna Comnena. Alexias VII, ed. Migne, col. 533- 559-Alexias VIII, ed. Migne, col,. 616-628.

A. D. Xenopol repeti ci In editra a doua a Ist6riei Ro-manilor, II Oucorelti 1914) pag. 250, Ca Pacinatii au fostsdrobiti ..*Intre ro83--zop6 de Isaac Anghelul inteo lupt5. laLebunec citeaza ca dovada cartea VIII-a din Alexiada AnneiComnena, pe care se vede ca n'a cetit-o, cacr altminteri ar fiaflat ca biruitorul dela Lebune e tatal scriitoarei, Alexios IComnenos (1081-1118). Isaac Anghelul ajunge la tron abiala 1185.

lumii

5)

of

www.dacoromanica.ro

- 25 -

gurA movilA de cadavre ale aceluia§ micel`"). De'i avemdovezi, ca Anna Comnena, In apoteoza tatAlui ei, exagereazarezultatul luptei dela Lebune cu privire la numArul celorcAzuti, rAmAne totu§ stabilit.. cA Jovitura din 29 Aprilie 1091inseamna Infringerea pentru totdeauna a puterii pacinate.

Generalii Cumanilor In aceasta luptA erau Toirorta(Toropth;) i Maniac (Mcevt(ix), cum Ii nume§te Anna Qom -'nena 2), nume corupte din Togor-Khan sau Tugor-Khan (hanul'Tugor) li Boriiac al izvoarelor ruse§ti. Prizonierii pecenegi,despre al cAror mare numar vorbe§te fiica lui Alexios, auintrat in armata bizantini, iar cetele pacinate cari nu luaseraparte la lupta sau cari au scApat din aceea scalds de singe,se refugiaza In Ardeal, spre a scapa de Cumanii biruitori.Aceasta pare a fi originea Pacinatilor din Transilvania, cuno-scull atolo sub numele de Patzinati, Pacenati,Pacinaci, Piceni,

__. Bisseni, Bessi, la cari s'au adAugat mai pe firma li elemente-cumane, a§a ca pe la 1158 un martor ocular, Otto de Frey-.slngen, putea desemna Ardealul prin Pacenatorum et Fait),rum campania" 8). Pacinatii dintre 'Ural Si Volga erau deja-subjugati de Cumani; astfel se explicA prezenta for In armata

---cumanA dupA 1091, prezentA dovedita din izvoareleTruse§ti.Duna sdrobirea Pacinatilor la Lebune, Cumanii trec In-

datA Dunarea, spre marea mirare a ImpAratului Alexie, caren'avu vreme si-i rAsplAteasca pentru vitejia 100: dovadalamuritA cA ei nu urmArisera altceva, decat stArpirea Pecene-gilor. Anna Comnena nu cunoa§te pricina acestei grabnicedisparitii; izvoarele ungure§ti InsA ne ridicA orice nedumerire.Cumanii aflaserA despre plecarea lui Ladislau 1, cel Sfant, inCroatia, unde avea de regulat succesiunea la tronul regatuluicroat, care devenise vacant tocmai la 1091- Acuma, in ab--senta regelui, li se oferia un prilej minunat pentru o noun

1) Alexias VIII ect Migne, col. 62a.8) Alexias VIII, ed. Migne, col. 616. 0 alti lectiune are-

'royogritx.8) Ilutatori, Scriptores rerum Italicarum, vol. VI, pag. 665

apud loan. Barbavescuf In Romanische Revue, an. VII (Viena1891)- 48: Inter aquilonem et item orientem Pacenatorum et

iFa'orum. (Cumani), maximam venationum copiam habente, sed4vomere ac rastro pene experte, campania'.

. Alexias VIII, ed. Migne, col. 632.www.dacoromanica.ro

26

navalire In. Ungaria, unde_prezenta regelui le fusese fatala laultima invazie.

Et navalesc deci in Ardeal, prin pasul Branului, In Maiu1091, sub conducerea generalului Kopulct, lasAnd in Tara-Romaneasca pe Tugor si Boniac, pentru refacerea hordelorsguduite in viforul dela Lebune. pupa devastarea Transil-vaniei, barbarii tree, probabil tot prin muntii Meses, In Tara-Ungureasca, pustiind mai ales comitatul Bihorului, undezabovesc mai mutt cu adunarea prazii; de aici inainteazaspre regiunile Tisei, pradand cu o deosebita furie linutul dindreapta acestul rAu 'Ana aproape de Pesta. -Incarcati de o.prada, cum nu se mai pomenise in Ungaria, si manand Ina-lritea for coloanele de pritonieri, Cumanii se coboara In Banat,.uncle, nu departe de Timis, ii ajunge din urma\pie neasteptateregele Ungariei, care, la vestea invaziei, alergase cu a repezi-ci me fulgeratoare in apararea tarii cotropite. Aici. ianga unparau nurnit de atunci *Pagani" (Poganis), Ladislau reusiincercueasca atat de grozav, incat numal un singur servitorcuman, cu numele Eskembu, a putut scapa ca prin urechileactilui, spre a duce vestea dezastrului Ja hordele ramase inTara-Romaneasca. Kopulcl' cu mai multi nobili ramane. pecatnpul de lupta; cei ramasi In vieata sunt Watt prizonieri;marele numar al acestora se poate deduce -din -faptul ca, peand ostasii regelui voiau sa-i omoare, sfantul Ladislau strigaprin randurile armatei sa nu-i ucida, ci sa-i crute pentru a-iface crestini. La vestea nenorocirei de langa Timis, Cumaniidin Muntenia, voind rasbune moartea fratilor for si sitI bereze pe captivi, pornesc impotriva Ladislau sub con-ducerea hanului Aku.z4). Dar regele it bate si pe ei lAngaDunare in partite Orsoveil).

\ k =-- alb, uz = lib-r; arnandoua numirile Inseamnanub eta.

Thurocz, Chronica 1-iungaroi urn, 11 tap. 57, ed. Schwandt-ner, pag. 132, &Winger, op. tit, pag 79-80. Dr. Aug.Bunea, Incercare de istoria Romanilor pansla 1382 (Bucuresti.1912) 124. Katona si &Winger, cari vorbesc de o invazie-

,taciteato-curriand, ignoreaza evenimentui de'a Lebune,-29 Aprt-lie 1091.

-

si-i

11

sa -si

dui

1)

www.dacoromanica.ro

-27

Prizanierii luati in aceste doul lupte au fost asezatiiIntre Tisa si Zagyva, regiune numita mai pe urmi lazigia,Ladislau luand toate misurile pentru Increstinarea for '). Astfekavem o Cumanie" si in Ungaria.

6. Cumanii lards In Rusia. A doua navatire in imperiutbizantin sub Alexie Comnenul.

Mut' pin& acurrYa totdeauna de Unguri, Cumanii nu maiincearci multi vreme si treaca in .tara lot. Pe de alti parte,aliauta cu Imparatul bizantin fiind inca proaspiti, imperiullui Alexios e scutit si el c(eocamdata de valurile vesnic inmiscare ale Cumanilor. in s-chimb, privirile for se Indreapti.iaras spre Rusia.

La 1092, zilele din urmi ale lui Vsevolod, mare duce aI-Chievului, tura amirite de o silbateg navali barbara. Inanul acesta scrie Nestor Cumanii ficura din toate-partite un mare rasboiu". Orasele satele de pe malarileNiprului sunt cucerite 4i devastate, iar o parte din ele, re-duse iu cenusi. Slabul si batritrul Vsevolod nu Indraznease ridice jrnpotriva uraganului care pustiia meleagurile rusesti_Nu raminea alt mijloc pentru Indepirtarea barbarilor, decka le oferi pradi in tarn streint. Un print rus, Vasilco Rostislavici, reusi induplece a pifisi Rusia, unindu-se ctidamp pentru a atgca Polonia, care era tot atat de slabitlprin desbiniri interne, ca si Rusia. Astfel, Vastly), printul,Peremyslei, liberi pentru scurti vreme Rusia, ducand pe Cumani impotriva Poloniei.2).

Murind, la 1093, Vsevolod, si urmand pe tronul ChievulufMihail Sviatopolc (1093=1112), Cumanii trimit soli la acesta,.

') Weber, Kumanen, in Wetter and Welte's Kitchen-lextkon2, VII (Freiburg i.-Br. 1891) col. 1242, cu anul gresit.Cu privire la ,Iazigia., s'a' se noteze ca acest nume s'a datCumaniei din Ungaria mai intiiiu in veacul al X117-fret; apoisa nu se amestece zlazigik acestia, cu Iazigti Metanasti sauIassoni: Ia zigii I nostri stint un corp de armata alcatuit dinCumani si cdvfintul e o ratinizare (lazyges) a ungurescului.jaszt = arcas. Cumanii dintre Tisa si Zagyva formau corpulde arcali din armata maghiara. Vezi despre aceasta articolulcitat at lui Weber; apoi Roesler, Romanische Studien, pag. 333;Geza Kuun, Kodex Cumanicus, pag. unde insainzadar face aluzie la numele orasului Iasi.

Neater- Cronica ruseasa, cap. 75, ad an. 6600 (=1092):

si

sa

LXXXIIIIV,

st -i

25

www.dacoromanica.ro

- 28 -

-aratandu-si .dorinta de a till in buna tntelegere cu Rusia. Inmandria sa insa, tanarui mare-duce avu imprudenta de aarunca In temnita pe solii cumani. Scump a trebuit sa pia-teasca aceasta mandrie. Barbarii inundari indata provinciilelui. Era un jaf i un parjol, cum numai furia rasbunirii poateinspira. Vladimir Monomahul, domnul Cernigovului, cu fratele-sau Rastislav al Pereiaslavei, yin in ajutorul lui Sviatopolc,depunand vechile lor certe sub zidurile Chievului. La Trepol,pe Stugna, afluent pe malul drept al Niprului, se da luptafatala pentru Rusi, la 26 Maiu, Inaltarea Domnufui, 1093. Cutoata vitejia lor, crestinii sunt batuti si fug in debandadapeste Stugna si Nipru;lanarul Rastislav se ineaca In Stugna,iar In urma fugarilor yin Cumanii ca o revarsare de potop,amenintind Insas capitala Rusiei. Sarmanul Sviatopolc isiaduna din nou trupele sguduite si le iese inainte la Jelan, lo-calitate asezata la- nord de Chiev. Lupta e mai inversunatasca la Trepol. Dar totur se reduces numai la o datorie Impli-nita. Rwsii sunt Mutt din nou, la 23 lulie 10931).

E miscator tabloul zugravit de cronicarul contemporan,cu privire la rezultatul acestor cotropiri cumane. Orasele si-satele sunt pustii. Trecem prin fanetele pe unde pasteauodinioara hergheliile de cai, turmele de of si cirezile de vite:amnia Coate be vedem parasite. Ogoarele acoperite de bu-,ruieni au devenit salasul animalelor salbatece. Cumanii ducpe locuitorii tarii In stepele lor. Schingitati, istoviti de foame,sete si mizerie, cu fats palidi pi pielea Inegrita, Rusii pleacadesculti si rupti prin_tari streine, la popoare salbatece. Eusunt din orasul cutare", zice unul; eu din satul cutare",raspunde aatul, cu lacrimi in ochi. Asrfel se intreaba, _plan-gand; unul pe altul despre originea lor, ridicand ochii scat-dati in lacrimi catre Cel de sus, care singur cunoaste taineleviitorului" 2).

Printul cuman care conducea invazia din 1093 e acelascare s'a luptat la Lebune alaturi de marele Alexios at Bizan-tului, e Tugor-Khan. Sviatopolc s'a putut convinge scum,dupa dezastrul dela Trepol si jelan, ca dusmanin cu un ase-

1) Nestor, op. cit., cap. 76, ad an. 6601 1093), Leger181-9.

-1) Idem, ibidem.

(=www.dacoromanica.ro

h- 29 -

menea barbat inseamna ruina totals a Rusiei. El se impaca.deci cu hanul Tugor, luand in casatorie pe fiica acestuia').

Abia se Incheiase mult dorita pace, and un alt hancuman, cu numele Tmuto, sguduie tails parnantul rusesc. Elera chemat de Oleg Sviatoslavici, care voia sa cucereascaCernigovul dela Vladimir Monomahul. Acesta insa isi iubiaprea mult patria, pentru a duce cu Oleg o 1upta fratricid4care periclita binele obstesc al tariff. El cedeaza mai bine luiOleg provincia sa, retraganclu-se cu femeie si copii In prin-cipatul Pereiaslavei. ,,Cumanti insa pustiira Cara Cernigovulul;Oleg nu-i impiedeca, deoarece el ii chemase. Astfel Olegaduse Rusi-a pe acesti pagini pentru a treia oars.Dumnezeu acest pacat conclude calugarul contemporancaci multi crestini au mai pierit atunci: unii dusi in robie,altii imprastiati prin tari streine"2).

In anul urmator, 1095, un aventurier bizantin reusiduel Cumani in imparatia lui Alexios Comnenos. Diogen,imparatul Bizantului, murise vitejeste la Antiohia 'Wet) luptaimpotriva Turcilor. Sub domniS ruarelui Alexie, se ridica inimperiul aceStuia -un aventurier de origine orientalr, elandu-sedrept fit al lui Diogen, si pretinzand, in aceasta calitate, tro-nul Bizantului. Alexios 11 surghiuneste in Crifnea, inchizandu-1intr'un turn din Chersona. Prin fereastra turnului, pretinsulfiu al lui Diogen ajunge in contact cu negutatorii cumani,cari furnicau to acest port, si reusi convinge ca al lui ede drept tronul imperiului bizantin. Diplomatia nocturne,exercitata prin fereastra turnului din port, ajungand la bunsfarsit,_Cumanii it coboara din turn cu ajutorul unei funii, 11iau in tara for si-1 proclama de imparat bizantin. La 1095,barbarii, Impinsi de fagaduintele acestui vantura-tara, nava-lesc In imperiul Romeilor, ducand cu sine pe noul imparat,pentru a-i cuceri tronul delinut de Alexie Comnenul. Pe-cand acesta se afla la Anchialus, in Tracia langa MareaNeagra, un fruntas valah, cu numele Pudilus, ii educe noapteavestea, ca o multime de Cumani, trecand Duntrea, au navalitin Imparatia bizantina.

Comandantul suprem al cotropitorilor e tot hanul 7 ugor.Despre marea for multime ne putern face o ideie din faptul,..

Idem,-cap. 77, ad an. 6602 (= 1094), Leger` 189.2) [der; ibidem.

sa_

,pe

a-1

')

lertt-i.

www.dacoromanica.ro

,'',..40 ....

ca numai generalurKitzes avea sub sine 12.000 de Cumani-Condusi de Valahi prin trecAtor-ile Balcanului, Cumanii ocupAmai multe oraqe, patrunzAnd panA sub zidurile Adrianopolului."Energicul trnpArat InsA, reqeste. sA punA- mAna pe IndrAznetulaventurier, oprind -totodatA, printr'o luptA crancena, Inaintareabarbarilor spre Constantinopol; 7000 de Cumani Oman pe

--cAmpul de. luptA; 3000 sunt luati prizonieri, iar restul fuge,urmArit de Alexios, panA dincoace de Balcan, unde stint batutidin nou i aruncali peste Dunare.

Era deja IarnA. Imparatul se Intoarce to triumf la Con-stantinopol, iar Ctimanii se indreaptA iar4 spre nenorocita.usie i).

7. Luptele Cumanilor In Rusia la sfarsitul veaculuial XI -lea.

Dupa atatea invazii si lupte, Cumanii simtiau nevoiaAinistei, pentru a-Si putea reface fortele slAbite. In con§tiintaputerii sleite, doi printi cumani, War i Kytan, se IndreaptAcAtre Vladimir Monomahul, 'rare acuma domnia in tara Pe-reiaslavei, cerAnd incheierea unui tratat de pace si buna In-telegere ca Rusia, istovitA si- ea In urma rasboiultii civil §i a,invaziilor barbate. Cererea e primita si paces IncheiatA chiarIn jams anului 1095. Dupa jurAmantul pacii insA, ROI prind-i ucid prin viclenie pe filar 0 Kytan; tot prin viclenie suntsurprinse v.i batute trupele acestora, la 24 Februarie 10962).

DupA o pregAtire de mai multe luni, Polovtii pornesc laTasbunare. 0 parte, sub conducerea vestitulul Boniac, nAvi-leste In tam Chievului, aiungand ipana sub zidurile capitalei;o alts parte, sub comanda printului Curia, devasteaza taraPereiaslavei; nu mult dupA aceea soselte i marele han Tugor,socrul lui Sviatopolc, sub zidurile Pereiaslavei. Lupta defini--tivA se dA pe rAul Trubeja, afluent pe malul drept al Niprului,la 19 lulie 1096. Ea a fost nenorocita pentru Cumani. Tugor,

1) Anna Comnena, Alexias X, ed. Migne, col. 701-721.Nestor, op. cit., cap. 89 ad ann. 6603 (= 1095), Leger 190.

Pretinsul fiu al lui Diogen e numit aici Devgketrovici = fiul luiDevghen sau Dioghen.

2) Nestor, op. cit., cap. 78, Leger 190-2.www.dacoromanica.ro

- 31 -

marele Tugor, ramane pe campui de ()Male impreuna cu'Elul sau si mai multi printi. Restul hordelor se imprastie.Numai Boniac mai indrazneste ziva urmAtoare sä incerce orevansA, cazand pe neasteptate asupta Chievului, pe care ne-putandu-1 cuceri, dA foc mahalalelor si devasteazA manastiriledimprejurul arasului. 1ntre aceste manisfri se afla si renu-mitul convent Pecerschi, in care trAia atunci si calugArulcronicar dela care avem aceste stiri, si care-I onoreazi peBoniac cu epitetele de nelegiuit, spurcat, hot de codru"Desi Boniac s'a putut retrage fail a fi atAcat de nimeni, totus,tnfrangerea Cumanilor pe Trubeja a ridicat simtitor curajulRusilor, cari vedeau in aceasta bi'ruinta o slabire a puteriicumane.

Darr pe dansii ii slabiau mai fau rasboaiele civile, carinu mai conte.niau intre ambitiosii conducatori ai Rusiei. Inluptele for sfasietoare de tarA, unit alearga la Unguri, altli laCumani,-pentru h primi ajutor dela streini Impotriva celor deacelas sange si graiu. Astfel Sviatopolc trimite pe fiul saularoslav la Coloman, regele Ungariei, pentru a-I chema inajuto? Impotriva lui Volodar, ducele Premislei (Przemysl).David lgorevici, indusmanit cu. Sviatopolc care-I drspoiase deprovincia Vladimiriei, voind sjr villa to ajutorul lui Volodar,pleaca IndatA la Cumani, spre a cere sprijinul acestora impo-triva Ungurilor) cart se apropiau de Premisla. Pe cand Davidnegotia la granitele Rusiei cu hanul cuman Boniac, regeleUngariei, cu. 8000 de ostasi bine 'narmati si cu multi magnati,intre cari si doi episcopi, impresura Premisla lui Volodar.Intr'aceea se apropia si David cu Boniac. Acesta, parasindla miezul noptii tabAra, incepu sA urle ca un lup In mijloculcampului; un IGp ti xaspunse si o multime de lupi inCerfurasA urle. Era semn bun la Cumani. Boniac, tntorcandu-se intabara, zise lui David: Mane vom birui pe Unguril. Ziva adoua se dA lupta. Neinfricosatul han cuman ImpArteste aj-mata in trei: o- parte, sub comanda generalului cuman Altu-napa, pritneste ordinul de a ataca pe Unguri; comanda cdr-pului prihcipal IncredintatA lui David, iar el, viteazul Boniac,cu restul arrnatei, numai 100 de oameni se ascunde)a

1) Marele-duce Sviatopolc a cules trupul socrului sauinmormantat lang4 Chiev.

2) Nestor, op. cit., cap. 79, Leger 192-5.

'),

stla www.dacoromanica.ro

- 52' -

marginele drumu(ui mare, pe care Altunapa inainta la atac..Acesta se aru.ncA asupra Ungurilor superiori In nustar; dar,dupa descircarea primei grindini de sageti, Altunapa 41- In-toarse lute spatele si o lua la fuga cu trupele sale. Ungurii,nebanuitorr de curse, Ii urmaresc pe_ drumul mare, siguri debiruinta, and deodata Altunapa se intoarce lnapoi, oprindu-ipe loc §i tnvaluindu-i tntr'un nour de sageti, pe and Boniac,iesied din ascunz4u1 sail, le tale tetr-agerea; atunci se aruncape drumul acesta, devenit camp de lupti, si corpul principalcomandat de David lgorevici, Volodar, care -era inchis incetate, se folose§te de acest prilej 9i, printr'o ieqire bine pla-nuita, ataca In coasts pe Unguri. Ace0a, loviti din toatepartite, Isi pierd mintile si se gramadesc, cuprinsi de groazaInter) completa debandada, unul peste altul, Impingandu-sespre raurile Viagr si San, sagetati fara Intrerupere de Cumaniidin urma. 0 mare parte ramane prada valurilor, iar restul efugirit de Boniac timp -de dotia tile pe malul Sanulul. Colo-man Insus abia scapa cu vieata; !hand in urma 4000 deeameni, jumatatea ostirii sale/ intre can si multi oagnati;dintre. cei doi episcopi, Cupan ramane pe campul de lupta,iar Laurentiu moare mai tarziu, In urma ranilor primite. De-zastrul acesta a avut loc la 1097. Chiar analistul ungur e-silit O. martufiseasca: ;Tanta strages ibi fuit, quod raro Hun-gari in tanta strager fuerunt.. tanta tunc pericula facta stint,.quae scripta non sunt, quae did non possunt").

Diva infrftngerea Magi-limn-or, David, ajutat de Boniac, -cucereste ora§ul Cerven si Vladimlria, batand trupele lut Svia-topolc 9. Cu aceasta, Cumanii Incheiatt veacul at XI-lea,tlupace au rascolit vi -sguduit, timp de jumatate de veac, Rusia,Polonia, Ungaria qi imperita bizantin, in vepica for goanidupa prada,

') Thurocz, Chronica Hungarorum, II, cap. 60, ed. Schwandt-ner, Scriptores rerum Hungaricarum, in foi., torn. I (Viena1746) 135-= 6. Nestor, op. cit., cap. 82, Leger 211 213.Karamsin, HIstoire. de l'empire de Russie, traduite par St.Thomas et Jauffret, II (Paris 1819) 161-4. Budinger, EinBuch ungarischer Geschichte 1058-1100 (Leipzig 1866) 141=3

2) Nestor, op...cit., cap. 82, Leger 213. Karamsin, II164-6.

www.dacoromanica.ro

- 33 -

8. Cumanii la Inceputul veacului XII. 0fensiva ruseasca.Ultima invazie In imperiul bizantin sub Alexie Comnenul

DupA atatea lupte interne, conducitorii Rusiei se adunAla un congres pe rail! Zoloteci (Zlateci), la 1101, spre a pune°data capit necurmatelor desbiniri lAuntirice si a impiedecaruina total& a patriei comune. Printii cumani se folosesc deacest prilej, pentru a trate tncheierea pAcii cu Rusia: ,Acolososira scrie Nestor deputati din partea tuturor printilorcumani, pentru a sere pace". Solii cumani si principii rusiplecara la Sakow, nude se incheia pacea cumano-rus5, la15 Septemvrie 1101, fall ca domnitorii Rusiei sA se impactintre sine: intelegerea cu dusmanii igrii era mai wail, cleatunirea intre frati.')

Pacea dela Sakow n'a tinut decAt ;Ana la 1103, andVladimir Monomahul reusi sA organiseze o ofensiva generalAimpotriva Cumanilor. Ea incepu la primAvara anului 1103,cand printii rusi, cu o armata numeroasA, cavalerie si infan-terie, cobortrA pe cursul Niprului in stepele cumane, andaid langA Nipru, 1a Suten, lupta cea mare din 4 Aprilie 1103,sub comanda supremA a energicului Vladimir Monomahul.

'Cumanii se pregAtiserA si 'el bine. Hordele cumane - scrieNestor soseau dese ca copacii codrilor: ochiul nu le puteacuprinde. Multimea lor se poate cunoaste si din numarul ha-nilor cumani ramasi pe campul de !WA, Ciocnirea cea maicrancenA se dada intre cele &ma avangarde dusmane, dintrecari cea cumanA era comandata de viteazul Altunapa, care sedistinsese in armata lui Bonioc la Premisla. Cand insA intreagaavangardA cumanA fu distrusa impreuni cn generalul ei, opanicA de nedescris ctiprinse sirurile barbare, ridicAnd curajulRusilor Warta la entuziasm. Rare on an avut acestia o ase-menea izbandi. - DouAzeci de printi cumani zac pe cAmpul delanga Suten, Nestor insirA pe cei mai insemnatit Urusoba,Ctsii, Aroslanapa, Kitanopu, Cuman, Asup, Curtc, Cenegrepa,Surhar 11 altii. Belduz (Beldi-uz) fu luat prisonier si ucis maipe urmA din ordinul lui Vladimir. Prada era imen-zi; RusiiluarA oi, boi, cai, cAmile, pe cum qi corturile pline de bogatiisi de sclavi; Pecenegii din armata cumana cAzurA si ei inmanile biruitorilor, asa a Monomahul a putut exclama, la-,..e---

') Nestor, cap. 84, ad ann. 6609 (= 1101), Leger 216.www.dacoromanica.ro

- 34 --.

urma stralucitei victorii: Aceasta e ziva pe care ne-a dat-aDomnuli: sA ne bucurAm qi sl ne Inveselim inteinsark 9

Boniac, istelul, scapase cu viea1A, cAci la 1105 11 vedembitand pe Brodnici la Zarub, pe malul drept al Niprului, maisus de Chiev.9

Trei ani dupi Infrangerea dela Suten, Cumanii Incearcao navAlire neaqteptati In linutul Zariatcesc-ului, la 1106. In-cercarea tnsA nu isbuti, cid sunt bAtuti din nou §i goniti prinMoldova §i Muntenia pina dincolo de Dunare, unde despa-gubindu-se de pierderile for din avutul Bulgariei, se Intorciarlf In Rusia.8) In pritnivara anului 1107, Boniac se Iupti inlara Pereiaslavei; unindu-se apoi cu iarct cel Bdtran li cualti principi cumani, tmpresoara cetatea Luben, astAzi Lubnydin gubernia Pultavei, pe dui Sula. Dar Vladimir Monomahul,reu§ind iarAf sAll caltige concursul colegilor sAi, ti bate dinnou, In- ziva Inallarii Domnului, 1107, urmarindu-i Oa la duiKrool. Taz, fiul lui Boniac, e ucis; Surf- qi fratele du suntWalt prisonieri, iar $ara abiali putu mantui bAtrAneteleprin fuga.4)

DufmAniile se tmpacl ,prin cisitoria fiilor lui Vladimirli Oleg cu princese cumane: Oheorghe, fiul celul dintliu, ispe fiica hanului Aiepa, fiul lui Asen; iar fiul lui Oleg se ca-satore§te cu fiica until alt Aiepa, din familia lui Girgen.9

Clnd tusk dupi trei ani de pace, Cumanii IncalcA dinnou Pereiaslava fi CernigovuI9, Vladimir InduplecA pe tova-/AO sii in domnie la a doua ofensiva tmpotriva acelora carstmpiedecau orice desvoltare a Rusiei. La Inceputul paresimiloranului 1111, Ruqii, bine pregAtili, tnainteazA ping la Don InOra Cumangor. La Ossenew, reqedinia hanului $aru cel Beltran,locuitorii le ievirl Inainte cu yin, hidromel i pelts, cerindu-lepace, iar creftinii crutara un ora§ care cerea mila lor; Inschimb, oraful Sugrow devine prada flacarilor. De aici, armatacre§tinA tnainteaza spre riul Dagieia, uncle- Weptau barbaril.IntAiul atac iefi In favorul Ruvilor: paganii, dupi o lupti In-arjitA, se retrag; la 24 Martie, serbitoarea Buneivestiri, Vladimir cu ai ski serbeaza prima biruinia. Dupi doui zile Ind,

1) Nestor, cap. 85, ad ann. 6611 (=---- 1103), Leger 217-2202) Idem, cap, 86, ad ann. 6613 (= 4105), Leger 221.3) Idem, cap. 86, ad ann. 6614 (:= 1106), Leger 221.4) Idem, cap. 87, ad ann. 6615 (1107), Leger 222.5) Idem,ibidem.61 Idcm, cap. 89, ad ann. 6618 (= 1110), Leger 224.

www.dacoromanica.ro

35

dusmanii se intorc cu forte nouil: .veniau -cu miile, deli, cacopacii unei intinse piduri ". Rusii se Nfld. deodata Incunjuratipe malul raului Sala. Lantul trebuia rupt cu once pret. Inca-ierarea fu atit de puternica incat, lovindu-se patrazele, se pro-duse un sgomot ca de tunet. Monomahul se lupti ca un leu,Imbarbatand pe crestini. Rezultatul nu intarzie. Cu toate pier-derile Rusilor, Cumanli sunt bituti cumplit si urmariti paniis raul Salnita, unde cazura iaras multi din ei, Vestea biruinteicrestine asupra piginilor se rispandi incurind In toad Eu-ropa, la Greci, Unguri, Lesi, Cehi, pita la Roma" 1).

Ofensiva condusi atat de bine de Vladimir determini pedusmanii Rusiei a-si ciuta pradi in aid parte. E adevarat ca,murind marele duce Sviatopolc la 1113, Cumanii venial prodla rain Vyr; dar Monomahul, care ocupase tronul Chievuluiiii alungi Inca °data spre Moldova noastri.1)

In toamna aceluias an, Cumanii sunt la Dunare, ocupaticu pregatirea unei expeditil In iniperiul lui Alexios Comnenos.Imparatul, Instiintat la vreme despre planul 11 pregatirile bar-barilor, paraseste pompa Bizantului si vine la Filipopol, unde-siaseaza cartierul general. Intarind, apoi, punctele strategice dinBulgaria, el porunceste trupelor sa se Ingrijeasci in chip deo-sebit dt buna stare a cailor, stiind din experienta, ce rol joacaaceste animale Mtn) lupta cu cilliretii stepelor. In mijloculacestor pregatiri, iata un curier care aleargi In goana roibului

. dela Istru pans la Filipopel, cu vestea, ci barbarii au trecutDunirea Sr devasteazi Bulgaria. Atunci viteazul Alexios serepede In persoauli, cu trupele de Ifni sine, spre Istru siajunge cu o repeziciune extraordinarit la Vidin. Dar aici, niciurmi de Cumani. Acestia, anume, vazand pregatirile din Bul-garia, si afland ca impiratul e In drum Impotriva lor, 1si IA-curl calea Intoarsi. Spre a-i face inofensivi, Alexios trimite oparte din trupele sale In Oltenia,. can urmaresc pe Cuman.trei zile si trei nopti, pani la un rau ce se varsi In Dunire'tCumanii trecand in grabs acest rau cu birdie pe cari lepurtau cu sine, ostasii imparatesti se intorc tnapoi la Alexios.La atata se reduce ultima expeditie bizantina a Cumanilor subdomnia imparatului Alexie Comnenu1.9

1) Idem, cap. 90, ad ann. 6619 (= 1111), Leger 227-233.2) Idem, cap. 93, Leger 236. Aici se sfarsevte Cronica

lui Nestor.3) Anna Comnena, Alexias X, ed. Migne, col. 1093-1104..

-

www.dacoromanica.ro

- 36 -

9. Lupta Cumanilor cu loan Comnenul (1118-1143).Co nouA descalecare cumanii In Ungaria. Urmaqii Jul

Vladimir Monomahul §i Cumanii.

Sub domnia Iui Vladimir Monomahul ca mare duce atChievului (1113-1125), Cumanii n'au mai indraznit sa aparaIn Rusia. Pe temeiul bunelor relatiuni cu temutul domnitor,ei s'au putut reface si fritari,_ dand incurand 0 noun dovadadespre puterea lor, printr'o navalii neasteptati in imperiulbizantia, unde domnia acum loan Comnenul (1118-1143), ur-map! marelui Alexie.

In lama anului al 5-lea de domnie a lui loan Comnenul,o multime nenumarati de Cumani trec Dunarea si se revarsica licustele peste Intinderile Traciei, jafuind tot ce intalniauin cale. Imparatul Ili aduna, in frigul iernii, trupe din toatepartite, concentrindu -le in lagarele de langa Beroe. lateaceea,temindu -se de gumarul prea mare al dusmanilor, incearci,prin soli cars stiau limbs cumant, sa-i tndeparteze dela planulrasboiului, cel putin pe multi din printii tor, caci erau Impar-till In mai multe triburi cu cite un han In frunte. Planul luiloan Comnenul reusi In parte, cad, prin mese marl si daruristrilucite se castigara cativa conducatori cumani. Dar ceinsemnau acestia, NA de numarul linens al celorlaltly Sitotus imparitia trebuia aparata.

Lupta se da In Arimavara anului 1124. lzvoarele bizan-tine releveazi Iiiversunarea primului atac, care a Post neobis-nuit de crincen. Cumanii se disting prin agerimea tor, andnavali ca niste duhuri pe caii for aprigi, si tnviluind ostireabizantina in nouri de sageti, In mijlocul until' iad de strigateinfernale. Imparatul instil e ranit in pulps de o sageata cu-mani. Sirurile bizantine se clatini de vijelia deslantuita asuprator. Spre fericire 1114 Cezarul null pierde nadejdea, iar ge-neralii conving armata, ca nu e- aitceva de ales, deck biruintasau moartea, Imparatia fiind In primejdia extrema. Se di aldoilea atac, mai cumplit cl.ecat cel dintaiu. Bizantinii, lup-tandu-se cu acea forts sufleteasca pe care o inspira constiintacelei mai marl primejdii, reusesc skopreasca talazurile poto-pului cuman, luind si cativa prizonieri. Barbarii sguduiti sedau Inapoi, nu spre a fugi, cum se asteptau Romeii, dar sprea -'i reface rindurile si a recurge la o noui stratagemii, carac-teristica acestor nomazi. a caror locuinti erau ciruta si cortul.

www.dacoromanica.ro

- 37Q.-

Ei leagA carutele In forma de cerc, iar tnliuntru, sub corturide piei de bou, 1§i incarca femeile vi copiii, lasand printrecarute mai multe treceri, asemenea unor strazi sucite, ce per-puiau In mtjlocul acelor cetati ambulante. Cara le deveniriforturi pline de luptAtori, iar slujiau la eruptiunile ea-valeriei cumane, carea, la nevoie, se Intorcea lute to dosulcArutelor intarite, punAnd in m4care In direclia du§manilor ointreaga ample de forturi milcAtoare. 0§tirea lui loan Com-nenul se lupta inzadar. Trebuia sfaramat mai tntaiu zidulacela improvizat de Cumani. Dupi rugs fierbinte cAtre re-gina opirilor creftine Imparatul detafeazi pe cei mai tn-drazneti din armata sa, dandu-le tnsArcinarea de a tlia, cuajtttorul topoarelor, legatura !litre carutele redute. Ace§tia

misiunea cu cea mai exemplarA abnegatievitejie Bizantinii nAvAlesc in lagarul dt4man. §i atunci,un tropot de copite huruit de cart* gi strigite barbare dese cutremura pAmAntul: fugiau Cumanii... Ala de mare eranumarul prizonierilor, Meat tmparatul a putut popula cu dampo intreaga provincie din Tracia. De bucuria biruintei, Bizaa-tinii au Introdus o noun serbare nationala, numitA ,SerbA-toarea Cumanilor".--Cat a mai domnit loan Comnenul, pAganiin'au mai tndrAznit sa tread DunArea2).

ScApand din macelul de peste Dunare, hordele barbarese Intorc in stepele lor, afarA un trib, care sub conducereahanului Tatar, lila drumul Ungariei, unde, recunoscand suve-ranitatea regelui Stefan II (1114-1131), fu qezat de acesta is

') Niketas Choniates releveaza, ca loan Comnenul s'a rugatcu lacrimi, gernete si gesturi In tata icoanei care xeprezenta peprea curata Fecioara Maria.

') Niketas Choniates, Hisloria IV,. ed. Migne, Patr. Gr.,ser. II, tom. 139 (Paris 1894) col. 336-340. Kinnamos, His-toriarum lib. I, 3, ed. Migne, PG, ser. IL, tom. 133 (Paris 1864)col. 315-316 D. Onciul, Originele principatelor romAne(Bucuresti 1899) 81 si 2j32 note 9, pune- aceasti expeditie cu-marig la 1144, sustinand ca ea a avut loc sub Manuil Comne-nul, citind ca dovada editia din Bonn (1836) a lui Kinnamos,pag. 7. Dar la aceasti paging e tocmai lib. I, 3 al lui Kinna-mos, citat de not mai sus, si nu e vorba de Manuil, ci depredecesorul sdu loan si de expeditia acestuia lmpotriva Cuma-nitor In anul al 5-lea al domniei sales, cum ne spune lamuritKinnamos. deci la 1123-1124. Mari de aeeasta, analele bi-zantine nu cunosg nici o expeditie cumuli in anul 1144.

iesirile

(I!

I

www.dacoromanica.ro

-- 3111 ,--

tinutul numit de atunci Cumania Mica (1124). E cunoscutadragostea exagerati a regelui maghiar fall de Cumani. Spremarea nemultuutire a autohtonilor, hanul cu frunta0 tribuluise bucurau de cele mai frumoase privilegii, traind chiar lacurtea regalA fntr'o vAditA intimitate cu Stefan II, pe candCumanli din provincie erau prigoniti de populatia bagtinalA,din pricina jafului la care se dadeau acelti nomazi cu obi-ceiuri pAgAne. 1ar and Tatar cu ai sal tnconjurau patul deboall al regelui li, sarutandu-i mana cu lacrimi in ochi, iiarAtau suferintele poporului lor, Stefan ii mangaia qi le juraca va pedepsi aspru pe toti prigonitorii neamului cuman,juraminte ramose firs rezultat, cAci craiul ili dote sufletul inbratele Cumanilor ')-.

Pe cand Cumanii lui Tatar se stabiliau to Ungaria, ceidin stepe se folosiau de moartea lui Vladimir Monomahul(t 1125), pentru a cluta pradA in Ora marelui apArAtor atRusiei. Planul for era sA se uneasca cu Torcii, popor nomadce riticia in jurul Pereiaslavei; dar laropolc, fiul fui Vladi-mir ji ducele Pereiaslavei, porunci acestui neam inrudit cuCumanli :A intre in ducatul siu; apoi, farA a a§tepta sosireacelorlalti cneji ai Rusiei, se aruncl pe neateptate asupraCumanilor ti -i bate, impingand pe multi to dud 2).

Sub Mstislav, noul mare duce al Chievului (1125-1132),incepe rasboiul civil intre urmalii Monomahului f i descen-dentii lui Oleg, rlsboiu care va preface Rusia intr'un desinundat de puhoiul ve§nic in miqcare al Cumanilor. CAnd, la1127, marele duce pornia impotriva lui Vsevolod, fiul lui Oleg,spre a-1 alunga din Cernigov, stapanul acestui principat nugAsia alt mijloc de scApare, deck in ajutorul paganilor dinstepe. Dealtminteri, chemarea Cumanilor Impotriva fratilor deatelal dive era d traditie in familia lui Oleg. La semnuldat de Vsevolod, 7000 de cAllireti ai stepei cunt gata la gra-nitele Rusiei, afteptand numai retntoarcerea solilor trimi§i ladomnul Cernigovului. AceVia Ifni, cazand in mAnile luiMstislav, §i Cumanii viand cA trim4ii nu se mai intorc, s'au

1) Thurocz, Chronica Hungarorum II, cap. 63, ed. Schwandt-ner in fol., 141-2. Weber, Kumanen, In Wetzer kindWelte's Kirchenlexikon 2, VII (Freiburg i. Br. 1891Y-col. 1243.

2) M. ,Karamsin, Histoire de ]'empire de Russie, traduitepar St -Thomas et Jauffret, torn. II. (Paris 1819) 216.

www.dacoromanica.ro

- 39 -

temut de o trAdare din partea lui Vsevolod si au oprit pe locexpeditia 9.

In anul urmAtor, 1128, marele duct plead sit pedep-seasci pa Cumani, pentru allanta for cu Vsevolod. Ana lelerusesti spun a armata lui Mstislav alungi pe Cumani nunumai dincolo de Don, dar chiar si dincolo de Volga", curs-find de dinsii mezopotamia aceasta, asa ci el n'au mai cu-tezat si se apropie de granitele Rusiei sub domnia acestuimare ducet).

Dar risbolul civil li aduce iaris inapoi, sub marele duce1aropolc (1132-1139). Descendetiiii lui Oleg, printi ai Cerniagovului, vesnicii prieteni ai Cumanilor, Ii chianti din nou Iiiajutor Impotriva Chievului. kris tncepe vechiul jaf. PaceaIncheiata !rare cele data familii sub zidurile Chievului a fostnumai o Iluzie reciproci. Dupl citeva luni, risboiul isbuc-neste din nou (1136). Cumanii aunt lads aliatii nascutilordin Oleg tmpotriva lui laropolc. Lupta se di In tare Pereiaslavei, pe malurile riului Sipoi. Puhoiul viu al Cumanilorrupe frontul jnarelui duct, prinzand si omortnd toad gardalui, iar el fuge cu restul armatei in goani nebunA, Mindchiar steagul Rusiei in mina piginilor, la 8 August 1136').

Urmeazi devastarea localitAtilor de pe malurile Su lei.Cumanii tnainteaza in Pereiasiava, alungand pe Andrei, fiullui Vladimir Monomahul, si cucerind cetatea Preluc4). Ar fiprei plictisitor si urmArim aceasta pagina atit de tristi toistoria Rusiei, ImpletIta cu vesnica revirsare a potopului cu-man. Ea se repeti necontenit pini la 1152, dud hordele ste-pelor se indeeapti spre imperiul bizantin.

10. Cele trci navaliri cumane In imparatia bizantina subManuil Comneul. 0 epopee greceasca la Teleorman"..

Din Rusia, Cumanii se Indreapta lads spre impAratiaBizantmlui, unde domnia acum Manuil Comnenul (1143-1180),Imparatul cu ambitiile cele mai vaste ;I cu planurile cele maigrandioase, dintre toti puternitii cari si-au desfisurat strilu-circa in cetatea lui Constantin.

1) Idem ibid., pag. 216--7.2) Idem, ibid., pag. 218.3) 1dem, ibid., pag. 227-1.4) Idem. ibid . oaa. 233-4.

www.dacoromanica.ro

-40 -Intaia invazie cumani sub domnia acestui Iniparat e po-

vestita de Niketas Choniates §i de Kinnamos. CA arnandoi re-lateaza acela, fapt istoric, reiese din Imprejurarea, ca amandoivorbesc de una li aceeaf ocazie a expeditiei lui Manuil im-potriva Cumanilor: Roger H, regele Si ,ciliei 11101-1154), ocu-pase Corcyra (astlzi Corfu), iar impAratul porneste Impotrivalui spre apirarea insulei; ajuns la Filipopol, el primete ti.reaci hordele cumane au trecut Dunirea; atunci, Intrerupandexpeditia Impotriva lui Roger, porneste spre 1nrimpinarea Cu-manilor. Deasemenea, amAndouk isvoarele releveaza ca, dupaexpeditia cumani, Manuil Comnenul pleats deadreptul spreCorcyra. Aceste imprejurArt arata larnurit, ca amAndoi istorio-grafii vorbesc despre una qi aceeas txpeditie a imparatuluibizantin Impotriva Cumanilor.

Ocuparea Corcyrei de citric Roger at Siciliei a avut locla 1151.1), iar Manuil Intreprinde expeditia pentru liberarea1nsulei la 1152. Astfel invazia cumana qi expeditia Impotrivafor a Imparatului Manuil cade la 11522).

Expeditia trisAq e relatatA pe scurt de Niketas Choniates:Camanii, trecand Istrul, devasteazA localitatile dela poaleleHemului; impliratul, Intrerupand campania impotriva lui Roger,se Indreapta asupra Cumanilor, pe cari li bate la Intlia cioc-nire; dupa aceasta, pleacA deadreptul spre Corcyra 9. La atatase reduce raportul lui Niketas. Si se noteze, cii el nu fienimic despre o trecere a Duntfrii din partea lui .Manuil in ur-marirea Cumanilor.

In raportul lui Kinnamos deosebim doui part', dintre caritntiia e identici In substanta cu p9vestirea de mai sus a luiNichiti Honiatul: Cumanii, trecand Dunirea, aduni o pradAimensg, jefuind tot ce Intalniau In tale; o- ciocnire Insi introManuil f i Cumani n'a avut lo; cici barbarii, observind latimp pregAtirile ImpAratului, se Intoarsed In grabs peste IstruIn Cara lor, luand cu sine toati prada adunati. Amindoui ra-

1) Chonologia Niketae, ed. Migne, PG, ser. II, tom. 139(Paris 1894) col. 1059.

2) §i nu la 1144e, cum are D. Onciul, Originele princi-patelor romine (Bucurelti 1899) 81. Vezi cap. 9 nota 2 din lu-crarea de fati.

1) Niketas Choniates, De Manuele Comneno, lib. II, 2, ed._,_.Migne, PG, tom. 139 (Paris 1894) col. 412.

www.dacoromanica.ro

- 41 -

porturile se pot implca usor. Retragerea Cumanilor de teamaostirilot imperiale, Niketas a putut-o concepe ca o biruinta aCezarului, atribuind-o linei ciocniri fericite pentru Bizantini.La atAta s'ar reduce Intaia expeditie a lui Manuil ComnenulIrnpotriva Cumanilor, daca Kinnamos n'ar mai adAuga la ra-portul sAu o a doua parte, care lipsqte la Niketas:

Dar, on de cite on am cetit recetit aceastA parte a po-vestirii lui Kinnamos, totdeauna mi-a lasat impresia unui frag-ment epic, lipsit de aparenta adevarului. istoric. 1mi pare apovestirea insas contine in sine toate semnele uuui cant epicla adresa eroului apoteozat. SA urnsArim deci cu luare aminteCoate elementele cari alcAtuesc expunerea istoriografului

linpAratul, auzind ca dusmanii s'au %tors la stAnga Du-narii, alearga la acest fiuviu, unde gasind o luntre fAcutadintr'un singur lemn", porunceste unui taran de acolo sa i-ozducA. Taranul insa, in loc sa -i aducliN luntrea, fncepe sa-).dojeneasca, pentrucA n'a avut grije de satele si orasele dinBulgaria, pe cari Ie -a lAsat pradi Cumanilor. Drept raspuns,Manuil jury ca va pedepsi aspru pe acesti pustiitori Sosind,inteaceea, $i armata la Dunare, ImpAratul 4i alege 500" decalared, intre cari se aflau Omani i Pecenegi siujitori inostirea bizantina. Acestia tree Istrui cu Manuil Comnenul Infrunte, pe luntri legate Intre sines. Dupl. trecerea Dunarii,Bizantiaii nu dau nicairi de Cumani; totus ii urmdresc pansajung la doud rduri navigabile, pe cari nu le pot trece fariluntri. Atunci, imparatul detaseaza o parte din mica sa cava-lerie, trimitatniu-o inapoi la DunAre, cu ordin de a legs de callunfrile de acolo si a le aduce in grabs. Ordinul se executa

cele doua rAuri fArA nume sunt trecute. De aici strabat ,unspatiu Wins", pans ajung la un munte cu numele enigmaticde Trou.--rOgpo;, aproape tie hotarele Taurorcitiel. Ne andnici aici de Cumani, Manuil trimite o parte din cei 500 decalked in inter-Loral Tauroscitiei, spre cautarea dutmanilor, cuordin de a-i ataca, uncle vor fi dat de clantii. Soldalii Insa,zirind In sfarsit pe Cumani, nu indraznesc a da lupta panAla sosirea impAratului. Sosind in fine si acesta, el se Imbradmai intaiu In armurA de lupta cu o solemnitate homerica

apoi Incepe atacul. E o lupta crIncenA. Pe clad barbariise arunca din t6ate partite asupra Bizantinilor, impAratul, ,re-pezindu-se cu sulita in mtjlocul tor, sparge frontul, omorind nu

si

im-perial.

si

siwww.dacoromanica.ro

- 42 -

cafe unul, ci ate doi deodatd; astfel, Cumanii fiind sguduittprin atacul Impdratului, se aruncd ;i ceilalti Bizantini ci rupintregul fir de bdtaie ". Dufmanii sunt Invinfi; multi din eiriman pe cimpul de lupti; Bizantinii iau cam vr'o 100 deprisonieri", !titre earl 0 pe un renumit principe cuman cunumele Lazaros. Nu e vorba despre aid un Bizantin ucis souluat prizonier. Biruitorii se tntorc tnapoi; impiratul i-a tm-plinit jurAmantul facut unui faran pe malul drept al Dunarii1).

Lasind la o parte celelalte trasAturi cu caracter epic preabAtator la ochi, sl ne oprim la muntele Tirou--z'Oeuw delahotarele Tauroscitiei 2).

A. D. Xenopol se grabete a interpreta Tenu-Hormos prinTeteorman, dar e silit sA constate, ca acest pretins Teleormatrse afla la granifele Galitiirs). De fapt, Tauroscitia la Kinnamos.0 contemporanii sai bizantini Inseamna Rusia de Nord cuGalitia, pe and Scitia cuprindea stepele de sud ale Rusieiocupate de Cutnani, ImpreunA cu Moldova i Muntenia demai tarziu, supuse i ele Cumanilor, cart, tocmai pentru aceasta,erau numiti ;Sciti" in imperiul bizantin 6).

Apdar, cei 500" de cAlAreti ai Jul Manuil au pitrunspana la hotarele Rusiei, dupace au strabAtut un spafiu tntins".Dar In care parte a Rusiei? In partea unde muntii ti formeazihotarul; in cazul cel mai bun pentru kinnamos, primim i notgranifele Galitiei muntoase. Ei bine, este oare probabil, ca,marele Emanuil Comnenul sA fie atat de temerar, tuck sl ur-mareascA pe Cumanii nevazuti dela Dunare !Ana la muntii

1) Kinnamos, Historiarum lib. III, 3, ed. Migne, PG, ser. II.tom. 133 (Paris 1864), col. 421-424; ed. Bonn (1836) pag. 93,

2) WA textul grecesc, Kinnam lib. III, 3, ed. Migne, col..424: 01 ycyovOrtn attopiri dciptvov, x(iiede rA rum 6049:4atatiElipavz-Eg iizet xal gal Veog Tivoli Oppov 0.8.ov, `dale ayxoi;rwv Taveoazu('Lzijc deioir cirizst.

2) A. D. Xenopel, Is or a Romanilor2, II (Bucuresti 19141254..4) Kinnamos nspune ca Galitia e 0 parte a Tauroscitie,

(lila. III, 11), ci orasul Chiev e In Tauroscitia i lib. V, 12), tar laNiketas Chroniates of L'a,.; (Rusii) sunt id-ntici cu oi Tavems-zi,acit, cum se vede spre pilda in De Alexio Alfg-elo, lib. III, 5,.unde e vorba atat de Rusii din Galitia cat si de cri din taraChievului si Imprejurimi. Compare Ludwig Sch*Oz,er, NestoriRussische Annaleit, II (Gottingen 1802), pag. 229 B.. precum iii.locul indicat aihi din &titter

www.dacoromanica.ro

- 43

Galitiei numai cu ,500m de oameni? Nu Ctia el nimic despre-neaumaratefe horde cumane, cari puteau s8 -1 nimiceasci tni-tmpreuna cu ceata lui de cAlareti? SA inainteze el Cu atAtasiguranta prin Ins A§ tara Cumanilor cu o mAnA de oameni,firA a se teme de un Intreg popor sAlbatec de cAlAreti? Marade aceasta, pregatirea la lupta, atacul ci rezultatul ne IntAresc4i ele In impresia, ca avem de a face cu o epopee greceascilangA pretinsul Teleorman din preajma muntilor galitieni. PelangA aceste criterii interne, mai relevam pe unul extern: ta-cerea lui Niketas Choniates, care descrie, cum am dovedit,aceeac expeditie a lui Manuil Cotnnenul Impotriva-Cumanilor,WA' a pomeni ceva despre o trecere a Dun Aril sau despre oluptA bizantino-cumanA In partile de nord ale Istrului, deci arfi vorba despre o stralucitA fapta de arme a Bizantinilor.

A doua invazie cumanA In imperiul lui Manuil stA inlegitura cu rasboiul bizantino-maghiar din anul 1154. Pe candImpAratul se rAaboia cu Ungurii, in absenta regelui Geza II(1141 - 1161), Cumanii trec iarac DunArea; devasteazA cetatilede pe malul. drept ci tnainteazA cu jaf ci parjol panA sublantul Balcanilor. Manuil, ocupat in Ungaria, trimite impotrivafor pe generalul Coloman, care Ina e bAtut, ci moare in urmaranilor primite, iar trupele lui sunt sdrobite de Cumani. Ace-Via, In urma biruintei, Incarcand in tihna prada pe cai, se In-tore iaras In tara Tor'). Anul navAlirii, e determinat atAt prinrasboiul maghiaro-bizantin, cat ci prin indicatia din Cronologialui Niketas: 11542).

A treia navala cade intre 1158 -1157. Imparatul, intor-candu-se spre Constantinopol din rasboiul turcesc, primecteIn drum ctirea ca batbarii au trecut !strut ci pradeaza mar-ginele imperiului. Atunci, IntrerupAndu-ci drumul spre cask,pleaca la Callipolis, iar de aici spre DunAre Impotriva Coma-nilor. Acectia MO, auzind despre apropierea lui Manuil, tre-curA lute In Muntenia').

t') Niketas Choniates, De Manue e Comneno, lib. II, 7,.ed.

Migne, col, 429-432.2) Chronologia Niketae, ed. Migne, torn. cit., col. 1059.9 Kinnamos, Hist. lib. IV in fine, ed Migne, torn. cit.,

col. 549. Primim cronologia admisa de Stritter, Memoriaepopulorum olim ad Danubium, Pontum Euxinum, PaludemMaeotidem, Caucasum, Mare Caspiurn et rode magis ad septem-triones incolentium. III, 2 (Petropoli 1778) 926.

www.dacoromanica.ro

44 --

La atata se reduc cele trei invazii; cumane to imparatiabizantina sub Manuil Comnenul. India e respinsd de acesta,probabil in urma unei ciocniri In sudul Dunarii; la a doua,lrupele bizantine sunt sdrobite; la a treia n'a avut loc nici olupti. Astfel nu este exact ca, cu prilejul celor trei navaliri,Cumanii furl bdtutt cumplit de Impdraful bizantin ManuilComnen §i siliti prin aceasta a se tine catva timp mai departede Dunare"). Adevirata pricina, care i-a silit a se tine catvalimp mai departe de Dunare, e ofensiva ruseasca ImpotrivaCumanilor, cum vum vedea in randurile urmitoare.

11. Ofensiva ruseasca Impotriva Cumanilor.Parasind imparSt,a lui Manuil Comnenul, Cumanii se in-

torc Was la ,Nipru, de unde incep a nelinisti Rusia, cand dinpropria for initiative, card chemati in ajutor de cite un printrus care se lupta Impotriva fratilor de acelas singe. Fie civeniau ca aliati ai unui plincipe rus Impotriva altuia, fie canavaliau nechemati, invaziile lor au fost totdeauna ingrozituare.Numai la sfarsitul anu:ui 1159, ei duceau In robie peste 10,000de Rusi, dupace umplusera toati provincia Smolensc cu lesuri,lasand in urma for orasele f i satele in flacari 2).

Cele mai multe devastari se repetau pe malurile Niprului,aceasta artery de comunicatie comerciala intre imparatia Bi-zantului si Rusia, Cumanii cautand necontenit BA mina minape corabiile Tncarcate cu marfuri bizantine pentru Rusia, pecum si pe cele ce Rusia trimitea in imperiul de pests MareaNeagra. Tratatele de pace pe cari Rusii erau siliti a le incheiacu acesti barbari, n'aveau nici o valoare. Situatia ne-o descrielrumos si miscator Mstislav Isiaslavici, ultimul mare duce curesedinta la Chiev (1167-1169), tntr'o cuvantare tinuta in fataprintilor Rusi, pe cari voia sa-i Induplece la o ofensiva gene-Tali Impotriva pustiitorilor Rusiei. , Rusia zice domnitorulRusia, scumpa g o a stra patrie, singereaza din !tulle primitedela Cumani, ale caror sfortari nelegiuite nu le-am putut sta--vili. !Ana scum. Ei ne jura pururea prietenie sinceri, primescdarurile noastre, dar, Uri nici un respect fata de juraminteletratatelor, ei pun mina pe crestini si-i duc in robie In stepele

'2) D. Onciul, OrlInile principatelor romans (ilucureqti1899) 81.

2) Karamsin II 367W.www.dacoromanica.ro

-- 45 -

lor. Nu mai e nici o siguranta pentru corabiile noastre de co-mert cari strabat Niprul incarcate cu marfuri bogate. Barbarils'au hotArIt a pune mana pe calea comerciala care duce InGrecia. -A sosit vremea sa recurgem la mijloace serioase siputernice. Amicilor si fratilor, sa punem capit rasboiului civil,si, cu ochii ridicati la cer, sa tragern sabia risbinirii si sacaden asupra salbatecilor dusmani, chiemind In ajutor pe,

Doninul" 9.Cuvantarea a avut efect. Urmeaza ofensiva generals din

Martie 1168. Ostirile aliate, sub comanda marelui duce, strabatstepele cumane-timp de noun zile, dar dusmanii fug dinaintealor, Maud in urma tot ce le-ar fi Impiedecat fuga, Rusii, urmirindu-i, reusesc sa is tnapoi un mare numar de_prisonieriprecum si o prada imenza2). Puterea cumana a fost respinsa,,dar nu invinsa. Dacs incercarea de revansi din anul urmator,1169, a fost zadarnicita prin biruinta Rnsilor, cari au adus laChiev 1500 prisonieri, Cumanii s'au rasbunat Indeajuns, prindesele for invazii !Ana Ia 1176, cand sdrobesc rele mai bunsarmate rusesti ce be iesisera In tale 5t. Incurajati de aceast&biruinta, ei continua a fi biciul Rusiei, mai ales sub marelelor han Conceac.

Nenerocirea aduna din nou fortele crestine in sudul,Rusiei, pentru a porni la a doua ofensiva. Trecand Niprul instepele Polovtilor, Rusii dau de dusmani dupa tin drum decinci zile. Intaia lupta se cla la Ugla sau Orel. Cumanii suetbatuti pe malurile acestui rau; 1000 de prisonieri si un marenumar de cai si arme de tot felul cad In manile biruitorilor,A doua luptil are loc la Khorol, unde e Infrant renumitul hanConceac, cu toate -uriasele lui arcuri automate, pe cari 50 deoarneni abia be puteau Intinde, si cu toate masinile arunca--toare de foc, nascocite de un Turc din Covaresm4).

Dar a treia ofensivA, intreplinsi de Ruli citeva lunidupA ultimul triumf, Inprimivara anului 1186, fu un adevitratdezastru pentru Rusia. Lupta a avut foc In Cumania UltraDonet si Don, pe rail! Caiala, astazi Cagulnic. E adevArat ca.

') Idem, II 390-1.2) Idem, II 391.') Idem, III LParis 1819) 49.') Idem! III 75-6, Julie 1185.

www.dacoromanica.ro

46 --

din Intaiul atac au iesit Ru0 biruitori, dar succesul mai muttle-a stricat, mArindu-le ingAmfarea. Cumanii, vAzAndu-se pri-mejduiti, Isi aduna toate hordele de pe malurile Donului sireusesc sA tale iesirea Rusilor din clestele color doua ape,multumindu-se timp de trei zile sA arunce numai sageti asupra.dusmanilor, flit a se apropia la tin atac cu sulitele,. cadasteptau sosirea altor ajutoare. lntr'aceea, numarul Cumanilorcrescand mereu, Rusii facura o sfortare spre a ajunge la rlu;dar barbarii, printr'o stratagems iscusita, reusira sl-i inter.cueascli deodata din toate pArtile. ZAdarnica fu toatA lupta-desperatA a Rusilor. N'a scapat nici unul. Toti au fost ucisisau luati prisonieri. Niste negutAtori, cari priviau din depAr-tare lupta, au fost singurii soli cari au dus in Rusia vesteagrozavului dezastru. Aceasta s'a intamplat In Maiu 1186').

Urmarea acestei strAlucite biruinte, care dadea marturiedespre puterea cumana sub marele Conceal, fu o nouA niva-lire In Rusia, unde pustiind ora' dupA oral, devastand satele

cAlcAnd sAmAniturile, pornirl spre Dunire, Incarcati depradA prisonieri Atilt de impunator era acest drum spreIstru, Inc At dupi 420 de ani, o hotarnicA a satului Berilesti,judetul Braila, mai vorbeste despre .Drumul lui Conceac` 3),Era hr vara anului 1186, an Insemnat in istoria Rominilor dinBalcani.

12. Cumanii §i infiintarea Imparatiei romano-bulgare.

La 1018, Impiratul bizantin Vasile II Macedoneanul (976phi 1025) scaldi in singe qi desfiinteazi ImpArAtia bulgara,Intinzand domnia Rizantulta pint la Dunire i primind, dreptmultimire, tragicul nume de Bulgarocton ucigitor de Bul-gari). Dupi o robie de 168 de ani, Bulgaria devine im-periu, dar un imperiu romano-bulgar. Providenta s'a folositpentru Inflintarea noului imperiu de dol frati romani, PetruAssn, din Balcani (-laemus), cari au chemat In ajutor pe Cu-manii din stiaga Dunirii, pentru a ajunge la scopul dprit.

1) Idem, III 77-9. Intre prisonieri era si Igor, printulNovgorodului eu fiul sin Vladimir, care in captivitate se in-indrigosti de fiica hanului Conceac, in casaterie (Ka-ramsin, Ill 81).

2) Idem, III 79-80.A. D. Xenopol. Istoria Rominilor2, II (Bncurenti 1914)

254. B. P. Hasdeu, Cuvinte din Bitrini, 071.

-

(='aril

luindu-o

8)

pi

pi

www.dacoromanica.ro

- 47 -

Cand la 1186 Rom Anii :i Bulgarii din Balcani,, sub' con-ducerea celor doi tract valahi, ridicara steagul revoltei pe-piscurile stancilorf putreda mai-tall a imperiului bizantin null(Mee seama de insentnAtatea :i urinal-He loviturii pornite dinmuntii :i vAile Hemului. Expeditia Intaiu din vara aceluia: ana imparatului efeminat Isaac Anghelos (1185-1195) a Int AritBizantul In convingerea, ci rascoala din Balcani n'are nici oimportanta deosebitA. Ajutat de o ceata ,.dead, imparatul aputut pAtrunde In munti, infrangind rezistenta risculatilor.Alungati de o:tirile imperiale, Petru :i Asan, cu tovari:ii forde rascoala, s'au repezit spre Dundre ;i, luntrdrindu-o \l'audit la vecinii for Cumani"), pe cAnd Isaac Anghelul, dAndfoe seceri:ului adunat to snopi, :i IncrezAndu-se in figAduin-tele Valahilor rama:i acasA, se Intoarce in capitalA, signr depototirea primejdiei, spre a se fill cu isprAvile sale 2).

Petru li Asan frisk jrecdnd Dundrea, se intdlnird cuCumanii" 8) li, facAnd alianti cu ace:ti stApani ai norduluidunirean, se Intorc Inapoi cu planul bine stabilit de a scuturalanturile bizantine :i a Infiinta domnia Vlahilor :i a Bulge-rilor"). Armatele aliate se compuneau mai IntAiu dintr'o mul-lime Uri numir de Cumani, cart tree DunArea ,ca ni:te le-giuni de duhuri" 5); fn oastea cumani se afla li un corp (potea)de Valahi din stanga Dunirii, cari erau supuli Cumanilor 9;pe Una ace:tia mai sunt amintiti li Bordonii :au Brodnicii7),supu:i :i ei Cumanilor; adiugand, In sfir:lt, :i °Virile rontAno-bulgare din muntii li vAile Hemului, Intelegem primejdia cese ridici amenintatoare ca o vijelie napraznicA asupra domniei bi-

1) Niketas Choniates, De Isaacio Angelo, lib, I, 5. Par-/Be din Niketas privitoare la imperiul romano-bulgar se aflareproduce si traduse In limba cronicarilor nostri de G. Mtirnu,in Analele Acad. Rom., ser. II. Mem. sect. ist., tom, 28 (Bucu-Testi 1906) 377-462. Textul ele mai sus, pag. 381.

2) Idem, ibidem, lib. I, 5-6. Murnu 381.8) Idem, ibid., lib. I, 6. Murnu 382.4) Idem, ibidem.") Idem; ibidem.0) Aceasta ne-o spume Niketas mni pe urma la ... 1199

Murnu 4097) D. Oneiul, Originile principatelor romine (Bucuresti

1899) 150, nota 39, In fine. Nu putem admite insi identificareaBrodnicilor en Romanii din Moldova.

www.dacoromanica.ro

- 4$ -

zantine in Vlaho-Bulgaria din sudul Istrului.Toate aceste neamuriImpreunandu-se tntr'o singura armie si coborindu-se pe sesurf butte de calarime", sdrobese armata imperialii, comandatide loan Cantacuzino-, cumnat de sort a lui Isaac Anghelul,trimis de acesta Impotriva rasculatilor').

Dezastrul era destul de mare, pentru a tree Bizantul dinmolesitul ski optimism. Niketas Choniates, izvorul principalpentru tnfiintarea imperiului romano-bulgar, releveaza necon-,tenit puterea, vitejia, agerimea istetimea Cumanilorr-desisufletul lui clocoteste Impotriva acestor barbari, cari rastoarnadin temelie toati opera lui Vasile Bulgaroctonul. _Mart deprima expedilie, care a dat nastere Ia alianta valaho-cu.mank.Imparatul a mai pornit de patru on Impotriva dusmanilor2),.totdeauna Irma ljra isprava; ba In expeditia din 1190 era sa-sipiarda si vieata 8). In ulffina sa Incereare, 1195, abia ajuns laKypsella, e detronat, orbit si aruncat In manastire de fratele-sau Alexia Anghelul, care-i ocupa tronul (1195-1203) atilt desguduit de puhoiul cuman.

Istoriograful bizantin, care a luat parte Ia expeditia din1187 In calitate de scriitor artmpiratului"4). a putut studiaca martor ocular si modul de lupta al Cumanilor, pe cari ii

Valahii de sub puterea si comanda lor. Cumanii siVlahii se rasboiau dupt datina for strabuni; adeca, propiin-du-se, aruncau sageti si se incaerau cu, sulitele; peste putinhist, prefacand 'Ayala for in fuga si intetind pe dusmani-i forst se atie dupa ei ca dupa niste fugari, ei de iznoavii, cu iu-teala paserilor ce tale vazduhul, se Invartejiau spre dusmani

eu mai multa inima se bateau; smulgand sabiile si dandstrigit spaimantator foarte, aproape mai lute ca gindul searuncau, secerand deopotriva pe oricine prindeau" Cit pri-veste impresurarea oraselor, acelas scriitor ne da urmatoarealamurire: Cumanii nu se pricep Ia Impresurari de ziduri, dincare pricini dansii se dau Inlaturi dela Intaririle satelor si

Niketas Choniates, op' cit., lib. 1, 6. Murnu 382,2) Idem, lib. II, 1-2. Murnu 383-7: expeditia a doua

$i a treia.3) Idem, lib. III, 3._ Murnu 388-391: expeditia a patra.4) Idem, ed. Murnu, pag, 385: 'Eu am urmat atunci pe Im-

parat slujindu-i ca scrritore.Idem, ibidem.

si

imitau si

1

b)

si

www.dacoromanica.ro

4§

oraselor si se ,multAmesc- ca in goana for dintaiu, In chipulvijeliei, sa rastoarne tot ce le sta inainte si apoi sa se intoarneinapoi"). Mai ales cand erau urmariti de forte superioare,fugiau cat puteau, dar tot aruncau sageti inapoi", siaceasta numai spre a trage in curse pe dusmani 2). Impa-ratul Isaac Anghelul ne da si el urmaroarea icoana a Cuma-nilor, din care fireste nu lipseste nici ura neputinciosului tm-potriva biruitorilor: Si sunt acesti Cumani un neam farADumnezeu si totodati cu multi dumnezei. Niste calici si cucojoace imbracati, dar foarte rasboinici si dedati la traiul tal-haresc si nesocotitori de orice moarte. Arma for e tolba cusageti piezis atarnata la sold si un arc rasAltAtor. Si la vremede lupta ei calaresc si sageteazA totodati. Cand sunt urmariti,dau dosul si apuca fuga, dar fugind se Intorc si sagereazatnapoi. Ei umbla si se hranescAalare"

Slabul Alexie credea cel mai nimerit sa intre In tratativede pact cu Petru si Asan; acestia Irma, pe temeiul neconte-nitelor succese, impun conditiuni atat de grille trick si noulimparat e silit Ia continuarea rasboiuliri. El trimite ImpotrivaVlaho-Cumarilor mai intaiu pe generalul Alexie Astriete, acarui armatA trisa e sfaramata in Bulgaria, iAr generalul luatprisonier4). Aceeas soartA a art si sevastocratorul Isaac, gi-nerele imparatului, care e pr ns de Yu cum-an, dupAce si-apierdut o mare parte -din armaia sa 6). Nici retragerea Cuma-nilor la 1195, nici asasinarea lui Asan Ia 11960), nici uciderealui Petru la 11977) n'a putut schimba situatia in favoarea Bi-zantiniior, cAci in locul celor disparuti se ridica fratele lorlonita, care desavarseste opera inaintasilor sal, facand dinVlaho Bulgaria o inoparhie de care se cutremurau portileBizantului. Infrangerea Bizantinilor inseamna intemeierea im-pdrdtiei romano-bulgare, iar aceasta se datorecte in mare parteconcursului puternic dat de Cumani.

Idem, ed. Murnu, pag. 410.2) Idem, ibidem, pag. 433

Idem, ibid., pag. 456.') Iderp, De Alexio Isaaci Artgeli fratre. lib. I, 4, Murnu

5) Idem, ibidem, Murnu 400 401.2) Idem, ibid.. lib. I, 5, Murnu 403-3. .0morit de unul

de ai7) Idem, ibid., lib I, 6, Murnu 406: .Strapuns find cu

sabia de until din neamul luiel Aceeas soarta va avea si

8)

397-8.

Ionita.

')

www.dacoromanica.ro

go

Cumanii §i consolidarea imperlului romano-buigaf.

La 1195, Cumanii pArasesc Vlaho-Bulgaria de peste Du-nAre, bind chemati in Rusia de catre Ruric, principele Chievului,care inaugura iarA§ veChiul sistem rusesc, de a amesteca inrasboiul ucigAtor de frati pe grozavli sguduitori ai impe-,riului biantin. Ruric ii arunca asupra lard Cernigovului, pecare Cumanii o jafuesc dupe obiceiul lor. La 1197 ii gasimtot In solda ruseascA, iar la 1198 ii vedeni pustiind atat derAu sudul Rusiei, Incat Voevolod III Gheorghievici (1176-1212)

i fiul sal., Constantin nu gasesc alt mijloc, spre a indepArtaacest biciu al lui Dumnezeu, decal Intreprinzind o ofenzivadesperate, cu toala desbinarea slabiciunea interns a patrieicomune. Ei se coboara deci in iarna anului 1198 cu o puter-nica armata in tara Cumanilor, friaintand pans Ia Don, undereu§esc sa bate pe barllari. Acepa fug spre tarile noastre,lasand o multime de corturi In manile Rusi lor1).

In primAvara anului 1199, Wand cu sine un corp de Va-lahi din Wile noastre 2), ei trec Dun Area, spre a veni in aju-torul prietenului lor, lonita sau lOanitiu, care se lupta pentruconsolidarea §i intindereg imperialui romano-bulgar. Crescutsi sustinut de Cumani §i tinand In casatorie o printesAcumanA4), loanitiu reinoete icu den ii alianta incheiata defratii sai, permitandli-le oriOce linpotriva imparatiei bizantine.

Karamsin III (Paris 1819) 112-121.2) Niketas Choniates, De Alexib Isaaci Angeli fratre, lib.

11, 5 (Murnu 409): .2atit9 tic (Cumanii) wee wiea.; Inaizow TOY3'.1oreov diaildurEc.,.. At At textul cat si contextul ne sileste saintelegem aici pe Palahii din stanga Duncrrii, asa ca partici-parea Roman lior nord- dunarrnt Ia desrobirea fratilor sud-duna-reni este sigura. A. D. Xenopol, Desedlecarea Munteniet (Iasi19111 pag. 7-8, tagaduind aceasta participare a Moldo-Munte-nilor la riscoala Asenizilor, ignoreaza textul lui Niketas, deli i1avea sub ochi Ia D. °maul, Originelt principatelor (Bucurestt1899) 150, pe care-I impugneaza tocmai in acest punct. Ineditia a doua Insa a Istoriei Romani 101 (vol. II, Bucure;ti 1914,pag 312) e shit Si Xenopol a comenta textul de sus al luiNiketas. In sensul adevarat: .Valahii de cari e vorba aici locu-tau la nordul Dundrii, salasluin(a Cumanilor'.

3) N. Iorga, Istoria Romanilor3 (Bucuresti 1919) 48.4) Georgius Acropolita, Annal. XIII, In fine, ed. Migne,

Patr. Gr., ser. II, tom. 140 (Paris 1887) col. 1019-1020.

-

M.

si

si

')

www.dacoromanica.ro

Vi

La 23 Aprilie 1199, Cumanii cu Valahii nord-dunlremintreprind intaia invazie in Tracia de. sud, pustiind oraseledin drumul for panA jos la Rodosto, pe Marea Marmara. In-torcandu-se apoi pe rang/ Marea Neagrl, ei se intalnesc cuarmata bizantina care apAra cetatea Vizia de langa mare.Dupl o vijelioasl inclierare, Cumanii Incepura deodatl slfuga In goanl nebunl, Ilsand In urma bogata for prada, sprea distrage pe dusmani. Acestia, dupl turbata si nevindecatalacomie din fire a Romeilor", se napustesc asupra prazii, flrAa banui ca fuga barbarilor era numai o curs /, iar pradacalul din Troia. Oprindu-se deci pe neasteptate, Cumanijmacelaresc armata bizantina si iau Inapoi toata prada ?I)

Pe la sfarsitul-verii aceluias an, hordele pagane pornescla o invaNe mutt mai mare si mai infricosata, decat cele demai inainte". Impartindu-se In patru ostiri, barbarii cutreerAtoata Macedonia, pradand farl crutare si mill orasele si suin-du-se WA si pe culmile muntilor, unde jaluiau manastirilesi ucideau pe calugari, fara a fi impiedecati de cineva in fio-roasa for excursie 2).

A treia invazie are loc la 1201, cand Valahii si Cumanii,calcand in picioare tinuturile cele mai frumoase si mai rodi-toare ale Traciei, inainteaza papa aproape de Constantinopol,fara a intalui cea mai mica impotrivire: trisla dovada a deca-dentei bizantine! Ar fi intiat si in capitala imperiului, sdacaRoman, dory nul Galitiei, rugat de impAratul Alexie si de mi-tropolitul grec al Rusilor, n'ar ti intrat in tara Cumanilor,usurand astfel situatia bietilor Bizantini, intru cat hordelecumane erau silite a parasi Tracia, spre a alerga in aparareatariff for amenintate prin. incursia lui Roman al Galitiei 2).

Acesta alungase pe Ruric din tam Chievului si fuseseprimit de locuitorii capkalei cu bratele deschise, ca un invin-gator. Era deci natural, ca principele isgonit al Chievului slceara iaral ajutor dela Cumani, spre a-si recastiga tronuluzurpat de ambitiosul si vicleanul \Roman. Sosind deci hor-dele de peste Dunare, ele-si curates mai intaiu tara de Rusi,spre a vent apoi in ajutorul lui Ruric si a pedepsi pe Chie-veni pentru legaturile for cu printul Galitiei. Pedeapsa a fost

') Niketas Choniates, op. cit. lib. II, 5 in fine. Murnu 409-411.2) Idem, op. cit., lib. III 2. Murnu 418.81 Niketas Clioniatds, op. cit., lib. III, 5. Murnu 425---6.

-

www.dacoromanica.ro

-fngrozitoare. Toata furia salbateca a calaretilor din stepe senapusteste asupra Chievului, care e luat printeun asalt fulge-rator; casele, bisericile si manastirile sunt devastate; batrSniisi neputinciosii, sugrumati; boierii, fetele, femeile, preotii sicalugarii, aruncati in lanturi; trumai negutatarii au fost crutati,In schimbul marfurilor ofe6te. La urma aprind si orasul.Gemetele celor ce muriau in flacari *se amestecau cu bocetelecelor ce erau scosr din cras, spre a fi dusi in robia cumana.Vechea capitals a Rusiei e cl,istrusa cu toata splendoarea ei').

Dupe dezastrul Chievului, Cumanii s'ar fi putut intoarcela loanitiu, daca principele Galittei nu i-ar fi amenintat cu onoun lovitura. In viclenia sa, Roman se impaca In curand cuRuric si reuseste traga In curse, induplecandu-I sä pieceimpreuna impotriva Cumanilor. Astfel, in iarna ahului 1202,cei doi aliati pornesc in contra pagantlor, pe cari i1 alungapans la Trepol, luandu-le o toultime de prizonieri. Aici insa,printul Galitiei pune mina pe Rurici it duce in lanturi panAIa ruinele Chievului si, dupace I-a orbit, it arunca inteo ma-nastire, facandu-I calugar cu forte).

Intr'aceea, imperiul bizantin ftind in agonie, loanitiu puteasa-si continue mai lesne opera de conkolidare a imparatieisale, dupace aproape toata domnia din apus a Romeilor asurpat-o si stricat-o, spulberand-o prin rasboaie, pustiind-oPrint navaliri cumane si risipind-o In tot chipul" Priminddiadema dela Pontificele Roman, si unindu-se in credinta cu,Sfantul Scaun, impreuna cu clerul si poporul sau, el scuturasi ultima Inraurire bizantina si devine un suveran european,catolic4). Nu Incape indoieala, ca altul ar fi fost viitorul ca-tolicismului in tarile dunarene, clack dupe rasturnarea putre-dului imperiu bizantin, Ia 12 Aprilie 1204, Latinii, stapani laConstantinopol, n'ar fi avut lipsa de tact diplomatic si impru-denta politica, de a nu recunoaste independenta statului ro-mano-butgar si de a raspunde nepoliticos si mandru la fe-

1) Karamsin III-, 128 si urm.2) Idera, ibid., pag. 12&-131.3) Niketas Choniates, Urbs capta, 9. Murnu 430.4) Hurmuzaki-Densusianu, ocumente privitoare Ia istoria

Romanilor, I, 1 (Bucuresti 1887) pag. 1-50.

0

sa -I

2)

www.dacoromanica.ro

53 7,

licitarile lui Ioanitiu, care le oferia ajutorul sau impotrivaGrecilor 9.

Din momentul acesta, imparatul romano-bulgar e pe pi-cior de rasboiu cu Latinii, iar Cumanii apar iaras pe scenatragediei balcanice: El chiama din nou pe grozavii sal ocro-titori si aliati, si lupta incepe mai intaiu prin stratagemeascunse de surprindere a dusmanului: Ioanitiu, venind cuostile lui si cu ajutorul Cumanilor, cari erau aproape nenu-marafi, cauta mai mutt pe ascuns sa loveasca pe Latini"

Intelegandu-se apoi cu Grecii rAsturnati de Latini, Ioa-nitiu trecb la atacuri fatise impotriva despretuitorilor sai,atacuri si lupte salbatice, In sari rolul principal II joacaaproape tOtdeauna Cumanii, cum putem vedea din insemna-rile contemporanului Choniates, cea mai mare autoritate isto-rica cu privire la infiintarea si conselidarea statului romano-bulgar din. sudul Dunarii. Una din cele mai marl loviturb cuurmari fatale pentru Latini, se di land Adrianopol, la 15Aprilie 1205. Atacul porneste dela istetul general cuman Cota,trimis de Ioanitiu In ajutorul Grecilor din cetate, impresuratide Latini. La furtunosul atac at Cumanilor, Latinii de subzidurile Adrianopolului se aruncA ctt aceeas vitejie asupradusmanilor, fara a cunoaste planurile acestora; atunci, gene-ralul cuman cu ai sai o rum la fuga, sagetand Inapoi dingoana scAparatoare a cailor; si, pe cand barbarii inaintaurepede, caci erau mai sprinten inarmati si calariau pe cai maiiuti de picior, calaretii Latini pe nestiute baturA cale foartelungs si ajunsera dIn prostie la locurile, unde erau pregatitecursele dusmanilor ce stAteau la panda. inteacestdadura peste °stile odihnite ale Cumanilor, tocmai and eierau slabiti de drum si caii be erau cu totul rupti de oste-!walk si furs cuprinsi ca tntr'o mreaja, caci Cumanii i auimpresurat din toate pArtile. dandu-se lupta de aproape,Latinii inghesuiti fiind de multimea Cumanilor, erau rastur-4

1) ,Niketas Choniates, op. cit., loc. cit.: In raspunsul forcatre Ioanitiu, Latinii ii poruncesc 'Ca in scrtsorile lui caveLatini, nu ca fmparat catre nite prieteni sa cuvanteze, ci ca oslugs catre stapani; iara de nu, se vor scula asupra lui si vorprada Mysia, pe care el pe nedrept a pus mana, risvratindu-seimpotriva stapanilor sai Romei, si-1 vor face iarii sa fie ce afest lnainte4,

2) Idem, ibidem. Murnu 4311.

ySi 'chip

,

www.dacoromanica.ro

54

nap de pe cai, caci fiecare din el lupta cu mai multi. Si totcu Seceri si laturfli apucau de grumazi pe acesti oameni In-daratnici si le ucideau caii, cad Intocmai ca un nour `negrusi des tnvaluindu-i Cumanii, nu puteau Latinii nici sa se des-fasure si nici sa fuga. Si a pierit acolo floarea cetelor latinesi toti cei vestiti In rasboiul cu suliti. Cazut-a si conteleLudovic' de Blois si Balduin fu prins si dus de viu in Mysia,upde fu pus in lanturi si aruncat la inchisoare In Tarnova",capitala imperiului rcrmano-bulgar'). Astfel fu pedepsita deIcianitiu prin Cumani mandria nesocotita a Latinilor, prindezastrul armatei si prinderea imparatului for Balduin deFlandra 2).

A doua lovituri data Latinilor de catre Imparatul dinTarnova Mysiei urmeaza Indata dupa dezastrul, de langa Adria-nopol. loanitiu da Cumanilor sa prade toate targurile dinapropierea Bizantului, cari erau birnice Latinilor. Cumaniinimiciau tot ce aflau In tale, si pe unii robi mai aratosi lachip dupa biciuire ti spanzurau, inchinandu-i zeilor lor"3)Astfel, biruitorii dela Adrianopol ajung pentru a doua oars Inpreajma Constantinopolului.

A treia lovitura o dau Cumanii, pe and loanitiu cuceriasi distrugea cetafile Latinilor. Asa, cand i-mparatul romancucerea orasul Serres din Macedonia, aliatii aoestuia paziaudrumurile, pentru a impiedeca orice ajutor latin impotriva cu-ceritorului din valea Strimonului. Rau a patit-o Bonifaciu deMontferrat, care alerga In sprijinul. celor impresurati la Serres,cad Cumanii it surprind, it napustesc si-1 cotropesc din toate011ie, tntocmai ca niste roiuri call se vac] iesind din stupisi ca niste viespi cari sboara din viesparul for ". Bietul Bo-nifaciu abia scapa cu vieata, fugind la Salonic, cLpitala du-

1) Item, ibid., 10. Murnu 433-4. Anul si ziva b'ruinteicumane, tot acolo, 11 (Murnu 435): ,La 16 Apn lie 1205, Latin!'filed batuti de cdtre Cumani4.

2) Despre participarea Valahilor la aceasta. lupta ne daumat-tune iZvoarele latine, din can sum ca la Adrianopol s'auluptat 14.000 de Cumani: N. Iorga, Istor a ko naui or din pe-ninsula balcanica (Bucurest 1919) 23 Hurmuzaki Densubianu,Documente, I, 1 (Bucuresti 1887) 51-2: 'irruit subito kachusille lohanitius in nostpos cum multitudine barbarorum innumera,Mathis videlicet et Commannis4, scrie frate e imparatului latincatre papa.

8) Choeiates, Orbs capta, 11. Murnu 435.www.dacoromanica.ro

55

catului sAu,,pe cand loanitiu, ocrotit de Cumanii sal, cuceriaVeria si alte orase din Macedonia, tnaintand spre Sa ionic.Drumurile erau asa de bine pAzite de catre Cumani, incat dincei ce veniau in ajutorul Latinilor mai toti periau de ceteleVlahilor si Cumanilol, de cari se loviau pe drum" 1).

Groaza si pustiirea a ajuns culmea in primavara anuluiurmAtor (1206), cand domnul romano-bulgar In furia lui, dotedrwmul roiurilbr de ostiri cumane, cari, In multimea lor, pa-reau ca florile de primavart. Unii, asemenea armiilor de fur-nici cari misue prin aril, au impresurat Adrianopolul; iar altii,aRropiindu-se de Rusion, silirA sa iasA Impotriva for oastealatina ce era de apararea cetatii". Armata vestitului Thierrye sdrobita; cazura mai toti Latinii, dupa multe fapte viteze".Alte horde cumane cuceresc orasul Apros'-de langa MareaMarmara, claramandu-1 in inlregime si ducand in robie, cumanile legate Ia spate, pe cei rAmasi in vieata. Dupace batin drum o alts armata latina, Cumanii distrug Rodosto de petarmul aceleias marl, repetand infioratoarele scene dela Apros.Urmeaza cucerifea, cotropirea si distrugerea celorialte orasemaritime Perinthos, Daonion, Arcadiopol, Mesene, Tzurulos

Athyra. Aici cruzimea cumana ajunse la culme, cAci nunumai barbatii si femeile parte furl ucisi, parte lu ,ati in robie,dar nici pruncii sugari nu scapara de moarte, ci ca iarba siflorile furl secerati. Si ce era Inca sr mai vrednic de jale,aceste lifte neiniblanzite, apucand Ia vreme tarmurile si iesindin calea celor ce fugiau inteacolo, pe unii Ii Mau, pe altii iitarau inapoi, si pe altii iara ii siliau sA se arunce In adanculapelor. Si putini cari gAsiserA luntri puturA sA scape. Uniichiar, and intrau in luntri,--lunecau si cAdeau In mare. Atatde strasnlca si feliurita era urgia si aproape deplina stingereacelor de acoro, Apoi barbarii apucand inainte In palcuri sitabere, ca o Inviforata vijelie, risipiau totul, sau, drept un focce arde codrul, au prap4lit tot ce au gAsit in cale. Si dinCoate nimic nu era necercetat si nejAcuit, afara doar de Tiziasi Selivria, cari singure din cetAtile cele foarte multe fi marlramasera nepradate si nesurpate. de Cumani. Cad ele singurenu numai prin Oda zidurilor cu cari erau incunjurate, ci maiales prin asezarea for s'au smuls dela desAvarsita for pieire".Pustiirea ajunse pans sub zidurile Bizantului. Dar Cumanii

9 Idem, ibid.,111 12. Murnu 438-441.

- -

si--

www.dacoromanica.ro

56 --I

putin au zAbovit in partite apropiate de Constantinopol; ade-seori in goana luptei au venit cniar panA la ziduri, ba uneoriin cete foarte mici au Intrat si pe poarta; ce se chiamA a

/Sfantului Roman, numai ca sA-si arate vitejia sau si noroculI ce-i cAlauzia in faptele lor de atunci. §i, dupd uciderea celorce apArau portile, cu mare grabs s'au Tutors si cu toatA oasteaau purces inapot spre tara lor, ducand cu sine multimea ro-bilor, ca pe. niste turme de vite, iara dobitoacele de trunchitisi de povara, mai mutt deck puzderia de stele "') La Pantileanului 106, Tracia era in mare parte un cimitir inflorAtor2).Astfel, Cumanii erau biciul lui Dumnezeu

?manuit de cruzimea

rasbunitoare a lui loanitiu,_pentru intinderea, consolidarea simeatarnarea impAratiei romano-bulgare.

Nu 4 in gandul nostru de a urmari mai departe soartaacestei imparAtii: not tinenl firul istoriei cumane, iar acest firse Incalcise dincolo de Dunke in framantarile vulcanice alenasterii si conaolidArli furtunosului imperiu al lui loanitiu,rApus si el la 1207 de o mans ucigasa. Din larma si valmasi din isbucnirile gigantice ale uriasei intreprinderi, o consta-tare istorica se impune orickui- cercetAtor: imperial romano-bulgar a fost 1nfiinfat $i consolidat cu ajutorul sdlbatec alCumanilor.

U. Decaderea puierii cumane.

1. Cumania. Cumania Alba si Cumania Neagra.

Niketas Choniates ne spunea mai sus ea, pe la sfarsitulprimAverii anului 1206, Cumanii au pornit cu toata- oasteainapoi spre tara bor. Desi din cele expuse panA aici ar reiesidestul de lAmurit ce se intelege prin tara Cumajzilor, credemtotus potrivit a ne opri asupra acestui putict, pentru a stabilimai exact granitele Cumaniei si a explica denumirile de alb"si negru", date acestei tad.

Renumitul misionar loan de Plano Carpini, hate minordin ordinul sfantului Francisc, trimis de papa Inocentiu IV(1243-1254) in Mongolia, a trecut In anul 1246 si prin aceaparte a Cumaniei care e inchisA infra Nipru -si laic, lAsandu-ne

') N kefas Choniates, Urbs capta, 13-44. Murnu 443-7.2) Idem, ibidem, 15. Murnu 450.

-

www.dacoromanica.ro

bl

In raportul sau 1) si cateva notice privitoare la tara Cumanilor.Coborindu -se prin PolOnia la Chiev si trecand Niprul la Ca-ney, Carpini dA de terra Comanorum" sau ,,Comania ", desprecare ne spune, ca e o .farcI foarte mare ui lunge i ca etoatd an singur yes, udat de patru fluvii marl ", dandu-ne sinumele Tor: primum appellatur Neper (veteribus Boristhene),stcundum appellatur Don (Tanais), tertium diCitur Volga (Rha),quartum nominatur faec9", Misio,narul ne da unele lamuriri si.cu privire la hotarele Cumaniei; la nord, imediat dupa Rusia,vine tara Mordvinilor; apoi Bulgaria Mare, leaganul Bulgarilordin sudul Dunarii; urmeaza Ungaria Mare, de unde se tragMaghiarii de astazi; dupa Ungaria Mare vine tara Parositilorsi a Samogetilor; sub aceste tAri, Insirate dela apus spre ra-sarit, se afla ,Comania" sau terra Comanorum "; iar la sud'intre Marea Caspica si Marea Neagra, se 'ntinde tara Alanilor3).Desi fratele loan de Plano Carpini n'a calatorit decal delaNipru spre Mongolia, el stia lotus foarte bine ca tara Cuma-

1) Reprodus in HurmuzakiDensusianu, Documente I, 1(Bucuresti 1887) 235-9. Dintr'o gresita Intelegere a introdu-cerii, Densusianu atribue acest raport dominicanului Ascelzn.Nimic mai gresit. Anselm de Lombardia, numit si fratele Aszcelinus, era tovarasul de misiune al lut Simon de SaintQuentin,dominican si el, cu care a calatorit in Persia. Ascelin n'a fostin Cumania si n'a scris nici un raport. Vezi D'Ohsson, Histoiredes Mongols IL (La Haye et Amsterdam 1834) 208 si urm.'Raportul din HurmuzakiDensusianu e alcatuit de Carpini si ecunos,cut ca atare si din alte izvoare; el a expus si in volumulcitat al lui D'Ohsson.

2) Hurmuzaki-Densuseanu, Docimente 1, 1, (Bucuresti 1887)pag, 237 C. 23: Et est Comania terra maxima et Ionga, Idem,pag. 236 C 21: Iban'ius per terram Comanorum, quae tota estplana est flumina quatuor habet magna., Neper (Boristhene)e Niprul, nu Nistrul, cum crede A. D. Xenopol (112, 248); kwsau laic e fluviul Ural. Vezi Geografia lui Gio. Ant. Magini siLeonardo Cernoti, II (Venetia 1597) 163 si 169, carte foate rara,pe care anticvarul araga din Iasi a binevoit a mi-o pune ladispozitie.

2) Hurmuzaki-Densusianu, op. cit., pag. 236 C. 23: HaecComania ab aquilone immediate post Russiain habet Morduynos,Byleros id est Magnam_Bulgariam, Bastarcoso id est MagnamHungarian, post Bastarcos Parositas et Samogetas. A meridiehabet Alanos... D'Ohsson, Histoire des Mongols, I (Amster-dam 1852) 237 si harta dela inceputul volumului,

www.dacoromanica.ro

- 58 -

nilor se 'ntinde si la apus de Nipru; el ne spume doar lamuritcA hotarul dela apus si miazinoapte al Cumaniei ii formeazAregatul Ungariei si Rusia, intelegand prin aceasta din urmamai ales acea parte a Rusiei, care se mArgineste cu Ungaria,adeca principatul Galitiei, asa cA putea conclude la urma:4i este aceasta Cumanie o tare foarte mare si lunge') ".Granita din until e indicatA si de um alt document al vremii,care ne spune ca detasamentul mongol condus de Cadan anAvAlit in Ungaria (1241) Nintre Galitia ;i Cumania, intrebuin-rand trei zile pentru trecerea Carpatilor pAna la Rodna"; asadar aici, la sud de Galitia, se 'ntindea Cumania2). Astfel ede prisos sA amintim, ca si tinutul de sud inchis Mire Niprusi Nistru era ocupat de Cumani; dominicanul lulian, care, Indrumul sau spre Ungaria Mare, strabAtuse Cumania Inca Ina-_inte de Carpini, stia cA Tanga rill) Bug se aflA un trib deCumani, In fruntea cArora stAtea un print cu numele Gueg,

i cA acesta se rasboia et1 vecinii de acelas sang° 9.Faptul apoi, cA Moldova si Muntenia au fost stapanite

de Cumani, e mai pe sus de orice indoiala. Desfasurarea eve-rimentelor expuse pans aici, ne-au dumirit pe deplin in a-ceasta privinta. Pacinatii ocupau Moldova si Muntenia Orala venirea Cumanilor; acestia din urma cobarandu-se la Du-nAre, incheiarA mai intai aliantA cu fratii Tor, cautand prilejulpotrivit pentru a-i nimici si a lua singuri conducerea neamu-lui; reusindu-le planul, prin coucurstri imparatului bizantinAlexios Comnenos, ei devin, la 1091, singurii stapanitori asMoldovei si Munteniei. Astfel constatAm cA in analele bizan-tine, cari dau bumanilor numele de Sciti, Moldova si Munte-nia sunt numite Skytia, adeca tara Cumanilor. Deaceea si ve-dem, a fratii Petru si Asan, trecAnd Dunarea, se intalnesc,cu Cumanii4)", iar acestia ridicA un corp de Valahi nord-du-

Hurmuzaki-Densu*ianu, op. cit., pag. 237 sus: Ab occi-dente autern Hungariam habet atque Russiam.

2) Rogerius. Miserabile carmen, cap 9, ed. Schwandtner,Scriptores rerum Hungaricarum, in fol., I. (Viena 1746) 302:Rex Cadan inter Russian et Comantain per silvas trium dierumhabens iter sive viam pervenit ad civitatem Rudanam.

Hurmuzaki-Densusianu. Document 1, 1, pag. 146 si 149.4) Niketas Choniates, De Isaacio Angelo, lib. I. 6,

Murhu 382.

'1)

9www.dacoromanica.ro

54

nal-en', spre a-I duce in alutorul lui loanitiu 9 Inca inainte deaceasta, un aventurier rus Iovanto Rostislavici, fiul principe-lui galitian Rostislav si pretendent la tronul Haliciuluf, in urmacertelor pentru domnie, fugi, cum spun analele rusesti, laCumani ;i se a ;ezd In ora;ele de langd Dundre, unde e ail-tat la 1145 qi la 11592). AfarA de aceasta, in documentele pri-vitoare la cavalerii teutoni din Tara Barsei, se spune ca cru-ciatii acestia stau -:.a un zid despartitor intre Unguri si tamCumanilor si ca Tara Barsei se margineste to aceea a Cu-manilor fi). E cunoscut apoi cA, Teutonii cucerind partite sud-carpatine ale Munteniei si Moldovei, noua cucerire de din-cone de Carpati se numeste o parte a Cumaniei "4); tre-and aceasta parte parte la regele Ungariei, dupa alungareaTeutonilor, acesta 1st- is titlul de rege al Cunzaniei, titlu con-statat mai intaiu la 1233. In legatura cu aceasta relevAm caacea episcopie care s'a infiintat pe teritorul in chestie cu re-sedinta in Milcovia, era a Cumanilor intorsi la catolicism sipurta tittlul oficial de nepiscopie a Cumanilor", episcopie des-pre care vom vorbi in partea a 3-a a studiului de fats. Acelaslucru reiese si din diploma lui Bela IV (1235 1270) princare darueste cavalerilor Ioaniti regiunile din stanga Oltuluisub numele de Cumania, marginitt la fiord cu muntii Car-par). Toate acestea se confirms si prin faptul, ca in Mol-dova si Muntenia exists pAnA astazi pesre 30 de numiri geo-grafice, can ne-aduc aminte de Cumani.

Prezenta Cumanilor in Oltenia se dovedeste din activi-tatea Dominicanilor pentru Intoarcerea acestor pagani in taraSeverinului, activitate expusA in Frei scrisori papale din 12376).

1) Idern, De Alex oIsaaci Angeli fratre, lib. 11, 5. Murnu 409.2) D. Onciul, Originile principatelor rornane (Bucuresti

1899) pag. 81 si 232 n 10.2) Hurmuzaki-Densu,:eanu, Documente I, 1, pag. 59 n. 42

in confinio illo... assiduos Cutnanorum patientes ingultustIdem, pag. 75 jos st pag. 77: in regni confinio positi, frequen-tes paganorum sust netts insultus, vos pro rtgno mord tanqarnfirmuirl propugnaculurn opponentes. Idem, pag. 57 Si 74: TerraBorza, versttS Cumanos.

4) Idem, ibid. pag. 118 si 112: ips,s (cavalerilor teutoni)partem Comaniae ultra Montem Nivium (Carpatii) contulisti.

6) Idem, ibid., pag. 251: a fluvio Olth et Alpibus Ultra-silvanis totam Cumaniam.

6) Idem, ibid., pag. 153-155.

'

www.dacoromanica.ro

60

Pe WO aceasta, avem si aici localitAti care ne amintesc nu-mete Cumanilor, cum e un sat pe Olt numit lit izearele vechiVadul Cumanilor, iar astazi Bumanii, sau localitatea din fataVidinului, care se cheamA astazi Cumanii9.

Aceasta e Intinsa tars a Cumanilor, lunga Cumanieterra maxima et longa cu un capAt udat de fluviul Uralsi Marea Caspica, iar cu celalt atingand valurile Dun Arilnoastre Ora la Porti le-de-fier. Partea rAsAriteana, cuprinsaIntre Nipru -Ural, se numia Cumania Alba, iar partea apu-seana, care se intindea dela Nipru pana'n Dunare i Carpati,era cunoscutd sub numele de Cumania Neagrd, dui:Ileum re-iese mai ales din cronicele unguresti, cari au ca izvor comununa aceeas cronicA mai veche, scrisa Inainte de invaziaMongolilor 4).

Conceptia, de a desemna popoarele si tarile, ba chiarpersoanele, prin coloarea alba i neagrd isi are originea InAsia centralA, de unde a trecut is Azia apuseanA i in Eu-ropa rAsariteanA; ea a fost aplicata de popoarele mongole,turcesti si finice, punand In nedumerire pe scriitorii apuseni,cari se foloseau de aceste numiri, fAra a le pricepe rostulsau se pierdeau In explicatiuni lipsite de temeiu istoric. Atrebuit BA se adune documentele cari intrebuinteaza acesteepitete pentru desemnarea popoarelor si se se aplice metodainductiunii istorice, pentru a afla solutia definitivA a chestiunii.Pe baza inductiunii, Invitatul Carol Friedrich Neumann a a-juns la teza istorica: Negru InseamnA tributar, birnic, supus,iar alb, liber, independent, domnitor'). OdatA calea indicate,nu i-a fost greu lui Roesler si extinda putin comprehensiuneaacestei idei, adaugand, pe temeiul unui caz particular, aalb* mai desemneazA regiunea hordei principale sau a celeice stA In cinste mai mare, pe and negru" arata horda maimid, mai putin InsemnatA, desfacuta de ce.a mare 9. Astfel,

1) A. D. Xenopol. Istoria Romanilor 2, II (Bucuresti 1914)255, dar aceea Intainire a Cumanilor cu Francezii n'a avut locin Oltenia.

2) D. Onciul, Originele principatelor romine, pag. 144notes 28.

2) Karl Friedrich Neumann, Die Vtilker des sildlichenRusslands in ihrer geschichtlichen Entwikelung 2 (Leipzig 1855)

si 98; editia intaia se tiparise Is 1827.4) Robert Roesler, Romanische Studien (Leipzig 1871) 153

Si

VIIVIII

pi

si

www.dacoromanica.ro

- tipartea prindipalA a tarii, partea in care se aflA centrul poli-tic, se numeste alba"; iar cealalta parte se numesle, princontrast, neagrA".

Intorcandu-ne scum la Cumania AlbA" si CumaniaNeagrA", ooncludem cu D. Onciul: Tot asa si la Cumani,Cara principalA era numitA Cumania Alhd. Tara dominantAfiind alba, cea supusA a fost numitA, prin contrast, neagrd...Asa si tara cuceritl de Cumani a devenit Cumania Neaffrd.

Epitetul negru al Cumaniei Negre a ramas acestei pArtisi dupA desfintarea stapanirii cumane, partea rAsAriteana aMil Romanesti si Moldova fiind numite apoi Valahia Neagra(turceste Kara- Iflak, bitlgareste si sArbeste Kara-Vlaska =Tara RomaneascA; greceste Mauro-Vlachia; turceste Kara -Bogdan= Moldova)" 1) Moldovenii Ina, 'Maude de a devenitributari Turcilor, erau numiti de cAtre acestia Ak-Ulakh. adecaValahi-Albi,2) ceeace e o noun dovada pentru expunere'a demai sus. ,

2. Cumanii iaras in Rusia. Inceputul decaderii cumane:Mohamed al Corazmului si cavalerii teutoni.

La sfarsitul primaverii anului 1206, cotropitorii imperiuluilatin se intorc iarAs in tara lot, deli loanitiu mai avea nevoiede sAlbatecul for sprijin pentru aducerea la Indeplinire a uria-

. selor sale planuri. Motivele acestei grabnice 1ntoarceri tre-buiesc clutate in evenimentele ce se desfAsurau 1AngA hota-rele Cumaniei Albe.

La nord, In Rusia, patria vesnicei sfasieri intre frati, sepregAtia o nouA IncAierare Intre cei de acelas sange si graiu.Roman, principele Galitiei, murise la 1205, iar Ruric iesise dinmanAstire si ocupase din nou tronul Chievului reclidit, care,dela 1169, nu mai era capitala Rusiei, marele duce avAnddela aceattA data, resedinta In orasul Vladimir, capitala du-catului cu acelas nume. Trei printi aliati, Ruric al Chievului,Vsevolod cel Rosu al Cernigovului si Mstislav al Smolenscului,chiama in ajutor pe strasnicii Cumani, pentru a cuceri Galitiadela urmasii lui Roman. Deli diplomatia, si mai ales neInte-.

1) D. Onciul, op. cit., pag. 23.2) Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei, I, 1, ed. Miron

Nieolescu, in Biblioteca Socec, Scriitorii Romani (Bucuresti1909) 31.

www.dacoromanica.ro

- 62 -

legerea Intre aliati, a impiedecat rasboiul si desfAsurarea sAl-bAtaciei cumane, avem lotus aici dovada ca in vara snului1206 Cumanii erau in Rusia.') Intr'aceea, cearta Intre aliatiluand proportii marl, lucrurilei se Intorc lads impotriva muttincercatului Ruric, deoarece Vsevolod _cel Rou, at Cernigo-vului aruncA asupra lui pe grozavii Poiovti, cari II alungapentru a doua oars din tron, la sfArsitul anului 1206, si de-vasteaza apoi tam Pereiaslavei, la incepuful anului urmAtor.2)

Daca Rusia a fost scutita in urma de vizita barbarilordin stepe, faptul se datoreqte lui Mohamed, sultanul impEriului corazmian, care se apropia amenintAtor de granita rA-sariteanA a Cumaniei Albe. Imperiul acesta, care se ridica peruinele Selgiuchizilor, cuprindea in partea de sud Afganistanul,Belucistanul si Persia, iar in partea de nord tinuturile asezatela rAsarit de fluviul Ural (laic) si Marea CaspicA panA aproapede muntii Mongoliei, unde se mArginea cu Kara-Kitai; Turke-stanut apusean infra si el In vasta Imparatie a lui Mohamed.Inaintand deci din cucerire in cucerire, sultanul ajunse pantlamalul stang at Ufalului (laic), unde locuiau Turcii Cancali,cari. recunoscurA suveranitatea biruitorului. Astfel, Mohamedbatea la poarta Cumaniei Albe: ZAdarnicA fu toatA impotri-virea hordelor, desperate: Mohamed trece Uralul pe la 1208,bate In mai multe lupte pe Cumanii din nordul Caspicei sidevine stapan si pe malul drept al fluviului, eiuntind pentruintaia oars lunga tall a Cumanilor. Cu aceasta incepe deca-derea puterii cumane, al cArei centru politic se mutA de acummai spre apus, unde, dupA scurtA vreme, va suferi o nounInfrangere.')

Dupa lovitura primitA prin ciuntirea capAtului rasariteanat lath lar, Cumanii sunt siliti a sta in relatiuni mai bune cuRusia, cautand in schimb pradd in Ungaria, unde domniaacum Andreiu II (1205 1236). Navalind prin trecAtorile Car-patilor, ei devastau mai ales acel frumos colt din sud-estulArdealului care purta si atunei numele de Tara a Barsei. Atatde grozave si dese erau invaziile for in aceasta grAdina aTransilvaniei, Incat locuitorii et full nevoiti a-si parAsi sa14-luintele for si a se retrage in vAgaunele muntilor, asa cA, la

') Karamsia, III 138.2) Idem, III 142-3.9 D'Ohs-on. I 216 i 181.

www.dacoromanica.ro

- -1211, Tara Birsei era o regiune devastate, pustiiti, nelocuid,din pricing necontenitelor incursiuni ale acestor pagania.1)Pentru a opri revarsarea puhaiului cuman, care ameninta re-gatul ungar, Andreiu II dArui Tara Barsei cavaleriloe teutonicu indatorirea ca acestia, in calitate de vasali ai regelui, saformeze o puternicA stavila la marginea regatului. Spre acestscop, Teutonii, cunoscuti la Romani si la Slavi sub numele deNun ??, ridica, intre 1211 si 1221, cinci castele Intarite, pentrutualtarea carora au cheltuit bani multi, rnunca enormi si multsinge, deoarece Cumanli, vazand ca li-se inchid pasurile princari obisnuiau si treaca in Ardeal, se napustiau in repetateranduri asupra for pentru a zAdarnici cladirea neplacutelorcetati.9 Localizarea celor cinc; cetAti din Ardeal am facut-oIn alt studiu,$) din care scot aici numai iuerurile trebuincioasepentru a putea urmari istoria Cumanilor.

1ncurand, Teutonii tree Muntii Zapezilor", cum se nu-miau Carpatii In documentele vremii, si cuceresc din CumaniaNeagra partea de nord a Tarii Romanelti, iar in Moldova,partea cnprinsa Intre Carpati si Siret, cucerire ratificata deregale Ungariei, care intinde, la 1222, granita munteneasc& ateritoriului teuton pana la Dunare.4) Cumca fe. Moldova ca-valerii au ajdns pana la Siret, reiese din faptul ca, mai peurma, intreaga provincie cuceritA dela Cumani a Intrat in die -ceza episcopatului cuman; e cunoscut insa ca, In Moldova,tinutul a 'eestui episcopat se intindea din Carpati pana la Siret.9

1) Hurmuzaki-Densusianu. Documente privitoare la istoriaRomani lor I, 1 (Bucuresti 1887) 57, 74 Nr. 54; 63 Nr. 47; 80,82 86. Scriitorul acestor randuri, 'storm cam iciamThlui inMoldova, epoca teuton5; cap. 2, 1n Cultura cresting, IX (Blaj1920) p..139-140.

2) HurmuzakiDensusianu, op. cit., pag. 118: ipsi (cavaleriiteutoni) pro colenda et munienda terra eadem, p,r. qua Cu-mauls regnum Ungariae multipliciter pertm bantibus frequensintroitus .et exitus habebatur, numerosam pecuniam expende untibi cum multo labore ac proprii effusione cruoris vinque castrafortia construendo. Ibidem, pag. 122 si 123.

3) Istorta catolicismului in Moldova. epoca teutonk cad. 4,in Cultura crestiuk IX (Blaj 1920) 147-9.

4) Hrizovul ratiflcarii, 1222, In Hurmuzaki-Densusianu, op.cit., pag. 75.

6) Rogerii Miserabile Carmen, ca . 20, ed. Schwandtner,Scriptores rerum Hungaricarum, in f 1., I (Viena 1746) 302:Bochetor autem cum aliis regtbus, flu ium qui dicitur Zerech

www.dacoromanica.ro

--61OdatA stApani peste aceasta parte a Cumaniei Negre, ca-

valerii MOO vi aid mai multe cetati, atat pentru a-si aparacucerirea infAptuitA prin jertfe grele, cat si pentru a admini-stra diti ele coloniile sasesti, cari curgeau numeroase, subocrotirei teutonilor, pe plaiurile noastre. Dintre cetatile ridi-cate ditdoaCe de Carpati, in Cumania Neagra, cea mai insem-nata e aceea pe care documentele o numesc castrum muni-tissimune si pe care not am identificat-o cu Cetatea Neam-tului dela Podul-Damboviiii, urmand in aceasta privinta pA-rerea dlor Alex. Lapedatu, I. Puscariu si C. Auner.') Subzidurile acestei cetAti s'a dat ultima cea mai desperatAluptA de recucerire a Cumanilor, cari, adunand o multimeenormA de luptatori, se aruncar* cu inversunare asupra fra-tilor (teutoni) aflatori in acea ceta)te. Dar continua docu-mental Dumnezeu avu milA de lacestia urmA.zApaciti si ingroziti, Cumanii Incetara atacul; ba mai multo parte se predarA fratilor vi primira sfantul botez Impreunacu sotiile si copiii lor".2)

Astfel, toate Incercarile Cumanilor se sfAramarA de piep-turile vitejilor cruciati-calugari; Moldova !Ana la Siret si parteade nord a Munteniei infra In stapAnirea lor; Cumania ramaneciuntita si in partea ei apuseana; iar aceasta luvitura e maigrea, In unele privinte, decat aceea pe care a dat-o Mohamedal Corazmului la nordul Caspicei; decaderea puterii cumanee tot mai vAdita. Dar nici cavalerit teutoni n'au putui stapinilunga vreme noua for cucerire; cad, voind sä se facA inde-pendenti de coroana ungara, devenira odiosi In fata regelui.care-i considera de ignis in sinu, mus in pera et serpens ingremio = foc in sari, soarede in traista, searpe In poala") La1225, Andreiu H ii alungA pentru totdeauna din Ardeal si Cu-mania, socotindu-se deacum stApin peste aceea parte a Cu-maniei pe care o cuceriserA Teutonii.4)

3. 0 mica digresie In jurul unei recensii.Studiul publicat in Cultura Cresting ") sub titlul Istoria

catolicismuluOn Moldova, epoca teutona" a atras luarea aminte

') Cultura cresting, IX (Blaj 1920) 195-7.2) Hurmuzaki-Densusianu, Docum. I, 1 pag. 118, 122, 123.3) Idem, ibid., pag. 94.4) Cultura crestina, IX, 206-211.6) IX (1920) 136-164; 193 - 211;'238 246 302 309.

si

Invinsi,Ain

www.dacoromanica.ro

65 -

a dlui N. lorga, -care 1 -a invrednicit, in Revista istorica"(Oct.Dec. .1920), cu Airmatoarea recensie:

D. dr. loan Ferent publics In revista Cultura Crestinddin Blaj (IX) un Intins sthdiu, de o constructie solids, de unstil foarte precis si de o in'formatie destul de buns, despreCavalerii Teutoni in Tara BArsei si In Muntenia, ca un capi-tol dintr'o istorie a catolicismului in Moldova.

TAnarul autor drede ca-i e ingaduit multumim sifoii blajene si ironizeze cele cateva pagini pe care le-amdat -in treacat despre .acelas subiect (soarecele 'n traistii s'o fi parand asa de periculos si latinitatea medievala so-coate a se gasi in dictionarul lui Quicherat?). Ni va permitesa nu credem, ca un Kreuzburg teuton ar da, prin forma Cru-ceburg, cetatea Craciunei, si ca numele de Cetatea Neamtuluiluat dupa raul Neamtului, evident (judetul e si el numit duparau; v. Tutova, CovurLui, Suceava) ar amintl pe Teutoni; eariin judecata poporului puteau fi Cruciati", Crifaci, iar nuNemti, si mikales un Neamt pentru toti ceilalti. Ca Ia Campu-lung este un cloaster", trimite evident la un caste! teutonic;aitfel de unde acest nume? Un atac teutonic in Cumania petoate pasurile deodata ar fi de_o strategic specials, si nu in-telegem valoarea militarata unui burg la Podul-Dambovitei,oricat i s'ar zice Cetatea Neamtului tocmai deaceta), peand valoarea militara a Campulungului, dominatid trecereadin muncele spre ses, au recunoscut-o Domnii munteni tre-and dela Arges la Targoviste. N'a zis nimeni, ca Ia Campu-lung cloasterul nu era In burgul insus. Actele ardelene puteauii cetite dupa Urkundenlluch, nu dup.& Hurmuzacki. §i In.

Mitteilungen din Innsbruck era cu privire la autenticitatea ac-telor privitoare la Teutoni, un rntreg articol care nu se putea,trece cuvederea. Chiar pe urmele dlui R. Rosetti, dlui doctorFerent, si a doua zi dupa rasboiul mondial, i s'ar fi putut...trece o atitudine mai putin martiala. N. I.".

RispunzAnd la aceasta recensie, tinem mai intaiu sA a-ducem multumiri pentru cuvintele prin earl marele istoric alneamului recunoaste constructia. solid& stilul foarte precis .Ftinformatia destul de band" a studiului nostru. Tot dl lorga, sinumai domnia-sa, relevase-cu alt prilej, In Neamul romanesca,ca ,preotul Ferent din lag serveste rdvnitor cunoasterea tre-

-

sj

(si

www.dacoromanica.ro

66

cutului nostru')". Asemene-a- apretieri ne ating cu atat mai pia-cut, cu cat dinaltA parte, de unde credem a fi fost in dreptsa ne asteptAm la o incurajare, n'am primit decat piedeci, pusepar'ca anume pentru a rupe firul cercetarilor noastre privi-toare la istoria catolicismului In Moldova. E bine sa se stie

aceasta.Cat priveste supArarea distinsului nostru recensent, it

putem asigurai ca n'am avut niciodati intentiunea sa.ironisam"paginile scrise de dorhnia-sa, pagini cart ne-au servit de ata-tea on drept calruza prin labirintul istoriei noastre. Nici nus'a putut aduce alts dovada pentru pretinsa ironie, decat numaibietut foarece in Scrisesem anume, ca penfru AndreiuII, regele TIngariei, care nu stia cum sa, sc.tipe de Teutoni,acestia erau. foc to stiff, soarece in &aisle'', ferpe In pooh)",iar jos in not& citand cuvintele documentului latinesc, ni-amIngaduit observarea ca mus in pera" e tradus de dl forge(Studii si documente, I II, p. XI) prig 4.$oarecele to parda2)1SupArat de aceasta_nota, dl recensent ne'ntreabA, dace socotimca latiiitatea medievala se gaseste in dictionarul luiQuicheratrNicidecurli; dar atata e sigur cA pera" st originalul grecesc7nua iuseamna, atat in latinitatea clasica cat si in cea me-dievald, numai traistel". Spre a indepArta orice banuiala, sA nifie ingAduit a cita citeva texte din yulgata, care, de sigur, nupoate fi invinuita de latinitate clasica: Nihit tuteritis in via,neque vtrgam (baston) neque panem (pane)8); nolite portaresacculum (punga de bani) neque peram (traistA)4); quando mistvos sine saculo et pera... numquid aliquid defuit vobis?5);et proferens (Judith) de pera caput Holofernis6)... Asadar,pretutindeni ,,traiste, si nici °data -pard": LAsand deci/3 oarecele In (mister. luatn act de marturisirea, -ca pagiWile dlui Iorga despre cavalerii teutoni au fost scrise 3,41

treacdt", §i regretam iesirea impotriva ciestitei foi blijene,

Neamul romanesc, XI. 2 (1916) p. 1 col. 2.2) Cultura cresting, IX, 7-9 (1920) p. 209, n. 3: .ignis in

sinu, mus in pera et serpens in gremioe, Hurmusaki-DensuTianu,Documente 1, 1 p. 94.

1) Lc 9, 3,4) Lc 10, 4.5) 1,c 22, 35.9 Iudita 13, 19.

-

si

park!".

1)

www.dacoromanica.ro

4- "67 -

care a iratat si arati atata stima fats de distinsul Indrumatoral neamului').

In continuare, puitrul profesor ne cere Ingaduirea,s1 nucreada, ca un Kreuzburg teuton ar da, prim forma Cruceburg,Cetatea Criciunei". Dar, acolo unde n'avem documente sigure,ci operant Cu probabilitati, r va fi permis si noul si avemo parere contrary, care, la urma, nu e a noastra, ci a dluiD. Onciul si a parintelui C. Antler, pe cari i-am chat cinstit2).Mai este insa si altceva. Trebuie localizata Cetatea Milcoviei,resledinta episcopului cuman Teodoric, a carui, dieceza cu-prindea tioutul teuton in Moldova si Muntenia. 'NW e probabiloare, ca sä fi primit drept resedinta dela regele Ungprieiund din burg-urile -ramase goale dupi alungarea Teutonilor?De fapt, episcopul nu se plange nici odata de lipsa palatului,cum vom arata mai la vale. Pe de alts parte, Cetatea Milcovieitrebuie cautati \pe Milcov. Asa stand lucrurile, am conclus siconcludem cu parintele C. Auner: Probabilitatea cea mai sa-tisfacatoare e, ca acest oral (Milcovia) sä fie identic cti Cra-ciuna pe Milcov, in muntii Vrance un nume care amintesteKreuzburg-urile din timpul ca-Valerilor teatoni. Mai Intaiu erao simply cetatuie, iar and Theodorich iisi fixa acolo rese-dinia, ea va fi fost ridicata la rangul unti oral, sub numelede Milcovia., precum era obiceiul curiei roman'. In poparTiled a ramas numele de Kreuzburg, de uncle cu timpul s'atransformat In Craciune 3).

Cat priveste Cetatea Neamtului, dl Iorga .nu ne da oexplicatie satisfacatoare a vechiului nume de Neamt; caci,mai Intaiu, pildele aduse nu alcituesc o dovada evidenta"-pentru afirmarea ca cetatea si-a luat numele dela au! Neam-tului: cetatea putea foarte bide si poarte numele de Neamt in-dependegt de dui din apropierer cum, de fapt, Cetatea Neam-tului dela Podul-Dambovitei nu-si is numele dela rau; apei,admitand chiar hipoteza dlui Iorga, numele de Neamt ramanetot fira explicatie satisfacatoare; e natural doar sa ne Intre-

1) Arh fost si suntem de parerea, el o mica scapare dinpeana, o greseala in traducerea unei vorbe, nu poate sa scadsnimic din valoarea operei prodtgioase a D ui N. lorga. (NotaRed).

Cultura crestina,1X, 1951 si 2358.°) C. Auner, Episcopia Milcoviei, in Revista catolica,

(Bucuresti 19/2) 544.

el

I.1 www.dacoromanica.ro

68

barn din -nou:_ de ce -rani acela se chiama at Neamtului? Insfarsit, nu trebuie sa pierdem din vedere Insemnitatea faptuTui,ca cele mai vechi denumiri de Neamt le Intalnim tocmai intiouturile stipanite odata de Teuton', fapt care clatina binisorsupozitia ci, pentru Romani. Teutonii n'ar fi foot Nemti,

,Trecem la Campulung. SustInusent ca aici cavalerii teu-toni n'au ridicat nici un burg. Impotriva acestei teze, di lorgaaduce clotta argumente, dintre care tntaiul e exprimat pe scurtin chipul urmitoz: CA la Campulung este um cloager, trimiteevident la un caste! teutonic; altfel de uncle acest nume?"Raspunsul e foarte simplu. Intaitil document care vorbestedesire to manastire catolica in raijlocul Sasilor din Campu-rung e datat din 1 Martie 1382, and episcopul catolic al Se-verinului hirotorteste suhdiacon pe acolitul loan KorOspatakfa indnastirea Maicii Domnului din Campulung" 1), Manastireaaceasta era a dourimicanilor, precum arata un document din1427, publicat de dl Iorga 2). Ea n'a existat la 28 lanuarie1378, data listel oficiale a manasfirilor dominicane din Galitiasi Valahia", care nu cuprinde conventul din Campulung, desiaminteste pe eel din Siret 8), asa ca data Infiintarii e cuprinsanitre 28 lanuarie 1378 li t Martie 1382. Sasii din -Campulungti ziceau Kloster"- (mAnastire), iar Romani' closter" saucloaster", nume cu care desemnau si fundamentele, vizibilepia nu de mult, ale bisericii sf. Elisabeta din Campulung4).Asadar, cloasterls-u.1 nu trimite la nn burg teutonic data ince-putul veacului al 13-lea, ci la o meinastire dominicand .delasfarsitul veacului al 14-lea si Inceputul veacului al 15-lea.

Al doilea argument al dlui lorga, pentru apararea burgu-lui teutonic din Campulung, e valoareas-militard a acestei lo-calitati: nNu intelegem valoarea militara a unui burg la Po-dul-Dambovitei, oricat i-s'ar zice Cetatea Neamtului (s) tocmaideacea), pe cand valoarea mifitara a Campulungului, domi-nand trecerea din muncele In yes, au recunoscut-o domniimunteni trecand dela Arges la Targovrste". Credem insa, can'avem nevoie de un studiu deosebit de strategic railitara,

I) Hurmuzaki-Densulianu, Documents 1, 2 (Bucuresti 1890.276 N. 216: in claustro beatat virginis in Longo Campo.

2) N. lorga, Acte li fragmente, III (BucurWi 1897) 8,1-2,8) 1. C. Filial, Din arhrvele Vaticanului, N. 4, fn Revista.

catolica, II 360.4) C. Auner,"Episcopia Milcoviei, In Rev. cat., III 79-80.

- -

www.dacoromanica.ro

69 -

-pentru a vedea aici o evidentA transpunere a situatiei, carese restabileste printr'o simply distinctie. Pentru domnit munieni,cari-§i apArau !Ara de o ndvalire maghiard, CAmpulungul avea,Para 'ndoiall, o valoare military deosebita; dar pentru cavaleril. cari aparau- Para Barsei qi Pasul Branului de o in-i'azie barbard pornitr din fesul Munteniei, el nu mai avea a-ceasta valoare; in. cazul acesta, nu se poate tagAdui valoareamilitant deosebita a unui- burg la Podul-Dambovitei. §i dlRomul Candea-, idenlificand Castrum munitissimum` at Teu--toniltrr cu Cetatea Dambovitei, face constatarea, ca aceastadin urmA era asezatA ,an einem strategisch wichtigen Punkt" 1.

La dovada, prin care aratarn ca Teutonii nu obisnuiausa cladeasca un Kloster"---langa burg, minastirea for fiindburgul lnsus, dl Iorga rispunde: zis nimeni ca La Cam-pulung cloasterul nu, era In Purgul Inane. lad InsA cuvintele(Winn-lei sale inpugnate In studiul nostru 2): Burgul transalpin<castrum munitissimum) al Teutonilor nu poate fi alful cleatacel din CAmpulung, laza care, dupa obiceiul lor, et inte-rneiazA un Kloster a carui amintire se pAstrA !Ana' foarte tar-ziu Credem ca am putea spune si noi, cu mai mare drep-tate, ca n'a vorbit nimeni de ma atac teutonic In Cumaniape toate pasurile deodata", devi aceasta n'ar supune o stra--tegie deosebita" pentru cavaleril teutoni, avandu -se in vederenumai-trecatorile cari dau In Tara BArsei.

Ca actele ardelene au fost cetite dupi Hurroziki si nuAupa Urkundenbuch", nu face nimic, deoarece actele utilizatepie noi suet identiceicu copiile din Urkundenbuch-ul dlor Zim-mermann si Werner, care Insa nu ni-a stat totdeauna la tn-demana. Autenticitatea acestor acte fiind mai pe sus de onceIndoiala, n'am avut nevoie de capitolul Mitteilungen dinInnsbruck tu privire la autenticitatea actelor privitoare laTeutoni", mai ales cand avem atatea de citat.

Daca dl Iorga se leagA si de varsta noastra (tanarul-autor"), ti rAspundem, cu batranui Horatiu: lam mihi vanities,pulsis melioribus aunts! Eheu fugaces, Postume Postume, la-buntur anni!...

1) Romulus Candea, Der _Katholizismus in den Donauiiir-stentumern (Leipzig 1917) 2, nota 3..

Cultura cresting, IX (1920) 196.8) N. lorga, Studii si documente, III (Bucuresti 1901),XIL

-

N'a

dirt

2)

T.

www.dacoromanica.ro

Cat priveste, in sfarsit, atitudinea noastra martiala, chiara doua zi dupe rAsboiul mondial", lAsAm la dispozitia cetito-rilor sa compare paginele noastre cu judecata dlui lorga.

§i cu aceasta sfarsim 'Ara nici o supararelNu stim, dace distinsul profesor mai are vreo recensie,

despre randurile noastre; cad Revista istorica, cu toad staru-inta depusa, nu strabate in singurAtatea satului Rachiteni,unde, in linistea zAvoiului scaldat de Siret, pe linga pAstori-rea sufletetor, ne mai transportam si in cele trecute vremicu modestele mijloace de cari dispunem.

4. Ridicarea Mongolilor.

Patria primitivA a -Mongolilor, despre cari vorbim in ran-durile urmatoare, e regiunea ce se Intinde deasupra Coreei,Chinei si a Tibetfflui2 despartita de peninsula Coreei prinmuntii inzapeziti (astazi Ciang-pai-san), de Chinapropriu zisA prin lantul de munti iar de Tibet prinbratul Cuenlun cu prelungirea sa numita Alti-n-Tagh. La apus,.acolo Wide Cuenlun se tntalneste cu Caracorum, la risArit deplatoul Pamirei e una din portile Mongoliei spre ladle apu-sene; de aici se ridica spre nord-est, intinzandu-se panA lamarea rasariteanA, puternicul si maiestosul lant-de munti caredesparte Mongolia atat de Siberia apuseana cat si de cea 11-sariteana. La MiiipC, inchis !titre muntii amintiti, e un pustiuintins, cu _umele Gobi, chinezeste Sarno (=mare de nisip),deosebit de pustiul Africei si al Arabiei prin faptul ca bru-mele abondente si zapezile iernii dau atata umenealamantului, hick primavara produce iarba si buruieni. Marginile-pustiului ridicandu-se treptat in directia muntilor, Gobi sepreface Incetul cu Incetul trite() frumoasa regiune de munte,plina de izvoare si bogata In ,iarba, minunat loc de pAsunepentru caii nomazilor.

Partea apuseana a Mongoliei, pe la Muntii Ceresti (Tien-san) si Altai, era locuita mai mult de popoare turcesti, Intrecari se distingeau Uigurii, dela cari Mongolii au invatat scrie-rea si cetirea; parte& rasariteana, Mangiuria de mai tarziu, eraocupata de neamul tunguz sau giurgic; Giurgii, din cari seCrag Mangiurii de astAzi, tsi intinsesera -domnia si In China,and o dinastie acestei imparatii. Restul tArii tl stapaneaunenumaratele triburi sau horde ale neamului mongol. ca Nai--manii, Cheraitii, Merchitii, Uirktii, Tatarii q. a. China, cea main

-

pa-

Sanian-alinInlan,

www.dacoromanica.ro

71

veche imparatie a Aziei, era in ve#nica primejdie din pricinadeselor invazii ale acestor horde. SP-re a se apara de ele, unfiu al ceriului" din imparatia de mijloc" ridici, cu 200 deani inain4 de Hristos, pe o lungime de 2700 km, uriapil zidchinezesc", cu o inaltime mijlocie de 10 tn. si latime de 6m., trec&nd peste munti #i vai #i rauri, duplicat in locuri pri-mejduite provizut d1 pa fiecare suta de metri cu bastioane1).Toate aceste triburi din Mongolia se irasboiau Intre sine, pansce au fost unite sub un singur steag de catre fruntasul horde -,lor din muntii Bergadu sau Burcan-Caldun, astazi Iablonoi 2).

Aici, in muntii can dau nastere raurilor Onon, CherulanTula, se nascu in anul 1162 Temugin-, fiul lui Isugai-Baha-

dur, hanul triburilor mongole din aceasta regiune. Dupamoartea tatalui sau, tanarul Temugin a trebuit sa tread princele mai marl greutiti, din pricina, ca hordele lui Isugai-Ba-hadur nu voiau recunoasca de sef al lor. Prigonit, sur-ghiunit, Mut, rinit si de multeori in primejdia mortii, Temuginsi-a pastrat totdeauna %Ha vointii, reusind, in sfarsit, a-sipune triburile parintep, pe cari le organize cu geniul saumilitar, facanda-le destoinice pentru implinirea maretelor saleplanuri de cucerire.iDupa lupte crancene cu printii celorlaltehorde din Mongulia, fin! lui Isugai-Bahadur reu#i sa-i sileascia-i recunoaste puterea, devenindu-i vasali. La adunarea gene-rals curultai", in limba lor , care a avut loc langi iz-vorul raului Onon in primal/am aaului 1206, Temugin e de-clarat hanul tuturof printilor, sub numele de Ginghiz-Khanadeca hanul celor puternici, hanul hanilor 3).

Intre 1206 #i 1211,"noul imparat isi supune restul nea-marilor din Mongolia, adunandu-le toate sub conianda sa, asaca la 1211 ie credea destul de tare pentru a porni impotrivaChinei, careia i-a fost pans acuma tributar. In trei expeditil(1211-1216), China de nord e subjugati pan& la Hoang-ho,Fluviul Galben. Lasand aici ca loctiitor al sau pe generalulMuculi, cu ordin de a cuceri si restul Chinei, Ginghiztkhan

1) D'Ohsson, Histoire des Mongols, 1 (Amsterdam 1852)1-2. W. Ptitzit dr. Lud. Neumann, Lehrbach der ver-gleichenden Erdbeschreibung (Freiburg i. Br. 1905) 68-9, 112-3.

Dr. Herm. Adalb. Daniel si Dr. Berth'old Volz, Han,dbuchder Geographic, 16 (Leipzig 1895) 410, (24 -7.

2) DOhsson I 5-10.Idem, ibidem pag.. 99.

- -

si

si

sa-I

su-

si

www.dacoromanica.ro

- 72 -

porneste Inpotriva II/1011010r din apus. La portile apuseneale Mongoliei se Intindea Cara-Chitkij peste care domniaCrntsluc, cuprinzand Turkestanul oriental, o-fmparAtie- cu po--pulatie tn mare parte mohamedana, tndeletnicindu-se cu agri-cultura, artele mecanice si comertul, si fiind, prin aceastamijlocitoarea comerciall Intre Mongolia de o parte, China siIndia de alta. 0 parte din Cara-Chitai Intra chiar in Mongolia,cu centrele Casgar, larcand si Chotan. Ginghiz-khan trimiteImpotriva lui-Gutsluc P'e vestitul ski general Gebe, care sedistinsese in luptele din China. La 1218 Gutsluc e bAtut siucis, iar Cara lui pustiita si subjngatA 1),

Prin cucerirea aceasta, imparitia lui Ginghiz-khan ajungelimitrofa cu vastul imperiu al Covarazmuiui (Corazm), pestecare domnia sultanul Mohamed, cunoscul dintr'un capitol pre-cedent. Covarazmul trebuia subiugat. In toamna anului 1219,Imparatul mongol Isi Imparteste armata de apus In patru cor-purl: corpul Intliu, sub comanda-fiilor sar.Giagatai si Ogotai,

.ataca Covarazmul superior, dela muntii Altai !Ana la nord-estul Caspicei; corpul al dollent snb comanda fiului sat' maimare, Giugi, trebuia s-.1 sprijineasca actiunea celor dintaiu;corpul al treilea, sub comanda generalilor Alac, Sugtu si To-gai, tnainta la stanga, iar Ginghiz-khan ca- flu-! sau Tului, cucentral armatei, Inainta spre Bucharl, pentru a tAia retragerealui Mohamed. Duna lupte inversunate, Mongolii Wring pri-_mete rezistente ale Corazmienilor; Mohameg fuge desperatspre centrele apusene ale ImpArAtiei sale amenintate atat degrozav de uraganul mongol, Atunci Ginghiz-khan detasazAdata corpuri de armata, unul sub comanda cunoscutului ge-neral Gebe, altul sub a tut Subutai, pentru a urmari pe Mo-hamed in retragere. Acestia 11 urmaresc din cetate In cetate,strAbAtind pustiind Persia pia la tArmul de sud al Cas-picei, nu Minas, altA scApare pentru bietul Mohamed,decAt o barca parasita la mal, care-1 transpoartA In grabi pe

-o mitt insula solitara, vizitatA numai de pasarile marii. Aicimoare, scurt dunk aceea, marele Mohamed, istovit de mizerieSi chinuri sufletesti si trupesti, neavAnd la inmormintare nicibaram un giulgiu funerar, earl de cAmasa sa. Astfel treceslava lumii 9.

11 trOlision 1 121 -174.24 ThOtisson 1 216-255.

undtsi

www.dacoromanica.ro

- 73 -

Pe cand celelalte corpuri ale armatei 4nongole devastaui nimiceau in urma imperiul corazmian, Liebe st Subutai

pradeaza si distrug intreg tinutulmuntos -cuprins intre MareaNeagra si Marea Caspica. Dupa devastarea Georgiei, ei treclantul muntilor Caudal, si imensa for armata, marita cu

luati din toate partite pustiite, se revama ca valurileunei marl peste sesul cuprins intre Marea de Azov si MareaCaspica, in lama anului 1222-1223. Uraganul bubuia la por-tile

5. Primele doui navAliri In Cumania. Lupta dela Calca.

Pe malul apugean al Caspicei, langa muntii Caucazi, lo-cuia neamul Lesghilor; in fata, pe malul rasaritean at MarhNkgre, erau salasluintele Circazienilor; iar la mij10e, intre Les-ghia si Circazia, in valea de nord a muntilor Caucazi, se In-tindea tara Alanilor, numiti si Asi sau Iasi; la nord de Maniaera Cumania Alba. Aceasta era situatia geografica, la venireaMongolilor in aceste parti 2).

In fata primejdiei cowiune, cele patru neamuri facura a-dianta tmpotriva Mongolilor. La coborarea for din Caucaz,dusmanii dau de zidul format de impatrita alianta, in carese distingeau mai ales Cumanii, atat prin numirul, cat sigrin puterea tor. Lupta fu crancena, dar cu rezultat nedecis.Atunci Mongolii, pentru a-si asigura trlumful, recursera la ar-

- tnzle lot obisnuite:'viclenia si perfidia tmpreunate cu fagadu-inte -stralucite. 0 solie la Cumani spuse din partea coman--damentului mongol urmatoarele: Noi suntem Turd, ca voi, iarvoi va aliati cu popoare streine impotriva iratilor vostril Saincheiem pace: \fa vom da our vesminte scumpe, cat dorir.Sedusi prin aceste cuvinte si, mai ales, prin darurile pe earlbe faceau sa straluceztsca In ochii tor, Cumanii parasira paaliati, lasandtri In seama Mongolilor, cart ii snopesc in bataiesi le devasteaza ladle cu o repeziciune fulgeratoare, In anul1223, Pe cand insa Cumanii, siguri de pace, se tntorceau fie--care horda la centrul sits, Mongolii se tau pe urmele tor, bathordele izolate, Wand tnapoi mai mutt de cat au dat. Erapretthl tradani 5).

') Idem, I 324-336,D'Ohsson, 1 337 si harta dela Inceputul volumului.

3) Idem, ibidem.

prt-zonierii

si

2) www.dacoromanica.ro

-74-Dupa aceasta loviturA- neasteptatA, Cumanii temandu-se

a se masura cu armata dusmana, se ImpartirA in toate pirtile,unit cautand adapost prin codri, altii pe munti, iar o Mareparte In tara Rusilora.A Astfel expune pe scurt imprastiereaCumanilor bine informatul cronicar contemporan din Musul,arabul Ibn-tliEthir (1160-1233) in cronica sa Kamil-ut-teva-rikh istorie completA), care ajunge !Ana la anul 1231')E de notat, ca el;n'aminteste nimic despre o retragere cumanainspre Durfare, In Bulgaria si imperiul bizantin. Invazia Cu-manilor iir impAdtia Bizantului, pe care D'Ohsson o descrieIn acest context-), bazat pe. Nicephorus Gregoras si peGeorgius Acropolita4), a avut loc mai ariiu, cad NicephorusGregoras ne spune lAmurit ca invazia aceea s'a intarr plat,dupd moan -tea lui Ginghlz-khan 5)",iar acesta a murit la 18August 1227.

Mongolii ocupand locul pArasit Cumani si urmarindu-ipeste Don pins la Nipru, pe care nu-I trec de data aceasta,devasteazA malurile Marii de Azov, strabAtand Crimea sicucerind bogatul oral Sudac, care apartinea Genovezilor,dar plAtia tribut Cumanilor, lupa cum ne informeaza iarascronica -arabl a lui Ibn-ul-Ethir: Tatarii (Mongolii) Inainteaza.panA la orasul Sudac, care apartine Cumanilor si din care-acestia Isi procurA grant Tor; el e asezat rangA Marea Crime-0si corAbile debarca acolo. Aci cumpArA Cumanii stafe,-dand inschimb sclavi de ambele sexe, precum piei de vulpe, decastor si de alte animale din tara lore) ".

lntre .Cumanii cari s'au retras In principatele ruse ti seafla si hanul Cuten (Cutan), pe a carui ficA o Linea In cAsa-

Tradus de D'Ohsso I 444, nota VII.D'Ohsson 1 339 -340. Radu Rosetti e dus in-e-

roare de D'Ohsson, in articolul sau Broanicii publinat in }Re-vista Noutit. III (Bucuresti 1890) 55-61. ---Radu Rosetti maiafirm'a ca tatarii au trecut, cu acest prilej, Niprul pAna la.Nistru;e o gresealfi si aceasta, de care autorul se foloseste In sprijinulunei teorii discutabile.

3) Nic. Gregoras. Byzantinae historiae lib. II, cap. 1-2, ed...Migne, PG, ser. II, tom. 148 (Paris 1865) col. 157-160.

Georg. Acropolita, Annales, cap. 35, :Migne, torn. 140(Paris 1887) col. 1061-1064.

5) Nic. Gregoras, op, cit., cap. 1: rev bp:it/puny ..tr:.C,tozieirErEAftrIpuirocv

Ibn-ul- Ethir,.trad. D'Ohsson I 445.

(=

de

ti

2)

4)

*i

www.dacoromanica.ro

torie printul Metislav at Galitiei. Cuten oferi socrului sou ca-mile, bivoli, cai, si alte daruri frumoase, cerandu-i In schimbajutor impotriva Mongalilor, cari amenintau deacuma si Rusia.Metislav convoaca la Chiev pe printii Rusiei meridionale, cad,se invoira cu propunerea acestuia cu privire la alianta ruso-cumand impotriva dusmanului comun, trimitand o solie lamarele duce Gheorghe, pentru a cere si sprijinul Rusiei denord. Rusii scrie Ibn-ul-Ethir se unira cu Cumanii,cari emigrasera in mare numar in tara lor, pentru a respingepe Mari. Aliatii iniintau spre intampinarea acestora". Laa

Niprul Inferior, ei se intalneso cu 10 soli trimisi din parteageneralilor mongoli, cu scopul de a castiga pe Rusi impotrivaCumanilor, aducandu-le aminte de relele suferite de Rusia dinpartea acestora si fagaduindu-le prada imbelsugata.. Dreptraspuns, Rusii, in mandria lor care va fi incurand pedepsita,°mail pe cei 10 soli si, trecand-Niprul, bat avantposturilemongole, luand prizonier pe seful lor, care e ucis indata deCumani. 'Orbiti de primu-1- succes, aliatii inainteaza urma-resc de aproape pe Mongolii cari se retrag necontenit. timp.de 12 zile dela Nipru pans in apropiere de Don, fora a banui-macar. ce curse teribila ii asteapta. Trecand rani Calca, care-curge nit departe de gura Donului, Mongolii isi continua re-tragerea, pans trec si aliatii In &tang& laului. Atunci hordelelui Gebe Subutai se intrec pe neasteptate, aruncandu-se a-supra Rusilor si Cumanil,o, cari no se asteptau la un ase-menea Mac. Lupta scrie Ibn-ul-Ethir era una din celem,ai inversunate si finu mai multe zile; dar in sfarsit Tatarii,iesira invingatori, Cumanii si Rusii flin_d cu desavarsire in-franti; o fuga in debandada dinaintea urmaritorilor usury o-morirea unei marl part! ei; toate bagajele cazura in ma-

TAtarilor. Ceice putura scapa (iar acestia erau putini lala numar), avand un mare spatiu de strabatut, ajunseraRusia inteo stare vrednica de plans". Au limas pe campulde Utak 9 principi rusi; Cuten cu Metislav abia au pututscapa din macelul de lingo Calca; iar in urma lor, Mira siMongolii in Rusia meridionala omorird, pustiind, arzand sinimicind tot ce intalneau in cale". Dezastrul acesta a avutloc in tunic 1223').

1) Ibn-ul-Ethir. trad. D'Ohsson I 445-6. Sa se notezeanul luptei dela Calca 1223, pus de cronicarul arab; deoi nu

1222, nici 1224, nici 1125, cum se ceteste de atitea ori.

si

si

miein

www.dacoromanica.ro

RetragAndu-se apoi din Rusia, Gebe si Subutai till/MeseIn tara Bulgarilor dela Volga- (Bulgaria Mare), cu_centreleBolgar -si Cazan; trag In cursA si armata bulgara, pe care o-distrug In mare parte, la sfArsitul anului 1223'). De aici,-doi generali, incarcati de prada, pleaci la Ginghiz-khan, carese intorcea In Mongolia, dupAce pustiise ImpAratia Corazmuluisi provinciile Indiei din stangt Indului2).

Dupa retragerea uraganului mongol, tArile cAlcate Ince-pura a se reface incetul cu incetul. Cu privire la Cumani,Ibn-ul-Ethir scrie: Dupace TAtarii au evacuat tara Cumani-lor, cei ce mai.erau in viatA din aceasta natiuney se intoarseraIn patrie", incepAnd iarAs Regotul cu pieile din tara 1(10.

Armata de apus a Mongolilor. A treia invazie inCumania. Prapadul din prejur,

Inteaceea, Ginghiz-han, dupAce a intarit- cuceririle saledin Mongolia subjugAnd of Corea, pocneste impotril Chineimeridionale; moare Insa in toiul operatiunilor militare, la 18

August 1227; adus cu o pompa stralucitA in Mongolia, inte-meiatorul celei mai grozave imparatii e tnmormAntat lithe co-pacii muntelui din care izvoresc rAurile Onon, Cherulan, siTula 4).

Fiii lui, pe carl trebt.ie sa-i cunoastem, pentru intelegereatiAvAlirei mongole In Europa, au socotit de dateria for a aducela indeplinire planul de cucerire uriasA conceput de genialulfor tats. Giuci, fiul cel mai mare, nu mai era lavvieata lailloartea lui Ginghiz-khan; Tului, fiul cel mai tanir, a tinutcaimAcamia in timpul interegnului dela 1227-1229; ceilalti

.Anonimus Saxo scrie in Cromica sat ca au c5zut dinte Cu-man' si Rusi.,ad cenlum milia hominumg Scriptores rerumGermanicarum (Lipsiae 1,730) torn. 111, pag. 12 ; anul Insa egresit; Ctrmanii se numesc aici ,Parthit.

Ibn-ul-Ethir, trad. D'Ohszm L 446.2) D'Ohsson 1 309-310. Generalii trimisi'de GinghizAhae

in India erau Bela ti Turtai. Caldurile au impiedecat inaintarenin interierul ord. Multi in xpariac indieni ?au inrolat In ar-mata jafuitoare a Mongolilor; ei vor veni cu Mongolii in 45rilealoastre: cadou barbar sub numele de Tigani, contundati la In-ceput cu Tatarit.

9 Ibn-ul-Ethir, trad. D'Ohsson I 446..4,) D'Ohsson I 382.

-76

cei

S.

9

9-

www.dacoromanica.ro

- 77 -

trki "fir se numiaiu Ciagatai, Ogatai si Gulgan sau Cu lc-an,Giuci a lAsat 7 fiii cari au ajuns Vestiti prin talentele for mi-litare, talente ce an- se vuteau concepe de Mongoli fard a-mestecul celei mai sAlbatice cruzimi; patru din ei, Batu, Orda,§iban si Tangc.nt, stint conducatori ai armatelor occidentale;_ceilalktret se numesc Berca, Bergaciar si Tuca-Timur. Dupdun interegn de aproape trei ani, printii mongoli aleg imparatpe Ogotai (1229-1241), cel desernnat de insus Ginghis-khan').

La conziliul de coroana (,curultai ") din 1235 se hota-reste ctkerirea tarilor asezate la apus de Volga. Se formeazatastfel o armata occidentals, puss sub comanda celor mai renu-initi din printii generalii mongol!: Batu, Orda, §iban si Tan-gcut, fiii Jul Giuci; Baidar si Buri, fiii lui Ciagatai; cuciuc sLCade _fiii imparatului Ogatai; Mangu si Budgec, fii lui Tu-lui; Dulcan, fratele impAratului. Batu, cel mai in varsta dinfoti, primi comanda supremA; Imparatul ii atria In calitate delocotenetit- general pe- vestitul Subutai, pe care 11 rechemi spre-acest stop din China, unde conducea operatiile militareAtat Faze1-U110-Rafid cat si Alai- eddin noteazg ca, afara decei insirati, erau Inca mai multi alti principi si generali"comanda armate-i gccidentale9. Astfel, vom da de printul Bo-chetor, care va distruge Moldova cu episcopia catolicA de-langa Milcov4); de generalul Buruldai 9, care se va distinge-la catastrofa maghiarA de langa Saj(); de printuL Barcaicare-i amintit in luptele cumane; de printul Peta7) cunoscutIn Polonia i Ungaria.

D'Ohsson II 2-13. A. D. X-nopol. Istoria Rornarailor,vol. II, ed. 2 Bucuresti 1014) 258, repeta si in echtia a douagreseala ca ,Batu e nu/ lui- Ginghiz-khan!. Lucrarea monumen-tali a lui D'Ohsson, Historie des Mongols, nu se poate ignora,_fara a ignora totodata si izvoaree mongole, chineze, arabe sipersane.

2) Fazel-Uilah Rasid, trad. D'Ohsson, II 621. din,trad. D'Ohsson, II 619.

2) Rasid, loc. cit.: 'mai multi generali; Alai-ed-dini loc.cit.: 'mai multi alti pristi.

') Rogerius, Miderabile carmen, cap. 20, ed, SchwandtnerScriptores rerum Hungaricarum In fol., I (Vieea 1746) 302.

°) FazelUllah-Rasid, trad. D'Ohsson, II 622.Idem. trad D'Ohsson, II 626 si 625.D'Ohsson, II 125. Identitatea cu Baidar pare, improba-

Rogerius are tot Petal. Rogerius, op. cit., cap. 19, ed,,cit., pag. 301.

si

2).

L)

Alai-ed

bila:,

It

°I

www.dacoromanica.ro

78

In primavara arului 1236. armata de alms era la grani--tele Bulgariei Mari, pe Volga. Subutai, neinvinsul, antra InBulgaria, pustieste orasul Bolgar; intreaga tarn i se supune,spre a se revolta indata dupa plecarea generalului. La vestearasvratirii, Subutai se intoarce din nou, dand curs liber furieisale salbatice. Bulgarii sunt subjugati cu brat de fier; locui-torii sugrumati in mare numar; lungi convoaie de robi for-meaza alaiul fiorosului biruitor 1) In aceeas epoca e supusisi Ungaria Mare, cum reiese din isvoarele occidentals, cartleaga cucerirea Ungariei vechi cu aceea a Bulgariei vechi2).

In primavara anului urmator (1237),_Mongolii nav'atesc inCumania Alba din nordul Caspicei si al Caucazului, unde pri-mejdia suprema adunase toate fortele eumane. Dar, cu toatavitejeasca lor aparare, Cumanii sunt tiatuti ass de crancen,-Nat sesul se umplu de cadavrele lor; iar din cei ramasi inviata, o parte fuge in partile necotropite Inca de Mongoli, pecand o alts parte, care n'a avut putinta de a fugi, e silita ase supune jugului dusman, gustand si ei din paharul amaz_pecare 1-au pregatit de atatea on altor popoare. Numaiunuldintre fruntasii lor, viteazul Baciman, a mai Indraznit sa iasAdin ascunzisul sau, spre a nelinisti siguranta biruitorului. Elii ataca des si apoi se facea nevazut prin desisul padurilofde langa Volga, schimbandu-si necontenit lbcui de adapost.In starlit, printii Mangu si Budgec se hotaresc a rascoli pa-durile pe rand; Baciman e surprins cu ai sai Inteo insula afluviului; tovarasii sai furi taiati In bucati, iar el in doutt5.

Vine randul Alanilor, cari se mai numesc Asi sau Iasinume interesant, de oare ce se pune in legitura cu orignea

-orasului Iasi. Identitatea Intre Alani si Asi sau Iasi e maipe sus de once indoiala. Afars de dovezile adunatecu multi lipsa de precizie si cu unele traduceri gresite_4)

GhibAnescu, Thai aminfim pe Fazel-Ullah-Rasid comparatCu Alai-ed-din si pe misionarul Vilhelm de Ruysbroek. Cei,

1) Fazel-Ullah-Raqid, trad. D'Ohsson. II 623. Alai ed-din,trad. D'Ohsson, II 619.

Hurmuzaki-Densu§ianu, Doc.Imente, I, 1 (Bucurev, 1887)191, 145, 148.

3) Fazel-Uilahaasid, tracl.`D'Ohsson, II 623-4.Gb. Ghibanescu, Originele Iasilor, extras din Arhiva"

(Iasi 1904) 42-46. Lingua utuntur peCultarii e tradus: limbalor e pastoreascer

de

2)

`)

Iwww.dacoromanica.ro

- 79

clintAiu vorbind despre unul si acelaa popor al Alanilor, Rasidii nane".te Aci, iar Alai-ed-din Alani1). Cat priveste pe misi-onarul Vilhelm de Ruysbroek (Wilielmus de Rubruquis), carea vizitat pe Alani in anul 1253, el ne da pretioasa notita caAlanii se numesc acolo Iasi Albi sau Asi Albi" 9), desigur inopozitie la Alanii cari traiau pe vremea aceea In Moldova aicari, ca trib defacut din patria primitive, se numiau lasiNegri sau Asi Negri.

Acuma, la noua invazie a mongolilor in Cara lasilor, a-cestia se luptau vitejeste sub comanda Iui Caciar Oga la; dartoata impotrivirea era zagarnica. Caciar e..ucis, popo-rul exterminat", cum scrie Alai-ed-din, afara de ceiceau fugit in Moldova si de aid in imparatia Bizantului.Desi exterminat" nu trebuie luat is sensul strict al cuvan-tuilii, cum dovedeste istoria rasboalelor, avem lotus aid odovadi pentru striisnicia loviturii date de Mongoli Sub a-pasarea acestei lcrvituri, vreo 10,000 de Iasi fug in Moldova,unde prezenta for e dovedita dintr'o lista a oraselor din tarile-romane, alcitaita la sfarsitul veacului al 14-lea sau Inceputulveacului al 15-lea, in on ce caz dupe domnia lui-Roman Voda(1391 1393), intemeietorul orasului Roman. lad partea carene priveste in inairarea oraselor moldovenesti din lista ru-seasca: Askyt torg, la rout Prat; Romanov torg, tango Mol-dova; Nemec (Neamt) to munti; Koroojunov (Craciuna)"9,Asadar, avem in Moldova, in vales Prutului, un Askyr torg",un tam asic sau of Asilor; dovedita fiind identitatea entre Asisi Iasi, n'avem nevoie de o filologie speciala pentru a concludela targul lasilor". Apasati, apoi, si in Moldova de catre Mon-goli, lash, in numar de p'este 10,000 de barbati, luand cu sinepe copiii si temeile tor, tree pela 1300, in imperiul bizantin,

1) FazeI-Ullah-RcSid, loc. cit. Alai-ed-din, trid. D'OhssonII 620.

21 Hurmuzaki-Densusianu, Documente I, 1, pag. 267: ,ve-nerunt ad nos quidam Alani, qui ibi dicuntur Ak-ias vel Ak-as";269: Alani sive Acas".

trad. D'Ohsson, II 620; Rasid, trad. D'Oh-sson, II 623 625.

4) D. Onciul, Originile principatelor romane (Bucuresti1899) 233. A. D. Xenopol, Istoria Romaniler, ed. 2, II(Bucuresti 1914) 274. C. Auner, Episcopia Milcovii, in Re-yista catolici, III (Bucuresti 1914) 61.

jai

8)

Alai-td-din,

www.dacoromanica.ro

80

unde Imparatul Andronic 11, Paleo logul (1283-1328); ti pri-meste cu bunavointa si-i aseaza langa Magnezia').

7. A patra invazie mongola In Cumania. Impra§tiereaCumanilor. Alianta cumano-franceza.

Ca sä nu fie nici o nedumerire cu privire la identitateatntre Mongoli si Thad, premitem observatia misionarului fran-ciscan loan de Plano Carpini, care a petrecut !titre_ Mongoliun an si jumatate; el ne spune ca prin Mongoli si Tatari de-se?nnam unul si acelas lucru: Delude terram Mongalorurnintravimus, quos Tartaros appellamus".2) Pricina acestei iden-tificari ne-o di celalt misionar, brabansonul Vilhelm de Ruys-broek (sat langa Bruxela), scriind In raportul misiunei sale caGinghiz-Khan trimitea In fruntea ostirii sale pe cei din tribulmongol al Tatarilor;_ de aici sfrigatul de alarms si spaima, laivirea avangardei mongole: ,Vin Tatariir; iar acest flume a.ramas mai pe urma pentru a desemna pe toti cotropitorii desub steagul mongol.3)

Relugm firul. In toamna anului 1237 se hotareste la uncurultai" atacul Jmpotriva Rusiei si, indata dupa aceastaMongolii -trec Donul, Indreptandu-se in goana nebunA spre

Rusiei. Ei se arunci mai Intaiu asupra marelui ducatal Vladimiriei. Nimic nu poate opri revarsarea fsfioratoruluipotop; cad rand pe rind orasele Riezan, Colomna, Moscovasi Suzdal; la 8 Februarie 1238 cade si Vladimir, capitala no-relui ducat; urmeaza distrugerea celorlalte orase; Rostov,Ja-roslav, Gorodet. Iuriev, Pereslav, Tver, Casin, Voloc si Cosniatin ;:marele duce Gheorghe si aproape toti Onejii sunt ucisi Impreunicu o mareparte din populatie; orasele trosnesc in valvAtaie,vestind departe pierzarea.4)

In drumul for spre principatul Novgorodului, le sosestestirea neasteptata ca Circazienii si Cumanii s'au reorganizat

Nicephorus Gregoras, Byzantinae hystoriae lib. VI, cap-.10, 1-2, ed. Migne, Patr. Gr., ser. II, tom. 148 (Paris 1865)co'. 361-4.

21 Hurmuzaki-Densusianu, Documente I, 1 pag. 237 C. 25-Idem, ibid., pag. 270 in fine: Tunc ipse Cyngis prae-

mittebat ubique ipsos Tartaros;_ et inde exivit nomen eorum:.quia ubique clamabatur: Ecce Tattari veniunt!

4) D'Ohsson, II 113-117 In una din aceste lupte muriCulcan, fratele 1mparatului.

- -

')

nordul

9

www.dacoromanica.ro

intre Volga si Don si sunt gata-a-i ataca dela spate. La aceastiveste, Mongolii se intorc repede inapoi, spre a zidArnici

celor mai viteji dintre dusmanii for. Cadan, fiul impi-ratului, scaldA in singe si mistueste In parl revolta circaziani,pe cAnd generalul Barcai trebuia sit frangl rezistenta cea maiindargita a Cumaailor, cart, deli surprinsi si nepregAtiti Inclbine, se luptau, dela Volga ping la Nipru, cu forta ultimei nä-itiejdi. In curand InsA dispare si cea din urmi licarire a bi-ruintei: in fata puterii de neinvins a Mongoli)or, Cumanii sebotAresc mai bine la fugi si pribegie prin tAri straine, decitsi rAm4na sclavi in propria lor tart hanul Iona pleaci spreDunire cu 10,000 corturi, jar. Caten spre Ungaria cu 40,000corturi. Lupta a avut loc la sfarsitul anului 4238 si Inceputulanului 1239.1)

De oarece despre hanul Cuten vom vorbi In partea atreia a studiului de fata, aid vom urmari nustai soarta hor-delor lui Iona. Cumanii acestia scrie Nicephorus. Gregoras(1295-1359) ne mai avand nici o nAdejde de a Invingetrite() luptA cu TAtarii, trecuri DunArea ImpreunA cu sotiile srcopiii lor, in numir de 10,000, folosindu-se de piei umplutecu pale, In loc de bArci. Si, dupAce au ratacit destull vremeprin Tracia In cautarea unui Was potrivit, tmparatul Loan(loan Duca Vatates) ti castigl prin daruri mirete, printindu-iIn legiunile bizantine si ImpArtindu-i prin diferite tinuturi: oparte a fost asezatA In Tracia si Macedonia, iar o altA partein Asia, WO Meandru, si in Frigia.") Istoria lor ne-o com-pleteaza cronicarii contemporani Gheorghe Acropolita ()217-1282), cronicarul cistercian Alberic si Joinville (1224-1317),sfetnicul, biograful si tovarisul de cruciati al sfantului Lu-dovic IX al Frantei.

Iati informatia pe care ne-o da Acropolita: Cumanii,scapand de invaziile, devastarile si micelul TAtarilor, trecDunarea pe burdufuri Impreuta cu fill si sotiile lor, Cu toatecl Bulgarii se tmpotriviau la aceasta, din pricina ca numArul

1) Fazel-Ullah-Rasid, trad. D'Ohsson, II 626 si isvoarele demai jos. La 1239 Cuciuc si Mangu-sunrrechemati In Mongolia.

2) Nicephorus Gregoras, Byaantinae historiae lib. II, cap. 5nr. 2, ed. Migne, Patr. Gr., ser. II; tom. 148 (Paris 1865) col160-1.

- 31_ -

plz-nurile

www.dacoromanica.ro

- 82 -

ler era prea mare."9 loan Asan (1218-1241)-, desi crescut laCtrmani si ajutat de acestia in lupta dela Clocotinita, langAMarita, 1,1 ubia totus mai mutt tare sa, pe care n'o puteavedea cAlcatA de o multime asa de mare de nomazi. NeavandInsa ce face, trebui sA invoiascA trecerea fostilor sai ocrotitorisi aliati, cArora se datoria in mare parte existenta imperiuluiromano-bulgar de peste DunAre. In schimb, Cumanil trecurarepede prin Bulgaria in tinuturile bizantine. Ei devastara

continua Acropolita tot ce intalniau in tale In Mace-donia, asa cA, in scurtA vreme, toata tal_adeveni o steps fAralocuitori,,un pustiu cuman, cum se zice in proverb. Targurilemai putin apArate le luau In stApanire, jAfuind si pustiind tot,si macelArind pe multi; pe barbatii luati robi ii vindeau in ora-sele mai marl, pe cari nu le putegu lua, fie din pricina zidu-rilor mai puternice, fie din pricina multimii apAratorilor. Astfelde orase- erau Adrianopolul, Didymotoechon (Dimotica, peMarita, la sud de Adrianopol), Vizia si Calliopolis (Gallipoli) .Intr'aceea, Latinii reusesc sA se Impace cu loan Asan si sa -1castige pe pattea lor; tot asa, prin daruri si fagaduinte, cAsti-gad si pe Cumanii nomazi, Cu aceasta armatA, compusa dinVlaho-Bulgari si Cumani-, Latinii pornesc impotriva lui loanD-uca Vatates si impresoara orasul Turulos din Tracia orien-talk, nu departe de Marea Marmara, pe drumul dintre Con-stantinopol si Adrianopol. loan Asan insa, primind vestea caIn -aceesq zi i-a murit sotiai,copilasul si episcopul Tarnovei,se impacA in graba cu Vatates si paraseste cetatea, langA careramasera numai Latinii si Cumanii.4) In ctirand pArlsesc slLatinii cetatea, netncrezandu-se In puterile lor, si se tntorc laConstantinopol, pe cand Cumanii isi refau obisnuita indelet-nicire: jAfuirea Traciei, Tanarul impArat latin, Balduin de Cour-tenay, amenintat de Grecii lui Vatates din Nicea, ceruse ajutordin Franta. La 1238, o puternicA cruciatA pornia din Franta_spre Constantinopol in ajutorul imperiului latin. In Martie 1238,

papa stria lui Bela IV pentru libera trecere a cruciatilor fran-

Georgius Acropolita, Annales 35, ed-. Migne, PG, ser. II,torn. 140 (Paris 1887). col. 1061.

2) idem, Annal. 13 in fine, ed. cit., col. 1Q19 -1020.3) Idem, Annal- 20, ed. cit., col. )048.4) Idem, Annal. 35-36, ed. cit., col. 1061-5.

Georgius Acropolita, Annal. 37, ed. cit..' col. 1065.

2)

1)

www.dacoromanica.ro

83

cezi prin Ungaria, Indemninda-I si le dea tot cencursul decare vor avea nevoie.1)- In Noemvrie, acelas an, Grigorie IXscrie printului Coloman, ducele Slavoniei, sa primeasca bine-voitor cruciata franceza, usurindu-i trecerea prin ducatul sau.')Scurt dugla aceea, Francezii, coborandu-se prin Ungaria Sla-.vonia, ajung la granita dunareana a Bulgariei. SchimblitiosulImparat romano-bulgar, rupand lark§ alianta cu BizantiniV,cum observe Acropolita,9 le cla voie sit treaca Dunarea, ii tra-teaza ca pe amici §i neamuri" in Bulgaria, pans tree in Tracia,.unde dau de Camani,4)- Armata cruciata a Francilor se ureala 60,000 de oameni, cum noteaza Acropolita9.

In Tracia are loc alianta cumano-franca. Mare le han alCumanilor e numit de cronicarul Alberic ,Rex Ionas",. adiu-gand despre dansul ca videbatur esse maior in regibus Co-manorum"); Joinville 1l numeVe ,le roi des Commains" saule grand roi des Commains"). Pe Tanga marele han unmet,.Alberic mai aminte0e pe un print cuman cu numele latinizatSoronius: Stabilindu -se conditiunile, cruciatii francezi fac alianta.In Tracia cu marele han 'Inas Si pfintul -Soronius impotrivaIui Vatates; astfel Intariti, Latinii ataca din nou, cu ajutoruttrupelor cumane, cetatea Turulos" §i reupsc s'o cucereasca;prizonierii surd dui la Constantinopol, pe and Vatate se trn-plc& .din nou cu n.estatornicul loan Asan, avand nevoie deajutorul acestuia impotriva ducmanulul merit').

La Constantinopol, alianta cumano-franceza se Intindeasupra Intregului imperiulatin, aqa ca mai In urma, Joinville

1) Hurmuzak -Densuianu, Documente 1, 1 pag 171.9 Idem, ibidem, pag. 180.

Georgius Acropoltta, Annal. 37, ed. Migne, col., 1068.Lit ubY ovv Boti?.7agot rag pErd Ptuuatuiv Gam/bees, 7rePavax6rec..,

4) Idem, ibidem. Asadar, intainirea intre hordele luiIona si armata franceza n'a avut loc in Muntenia", legaturile-intre Francezi si Cumani nu s'au stabilit in Oltenia", cum vreaA. D. Xenopol, Ist. Rom., ed. 2-a, 11, 252, 254.

5) Anna]. 37, ed. Migne, col. 1065.Textul din Chranicon .Albtrict e reprodus de B. P. Hasdeup

Etymologicum magnum Romaniae, tern. IV (Bucuresti 1898),LXXIX.

s) Joinville, Histoire de Saint Louis, ed. M. Natalis deWailly, ed. 6-a (Paris 1878) 222.

9 Georgius Acropolita; Annal. 37, ed. Migne, col. 1068.

si

3)

'

www.dacoromanica.ro

s- 84 -

ne putea da urmatoarea informatie autentici despre aliantaLatino -cumana: Imparatul din Constantinopol (Balduin II1228-1261), si ceialalti nobili ce se aflau In Constantinopolerau atunci aliati cu un popor numit Cumani, pentru a aveaajutorul acestora impotyiva lui Vatate, care era tmparatulOrecilor`!-').

Legatura politica latino-cumani se pecetlui prin trei ea-sitorii celebre. Guile Im, fiul Itti Geoffroy de Mery, conetabilulRomaniei, lua iQ casatorie- pe o fiica a printului cuman So-ronius, iar senierul Balduin de Hainaut lua pe a douaaceluias print; amandoui au fost botezate in Constantinopol,ficandu-se catolice. 0 a treia easatorie avti loc hare renumitulNariot de Toucy, inrudit cu Ludovic cel Slant al Frantei,Intre fiica marelui han Jonas, care a fost botezata si ea inreligiunea catolica si care, dupa moartea barbatului la 1241,se ficu calugarita, tataI ei ramanand tot pagan.2)

Alianta a mai fost Maria prin dota ceremonii caracte-Tistice, povestite de Joinville, Dupa. obiceiul Cumanilor, ITUmarele han cat nobilii sai se imunseri la brat si culeserasangele inter) cups de argint. Tot asa trebui sa fact impa-ratul Latin cu seniorii sit. La urma amestecara acest sange cuvin _ti apt; bind apoi cu totii. Franci si Cumani, din tainiculamestec, se facura frail de sange) Mara de aceasta, Cumaniiscoasera an cane intre tabara lor si nseek !Min siA Mara Inbucati cu sibiile lor, trebuind $i Latinii si loveasca inteinsul;

1) Joinville, Histoire de Saint Louis, ed. cit., pag. 221.2) Alberici Chronicon, la Hasdeu, op. cit. LXXIXLXXX.') Joinville, Histoire de Saint' Louis, ed. cit., pag. 221-2.

Un obioeiu analog exista i la MO (Herodot IV, 70), laAsirieni si Lidieni (Herod. I, 74), la Armeni (Tacit, Anal. XII,47), la Arabi (Herod. III. 8); el exista si la Romani sub numeleare#tinese *frail de cruceet. A se prinde frati de cruce e o da-tina antics, ce impute datorinta de a-0 da vieata unul pentrualtul. Legatura agestei fratii se faces prin amestecarea sangelui.CAnd doi barbati se deaideau a se Infriti, trebuia fact eipe bratul drept cite o taietura In forma de cruce si uneascisAngele lor. Acest obiceiu mistic, care in epoca de astazi a maide tot cazut, se tine negresit de oarec,ate traditie de pe timpul.cruciatelore (V. Alexandri, Poezii populare, Balaurul, nota 2,ed. Socec, Scriitorii Romani Bucuresti 1908 p. 20).

filch

si

sisi

st-sisit

i

www.dacoromanica.ro

- 85 -

ceremonia se sfarsi prin cuvintele serbatoresti: Asa sl fietaiat acel ce calcit alianta").

La 1241, pe cand Cumanii din Rusia si ladle noastreerau sdrobiti de Mongoli, marele han Ionas moare in Con-stantinopo1, si, fiindcA nu era Inca botezat, a fost ingropatafara -de zidurilt ofasului, sub o Inagua loarte Malta; langadansul, f a dreapta si stAnga, au fost spanzurati opt ostasi Mar-mall, cari eau jertfit Ia aceasta de bunt( vole, si 26 cai vti".2)

Dupi, moartea marelui han, Vatate elstiga pentru .intere-sele sale, prin diferite dantri si binefaceri, pe Cumanii cari seapucasera iaras de obisnuitele for pustiiri in Macedonia.$) Im-paratul bizantin ,.ii primi in leg;unile sale si-i imparti prindiferite tinuturi: o parte a fost asezata in Tracia si Macedonia,far o alts parte in Asia, langa Meandru, si .In Frigia "'), undedispar din istoria lumii, asimilAndvse clu_ alte popoare.

Imprastierea Cumanilor sir ocuparea tArii lor de catrAMongoli InseamnA nu numai decaderea tetalA a puterii !or,dar si disparitia for politica.

Hi. Episcopia cumarra.

1. Sfantul Dominic si ordinul sau.

Intoarcerea Cumanilor Ia religia catolicA si infiintareapentru dansii a episcopiei de Milcov nu e opera cavalerilorfeutoni, cari nu erau misionari li nici nu dispuneau de preotipentru asemenea intreprinderi. Cazul Conversiunii dela castrummunitissimum" (Cetatea Dambovitei) a izolat si unicul relatat,de documente, iar scopul lor, expus in regulele ordinului si instipulatiunile dintre clanSii Si regele Ungariei, era alful; nicipapa nu i-a insarcinat vre-odatA cu convertirea acestor pa-gani la religia catolica. Tinem sa relevarn aceasta pentru dl

1) Joinville, op. cit., p. 222.2) Alberici Chronicon, textul la Hasdes, op. cit. pag. I.XXXI,

Despre obiceiul Cumanilor, de a ridica movile marl pestemormantul defunetului, vezi rapo1-tul lui Vilhelm de RubruquisHurm.Dens., Doc. I, 1 pag 267-8. Geza Kuun; CodexCumanicus (Budapesta 1880) pag. XXXVIII IX.

3) Georgius Acropolita, Anal. 40, ed. Migne, col. 1073.4) Nicephorus Gregoras, Byzantinae historiae lib. II. cap. 5

n. 2, ed. Migne, col. 160-1.www.dacoromanica.ro

86

Romul Candea, care, pierzAnd din vedere activitatea -domini-canilor in misiunea cumanA, atribue cavalerilor teutoni un rolpe care tiu' 1-au avut.9 De altminteri, expansiunea TeutonilorIn Cumania, expansiune care coincide cu o ocupatie militara41 nimic mai. twit, e oprita peloc in anul 1225, cAnd Andrei IIti alunga pentru totdeauna, din prima ca voiau- sa se facaindependenti de coroana maghiarA. In aceea4 epoca !risk in-4epe o alts cucerire a Cumaniei, din partea bisericii lui Hristos,care n'a uitat nici °data porunca intemeietorului ei: Mergetide invatati toate neamurile, botefzAndu,i in numele TatAlui 4ial Fiului §i al sfantului Duh qi InvAtandu-i sA pazeasca tot cev'am poruncif you'd.") Misionarii de can s'a folosirbisericapentru convertirea Cu-manitor sunt fill sfantului Dominic, care,el Ins4 void sA ulna to pirttle noastre, spre a-§i \tars& san-gele pentru intoarcerea acestor pAgani. -Desi moartea I-a Im-piedecat dela -executarea planului, el infra totu4, prin ordinulsiu, In cadrele istoriel noastre. DacA mai adaugam, ca la notvie+ sfantului Dominic e tot atAt de putin cunoscuta, caistoria ordinului intemeiat de dAnsul, credem a aduce un ser-viciu real istoriografiei qoastre, schiland In- cAteva pagini tri-siturile principale din vieata si opera aceluia, care a fost siva fi o neperitoare glorie a Bisericii lui Hristos. Munca noa-stra e ulurata-- simtitor prin documentata biografie alcAtuitA-de twill din cei mai de seamA dominicani, Lacordaire.3)

4. 1, Din Castilla in Franta de sud.Intereeietorul ilustrului ordin al frafilor predicators s'a

nAscut la 1170, doisprezece,ani inaintea venirii In lume a prie-tenului sAu de mai tittiu Francisc de Assisi, de care era legaldin pronia lui-Dumnezeu pentru InfAptuirea aceluias ideal, des'-In form!. deosebita. Castilla e patria lui. Acoto, in iimeritul satCalaruega, afezat inteo frumoasa vale utlata de Duero, a rA-sarit cea mai frumoasA floare din ate a vazut vre-odata

1) Romulus Candea. Der Katholizismus in den Donau- -furstentumern -(Leipzig 1917) 1-3, aparut In' LamprechtGoetz,Beitrage zur Kultur = Lind Universalgesch.te, Bd 36 (NeneFolge Bd 1).

2) Mt. 28, 19-20.8) Dominique Lacordaire, Vie de saint Dominique, ed. 7.

Paris 1871.

---

si

www.dacoromanica.ro

87 -

inindra Spanie. Dieceza de Osma n'a avut pans scum barbatmai mare decal Domingo din Calaruega, cum se numia Do-minic in limba patriei sale. Desi parintii sai, Felix si Manxde Aza, alcatuiau una din _cele nai distinse familii din Ca-stilia, totus teza dominicanului Bremond,9 care sustine caDominic se trage din neamul nobil al Guzmanilor. e trasala Indoiala de Bollandisti si de alti critic!- mai noi. Ce spiritcrestinesc a trebuit sa domneasca in casa din Calaruega, sepoate deduce din urmatoarele- fapte: Anton, fiul eel mai mare'se face preot secular si, fugind, de onorurile si demnitatilebisericesti, 41 imparti mostenirea la saraci. retragandu-se in-tr'un spital, unde si-a jertfit resiul vietil pentru ingrijirea bol-navilor; Mannes, al cluilda fiu a murit ca dominican in odoresanctitatis% e declarat fericit beatus e sarbatorit tomartirologiul dominican la 30 lulie; 2) al treilea si eel dinurtna fiu, Domingo, despre care vorbim. a meritat sa fie trecutin lista sfintilor curand dupa moarte; jar loana, mama lar, ede-clarata si ea iericita beata filnd pomenita In marti-rologiul dominican la 2 August')

La varsta de seapte ani, micul Domingo pirisesle casaparinteasca, fii-nd dus la unchiul sau,---care era arhipreot in

-(lumiel d'lzan, nu departe de Calaruega, spre a incepe, subconducerea acestuia, vieata de scolar Timp de opt ani cat astet la unchiul sau, Dominic fi-a pus o buns temelie atilt istprivinta stiintei cat si cu privire la formarea caracterului.Toate arataix ca e chiemat de Dumnezeu la statul preotesc.Cand era c1F15 ani, Dominic se desparteste si de unchiul sausi pleaca la universitafea din Palencia,.singura pe care o aveaatunci Spania, unde studiaza timp de 10 ani, dobandindu-siacele cunostinte filozofice si teologice, de cari se va servi euatata ravni, pentru a aduce la indeplinire planul proniei dum-nezeesti. Sarguinta, seriositatea, talentul, frumoasele-i virtuti,Intre cari stralucia curatia ingereasca, iubirea frateasca, ruga-ciunea si reculegerea, i-au asigurat stima si dragostea supe-riorilor si au trezif admirarea si spiritul de emulatie In sune-Aele conscolarilor sat

1) P. Bremond, De Gusmana stirpe S. Dominic!. Roma 1740,2) Martyrologium sacri ordinis fratrum praedicatorum .(ed.

4845 Roma) 30Ibidem, ad 2 August

-

si

tulle.

,

www.dacoromanica.ro

- 88 -

La sfarsitul studiilor, Dominic eliirotonit preot, In varst&de 25 ani, si devine canonic la catedrala de Osma, prin mij-locirea cucernicului Diego (Didacus) de Azevedo, care stiusesa aprecieze la vreme rare calitati ale tanerului absolventde universitate. Era timpul reformei- bisericesti In intelesulmai nobil al cuvintului. Capitulul din Osma se reformase siel primind regulele sfantului_Augustin si obligandu-se la vieateobsteasca (vita commune) sub conducerea unui prior. Cano-nicii astfei reformati se numiau canonici regulari. Priorul ca-pitulului din Osma era tocmai ravnicul Diego de Azevedo,care lucra din resputeri pentru consolidarea vietii canonicedupe regulele sfentului Augustin. Cdnvins ce in persoana ta-nerului preot Domingo va avea un sprijin pOernic In aceastadirectie, Diego a mijlodit primlrea lui in capitul. 0 sfanta prie-;tenie ii va lega de acum pe toate caile lor. Dho ajunse in-curand-episcop de Osma, iar Domingo subprior, la 1201. Pelenge munca desfesurata pentru reformarea canonicilorOsma, mai ales dupe ridicarea la scaunul episcopal a luiDiego, noul subprior mai implinia cu mare avant si functiuneade predicator, dar numai intre limitele diecezei.

La sfarsitul nnului 1203, episcopul de Osma primi o In-sercinare diplomatica foarte delicate din partea lui Alfonseel Nobil (1-4581214), regele Castiliei: era vorba de punereala tale a unei casetorii intre flu} regelui castilian si o mind-pea din Danemarca. Diego trebuia se piece la curtea danezaspre a Impliyi aceaste mislune, el lui cu sine pe supetiorulDomingo, fare de care nu voia se intreprAda nici o afaceremai Insemnate. In drumul for, ei tree prin Franta de suct, undese ingrozira de progresul urias al erezief albigene, care nu eraaltceva decal un paganism sub aparente crestine. Aid, in falaprimejdiei, lui Dominic ii veni intaia oars gandul de a Infiintatin ordin special pentru apdrarea bisericii prin predtcarea cu-vantului lui Dumnezeu, gelid ce nu-1 va mai perasi deaCumInainte. Tot In dirumul for stare nordul Germaniei, Diego siDomingo aflare multe despre poporul pagan a! Cumandor, canamenintau crestinta in Ungaria si terile vecine, si, in inima forde apostoli, se trezi dord de a merge fd-1 Intoarcd la adevd-rata religie: at doilea gelid care-I va urmari necontenit pesmeritul canonic din Castilla. Implinindtr-si misiunea cu deplithsucces, cei doi prieteni se tntorc la xegele Castiliei, care-i tri-mite Inapol cu mare alaiu,pentru a aduce pe mireasa mo-

eel

dirt

IX

www.dacoromanica.ro

89 -

Itenitorului de tron. In drum link le vine neasteptata veste-despre moartea miresei. Convins Inca pdata despre desertaciunea lumii, Diego trimite /tin curier la regele sau si se ho-Waste a depune Coate onorurile episcopate, dand demisie dinscaunul de Osma si plecand cu Domingo la Roma, pentru adobandi dela papa Invoirea de a predica evangelia la Cumani.Varela - Inocentiu III (1198-1216) insa, crezand cA munca fore mai trebuincioasa aiurea, nu primi demisia lui Diego si res-pinse cererea for de a pleca in Cumania, >fi astfel ii vedem,la 1205, coborand Alpii InTranta de sud. Cat pentru Dominic,!dela de a tnfiinta 6n ordin special pentru prediearea credinteise combina deacum cu planul de a convert' Cumani.: ordinulsau va trebui sA realiseze si acest ideal apostolic Gandurileacestea se cristalizau tot mai lamurit in mintea canoniculuide Osma.

4. 2. Albigenii.

Secta ereticA a Albigenilor e o continuare, desvoltare stadaptare si a vechiulni maniheism, cu care b;serica lui Hristos-a avut atata de luptat in decursul celor dintai veacuri. AtAtde puternica, asa de organizata si atat de primejdioasA eraaceastA sects, Incat ripunerea ei din partea bisericii e, alAturide sangele mucenicilor, o_ntrui dovada pentru originea divinAa acestei Invins in incaierarea-sa cu biserica,maniheismul n'a dispArut cu totul din istoria bisericii, ci. s'arefugiat in unele suflete parte visatoare, parte Jevoltate trn--potriva autoritatii bisericesti, spre a fi ch ernat la o noun vieatAIn veacut at VII-lea prin fratii Paul si loan din Samosata, pri-mind dela cel dintaiu rumele de paulicianism. Eresia ve-che,sub forma cea noun, se raspAndi incurAnd In Armenia, Siria

Asia mica; iar, printr'e masuri strategica luata de. Imparatul Constantin Kopronymos (731-775), paulicianismul trecuIn imperiul bizantm si In Bulgaria. Spre a-si apara granitatmparatiei de .necontenitele nAvAliri bulgaresti, ImpAratul asezato Tracia colonii numeroase, aduse din Armenia, Siria si Asiamief {'Facia deveni astfel un cuib de pauliciani, iar Bulgarii,Wand dese incursiuni in Tracia, ajunserA to contact cu acea-stA erezie prin prizonierii pe cari Ii luau "en sine In Bulgaria.

') Dr. J. Marx, Lehrbuch der Kirchengeschichte, ed. 2-3(Trier 1906) 79-85.

-

institutii.') Deal

si

www.dacoromanica.ro

In jumatatea intaia a veacului_al X-lea, preotul bulgarBogomil sistematiza paulicianismul, impiestrilandu-1 cu maimulte elemente crestine si potrivindu-1 cu caracterul slavo-bizantin. Bogomilismul cad asa se numia noua forma amaniheismuldi prince raclAcini adancyin Bulgaria, de unde

rAspAndi In Serbia si Bosnia, trecand incurand in terile dinapusul Europei, mai ales In Italia si Franta. La sfirsitul 'yea--cului al XIl -lea, recta era stability in toata Europa, avandcentrele sale principale in Bulgaria, Bosnia, Italia de 'ford siFranta de sud, cu ramificatii ODA in Teri le-de-jos Anglia si-Germania. Sectarii se numlau pe sine catari (/cOrceoL----curati),de unde gazari la Italieni si Ketzer la Germani; in Bulgaria,.Serbia si Bosnia erau cunoscuti sub numele de bogomili; inFranca de nord si Anglia purtau numele de publicani, poblicani,sau populicani (din -rattimul01); in -Franta de sud, bulgari,mai pe t.rmA albigeni (albigenses), dela orasul Albi, care afost vreme lndelungata central catarilor din Languedoc. EreziastAtea in fata bisericii ca o puternicA societate cu dogme,

cult si organizatieLa temera teologiei albigene -stA dualismui Manihean;

Lumea materials, pe care o percepem cu simturile noastre,este rea in sine, tocmai fiindcA a materie; prin urmare, ea nu,poste fi faptura unui principiu bun, ea nu poste emana delaDumnezeul cel bun,. ci e opera unui principiu rffy numit Lu-cifer sau Lucibel, amintit in sfanta scripture sub numele deprincipe al acestei lumi".') Astfel se stabilesc douA principiidpuse, cad' exists din vecie independent unul de altul; un."Dumnezeu bun si altul rau, amandoi vesnici.2) .Dogma crea-tiunii e cladita pe principiul dualismului absolut. Amandouaprincipiile isi creaza dela inceput tale o lume proprie: Dum-nezeu produce cerul, umplandu-1 cu duhuri sfinte si oameniceresti; Lucibel creeaza pamAntul nostru, umplAndu-1 cu ma-terie. Duhurile sfinte, numite si duhuri ceresti, sunt -spiritecurate; in fruntea for ate Duhul sfant" sau ,,spiritus princi-palls', care insa nu-i Dumnezeu, ci numai o fApturA a lui.

') Io. 12, 31; 14, 30; 16, 11.2) E adevarat ca foul catari admiteau un dualism mai mi-

tigat, vorbind despre o oarecare subord-inatie a lui Lucifer, darinvkatura sectet era dualisrtiul absolut, expus mai sus, care ebaza naturals a intregului sistem.

-Aic,,

se

mo-Tala,

-

stabilita.

www.dacoromanica.ro

91

.0amenii cerefti sunt tnzestrati de Dumnezeu cu cite un sufletsi un trup nematerial, eteric, si sunt fericiti In cer. Toti oa-menii au fost creati deodatA, lard, sA existe intre dansii deo-sebi-e de sex; gall de aceasta, fiecare a mai primit cite un,duh sfant drept anger pazitor. Materia tusk faptura lui Lucibel,e rea in sine, asemenea creatorului ei, care e rautatea Insas;dela ea pornisc toate relele atat fizice cat si morale, Pe langa-aceasta, Lucifer a mai creat si duhuri rele, ca sA-1 stea la dis-pozitie pentru Implinirea planurilor sale. Principe WI acesteilumi" i -se datoresteji cdderea neamului omenesc prin _pdcatutstramogsc. Aprins anum-e de urA impotriva iui Dumnezeu sipizmuind fericirea oamenilor ceresti, Lucifer se furisa in Im-paratia luminii si smomi pe oamenii ceresti sA se coboare pepamant, unde le fagaduia plAceri marl si nebanuite. °dataInselati si ajunst In valea aceasta, ei trebuirA paraseascitrupurile for ceresti, si sufletele for se unira CU, trupuri pa-mantesti, trebuind BA se supund deacum la toate relele ma-teriel. Pe baza materiel se ivi Si deosebirea de sexe, iar trupule cauza fizica a tuturor pacatelor. Aceasta e, dtipa invataturacatarilor, istoria caderii noastre. Pacatul stramosesc zonsistain faptul cA oamenii ceresti au ascultat, fara el bantreasedce -i asteapta, de ademenirea Celui Rau. Conceptia iadului stain cea mai stransa legatura cu nenorocita cadere a oamenilorceresti ladul consists in faptul ca sufletele oamenilor, create-de Dumnezeu, sunt Inchjse In temnita rusinoasa a trupului,care e faptura Celui Rau, si supuse la toate relele fizice simorale, la toata rusinea si injosirea ce izvoreste din aceastaspelunca satani-cA. ladul, prin urmare, pe acest pamant sialt lad nu exista-riadul, prin urmare, nu s vesnic: toate sufle-tele se vor mantui din aceasta temnita, din acest chin al ia-dului, caci natura for d;vina cere sa se intoarca inapoi laprincipiut (or: un Dumnezeu care n'ar vot sa be mantueascaar fi perfid si s'ar confunda cu principiul cel rau, Lucifer. Catpriveste valoarea vechiului testament, catarii sustin ca In totlimpul asezamantului vechiu a dornnit Lucifer, tinand in sta-panirea sa sufletelerobite In noroiul materiel. Dumnezeu &permis acest triumf al Celui Rau si nu s'a revelat deloc. invechiul testament, caci lehova (lahve) care se revels acolo,nu e Dumnezeu, ci principele acestei lumi, Lucifer; si de aceeatot vechiul testament e rau: rele sunt asezimintele lui, relesfaturile, rele poruncile, rele jertfele, rele toate cartile vechiului

-=

sa-si

www.dacoromanica.ro

92

testament') Revelatiunea adeviratA a lui Dumnezeu Incepenoul testament prin trimiterea fiului sau in mijlocul celor ro-biti de satana sub povara tinei. Am ajuns astfel la Cristo logiacatarilor. Cand e vorba despre Hristos, rAutatea materiei albi-gene ajunge In conflict cu .trupul Mantatorului: daca #rupule rAu In sine, atunci fiul lui Dumnezeu n'a putut sA se infra-peze; iar. dacA s'a intrupck atunci trupul- nu i rau in side.Spre a jell din aceasta stritniteare, albigenii recurg 1,a doke-tismul vechilor manihei. Hristos, fdptura cea mai Malta a tutDumnezeu superior ingerilor, superior' duhului sfAnt, darUphill, nu Dumnezeu venind In lumea aceasta, n'a luatun trup pAmantesc, material, ci a venit cu un trup cerese,eteric, lipsit de materie. A admite ca lsus s'a intrupat, luandtrup material, e o nebunie, cad astfel ajungea el insus subsobia Celui Rau. Prin urmare, intruparea lui Hristos nu e realaci aparenta: aparenta a nasterea lui din Maria; Maria Insase un Inger fill sex, cu tru-p ceresc, si Oren numai o femeie');aparente au fost suferintele, aparenta uciderea lui; de fapt, etn'a suferit i n'a fost ucis, ci s'a tutors In cer cu trupul sauceresc, lipsit de matMe, impassibil. Dar atunci la ce se re-duce opera mantuirh? Se reduce numai la atata ca fiul luiDumnezeu ne-a Invatat ce mijloace. s6 intrebuintam pentrua scipa de sub puterea materiei si a lui Lucibel. Invataturalui e depusi in biserica Intemeiata de clans61, iar aceasta eaceea a catarilor: cine vrea si se MIntueascA, trebuie sa intreIn biserica lor, Imbratisand dogmele, morale, sacramentele sicultul el. Aceasta-i pe scurt dogmatica atbigena.

Din conceptia materiei, urmeaza dela sine principiul fun-damental al morale! catariste: pazeste-te de materie ci supu-ne-ti trupul la cea mai asprd aschezd fizicd". Principiul e mo-tivat prin aceea ca toate pacatele carg din contactul nostrucu materia. E pacat, prin urmare, a avea proprietate; contactulcr oamenii din lame, risboiul, uciderea fie si a animalelor(afarA de searpe), apararea chiar legitimA: toate sent plcatel.e pleat mai ales contactul conjugal, find nu numai cea mairusinoasa atingere cu materia, dar si Trrijloc de a incarcera

Totus, unii Camel admiteau unele carti din vechiui te-stament, afirmand ci in ele nu se gftesc urme de ale Celui Rau..

ZI Unii !ma admiteau ca e femeie adtv5rata, adaugand cae zamislita firA concurs barbatesc.

cui

urn

1),

www.dacoromanica.ro

din nou ,letele In materie; de aceea casitoria e opera ceamai satanica; e pacat a consuma ceva ce supune legaturi se-Amalie; de aceea e oprit a mAnca out, fapte, branza si maiales carne. Astfe.,1 toad morals albigenilor se reduce la o su-medenle de prohibitiuni migiloase si farizaice, la un intregTegistru de noli me tangere".

'Aplicarea acestei morale e intretesuta cu tnvitatura de-spre sacramente, mai ales despre sacramental mangraierii, caredesparte pe albigeni in data categorii: perfecti (desavarsiti)sl credentes (credinciosi). Sacramentul mangaierii, numit con-solamentum, se da unui credincios (credens) dupa o lungapregAtire si dupt un post de trei zile, dar un post total, negru;-el se dA prin impunerea manilor din partea celor desivirsiti(perfect0; prin taina aceasta sufletul scapa de sub putereamateriel si a lui Lucifer; dubuls, cel bun (IngeTul pazitor) seuneste iaras cu dansul i credinciosul devine un desdvarOf(perfectus), un prieten ai lui Dumnezeu, un om bun; de aceea,desavarsitii se chiemau oameni bunt. Numai acestia erau da-tori sa aplice aspra morals expusa mai sus. Repetarea conso-lamentuiui se numia reconciliatio animae; repetau demai multeori pentru a fi siguri de mantuire; altii se abtineau,dupa primirea tainei, de once hrana si se ucideau prin foame,ca sa nu mai pacatueasca si ca sa-si fact un sfirsit bun";multi luau otravii sau isi deschideau vinele pentru acelas,sfarsit bun"; ba mai mult, se spune,-ca adesea parintii lasaupe copiii for sa moan de foinit tot pentru un sfarsit bun*.Asemenea fapte erau pline de merit dovedeau o mare cre-dinta si o sfintenie eroica. Se intelege dela sine ca numArulperfectilor era mult mai mic cleat al credinciosilor (credentes).Aceftia primiau Invatatura albigenilor, dar traiau In lume, inasitorie, si puteau avea proprietati, puteau duce si rasboiu,nefiind Inca obligati la praxa severs pe care o impunea con-solamentul. gi trebuiau inat sa depuni fagaduinta (convenenza,convenentia, pactum) de a primi consolamentul inainte de amuri. Sufletul celui mort fart consolament rataceste prin altetrupuri (continuarea iadului), pant se face partas de marestaint a consolamentului; aceeas soarta asteapta pe once omcare nu e catar. Pe ltnga taina mAngaierii, albigenii mai aveaui sacramental ptnii, benedictio panis. La fiecare mast, (tact

era de fait un perfectus, acesta binecuvanta la Inceput o pine,din care primia fiecare o bucatica, pe care o pastrau acasi

unii-I

§i

s.

www.dacoromanica.ro

- 94 -

in vase anumite ca un simbol al iubirii si al solidarititii. Cutoate ca se deosebia de sfanta Euharistie, pe care n'o ad-miteaue panea binecuvantata purta numele de pine a lurDumnezeu". Aveau ji un sacrament al pocdinfei (servitium,.appareillamentum). De regula in fiecare Infra avea loc mArtu-risirea pacatelor sau spovada; credinciosii (credentes cu pa-cate mai marl trebuiau sA se spovedeasca separat, iar cei cupacate mai mid in comun; peniteritul ingenunchi4 inaintea-unui perfectas spunea pacatele; dupA aceea, confesarulpunea Noul Testament pe capul pe.nitentului si pronunta cuvintele deslegarii. Aveau si un fel de sacrament al preofiei,imitand ierarhia bisericii catolice; prin impunerea rhanilor sefaceau episcopi si diaconi; fiecare episcop avea doi vicari ge-nerali, un filius =Or si altul minor, dintre cari cel dintaiuera totdeauna urmasul episcopului.

Perfectii, In locul intaiu episcopii, trebuiau sA se ingri-jeasca de serviciul divin, pe care-I lineau Indeobste intro ca-mera fara nici o podoabA; icoanele si crucifixele erau despretuiteca niste semne satanice; In camera cultului.slivin au era decito masa acoperitii cu pairza alba, pe -tare stAtea Noul Testa-ment, deschis lu capitolul intliu al sfantului Joan. Slujba in-cepea cu o cetire din Non! Testament, dupa -care urma pre-dica si binecuvantarea ceruta de credinciosi; dupil TatAl-nostrucu doxologia greceascA (singura rugAciuneprimita), perfecfiibinecuvantau pe credinciosii prosternati inaintea lor.

Ideile lor despre biserica caiolica sunt destul de cunos-cute. Dela donatia, lui Constantin cel Mare (306--337),1) bise-rica catolica, devenind proprietarA, s'a lApidat de Iiiistos, peand maniheii, nepArisind adevarul, au alcatuit si alcatuescadevarata biserica. Lucifer, creatorul duhurilor rele; visa adeseacite un demon in trupurile oamenilor: acestia-s dusmanii ceimai marl ai lui Dumnezeu si ai catariler. Cand papa Silvestr.u, li(314-335) a primit donatia constantiniana, un demon a intratintetasnl; de atunci papa e antihrist, iar biserica catolicl, mu-rerea din Apocalips. Toate insfitutille ei, sacramentele, slujbele,poruncile si orinduirile ei sunt nAscociri satanice, prin cartLucifer cautA sA piarda omenirea. De aici se explicA de ce

') *Donatio Constant-inii e o nascocire din veacul al 9-lea.J. Marx, Lehrbuch der Kirchengeschichte 2-3 (Trier 1909) 276.www.dacoromanica.ro

90 --

papii prigonesc e lupta lui Lucifer impotriva bise-ricii adevarate.

Tot atat de diabolicA e si puterea lumeasca, fund si ea_cufundatd in materie. DetinAtorii acestei puteri sunt si ei po-sedati de demons; astfel, toate institutiile civile qi militare suntinventiuni de ale Celul Rau; a asculta de o asemenea puteree a ascuita de satana si e tot asa de mare pAcat ca si a see upune papii sau oamenilor

§. 3. Dominic in mijlocul albigenilor.Trista situatie din Franta de sud la venirea -lui Dominic

ne-o descrie pe scurt Invatatul Tlefele, in lucrarea de care-ne:mm fdlosit tratAnd chestia albigenilor. In mijlocul, iumeicatolice scrie istoricul conciliilor se ridica o biserica acater i\ lor, bine organizata, puternica prim ravna membiilor eisi pri legatura strAnsa a tuturor intre sine. In rranta de sud,Manes 2) avea mai multi -adepti deedt- Hristos, cum scria Ino-centiu III (Epist. lib. I, 94); peste o mie de orase erau molip-site de erezie si aproape toti contil si baronii tarsi erau cre-denies, sau protector! -si aparAtori ai sectei. Chiar cel maiputernic stipanitor al acestor provincii, Raymond VI, contede Toulouse si marchiz al provansei superioare, era amic de-volat lor; cu o ravnA Inca mai mare stateau pe partea lor-vicontele Raymond Roger de Beziers si Carcassone $i cootilde Beam, Armagnac, Comminges si Foix, pentru a trece cuvederea pe cavalerit si boierii de rangul al doilea. Castele lor-stAteau la dispozitia Catarilor parte pentru celebrarea rituriloreretice, parte ca azil pentru cej prIoniti; in altele se ridica-sera scoli si institute de educatie pentru fii si fiicele fra-lilor mai sAraci, precum si seminare pentru cei desdvar#(i(perfecti) ".')

1) Hefele, Konziltengeschichte, V (Freiburg i. Br. 1863)732-740. N'avem la mdemana editia a doua (GeteleKn.opfler).citata de Marx. Dr. I. Marx, Lehrbuch der Kirchengeschichte,ed. 2-3 (Trier 1906) 430-1: Die Katharer. Dr. Nik. Pfeffer,Die ungarische Dominikanerordensprovinz (Zurich 1913) 50-55

P. Rousselot et J. Huby, Le christidnisme du moyen Age, inJoseph Huby, Christus (Paris 1916) 1140-3 Restul bibliozgrafiei privitoare la catari se aft' la autorii citati

2) Mani, Manes, Manichaes, pArintele maniheismuluisect.

z) Hefelerop. cit., V -741.

134._ catari:

Iui.')

aici.dirt_

III. www.dacoromanica.ro

- 96 -

Pentru combaterea primejdioasei secte, 1nocentiu III(1198-1216) numise trei delegati apostolici cu cele mai marlputeri; acestia erau cistercienii Arnald, abatele de Citeaux,

'Raoul si Petru de Castelnau din manastirea Fontfroid; altimisionari -din acelas ordin sosira In urma, din porunca papii,spre a da ajutor delegatilor apostolic-I:- El toti, impreuni cuepiscopii din Franta de sud, erau adunati la sfat. In varaanului 1205, la Montpellier, and iata ca soseste si renumitulepiscop de Osma, Impreuna. cu subpriorul Dominic, cari seintorceau din Roma si erau In drum spre dieceza lor. Rezul-tatul Intrevederii dela Montpellier fu ca episcopul Diego siprietenul sau Dominno trebuira si ramana in Franta de sudspre a merge In fruntea rnisiunii cu raxna si pilda lor buns.Din convorbirile sinodale, Diego se convinse indata a nereu-sit& de 'Ana acum lii.., misiuriii se datoresre In mare partealaiului strAlucit cu care delegatii aparenu In mijlocul ereti-cilor; de fapt, Catarti Iasi bateau rot de acesti apostoli Inpompa regala, de acesti i,equitesi cari, incunjurati de servi--toritne numeroasi f i cai si tmbracati In haine de marl dem-nitari, veniau sa predice evangelia smereniei, a saraciei luiIsus si a lepadarii de sine, pe cand ei, albigenii erau admirati...de popor din pricina severitatti traiufui lor. El sfAtui deci pedelegatii apostolici sa-si schimbe Mfatisarea externs, danddrumul cortejului lumesc si pornind la misiune In simplici-tatea lui Hristos; el Insus merse Inainte cu pilda buns, ince-pand- In saracie si pe jos mares opera a apostolatului intrealbigeni, urmat de smeritul si tacutul situ prietin, Domingo.Delegatii papali, miscall de sfatul si pilda lui Diego, Indepar-tart dela sine toata pompa lumeascA fri, retinandu-si numalcartile trebuincioase, urmara pe episcopul de Osma si pe Do-minic In saracie si In simplicitate apostolica. Asemenea sfan-lului Paul, misionarii nostri trec din sat In sat, din- oras In'oral, predicand prin biserici si locuri publice, discutlind prin-case particulare, Intrebuintand toate mijloacele pentru a con-vinge pe albigeni de ritacirea lor. Glasul lor a rasunat la Ca-Taman, la,fga Toulouse, la Bales, la Carcassonne, Verfeil,Fanjeaux §i Pamiers, unde s'a distins mar ales Dominic caleolog. Acesta, vazand timpul apropiat pentru Infiintarea unuiordin de predicatori, Is; paraseste titulatura de subprior al ca-www.dacoromanica.ro

- 9

nonicilor din Osma, numindu-se de acum numai frateleDominic".9

Albigenii, prin azilele for pentru femei sarace si prin in-stitutele de educatie in cari primrau mai ales pe copilele no-bililor sarAciti, castigau multe -femei pentru erezia lor, cu-seopulde a-si asigura viitorul sectei, femeia fiind un factor ark dehotttritor pentru viitorul societatii. Dominic, ajutat de episcopulDiego, se- hotari si el sä infiintezq un azil similar pentru fe-meile si copilele catolice, spre a :combate pe eretici cu aceleasi

Prouille e un sat in dieceza de Toulouse, asezat lapoalele Pirineilor, intre Fanjeaux si Montreal; avea o bisericAdedicatA Maicii Domnului, in care Dominic obisnuia a sereculeaga in rugaciune dupa ostenelile zilei. Aici, langA acea-sta biserica, trebu.ia sA se ridice intaiul azil dominican, careincurand se va preface intr'o adevAratA manastire de femei.Fulco, favnicul episcop cistercian al Tuluzei, care venise cao mangAiere cereasci in urma lui Raymond Rabenstens, privetde scaun prin decret papal, se impreteni indata cu Dominicsi Diego, dotand fundatiunea din Prouille; Berenger, arhie-piscopul Narbonnei, si mai multi catolici, Intre cari Simon deMontfort, tarmeaza pilda lui Fulco, asigurand prin daniile. forstarea materials a casei dela poalele Pireneilor, care deveniincurand Infloritoare si renumita. Azilul s'a deschis solemn la27 Decemvrie 1206, in sarbAtoarea sfantului Ioan Evangelistul,and mai multe dame si domnisoare se cousecrarA lui Dum-nezeu la Notre-Dame de Prouille, cum --se numia mica mina-stire. Ele aveau o superioarl numiti prioara si stateau, la in-ceput, sub conducerea fundatorului, care se va numi de acumprior de Prouille". Aici a samburele ordinului dominican.

Dupl trei ani de munca desinteresatA tlesfAsurata insudul Frantei, dupA atata lipsA din scaunul sAu episcopal,Diego, amArit. de eXtraordinara incapatinare a ereticilor si de,aparent, micul succes al ostenelilor sale, se retrage acasA inCastilia lui, insotit de lauda, stima, iubirea si durerea celorramasi sA ducA mai departe povara zilei si arsita. De acum,

1) lordan Saxonul, Despre Inceputul ordinului fratiler pre-dicatori, cap. 1, 16. Feritul Iordan din Saxonia, al do ilea ge-neral al ordinului, a compus inainte de 1233 Intaia biografie asf. Dominic. Textul a fost publicat de dominicanul Iacob Echardin Scriitorii ordinului fratilor predicatori, Paris 1719, si deBollandisti, Actele sfintilor, vol. I din luna August.

m-ijloace.

www.dacoromanica.ro

Domingo rAmane singur In tail strains, fart[ parintele sAuconducAtor pe cAile aspre ale. apostolatului; singur va paside acum in tAcere si rabdare pe drumul arAtat de Dumnezeuprin bunul Diego.. Acesta putea sa-si--inchida de acum ochii,linistit ca Iasi In urmA pe scumpul- sAu Domingo, care va fi°data coroana lui s fala Bisericii intregi. Nit mult dupl so-sirea sa la Osma, Diego Isi ciao:1u sufletul In mAnile Creato-rului, in stralucire de sfant, la 1207.

DupA plecarea episcopului de Osma, Franca de sud de-veni teatrul unei cruciate impotriva albigenilor, cari, nevoindsa se sup-unA aid unei autoritati, cAutau sa rastoarne chiartemelate pe cari, se ridica Biserica si statul. Fiindca s'au scrissi raspandit, pans si In reprezentatiile teatrale, atatea neade-varuri cu privire la rolul jucat de sfantul Dominic In timpulacestei cruciate (1207-1215), vom cerceta si not pe baza do-cumentelor, si nu a tendentioaselor piese teatrale, clack In-teadevar Dominic era un spaniol aspru, crud si fara inima,cum e descris la noi,panA si in unele manuale de scoala, inlegaturA cu inchizitia spaniolA. SA vedem deci ce ne spun do-cumentele despre dansul in epoca cruciatei (1207-1215).

Cronica ordinului fratilor predicatori", compusA pe la1254 de fericitul Humbert, recapituleaza astfel -activitatea sfAn-tului in aceasta epoca: DupA intoarcerea episcopului DiegoIn dieceza sa, sfantul Dominic, ramas aproape singur cu vre-ocativa tovarasi, cari nu erau legati de Matsui cu nici un vot,sustinu timp de 10 a,ni credinta catolici In diferite Ipcalitatiale provinciei Narbonne, Indeosebi la Carcassone si la Fanjeaux;lucra neincetat pentru mintuirea sufletelor prin oficiul ptedi-

si Indura cu mirinimie multe insulte, ocari si griji pentrunumele Mantultorului nostru Isus Hristos' Inainte de a fistolatul la Toulouse; dar aici nu-i prea plAcea; Intrebat odatapentru ce nu stn bucuros in dieceza de Toulouse, DominicdAdu urmAtorul rispuns: 6Pentruca In dieceza de ToulouseIntanesc multi oameni cari ma cinstesci pe cand la Carcas-sonne') toatA lumea mi-e potrivnicA".9 Albigenii, simtind ca

Cronica lui Humbert, n. 2. Cronica aceasta, foarte inte-resanta pentru clasarea faptelor, cuprinde atlii -1202-1254. Seaft' la Mamachi, Antiales ordinis praedicatorum. I. Roma. 1756.lucrat la Carcassonne si Fanjeaux, Dominic tsi exercitase

Cuib de Albigeni.') Constantin de Orvieto, Vieata fetid -pominic, n. 44.

E a doua biografie a sfantului, scrisa intre 1242-1247. Bollan-diftii, Acta saactorum, August 1.

carii,

apo-

1)

')

www.dacoromanica.ro

- V9 --

irurile for se clatina prin neobosita predicA a marelui slant,cauiau in mai, multe randuri sA-1 ucidA, cum au ucis pe dele-gatul apostolic, sf. Petru de Castelnau, si pe allii; lute() ziand 11 amenintan cu moartea, Dominic be raspunse asa desincer si simplu; Nu sunt vrednic sa flu martir, n'am meritat_Inca o stare moarte".1) In schimb Biserica si toti oameniicinstiti i-au apretiat totdeauna-rnunca-i desinteresata, plinade iubire si mils fatA de sArmanii rAtaciti. Astfel it vedem, la1213, Implinind la Carcassonne functiunile vicaralui general,pe cari i-le tncredintase episcopul absent 2); i-s'a propus deanal multeori episcopatul episcopatul de Skiers, de Con-serans si de Comminges dar I-a respins intotdeauna, zicandca .mai bine ar fugi inteo noapte in lume numai cu toiagulpribegiei in mans, decat sa fie episaop; la Conserans a fostales in toatA regula, dar el n'a volt sit stie nimic.3)

Cine scrie ca cruciata Impotriva albigenilor a fost con-..dusa de Dominic, fAcandu-I responsabil de eruzimele sAvarsitecu acest, prilej, ignoreaza documerltele4) sau e de rea credintA.Participarea lui la aceasta cruciatli se reduce la cateva puncte

"bind- stabilite. cari numai cruzime nu denota. 1. In timpul ne-uitatei lupte dela Muret (12 Sept. 1213), Dominic era In oral,

capela cetAtii, Inapreuna cu mai multi episcopi si abati.fugandu-se pentru biruinta armelor creWne. Atata stiu docu-mentele despre participarea lui la acea mare lima incununatAde un succes atat de stralucit.3) 2. Delegatul sfantului ScaunIn afacerea albigenilor it insarcinase cu oficiul de reconci-liator", care consista In impaciuirea ereticilor cu BisericaM

1) Idem, ibid., 'nr. .122) Humbertus, Vita sancti Dominici, nr. 48, ed. Mamachi,

Annales ordinis praedicatorum, I (Roma 1755) Appendix. _E atreia biografie scrisa inainte de 1254.

3) Actele din Toulouse, nr. 15, ed. Namachi, op. cit, Appendix4) In actele privitoare la acest rasboiu nu e Mc; odata

mentiune despre Dominic, cum arata Lacordaire, Vie de saintDominique 7 (Paris 1871) 100.

6) Lacordaire, op. cit.i pag. 89.4) Aceasta reiese dintr'o scrisoare a lui Dominic, tars data,

scrisa insa pe cand Arnald, abatele de Cit&ux, era delegatapostolic: *La toti credinciosii lui Hristosi, la cari va ajungescrisoarea de tall, fratele Dominic, canonic de Osma, salutarein Hristok_Prin autoritatea domnului abate de Citeaux, carene-a impus acest oficiu

'am reconciliat cu Biserica pe purtatorul

acestei- scrisori, Ponce Roger, intors prin harul lui Dumnezeu4-.1e1a erezie la ,credinta....' Lacordaire, op. cit, pag. 107-8.

in

www.dacoromanica.ro

too

ardinalul Petru de BeneVent, delegatul sfantului Scaun pentrusFranca Intreaga, care lucra cu atata zeHa 1215 pentru star-pirea ereziei,i) :1-a Intarit in acelas oficiu, cum reiese dintr'o.scrisoare a lui Dominic, in care se arata foarte bland fats deun eretic tutors 2) 3. Cu oficiul de reconciliator' e unit acel deconvingator" al ereticilor. Albigenii se luptau raps impotrivaBisericii si rasturnau temeliile statului; sere apararea acestotdoui institutil fundamentale ale omenirii, se ridicara cruciatii,declarand rasboiul sfant al crestinismului tmpotriva celui maiprimejdios paganism, care ameninta Europa intreaga caul ere-ticii cadeau in manile cruciatilor, li-se trimeteau preoti pentri.a le explica dogmele catolice si a le arata absurditatea raticirirlor; aceasta insemna a ,convinze' pe eretici, a le arata ca sunt pe-cale gresita. Preotii rconvingatori", alesi anume pe baza stiinteisi a purtarii for exemplare, Intrebuintau toate mijloacele revela-tiunii, ale mintii sanatoase si ale inimei, pentru a converti pe ceirataciti; cine se tntorcea, erajertat si Jeconciliat" cu Biserica;-cine ramanea tncapatinat, era dat pe manile puterii civile saumilitare, spre a fi pedepsit dupa legile statului. Documentelene arata ca Dominic era un asemenea convingator"; ele nemai arata iubirea, mila si amabilitatea marelui convingator,-mila lui era asa de mare incat adesea scapa_ de moarte pecei osanditi prin legea

La atata, si numai la atata, se reduce rolul jucat de sLDominic in cruciata tmpotriva albigenilor: e un rol de impa-ciuitor, de mijlocitor prudent, blind si mabil.

§. 4. Infiintarea ordinului.Se apropiase timput stabilit in Pronia tui Dumnezeu

pentru savarsirea operei principale din vieata luiCand, la 1215, cruciatii ti deschid in triumf portile orasuluiToulouse, Dumnezeu Ii trimite doi barbati, de cart avea ne-vole pentru a pune cele dintai peril la temelia ordplui tautprimul era Toma, Inzestrat cu darul vorbirii frumoase si cumoravuri amabile; al doilea era Petru Cellani, om bogat skcinstif, care clarui lui Dominick propria sa cask mare si fru-moasa, asezata langa castelul contilor de Toulouse. Exemplul

1) Hefele, Konziliengeschichte, V (Freiburg i. Br. 1863) 763_Lacordairre, op. cit., pag. 106.

2). Lacordaire. 104-8.

- -

civila.3)

www.dacoromanica.ro

- 101 -

9or e urmat de alti locuitori ai orasului, cari se alipira deDominic in casa daruita de Cellani. La Toulouse, capitala-ereziei, sentina haereticae pravitatielY, se intarise to gindulde a infiinta un ordin pentru predicarea credintei, la Toulousese purse temelia acestui ordin. Dominic era de 46 ani; trn-prejurul sau avea 6 frati. El ii Imbraci cu fiabitul pe care-1purta el Insus: o tunics de land alba, peste aceasla o cotetot alba de in, peste care venia mantia si caputa neagra. Erauniforma canonicilor regulari, pe care o 'Astra dela intrareasa in capitulul de Osma. Mai pe urma va modifica putintuniforma.2)

Ordinul se Intemeia cu ajutorul, conlucrarea si autori--tatea episcopului de Toulouse, care era tot Fulco, cistercianravnic, generos si energic. Scrisoarea lui din 1215, prin careloteaza noul ordin, e prea interesanta pentru tnceputurile siscopul ordinului, pentru a putea fi trecuti vederea. In nu-mele Domnului nostru Isus Hristos. Aducem la cunostinta tu-tturor de fall si.viitori ca noi, Fulco, prin harul lui Dumnezeusmerit ministru al scaunului de Toulouse, voind si starpimerezia, sa alungant vitiile, sa Invitam pe oameni regula cre-,dintei 9i sa-i aducem la moravuri bune: Infiintim ca pre-.dicatori In dieceza noastra pe fratele Dominic si pe tova--rasii sai, cari 11-au propus sa meargi in sdrdcie evange-icd, pe ios si ca religiog predicand cuvantul adevdrului,

fiindca lucratorul e vrednic de hrana sa si ca nu trebuiesa legi gura boului care treera, dar dimpotviva celce predicaevangelia, trebuie sa traiasca din evangelie, voim ca frateleDominic ti tovarasii sai, setnanand adevdrul in dieceza noastra,sa culeaga si cele trebuincioase pentru train! tor.Dreptaceea, din Intelegere cu capitulul bisericii sf. Stefan si,-cu tot clerul din dieceza noastra, le adscriem pentru totdeauna,for si tuturor acelora pe cari ravna Domnului si mantuireasufletelor ii va lega In acelas fel de eaul predicdrii, a sasaparte din dijmele de can se bucura bisericile noastre

pentru a le sluji la nevoile for si a se putea odihni dincand to and dupi ostenelile lor... Cici fiind orinduit prin.drept, ca o anumiti parte din dijme trebuie data saracilor,sunteni lira tndoeala datori a admite la Impartire pe aceiacari tinbrati;eazd sdrdcia lui Isus Hristos, cu scopul -de a tm-

1) op. cit.; V, 763.lacordaire, op. cit., 120.

cu

lntr'lnsa

Hoick,

pato-}dale,

www.dacoromanica.ro

-102. -

bogati lurnea cu pilda for si Cu darul ceresc al invataturiiiasa ca aceia dela cari primim lucrurile spirituale, sA primeascadela noi, direct sau indirect, lucrurile vremelnice Dat la 1215dela intruparea Domnu lui, sub domnia peste Francezi a re-gelui Filip, si contele de Montfort tinand principatul

Fulco, plecAnd la Roma pentru a Iua parte la sinoduLecumenic al 12-lea (Lateran IV), lua cu sine si pe Dominic,care trebuia sA dobandeasca dela pontificele roman aprobareaordinului sau. Sinodul, deschis la 11 Nov. 1215, a hotirit, intrealtele, cu privire la Infiintarea ordinelorr urmatoarele: (cap. -IPPentru ca deosebirea prea mare a ordinelor sA nu deala incurcAturi neplacute to biserica, hotartm ca de acum tna-inte nimeni sa nti mai nascoceasca un ordin nou. Cine vrea.sA se faca monah sau sa infiinteze o manastire noua, trebuie-sa intre in unul din ordinele aprobate sau sA primeascA unadin regulele aprobate") Era deci firesc ca, la cererea apro-barii, Inocentiu III sa sfitueasca pe Dominic a introduce Inordinul sau una din regulele existente, conform decretuluitdat in sinodul ecumenic. Intors din Roma In primAvara anului1216, Dominic se hotAreste cu tovarasii sAi sA primeasca re-gula canonicilor augustinieni cu adausele sfantului Norbert,.Intemeietorul ordinului premonstrAtean. De altminteri, Dominiccunostea Regula sfantului Augustin de and se facuse canonicregular la Osma: afara de aceasta, Regula sfantului Augustinnu era deat un simplu expozeu al datoriilor fundamentale alevietii regulare, asa ca Intre aceste rame atat de largi, puteausi incapa foarte bine particularitatile pe cari voia sa be im-prime ordinului sau. La intoarcerea sa din Roma, sfantul In-temeietor gasi 15 frati la Toulouse, In loc de 6, cati lAsase. In-curajatl si mangaiati, ei pleaci la Notre Dame de Prouille,unde-si iau de comun acord hotarirea de mai sus cu privire-la regula ordinului. Inteaceea. din dania lui Fulco se- cladiacea dintliu manastire langa biserica sfantului Roman, clod,la 16 Iulie 1216, moare la Perugia marele Inocentiu III, dupaun pontificat glorips de 18 ani, 6 luni si 8 zile. Dupa un scurtinteregn de 2 zile, tronul pontificelui universal e ocupat de-Cencio Savelli, sub numele de Honorius III, ales la Perugia,.18 iulie 1216.

Lacordaire, 120-2.Hefele, op. cit., V 791. Decretul trecuse in vechiul _Corpus'

iur s: c, 9. x. de religiosis (III, 36).

-

Tuluzei ".').

')2)

_prilej

www.dacoromanica.ro

- 103 -

Ingrijorat de soarta ordinului, Dominic trece Alpii, pentrua treia oars, obtine la Roma dela !foul Pontifice confirmareasolemnd a ordinulul sdu prin cloud bule, date amandoud inziva de 22 Dec. 1216. Bula Int Aia, iscaliti de Honoriu III ;ide 18 cardinali, se indreapta cAtra Dominic, prior la sf. Ro-man din Toulouse, si fratii de MO si viitori can profe§eazdviea(a regulard" , Mil a se preciza numele noului ordin; maijos se hotAre;te ca ordinal canonic, 1pfiintat In aceasta bise-rica din inspiratia lui Dumnezeu si dupA Regula sf. Augustin,sä se pazeasca acolo in veci neatjns ".1) Cum vedem, nici nu-mele nu e precizat, nici scopul; mai ales despre scopul prin-cipal predicarea cuvangului lui Dumnezeu nu se facenici o mentiune. Se pare cä, dupA primirea bulei, Dominic aintervenit (In aceea; zi la papa pentru precizarea punctelorrAmase obscure, cad In aceea; zi Honoriu ii dA o alts bulgymai scurta, dar mutt mai InsemnatA: Honoriu episcop, servuPservilor lui Dumnezeu, catrA iubitul fiu-Dominic, prior la sf.Roman din Toulouse, st catra fratii tai cars au facut ;i vorface profesi.unea vietii regulare, salutare ;i binecuvantare apo-stolicA. Considera-nd ca fratii ordinulyi Ulu vor fi luptcitorifcredintei lumini adevdrate ale lumii, Intarim ordinul tau cuWatt fondurile, ;i posesiunile sale de fata viitoare, si luAm.sub puterea ;i ocrotirea noastri ordinul insus cu toate bunu-rile si drepturile sale ".') Aici nu mai e vorba de regula :fan-tului Augustin, ci de ordinul tut Dominic", de unde s'a derivatnumele de ordin dominican sau dominieanii; scopul e maiprecizat: ordinul lui Dominic trebuie sa lupte pentru credintdft sd fie adevdrata lumina a lumii. Era, desigur, un succes;dar el voia mai murt. IncA la 1211, Dominic se numia Afratepredicator', nume imprimat chiar in sigilul sAu 8); acelasnume voia dea si noului sAu a;ezAmant: ordinul fratilorpredicatori"; el vrea frafi, adeca monahi cAlugari: el vrea tut-odatA predicatori, adeca apostoli ; aceatta InsA era o inovatieun ordin nou: iatA greutatea. Dupa o muncA de o tuna laRoma, Dominic reuseste pe deplin in realizarea planului sAu;dovada bula lui Honoriu III din 26 Ian. 1217; "Honoriu epi-scop, servul servilor lui Dumnezeu, cAtra iubitii sAi fii priorul;i fratii dela sf. Roman, predicatori In tara Tuluzei, salutare

1) Lacordaire, op. cit., pag. 150-4.9 Idem, ibid., pag 154.9 Pecetea pe un act din 21, Iunie 1211, ibid. pag. 154-5.

st

sisi

sa-1

ei

www.dacoromanica.ro

104

si binecuvanfare apostolica". Scopul e precizat prin urmAtoa-rele cuvinte: Mistuiti Ifilluntru de un foc sacru, voi revarsatitmprejurul vostru un parfum binefAcktor, care ImbucurA su-fletele sanAtoase si vindecA pe cele bolnave:' voi le dati, canista buni medici, mandragora spirituals, care le fereste desterilitate adecA le dati saman(a cuvantului tui Dumnezeu,incdlzitci printr'o elocventa salutard... Atlefi netnvinci ai luiHristos, voi purtati scutul cred!utei si coiful miintuirii, Vara ava teme de ceice pot ucide corpul; voi Intrebuintati cu ma-rinimie Impotriva dusmanilor credintei acel cuvant al lui Dum-ne,zeu, care patrunde mai octane decat cea mai asculitd sable'.La urma ii IndeamnA miscAfor de a relua evangelia oportune,importune, §i de a tmplini datoria de evangelisti" rimanandstatornici panA la sfarsit.i)

§. 5. Magister sacri palatii. Dispersio fratrum.

Cu strAlucitul succes obtinut la Roma, Dominic s'ar fi

putut Intoarce la ai sal, dace postul-mare nu I -ar fi oprit tocentrul crestinismului. El se folosi de acest prilej pentru aexercita oficiul de predicator In capitala lu-mii crestine, expli-and epistolele sfAntului Paul chiar in palatul papal, In fataunui mare auditoriu. VAzand foloasele acestor- predici, Ho-noriu III infiinta oficiul de predicator al sfantului palat; Do-minic hi cel dintaiu ,magister sacri palatii ", sarcina ce vatrece de acum ca sfAnta mostenire la fill sai. Cu timpul, drep-turile si datoriile acestui magister" s'au merit simtitor: dinpredicator si InvatAtor ce avea la Vatican o scoalA de teologiepopularA, magister sacri palatii" a devecit teologul papii,cenzorul universal al cartilor ce se tiparesc sau Introduc tocetatea eternA, singurul care dA gradul de doctor la universi-tatea romans, alegatorul acelora cari predicA la serbAtori marlinaintea sfintului patinte: functiuni trecute succesiv dela unflu al sfantului Dominic la altul.

La Roma a ficut cunostinta batranului cardinal Ugolin,care mai pe urma va ajunge papa si va avea legAturi destrAnsa prietenie cu Dominic. In casa Iui Ugolin s'a IntAlnitcu tAnArul Guilelm de Montferrat, care venise In cetatea pa-pilor pentru sArbatoarea Pastilor si care va deoune mai peurma urmatoarea marturie privitoare la aceasta epoca din

Lacordaire,

- -

3) .155-7.www.dacoromanica.ro

vv

vieata sfAntului: Su-nt aproape 16 ani de cand mA dusesemla Roma pentru a petrece acolo postul-mare; papa care dom-neste acum si care atunci era episcop de Ostia, mA primisein casa sa. In acea vreme, fratele Dominic, intemeietorul siintaiul mdestru al ordinului predicatorilor, era la curia romanisi vizita adesea pe monseniorul episcop de Ostia. Aceastami-a dat prilej sa-1 cunosc; conversatia lui mi-a plAcut si aminceput sd-1 iubesc. Deseori vorbiam despre lucruri privitoarela tuantuirea noastrd si a altora, si mi-se !Area cA n'am vazutnici odatA un om pal religios, ca toate cA m'am Intl !nit adeseain vieata mea cu oameni religiosi; dar nici unul nu mi-s'apdrut cu un zel atat de mare pentru mantuirea neamului ome-nesc. Eu am plecat in acelas an la Paris spre a studia teo-logia, cdci mA Intelesesem cu dansul ca, dupd doi ani destudiu si dupd asezarea definitivd a ordinului sAu. sA mergemimpreunA spre a lucra la Intoarcerea paganilor cari sunt InPersia si in-partile septentrionale "1). Cumanii deci sipagAni din imperiul corazmian ii inspirau iards_planuri nouAde muncA apostolicA.

In sfArsit, dupd serbdtorile Pastilor, Dominic se putu In-toarce cu mangdierein suflet la fratii iii din Toulouse. Erau16: opt francezi, seapte spanioli si un englez; Intre cei seaptespanioli era si fratele Iqi Dominic, fericitul Mannes, care amurit la 1230 si a fost inmormintat la Gumiel d'Izan, In Ca-

Dupd ce i-a pregatit la apostolatul ce-i a0epta, in li-niVea sfAntA a mandstirii sfantului Roman din_ Toulouse, pa-triarhul ii adunA pe toti la Notre Dime de Prouilie, unde leprimi voturile solemne si de unde -i trimise In lume spre amAntui suflete si spre a tntemeia niandstiri pentru a formaaltj apostoli. E un spectacol extraordinar: cei dintai domini-cani pleacA pe jos In lume, fArd bani, farA mijloace otnenesti,u misiunea de a predica si de a Infiinta mandstiri; si toti

plead bucurosi; numai loan de Navara, care trebuia sA piecela Paris, n'a voit sA porneascA fAra bani; Dominic ii Intinseatunci niste bani, plAngAnd ca un frate predicator n'are in-credere oarbd in Providenta lui Dumnezeu.

Trei orase guvernau atunci Europa: Roma, Bolonia siParis; Roma, prin loctiltorul lui Isus pe pamant; Bolonia siParisul, prin universitatile ror,' unde se aduna tineretul din

1) Actele din Bolonia, depozitia a doua: Lacordaire, 161.2) Martirologitil dominican, la 30 Tulle.

ceilalti

stilia.2)

www.dacoromanica.ro

,g-- 106 --,

toate tarile si natiunile lumii civilizate. Aceste trei orase tre-buiau cucerite de ordinul sfantului Dominic. La Paris trimisetrei frati francezi, trei spanioli si pe singurul engltz pe care-Iavea; Roma si Bolonia erau rezervate pentru sfantul patriarhsi- un frate francez. Dar Dominic nu putea parasi nici Tuluza,unde era Intaia manastire a fratilor predicatori; nici Prouille,unde Infloria conventul de femei;_ nici Spania, care era patriaJul. Lasand deci doi frati la Prouille, doi la Toulouse, si tri-mitand patru In Spania, Dominic, intavarasit de Stefan dinMetz, pleaca pe jos la _Roma, unde Honoriu III (1216-1227)Ii darueste biserica si manastirea In ruine a sfantului Sixt.Cu Incredere netarmurita In Dumnezeu, el incepe reparareamanastirii; intr'aceea predica In_bisericile Romei; numaruI in-vataceilor se maria necontenit; ei locuiau in partea ispravitaa cladirii, iar restul se construia mai departe; conventul nuavea nici un venit: fratii traiau din cersit. Dupe trei luni, Do-minic avea Nina la o suta de frati. In luna a patra MO, papahotari ca Ja sfantul Sixt. sub dealul Coelius, sa se adune di-ferite calugarite cars rataciau prin cetatea etertitin prea marelibertate, -trebuind sa primeasca aici regula sfantuiui Dominic;In schimb, Honoriu III darui fratilor predicatori manastireasanta Sabina, pe dealul Aventin, chiar Tanga palatul papal.Fratii se mutara deciJa Sfanta-Sabina, iar Sfantul-Sixt devenimanastire de dominicane. NumaruI calugaritelor trecu in scurtavrcme peste o sutd.

Manastirea dominicana dela Sfanta-Sabina primi /nen-rand o 'Malta viziti. No de Odrowaz, ales episcop de Cracovia,veni la Roma Impreund Cu nepotii sili Hiacint, canonic la ca-tedrala din Cracovia,. si Ceslaus, prepozitul bisericii din Sa-domir; cu dansii mai erau Enric din Moravia si HermannTeutonicul. Acesti patru insotitori ai lui No se facura Iomi-nicani la Sfanta-Sabina, primind haink ordinului chiar dinmana sfantului Dominic. Dupace au fost initiati In regula sipregatiti pentru apostolatul ce-i astepta, episcopul CracovieiIi is cu sine Inapoi. Treand prin vechiul Noric, ei predica comare succes in Friesachli infiinteaza o manastire, lasandacolo, dupe o munca de 6 Juni, pe Hermann Teutonicul. Cei-lalti urmSnd pe episcopul No la Cracovia, acesta le darui ocase deJemn axepiscopiei pentru manastire; astfel se infiintamanastirea dominicand din Cracovia. Ceslaus intemela mai peurma manastirea din Praga si pe cea din Breslau, iar Hiacint

www.dacoromanica.ro

- 107 -

infanta manastirea din Chiew, in central celor desbinati deRoma.

In Bolonia, inceputul a fost destul de slab; mica colonietrimisa de sf. Dominic dobandi o casa si o biserica cu titlulSfAnta-Maria-de-Mascarella. Total se schimba insa, and, la21 Dec. 1218, a-pare in Bolonia fratele Reginald, fost profesorcelebru la universitatea din Paris si decan al canonicilor dinOrleans. Elocventa lui sacra facea minuni: preoti, jurisconsulti,Rrofesori si elevi universitari Miran la intrecere in ordinul carepana acum fusee necunoscut sau despretuit. Manastirea fiindprea mica, episcopal le clarui biserica Sfantului-Neculae; ca-pelanut bisericii se fact, dominican, iar fratii se mutara aiciin primavara anului. 1219.

§. 6. Intarirea fratilor. Ultimele

Dupa cele dintai descalecari ale noului ordin, marele In-temeietor intreprinde o vizita generalit a manistirilor. El trece,prin Franta de sud, in patria sa, pe care n'o vazuse de, &Ostiaani, si unde era acum o manastire la Madrid, InIiintata dePetru din Madrid, unul din cei trimisi de Dominic in SpaniaEl o prefacu in manastire de femei, ridicand In schimb o ma-nastire de barbati in Segovia, nu depart. de -Osma, una dincetatile principale ale Castiliei. Astfel avem 'Ana acum treimanastiri de femei intetneiate de Dominic in persoana:Roma si Madrid. Din Spania se coboara in Franta de sud,unde Intaritid pe fratii din Toulouse, is cu sine pe Bertrandde Garigue si pleac* la Paris. Aici primeste in ordin pe ta-narul Guilelm de Monteferrata, pe care-I cunoscuse la Roma,la cardinalul Ugolin, si care-i fagaduise ca se va face domi-nican dupa doi ani de teologie la Paris. Tot aici, Dominic isilargeste planul, trimitand frati la Limoges, Reims, Metz, Poitiiers.41 Orleans, spre a predica evangelia si a infiinta manastiri.Dela Paris se tntoarce Yn Bolonia, de unde trimite frati la Mi-lano si Florenta pentru a forma si acolo centre de activitateapostolica. Pe la sfarsitul anului 1219 pleaca, pentru a cinciaoars la Roma. Astfel, in preajma anului 1220, sfantul patriarbse putea uita In urma cu multamire sufleteasca si cu adancarecunostinta fats de Dumnezeu: ordinal sau prinsese radaciniIn Franta, Italia, Spania, Germania si Polonia.

Voind sa mai puns ultima_mana de legislator la operasa, Dominic convoaca, pentru Rusaliile 1220, Intcliul capituli

Prouiller

www.dacoromanica.ro

- 108 -

general, la Bo Ionia. Ce priveliste inaltatoare.-de a vedea pemarii bArbati ai Bisericii in genunchi Inaintea Ioctiitorului lui!sus pe pamant, cerand lumina, sfatul si ocratirea lui pentru-opere apt de marl ca aceea a infiintarii si rAspAndirii unui.ordin universal, opera care intrece toatA maretia unei Impa-fatii din aceasta lume! Asa-1 vedem si pe Dominic la Viterboinaintea papii, care-I mAngAie, it ImbArbateaza, ii multumestepentru binele ce-I aduce Bisericii prin ordinul sdu. i ca sAvazA si altii at de mutt line.la noul ordin, Honoriu III scrie,la 20 Martie 1220, catra "poporul din Madrid, la 23 MartiecAtrA credinciosii din Segovia si la 24 extra cei din Bologna,multumindu-le tuturor, el Capul Bisericii, pentru dragostea cucare au primit pe fratii dominicani si recomandandu-I si peviitor; la 6 Maiu Ti recomandl prin cuvinte duioase arhiepi-scopului de Tarragona; iar la 12 Maiu, papa invoeste calugd-rilor din celelalte ordine a se uni cu fratii dominicani pentrua exercita Impreund migisterul predicatiunii.9 Aici trebuiecautat Inceputul congregatiunii care purta mai pe urma nu-mele de ,,fratres peregrinantes"9

Despre hotAdrile adunArii generale din Bologna stim ur-mAtoarele: 1. Dominic a propus ca ordinul sä se lapede deproprietate, pentru a till din pomanA; capitulul a aprobataceasta, hotArand ca fratele predicator sA nu- posadA al.tceva(Jecit virtutile sale;-2. Dominic a cerut ca pArintii capitululuisA-I desarcineze de oficiul guverriarli, pentru a putea pleca laCumani, el spusese mai inainte fratelui Paul din Venetia:Dupace 11.0111 fi oranduit si format ordinul nostru, worn mergela Cumani, le vom predita credinta lui Hristos si-i vom CA-stiga pentru Domnul" 3); capitulul insa nu i-a ,primit demisia,alegandu-1 din nou magister generalis": 3. In schimb, Do-minic a obtinut consimtAmantul parintilor pentru infiintareaunei dregatorii noun prin instituirea definitorilor, cari, la capi-tule generale, vor avea puterea de a regula afacerile ordinuluisi chiar de a depune pe magistrul general In caz de prevari-catie; statutul a fost aprobat mai pe urmA de lnocentiu IV

1) Lacordaire, op.,cit., pag. 266.2) Cf. G. Schmidt, Romano-catholicii per Moldaviam epi-

scopatus et ret-tornatio-catholicae res gestae (Budapest 1887)14, nr. 5.

9 Actela din Bulogna, depozitiunea lui Paul din Venetia,nr. 3, Lacordaire, op. cit., pag. 269.

www.dacoromanica.ro

(1243-1254); 4. In sfarsit; capitulul a mai hotartt de a se-tinea capitul general In fiecare an la Paris -sau Bologna. Atatastim despre Intaiul capitul general at dominicatlilor.

Dupace a cutreerat apoi aproape toati Lombardia pejos ') cum obisnuia faca toate calatortile sale apostolice,Dominic porneste a sesta st ultima oars la 'Roma, undenoriu III ii dadu mai multe diplome pontificate, aratand dinnou cat de mutt tines is ordinul fratilor predicatori. Aici s'aIntanit pentru ultima oars cu vechiul sau prietin, arhiepiscopuLFulco at TuluIei, cu care a incheiat un contract menit sa nearete ca intemeietorul ordinului intelegea saracia astfel ca in-divizii ordinului sa n'aiba proprietate, ramanand ca mondsti-rile sau comunitatile sa poata poseda.2)

La Rusaliile anului 1221, 30 Maiu, se linu sub prezidentiasfantului patriarh, at dollen capitul general la Bologna. Dinactele acestui congres a ajuns la not numal impdrfirea ordi-nulki in provinciy. S'au stabilit opt provincii: Spania, Provensa,Franta, Lombardia, Roma, Germania, Ungaria si Anglia.') Afarsde Ungaria §i Anglia, celelalte 6-provincii cuprindeau In acea-sta epoca vre-o 60 de manastiri, inftintate in mai putin de -4 ani. Cele cloua provincii din urtna, Ungaria sr Anglia, nuvazusera Inca nici un dominican; ele intemelate &cum:.Dominic trimite acum intaia Qara frati in aceste tari spre apredica si tntemeia manastiri.q Cu. aceasta se sfarseste uriasaopera a marelui Qrganizator. Stiind ca i-se apropie sfarsitul,

pleacg In Venetia spre a se iptalni cu prietinul sl protec-toral ordinului sau, cardinalul Ugolin, care se afla acolo In call-tate de delegat apostolic. Recomanclandu-i ordinul si luindu-siiamas bun deli dansub Dominic se tntoarse la Bologna, undese imbolnavi grew §i dete curatul sau suflet, Nal-catde merite, in ziva de 6 August 1221, 1a ameaz, intr'o Vinare,dupice a tndemnat parinteste pe fratli sai la statornicie

1) In Cremona s'a Intainit cu af. Francisc de Assisi, vorbindInuit impreuna.

Contractul resiproc e datat din Roma 17 Aprilie 1221poart1 iscAlitura pecetea lui Dominic: *Sigilul lui Dominkc,

ministrul predicatiunilor, Lacordaire, 288-9.3) Dr. Nik. Pieiffer, Die- ungarische Dominikanerordens-

provinz (africh 1913) 15-7, unde se dau izvoarele. La 1225.s'au mai fnfiintat 4 provincii: Polonia, Scandinavia, Grecia,_Palestina.

') Idem, ibid., pag, 1711.

JUY.

Ho-

stint-

el

unde-si

si

sa-s1

si

www.dacoromanica.ro

110 -

pazirea regulei si a iubirii fratesti. Ugolin, ajurs papa sub nu-mele de Grigoriu IX (1227-1244 I -a trecut in numarul sfin-til.or, la 1234, dupace toata Europa II venera ca slant.

§. 7. Constittftia dominican:1)

I. Sfantul Dominic pune Ia temelia asezamantului saufundamental obgesc al oricartii ordin-propriu zis: votul sdrei-ciei, al curdtiei $i al ascultdrii. La aceasta baza comuna, Do-minic mai adauga si el sfintele obiceiuri monaeice existentepana atunci: organizarea rugaciunii, unde intra si TecitareaofiCiului divin (breviarium), cu scopul de a lauda pe Domnulsi a face ca dominicanul sa fie un barbat al rugaciunii. cumintea si inima InAltata spre Dumnezeu; dar sfantul patriarha mai volt ca rugaciunea si mearga mans in mans cu spi-Titul de pocainta si severitate monahala: de aid organizareaabstinentei $i a postulul; abstinenta de came- trebuie sa fievesnica si in toate manastirile fara nici o exceptie 2); postulimpus de legislatorul ordinului e postul monastic de 7 luni(14 SeptPasti) si, In timpul anului, Vinerile si vigiliile MaiciiDomnului si cele ale apostolilor: menite toate, ca si rugaciunea,_sa deslege sufletul de lanturile materiale si sa-I inalte spresfere mai inalte; Ia acelas scop duce si organizarea tdcerii,pe tare sfantul Antonin o numeste parintele dominicanilora:silentium pater predicatorum"; la aceasta se mai adaugli asa

numitul capital al vinei (capitulum culpae), cu scopul de aveghea asupra observarii retulelor: superiorul manastirii tre-bUie sa adune cat mai des, si dace se poate chiar In fiecareA pe supusii .sal acolo, in fats fratilor,--fiecare trebuie samarfuriseasca In public pana la cele mai mici abated delaregull si si primeascA dojana superiorului cu pocainta pre-scrisa. Paul aici nu e nici o inovatie.

1) Henri-Marie Iweins, ord. praed., L'ordre des freres-pre-cheurs (Louvain 1882) partea I, gag. 1-29 Lacordaire, op.cit., pag.137-148. Otto Schmid, Dominicus, In Wetzer undWeltes's Kirchenlexikon2), III (Freiburg 1, Br, 1884) col. 1936-42:Geschichte und Verfassung des Nrdens. I. Marx, Lehrbuchder Kirchengeschichte2-3, (Trier 1906)-418-9. Memoire pourla defense des Congregations (Paris 1880) 125 -8: Les de-

-tninicains.Al,stragern-, aici de dispensele papale (Leo XIII) de

anal

oriinului

si

2)

tarziu.www.dacoromanica.ro

Voind Insa ca asezamantul sau sA fie un ordin de pre-dicatori, sfantul Dominic cra convinS ca mijlocul cel maibun pentru 0 atare menire este o erudille temeinica ; de aceeaordinul -sat, e cel dintaiu care vorbeste in Regula sa expresdespre studiu, ca de un mijloc indispensabil pentru misiunea-de predicator, E caracteristic in aceastA privinta faptulca infiecare manAstire trebuie profeseze un lector (profesor), alec_Arui prelegeri trebuie sA le asculte toatA minastirea, chiar siprierul, admitandu-se la ele si externii. Pentru usurarea stu-diului s'a Introdus principiul unei -dispense largi dela reguleleMndstiresti din partea superiorulai.1) Munca manuals, pe careo gasim prescrisA de fundatorii ordinelor monastice atat Inorient cat si In apus, e. inlocuitA in noua legislatie prin muncaintelectuald sau studiu, care e, la dominicani, o obligatie ex-presA si severs, nu numai pentru noviti,-dar si pentru ceilaltireligiosi de orice varstA si rang: dominicanul trebuie :A fienu numai un calugdr, dar si un bkbat invatat.

2. Pe langa inovatia din urma in vieata monastica, le-gislatorul ordinului dominican a mai facut una radicalA: a unitvieata monasticd a cdlugdrilor cu vieata apostolica a cleruluisecular. Dominicanii trebuie sd predtce cavilntul iui DumnezeuSri sd- mantueasca sufletele altora: acesta e scopul principalal ordinului. Calugarul, ca atare, trebuie sA lucreze la man-tuirea sufletului sdu, tinzand la perfectiunea,pe care o profe-seaza, pe cand apostolul, ca atare, trebuie sA lucreze la man-tuirea altora. Dupa frumoasa conceptie a dui Dominic, vieatacAlugareasca In ordinul sau e numai un mijloc pentru doban-direa scopului principal: predicarea evangeliei sl mantuireaaltora; ea se orienteazA si se modificA dupacum cere scoputprincipal. Aid e motivul pentru care munca manuals e inlo-cuita prin studiu, fail care nu se poate Tealiza apostolatuladev5rului; acesta-i motivul pentru care constitutia dispen-seazA adesea dela observarea unor regule monahale In folosulstudiului, al prediarii vi al manfuirii altora. Astfel sfantulDominic hotAreste: Fiedare superior are in manAstirea sa pu-terea de a dispenza pe frati dela Indaforirile obsitesti, and vaerode de cuviinta, mai ales In lucrurile earl ar Impiedeca stu-rliul sau predicarea sau binele sufletelor, ordinul nostru fiindInfiintat dela fnceput in chip deosebit pentru predicarea

') Pfeiffer, op. cit., pag. 5.

sa

siwww.dacoromanica.ro

cuvantului lui Dumnezeu §k pentru mantuirea sufletelor, si toatasarguinta noastri trebuind sA tina neincetat spre folosul su-fletesc al aproapelul" 9. Pentru aceasta s'a hbtarit ca oficiuldivin sA se reciteze in biserica scurt si fars traganAri, pentrua nu lua din timpul studiului; ca tratii in cAlAtorie sA fie dis-pensati de posturile regulare; tot asa dominicanii vor puteamanca carne cAnd sunt afarA de zidurile mAnastirii; tazereanu e absolutA; comunicatia cu strainii e permisa chiar in in-teriorul manastirii, gall de femei; un anumit numAr de stu-dent' vor fi trimisi la cele mai hisemnate universitati, undevor fi promovati la gradele academics; dominicanii insisi vorLinea scoli cAt de bune. Toate aceste constitutiuni tind laadaptarea vietii monahale la vieata apostolicA.2)

3. Din punct de vedere administrativ fiecare convent(manastire) se va guverna de un prior conventual; fiecareprovincie, printr'un prior. .provincial; ordinul intreg, printr'unsingur cap, care a primit numele de magistru general. Con-ventul alege pe priorul . onventual; provincia, reprezentataprin priorii conventuali si cite un deputat din fiecare convent,alege pe priorul provincial; ordinul intreg, reprezentat prinpriorii provincial' si Cate doi deputati din fiecareprovincie,alege pe magistrul general; pe acesta 11 confirms papa, iarmagistrul general la randul sAu confirmA pe priorii provincialisi acestia pe cei conventuali. Functiunile acestea nu sunt per-petue guoad subiectum.

La aceasta se adauga congresele numite in iimba mo-nastica capitiduri. Capitulul general trebuie sA contrabalan-seze puterea magistrului general, iar capitulul provincial peaceea a provincialului; priorul conventual e Incttnjurat desfetnici.

Astfel a combinat Dominic libertatea supugilor cu auto-ritatea superiorilor, ferind pe cei dintai de IAXISM i destrA-balare, iar pe cei din urmA de opresiune si despotism, capi-tulurile controlAnd si judecand gestiunea superiorilor. lntrelimitele regulei sale, dominicanul se bucura de o autonomie-

, desAvArsiti, care nu e st4njenitA de nici o formalie sau directie.uniformA 9i absoluta. El isi pastreaza toatA fizionomia indivi-duals, si nimic nu seamAnit ap de putin cu un dominican,

') Constitutiunile ordinului fratilor predicatori, Prolog, nr.- 3.2) Lacordaire, op. cit., pag. 142-3.

- IL? -

www.dacoromanica.ro

din punctul de vedere at personalitatii, atilt In privinta cuge-tarii cat Si in privinta limbagiului si a apucaturilor.9 Dinaceasta combinare -malastra a libertatii cu autoritatea se ex-plica, de ce ordinul dominican a trecut pr n toate veacurileunul si acelas, pana la noi, pe cand alte ordine vechi au fostreformate i impartite in diferite ramuri.2)

.2. Provincia ungara a dominicanilor.

Unguril s'au crestinat pe la 'anul 1000, sub domnia luiStefan cel Sfant (1000-1038), care a primit dela papa, dinpricina activitatli sale apostolice, coroana si titlul le regeapostolic. Vieata catolica primi un avant puternic priu infiin-;area unui insemnat numar de- episcopil, cirri atarnau de celedolt& arhiepiscopii de Strigoniu (Gran) si Kalocsa;. avantulcrescu prin Introducerea ordinelor religioase prin infiintareamanistirilor Benedictinii sunt cei dintai religiosi in Ungaria;cen-trul for era renumita abatie Pannonhalma (Martinsberg),inceputa de principele Geysa sfarsiti de Stefan t el Sfant.Pd.] desul contact cu strainatatea, mai ales cti Franta, se in-trodusera incurand si ordinele mai Ilona. Astfel Premonstra-tenii sub Stefan II (1116-1131) si Cistercienii -sub .Bela III(1183)' primesc aceleasi privilege pe cart le aveau si in Franta.Ordinul fratilor mai mici (fratres minores) ai sfantului Fran-Cisc de_Assisi n'a in /rat in Ungaria ducat is 1228, dupa sta-bilirea dominicanilor.9

Inflintarea provinciei ungare a ordinului _predicatorilor arlost hotarita de sf. Dominic -in al doilea congres general alordinului, Bolonia 30 Maiu 1221, intelegandu-se prin provinciaungara tot_. -pamantul ocupat de Dalmatia, Bosnia, Serbia,Croato-Slavonia, Carniolia, Stiria Ungaria propriu zisa, cuparti din principatele de mai tarziu ale Romanilor. Cu adu-cerea la_ indeplinire a acestui plan, sf. Dumlnic insarcina, laal doilea congres general, pe renumitul ungur Paulus Hun-garus din Bologna, pe 'care -uncle documente 11 tin `de fericit

beatus din pricina virtutilor sale. Venit de tartar la uni-

1) Memoire pour la defense.des congregations religiueses(Paris 1880) 126.

Lacordaire, op.,.clts pag. 143-5.chronita Anonyma fratrum minorupn Germaniae, -ed"

Carey. Analecta fran.ciscana, (Quaracchi 1885) 238.

si

si

si

3)

t

- -

www.dacoromanica.ro

- 114 -

versitatea din Bolonia spre a se lumina incilzi la acestfocar de §tiinta, dupa sfarlitul studiilor sale talentatul ungurnu se mai Intoarce in patrie, ci 'devine profesor de drept Inaceea{ universitate, Maud cinste tarsi sale, atat prin renumelecat prin lucrarile sale juridice, fiind socotit §i astazi ca celmai mare jurist ungur din aceea epoca. Ca profesor univer-sitar, Paul ajunse incurind in contract cu dominicanii stabiliti

Bolonia dela inceputul anului 1218. Urmand inclinareainimii sale, precum §i pilda atator elevi i profesori, el devinedominican, pe la sfarlitul anului 118, and sosise In BoloniaInfocaful dominican Reginald, lost fi el profesor la universi-tatea din Paris. De fapt, In documentele manastirii din Bo-lonia gasim pe fratele Paulus de Ungaria, doctOra in 9inalcelor dintai dominicani, notandu-se expres ca el e intre ),fra-tres primitivi conventus Bononiensle1). Sfantul Dominic eraala de convins de _prudent& 9i destoinicia lui, ?mat, la 1219,ti dadu greaul insarcinare de a inflinta o ministire de femeiIn Bolonia.2) In lanuarie 1221 11 gasim prior in Bolonia laconventul beati Nicolai .de Braida"). Pentru fratii sal delaconventul Sfantului Neculae compuse o carte foarte insemnatain felul ei, anuine un manual pentru .confesori, care a servitca temelie pentru manualele de mai tarziu. )

Paulus Hungarus era deci o personalitate bine cunoscutavi lume i In ordin, cand Is 1221 fu destinat si piecein Ungaria ca viitor provincial al manastirilor ce le va infiintaacolo. La inceputul lui hal& 1221 it vedem in drum sprepatria sa, insotit de patru tovara§i In apostolat. Ei se oprirala Raab, intaiul oral episcopal ce caclea In drumul lor,5) undeaparitia for In haina alba i mai ales predica excitara curin-sitatea concursul poporului. Numarul for se man cu treinoviti. Nepufand insa deocamdata. Infiinta o manistire, cei optdominicani trecura in Panotia propriu zisi, patrunzand totmai adanc In Ungaria spre Vesprim Alba-Repaid: inde

1) Dr, Nik. Pfeiffer, Die ungarische Dominikanerordens-provinz (Zurich 1913) 20, nota 26.

2) Idem, ibid., pag. 19-20, Doc. Nr: 2, pag. 146-7.9 Idem, ibid., pag. 20-1, Doc. Nr. 3,-pag. 147-8.5) Idem, ibid., pag. 19.5) Cotistitutiunile ordinului dominican (Dist.,II, cap. XII,

text. III) poruncesc ca fratii predicatori, si se prezinte episco-pului diecezan, Inaintc de a incepe misiunaa for.

si

si

in

In

si

www.dacoromanica.ro

- 115 -

din Raab procedentes venerunt in cjvitatem Vespri-mensem et inde Albam", cum cetim, In Commentariolum deprovinciae Hungariae originibus", scris la 1259.1) Aici, in Alba-Rega la (Szekesfehervax, Stuhlweissenburg), cetatea in care seincoronau regii Ungariei, Paulus Hungarus infiinta India ma-nistire dominicana In Ungaria,2) manAstire-mama, din carevor porni" incurAnd fiii sfantulni Dominic si in partile noastre,Infiintarea minastirii cade pe. la 1221-1222; pe la 1223 existsdeja o manastire dominicanA to Ungaria, al are'. prior erafratele Teodoric, dapa cinci ani episcop al Cumanllor.9

Crescand in Alba-Regall numarul fratilor, Paulus Hun-garus trimise predicatori mai Intitiu in tinuturile slavone desub coroana sfintului Stefan, spre a intoarce pe ereticii

schismaticii din acele pirti; aici, dup_A multe sufe-rinte si prigoniri, reusira sA converteasci pe multi dela ereziela adevArata credinta si dela schisms la unitateaApoi, aducandu-si aminte de vointa sfantului Dominic, fratiialeg o seams de predicatori distinsi In vittute §i-i trimit laCumanii pAgani, qui nullarp Dei omnino notitiam habuerunt")Astfel incepe misiunea cumanA a dominicanilor.

3. Misiunea inthia la CumanibDaca rasfoim Inca °data documentele vremli privitoare

Is vieata sf. Dominic, nu e greu sA descoperim in ele doulmars idealuri, douA ganduri centrale, cars ies necontenit Inrelief si can ii stApinesc, ca o sfAnta patima, pan& la moarte:ordinul predicatorilor si intoarcerea Cumanilor. Idealul acestadin urma se trezise IntAia oars( In taniiru-i suflet apostolic cuprilejul unei cilatorii prin Germania spre Danemarca, undeauzise multe despre acest popor pAgin, care n'avea nice o cu-nostintA despre adevAratul Dumnezeu. Nu mult dupi aceea 11vedem In genunchi inaintea marelui papA Inocentiu III, ce-

1) Pfeiffer, op. cit.% Doc. Nr. 1, 1-3, pag. 142-4.Idem, op. cit., pag. 25-6.

-8) Hursetuzaki-DensuOanu, Documente, I, 1 pag. 107, .Nr.LXXXII, unde papa, la 21 Martie 1,228, spune ca Teodoric fu-sese prior al ordinului dominican In Ungaria 'fete per quin-quennium C.

Commentariolum de provinciae Hungariae origirqbus, 3,Pfeiffer, op. cit., pag. 144.

9 Commentariolum, 4, Pfeiffer, ibid.-

si

.2)

(So-gamin°

Bisericiiu).

www.dacoromanica.ro

rindu-i Invoirea de a- -pleca in Cumania; jar and loctiitorullui Isus pe pAmAnt 11 respiage rugAmintea, Dominic InfiinteazAordinul predicatbrilor, intre altele, qi penfru convertirea Cu-manilorl). El vorbia des cu fratii sAi despre aceasta, cum re-iese din mArturiile lui Radulphus -de Faventia i Paulus Ve-netus, diptre cari cel din urmA redi astfel cuvintele auzite dingura sfantului sAu parinte In Hristos: ,Postquam ordinave-rimus et instruxerimus ordinem nostrum, ibimus ad Cumanoset praedicabinius eis fidem Christi et acquiremus eos Do-mino".2) In anul 1220, el cere dela parintil intaiului capitulgeneral sA-i primeascA detnisia dela conducerea ordinului,pentru a putea pleca in Cumania, Pe Paulus Hungarus cutovatAiiii di ii trimite In.. Ungaria qt pentrit scopul, ca de aidsi se trimitl frati predicatori -la Cumani spre a-i intoarce laadevArata credinta.3) Deli parintii capitulului general din Bo-Ionia nu, i-au primit demisia, Dominic a lost totdeauna con-vins ca afacerile ordinului, se vor putea orandui astfel, ca elsA poata pleca Incurand in Cumania; de aceea it §i vedemidsand creascA barbk, In Vederea apropiatel sale plecArila Cumani'). Dumnezeu In 1-a chemat la sine Inainte de a-0fi putut trnplini planul, rezervand acest har saide clansul in Ungaria.

Despre misiunea intim la Cumani a dominitAnilor dillprovincia Ungarief foarte putin. Documentele ne spunscurt cuprinzator, ka fratii predicatori din Ungaria, aducanduli aminte de vointa fericitului Dominic de a intoarcepe Cumani, au ales oameni destoinici i-au trimis is acelneam lipsit cu totul de cunoVinta lui Dumnezeu.9 Tot asa

pistrat qtirea, ca provincialul care a pus Is rale intaia-misiune cumani e Paulus Hungarus.9 Nu tim Insa_nici nu-

9 Pfeiffer, op.' cit., -_pag. 767.2) Idem, op. cit., pag 76-710.- Lacordatre, op. cit,

pag. 269.3) ldem, op. cit., pag.') lelem, op. cit.. pag. 7710:b) Commentariolum de provinciae Hungariae originibus

(scris la 92'69). 4,ed. Pielffer, op. cit., pag 144: Deinde me-mores-fratres peticionis beats Dominic' de paganorum- oonver-sione et precipue Cumanorum, qui nullam Del omnino noticiamhabuerunt, ordihaverunt -spiritus sancti consilio fratres virus vir-tutis mittere ad gentem iarm.,dictamc

Annale4 ordinis predicatorum. I {Roma 1756) 646 Nr.XV ed,Pfeiffer op. pag. 177, Deg, Nr. 30t .oui-tnissi aPaulci flioran04

sA-1

trimisi

stimsi

ni-s'a

7711.

cit

$i

9 www.dacoromanica.ro

mete misionarilot, nici tinufurile strabatute de clanfii, Cumaniahind atat de valid. In schimb, avem informatii sigure despresuferintele fratilor nereu0a misiunii: coplefiti de suferinteqi istoviti de mizerii, ei au fost alungati de catra pagani §isiliti a se tntoarce acasa f&rd nici un rezultat"'); barbariiaceia zice un alt document s'au purtat cu o cruzime denecrezut NA de ei qi, nelisandu-i sa se opreasca intre hota-rele lor, dominicanii s'au -Mors de unde plecasera, fara nicio isprava(2).

Cat priveVe anul In care a avut loc aceasta misiune,avem de facut o mica combinatie. Mal Intaiu, e sigur ca mi-siunea cumana a fost puss la cale- de Paulus Hungarus, In-taiul prior provincial al Ungarief; pe de all& parte ftfm caprovincialatul lui a Inceput la 1221. In locul at doilea, avemo scrisoare din 21 Martie 1228 a lui Gregoriu IX (1227-1241)catri provincialul de atunci al Ungariei, to care se spune caTeodoric, episcopul Cumanilor, a fost provincial in Ungariafere per quinquennium"). Vom arita Ind ca dominicanulTeodoric a trecut dela provincialatul Ungariei la episcopiaCumanilor Intre 31 tulle 1227 gi 21 Martie 1228; aqadar, pro -vincialatul iui a inceput pe la 1222 sau 1223, iar misiuneacumana, Intro aceasti data §i 1221.9 Suntem deck In epocateutona, i anume ih perioada de Inflorire a cavalerilor teutoni,cad dAduseri deja lovituri puternice Cumanilor din Muntenia§i Moldova, cucerind dela ei Moldova cuprinsi Intre Carpati

1) Commentariolum, ibid: ubi tribulacionibus et vix credi-bilibus miserils affecti repulsi suit a paganis et n.ullo fructuallato redire ad- propria stint compulsi.

2) Annales, ord. praed. Nr. XV, ed. Pfeiffer, pag. 177-8:cum barbari. homines incredibili in illos crudelitate uterentur,aeque its potestatem in suis finibus consistendi facerent, eo,unde discesserant, infectis rebus redierunt.

2) ,1-111rmuzaki-Densusianu, Documente I, 1, pag. 107 Nr.LXXXII.

Lista provincialilor provinciei dominicane a Ungariei'alcituita de Pfeiffer, op. cit.. pag. 133, trebuie Intregita prinintroducerea nnui sou provincial, al carui nume au-1 stim, dara carui existents, e clovedita prin scrisoarea papii din 21 Martie1228, citati in nota precedents. Iata deci lista exacta:

1. Magister Paulus Hungarus, Rusaliile a. 1221 c. 1223.2. Teodoric, c. 1223 c. 1227.3. X {nu-i qtim numele), c. 1227-1232.4. Iohannes Teutonicus, 1232 c, 1234..,

111

si

4)

www.dacoromanica.ro

118 -,

si Siret si partea de nord a Munteniei. Desi documentele pri-vitoare la India misiune dominicanA nu vorbesc uimic despreTeutoni, credem totus a rArninea !litre cadrele istorice aleacestei epoce, admitand ci dominicanii au trecut Carpatii §is'au coborit In Cumania sub ocrotirea cavalerilor teutoni, atMde temuti 91 urgisi(i de Cumani. VAzand, poate, In misiuneadominicana porniti din Ungaria, o uneltire politicA a Teuto-nilor, Cumanii nici n'au permis misionarilor sI se opreascato Tiara lor, silindu-i a se Intoarce flit isprava In Ungaria.

4. A doua misiune la Cumani.DupA neisbanda primei misiuni, dominicanii null pierd

curajul. Departe erau de dansii intentiile politice ale unui so-vinism cuceritor de tad: ei erau condu§i de idealuri mult maiIna lte. Impinsi de vointa expresit a sfintului for patriarh simai ales de idealul sublim al Mintuitorului lumit, care trimitepant' la sfArsitul veacurilor apostoli la Nate popoarele: fratiipredicator' se tntorc din nou In Cumania, pentru a aduce pelocuitorii ei la adevirata -credinta si vesnicA mantuire. Acestaera idealul de care se conduceau apostolii veacului al 13-lea.De altminteri, izvoarele ne spun lAmurit, el ei s'au tutors toCumania aprinsi de Duhul Slant si impinsi de zeitif pentrumantuirea sufletelorg1). Fireste: omul dobjtoc animalishorno2) nu pricepe asemenea avanturi, dar misionarii nostrimerg mai depatte,..

Dominicanii pornirA deci iaras, nu spre Dundre, ci spreNipru, centrul politic at Cumanilor. Izvoarele sunt lAmurite inaceastA privintA; aitfel cetim: Duni multe greutati de drumau ajuns la Cumani, iuxta quendam fluvium qmi dicitur De-neper"9, far Denepenu e altceva decAt Niprul, care si astazise mai chfama Dnieper sau Nieper.4) Penfru a tmprastia orice

indoiall, un alt izvor ne spune aeela§ lucru mai lamurit:Dui:a up drum lung si plin de primejdik s'au tutors in acea

') Commentariolum, 4; ed. Pfeiffer, op. cit., pag. 144: Sedspiritu lanais inflammante et zelo animorum utgente, secundoad dictam gentem redierunt. Pfeiffer, pag. 178, Doc, Nr. 30:divino quodam instinctu ac numine incitati.

2) 1 Cor. 2, 14: animalis homo non percipit ea quae suntSpiritus Dei: stuhitia, enim est illi.

1) Commentariolum, 4t ed. Pfeiffer, pag. 144.ve,4) MaginiCernoti, Geografia, II (Venetia 1597) fila pag. 1

www.dacoromanica.ro

119 -0

parte a Cumaniei, quae est ad Boristhenem fluvium"); Boris-thenes tnsA e numele vechiu al Niprului. DacA asadar croni-carii ordinului dominican vorbesc despre Deneper, fie si Informa prescurtatA Denep, aceasta nu e o confusie intre Denepi Danubius.2) ,RAmane deci stabilit, cA misiunea a doua a

pornit, nu spre Dunare, _ci spre Cumania de linga Nipru.Misionarii au avut mutt de Indurat In mijiocul acestor

pagilni. Pe langa lipsa de cele trebuinQioase pentru bietul trupomenesc fames, sitis, nuditas , au mai fost si persecutati;In una din aceste prfgoniri, cAtiva frail predicatori au fostdusi In robie; doi, anume Albert si Dominic, au fost ucisipentru credinta; iar cejialti au rAmas statdrnici in suferinta,rigAciune si mund apostolica, asteptand ca Dumnezeu abinecuvinteze statornicia for prin Intoarce(ea Cumanilor.9

Munca aceasta a &int cativa ant; In scurgerea carora,dominieanii au reusit sA dispuna tot ,mai mult inimile pAgl-nilor pentru primirea .crestinismului, asa ca clupa Mini ani"se putura bucura de intoarcerea la crestinism a doi printicumani si a unui mare numar de barbali si femei4); Conver-tirea aceasta a avut loc In anal 1227, cum vom vedea maijos; punAnd inainte ,paucos annos" al documentului, credemcrinisiunea a doua a pornit din Ungaria inainte de plecareacavalerilor teutoni toamna anului 1235; poate a pornitchiar In primavara acestui an; in on ce caz convertirea -decare vorbim a avut loc vre-o, doi ani dupa alungarea dinTara Barsei a Teutonilor, SA ne oprim putin la cei doiprinti cumani.

') Pfeiffer, op. cit., pag. 178, Doc. 30,2) Aceastase zapoarta la o notita din Revista catolicA, I

(Bucurelti 1912) 5421,3) Pfeiffer, op. cit., pag. 178, Doc. Nr. 30: Quibut in locis-

etsi fame, siti, aliisque gravissimis incomodis conflictabantur-sociorumque aliquos partim in captivitatem abduci, partim in-terimi (quod Alberto atque 1 ominico evenit) vtdebant; nihilo,,secius despondendum animum recedendumque a suscepto conr-stlio non putarunt. Nam labore, prece, oratione eonfidebant fore,ut barbari immanesque homines, unum esse D'um cOnfiterentu,sacrisque ihitiarentur Christianorum. Commentariolum, 4; ed.cif., pag. 144.

.t) Pfeiffer op. cit., pag. 178, Doc. Nr. 30: Ergo post annospaucos, duobus Cumanorum ducibus, magnoque numero virorumac mulierum, ad Christum adductis, singularum patientiae labo-_rumque frttctum retulerunt. Comentariolum, 4 ed. Pfeiffer, 144

www.dacoromanica.ro

-, 120 -

Printul castiged pentru prinfirea cre§tinismului se pumiaBortz, cum ne sputie Gregoriu IX Wet) scrisoare din 31 tulle1227:r nun print cu numele Bortz din tars Cumanilor" 1). PelingA Sorts, el mai purta numele de Membrok2), aqa cä nu-mele de plin -e Bortz-Membrok9. Despre dansul mai suntem in-formall, ca e'ra al patrulea dintre principii mal mart al Cuma-nilor'); deaceea e vi numit Intr'un alt izvor ,,dux nobiliora6).

Fiind vorba de un act a'a de- Insemnat, cum e Intoarce-rea la creftinism a unui popor, dominicanii din provincia un-gall au volt sä pafeasca mini'n mina cu ierarhia biseri-ceascA. Dealtminteri e §tiut, ca el au cautat totdeauna silldesfiqure activitatea apostoliei in armonie cu episcopii pu§ide Sfiatul Scaun spre carmuirea pastorali a pdpoarelor6),Afari de aceasta, primejdia permanent& a Mongolilor, cari iimina ca o vijelie din tinuturile Asiei lnspre tarile noastre, i-aputut convinge tot mai mutt pe Cumani, despre trebuinta dea se apropia tot mai molt de Ungaria, uncle an putut vedeala vreme rezultatele tulturii catolice §i unde triiau multi co-nationali al lor. Bortz-Membrok se va indrepta deci citre ca-pul bisericil catolice In Ungaria.

In fruntea acestei biserici statea afunci Robert, arhiepis-copul Strigoniului (Gran) f i primatul Ungariei. El fusese maiinainte episcop de Vesprim §i In aceasta calitate Iscaleqte, camartor, actul prin care Andreiu 11 daruia Tara Barsei cavale-rilor teutoni, 12117), 1,a 13 /V1artie 1226, Robert de Vesprimdevine arhiepiscop de Strigoniu8). Documentele ne spun c*

9 Hurmuzaki-Densugianu, Decumente 1, 1, pag. 102. DinBortz, cronicarii au facut Boris, Borics, Boricius, Boritius.

2) Conientariolum, 4, ed. Pfeiffer, op cit, pag. 144 jos;mai sus (Burch) e yorba de fiul sau,

9 Sigismund Ferraril, 0. P., De rebus Hungariae provin-ciae sacri ordinis praedic torum (Viena 1637) -40. Din Bortz-Membrek, cronicarii an ,facut Benbroch, Benborch, etc.

') Pfeiffer, op, cit., pag. 182, Doc. Nr. 34.5) Commentariolum, ibid.6) Pfeifper, op. cit , pag. 7.7) Hurmuzaki-Densusianu, Dociantnte 1, 1 pad. 58; alte

acte iscalite de AdAilsul, ibid. pag. 73. 76, 80.5) C. Subel, Hierarcbia catholica medii aeyi. (Monasterii

1898) 489. www.dacoromanica.ro

-- 121

era face din Belgia, nAscut in dieceza Liejului J), adaugandcA era vir bonus et religiosus"2), calitati confirmate prinrAvna lui apostolic& pentru latirea credintei. Nu era domini-can, cum se afirmA citeodatA, pentrucl la 1211 11 vedem epis-cop de Vesprim in Ungaria, iar la acest an nici nu existaordinul dominican; n'avem apoi nici o dovada ci el ar fi in-trat in ordin ca episcop, cAci titlul demagister", pe care I-1di. Magnum Chronicon Belgicum 9, nu dovedeste decAt o con-fuzie a cronicarului; deaceea nici nu figureaza In lista epis-copilor dominicani intre 1221 si 12424); in sfarsit, inainte deTeodoric, numit episcop al cumanilor Intre 1227 si 1228, nuse cunoaste cleat un singur episcop dominican, anume- tinDominicus, episcop in regno Miramolini" (Marocco), la 27Oct. 1225 9. Robert nu era deci dominican.

DovadA pentru zelul sAu e, Intre altele, si faptul ci seleigase prin vot la un pelerinaj cruciat in Tara-SfantA, 'preapararearedintei. Pe la sfarsitui primAverii anului 1227, Ro-bert lease 'rucea st pornise la indEplinirea vatului, cand WAti iese In cale o delegatie cumanA, in frunte cu fiul principe-lui Bortz-Membrok, pentru a trata cu primatul Ungariei che-stia Intoarcerii 1a crestinism a Cumanilor. Delegatia e com-pusa din a) Burch, numit in comparatie cu tatal sAu, unprincipe mai mic at Cumanilor", fiul unic al lui Bortz-Mem-broc;, b) doisprezece Cusnani, cari sunt nobiles gentis Aline,toti din familia marelui print; c) mai multi frati predicatori,lucrAtori in secerisul Domnului din Cumania". Astfel delegatiatrimisi de rnarele print la primatul Ungariei cuprindea tot ceBortz-Membrok avea mai nobil. Scopul delegatiei este expusde seful ei, fiul marelui principe cuman, Mtn) alocutie cAtreRobert, interPretaa de fratii predicatori, din care cuvantareni s'au pAstrat cuvintele: StApAne, boteaza-ml cu acesti doi-

1) Pfeiffer, op. cit., 178, Doc. Nr. 31: in Leodiensi diocesinatus. Idem, ibid., pag. 78".

2) Idem, ibid., pag. 178, Doe. Nr. 31. Re igiosus ,nu 11-seamna a era calugir, ci e echivalent cu ,evlavios".

8), Pfeiffer, op. cit., pag 178, Doc, Nr. 31. initio.4) Idem op. cit., pag. 134.5)- Idem. op., cit., pag. 81, nota. 23, In i ne: Vor Theodo-

rich ist ens bloss ein aus dem Dominikanerorden hervorgegan-gener Bischoff bekannt: Donsiniku-, Bischoff 'in regno Miramo-lini (Marokko), 27. Okt. 1225. Siehe z. B. Eubel 1 341),

-

www.dacoromanica.ro

sprezece bArbati; tatal meu va veni ssi el peste munti (inTransilvania), la locul pe care-I vei hotart, cu 2000 de bar--bati, can toti tioresc sa primeascd botezul din manile tale".Din informatiile date de fratii predicatori, primatul a pututafla ca tot tribul printului Bojtz e pregatit de &Ili sa pri-measca credinta crestina prin mijlocirea lui Robert; drept-aceea, delegatia maga- pe primatul Ungariei sa vind in per-soand" In tara lui Bortz-Membrok, spre a aduce la IndeplinireIncrestinarea lor. Vazand bunele dispozitii ale tanarului print,si asigurat din partea misionarilor de pregAtirea lui si a tova-Tisilor sal, Robert spala cu apa sfantului botez pe printujBurch impreunA cu cei doisprezece Cumani in fata martori-lor dominicani

Pentru datarea evenimentului e de mare Insemndtatescrisoarea papii catre Robert din 31 Iu lie 1227; primatul Un-gariei informase pe Grigorib IX, Indati dupd botezul din Ar-deal, despre delegatia si cererea Cumanilorf jar papa Ii ras-puntle cu data de mai sus: ,Nuper si quidem per litteras

1) Magnum Chronikon Belgicum, ad ann. 1220 (an gresit:trebuie pus 1227), Pfeifer, op. cit, pag. 178, Doc. Nr. 31: InHungaria Magister Robertus Vesprimiensis, vir bonus et reli-gious, in Leodiensi diocese natus, factus fuerat episcopus Stri-goniensis, cui, cruce signato et in procinctu itmeris constituto,occurrit filius principis de Cumania et aft: Dom ne, baptiza mecum duodecim istis et pater meus veniet ad te ultra silvas intali loco cum duobus minibus virorum, qui ornnes desideranide manu tua baptizari. Gregoriu IX catre Roberts 13 Iulie1227, Hurmuzaki-Densusianu, Doc. I, 1, pag. 102: enimnobiles genus illius (cei 12 Cumani) pec te ad baptismi gratiampervenerunt, et quidam princeps Bortz noMine de terra illorumcum omnibus sibi subditis per ministerium tuumfidem tlesi-derat suscipere ehristianam; propter quod unicum filium suumuna cum fratribus ptaedicatoribus, messis dominicae operariisin terra praedicta, ad te specialiter destinav-it, attentius obse-crans, ut personaliter accedens ad ipsum et suos, viam vitaeostenderes ipsis, per quam ad veri Dei notitiam valeant perve-nire". La venirea delegatiei, Robert era 'in peregrinationis iti-nere constitutuse si aceasta 'pro executione voti tui, quodemiseras pro terrae sanctae succursux. Commentariolum deprovinciae, Hungariae originibus (1259), ed. Pfeiffer, op. cit.,pag. 144: Tandem placuit altissimo respicere laborem et con-stanciam fratrum et dedit eis graciam, ut audirentur a dictispaganis; et sic primp omnium ducem Cumanorurn nomineBurch, cum. aliquibus de familia_sua baptizaveront.

1).

.Aliqui

122'-,-

www.dacoromanica.ro

--, 123

tuffs nobis transmissas accepimus, quod lesus Christus deus.ac dominus noster super gentem Cumanorum clementer res-piciens, eis salvationis ostium aperuit hiis diebus" Socotindtimpul trebuincios pentru calatoria celor dotia scrisori, ajun-gem la concluzia ca delegatia cumana s'a prezentat lui Ro-bert pe Ia sfaraitul primaverii anului 1227. Dealtminteri sicruciata la care pornia Robert era organizeta de /mparatulFrideric 111 in anus 1227. E lamurit deci, ca grqe§te MagnumChroni&n Belgicum9 primin evenimentul sub anul 1220; dargreleala accidentald, a unui cronicar cu privire la anul fap-tului, nu schimba deloc j'aptul sigur din alte isvoare, ci, dim-potriva, Ti Intarepe.

Iata deci Intaia rAsplata cu care a incorynat Dumnezeumunca statornica a dominicanilor si sudorile at sangele Afar-sat In Cumania. Dorinta 1nfocata a sfaniului Dominic, dorinta_care 1-a 1nflAcArat ant- de zile pans la mormant, incepe a seimplini prin munca neobosita a final. sai.

5. Pontificele Roman si Cumanii.- Brodnicii.

Odatace Cumani, din sfatul dominicanilor, au apelat laierarhia bisericeasca, chestiunea trebuia sa ajunga Ia Vicarulfuilgus Hristos ,pe pamant, dela care porneVe sfantul lant alieiarhiei. Primatul Ungariel, crezind de datoria sa a informape capul Bisericii despre o afacere atat de insemnata, trimiteindati la Roma pe arhidiaconul de Zala cu o scrisoare incare expune papii tot ce am povestit mai sus despre dele-gatia cumana, cerandu-i totadata imputernicirile trebuinciose,pentru a putea aduce Ia indeplinire dorinta lui Bortz-Membrok.Informat din partea dominicanilor din Cumania despre ma,reavaza si valoare a ,autoritatii la Cumani si in tara vecinA aBrodnicilor", Robert roagA pe Pontificele Roman sa-I schimbevotul care-I mina to Palestina, dfindu-i voie a merge In mi-siune la Cumani si In Cara Brodnicilor in calitate de delegatapostolic. Se vede ci dominicanii din Cumania ii vorbiserisi de acea Cara vecinA a Brodnicilor, a cAror convertire sesped".

Papa ii raspunde la 31 Julie 1227, scriind ca a primitepistola primatului super ", aded nu de mutt, mai deunazi;

1) Hurmuzaki-Densulianu, Documente, 1, 1, pag. 102.2) Pfeffer, op. _cit., pag. Doc...Nr. 31-.178-9,

www.dacoromanica.ro

-nu sunoastem scrisoarea originals a lui` Robert, dar ea sepoate reconstrui cu siguranta din raspunsul papii.

In rAspunsul sAu, Gregoriu IX ma stie cum sa-si exprimebucuria si cum sa Maude bunatatea si mila Mantuitoruluilumii, care iubeste tot ce a facut si care nu vrea pierzareanifnanui, ci mantuirea taturor; 'sus liristos si-a aruncat zileleacestea privicile sale pline de mila asupra neamuluideschizandu-i poarta mAntuirii si chiemand la calea adevaruluipe ceice zaceau panit acum in Intunerecul ignorantei pagAne.

Dui:a aceasta introducere, papa repeta faptele, de cari afbst informat de arhidiaconul de Zala si prin scrisoarea pri-matului Ungariei. Cativa nobili cumahi (am Wzut ca erau 13Tmpreuna cu furl lui Bortz) au ajuns la harul botezului prinministerul lui Robert; un princip$ din Cumania, eu pumeleBortz, cu top supusii sal, doreste sa primeasca credintastina dela arhiepiscopul pritat; deaceea a trimis in chip deo-sebit catre acesta pe unicul sau fiu, intovarasit de fratii pre-

lucratori In sever sul Do-mnului din Cumania -, rugandu-1.sa mearga la dansii in persoana spre- a le arata calea vietiisi a-i aduce la cunostinta adevaratului Dumnezeu,

Trecand apoi la rugamintea arhiepiscopului de Strigoniu,ii schirnba votul pelerinajului In Palestina, d'andu-i vole sapiece In Cumania si fn- tara vecina a Brodnicilor, a caror In-toarcere se nadajdueste; si, fiindca autoritatea are a mare va-loare in ochii acestor doua popoare, papa 11 numeste delegat

-apostolic in tara Cumanilor si a Brodnicilor; ca atare, in ca-litate de reprezentant al SfAntului Scum, el are imputernicireade a predica.in aceste tari, de a boteza, -de a ridica biserict,a hirotoni preoti, a institui episcopi si, to genere, a face totce priveste cultul si raspandirea credintei.

In concluzie, Gregoriu IX Il asigura pe Robert ca I-adat bucuros aceasta putere, atat din pricina binelui mai mare-ce urmeazA din aceastA delegatie apostolicA, In comparatie cuun pelerinaj in Palestina, cat y din cauza ravnei apostolicea arhiepiscopului

Astfel, drumul e deschis peritru. apostolatul lui Robert inCumania si tara Br9dnicilor. Thainte MO de a Incepe acestcapitol, st ne oprim putin la- acesti Brodnici, pusi In legaturicu activitatea vijtoare a delegatului apostolic.

1) Hurmuzaki-Densuvianu, D'ocumente I, 1 (Bucarer188,1r1.02. Pfeiffer, op. cit. pag. 1'79-480. Dec. Nr. 32

crc--

dicatOri,

.

Oman,

www.dacoromanica.ro

- 125 -r

Hotarul apusean al Orli Brodnicilor terra Brodnicorum-se poate determine cu o oarecare aproximatie din diploma

lui Andrei 11, regete Ungariei, data cavalerilor teutoni din TaraBarsei to anut 1222, pentru a ratifica Intre altele si noua cu-cerire a acestora in Cumania. Regele desemneazA teritoriukteuton din Moldova .grin cuvintele: Tara care se Intinde delasfarsitul titrutului Kreuzburg pina la hotarele Brodnicilor') ".tim tug cA tinutul ardelenesc al Kreuzburg-ului se afli la

risant de 'Tara BArsei, Intre TArlunga *i Carpatii Moldoveicu cotitura spre Muntenia 2). Aici era sfarsitul tinutuluiKreuzburg", ler Mara claruitA de Andreiu 11 cavalerilor teutoni,se Intindea de aici spre rAsArit Ora la hotarele Brodnicilor.Prin urmare, nu se poate afirma ca tara Brodnicilor se aflalanird hotarele tinutului Kreuzburg" s'au cfi se marginia cuArdealul, deoarece diploma din 1222 ne arati famurit, cA intrehotarul Kreuzburg-ului-si tare Brodnieilor *e gAsia la mijlocteritoriul moldovenesc al Teutonilor; cu aceasta se clatina *iteoria Brodnicilor In Ardeal3). Astfel terra $rodnicorum" ntise mArg n a cu Transilvania, ct trebuie,cautatA mai Incoacein interwar' Moldovei. Un Ounct de razim In aceasta privintke tocmai teritoriul din Moldova al cavalerilor teutoni, desprecare stim cA se intindea din Carfohti pAna la S ret; si cum la_hotarul risAritean al acestui reritoriu -e arfrtata tare Brodni-cilor, urmeaza ca' termini 8rodnrcorunt" coincide cu Siretul..DupA alungarea cavalerilor teutoni Infiintarea episcopieicumane, Intreaga cucerire teutona din pArtile noastre alcAtuiadieceza episcopului Teodoric al Cumanifor; *Om Insa ca, InMoldova, pamantul acestui episcop era cuprins Intre Carpet',

SiretA); ale ci hotarul risaritean al tariff Brodnicilor cade

2) Hurmuzaki-Densuliafiu, Documente I, 1 pag. 75: etfine terrae Cruceburg terram, quae yacht usque ad terminos.Prodnicorum (addiclimus)..

2) Cf. studiul nostru Istoria catolicismului In Moldova,epoca teutona, cap. IV in Cultura Cr-qtina'i. IX (Blaj 1920) 148 -9ci cap. V, ibid. pag. 152.

8) Amandoua parerile se gasese in opera poatuma a retgretatului Dr. Aug. Bunea, Incercare de istoria Romanilor pitala 1382 (Bucurelti 1912) 129.

4) Rogerius, Miserabile carmen, cap. 20, ed. SchwandtnerScriptores rerum Hungaricarum in fol., I (Viena 1746) 302Zetech Seret = Sirer.

si

pi

www.dacoromanica.ro

- 126 -

cu siguranta la Siret, care eta totodata, pentru scurti vreme,grani(a extrema a suveranitatii maghiare. Astfel Bela IV puteascrie, la 1254, catre papa Inocentiu IV, ca xegatul unguresc eIncanjurat la reisarit de Galifia (Haliciu), Cumania taraBrodnicilor, iar spre miazazi de Bulgaria1). Din marturiaaceasta, combinata_ cu diploma din 1222 si eu faptul ca taraTeutonilor se intindea spre rasarit !Ana la Siret, concludemca tara Brodnicilor incepea -cu malul stang al acestui .raua era asezata mai molt In sudul Moldovei, Ianga Siretulinferior 2).

Cu privire la nalionalitatea Brodnicilor, punctul de ple-care de pans acum a Post bula din 1222 Inter regalia ex-cellentiae insignia", prin tare Honoriu III (1216-1227) con-firma diploma din acelas an a lui Andreiu 11, regele Ungariel.Pe and in hrizovul acesta din urma cetim ca regele da ca-valerilor teutoni tare quite vadit usque ad terminos Prodni-corumT, in bula confirmarii e vorba de tam quae proceditusque ad terminos Blacorum9°. Faptul ca in actul papal,care reproduce cuprinsul diplomei lui Andreiu II, numeleBrodnicilor e Inlocuit cu cel al Vlahilor a tmpins pe Hun-falvy sa emits parerea ca Brodnicii sunt de nationalitate ro-mana5); parerea lui Hunfalvy a devenit teza sigyra la RaduRosetti e), canonicul Bunea l) i Romul Candea, care citeazipentru aceeas teza si pe dl N. krga9); D. Onciul, luand In

1) HurmuzakiDensusianu, Documente 1, 1 pag. 260 sus:Regnum Hungariae... d versis infidelium genertbus circumsepium,ut pote Ruthenorum Cumanorum, Bradmicorum a parte orientisBulgarorum et B?znerrzium haereticorum a parte meridiei.

2) La aceeas concluzie ajunge si D. Onciul, Originile prin-cipatelor romane (Bucuresti 1899) 89-90.

8) HurmuzakiDensusianu, Documente I, 1 pag, 75;4) Idem, ibid., pag. 77.8) Hunfalvy, Die Rumanen and ihre Ansprfiche (Wien

Teschen 1883) 83.Radu Rosetti, Brodnicii, In Revista noui, III (Bacuresti

1890) 61.7) Dr. Augustin Bunea, lacercare de istoria Romani lor

pita la 1382, scriere ,postuma, ed. Academiei Rom. (Bucuresti1912) 129.

8) Romulus Candea, Der Katholizismus in den Donau/fir-stentilmern (Leipzig 1917) 3, nota 2: Prodnici oder Brodnics: shadRumanen.-Vgl. Iorgao Gesch. des rum, Volirs I S. 133, 138.

si

si

°)

www.dacoromanica.ro

- 127

consideratie si numele slav al Qrodnicilor (brod = vad, brod-nic = locuitor pe vad sau Tanga un rau mai mare), tine caleade mijloc,*afirmand ca Brodnicii erau o populattune mixtd,tompusa din Romani st Slavi9, pe and istoricii rufi sustinnationalitatea ruseasca a mult discutatulul popor2).

Nu se poate tigadui, ca atat teoria lui Hunfalvy si aistoricilor no§tri, cat ci aceea a scriitorilor ruTi inspire multe§i. serioase nedumeriri, marite simtilor prig slabiciunea, si de-seori neseriozitatea, dovezilor pe cari se razima amandouitezele. Mai Intaiu e sigur ca nici Romanii, nici Rulii nu erau.nomazi in aceasta epoca §I^ In aceasta parte a Euiopei. Brod-nicii insa prezinta toate semnele unui popor nomad, mutan-clu-se din loc In loc, Intocmai ca. Mongolii Cumanii. Intea-devar, la 1147, cand_ sunt amintiti pentru prima data In analelerusesti 3), ei apar tocmai pe malurile raului Oca, afluent atfluviului Volga, alituri de Cumani, ca aliati ai printului rusSviatoslav4); la 1186-7 ii intalnim, tot alaturl de Cumani, caaliati ai Ylaho Bulgarilor, in lupta Impotriva Bizantului, din-colo de Dunare5); la 1222 Si 1254 Cara for e indicate in sudulMoldovei, Tanga Siretul inferior, cumam aratat mai sus; la1223, ii gasim tocmai la Calca, Tanga Don, ca aliati ai Mon-golilor, luptand impotriva Rufilor i Cumanilor, nub condu-cerea voevodului" for Ploskinia ). Astfel i, vedem cand lamarginea rasariteani a Rusiei, cand In fundul Cumaniei,ocandIn Moldova, cand -In Bulgaria imperiut bizantin; acuma aparla Oca Volga) acuma la Siret, acuma 'n Balcani, acuma laCalca si Don; odata aunt aliatii Ruqllor, odata ai Cumanilor,.odata ai Mangolilor impotriva celor dintaiu, odata iaril aiValahilor §i BulgaOlor. Chiar Karamsin, care-i socotecte deRu?i, e slit si constate aseminarea for cu popdarele barbare§i nomade, adangand ci dudeau o vieata salbateca 7) ". Cu

') D. Onpiul, Originele principatelor, pag. 90,2) Idem, ibidem, pag'. 238-9 nota 28.8) Mem, ibid., pag. 89 qi 238 nota 25.4) M. Karamsin, Histoire de l'empire de Russie, traduite

par StThomas et Jauffret, II (Paris 1819) 274, Cf. notaprecedents.

9 D. Onciul, op. cit., pag. 89 238 nota 26.Idem, op. cit., pag. 90-1 4i 239 nota 29. Si pe noteze

Ca Mongolif nu trecusera fines Niprul, cum am aratat in alt loc.Karamsin, op...cit, II pag. 274.

-si

sisi

si9 www.dacoromanica.ro

-.128

greu se pot aplica acestea Ia Romanii din Moldova, Afarade aceasta, to epoca despre care vorbim, atat Rusli cat siRomanii erau cre ,stint, pe and Brodnicii stint aratati ca pa-gani. Astfel la 1227, Gregoritr 1X, In scrisoarea expusa lainceputul acestui capitol, pune pe Cumanii pagani in aceeaslinie iru Brodnicii, a caror convertire se nadlijdueste, iar dele-gatul papal e trimis si la acestea pentru a-I aduce Ia cuno-stinta adevaratului Dumnezeu 1). Deasemenea, in scrisoareadin 1254 a regelui Bela IV catre Inocentiu IV, Brodnicii -suntuumiti pdgani (infideles), alaturi de Cumanii pagani2). Con -eludem, aKdar, ca Brodnicii nu aunt Hie' Romani, nici Rusi..Care 'e deci nationalitatea Brodnicilor? Credem ca Brodniciinu sunt decat un trib din neamul turcesc al Perendicilor,despre cari vorbeste cronica lui Nestor 9, si cari sunt aratatica un popor nomad de semintie turceasca Ei Incuiau pemalul stang al Niprului i ati jucat un oarecare rot In ras-boaiele civile ale printilor ru.si In veacul al XI -lea. Invinsi deVladimir Monomahul, ei devenira tributari Rusiei. Numelefor dispare cu-veacul at Xl11- lea4) ". Locuind la vadurile Ni-prului, Berendicii au fost numiti de catre Rusi grodnici, numecare li-a r6mas si la vadurile Siretului In Moldova de sud.

Venim la dovezile celeilalte pareri. Temeiul principal pecare s`e razima teona nationalitatii romane. a Brodnicilor etaptt.01 a papa inlocueste numele Brodnicilor din diploma luiAndreiu II prim cel al tllahilor. Argumentul acesta a cazutInca Ia 1892, and Zimmermann si Werner .au publicat lextulcritic al bulei din 1222,In care nu se mai teteste B(acorum"et tot Prodnicorum9m, a§a ca nu mai poate fi vorba de o.inlocuire a numelui. Afara de aceasta, D. Onciul mai aduceurmatoarele semne pentru pretinsul romanism, cel putin in

1) Harrnuzaki--Densusianu, Documente I, 1 pag. 102.2) Idem, lb d., pag. 260 sus. Vezi cap, acesta, uc4a 6.

Daca Ruq i din Galicia (Rutheni) sunt creOini, Brodnicii trebuie-si fie pgJani, cari numai fa Cumani nu se poate ap fcaversa infidelium general.

3) Nestor, Cronica ruseasca, cap. 86, ad an. 6613 (= 1105),82, ad. ani 6605 (=1097), ed Leger pag. 221, 208 si 204..4) Louis Leger, Chronique dito de Nestor (nris 1884),.

diationarul deia urmi ad vocern gerenditches, pag. 275.ci) ZImmermannWerner, Urkundenbuch zur Geschicht

der Dthitschen in Sjebenbargen I (Hermanstadr-1$92) 3.

*di-

cap.

www.dacoromanica.ro

i2parte, a Brodnicilor: faptut--ca Brodnicii stint deosebiticapopor §i de Cumani 9i de Ru§i, cum §i cA ei ajutA pe Asa-ne§ti In luptele acestora cu Byzantinii, lupte la cari au luatparte §i Romanii din Tara Romaneasca, ar indica a Brodniciidin Moldova meridionalA erau Romani 1) ". Dar, faptul cABrodnicii sunt deosebiti ca popor §i de Cumani §i de Ru§i"dovedeste oare cA ei sunt Romani? Nu exista atunci, afarAde Cumani li Ru§i, gild un alt popor ? DacA, apoi, partici-parea for alituri de Romani la luptele impotriva Bizantinilor,ar indica ca ei sunt Romani, atunci cu acela§ drept am puteaconclude ca §i Cumanii §i Bulgarii erau Romani, deoareceacestia au ajutat in mai mare mAsura pe Asane§ti in lupteleacestora cu Bizantinii. Argumentul e bolnav deci de un ni-mis probat: ergo nihil probat". Dealtminteri, prezenta for inBalcani se explica din legaturile ce he aveau cu poporul Cu-manilor. DacA, in sfar§it, la Calca (1223) el trec, sub condu-cerea voevbdului for Ploskinia, pe partea Mongolilor impotrivaRulilor li Cumanilor2), aceasta nu dvvede§te cA ei sunt Ro-mani. Numele de voevod, dat lui Ploskinia de analele ruse§ti,nu 'nseamnA, cum observa chiar D. Onciul, decat numai con-ducAtor In timp derAshoiu 8); §i Constantin Porfirogenitulnumise pe Lebedia voevod al Ungurilo dela Volga'): nucumva li strAbunul lui Arpad era Roman? A preface apoi pePloskinia al-analelor ruse§ti to Ploscanea li a vedea Intr'tnsulun Roman, ne pare un joc filologic, fArA altA valoare decataceea a unui haz. Cu metoda aceasta am putea ajunge laidentificarea nationalA a Cumanilor cu Romanii. SA ramanemdeci la fapte pozitive. CA posesiunea Prepostfalva (Probst-dorf, Pro§tea), din sus de Media§ langl Tarnava, se numia, la1359, Prodnik5), si ca langa Sibiiu tntalnim, la 1223, o mo§iecu numele de terra Borothnik"), nu dovedeste nationalitatea

1) D. Onciul, Originile, pag. 90.2) Idem, ibid., pag. 90 1 gi 239 nota 29.9 Idem, ibid., pag. 91.') Constantinus Porphyrogenitus, De administrando imperio,

cap. 38: -Ungaria Veche se numia Lebedia ci,,-rii roii irediroviloE(1.6(You aurti5v.

1.") ZimmermannWerner, Urkundenbuch, II (Hermannstadt1897) 170. Dr. Augustin Bunea, Inceroare de istoria Romanilor(Bucureqti 1912) 129.

9 Hurmuzaki-tDensuqianu, Documente, I, 1 pag. 79: terraBorotnic va fi o modificatie dupa fonetica ungureasca: Borodnic= Brodnic; Onciul, Originele, pag. 239 nota 28 ih fine.

www.dacoromanica.ro

13O

romana a f3;odnicilor; nici nu s'a dovedit pang "acuma cAacele numiri din Ardeal sunt in legitura cu neamul pagan sinomad al Brodnicilor. Acele numiri din Ardeal sunt amintiridin epoca slavona, iar la Slavl brod Inseamna vad fi brodnicar Insemna locuitor pe vad sau langi on 11119, faro a se de-termina na(ionalitatea acestui locuitor;- astfel numele in sinenu dovedeste nimic cu privire la nationalitate. Din acelasmotiv, numele de Brodnic, dat de Rusi poporului despre carevorbim, nu dovedeste ca el e de nationalitate ruseasca, pre-cum numele de Polovfi (locuitori ai jesului), dat Cumanilor,nu dovedeste ca acestia ar fi fost Slavi;

6. Misiunea a treia la Cumani.

Avand toate imputernicirile trebuinbioase, Robert pleacato Cumania. Misiunea aceasta e plina de stralucire, !nand partela dansa cei mai marl demnitari bisericesti de sub coroanasfantului Stefan. Inteadevar, pe langa arhiepiscopul de Stri-goniu, care era totodata primatul Ungariei si acum delegatapostoli_,c in Cumania, mai vedem in aceasta ruisiune trei epi-scopi: S' artolomeu de Cjnci-Biserici (Pecs, Fiinfkirchen), Bar-tolomeu de Vesprim si cunoscutul Rainald de Transilvania.2)De aici putem conclude la un mare numar de preoti, cari In-tovarasiau pe episcopii for In sfanta misiune. Rainald e acelas,care ridicase pretentii de jurisdictie bisericeasca asupra teri-toriului cavalerilor teutoni in Ardeal. Atat el, cat si primatulsi episcopul de Vesprim, erau de origine francez5.9 Cu acesimarl demnitari bisericesti se Gni si ravnicul print de coroanaBela, rex junior, mai pe urtna regele Bela IV, fratele sfintefElisabete, fiul cel mai mare al Atli Andreiu II.*)

Misiunea a trecut Carpatii, intrand In Cumania, asa abotezul marelui print cuman Bortz-Membrok va avea loc nuin Ardeal, ci In Cumania, dincoace de lantul Carpatilor. Aceastane-o spune lamurit papa, dupe informatiile oficiale primite

') D. Onciul, Originele, pag. 90. Dealtminteri, numele deBrvd, Brady se intfimpi-nA toarte des in raffle slave.

9 Albrici monachi Trium Fontiuki Chronica, ad. a. 1241,ed. M. G. S S. XXIII, 920; Pfeiffer, op. cit., pag. 179.

3) Pfeiffer, op. cit., pag. 78.4) Hurmuzaki Densusianu, Documente 1. 1 pag. 108 Nr.

LXXXIII.

-

www.dacoromanica.ro

- 131 -

dela Robert; a§a avem scrisoarea din 21 Martie 4228, In careGregoriu IX,...felicitil pe tanarul Bela ca a intrat, ImpreunA cuarhiepiscopul de Strigoniu, in tam Cumanilor "'). Astfel textuldin Magnum Chronicon Belgicum: Quo facto, abiit arhiepi-scopus ultra silvas, in occursum patris illius"2), trebuie inter-pretat In sensul cA, nu mutt CIO botezul tanArului printcuman, arhiepiscopul Robert s'a dus dincolo de mun(i, adecaa trecut munrii, venind in Cumania.

Pe de altd parte, i primp! Bortz-Membrok se apropiatot mai mutt, cu supu,ii sdi nomazi, din pArtile Niprului inspreMoldova, insotit de misionarii dominicani, astfel a arhiepi-scopul §i ai sai au intrat In Cumania spre intampinarea"marelui print Bortz-Membrok: abiit in occursum".9 Intalnireaa avut toe in Moldova, poate undiva pe Milcov, unde se varidica incurabd episcopia Cumanilor. Din stirile ce ne-aurAmas putem conclude ca Intalnirea a fost, cordials, afa ciftrebuie sit eliminam din context observatia dlui forge: Cu-manii, sub amenin( area sabiei, se botezarA cu grAmada"), observatie care nu is in seams uriasa muna a dominicanilorpentru pregAtirea acestui act atat de solemn in istoria Cu-manilor.

Arhiepiscopul Robert boteazd deci pe marele principeBortz-Membrok, pregAtit §i convertit de fratii predicatori:Bortz a fost convertit la credinta lui Hristos de citre fratiidin ordinul predicatorilor V botezat cu multi oameni din nea-mul ski de catre domnul Robert, arhiepiscop de Strigoniu,hind de fats Bela, rex junior al Ungariei, fiul regelui Andreiu").Cum vedem In acest document, Bela a asistat chiar la botezul

1) Idem, ibidern.2) Pfeiffer, op. cit., Doc. Nr. 31, pag. 178-9. Explicatia

din parantrza In Trausilvaniam" n'are nici un inteles.a) Magnum Cronicon Belgicum, ad. a. 1220 (gre0t), Pfeiffer,

op. cit. Doc. Nr. 31, pag. 179.a) N. lorga, Istoria Bisericii romineqti, I. (Valeniidemunte

1908) 16.a) Emonis Chronicon, ad. a. 1226 (recte 1227): Eodem

anno Boricius, quartus de maioribus principibus Chunorum, quosTheutonici Walerin vocant, per fratres de ordine praedicatorum-ad fidem Christi conversus est et baptizatus est cum muftissuae gentis hominibus a domno Roberto, Strigoniensi archi-episcopo, praesente Bela, iuniore rege Hungariae, filio regisAndreae. Pfeiffer, Doc. Nr. 34.

www.dacoromanica.ro

132

printului cuman, qi anume In calitate de naT, In numele luiAndreiu II, care se bucura foarte mult de Intoareerea la cre-tinism a marelui Curran.')

Cu prilejul botezului, Bela conferi printului cuman cafeud un teritor de dincoace de Carpati, donatiune intAritimai pe uraoi de Andreiu II fi de papa la 1229.2) Tara aceastatrebuie cautati In acea parte a Moldoveili Munteniei pe careo cucerisA Teutonii 1 pe care, dupa alungarea acestora, Belaoluase In stApanire.

Cu Bortz primesc botezul li o mare multime de Cumani,nu sub amenintarea sAbiei, ci pregatiti §i convertiti s1 ei prinmunca apostolica a fratilor predicatori. 9 NumArul Cumanilorbotezati e redat prin multi homines"), magnus numerus vi-rorum ac mulierum"5), non parva multitudo Cumanorum"); unalt izvor determine §i numArul: baptizati sunt, Deo dantequindecim millia "'). Doi print' cumani i vreo 15'000 de su-pu0 convertiti fi botezati: iatA o frumoasa rasplatA pentrusudorile 91 sangele vArsat In Cumania de misionarii sfantuluiDominic.

Amandol printii, tatAl fi fiul, au dus, dupa primirea sfan-tului botez, o vieatA inteadevir creltineasca. Burch, fiul luiBortz-Membrok, a adormit in Domnul cAtiva ani dupi b_otez;el ratline statornic In mArturislrea adevaratei credinte; Inaintede moarfe s'a spovedit li a primit sfanta ImpartA§enie, dui:4obiceiul cre§tinesc, din mlnile fratilor predicatoii. A fost

1) Commentariolum din 1259 scrie a insusi Andreiu i-afost nas, Pfeiffer, Doc. Nr. 1, pag. 145. Textul tholes . dupaobiceiul Bisericii de a admite nasi delegafi: guod quis per alium.facit, per se fecisse censetur.

2) Hurmuzaki-Densusianu, Dooumente I, 1 pag. 1-1.3_ Ns..LXXXIII.

5) Mamachi, Anales ordinis praedicatorum I (Romae 1893)XV, Pfeiffer, .op citit. Doc. Nr. 30 infine, pag. 178.

') Emonis Chronicon, ad a. 1225, Pfeiffer, Doc._, Nr. 34,pag. 182.

5) Mamachi, Annales ord. praed., XV, Pfeiffer, pag. 178,Doc. Nr 30.

8) Gregoriu IX, catre printul Bela, 21 Martie 1228, Hur-muzaki-Dens., I, 1 pag. 108. cf si pag. 111, untie si se indrepteanul: 1228, nu 1229.

7) Magnum Chronicon Belgicum, ad a. -1220 (recto. 1227),Pfeiffer, pag. 179 sus, Doc. Nr. 31.. -4,

-

.

www.dacoromanica.ro

- i33

inmormantat cu pompa In, capela Sfintei Fecioare, pe care ocladiseri fratii, cand erau in mijlocul acestui neane. Astfelsutra un memorlu dominican din anul 1259 1). Acelas izvor neda si miscatorul sfarsit al lui Bortz-Membroc, pe care-1 vedemla 1229 alergand calare In fruntea Cumanilor sai ImpotrivaGalitiei, alituri de trupele lui Bela. A murit si el, dupl ovieati crestineasca, In bratele fratilor dorninicani, cari-1 -adu-sesera la calea vietii. Convins de aberatiunea paganismului sipatruns plan maduva oaselor de adevarul religiei crestine,el se strangea cu groaza la pieptul fratilor predicatori, zicandin agonies Sä se Indeparteze Cumanii pdgani, caci vad landdansii niste diavoli tngrozitori; sa ramana numai fratii (domi-nicanii) Cumanii botezati". Apoi, aducandu-si aminte de ceidoi frati predicatorl (Albert si Dominic) cari au fost ucisi de-Cumani pentru credinta si pe cari i-a cunoscut cand mai erauin vieata, Bortz exclama, cuprins de mirare: Iata-i langamine pe cei doi frati: m'asteapta sa ma duca la bucuriile pecari le-au predicat". continua memoriul nostru zicandacestea, isi dete sufletul cu o bucurie nespusa. A fost Minor-mantat In aceeas capela a Maici Domnului 2).

7. Infiintarea episcopiei cumane. Actele_primului an.

Misiunea lui Robert In Cumania a culminat in numireaunui episcop pentru Cumanii convertiti la credinta catolica.Folosindu-se de imputernicirea primita dela Sfantul Scaun la31 Iulie 1227, arhiepiscopul de Strigoniu, in calitate de repre-zentant al pontificelui roman, numeste episcop al Cumanilorpe dominicanul Teodoric, Intre 31 tulle 1227 si 21 Martie 1228,si informeaza pe caphl Bisericii despre intregul mers al afa-cerii cumane. Scrisoarea lui o putem reconstrui din raspunsufpapii.

Dumnezeu i-a Implinit dorinta, grin intoarcerea la cre-dinta a unei marl multimi de Cumani, pentru cari a si numitun episcop In persoana lui Teodoric, din ordinul predicato-rilorbarbat invatat in legea Domnului sKle o vieata exem-plars". Cumanii au fost pant acuma un popor nomad, popor

1) Cominentariolua, 4 ed. Pfeiffer, op. cit., pag. 144, Doc.Nr. 1.

2) Commentariolum) 4, ed. Pfeiffer, o01 cit., pag. 144-0.Doc. NI% 1.

---

si

Si

www.dacoromanica.ro

- 1.34 .--

rAticitor si neasezat", Uri orase, fArA sate; acum Insa au in-ceput a ridice orase si sate, in cari doresc sa alba si biserici;pentru a-i sprijini In aceasta intreprindere culturala si reli-gioasa, delegatul apostolic roagA pe Gregoriu IX sa -i dea voiea aplica indulgente, pentru aceia cari vor veni In persoana lalucru sau vor trimite ajutoare materiale pentru ridicareaacestor clAdiri. Afars de aceasta, Robert mai scrie despreprimejdia ce ameninta Cumania cresti.nA din partea sultanululdin Iconium si a altar pdvini, cari detin Wile crestine vecineCumanilor; pentru asigurarea crestinismului la Cumani, dele-gatul apostolic cere o cruciata impotriva acestor pAgAni. Peling& primejdia !Agana, Robert mai vorbeste despre altii",cari nelinistesc pe Cumanii convertiti si impiedeca intoarcereacelorlalti. Arhiepiscopul mai informeazA pe papa, cA e n.evoiemare si de acum inainte de frati predicatori in noua plantatiedin Cumania, dar provincialul for din Ungaria se cam Impo-triveste, cu toate cA multi frati se oferA de bunA voie si cubucurie pentru a merge In Cumania; chiar and da, nu-i dApe aceia pe cari Ii cere Teodoric, care-i in stare sä cunoascApe cei destoinici, ca unul ce a fost provincial al ordinului inUngaria timp de aproape cinci ani, inainte de a fi numit epi-cop. In sfarsit, primatul mai aduce la cunostinta lui GregoriuIX si faptul cA la intoarcerea Cumanilor a luat parte si ray-nicul print de coroana Bela, at cArui concurs ar prinde binesi in viitor.

La toate aceste informatii, papa raspunde la 21 Martie1228, prin t,rei scrisori: una cAtre Robert, alta catre provin-cialul dominicanilor din Ungaria, si a treia cAtre printul decoroana. In Scrisoarea cAtre Robert, papa II feliciteaza peacesta pentru increstinarea Cumanilor si aproba numirea luiTeodoric de episcop al Cumanilor Intorsi Is catolicism. RAs-punzAnd apoi la cererile delegatului apostolic, Gregoriu IX iidA autorizatia de a concede indulge* panA la 100 de zileacelora cari vor merge in persoanA sau vor trimite ajutoarespre a cladi biserici si case pentru stabilirea Cumanilor con-vertiti; iar pentru ceice pleaca la cucerirea tarilor crestinedimprejurul Cumanilor, tail detinute de sultanul din Iconiumsau de alti pAgani, precum si pentru ceice pleaca Impotrivaacelora cari nelinistesc pe Cumanii intorsi si ImpiedecA delaIntoarcere pe ceilalti, primatul e autorizat sa dea indulgenteOa la doi ani; predicarea cruciater se va face unde va crede

www.dacoromanica.ro

135

Robert de cuviinta. In sfarsit, pontificele roman ii mai davole sa deslege de cenzura pe ceice s'au facut vinovati deviolarea canonului care apara inviolabilitatea inclividuala aclericilor, afara de cazul cand ar fi urmat mutilare sau moarte;cumca aici nu _e vorba de o calcare a canonului din parteaCumanilor, reiese din faptul ca aceasta deslegare se -refers Ia,ceice pleacd sau au plecat deja in Cumania pro servitio IesuChristi", adeca pentru scopurile aratate mai sus'). A douascrisoare a papii, 21 Martie 1228, e indreptata catre provin-cialul dominicanilor din Ungaria, care-i informat de papadespre succesul delegatului apostolic in Cumania, unde a nu-mit episcop pe Teodoric, din ordinul tau', pentru Cumaniiconvertiti la credinta. Provincialul si fratii din ordinul lui,fiind obligati prin regulele ordinului sä caute mantuirea su-fletelor, trebuie sa fie gata a conlucra din toata inima lasfanta intreprindere a delegatului apostolic si a episcopuluiTeodoric. Dreptaceea, nu-i este ingaduit a face greutati latrimiterea fratilor, mai ales ca multi din acestia se ofera debunavoie spre a fi trimisi la Cumani; nici sa nu stinghereascaamestecul 4ui Teodoric-la alegerea fratilor destoinici, deoareceepiscopul Cumanilor cunoaste foarte bine pe cei destoinici,ca unul ce li-a Post provincial timp aproape de cinci ani 2).Cat priveste scrisoarea adresata printului Bela, papa 11 felici-teaza cs a intrat si el cu arhiepiscopul Robert in tara Cuma-nilor si a colucrat pentru a aduce Ia Dumnezeu o parte destulde mare a Cumanilor, indemnandu-I totodata sa lucreze sideacuma inainte, pentruca opera mareata a incres-tinarii cu-mane s'ajungi Ia bun sfarsit

Acestea-s actele din 1228 privitoare la episcopia cumana.Chestiunea dusmanilor de cari sunt inconjurati Cumanii sidespre care vorbeste papa in scrisoarea adresata lui Robert,este destul de grea si cere o cercetare deosebita, Aici rele-

') Documente I, 1 pag. 111. Anul1229, pus. de Denstqianu, p gresit. In Bullarium ordinis ff.praedicatorum, I (Romae 1729) 27, Nr. 24: Datum Laterani,XII cal Apfilis, pontificatus nostri anno secundoc. Prins Z. V.Lobkowii, Statistik cltr Papste (Freiburg i. Br. 1905) 33, n. 179:Gregoriu IX, 19 Martie 1227-22 Aug. 1241. Deci, scrisoareaatre Robert poarta data 21 Mantic 1228.

2) Hurmuzaki-Densusianu, Documente I, 1 pag. 107, Nr.LXXXII.

Idem, ibid., pag-108, Nr. LXXXIII,

- -

Hurmuzaki-Densusianu,

8)

www.dacoromanica.ro

186

vAm tlumai partea cronologicA: avem deci data sigura a con-,firmard celui dintoiu episcop al Cumanilor, 21 Martie 1228.Numirea lui din partea delegatului apostolic a avut loc lasfarsitul anului 1227 sau lnceputul anului 12281); 1n orice caz,not vom socoti anii episcopului cuman dela confirmarea luidin partea papii: 1228.

8. Biserica Ausmanii Cumanilor.

Din scrisoarea papii catre Robert, 21 Martie 1228, ieseIn relief grija Biserica catolice nu numai de binele sufletesc,dar si de cel vremelnic si national al Cumanilor, aratami Inca°data, a non eripit mortalia, qui regna dat coelestia". Astfel,ea tsi dA toatA silinta de a oferi Cumanilor elementele funda-mentale ale civilizatiei: incetarea vietii nomade, Intemeiereade orase si sate, descalecarea in ele a Cumanilor, Infiintareavietii de stat european, apArarea drepturilor nationale ocro-tirea tmpotriva dusmanilor dimprejur.

Cu privire la acestia din urmA se ridica chestia plinA denedumertri: cine aunt dusmanii Cumanilor impotriva cArorapapa permite lui 'Robert predicarea cruciatei? Documentulpontifical cuprinde douA categorii de dusmani: a) sultanul dinIconiuT §i alti pagani, cari detin tarile crestine vecine Cuma-nilor; aici e vorba deci de pigini; b) dar, afarA de acestia,papa mai Norbeste despre altii, pe cari nu -i numeste prigani

infideles ; ei rasboiesc pe Cumanii convertiti, si impie-decA pe altii sa primeasca credinta crestine 2). Punctul intaiu

1) Dealtminteri, cronicarui. contemporan Albric pune sinumirea la 1228, scriind ca in acest an: Archiepiscopus Ro-bertus Strigoniensis de Huagaria---hovum fecit episcopum inCumania, Theoduicum nominel, Albrici monachi Trium Fon-tium Chronica (M. G. SS. XXIII. 291); Pfeiffer, op. ell:, pag. 807nota 23.

2) Hurmuzaki-Densusianu, Documente 1, 1. pag. 111: profi-ciscentibus ad recuperandum christianorum terras Cumanis vicinas, quas Soldanus de Iconio vel infideles alii occuparunf, aceuntibus contra iilos, qui Cumanos conversos impugnani, et pro-hibent alios ad fidem -christianam venire, remissionem, bienniumtamen non excedentem, iuxta devoionis affectum, quantitatemsubsidii et laborem, quem propter hoc sustinuerint, largiaris, etindulgentiam et remissionem huiusmodi denunties et denuntiarifacias ubi videris expedire.

si

si

www.dacoromanica.ro

1St

fin pare a ptiezenta nici o -greutate deosebita, dulmanul, land"desemnat prin sultanul din !Conine., tar tntre eeilalfi pdErtmidin vecinAtatea Cumanilor convertiti, trebuie al Intelegem sipe Cumanii pdgani poate si pe Brodnicii din sudul Mol-dovei; despre Mongoli nu poate fi Inca vorba. ToatA gren,-tatea cade asupra categoriei a doua, uncle documental nu ile-a nici o indicatie llmuritoare, &fail de notitele generale cadusmanii acestia sunt zreStini, ca ei turbura, nelinistesc sirasboieso Cumanii convertiti si el impiedecl pe cella/11Cumani dela primirea trestinismului, In lipsa de documente,trebuie sa recurgem la neplacutele ipoteze.

Pfeiffer'), Itiandu-se dupl Gyarfas2), crede el e vorba delocuitorii crestini din acele Orli ale Ungariei cart au ajunscontact cu Cumanii imigrati dela not, adlugand ca musafiriiacestia nom,zi si salbateci nu erau simpatici nici duplbotez. Deoarece insi Cumanii convertiti n'au trecut In Un-garia, ci S'au stabilit in pArtile din Romilnia cucerite odatA decavalerii teutoni, locuitorii crestini ai lui Pfeiffer nu pot fideck Rominii, Ungurii §i Sasii arAtati dooumentar fn aceste

Ei bine, et la fie oare acei dusmani primejdiosi desprecart vorbepe papa, autorizind pe Robert sa predite b cruciatlImpotriva.lor? S'o treads cine poatel

Mult mai probabill ne pare pirerea Invltatulur canonicbucurestean C. Auner-8), care sustine ci e vorba de tarulromano-bulgar Asan II (1218-1241), care nu putea privi cuochi bunt pe acefti Vasali ai Ungarieie Intinzandu-se sub-paalele Carpatilor In Muntenia si Moldova, In atarnare decoroana sfantului Stefan, pecand -el nutria de mult pretentliasupra nordulut dunlrean amenintat de dominatia maghiarl.Pe langl acest motiv politic, mai era si altul bisericesc: de0inestatornicul st oportunistul tar al Bulgariei nu denutlaseInca unirea cu Sfantul Scaun, tutus relatiunile /titre Tarn-ova

1) Dr. Nik. Pfeiffer, Die ungarische Dominikanerordens-provinz (Zurich 1913) 81.

Gyarfas Istvan, A IlszKunok tiiitenete, II (Kecskemet1873) 7,22, citat de Pfeiffer, loc. cit.

3) C Auner, Episcopia Milcoviei, la It evista catolica, I(Bucuresti 1912) 547. Nu putem Iasi admits, cu toati staruistadiui D. Onciul, ci imperiul Asenizilor s'ar Ii olntins vreodata leiIn partea de flora a Dunatii; sici tarul Asan avut %drepturi

suveran prepriu ci numai tretenfil.

'pe

li

zis",

-.

in

parti.

11'a

tdewww.dacoromanica.ro

Lli --

9i Roma incepused a se reci, li tendin(a spre desfacere eraslAmuriti; pe de altA parte nici papa nu putea da uitarii atitu-dinea du9manoasra lui Asan fata de imperiul, latin de Con-stantinopol, iar curtea ungarA va fi raportat lucrurile din.,punctul sAu de vedere. Ruptura de mai tArziu cu Ungaria 91Roma par a confirma aceste banuieli. In acest context, se ex-plica, de ce tam( ar fi cautat sa puna stavila propagariicre9tinismului roman", cum scrie canonicul Auner.

Duna un an 9i jumatate, Oregoriu IX dovede9te din noucAtA grija are Biserica 9i de binele vremelnic al popoarelor.La 1 Octomvrie 1229, papa scrie chiar principilor _si poporuluicuman, Wind sub ocrotirea sa libertatea, independenta 9i drep-turile lor, cari au fost iarA9 aticate de catre cineva. Pentrucanoua plantatie, care n'are Inca rAdAcini adAnci, sA nu se usucedin pricina vreunei lovituri turburatoare, am crezut de cuviintis'o inconjuram cu zidul ocrotirii apostolice". Dreptaceea, pon-tificele roman is sub protectia sa specialA persoanele, bunu-rile qi tars Cumanilor, oprind sever ca cineva sa IndrAzneascAail aroga .stdpanire peste vol st fara voastrd, sau a vii im-pune jugul robiei din pricina cd v'a(i tutors la Hristos, hotarindca in frica lui Dumnezeu sd vO bucurafi de toatd libertateavoastrd de mai tnaintea. Spre acest scop, Gregoriu IX con-firmA actul de danie feudal& fAcut de Andreiu II cu consim-timantul fiului sAu Bela, relevand libertatea, imunitatea 91

palnica stApAnire a pamAntului, dui:4 cum a fost prevAzut inbula de _our a regetui ungar, ti luAndu -le toate sub protec-tiunea sa specialA, a9a ci cine se va atinge de ele, se atingede Scaunul Apostolic1).

Pirintele Auner crede cA fi aici, li mai ales aid, e vorbadespre Asan II, tarul Bulgariei2). ComparAnd Insit documentulacesta cu cel precedent, am ajuns la convingerea cA nu sepoate apAra identitatea litre turburAtorul de aici al CumanilorIII durtanul de acolo. Intr'adevAr, in documentul din 21 Martie1228 e vorba de un du9man care nu se bucurd de convertireaCumanilor si care cautd sd Impiedece Increptinarea celorlal(i,pe cand in documentul de fata turburdtorului it convine tn-toarcerea acestor pagan!, deoarece el se face stilpan peste celconvertiti, iar aceFtia devin robil lui; acolo dumanul e ame-

1) HurmuzaidtDensulianu, Documeate I, 1 pag. 112-.0.2) C. Auner, ibidem.

www.dacoromanica.ro

- 139 -

nintat cu o cruciati, aici papa se multumefte cu o poruncasevers; acolo nu se atinge actul de investiture feudala a Cu-manilor, aici Gregoriu IX releva drepturile, imunitatile qi liber-titile prevazute In acel act §i cilcate de cel vizat. Astfel standlucrurile, pare sigur ca In documentul din 1 Octomvrie 1229papa are In vedere pe Unguri. Pentru casa regale a Ungariei,Increftinarea Cumanilor era o mare bucur1e, fiindca prinaceasta tai vedea puterea manta, Intru cat convertitii deveniauvasalii ei; deaceea, departe de a pune piedeci, curtea is parteactive la opera de convertire a acestor pagani; principelemoltenitor reprezinta ca nal; pe Andreiu II la marele botezdin Cumania; regele"Ungariei arata In chipul acesta mareasa bucurie '). Mai ales Bela, care domnia ca rex iunior pestepArtile ardelene§ti 2) tinutul cucerit de cavaleril teutoni InMuntenia i Moldova'), avea -tot interesul de a atrage lacre§tinism §i pe ceilalli Cumani. in bula de our din 1227,prin care Andreiu II §i principele Bela darufau teritoriul teutonCumanilor convertiti, erau garantate toate drepturile, imuni-titile libertatile nationale ale Cumanilor, In cadrele vasali-nth. Se vede insa ca, In rastimpul dela 1227 pia la 1229,Ungurii nu prea respectau aceste drepturi, prefacand tncetulcu tncetul vasalitatea In robie, aka ca principii Cumanilor aufost siliti sa recurga la papa, prezentattdu-i actul de danieregale din 1227 Ili cerand confirmarea lui din partea pontifi-celui suveran; ei se plang cum rezulta din rispunsul papii

cli, fiindca s'au facut crepini, tai pierd libertatea de carese bucura Cumanii pagani: In acest context se tnteleg akade bine cuvintele Jul Gregoriu IX: noprim sever ca cineva

aroge stapanire peste voi (ara voastra, sau sd vd im-pund jugul robiei din pricina td v'ati tntors la Hristoe.

1) Commentariolum de provinciae Hungariae originibus, 4;ed. Pfeiffer, _op. cit., pag. 145: Andreiu 11 implineste (prin Bela).fanctiunea de nas la botezul lui BJrtz-Membrok 'non sine magwo,gaudio.

2) Hurmuzaki-Densusianu, Documente I, 1 pag. 121 NrXCIV: Nos (Bela, Dei gratis rex, primogenital regis Hungariae)positi in Jransilvanis partibue (1231).

') Andreiu II di tinutul acesta Cumanilor oonvertiti, Bela.regis, primogeniti-sui, accedente consensus, Hurmuzaki-Deasu-lianu, Doc. 1, 1 pag 113 Nr. LXXXV11I.

si

Si

si

se-si si

www.dacoromanica.ro

-1409. Organizarea diecezei carmine.

Nimic nu aratA mai bine spiritut desinteresat al lui Ro-bert cleat faptul misiunea in Cumanfa, el seIntoarce acask Vara a pretinde ca Teodoric sA stea sub juris-dictia M. Nu exists nici un document care Si dovedeasca oasemenea atarnare a episcopiei cumane de icaunul arhiepis-copal de Strigoniu, dar din faptul ca noua -episcopie era in-fiintata de Robert, precum si din Impreiurarea ca acesta, Incalitate de ,legatus apostolicus", fusese mai -mare peste. die-ceza Cumanilor, se puteau nakte nedurneriri serioase, mai alesdupa plecarea arhiepiscdpului de Strigoniu. Spre a avea o de-plinA siguranta in aceasta privir4 Teodoric cere o declaratiedin partea SfAntului Scaun, care-i 4i raspunde la 13 Septemvrie1229 1),,hotA'rand ca el i urma0 sir sA nu fie suptiqi altuiadeck numai pontificelui roman, st&nd sub nemijlocita juris-dictie -a Scaunului Apostolic; hotartrea Romei e motivatA prinnumArul crescand al credincioOlor st progresul realizat ineparhie, to urma muncii neobosite a episcopului 2j. Neatarna-rea epistopului cUman era intdiul pas hr. organaarea, interne:1a diecezei lui Tiodoric.

-Deki prin aceasta mAsura se tAia definitiv orice amestecal episcopilor streini In afacerile bisericesti din tparhia cu-mank se pare totuki ca neastamparatul episcop 9) al Transil-vaniei isi aroga jurisdictie bisericiasca peste Ungurii 9i Sa§iiveniti din dieceza lui in partite marginake din Moldova §i Mun-tenia, cum fAcuse si in decanatul de Brasov al cavalerilor teu-toni. Firekte, un asemenea amestec putea nelinikti pe Cumaniicart tineau alit de mutt la imunitatile si libertAtile for atatpolitice cat 1 bisericesti. In asemenea imprejurari, capii forse IndreptarA din nou cAtre primatul Ungariei, rugandu-I sA

') Hurmuzaki Densuseanu, Documente I, I pag. 112No, 87. Bullarium ordinis fratrum praedicatorum, VII (Roma1739) 8 No. 207, Pfeiffer, op. cit., pag. 1,85 6. No., 39.

2) Cum pre fide in gente Cumanorum plantanda sonic tolaboraveris et profecerislaudabiliter, dante Domino incremen-,turn: tuis precibus benignius annuentest ac sutcessores tuoga cuiuslibet subiectione preterquam Romani Pontificis liberoAesse decerninuts et immediate ad iurisdictionem sedis aposto-licae pertinere.

Era tot Rainald; veK.1 Hump -1-4 Dees., bocumente-pae..136 No 106.

el, implinindu-si

to

3Twww.dacoromanica.ro

14i .t-

vi n4 iaral (item* ln persoana la dansil, ca reprezentanf at.Soaunului ApOSiOli-Or a-i Indruma in nevoile- lor si a desavarsi.organizarea diecezei infiintate de dinsul. Acesta Insa, crezan-dull mislunea implinita, cere avizul papii, care-I numeste adoua oars delegat apostolic in eparhia Cumanilor, la 27 Fe-bruarie 12319).

Venind deci RObert iaras in Cumania, Intaia mIsura pecare, o is spre binele cuman lor catolici e tocmai delimitareadiecezei lot. Deqi din documentul privitor la acest fapt stimnumai ciRobert, arhiepiscopul Strigoniului, a delimitat die-ceza Cumanilor in calitate de, delegat al Sfantului Scaun inprovikcia Cumanilor"), a3em totes dovezi Indestulitoare pen-tru a putea -restabili granitele diecezane, cari fusesera stator-nicite in actul official Ineredintat episcopului Teodoric dinpartea delegatului apostolic. Astfel e sigur astazi ca eparhiacumand nu- s'a extins dincolo de Carpati earl despart Moldova$1 Muntenia de Ardeal, cd episcopul Cumanilor n'a avuf vreo-data jurisdictia Transilvaniet, ca Secuimea $i sudul Ardealuluietau supuse episcopului de Alba- Julia, aa ca nici ScauneleSecuilor, nici Tara Barsei n'a stat vreodatd sub jurisdictia bi-sericeased a epjscopiei cumant, care se 'ntindea, in aceasta di-ratie, numai pdnd la Carpati 9. Deasemenea e sigur_ a Teo-doric n'avea nici o putere dincolo de Olt, inBanatut Severinu-lui, cad -la 16 Mai 1237, papa Grigoriu IX, scriind dominica-nilor din acest banat, le cra vole- si binecuvinteze palele al-tartilui, odajthile preole01 sl cimilirele fiindca ei n'ay.,-epis-copl, cari se poati Implini aceste functiuni' 4). Cat prive§teMoldova, un izvor contemporan ne da indicatia ca Siretul

1) Hurmuzalci Densuseanu, Documente I, 1 pag.. 113-4Pfeiffer, 189 No. 43.

2) Gregbrin IX cgtre Teodoric, episcppul Cumanilor, 11Octomvrie, 1234. S gnificastt siquidem nobis, quod venerabilisfrater-noster Strigomensis Arliiepiscopus, tunc m provincia Cu-manorum apostolicae sedis legatus, tuans diocesim limitans...

3) Dr. Augustin Bunea, Incercare de istoria Romanilorpang ja 1832, qd. Acad. Rom. (Bucure§ti 1912) 181-4. Vomreveni.

4) Bullarium ordinis fratrum praeclicatorum; 1,1 pag. 153-4.Na- 116. www.dacoromanica.ro

142

forma grantta rdsdriteand a eparhiel cumane1). In sfArlit, die-ceza Cumanilor cuprindea teritorlul dAruit ca feud de catreAndrei H Cumanilor convertiti la religiunea catolic e §tiut

cl acest teritorlu e identic cu acel cucerit de cavalerilteutoni In Muntenia #i Moldova 91 desemnat In documentelevremii titulatura regelui uagar s) sub numele de Cu-mania"; fad, e 9tiut cA Teutonii cuceriserA de fapt Munte-nia de nord dela Olt pail la Siret 9i Moldova cuprinsa Intreacest rau i Carpati; urmeaza deci cd acesta era 91 tntindereadiecezei cumane.

Poporuf nostru catolic din Moldova e de o tenacitateformidabila In traditille sale. In opera de organizare a pri-me] dieceze catolice la not, delegatul SfAntului Scaun a avutde luptat Impotriva acelorati gre9eli pe cari le tntAmpiniastazi episcoput de la9i. Intr'adevir, Robert e silit, dupa de-limitarea eparhiei, sA la masuri Impotriva amestecului preamare al mirenllor in afacerile bisericott E vorba, Mn 'ndoiallde Ungurii 91 cari, din vremea cavalerilor teutoni, cur-geau necontenit In Moldova 9i Muntenia, 91 cari, stabilindu-seth satele 91 targurile noastre, aduceau de aiurea preoti secu-lad pentru nevoile for suflete9ti. BogAta9ii #i frunta9ii for pri-cinuiau multe nepliceri bietului episcop diecezan prin faptulcA-91 arogau dreptul de a alege preotl pentru comunitatile tor,prezentind lui Teodoric capelani" streini, pe cari acesta nu-iputea cunoa ;te Indeajuns. Spre a pune capAt acestel atari delucrurl, care turbura bunul mers al eparhiei, delegatul aposto-lic lua Intartrea ca alegerea 91 numirea preotilor la bisericiledin diecezA sA depindA numai de ordinariatul local, a9a canici un mirean sa nu mai poata prezenta capelani" pentrupAstorirea comunitatilor, facAndu-se o singura exceptie In favo-rul acelora, cari prin jertfele for materiale, 91-au dobandit drep

Rogerius, Miserabile carmen, cap. 20, In fine, ed. Schwan-dtner, Scriptores rtrum Hungaricarum, in fol., I (Viena 1746)302: Aochetor autem cum aliis regibus (Tartar's) fluvium quiZerech (Seret) dicitur transeuntes, prevenerunt ad terram epis-copi Comanorum.

3) Bela IV diruevte mai pe urtni acelaq jinut cavalerilorIoaniti: a fluvio Olth et Alpibus Ultrasilvanis totam Cum1niam;Hurmuzala-Dens , Moc. I, 1 pag. 251.

3) Bela purta titlul de mrex Cumaniaee Inca Inainte de aajunge rege al Ungariei (1245); Pfeiffer, op. cit., pag. 8$.

lest,

si in

1)

Sapii,

www.dacoromanica.ro

14#

ful patronatulul asupra vreunei biserici. Mai era §1 neplicutachestie a simbriel trebuincioase pentru sustentarea preotilor,chestie Ipe care Robert o tran§eazA In sensul ca preotii sitprimeascA a patra parte din dijmele biserice§ti. In sfArfit, do-cumentul din care culegem aceste §tiri mai vorbefte ti dealte mdsuri luate de reprezentantul papii pentru asigurareabunului mers al eparhiei cumane, adaugand TA toate acesteaau lost trecute Inteun protocol oficial Incredintat lui Teodoric

aprobat, la cererea acestuia, de papa prin scrisoarea din11 Octomvrie 12341).

Robert fusese numit a doua ore delegat apostolic In Cu-mania la 27 Februarie 1231; In Julie 1232, el poarti Inca ti-tlul de legatus apostolicus "'), dar la 11 Octomvrie 1234 evorba de dAnsul ca de un fost delegat at Sfintului Scaun Inprovincia Cumanilor" 3).

In marea opera a organizaril diecezane, nu se putea trececu vederea nici chesttOtea bisericit episcopate. La- inceput,Teodoric se va fi lolosit de capela claditA de fratii domini-cani, probabil pe Milcov, capelA in care fusese Immormantatprintul Bortz Membroc cu finl situ'), cari n'au ajuns Si vadA

Scrisoarea lui Gregoriu IV catre Teodoric, episcopulCumanilor, 11 Oct. 1234, Hurmuzaki Dens., Documente I, 1 pag.130 No 103: Significasti siquidem nobis, quod venerabilis (raternoster Strigoniensis Arlrepiscopus, tutu in provincia Cwmanorumapostolicat sedis legatus, hams diocesim limaans, perpetus statuitobservari, quod nail laico, patrons excepts's, in ecclesiis twat cho-ctssis praesentare liceat caftellanos, et sacerdotes quartam habeantdecimaium, ac quaedam aha, prout in ipsius litteris inde con-fectis plenius dicitur contineri, quae eontempta periculum,custodita salutem pariunt animarum. Nos itaque fraternitatistuae precibus inclinati, quod per eundem legatum super hiisrite ac canonice factum est, ratum habentes, auctoritate aposto-lica confirmamus et praesentis patrocinio communimus.

0) Pfeiffer, Die ungarische Dominicanerordensprovinz (Zu-rich 1913) 84-36.

3) Vezi mai sus nota 11.4) Comentariolum de provinciae Hungariae originibus, 4

ed. Pfeiffer, op. cit., pag. 144: In capella beatae virgin's, quamfratres in eadem gente comorantes, ut se ibi aliquanda coiiige-rent". edificaverant, hornorifice est sepultus. pag. 145: et incapella beatae Mariae Virginia supra memorata traditur sepulturae.

§i

1)

www.dacoromanica.ro

tbareata catedralli.ce se -va-- ridica incurand in oil;e1u1 Mir-cow sau Milcovia, in apropierea raului ca acela; nume. Pet-tru cladirea acestei catedrale, episcopul Curnanilor se puseseIn legatura cu Jacob de Praeneste, delegatul Sfantului Scaunin Ungaria, rugandu-1 se intervina la- Bela, vRegele Cumaniei ;ca, dupa pilda strabunilor sal, cad- au semanat Ungaria cubiserici marete, se Ingle si In dieceza Cumanilor o bisericaepiscopal/1 vrednica de un rege. al Cumaniei. La starulnta de-legatului papal, Bela se legs printr'o fagaduin(a solemna civa implini dorinta lui Teodoric, dotand totodata noua cate-drala cu posesiuni' paste. Cum regele tot amana Implinireapromisiunii, Teodoric. recurge la papa, care, la 25 Octomvrie1234, comunica lui Bela ordinul pontifical pentru cladirea ;idotarea catedralei cumane-1)1 Porunca Rome! n'a fog zadarnica:Bela ;i-a implinit fagaduinta, aci la navalirea Tatarilor (1241),episcopul Cumauilor avea o catedrala bine dotata cu ,,posse-ssiones, bona et iura"). Pe langA catedrala i un teritoriuintros, Teodoric mai era inconjurat de o frumoasa coroana decanonici, a cari navalirea Mongolilor parte i-a imprattiat,parte 1,-a stans. La 127§ mai dam de un PhiliOpus canonicus

.4) Gregoriu IX atre Bela, 25 Octomvrie 1234, Hurmuz.-Dens., Doc. I, 1 pag. 131, Data trebuie .retitli VIII Kal Nov.

Oct.); Pfeiffer, op. cit., pag. 187,. Doc. No. 41, titlul, sipag. 83. Dupace vorbe§te despre exemplul regilor sfinti ai Un-.garter, continua: Quare proposita nobis spe, quod laudabiliteraemulatus eorumque provocatus exemplis, Cumanorum ecclesiam,ad nos nullo medio pertinentem, sicut coram dilecfo filio nostroPenestrino electu, tune apostolicae sedis legato, prout ex rela-tione venerabilis fratrjs nostri Episcopi Cumanorum accepimus,liberaliter'promisisti, construtre debeas et dotareSerenitatem re-giam rogamus et monemus attepte, in remissionem tibi pecami-num iniungentes, quatenus sicut de lure teneris, plum ptomis-sum huiusmodi executioni regia liberalitate demandans sicecclesiam ipsam construere ac ditare studeas amplis possesionibuset dotare... Nu e deci vorba de 'all, posesiunig (Revista pato-1ica, I, 1912, pag. 645), ci de ' vaste posesiunig,

2) Papa loan XXII cat.:e primatul Ungariei, Avignon, 4Octomvrie 1332, Hurmuzaki-Densu§ianu, Documente, t, 1, pag.622, vorbind despre distrugerea de ratre T5tari (1241) a aeesteiepiscopii, adauga el gi obisirica acesici episcopii a Post distrusidin temeliis., puternicii acelor p5rtk ocupand sposesiunile, bunu-rile 7/..drepturile episcopiei spa ale catedralek Acelaq-luerucoustata la 134; Hurmuzaki-Dens, gyp. cite pag. 5,

(=25

S&"-www.dacoromanica.ro

Ctunsuenele iStre 130-13o9 41; pciegiN# ,fie A04414Cumano canonicus"), der la an nu mai cm n1 yq cog,nib cuman 110 trials'). Catedral4 se FifliCa h ffittet Wir.Pfit-

numitt In documentelp latines$I fifilcovia, :MPS iilispeviensis tau sivttas IIc Plago*.

Tot acolo, do aproptereA r,tulpl C41 SCOW NW, $.0si palatal episcopal, despre a drill existents nu ne mai putemtndoi. El exiptP ivainte ile adirga CA1g4ralEl. InteadevAr,dacA Teodpric, Jacob de Praeneste, papa fj Bela pe IntersseazAcu atata "twit de clAdirea catedralel, idriI a face tact ceamai mica- pomenire. despre tribuffila aniti patat episcopesc, deliera vorba de organizarea deplina a diecezei, aceasta InseamntcA episcopal Cumanilor dispuneg de o repdinti vrednici deo catedralfi egalt. Marii de aceasta, existenta catedralei si acapitulylui, de canonici In cetatea Milcovtrlui supune 'xi:tentsresedintei episcopate to aceeaj cetate. constatat, apoi, ;Aepissopul Cumanilor era ,i senior feudal" avand sul? sine vasalii teritoriu corespunzitor tntre Siret i Carpaji 1); aceastatnst nu

putea fart shaibt si o refediata yrednica de un magnat at co-toanei ungarp. In sfArsit, lag Coctomvrie 4279, papa Nicolaescrie flelegatului apostolic did Ungaria: Cetateasituate la hotaral Inspre naiad, a fost distrust de mutt de cAtrenumitii Thad, si nu se mai afld acolo de vre-o 40 de ani Fimai bine nici episcop, micilocuitori Catolici"). Deck 'episcopulCumanilor a avut, cu. vreo 40 .de ani mai bine Inainte de1279, resedintA in cetatea Milcoviei. Din to,ate acesfea am

C Auner, Episcopia Milcovier, In Revisla tatolica,(Bucurqti 1912).545, izvoarele sub No. 2.

Hurmuzaki Dens , Doc. I, 4 pag. 622 si vol. I, 2 pag. 6:ExtEnctis et defunctis successivis delude temporibos ,cenooksioecclesiae antedictae.

8) klurmeaDens., Doc. I, 1 pag. 622 4i 429 No. 345:ivitasde Mylco, vezi Iorga, iStudii si documente, j-11 Olucure4ti OAPXIX note 2, C. Auner, op. cit., pag. 543

') Cr Auner, op. cit., pag. 545. Rogerius,..-Miserabile car-men, cap. XX, ed, Schwandtner, Seriptores rerum tlungaricarum,

in fol, I (Viena 1736) 392.5) Hunmuzaki-Densusiadu, Documente I, J. pag. 42 9-330:

Cum... civitas de Milko (nu: de multo), posita conrisibusTartarornm, iamdudum per praedictos Tartaro,s destruota 1uerit,nec inibi Epissopiks ,et alii Aatbolici habitatores extitAriskt 9padra-ginta *anis et aMplins iam

ti

fui,

IWO

Miicovulut,

,

si

') 4

2)

fr.

elapsia,

-14

www.dacoromanica.ro

146

eonclus 91 concludem, cu toata critics ce ni-sa facut c A Te o-doric va fi primit dela inceput drept refedirip dela regeleiUngariei unul din burg -uritc rimase goale dupA aluhgarea cayalerilor teutoni, si anume in apropiere de apa MilcoVuluiaici insa nu poate fi vorba cleat de Cetatea Cdrdciunei,carei origins teutonicA o aparA D. Onciul §i canonical Miner.

10. Cleml din eparhia Cumanilor.Cele dintai colonii catolice, cunoscute din documente,

au descAlecat In Moldova In epoca teutoni;, Intre 1211 fi 1225;ele erau compuse din Safi, ljpguri fi SAcui 1). -Hind afezatepe teritoriul Cumaniei cucerite de tavaleiii teutoni, fi desvol-tandu-se sub ocrotirea si administratja aceslora: tie st4teausub jurisdictia bisericeasca a decanulul din 131.afov, pus deSfhtul Scaun peste toatdrtara Teutonilor. De fapt, documen-tele ne vorbesc lamurit, despre popor sr clef catolie, din-coact de Carpati On MOldova_fr Muntenia), stand fn atarnarebisericeasca de arhipreotul sate decanul din Tara barseiAstfel, In lista istorica a ordinariatelor de carir tt atarnat, inscurgerea vremii, poporul fi clerul catolj& din,_Moldova, tre-buie sA se puns in locul IntAiu Decanatul din Tara Barsei,cu refedinta la Brafov.

Am ardtat in alt studiu si relevant din not( faptul capreolli acestor colonii aparfineau clerului ,secular,,, care sta ast-fel la leagdnul catolicismului in Moldova 8), Acestia-s ,1Capel-lanr pe cari dominicanii ti gAsesc, la 'venirea lor, h1 vAileMoldovei, si pe cari bogatafii Unguri fi Safi ti prezentauepiscopului dominican Teodoric, In virtutel dreptului de pa'-tronat, drept ce li se respects si to noua organizatie a cata-licismulul din partile noastre mijlocut for se recrutau9i canonicii catedralei de Milcov 8).

Dad mai vorbim si despre activitatea dominicanilor inMoldova fi Muntenia, e numai spre a pune inrelief cA a-

') Ferent, istoria catolicismului in Moldova, epoca teutong,cap. XIXII, In Cultura Cresting, IX 238-246.

Hurmuzaki-Densusianu, Dot. 1,i. p. 80-1 Nr. 58; p. 88Nr. 65 si 66,

3) Ferent, op. cit., loc. cit., p. 241-2.THurmutaki-Densusianu, op. cit., p, 430, Nr. 103.

-6) Idem, Doe. I, 1 p, 622 91 Doc, 1, p.

Din

2)

2 6.

3).

www.dacoromanica.ro

147

proape toate documentele privitoare la Intaia episcopie deMilcov sunt pline de pomenirea lor, pe cand despre francis-cant cu toatA stAruinfa depusA, n'am putut afla panA acumanici mAcar un singur -document, care al dovedeascA presenta

activitatea for in eparhia lui Teodoric. Ar putea servi a-ceasta sf la formularea unui Argumentum e silentiot. Afir-marea noastra cu privire Ia fratii predicatori ai sfAntului Do-minic, e doveditA pang la evident& In documentata disertatiea pArintelui Dr. Nicolae Pfeiffer'). Dealtminteri si indepen-dent de acest studiu, Intemeindu-ne numai pe docunienteleculese din arhivele Vaticanului si publicate In tail, ajungemla constafarea papii Grigorie IX cA fratii predicatori suntmessis dominicae operarii in terra Cumanorum"2). PAnA sidincolo de Olt, et sunt, do aceastA epoch, apostolii din TaraSeverinului, Ingeri ai pAcii,l cularinii de dragoste cAtre cei dinbanatul Severinului, cra nicii vesnicului rege, a cAror nAzuinfAe de a frAi fad vine de; a dobandi fericirea nesfArsita pentrutoll aceia can se renasc din izvorui botezuluil` 9).

Ne mai puiand plana nici o IndoialA asupra prezenteactivitAtii dominicanilar kli. a clerului secular In dieceza de .Milcov a Cumanilor% rAinane sA sercetam mult agitata che-stie franciscand. facem aeasta numai din punct de vedereistaric, sine ira et studio4.

Chesaa_o restrAngem deocamd4tA numai la perioada cu-prinsA ?titre infjintarea ordinului franciscan 9i distrugerea decitre Mongol' a episcopiei de Milcov in anul 1241. Pireste cAIn aceastA epocA nu poate fi vorba despre fra(ii minori con -ventuali", cAci, ca ordin separat 91 aprobat ca atare de Stan-tul Scaun, Convenlualii n'au ex4tat Inainte de anul 15179);

2) Die ungarische Dominikanerordensprovinz (Zurich 1913)cap. IV... Die Kumanen-Mission unci die Dominikaner (75-92)

colectia de doctimente prtviteire la acest capitol (177-197).Grigorie. IX cAtre primatul Cngariei, 1227, In_Hurmuzaki-

Densusianu, Doc, I, 1 p. 102.is) Grigorie IX cAtre poporul din Tara Severinului, 17 Mai

1237; in Hurmuzaki-Densulianu, op. cit., p. 154-5; 153 N.115;153-4 N. 116. Am aratat ca banatul Severinului n'apartinea la.eparhia de Milcov a Cumanilor.

4) Cf. *Cuftura Creqtin4c nrut 1 din acest an.r) Pia X, citre genera ful Franciscan, 1 Nov. 1909, In Collectsa

aeforum Pit X minoriticas familias respicientiuns (Roma 1910).30 Nr. 2:-)Minores ,conventuales_ profecto, ut corpus distinctum

i

ji

ti0'

,

www.dacoromanica.ro

efarbitlf det1 death*e tingura tanlilie fraticiscana care existsafhtlel 'Oldie flub auttlele de Iffati mai mid ttratreShbrill all ifidlUlni Francl de Asslil. lati deci chestia lutrafBall dfdl frafii filhitiri in Moldova $i Muntenia thainte deOut 1241?

InIfiliri ,13P0 alcittilt de tin pArinte conventual(Ida nal pe cetini: ,E fapt sigtit ca ordinul minorilor

Ftilitelie k Wrung to bacia, pentru predidarea Evan -gheiiei, chlar dela Wain sa tntetheiere, dupicum reieie dinisdid Iiit Offgotie Cam 4ttrrecipit, din 24. futile 1235 1).Mil 161 e VOrbit de herd Datid,-di cui la Moldavia for-Matta la UM !nee*. E 11Murit cl, pe !Mita bula cetjta, semai fate aluzle la tithea prOvindie frantiscani a Daciel. Pe

itorneiit (pfavincid frandistand ft Daciel) se bateazaschematitmut din anal 1906 al pArintilor conventual' din

YMCA% tub otovintialatul lot losif Giorgini, In tare cetim:Milinfitn Mnidovei, In tare intit ttoOri duc povarazilei de mate veaeuti fare Intrertipere, a fost Intemeiata de

dostril S. Prancisc1.1 Prete* franciscaniloreParhia eumafl {1227 1241) se afirtnii Schernatismul

detivetillual pe anal 1015, Sub comisariatul general al Orin-iiftinini tilderit Clpallonif Inflintlindu-se in veactil al X11I-leaepiscopia de Milcov pentru Intoarcerea Cumanilor, au fostintrebuintnti in attanta tinitiune fittlitninori din provintia Un-paritl. lar thiphce tatedtala > #i reqedinta episcopali an fostdisttute tie Tatar) la 1241, gala sufletelor au purtat-o debaba 'seams Tiumal Cm. Pentru actste afirmari nu se aducedblt 8 singtita dbVida [Asa in Iruntea pasajului trades de1301 1 InttlitA to nth .Valde probabile; 'ate dovada In textu4original: sLicet nullum dotumentum positivum prae manibus?abeamus, valde ptobabile videtur primos fratres ab Inno-centi° X119 anno 1245 ad Tartaros et Cumanos miss(); perterram Moldavkarn transiisse: Cumani enim has terras intole-

11) Pnblicat lie V. A.

Vbliet Pandinks, Anal.'Stet. 1st. Bucttregti 1895)mares episcopului Antontraia la Neapole.

Innbtiniu XV na

Urechie, din athiva episcopiei de Iasi,Acad. Rom,, seria 1I tom 16, Mem.CLXV.. Memoriul e serfs dupi teche-de Stefano (1849) pe and acesta mai

ekistat Inca! Trebuie pus Inocentiu iy

ttlfi

Inetnotte,fa 1860,

gfirttltlul

1X:

V

$i arnica

trim pittiarhulhi si in

it

'0243-54),

Iva .-

Halal

www.dacoromanica.ro

149 -,-

bad 1). Lisind la o parte alte citalli, in cari nu se educenits o dovadi noun, relevim- ci pAnA si In discursuri publicese afirmd mereu destul de recent ci aici (In Moldova),chiar de pe timpul sf. Francisc, adici prin sec. al XIII, fiiiSaracu lutui din Assisi au Indurat foamea, lipsa, prigonirea.,.*Rezumam: fratit minori ai stdntului Franclse (mort 4 Oct. 1226)

pdtruns in Moldova chiar dela intemeierea ordinului; el aulost trimi# aid de sfdntul patriarh. care e -intemeietorul aces-tei misiuni; et au lucrat in eparhia de Milcov (1227-1241)pentru iatoarcerea .Cumanilor; iar dela 1241 lpsi ferme solicuram fidelium vs:cran' 3).

Trecind la cercetarea critics a argumentelor pe cari seIntemeiazA tema expusi, mirturisim ci raminem uimili Infate destainuirii ficute de autorul notice' istorice" din Sche-matismul anului 1915: cucernicul autor marturiseste sinter cin'are ,niei un document pozitiv" pentru teza sa, firs ca dinaceasta constatare sA tragi concluzia unei smerite uteri.Lipsa de document pozitiv` e suplinita prin urmitoarea con -Jecturd, pe care autorul o numeste foarte probabili ": la 1245,Inocentiu 11 trimite o delegate din frail minori la Marl ;iCumani; cum insa Cumanti locuiau in partile noastre, urmeazdcd ceidinta (primi) franciscani au trecutprin Moldova la 1240.Spre nenorocire toss, conjectura aceasta se prabuseste, cu toata,probabilitatea" ei, In feta unui document pozitiv', care echiar raportul lui loan de Plano Carpini, seful acelei misiuni.Intr'adevir, renumitul franciscan care se iscAleste ,,aposto-licae sedis legatus, nuncius ad Tartaros et nationes aliasOrientis" ne snune 'Omura ci misiunea a pornit din Boe-oda, s'a coborit in Polonia, iar din Polonia a trecut in Rusia,spre a se pune In contact cu TAtarii de dincolo de Nipru;delegalia franciscana, pornind dela regele Boemiei, se opresteIn Cracovia, de aici .trece is Kiew, §i de aici la Kanew, de

lasand Niprul in urmi, inainteazA prin Cumania de din-

') fr. min. cony., prov. S.Toseph In Roar jia,pro a. 1915 (Iassiis 1914) 10.

5 Vie*, ,revistl redactata de P. P, Con.ventualf, a VIII(1 Sept. 1922, Nr. 9) 135.

0) ScbernatiSfiltil conventual pe 4 49-16, pag. 10.

au

untie,

Schematismus

p1

www.dacoromanica.ro

cob de Nipru plan fundul Mongoliei 1). Ace lat drum e in-dicat §i la Intoarcerea misiunei 2), iar Cumania pe care o de--scrie Carpini In raportul sau, e Cumania de dincolo de Niprutunde era centrul politic al Cumanilor pagan' 3). A§adar, fratirminori, trimi0 de Inocenflu IV la Marl to anul 1245, Il'autrecut deloc prin Moldova.

Mai este Ins& In notita istorica" din Schematismul Inchestie a alts incoherenta, ca sa nu zicem contradictie. Seafirma mai intaiu c primii franciscani ar fi patruns in Mol-dova la 1245, ceace am vazut ca nu-i adevarat; imediat dupiaceasta, se afirma, nici o dovada, cA fratii minori au Iu-crat In eparhia de a Cumanilor, deci Intre 12271251, ca dela 1241 ipsi ferme soli curam fidelium gesse-runt". Daca cei dintill franciscani yin In Moldova abia la 1245,atunci cum se mai poate afirma ca ei au fost aid infra 122791 1241 §i dela 124L pant( la 1245?

Un alt argument, care nu s'a adus, dar se poate aduce,ar fi bula lui Grigorie IX' (1217-1241) Cum hora undecimasit Wei", din 11 lunie 1239, In care cetim: Dilectis filiisfratribus ordinis fratrum minorum, in terras Saracenorum,Paganorum et Graecorum, Bulgarorum, Cumanorum alior-umque- infidelium proticiscentibus 4)...." De aici s'ar putea con-dude ca, pe la 1239, franciscanii ar f lucraf tntre Cumaniidin Moldova i Muntenia, adeci in dieceza de Milcov g Cu,manilor. 'Pentru a nu cadea Mtn) afirmare nedocumentatise impure numaidecit o distinctie: e altceva eavea permispapal de a merge la o sumedenie 'de popoare §i- a fi preVazut,pentru cazul acesta, cu diferite privilegii, altceva a fi defapt ix fiecare din acaste popoare, la un limp anumit,§i a lucra pentru mantuirea lor, Afars de aceasta, existaudoul Cumanii, In mare parte Inca pagine; o Cumanieera dincolo de Nipru, WO Bulgaria paginai o alts Cumanie

Hurniuzakt-bensulianu, Documente 1, 1 p. 235 C. 16.E raportul lui Carpini; titlul pus de Densuslanu e gresitr cumam aratat in Culturet Crotind, XI 194'. D'Avezac, Relationdes Mongoles ou Tarfares Par le here Jean du Plan de Carpin,,Paris 1838.

3) Hurmuzaki-DemUsiaau, op. cit., p. 239 C. 33.Cultura Creating, XI (1922 Nr. 7-8) 194-5.

4) Sbaralea, BuIrariura iraaciscanum, (Romae 1759 269Nr CPXCVI. Inocentiu IV retnnoieste si amplifica bula la 1245,Hurmuzalo-Densulianu, op. cit, p. 220,

16b «-

#i

farAMilcov #i

')

3)

pi

pi

www.dacoromanica.ro

era to Moldova i Muntenia alcatuind eparhia de Mi 'coy aCumanilor, uncle lucrau Dominicanil sub conducerea unui e-piscop dominican. Bula to chestie e un permis dat frafilorminori de a merge la popoarele Insirate i confine mai multeprivilegii pentru cazut acesta. Mai mult nu se poate deducedin ea. Pretenfa reald activitated de fapt a franciscanilorin Cumania, 4i anume in Moldova $i Muntenia ci in aceastd?pocd, trebuie dovedita prin alte documente pozitive, ceeacenu s'a fAcut pAnA acum 1).

Pentru a dovedi faptul algur" ca franciscanii iucreazila not tncd dela intemeierea ordinului, Memoriul din 1860 re-curge la bula lui Grigorie aX Cum qui recipit" dip 24 lunie1235. Bula a, fast data de douA on fara nici o scilimbare:mai tntli la 12 lunie 1234, apoi la 24 lunie 1235,afa case adevereste data dip Memoriul citat2). sigur"insa era nu dovedelte absolut nimic, fiindca nu e deck orecomandatie a frafilor minori catre orhiepiscopi, episcopi,abaft $i alfi prelate` ai -eu scopul ea ace§tia sl-i-primeasca _benigne et charitative", and at Veni Ia clan,ii ciIa credinciosii for pentru predicarea Evangeliei; este totodata

un certificat papal, prin care se adeveresite ca frail' sunt,catolici i credincio0 §i ca top pot avea incredere deplinain ei. Mat si pimic mai mutt. Am cetit 1 recetit bula: nicia aluzie la Cumani, nici una la Valahi, nici un semn ca s'arrefer' si la parfile noastre,, nici o menfiune despre Dacia,desi aceasta n'ar dovedi pin-11c, Cade, prin urmare, temeiulfaptului sigur",

Ramane sa examinam ultimul argument duprins in cu-van,tul Dada. E adevarat ca a existat Inca din prima epoca

istoriei franciscane ,,provincia Daciae", cum grata vechileizvoare,. Mild de acest nume legat de .pAmantul nostru, eranatural ca ni0e *Intl conventuali dela not sA creada, cu ofireascA bucurie, ca prin Dacia se infelege Iva noastra; ci alscrie c1i franciscanii au patruns td Moldova chiar dela Me-

Cfr. Revista catolica, I (Bucuresti 1912) 547, sus.2) Sbaralea, Builarium franciscanum, I (Romae 1759)127-8

Nr. CXXXI si 167 Nr. CLXXIII. Despre locul de unde pornesteserisoarea, vezi Conrad Eubel, Bullarii franciscanii epitome(Apud Claras Aquas 1908) 14 Nr. 133, nota 8. Si se 'ndreptedeal. afirmarea din Revista catolica. 546-7 despre existenfabulef,4

161 ,

ci

Faptul

Bisericii,

si

1)

www.dacoromanica.ro

meierea ordinulul ti ca misiunea catolica din Moldova efiintati de tnsuq slAntul patriarh. Din nefericire insi, s'autnlelat §i cacti prin Dada din latinitatea medievall,fndeosebi a izvoarelor franciscane, nu se Intelege Dacia-Traiand, ci Dania sau Danemarca'). E vorba deci de ,,pro-vincia daneze a fratilor minori, care cuprindea Danemarca,Sveclia Norvegia, §i e arAtatA in lzvoarele franciscane prinprol)incia Daciae, id est Daniae cum Suecia et Norvegia $) ".lespre aceasta nu mai poste IncApeit nici cea mai mica in-11:01A, §i at fi pierdere de tiny §i spatiu si mai inOrAm ladovezi.

S'ar mai putea recurge fi la vicariatul franciscan atBosaiei (vicarla Bosnae), pe langA care intalnim mai tArziu qivicariatul Valaliiei (vicaria Wallachiaer), spre a se concludela venirea Iratilorminori- din Bosnia In Valahia #i Moldova.Dar nici aceasta n'ajuta ohmic pentry .epoca despre care vor-bim. E sigur hoar ca cei dintai franciscani au veniun 'Bosnia,-din provincia Dalmatiel, sub papa Nicolae IV, iar acestainceput pontificatul abia 47 de aril (1288) dupa nimictrea epis-copiei cumitne14)

Dieceza Cumanilor a fost pastorita de preofiseculari frail dominicani. Moldova Muntenia se .desli-pesc, prin noua organizalie, de arhipresbiteratul din Brasov

se pun sub jurisdictia episcopului Teodoric al Milcovului,Deacuma, iici tin episcop maghiar, nic14 decanul din CaraBArsei, nu inai au dreptul de all frrtinde puterea asupra cle-rulul §i popbrului din noua fi bine organizata eparhie ce seintide la poalele Carpatilor.

") ideatitatea Intre Dania si Dacia latinititii medievale 4lost relevata la not de A. a Xenopol, Istoria Rominilor, ed. 2,I (BucureSi 1914) 64.

2) Holzapfel, Handbuch der Geschichte des F1 anziskaner-ordens (Freiburg i. ,13r, 190q) 161. Ieiler, Franziskaner-ordtn,in Wetzer and Welte's Kirchenlexikon2, IV 1652.

2) Holzapfel, _op. cit., p. 160.') Holzapfel, op. cit., p. 244.

18S

fn-

alai; si

Sfarsim.,>-.1 §i

si

si

qi-S

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

EPISCOPIA LOR - UVVG 2020

Documents

Transcript of EPISCOPIA LOR - UVVG 2020