acFo-EfuF.

Renu-DAN SrMroN

ECO-PEDAGOGIA

MORATA

PRESA UNrvERsrru-L CruluuA2020

https://www.libris.ro/eco-pedagogia-morala-radu-dan-simion-PUC978-606-37-0776-6--p13325099.html

iuruI nostnl, Bucuregti:

Routledge, 1993.

.sh. Bucuregti: Editura

oiz,ril, Bucure;ti: Casa

. Rolston" III Phllosoplry

l.tr13.

?,tii. Desprc aiala fericitd,

ge,'1982.

tfitre of human ztalues. J.

' cantent and structule ofL Soc. Psychol. 58:878-

'aris: Aubier, 1958.

hilp,Bucuregti: Editura

lui European, 2016.

i EnoircnmentaMrbe?'71.

i Act $i Politon, 2015.r Hate gardens and tletir Arnerican Geograplry,

igan: Open Humanities

Cuprins

Introducere ....... ................ 5

Individul in nahrri - o specie ameninlatd cu disparifia .....................'..'.'....... 9

Barry Commoner $i cercul care trebuie inchis....... ...... ....9Rachel Carson giPimdztara tdcutd..............".. ................ .. 11Lynn \AtLite Jr., Aldo Leopold gi Peter Singer ..".. . .. ... !2

,,Defectarea" termostatul riscurilor'...........'. " ... ......"...'. ' 16Spa$i urbane de invd;are - dinspre beton catue mai mult verde....... " " 19Aaxietatea adullilor supra-protectivi...................' " '.21'

Etica virtulilor in relalie cu natura............ ... -" " " " " " " 29

Presupusa ,,scard a evoluliei" 9i pozilia de sldbiciune

fali de lumea vegetal5 .. . ....... ...... . """ " '29Virtulile umane in relalia cu natura............. ................ .. .....-............. ""'35Deschiderea ca virtute morald.... " " ' 48Disponibilitatea deplin5 pentru a fi prezent'... .................."-"""" " " " ' 49

,,Misteriosul celXlalt"................... " " " 51Compasiunea ca valoare moral5 in rela;ie cu mediul ................... . " ' 54Suferinfa: dimensiuni metaJi2ice................. " " "" """ 55Martin Heideggel: natura ca resursd ,,supusd-comenzii" " .' " " " " " 57Herbert Marcuse gi desublimarea culturii ..... '. " " " 60Gilles Lipovetsky gi virtualizarea lumii obiectelor..... ......-..-............. .. "' 65

Merleau-PontygiontologiarelafionalX............... ...-........68

Claudia Card gi genocidul ecoiogic............ ....... .... .. " " 70Concluzii ........... "" ""'"72

Iladu-Dan Sinliol']

Viciilcgatederelaliacunatura........... .................................75Viciul ca prejudiciu adus naturii......................"... ............76

1,icomia............. ...................................77Aroganla ........... ................................... 81Indiferenfa ............... 83

Studiu de caz: ,,W alder" , de David Henry Thoreau.Despre retragere citre sine, solitudine si irnersare......................................... g5

Preliminarii la o eLicd a gri'lii in Walden.............. ............ 85DepXgire de sine, pagi inspre naturX......... ....................... 86

Dinspre flecireald inspre interiorizare ...... _.................97Integritatea ca virtute.................. ........................".......... g9Valoarea simplitalii ..................... ................................... 91Noblefe gi sensibilitate... ...................93

Concluzii . .. . .. . .. .. .......... 97Educatia morald pentru sustenabilitate si dezvoltare cornunitard...............99

Cum definim o comunitate umand sustenabild?.....................-................... 99

Despre logica dominirii ......-... .....,.. 100Metafore alt: modernitdlii ................ 101Elemente specifice unei culturi sustenabile ..........-... LO7

Diversitatea biologicd qi grija fali de comunitXgile non-umane ........"-... 108Trdsdturile unei comunitdli sustenabile ........ ................ 109Concluzii, limite;i perspective ale cercetdrii......................-...................... LI2

Educalia expedentiali in naturd................. ........................ 115Origini gi influente ale teoriilor invdJdrii in conturarea teoreticXa pedagogiei experien1iale......... ........... 1j.5

Kurt Lewin ;i invdlarea acgionald.Modelul cie invdtare experientiald a1 1ui John Dewey.......................... 116

160

................................. 75

...........-..................... 7 6

.-............................... 71

Eco,perlagogia morald

]ean Piaget: dimensiuni ale dezvoltdrii cognitivegi formarea judecdtilor morale... "................................. !L7Albert Bandura ;i lrrvdlarea sociaH ..........................."............................ 119

Modelul ecologic de dezvoltare a individului al lui BronJenbrenner .. 120

Paulo Freire gi pedagogia oprimirii ..........."........... ................................I22

Caracteristicile invi!5rii experienliale ........................................................ 124

Irrfluenle rogersiene: vieFrirea existenfiald gi irrvdfarea ca proces fluid..... 128

Educafia expereniiali in naturX ca educalie ecologic5;i morald ........... 131

Cdldtoria Eroului - un construct narativ al dezvoltirii morale in natud... 139

Structura CeHtoriei Eroului ;i semnificaliile eidin prisma educaliei morale in naturd .............-..................................... 141

Critici adresate eco-pedagogiei morale ................... ........... 149

................81

...............83

..............85

.._.._.-..._..._.... 86

............'...... 87

........._.......88

"""" " """" 97

omunitari............... 99

.___...,....,......_.............. 99

.101

100

sFumane ............. 108

............. ro7

.._.._.......... 109

........712

.._....._ 115

€a teoretce..._.._.._. 115

vey.-...-.................... 116

L61

Individul in naturi -o specie amenintati cu disparifia

Deteriorarea mediului inconjuretor face, de cel pufin qapte decenii,obiectul unor dezbateri adeseori aprinse, de multe ori lipsite decunoaqterea substantei conceptuale ori practice a problemei gi care las6n maide fiecare dat5" neexplorate sursele profunde ale numeroaselor dilemeecologice. in spapul public mai ales, schimbXrile climatice srmt prezentatehtu-o note apocalipticS" iar individuf speriat ori dezinteresat de oproblemi pe care el nu o recunoagte cd fiindu-i proprie, o consider5 ca fiindo simpld himerX ori un subiect prea lndepbrtat de interesele sale cotidiene,de realitatea imediati. Peisajul filosofiei morale este qi el imbogdflt dearticole care trateaze numeroase problemele ecologice legate de chimizaaeaatmosferei gi de etica cercetdrii qtiintifice, legdtura dinke lipsa de resurse qiconflicte ori strlmuthri ale unor popula;ii indigene, problema distribulieicostwilor in cazul ajutoarelor internationale irr caz de caLamitdti oridezastre naturale, drepturile animalelor, irnpactul tehnologiei 9i inginerieiclimatice asupra mediului, responsabilitatea inter-generafional5 9i datoriade a ldsa un mediu curat urmagilor g.a.m.d. Se discutd mult despre datorii,restricfii, extinderi ale unor drepfuri inspre sfera non-umand, despre legicare se protejeze animalele de abuzurile la care pot fi supuse, iar eticamediului dispune, din acest punct de vedere, de un peisaj larg alsubiectelor ce pot fi abordate.

Barry Commoner $i cercul care trebuie inchis

A doua jumitate a secolului al XX-lea a consemnat primele lucrXri aleunor ecologigti, biologi sau filosofi care mentionau, mai ascuns ori mai lavedere, necesitatea unor dezbateri publice serioase despre poluarea care

Radu-Dan Simion

ameninta marile oraSe Ei cate, prin extensie, a1 putea ajunge se infestezemai mult decAt arealul urban in care industrializarea cllnostea o continuddezvoltare. De pilde, lucrarea sociologului Alvin Toffler intitulatd ,goczlaiitorului qi apdrutd in 1970, anunfa prin insdgi sonoritatea titlului sdu goculintdmpindrii unor probleme ecologice noi, fdrd preceden! producAnd v6lvdla vremea aparitiei ei qi conducAnd la animarea discutiilor din agora acelortimpuri. Cartea lui Barry Commone r, Ceratl cnre se inchide debuteazi cu ofrazd care vestegte inceputui unei noi ere in abordarea relatiei dintre om ginaturi: ,,De curAnd, mediul ambiant a fost redescoperit de oamenii caretrdiesc in el."t Biologul descrie forfota din jurul SdptdmAnii pim6ntului,undeva in aprtlie L970, un eveniment Ia care au aderat un numdr mare deiubitori ai naturii care curdtau gunoaiele din parcuri, scandau lozinciimpohiva forfelor adminishatiei gi poludrii urbane Si care ,,recucereaustrdzile de sub imperiul automobilului, mdcar penhu o 2j,.,'z Conltzia Qihaosul acelui eveniment ll face pe Commoner sd reflecteze asupraimpactului pe care tehnologia, exhactia fXri precedent a unui volum marede resurse nafurale precum qi poluarea cauzatd de automobile gi depesticide le au asupra echilibrului fragil aI viefii pe pdmAnt. El considerd cdagresiunile asupra mediului tind sd rupd circuituI natural al materiei inbiosferX, $i ce un cerc ecologic deschis, caracterizat prinh-o eliberare inatmosferd a unor compuEi organici care nu pot fi asimilati 9i reintrodugi incircuitul natural, semnifici un dezastuu ecologic cu repercusiuni din celemai grave.

Cercul care nu se inchide este un simbol aI rupturii, al epuizErii fdrHinlocuire, al inbroducerii in lumea naturald a unor compuqi chirnici gi aunor pesticide gi organisme modificate genetic. CercuJ care nu se inchideeste simbolul unei g6ndiri liniare, inguste. Cercul deschis este rezultatulunui cumul de nevoi care suprasolicitd extracfa de resurse, niciodatXdestule incAt sd flacd fatp avalanqei de cereri gi revendic5ri. Comrnoner ildescrie asdel: ,,Ne-am deprins sX concepem fenomenele separate,individuale, fiecare depilzAnd de o cauzd unicd, individualX. Dar lnecosferi, fiecare efect este, totdatti, o canzd: reziduurile biologice ale unuianimal devin hrand pentru bacteriile din sol, excretiile bacteriene hrdnesc

1 Commoner, 1980, p. 9.2Commoner,1980, p.9.

10

€a ajunge sd infestezera cunoqtea o continuefoffler intitulatd rgoczilitatea titlului sdu qoculdenf producdnd vAh'dulilor din agora acelcsrinchide debuteazd cu o:a relatiei dintre om qiperit de oamenii careptdmenii PdmAntului,rat un numdr mare de'curi" scandau lozincie gi care /,recucereauru o zi-"2 Confuzia qisi reflecteze asuprant a unui volum marede automobile qi deimAnt. El considerd cdnatural al materiei int printr-o eliberare innilati qi reintrodugi inrepercusiuni din cele

turii, al epuizdrii firdcompuqi chimici qi arrl care nu se inchideleschis este rezultahrlde resurse, niciodatindicdri. Commoner ilbnomenele separate,individuald. Dar ln

ile biologice ale unuiile bacteriene hrdnesc

Eco-pedagogia morald

lumea vegetald; animalele mdnance plantele. [...] Noi am distrus circuitulviejii, transformAnd nenumiratele lui cicluri in fenomene liniare, artificiale,create de om: petrolul este extras din pdmAnt, este distilat ars in motoaresub formd de carburant gi transformat ir-r gaze nocive, care apoi se degaja inaer. La cap5tul liniei avem smog-ul.":

Ecosfera este o sferd, qi in interiorul ei nirnic nu se pierde; mai multdecAt atAt, totul tlebuie sd se duci undeva (aceasta este a doua lege aecosferei, conform lui Comrnoner). La capdtul cerculuL confolmg6nditorului, smog-ul, care nu are propdeftFle organice qi moleculare de ase reintegra in natur5 sub o formd eficientd de energie, rupe ciclul natulal Qialecteazd organisme od peisaje naturale. Rezultatele sunt, dupe cumprobabil se cunoagte, ingrijorXtoare, alarmante pe alocuri (vezi cazulBeijingului, unde ln unele zile locuitorii nu mai pot observa cu ochiul liberdiscul soarelui" datorit5 shatului gros de smog rezultat in urma acumulXriide noxe, cenug5 9i praf).

Rachel Carson gi Primdaam tdcutd

Nu este singura lucrare de eticd mediului de la acea vreme care seprezente ca un firanifest pentru schimbarea modului de a ne raporta lalumea vie din jurul nostru. Mai inainte cu caFva arri de aparitia lucrdrii luiCommoner, o altd susfindtoare a eliberdrii naturii de sub supunereanecondifionati de cXtre om, anurne Rachel CarsorL atrage atentia opinieipublice cu a ei Pimduara tdcutd (en. Silent Spring), lucrare prin careilustreazd impactul negativ pe care il au unele pesticile utilizate atAt inagriculturd, cAt qi pentru uzul casnic (DDT, aldrina qi deildrina). Autoareaoferd spre exemplificare cazul substanlelor utilizate in agriculturd ori lngrhdinirit pentru eliminarea ddundtorilor si care, datoritd aparifiei unorechipamente moderne, pot fi extrem de ugor eliberate, ln cantithfi foartemari, fdri a mai line seama de dozajul corect ori de tirnpii necesari soluluigi plantelor pentru a face fafa acelui asalt de chimicale gi pesticide pe care ilsupoltA.

Guvemele sunt deseori depdqite de acest flagel al urilizirii excesive apesticidelor, acesta din cauza unui numir prea mic de agenp care sd

3 Commoner, 198Q p. 15.

1.1

Radu-Dan Simion

verifice to! fermierii, ori din cauza coruptiei la nivel local, ori din cauzau13r .fisuri in Iege" (en gaps in the lazt)'"u." lu p"r^it agricultorilor sd:tthzeze-

pesticide noi apdrute, neverificate irr.d';""t, a le fi testatimpactul asupra insectelor, terenurilor fertile qi, ir_, ,riti_a instanfd, asuprasferei antropice qi a caritStii vietii. Toate aceste substante periculoaseamenintd sustenabilitatea sistemelor naturale, a speciilor qi modifici, apacum afirmd Carsory la nivel microbiologic, structura .p".r o" inclusiv pe all"lT",Til,3l::"".:":ffi #:;?::""#il:":T*0"p.";&;

Aqadar, piedica este deja ac$onatl, iu, u";iorr"r"u trigaciului e ochestiune de rirnp, de hazard ori de alri f_,..i ;;;;;;;msrante. Carsonconsider5 cd solufii exisffi, iar acestea se p.t id";;;; prin apel la unexercitiu de imaginatie: avem doud drumuri, ,rr.rl *i umblat gi celdlaltmai putin frecventat, unul al ignorant"l qi "orti.;rii utilizdrii acestorsubstan,te, iar celXlalt al unei cercet5ri mai elaborate in domeniultltmoto.sritor de impact asupra,mediului. propunerea ei vizeazd alegereadintoe dominare qi parteneriat dintre egoism 9i hoti"-, arrro" u controla gia rnilita penhu promovarea beneficiiio"r

"ol""ti.r" utu -trt

ro, speciilor, inmod nediscriminatoriu. Nu in ultimul rAnd, autoareu "rrg"."ura o ori b.r^acercetare ln sfera gtiinlelor viului care au un impact asripra umanului gi asistemelor non-umane, cu o mai bund coordJnare lu'oivel funcfional,pentru a preintAmpina posibile

_amenintiri gi pentru a identi-fica franc,transparent gi onest, ce putem oferi lurnii qi "" *rrrrr" ti ludm, ireversibilsau nu, ir-r schimb.

Lynn White |r., Aldo Leopold gi peter Singer

,Tot in acei arri apare un arhicol controversat $i extrem de discutat inacademii Ei nu numai, anutne

-T,he Histoical noot, o7 O)l f.*bgical Crisis,scris de L)zrn lAlhite Jr. Autorul merge pe linia unel iiei care a stdrnit multdvAlvd dupd publicarea articolului" afirmend .a ,aaa"i.rii" frofunde, istoricea.le crizei ecologice se afla in g6ndirea iudeo_cregtind care ,,a incurajatsupraexploatarea naturii prin menlnerea superioritapl omului peste

:"t:t1"-t"':" d; viag-de pe pimanr ei prin idJ;";;;:s *"diul naturala fost creat penfuu a fi de folos orrrrrtrri.".

"";;;r-;;;t:##'t Brermarr,yeuk-Sze Lo, 200g, p. 2.

12

ivel locaf ori din cauzapermit agricultorilor sei pentru a Ie fi testatultimd instanfd, asupral substante periculoasereciilor 9i modifice, agaa speciilor, inclusiv pe ar generatie, poate chiare certii.

onarea trigaciului e ou circumstante. Carsonnffica prin apel la unI mai umblat gi celilaltmririi utilizdrii acestorlaborate ln domeniultea ei vizeazd. alegereas4 dintre a controla girle tuturor speciilor, ina sugereazh o mai bunht asupra umanului gi are la nivel funcfional,thu a identifica franc,rne ii ludm, ireversibil

. extuem de discutat intf Our Ecological Cisis,dpi care a st6mit multXinile profunde, istoricetini care ,,a inculajatoriEitii omului pestei foitreg mediul naturalii sunt singurii agenti

Eco-Pedagogia norald

importan$ din punct de vedere moral, iar natura se afla la dispozifiaindivizilor (Geneza 1:27-8). White susfne de asemenea cd ideea confotmcdreia oamenii au fost creaf dup5 chipul qi asem-Snarea lui Dumnezeu,adici ideea unui supra-natural radical separat de naturalul obiqnuit,lnt5regte ideea omului ca superior lumii naturale.

Aceastii opticb a {ost apoi reformulatX qi depdgitd teoretic de White,care a susfinut cd aceasti arogante poate fi dirninuati de anumite tradifiiminoritare ale creqtinismului (spre exemplu, de optica cregtini a Sf.Francisc). O alt5 lucrare de etici mediului care a avut un impact puternicasupra dezvoltdrii acestei sub-ramuri a filosofiei morale este T'he PopulationBomb, scrisd de PauI Ehrlich, care marqeazd pe ideea ci o continui cregterea numirului populapei ameninli stabilitatea sistemelor naturale. Odatd cuajungerea in spa$u gi accesul Ia imaginea unui Pdm6nt fragil" lrrlrerabil,ideea de dominare asupra naturii a trezit un val de opinii spectaculoase,culminat cu afirmaSa din The Limits to Growth al lui Dermis Meadows gicolaboratorilor sdi care susln cb ,,orice incercare deliberatii de a ajunge prinintermediul raf,unii Ia asigurarea unei stdri naturale de echilibru [...]hebuie sd fie ancoratd lntr-o schimbare a valorilor qi idealurilorindividuale, naSonale gi internaponale."s Se face aEadar apel la omodificare a perceptiei despre lume gi o adaptare a obiectivelor gi valorilorindividuale la pretenlia de grije gi sustenabilitate penuu ansamblurilebiotice a1e planetei. De alffel" fuazd de mai sus este tezumat5 furtr-un mod

mai clar de Aldo Leopold in A Sand County Almanac (1949) cand afirma cd

,,o acfiune este bund atunci cAnd tinde sd prezelve integritatea, stabilitateaqi frumuselea comunit5li biotice. Actiunea este greqitii cAnd tinde sdrea\zeze contrariul acestora."5 Aldo Leopold este intemeietorul eticii de tip

ecocentuic, o viziune morald care sustine valoarea inhisecd a ecosistemelor

in ansamblul lor, focusdndu-se pe ptezelvarea biosferei ca intreg: specii,populafii, pdmAnt gi ecosisteme.

Peter Singer, a c5rui muncd din domeniul eticii mediului, axatii pefundamentarea valorii intrinseci a naturii qi pe grije pentru prezervareaacesteia, precum qi pentu opela sa miiitantd in dire$ia drepturiloranimalelor (Animal Liberation,l975), stdlabaza multora dintre revendicirile

5 BrennanJeuk-Sze Lo, 2008, p. 3.e Brennary Yeuk- Sze Lo, 2008, p. 3.

13

Radu-Dan Simion

filosofiei morale a mediului de astdzi. Lista lucrdrilor de eticH mediului arputea continua qi s-ar putea extinde cu Tom Regan qi a sa teorie despre ceinseamnd a fi ,,subject of a life" (ro. subiectul unei aieti) qi cumfuldamenteazd asta o ebicd a respectului pentru toate fiinfele vii, ori cuArne Naess qi ecologia profund5 sau, de ce nu, Paul Taylor qi celebra sahtcrare Respect for Nature (1988), in cate reahzeazl, intr-un registru stilisticremarcabil, o pledoarie pentru o etici holistd, privitd din perspectivagtiintelor viului (o viziune care afirm5 cd specia antropicA nu estesuperioar5 celorlalte specii, ci este biologic egald acestora, omul avanddatoria de a coexista in buld relatie cu elementele biotice ale mediuluiinconjurXtor) .

Observafiilor gi cerceterilor unor filosofi sau biologi asupra declinuluirelafiei directe a omului cu natura li s-au aldturat, la sfAr;itul anilor ,80 aisecolului trecut, psihologi ;i speciaiigti in educalie. Richard Louv sedocumenta pentru lucrarea Atildhood's t'uture htcr|nd in companiamedicilor pediahi, pshihologilor gcolari gi ecologigtilor, a unor grupuri depirinfi alegi de pe tot cuprinsul Statelor Unite Ale Americii, punAnd pentruprima oarh in fala opiniei publice problemele asociate pehecerii ur-rui timpdin ce in ce mai scurt in naturd, nurrind acest fenomen deficit de naturd(en. nature dtfrit disorder), desemnAnd prin intermediul sdu un fenomencomplex de alienare fali de naturd caracter izat pfir. ,,infundarea"sirnfurilor, ,,crirninalizarea jocului", o cre;tere alarmanti a numdrului detulburXri psihice, de alimentafie gi emogionale incX de la vArste fragede,precum ;i o pierdere a curiozitdlii gi creativitdlii in rAndul copiilor.

Studii privind reducerea timpului petrecut de copii in naturd arat5 cddeclinul evident al dorinlei de angajament in activitlli in aer liber. inlucrarea Inst Child in llu Woods, Louv noteaz5 studii reaiizate de SandraHoffert, profesor la Universitatea din Maryland, care constate cd din anul1997 p6mit in 2OO3 s-a observat un declin de 50% in rdndul copiilor din SUAcu verste intre 9 qi 12 ani care sI aibd activitdfi in naturd. Rhonda L.Clements a condus, in calitate de profesor de pedagogie la ManhatanvilleCollege din New York un studiu prin care a ard tat ci tinerii petuec maipulin tirnp in naturd decAt o ficeau pdrinlii lor in tinerefe, 71,"1 dtnttemamele care au Iuat parte la studiu afirmAnd cd mare parte din jocurilecopildriei aveau loc afar5, fa;5 de 26% c.At se ioacd, copiii lor.

14

Dr de e6ce mediului argi a sa teorie despre ceil ttwi zriefi) qi cumrab fiintele vii, ori cuuI Taylor qi celebra sainto-un registru stilisticrivite din perspectivaia anhopicd nu estectora, omul avAnde tiotice ale mediului

ibgi asupra declinuluir sf,arsitul anilor '80 aitb. Richard Louv sencrard in companiakr, a unor grupuri demlii" pun6nd penhue petrecerii unui timpnst deficit de naturXdiul sau un fenomenrt prin ,,infundarea"ranE a numirului dede la vdrste fragede,

rdul copiilor.

ryn in nature arate cesita;i in aer liber. lnii realizate de Sandra: corstati cd din anulndul copiilor din SUAn naturd. Rhonda L.cgie Ia Ir,Ianhatanvillece tinerii petrec maitinetefe, 71o/o dilttre

are parte din jocurileii lor.

Eco pedagogia morald

Jane Clark, profesor de kinesiologie (studiul motricitdiii umane,bazAndu-se pe iegdtura dintre neurologie gi corp) la Universitatea Marylandli nurne$te copii lncorseta;i de spa[i inchise (en. containerized kids) pe aceiadintre ei care sunt privali de experienla jocului in aer liber datoritXtimpului petrecut in spalii inchise in fala ecranelor. Centrul MedicalRegional din Seattle sustine ce fiecare ord petrecutd de pregcolari in falatelevizorului cregte cu 10% riscul apari;iei gi dezvolthrii unor probleme deconcentrare gi a altor simptome asociate ADD-ului ;i ADHD-ului. Petelmen scurt, pdrinSi acestor copii au satisfacfia protecliei copiilorimpotriva eventualelor pelicole pe care acegtia le pot tntAlrLi in aer liber; petermen lung irrs5, efectele lipsei contactului cu elementele naturale seregdsesc in dificultdli de concentrare, agresivitate, instrdinare;i plictis.Potrivit Academiei Pediatrice Americane, un studiu realizat in 2013 a ardtatfaptul cd un copil de vArsti mijlocie petrece opt ore pe zi In fala ecranelor(fie televizor, computer, smartphone-uri, jocuri video), adolescenfiipetrecand h medie ul numdr de unsprezece ore in fala ecranelor, 75 deprocente dinhe copiii cu varste cupri-nse intre doisprezece $i gaptesprezeceani avdnd propriul telefon mobil.

Degi jocurile video sunt stimulante din punct de vedere viz:ual, alcoloristicii gi a efectelor vizuale puternice, ele nu produc eliberarea lnorganism a substanlelor gi hormonilor colelaF situaliilor pe care creierul leidentificd ln jocurile video ca fiind periculoase, ori stuesante, ceea ceconduce la o cregtere a agresivitilii atunci c6nd jocul video ia sfAr;it 9icomputerul este inchis. Creierui a fost stimula! flrd gansa participantuluide a se migca ;i de a reacliona cu tot corpul situaliilor in care s-a plasat inmod virtualz.

Pahicia Meyer Spacks noteaze in Boredam: The Literary History of a Stateof Minil despre o formd periculoasd de alienare spirituaH numite de aceasta,,acedia", caractedzatd prinh-o pierdere a interesului gi a bucudei pentru atrdi experienle noi" datorate in mare mdsurh rzol5.tid fald de vastul peisaj defenomene ;i traalsformdri care se regasesc in naturd, acestea fiind surse alecuriozit5fii, imaginaliei si fascinafiei.

7 Hanscom, 2016, p. 68.

15

Rad u-Da n Simion

,,Defectarea" termostatul riscurilor

Dezvoltarea gi diversificarea dispozitivelor tehnologice a adus dupdsine sciderea numirului de ore dedicate jocului in aer liber, adiclia deinternet gi tipul petrecut in fala ecranelor constituind unele din principalelecauze ale multor afec;iuni legate de obezitate, depresie la vArste tot maifragede, astm gi alergii. Separarea nu se petrece numai intre om gi nature,dar ;i intre indivizi; Nancy Dess, cercetdtor la Asocialia Americand dePsihologie noteazd h"t lucrarea lui Richard Louv, Last Child in The Woods cafiind problematic faptul cX tehnoiogiile de comurricare gi socializare nu maiimplici atingerea, apropierea" contactul gi experienla directii dintre oameni.

Frank Wilsorg profesor de neurologie la Universitatea de MediciniStanford noteazX in lucrarea sa The Hand lapni cd educaJia tinde sX nu maiacorde o impoltantd atAt de mare contactului dintre elev ;i lumea naturald,aspect care are un impact negative asupra dezvoltdrii motricit:ifii gi asupracontrolului obiectelor, creativitHgii gi inteligenlei spagiale. Acesta afirmd cdrnare parte din ceea ce lnvdldm vine ca rezultat a ceea ce luflm gi prelucrXmcu ajutorul mAinilor, lumea nefiind obiectul de cercetare care poate fipdkuns prin intermediul unei tastatuti ori al unui ecran, ori din interiorulunei magini care traverseazd o zond nafurald.

Experienfele in aer liber perrnit modificarea con;tientii a valorilortermostatului iscuril,or, termen propus de John Adams pentru a desemnacapacitatea individului de a invSla prin expedenJa nemijlocitX cu rnediuldespre adaptare gradual5 la riscuri, permifdnd accesul cdtre o mai buniinterpretare ti orientare spalial5, precum gi la o mai bund adpatareemogional5 in fala fluxul schimbdrilor gi provocirilor pe care un mediu dedisonanld le ridic5 individului.

O realitate care nu este perfect predictibilX il provoacd pe agentulmoral si ia in seami variabilele din mediu, sX fie mai atent la semne gifenomene specifice gi sd dezvolte mecanisme cognitive gi emogionaleadaptative, cu o maleabilitate gi fleibilitate fafd de procesul de cunoagtere.Experienle1e multisenzoriale in aer liber ajutd indivizii Ia construirearelelelor cognitive necesare pentru susfinerea dezvoltitrii intelectualesenetoase.

16

hrnlogice a adus dupdin aer liber, adi4ia deI unele din principaleleresie la varste tot maimai intre om ;i naturd,sciafia Americand dest Child in The Woods care gi socializare nu mair directii dintre oameni.versitatea de Medicinirftrcafia tinde sd nu maielev gi lumea naturald,rii motriciiii.tii gi asuprarfiale. Acesta afirrnd cXra ce luin gi prelucrim:ercetare care poate fi:cran, ori din interiorul

conStientii a valorilorrrrs pentru a desemnanemijlocitii cu mediul

rsul cdtre o mai bunXo mai bund adpatare)r pe care un mediu de

I provoaci pe agentulnai atent 1a semne gi4p.itive gi emofionalenmesul de cunoa;tere.divizii Ia construireahzvoldlrii intelectuale

Eco-ped.ago gia mor ald.

lntr-un efort considerabil pentru a structula gi valorifica timpul, Louvobserve un declin in ceea ce prive;te valori-ficarea timpului prin activitdlide recreere ln naturd, activitdfi care implicd obserware, aJirmAnd ci,,Societatea in care ne formim copiii este una care valorifici potenlialul deconsum. [. . . ] Chiar gi in gtiinle, unde natura ar trebui sd joace ur-r rolimportanf elevii sfudiazh natura trtr-un mod mecanicist, fad. Care estemecanismul din spatele sonarului cu ultrasunete al ului liliac, cum cresccopaciii, cum ajuti proprie*ifile solului la dezvoltarea unor piquni? Copiiivid natura ca pe o colecfie de experirnente de laborator. Alternativa? imiimaginez o sald de clasd intoarsd cu capul in jos, gi la propriu 9i la figurat.Pdm6ntul are deveni o sali de clasi, cl5dirile ar arita alffel, iar grddinile aracoperi campusul. Lucrdrile natura$tilor ar constitui vehiculul prin carei-am inv5la pe copii cititul gi scrisul. Matematica ti Stiinlele ar fi predate inasemenea mod incat prin acestea si se inteleagd complexitatea naturii,potenlialul de a lega toate acestea cu nevoile omului, gi cum toate lucrurilesunt intelconectate. Un model de educafie robuste at insemna invelarealucrurilor de bazd,, fundamentale, pentu a deveni astel parte a uneisocieteli care apreciaze natura, contribuind in acelaqi timp la starea de binea umanitXlii. Progresul nu trebuie sd fie brevetat pentru a fi valoros.Progresul se poate m5sura de asemenea prin interacliunile noastre curnfura gi feiul fir care o prezervim. Putem oare sh ii educdm pe copii in a seuita la o floare gi a vedea in ea intregul potenlial pe care aceasta ilreprezintd: frumusele, s5ndtatea unui ecosistem gi potenlialul ei devindecare?"8.

Lumea, dupd cum considerd Louv, s-a tuansformat intr-o coleclie deobiecte pe care indivizii se luptd sd le deljrrd in vederea oblinerii ului statutsocial bun, cu o pozi!.onare avantajoasd fald de ceilalgi. Consumul acestorobiecte reclamd procurarea altota, pierudndu-se din vedere educalia invederea in-telegerii originii bunurilor tranzacfonate, precum gi a volumuluide materiale gi de muncd puse in produsul finit. Valorificarea potenlialuluide consum semnificd o intervenfie masivd ln mediul natural pentruprocurarea resurselor necesare producerii bunurilor, iar costurile acestorintervenlii antropice se kaduc astlzi in crizele ecologice cu impact la nivelglobal. Este evidentd aici o lipsi a educafiei fur vederea intelegerii valoarii

8 Louv, 2005, p. 136-137.

L7

Radu-Dan Simion

muncii puse in artefactele de producle precum $i a impactului asuprabiodiversitdlii pe care i1 are producerea unui obiect. Natura devire como-dificatd, folositd in promovarea unor produse care necesitd interventriimajore in mediul inconjuletor, iar valoarea ei inhlnsecd, sistemich,gtiintificx ori simboric-curturali se reduce strict ra varoarea in potenlial deconsum.

ln virtutea celor menlionate anterior, putem defini fenomenul deobiectivare gi comodi{icare a nafurii ca reprezentdnd un mdnunchi depractici prin care valoarea de piagi tinde sd transforme ideile, oamenii ginatura in bunuri tranzacfionabile, acestea pierzdndu_gi valoarea estefice,spiritualS, intim6, creAnd astfel o exacerbare a consumului 9i o pierdere ainteresului pentru a produce valoare prin cunoasterea ne_comodificabili(cum este spre exemplu producerea hranei). Ne asumdm un discurs despreobiectivarea lucrurilor atunci cAnd asumdm faptul cd ,,totul are.rn pr"1,,sau atunci cAnd utilizdm superficial calcule de tip costuri_beneficii vorbinddespre valoarea vieJii, despre valoarea unei pdduri sau valoarea unuiindivid. Jerry Mander descrie in articolul Technologies of gtobalintion (1996)impacful pe care televizorul gi cultura de consum il au asupra nativilorlocuitori ai regiunii canadiene Mackenzie River Valley, in caliva ani de laintroducerea televiziunii in aceastd regiune oamenii incepAnd sd seindepdrteze puternic de propria lor culturd, luAnd cle_a gata o culturd aconsumului ;i ldcomiei, ori a unor idealuri fanteziste, imprumutate fdrd a filnlelese pe deplin.

Astfef dupd cum nota Mander, ,,acum copiii igi doresc tot felul delucruri noi precum ma$irri, degi multe dintre comunitdfi nu au drumuri. Einu mai vor sd tvele cum sd vAneze ori se meargA h v6ndtoare.._Cel maiimportant aspect a fost acela ci televizorul a condus 1a disparilia tradigiilorgi practicilor culturale orale. inainte de asta, se obignuia ca bxhaniicomunitdl'i sX se ageze in fiecare searh intr_un colf al casei, spunAndu_lecopiilor povegti gi legende despre viafa in Nord. prin interrnediul aceluiproces, cei mai in varstd erau ferestrele prin care tenela generalie puteaprivi inspre trecutul lor gi inspre hadifii; era modul prin care copiii puteaisimqi valoarea rdd5cinilor lor indiene.,,s

e Mander, 1996, p. 352.

18