N.K.

JEMISIN

A1 CincileaAnotimpCartea intii din seria

,,Pimintul sfirimat"

Traducere din limba englezd 9i note

de Laura Ciobanu

?torr*

CUPRINS

Prolog. Egtiaici. .........111..Tu,laffirgit. .........242.Damaya,intr-oiarnddemulttrecutd ........343.Tu,pornindladrum .........504. Sienit, tdiatdgiqlefuitd .......68S.Nuegtisingurd .......846.Damaya,tnfrilnatdbrusc.. ....90T.Tuplusunuegaldoi... .....1.L1,S.Sienitpedrumulsuspendat. ........1,21,

INTERLUDIU ... ......155

9. Sienitprintredugmani. ......1,57l}.UmblitntoadrdgiaJiarei... ........176ll,.Damayainepicentrullucrurilor .....19412. Sienittqi gdseqteo jucdrienoud.. ....215lS.Ailuaturma. .......23514. Sienit igi stricd jucdriile. . . . . .246

ll.Egtiprintreprieteni ...2651,6. Sien pe tdrdmul secret . . . . . . .278

17.Damaya,lafinal. .....2981,8. Descoperi minuni in adincuri. . . . . . .333

l9.Sienitcuochii-npatru. ......345

INTERLUDIU ... ......361,20.Sienit, caocoarddpreatntinsd ......3632T.Adunidinnouechipa. ......38822.Sienit,fracturatd .....41223. Tu eqti tot ce-li trebuie. . . . . . .442

ANEXA1..... -..M8lln catalog al Anotimpurilor inregistrate

?nainte qi dupdtnfiinlarea Afilialiei Ecuatoriale Sanze,

de la cele mai recente la cele mai oechi. - . . " " "M8

ANEXA 2..... ...453Glosar de termeni utitizati tn toate caartentele Neclintirii ' ' ' ' ' ' 453

MULTUMIRI

GruPul EditorialARTComenzi - Cartea Prin Poqt5

C.P.4 O.P. 83, cod 062650, sector 6, Bucuregtitel.: 021.224.0'!..3O, 07 443A0.870, 0721'.2L3.57 6;

fax:021.369.3'1..99Comenzi - online

www.editura-art'rowww.editura-paladin.ro

461

PROLOG

Esti aici

Hai sX incepem direct cu sfArqitul lumii, ce zicr? S[ ter-

mindm odat6 cu asta gi sd trecem la chestii mai interesante.

Este, mai intAi, un sfArgit in plan personal. in zilele ce vor

unna un gAnd ii va tot da tArcoale, i., ti*P ce igi va imagina

cum a murit fiul ei qi va incerca sd inleleagi ceva atAt de

inerent ilogic. Va acoperi trupugorul frAnt al lui Uche cu o

pdturd - mai pu$n fala fiindcd lui ii este frici de ir:rtuneric - 9i

va sta impietritd al5turi, fere si acorde atenlie lumii care se

sfArqeqte afard.inauntml ei lumea s-a sfArgit deja gi niciunul

dintre aceste sfarqituri nu-i cel dintai. Este deja o veterand

a sfArgiturilor.Asta e tot ce poate gAndi, atunci 9i ir:r zilele ce vor urma:

,,Mdcar a fost liber".

$i, ori de cAte ori acea parte a ei uluit[ 9i gocat[ reuqeqte sd

formuleze aceasta aproape-iretrebare, ii raspunde acea parte

a ei cinicd gi epuizatd: ,,N-a fost. Nu chiar' Dar de-acum

incolo va fi" .

*

insd ai nevoie de context. Hai sd incepem din nou cu

sfArgituf de data aceasta la nivel continental'

Iatd un finut.Este un linut absolut banal. Munli qi platouri, canioane

qi delte, tot tacAmul. Nimic iegit din comun, cu excepfia

1.2 / N.r.IEMrsrN

dimensiunilor gi a dinamismului siu. Pentru cd acest linutse miqcd f[rd incetare. Asemenea unui bitrAn fird somrygAfAie qi ofteazd, se strAmbi gi trage v6nturi, casci qi inghitein sec. Firegte, locuitorii acesfui linut l-au numit Neclintirea.E un linut al unei ironii tdcute qi amare.

Neclintirea a avut gi alte nume. Odinioar5 era alcdtuitidin mai multe finuturi. Acum este un unic continentvast nefragmentat, degi la un moment dat in viitor se vafragmenta din nou.

De fapt, chiar foarte curAnd.SfArgitul incepe intr-un ora.q: cel mai vechi, cel mai intins

gi cel mai mdref orag din lume. Oragul se numeste Yumenesgi era cAndva inima unui imperiu. incd mai este inima multorlucruri, deqi imperiul a mai pdlitin anii care au urmat primeisale ascensiuni, cum li se intAmpld tuturor imperiilor.

Nu mdrimea sa face Yumenesul si fie unic. in aceastdparte a lumii existd multe orage mari, insirate de-a lungulecuatorului ca o cingdtoare de pdmAnt. Oriunde alfundevain aceastd lume satele arareori se transformd in tArguri gitArgurile arareori devin orage, pentru ci asemenea unit5{iadministrative sunt greu de mentinut cAnd pdmAntulincearcd sd le irghiti. Dar Yumenes s-a bucurat de stabilitatein cea mai mare parte a celor doudzeci gi gapte de secoleale sale.

Yumenes este unicfiindcdnumai aici oamenii auirdriznitsd construiascd av6nd in minte nu siguranfa nici confortul,nici mf,car frumusefe4 ci bravada. Zidurlle oraqului sunto capodoperd de mozaicuri lucrate cu grijd gi basoreliefuriinf5liqAnd istoria lungd gi brutald a acestui popor. Clldirileorasului, multe gi ingrdmldite, sunt evidenfiate de tumuriinalte ca niste degete de piatrd, cu felinare lucrate manualgi alimentate de minunea modernd a hidroelectricitdfii, cupoduri elegant arcuite, fdurite din sticld gi din cutezanll,cu structuri arhitecturale numite balcoane, atAt de simple qitotuqi de o asemenea neslbuinf5 incAt nimeni in toat5 istoria

Al Cincilea AnotimP lL3

scris6, nu a mai construit aqa ceva. (Dar o mare parte din

istorie este nescrisd. Nu uita.) Strdzile nu sunt pavate cu

lespezi lesne de inlocuit, ci cu un material miraculos, neted 9i

neintrerupt, cdruia oamenii ii spun asfalt. itt Yu*e.tes, pAnd

gi cartierele siracilor suntindrdzne{e, doar nigte bojdeuci cu

perefi subfiri care ar fi dirAmate de o furtuni mai zdravin5,

darimite de un cutremur. $i totuqi, stau in picioare 9i au stat

astfel timp de multe generalii.

in centrul oragului se afl6 mai multe clddiri inalte, aqa cd

probabil nu e o surpriz5 cX una dintre ele este mai mare 9i

mai ir:rdriznea!5 decAt toate celelalte la un loc: o piramid[masiv6, cubazate formd de stea, din cdrdmizi de obsidian

cioplite cu precizie. Din punct de vedere arhitectural,

piramidele sunt cele mai stabile construcfii, iar aceasta e o

piramidi cu cinci laturi. $i fiindcd suntem in Yumenes, invArful piramidei se afld o sferi geodezicil enormi cu perefi

faletafi, ca un chihlimbar translucid, p[rAnd sd se balanseze

ugor, degi fiecare parte a construcliei a fost g6nditi cu unicul

scop de a o susfine. Dar pare precard 9i asta e tot ce conteaz['

Steaua Neagrd este locul unde conducitorii imperiului se

irtalnesc pentru a^guverna. sfera de chihlimbar este locul

unde il ascund pe impdraq linut in puf, perfect. BAntuie pe

holurile aurite cu o disperare aristocraticS, fdcAnd ce i se

spune gi temandu-se de ziua in care stapanii lui vor decide

cX fiici-sa ar fi un omament mai reuqit'

Apropo, niciunul dintre aceste locuri sau oameni nu

conteazi. Le pomenesc doar de dragul contexfului'

Dar iatX un om care va conta enorm'

DeocamdatH imaginea z6-fi, cumarati' ImagineazH-fi 9i ce

gAndegte. S-ar putea sd te ingeli, sd fie simple speculafii, dar

L anumit grad de probabilitate trebuie sd opereze: Fnand

'Stt".t"te tfericd a cdrei suprafald const[ dintr-o relea de

poligoane.

14lN.r.JEMrsrN

cont de ceea ce urmeazd sd faci, nu existi decAt cAtevalucruri care i-ar putea trece prin minte in acest moment.

StX in vArful unui deaf nu prea departe de perelii dinobsidian ai Stelei Negre. De aici poate vedea mai tot oragul,ii poate simli mirosul, se poate lisa inghilit de larma lui.Pe una dintre aleile asfaltate de dedesubt se plimbd ungrup de femei tinere. Dealul se afld i:rtr-un parc foarte iubitde locuitorii oragului. (,,Pistreazd, zona verde iniuntrulzidurilor", aga te invald legea-n piatrd, dar in majoritateacomunitifilor spafiul verde const[ din pArloage acoperitede ingrdgdminte naturale: leguminoase gi alte plante careimbog[fesc solul. Numai in Yumenes zonele verzi suntgAndite sd bucure ochiul.) Femeile rAd de spusele uneiadintre ele qi obrizi trecdtoare poartd sunetul pAnd la urechilebdrbatului. El inchide ochii 9i savureaz[ tremoloul slab alvocilor 9i ecoul qi mai slab al pagilor, ca bitiile unor aripide flufure pe sessapinealele lui. Desigur, nu poate sessiza

toate cele gapte milioane de locuitori ai oragului; e bun, darnu atAt de bun. Majoritatea 1or, insd, da, sunt acolo. Aici.Respird adAnc, apoi el gi pdmAntul devinuna. Oamenii calc6

pe filamentele nervilor lui, vocile lor ii ffioard perigorii finiai pielii, rdsufldrile lor pun ir:r miscare aerul pe care elil tragein plXmAni. fl impresoar[. iI pXtrund.

Dar gtie ci el nu este gi nu va fi niciodat[ unul dintre ei.

- $tiai cd cea dintai lege-n piatri a fost efectiv suisdinpiatrd? intreabd el pe un ton de conversatie. Ca sd nu poatd fimodificatd fur funcf,e de modd sau politic6. Ca sd nu se piard6.

- $tiu, spune insofitoarea lui.

- ifri. D4 probabil erai acolo cAnd a fost consemnatd,am uitat.

Ofteazd., privind femeile care se indepdrteazd pAnl lepierde din vedere.

- Pe tine te pot iubi in deplini siguranf[. N-o si mXdezamigesti. N-o sd mori. Si cunosc deja prepl.

Al Cincilea Anotimp 115

insotitoarea lui nu rdspunde. Nici nu se agtepta la unrispuns, degi o parte din el spera si primeasci unul. A fostatAt de singur.

Dar speran{a este irelevantd,Iafelca multe alte sentimente

care, gtie bine, l-ar impinge la disperare daci s-ar mai gAndila ele. A cumpinit destul. Vremea govdielii a trecut.

- O poruncd e cioplitd in piatr6, spune el desfdcAndu-qi

bralele.Imagineazd-li c5-l dor obrajii de cAt azdmblt. ZAmbeqte

aqa de ore in qir: cu dinlii incleqtafi, cu buzele arcuite, cu

ochii mijifi, ar[tAndu-gi ridurile. Sd zAmbegti convingdtoreste o art[. E important ca zAmbetul sH !i se citeasci inprivire, altfel oamenii i;i vor da seiuna cd-i urdqti.

- Cuvintele cioplite sunt absolute.

Nu se adreseaz[ cuiva anume, dar aldfuri de el stX o fe-

meie sau o fiinld care seam5nX cu o femeie. E doar o imitafiesuperficial[ a unei persoane de sex feminin, un simplu gest de

politele. $i nici rochia cu falduri largi pe care o poartd nu e o

fesiturX. Pur gi simplu a modelat o parte din substan{a durla fiinfei ei pentru a corespunde preferinlelor fiinqelor fragilegi muritoare printre care se migcd in acest moment. De la

depirtare iluzia funclioneaz[., cel pufin pentru o vreme/ficAnd-o s[ treaci drept o femeie care std nemigcatd. De

aproape insd, un eventual privitor ar remarca pielea ei albd

ca porfelanul. Nu-i o metafor5. Ca sculpturd. ar h frumoasS,

chiar dacd neindurdtor de realistl pentru gusturile locale.

Majoritatea yumeni'$lor preferd rafinamentul artei abstracte,

nu vulgaritatea realismului.Cand se intoarce citre birbaf o face ince! la suprafa{5,

mAncdtorii de piatrd sunt lenli, cu excep{ia momentelorcAnd nu-s - migcarea o scoate din sfera frumuse,ri artistice,

preschimb6nd-o in ceva cu totul diferit. Bdrbatul s-a obignuitcu ast4 dar chiar si aga n-o priveqte. Nu vrea ca repulsia s5-i

strice momentul.

16lN.K.IEMISTN

- Ce-o sd faci? o intreabd el. CAnd se sfArgeqte. Se vorindl{a ai tdi dintre ruine gi vor ocupa lumea in locul nostru?

- Nu, spune ea.

- De ce nu?

- Prtini dintre noi sunt interesali de aga ceva. $i, oricum,

voi veli fi in continuare aici.

Bdrbatul inlelege c[ ea vorbeqte la modul general. ,,Ceide soiul tdu. Omenirea." iL trateazd. adesea de parci ar fireprezentantulintregii lui specii. $i elprocedeazd.lafel cu ea.

- Pari foarte sigurd.Femeia nu rdspunde. MAncdtorilor de piatri nu prea le

sti in fire sd afirme ceva ce-i evident. Lui ii pare bine, fiindciil iritd felul ei de a vorbi: nu face aerul sd vibreze ca o voce

umand. Nu gtie cum anume e posibil. Nu-ipasd cum anume

e posibif dar in clipa asta ar vrea ca ea si tacd.

Ar vrea ca totul sd tacd.

- SfArgituf ziceel. Te rog.

$i apoi igi extinde acel control fin pe care lumea i l-ainculcat prin spdlarea creierului, trXdare qi brutalitate, gi acea

sensibilitate pe care st[p6nii lui i-au cultivat-o prin generafii

de violuri, constrAngeri si seleclie extrem de nenaturali. igi

rXsfird convulsiv degetele gi simte pe harta sensibilitdfii sale

cAteva puncte care reverbereazd; tovar[gii lui de sclavie.

Nu-i poate eliber4 nu la propriu. A mai incercat gi a dat greg.

insl poate si se asigure ci suferinla lor va sluji unei cauze

mai mdrele decAt trufia unui orag sau teama unui imperiu.Aga ci se scufundd ad6nc gi cuprinde imensitatea vibrant5

a oragului, cu zsmzetuf tropotul gi freamitul lui, terenulstAncos mult mai linigtit de dedesubt gi vArtejul furios de

cdlduri gi presiune de sub acesta. Apoi se extinde in toate

pdrlile, cuprinzAnd imensa bucatX de scoarfd planetard, ca o

piesi instabild de puzzle, pe care e agezat continentul.

$i ft:r cele din urm[ se extinde in sus. in cdutarea puterii.

Al Cincilea AnotimP l17

Cuprinde toate astea, straturile si magma, oamenii 9iputerea, in mAinile lui imaginare. Totul. Jine totul in mAini.

\u e singur. Pdm6ntul e cu el.

$i-atunci il sftuAmd.

*

Aici este Neclintirea, care nu e neclintiti nici in zilele ei

cele mai bune.

Acum unduiegte gi vibreazX pradd unui cataclism'

Acum, pe direcfia est-vest, exist[ o linie, mult prea dreaptd,

de o precizie evident nenaturald, strdb[tAnd cingitoareaecuatorului de la un capit la altul. Punctul de pornire al

acestei linii este oragul Yumenes.

Linia e adAncd, e ca o ran[, ca o tdieturd p6nd in miezul

planetei. Pe unde trece se revarsd magmd proasp[tH,eman6nd o strilucire rogiatic[. Pemantul gtie sd se vindece

singur. Aceasti ranX va prinde repede coaj[, in termeni

geologici, apoi oceanul purificator ii va umple contururile,

despdrlind Neclintirea in doud. PAnd si se petreacd toate

acestea insi, rana va supura nu doar cdlduri, ci 9i gaze 9i

cenugd intunecatd qi zgrunfuroas[, suficient ca sX acopere

in cAteva siptlm6ni cerul de deasupra celei mai mari pXrli

a Neclintirii. Plantele de pretutindeni vor muri qi animalele

care depind de ele vor flXmAnzi, iat animalele care le

mdnAncd pe acestea vor fldmAnzi gi ele. Iarna va veni mai

devreme, va fi asprd qi va dura mult mult de tot. Desigur,

la un moment dat se aa sfirgi, ca orice iamd, qi atunci lumea

va reveni la normal. in cele din urm5.

tn cele din urm[.Locuitorii Neclintirii triiesc intr-o perpetud anticipare a

dezastrului. $i-au construit ziduri, au slpat pufuri 9i au fdcut

provizii cu mAncare, aga ci pot rczista cu uqurinld cinci,

zece, chiar doudzeci qi cinci de ani intr-o lume f[ri soare'

18 / N.K.IEMrsrN

,,in cele din urmi" trsemnAnd, i:r acest caz, ,,cdteva miide ani".

Priveqte, norul de cenugd deja se intinde.

Dacd tot explicim contextul la nivel continentaf planetarchiar, ar trebui si ludm in calcul gi obeliscurile care plutescdeasupra tufuror.

OdinioarS, cAnd au fost construite, amplasate gi folosite,obeliscurile aveau altnume, dar nimeni nu gi-l mai amintegte,la fel cum 1u-gi mai amintegte la ce serveau aceste mdrefemaginirii. ln Neclintire, amintirile sunt fragile ca ardezia.De fapt, acum nimeni nu mai acordd atenfle acestor obiecte,degi sunt enorrne, frumoase qi pu,Ln infricogdtoare: masiveagchii cristaline care plutesc printre nori, risucindu-se incetgi urmAnd nigte trasee de zbor de neinfeles, incefogandu-sedin cAnd in cAnd ca gi cum n-ar fi tocmai reale, ca si cum arputea fi doar un efect al luminii. (Nu sunt.) Este evident cdobeliscurile nu sunt un fenomen nafural.

Este la fel de evident cd sunt irelevante. Fascinante, darinutile: inc5 o piatrH de mormAnt a incd unei civiliza{iinimicite pentru totdeauna de eforturile neostoite ale TaiciiPdmAnt. Pe lume mai sunt multe asemenea monumentefunerare: ruinele a o mie de orage, un milion de statui ale unoreroi sau zeipe care nimeni nu gi-i mai amintegte, cAteva zecide poduri cdtre niciieri. inlelepciunea populard a NeclintiriinetrvalX cd asemenea lucruri nu trebuie admirate. Oameniicare au construit aceste lucruri din vechime erau slabi giau pierit, asa cum, inevitabi| cei slabi trebuie sd piari. Maide condamnat este faptul cd au dat greg.Iar constructoriiobeliscurilor au dat greq mai rdu ca tofi ceilalfi.

Dar obeliscurile exist[ gi joacd un rol in sfArgitul lumii Eide aceea sunt demne de mentionat.

Al Cincilea AnotimP 119

*

inapoi la chestiuni personale. Trebuie sd rdmAnem cu

picioarele pe p[mAnt ha-ha.

Femeia despre care vorbeam mai devreme, cea al cdrei

fiu a murit. Nu se afla in Yumenes, din fericire, altminteriaceasta ar fi o poveste foarte scurti. $i tu n-ai mai exista'

Se afli intr-un tArg numit Tirimo. tn hrnbajul Neclintirii,

un tArg este un fel de com sau comunitate, dar, princomparafie cu alte comuri, Tirimo abia dacd-i suficient

de mare ca si merite aceastd denumire. Tirimo e situat invalea cu acelaqi nume, la poalele Munlilor Tirimas' Cea

mai apropiat[ sursi de apd este un pArAiaq intermitentchruia localnicii ii spun Mica Tirika. Intr-o limbi care nu

a supraviefuit decAt sub forma unor fragmente lingvistice

persistente, eatiriinsemna ,,linigtit". Tirimo e situat departe

de oragele stabile gi strdlucitoare ale Ecuatorialelor, aqa

c[ locuitorii sbi au construit cu gAndul la inevitabilelecutremure. Nu exist6 fumulele sau cornige artistice, ci doar

pereli din lemn gi cirdmid[ brund qi ieftin5, prodush la nivel

local qi agtemutd pe fundafii de piatrd tiiatd in stAnc[. Nici

vorbd de drumuri asfaltate, doar pante ierboase strhbHfute

de cXrdri de pim6nt. Numai cAteva dintre acele cdrlri au fost

podite cu scAnduri sau pavate cu piatri. E un loc linigtit, deqi

cataclismul care tocmai a ar,'ut loc in Yumenes va trimite incurAnd unde seismice spre sud, ruinAnd ir:rtreaga regiune'

in acest tArg se afli o casd ca oricare alta. Aceasti cas5,

situatd pe una dintre pante, este doar o gaurX s[patd inpdmAnt, izolatd cu lut qi cdr[mizi ca sd nu p5trundi apa

gi cireia ii fusese construit un acoperig din lemn de cedru

acoperit cu fagii de pimant ierbos. Locuitorii sofisticafi din

Yumenes rAd (rAdeau) de aceste tranqee primitive atunci

c6nd binevoiesc (binevoiau) sX discute despre aga ceva, dar

pentru locuitorii din Tirimo s[ locuieqti sub p6mAnt este o

idee pe cAt de inteligentS, pe atAt de simpl5. Ai rdcoare vara

20 / N.r. JEMrsrN

gi cdldurd iarna, iar locuinfele sunt rezistente atAt in falacutremurelor, cAt gi a furtunilor.

Numele femeii este Essun. Are patruzeci qi doi de ani.Este asemenea majorit[lii femeilor medlatice: inaltX cAndstd ir:r picioare, cu spatele drept gi gAtul lung, cu golduri careau purtat fird probleme doi copii qi sAni care i-au hrinit cuugurinfd, cu mAini zdravene gi agile. Solidd gi cu came peea, genul de lucruri prefuite in Neclintire. pirul ii atArniin jurul fefei in codile impletite, cam cAt degetul ei mic degroase/ negre, cu vArfurile decolorate in castaniu. pieleaei are o nepldcutd nuanlH de ocru-cafeniu dupd anumitestandarde gi o neplicuti nuanfi de mdsliniu-palid dupdaltele. Corcituri medlatice, aqa le spun (spuneau) yumeni{iicelor ca ea; cu suficient sAnge sanzed cAt si se vad5, dar nusuficient cAt sd conteze.

Biiatul era fiul ei. il chema Uche. Mai avea pu,rn gi im-plinea trei ani. Era micut pentru vArsta lui, cu ochii marigi nasul cArry precoce qi cu un zAmbet dulce. Nu-i lipseaniciuna dintre trisifurile de care se folosesc copiii umani casd cAgtige dragostea pirinfilor lor de cAnd specia a evoluatcdtre ceva asemdn[tor ra]iunii. Era s[nitos, iste! si-ar fitrebuit sX fie ir viafd.

Aceasta era camera de zi a casei lor. Era confortabili gilinigtitd, o incdpere unde intreaga famiiie se putea aduna casd stea de vorbd, sd mdn6nce sau si se joace, sd se cuibdreascdunul intr-altul sau sd se gAdile. li plecea sd-l aldpteze peUche aici. Crede cd acesta este locul unde a fost conceput.

Si acesta este locul unde tatdl lui l-a omorAt ir:r bitaie.

*

Si-acum ultima bucati de contexl a doua zi, in valea careirconjoard Tirimo. Cele dintAi ecouri ale cataclismului autrecut deja pe aici, degi maitArziuvor urma replici.