1. DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT

Disciplina de sinteza, avnd ca obiect de studiu raportul de drept privat (relaia social, patrimonial sau nepatrimonial, reglementat de dreptul civil) cu element de extraneitate.

Prezenta elementului de extraneitate ntr -un raport juridic determin ca, n legatura cu acesta, s ia natere un conflict de legi (posibilitatea ca raportului juridic sa i se aplice doua sau mai multe sisteme de drept apartinnd unor state diferite).

Finalitatea dreptului international privat este aceea de a solutiona conflictul de legi, iar instrumentul utilizat n acest scop este norma conflictuala.

Dreptului internaional privat este alctuit din: 1. norme conflictuale, menite s stabileasc sistemul de drept aplicabil unui raport juridic cu element de extraneitate ( lex causae);2. norme materiale ce reglementeaz pe fond, n unele cazuri, asemenea raporturi juridice (norme de aplicatie imediata).

Structura unui raport juridic de DIP: subiectele raportului juridic: persoane fizice sau juridice; subiect activ (vnztor, prestator, locator, arendator, etc); subiect pasiv (cumprtor, eneficiar, locatar, arenda, etc); obiectul raportului juridic: conduita prilor, adic aciunea sau inaciunea la care este ndrituit subiectul activ i de care este inut subiectul pasiv; coninutul raportului juridic: drepturile i obligaiile prilor, adic posibilitile juridice ale unor aciuni i ndatoririle juridice corespunztoare.

2. ELEMENTUL DE EXTRANEITATE

Elementul de extraneitate reprezint o mprejurare de fapt datorit creia un raport juridic are legtur cu dou sau mai multe sisteme de drept.

Nu este un element distinct al raportului juridic alturi de subiecte, coninut i obiect, dar intr n componena raportului juridic. De exemplu, obiectul unui contract de vnzare-cumprare este situat n strintate, sau una din prile contractante este de alt naionalitate.

Prezena elementul de extraneitate pune n practic urmtoarele probleme: determinarea instanei sau autoritii competente s instrumenteze sau s judece cazul; indicarea regulilor de procedur aplicabile; precizarea legii de fond care se va aplica situaiei juridice; stabilirea efectelor produse de hotrrile autoritilor strine.

Elemente de extraneitate legate de structura raportului juridic: a. subiectele raportului juridic: i. persoane fizice: cetenia, domiciliul/reedina, religia (n Grecia efectul juridic al cstoriei e n faa preotului) ii. persoane juridice: sediul, naionalitatea, fondul de comer, etc b. obiectul raportului juridic cand raportul juridic priveste un bun aflat in strainatate. Poate fi si un bun din Romania, dar care se afla sub incidenta legii straine (bunul unei ambasade).: i. bunurile mobile/imobile ale persoanelor fizice/juridice, ce fac obiectul raportului juridic, sunt situate n strintate;ii. bunurile mobile/imobile, dei sunt situate n ar, intr sub incidena unei legi strine (ambasade, nave/aeronave sub pavilion strin);c. coninutul raportului: acte juridice: locul incheierii contractului in strainatate, locul executarii contractului in strainatate; fapte juridice stricto sensu: locul savarsirii delictului, producerii prejudiciului, nationalitatea faptuitorului sau victimei, instanta competenta poate fi straina; drepturile i obligaiile se materializeaz prin elemente de fapt care atunci cnd sunt plasate n strintate/sub incidena unei legi strine constituie elemente de extraneitate.

3. CONFLICTUL DE LEGI N CAZUL ELEMENTELOR DE EXTRANEITATE

Conflictul de legi n cazul elementelor de extraneitate este situaia care apare n cazul n care ntr-un raport juridic exist un element de extraneitate, iar acel raport este susceptibil de a i se aplica doua sau mai multe sisteme de drept diferite.

Elementele eseniale ale conflictului de legi n cazul elementelor de extraneitate: izvorul conflictului de legi este elementul de extraneitate; conflictul de legi nu implic conflictul de suveraniti ntre statele cu care elementul de extraneitate are legtur; judectorul ascult numai de legea rii sale, iar conflictul este soluionat de norma conflictual reglemetat de legea rii sale.Exemplu: termenul general de prescripie extinctiv (Romnia 3 ani, Elveia 10 ani; condiiile de fond pentru ncheierea promisiunii de cstorie(contract prenupial).

Contractul de vanzare-cumparare incheiat intre o firma romaneasca (vanzator) si o firma germana (cumparator). Contractul s-a incheiat la Bucuresti, dar marfa urmeaza sa se livreze in Germania. Intre parti izbucneste un litigiu datorat neexecutarii obligatiei de una din parti.

este un raport juridic cu element de extraneitate avand in vedere nationalitatea si locul executarii contractului; Romania va spune ca se aplica dreptul roman, iar Germania ca se aplica dreptul german. Aparent ambele sisteme au indreptatire egala de aplicare, astfel aparand conflictul de legi. Cauza aparitiei conflictului de legi sunt diferentele sistemelor de drept, neavand aceeasi solutie juridica pentru aceeasi problema de drept (ex: in dreptul roman termenul general de prescriptie este de 3 ani, termen scurt, pe cand in dreptul german termenul de prescriptie este de 10 ani in materia contractelor sau alte sisteme au termene mai lungi). Actiunea a fost intentata la 4 ani dupa incheierea contractului, ceea ce face ca prin aplicarea sistemului de drept romanesc actiunea sa fie prescrisa, pe cand in sistemul german actiunea este valabila. Importanta: in functie de aplicarea unuia sintre sisteme se pronunta alta solutie, se da alta hotarare.

Conflictele de legi pot sa apara numai in raporturile juridice de drept privat si anume numai in raporturile juridice de drept civil in sens larg, pentru ca numai in aceste raporturi juridice partile se afla pe pozitie de egalitate juridica, deci si sistemele de drept carora ele apartin trebuie privite egale.

4. NORM CONFLICTUAL

Norma conflictual este norma juridic specific dreptului internaional privat care soluioneaz conflictul de legi, adic desemneaz legea intern competent s crmuiasc raportul juridic cu element strin. Sistemul de drept astfel determinat poart denumirea delegea cauzei (lex causae).

este o instituie (noiune) de drept internaional privat. determin legea aplicabil unui raport cu element de extraneitate. soluioneaz un conflict de legi indicnd care este legea competent. Aciunea normei conflictuale nceteaz din momentul n care s-a stabilit legea aplicabil n cauz. Are un caracter prealabil, prejudical, ea este o norm de trimitere.

Norma conflictual este alctuit din dou elemente eseniale: coninutul i legtura. A. Coninutul (ipoteza) - reprezint domeniul la care se refer sau materia ce va fi reglementat de un anumit sistem de drept. B. Legtura (dispoziia) - determin legea aplicabil raportului cu element de extraneitate, dispozitia normei (partea care indica sistemul de drept aplicabil). Punctele de legtur: sunt cele care determin n concret legea competent prin stabilirea unei legturi cu un anumit sistem de drept. Principalele puncte de legtur aa cum sunt stabilite de legislaia noastr sunt: cetenia, teritoriul, i pavilionul unei nave sau aeronave. Sistemul de drept la care se face trimitere nu face parte din structura normei, scopul normei este indicarea sistemului de drept aplicabil.

Comparatie intre norma conflictuala si norma materiala Norma conflictual Norma materiala

-este specifica dreptului international privat

-norma conflictuala nu da o solutie pe fondul litigiului, ci ea numai arata care dintre cele doua sisteme de drept se va aplica. Deci norma conflictuala este o norma de trimitere

-este cronologic prealabila in aplicarea ei, fata de norma materiala, deci mai intai se aplica norma conflictuala-dupa constatarea sistemului de drept aplicabil se termina rationamentul conflictual de drept international privat, iar ulterior va trebui identificat in sistemul de drept care e norma materiala care reglementeaza problema in discutie, se pune problema de aplicare a legii straine daca se aplica sistemul de drept strain.

-se regaseste la toate celelalte ramuri de drept existente, fie ca este vorba de norma de drept material (drept civil, familiei, muncii, comercial) sau drept procesual (drept procesual civil)

- carmuieste raporturile juridice pe fondul lui (da o solutie pe fondul litigiului)

- este ulterioara in aplicarea ei, fata de norma conflictual. Aceasta succesiune logica norma conflictuala-norma materiala este importanta pentru ca norma conflictuala influenteaza (determina) norma materiala si implicit determina solutia pe fondul cauzei.

5. PRINCIPALELE PUNCTE DE LEGTUR STABILITE DE LEGEA ROMN

Punctele de legtur pot fi: 1. Fixe: locul svririi delictului 2. Mobile: cetenia, domiciliul, starea civil, etc

1. CETENIA (LEX PATRIAE) starea civil (cstorit/nu); capacitatea (de folosin, exerciiu i relaiile de familie a persoanei fizice (rudenie; filiaie; afinitate); motenirea mobiliar;

2. DOMICILIUL/REEDINA (LEX DOMICILII) starea civil (cstorit/nu); capacitatea(de folosin i exerciiu) i relaiile de familie a persoanei fizice condiiile de fond a actelor juridice (capacitate, consimtamant, obiect si cauza).

3. SEDIUL SOCIAL (LEX SOCIETATIS) statutul organic al persoanelor juridice; condiiile de fond ale actului juridic (capacitate, consimtamant, obiect si cauza); contracte de intermediere; munc i alte contracte speciale.

4. FONDUL DE COMERT condiiile de fond ale actului juridic (capacitate, consimtamant, obiect si cauza). jurisdicia competent

5. LOCUL SITURII BUNULUI (LEX REI SITAE) regimul juridic al bunurilor mobile i imobile; motenirea imobiliar; jurisdicia competent.

6. PAVILIONUL NAVEI SAU AERONAVEI Mijloace de transport.

7. VOINTA PARTILOR (LEX VOLUNTATIS) conditiile de fond ale actului juridic (capacitate, consimtamant, obiect, cauza); conditii de fond ale unor contracte speciale.

8. LOCUL INCHEIERII CONTRACTULUI (LEX LOCI CONTRACTUS) conditiile de fond ale contractului (capacitate, consimtamant, obiect, cauza); jurisdicte competenta.

9. LOCUL EXECUTARII CONTRATULUI (LEX LOCI EXECUTIONIS) Modul de executare a contractului.

10. LOCUL INTOCMIRII ACTULUI (LOCUS REGIT ACTUM) conditiile de forma ale actului juridic.

11. AUTORITATEA CARE EXAMINEAZA VALIDITATEA ACTULUI JURIDIC (AUCTOR REGIT ACTUM) conditiile de forma ale actului juridic in anumite cazuri.

12. LOCUL UNDE ARE LOC FAPTUL JURIDIC ILICIT (LEX LOCI DELICTI COMMISSI) Delictul.

13. LOCUL PRODUCERII PREJUDICIULUI (LEX LOCI LAESIONIS) Prejudiciul se produce in alt stat decat cel al savarsirii delictului.

14. INSTANTA SESIZATA (LEX FORI) Aspecte legate de procedura.

Normele de aplicaie imediat. Art. 2566 (1) Dispoziiile imperative prevzute de legea romn pentru reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate se aplic n mod prioritar. n acest caz, nu sunt incidente prevederile prezentei cri privind determinarea legii aplicabile. (2) Pot fi aplicate direct i dispoziiile imperative prevzute de legea altui stat pentru reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate, dac raportul juridic prezint strnse legturi cu legea acelui stat, iar interesele legitime ale prilor o impun. n acest caz, vor fi avute n vedere obiectul i scopul acestor dispoziii, precum i consecinele care decurg din aplicarea sau neaplicarea lor.

Ex: Casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi incheiata in fata autoritatilor locale de stat competente, ori in fata agentului diplomatic sau a functionarului consular, fie al Romaniei fie al statului celuilalt viitor sot.

Norma materiala, nu are structura normei conflictuale, ci ofera o solutie concreta, autoritatea competenta. Daca ar fi spus ca e determinata de legea sotului unde se incheie casatoria ar fi fost norma conflictuala.

Ex: Regulamentul valutar BNR 4/2005 cuprinde o dispozitie care spune ca plata intre rezidenti se face in moneda nationala. Daca partile stipuleaza in contract altceva nu va produce efecte, desi potrivit normei conflictuale contractul este supus legii alese de parti, pentru exista aceste norme materiale.

Comparatie intre norma conflictuala si cea de aplicatie imediata:

Asemanari ambele privesc un raport juridic cu element de extraneitate avand un punct de legatura cu tara forului; ambele apartin sistemului de drept al forului; dreptul international privat este o ramura a dreptului intern, izvoarele sale sunt norme de drept intern, roman(NCC).

Deosebiri normele conflictuale sunt norme de trimitere, de fixare, ele nu ofera solutii pe fondul cauzei ci trimit la sistemul de drept ablicabil; normele de aplicatie imediata sunt norme materiale care dau solutii pe fondul cauzei, ele se aplica in mod prioritar inlaturand de la aplicare normele conflictuale; nu orice norma materiala e de apicatie imediata. Celelalte norme se aplica dupa aplicarea normei conflictuale si se ajuge la concluzia ca lex causae este legea romana. normele de aplicatie imediata se aplica anterior aplicarii normelor conflictuale.

6. CALIFICAREA SI CONFLICTUL DE CALIFICARI

Este posibil ca aceeasi notiune juridica sa nu aiba acelasi inteles in alte sisteme de drept. Atunci judecatorul pornind de la faptul ca sistemele de drept se afla pe pozitii de egalitate se va intreba ce sens sa aplice - dupa sistemul de drept al forului sau dupa celalalt sistem de drept. Calificarea dat de judector e operaiunea logico-juridic de determinare a sensului exact i complet a noiunilor juridice care exprim coninutul i legtura normei conflictuale pentru a vedea dac un raport juridic se include/nu n aceste norme conflictual.

CalificareaArt. 2558. (1) Cnd determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaz s fie dat unei instituii de drept sau unui raport juridic, se ia n considerare calificarea juridic stabilit de legea romn. (2) n caz de retrimitere, calificarea se face dup legea strin care a retrimis la legea romn. (3) Natura mobiliar sau imobiliar a bunurilor se determin potrivit legii locului unde acestea se afl sau, dup caz, sunt situate. (4) Dac legea romn nu cunoate o instituie juridic strin sau o cunoate sub o alt denumire ori cu un alt coninut, se poate lua n considerare calificarea juridic fcut de legea strin. (5) Cu toate acestea, cnd prile au determinat ele nsele nelesul noiunilor dintr-un act juridic, calificarea acestor noiuni se face dup voina prilor.

Noiunea de calificare. Operaiunea calificrii este o problem de interpretare i de aplicare a normelor conflictuale. Prin calificare se stabilete sensul noiunilor unei norme conflictuale referitoare la obiectul reglementrii i legea aplicabil raportului juridic. Importana calificrii este reliefat de situaia n care noiunile din legile concurente au semnificaii diferite. Legea dup care se face calificarea. Conflictul de calificri se poate soluiona prin mai multe procedee. Principalele criterii utilizate sunt lex fori i lex causae. Calificarea dup legea forului permite adaptarea categoriilor dreptului intern, fr s nlture rolul legii strine. Aceast metod este admis i de dispoziiile alin. (1) al art. 2558 NCC. Soluia calificrii dup legea instanei este argumentat prin legtura cu normele de drept internaional privat i succesiunea operaiunilor n soluionarea unui conflict de legi.

Excepiile de la calificarea dup lex fori. n unele mprejurri, calificarea nu se face, totui, dup legea forului. Excepiile consacrate de prevederile alin. (2)-(5) ale art. 2558 NCC care se refer la retrimitere, natura mobiliar sau imobiliar a bunurilor, instituiile juridice necunoscute legii forului i convenia prilor. Admiterea de ctre legea forului a retrimiterii implic luarea n considerare i a calificrii date de legea strin. Noiunile din coninutul i legtura normei conflictuale strine vor fi calificate dup legea rii care a dispus retrimiterea. Bunurile mobile sau imobile fiind reglementate de lex rei sitae i calificarea va fi dat de aceeai lege. Dintre toate rile care au legtur cu un bun, legea locului unde se afl sau unde este situat, va fi singura ndrituit s-i determine regimul juridic. Pentru instituiile juridice fr corespondent n dreptul rii de care aparine instana, calificarea se poate face dup legea strin care le reglementeaz. Astfel, n sistemele juridice ale rilor de pe continentul european nu sunt cunoscute unele instituii din dreptul anglo-saxon. n cazul ncheierii unei convenii, prile pot s determine i nelesul noiunilor folosite n actul juridic. Prin acordul lor, n temeiul principiului autonomiei de voin, prile au libertatea s aleag legea aplicabil contractului, precum i calificrile indicate n cauz. Pe lng aceste situaii, n doctrin, au fost evideniate i alte excepii de la calificarea prin lex fori. De exemplu, cetenia, calificarea autonom, conveniile internaionale

Ex: statutul organic al persoanelor juridice este carmuit de legea sa nationala.

7. CONFLICTUL DE CALIFICRI

Conflictul de calificri este situaia ce apare atunci cnd noiunile din coninutul i/ sau legtura normei conflictuale au nelesuri diferite n sistemele de drept susceptibile de a se aplica unui raport juridic.

Ex: Un cetatean olandez a facut in Franta un testament olograf: scris, semnat, datat de mana sa. Codul civil olandez de atunci interzicea cetatenilor olandezi sa faca aceste gen de testamente si prevedea ca interdictia se va aplica si testamentelor olografe realizate in strainatate. A izbucnit un litigiu in legatura cu valabilitatea acestui testament in fata instantelor franceze, iar acestea au considerat ca notiunea de testament olograf era interpretata in mod diferit in dreptul francez si cel olandez. Astfel, in dreptul francez, notiunea de testament olograf era calificata ca o problema de forma testamentara si in consecinta urma sa i se aplice legea locului incheierii testamentului: locus regit actum. Cum locul incheierii testamentului era in Franta, daca se califica testamentul olograf ca o problema de forma era aplicabila legea franceza potrivit careia acesta este valabil. In dreptul olandez, insa, testamentul olograf era calificat ca o problema de capacitate civila a cetateanului olandez de a face un asemenea act o problema personala, de capacitate a persanei. Ca urmare a unei asemenea calificari testamentul ar fi urmat sa fie supus legii olangeze, caci testatorul avea cetatenia olandeza. In aceasta calificare, testamentul ar fi fost declarat nul.

Ex: Legea aplicabila statutului persoanei juridice statutul organic al persoanei juridice este reglementat de legea sediului social. Notiunea de sediu social este calificat diferit: Sediul statutar (indicat in statut de fondatori); La noi este sediul real (unde se afla organele de conducere ale societatii).

Legea dup care se face calificarea:Regula: calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori).

Din punct de vedere logic aceasta calificare este o etapa prealabila determinarii normei conflictuale si implicit a legii aplicabile fondului, pentru ca in functie de calificare determinam norma conflictuala aplicabila, iar norma conflictuala e cea ce trimite la lex causae.

Exceptii: 1. Calificarea dupa vointa partilor. In contractele mari, ample, partile califica institutiile importante la care contractul face referire in preambul. 2. Calificarea legala. Principiu in care legea califica o institutie in preambul.3. Calificarea secundara. Nu e mai putin importanta, ci e secundum, dupa calificarea principala. Este cea care se face dupa legea aplicabila cauzei (lex causae) pentru ca se face dupa ce norma conflictuala a trimis la lex causae. Exemple de calificare secundara: determinarea cetateniei se face in functie de legea statului a carei cetatenie se invoca. Daca cetateanul roman invoca aceasta calitate a lui in SUA, determinarea ei se face dupa legea romana. natura mobiliara sau imobiliara a unui bun se face in conformitate cu legea locului unde bunul se afla sau este situat. Lex causae, dupa ea se vede daca bunul este mobil sau imobil. 4. Calificarea institutiilor pe care legea forului nu le cunoaste. Speta veche: o hotarare provenita din Anglia care aplica institutia trust. 5. Calificarea pe care arbitrii o fac in arbitrajul international ad-hoc. Nu exista lex fori. Conventia de la Geneva (privind arbitrajul international)-in cel ad-hoc, arbitrul este liber sa faca acea calificare a institutiei de drept cu care se confrunta dupa sistemul de drept pe care el il considera a fi cel mai potrivit in speta.

8. CONFLICTULUI IN SPATIU AL NORMELOR CONFLICTUALE

Exista conflict in spatiu al normelor conflictuale atunci cand sistemele de drept n prezen contin norme conflictuale cu puncte de legatura diferite. Este denumit in spatiu datorita coexistentei sistemelor de drept.

Daca normele conflictuale au acelasi punct de legatura nu se poate naste conflict de norme conflictuale.

Ex: Presupunem ca avem o problem legata de capacitatea persoanelor fizice, ceteni francezi cu domiciliul in Romania. Att instana romn ct i cea francez n raporturile juridice legate de capacitatea persoanei fizice au punct de legtur cetenia. Se aplic legea naional. Daca problema capacitatii se ridica in fata instantei romane, instanta vede art. 2573,va fi carmuita de legea cetateniei - legea franceza. Daca aceeasi problema se ridica la instanta franceza, se cauta norma conflictuala in materia capacitatii. Aceasta norma trimite tot la legea nationala. Asadar, norma conflictuala franceza cat si norma conflictuala romana au acelasi punct de legatura, nu exista conflict, ambele trimit la legea cetateniei.

A. Conflict pozitiv - norma conflictuala trimite la propriul sistem de drept (nu duce la retrimitere). Ex: Norma conflituala romana in materia capacitatii trimite la legea cetateniei, iar norma conflictuala engleza in materia capacitatii persoanei fizice trimite la legea domiciliului. In cazul in care avem de-a face cu o problema a cetatenilor romani cu domiciliul in Anglia iar problema capacitatii se ridica la instantele romane, acestea ar aplica norma conflictuala romana, anume, legea cetateniei; daca problema ar fi fost ridicata la instanta engleza, aceasta ar fi aplicat norma conflictuala din sistemul de drept englez, adica legea domiciliului. Fiecare dintre normele conflictuale a trimis la propriul sistem de drept.

B. Conflict negativ - exista atunci cand fiecare dintre normele conflictuale trimit la un alt sistem de drept. Ex: Problema capacitatii persoanei fizice, capacitatea unui cetatean englez cu domiciliul in Romania. Daca problema capacitatii s-ar ridica la instantele romane, se aplica norma conflictuala romana in materia capacitatii, legea cetateniei (legea engleza); daca aceeasi problema apare la instantele engleze, ele aplica norma conflictuala engleza, legea romana (legea domiciliului).

Conditiile retrimiterii: conflictul negativ de norme conflictuale; dreptul forului sa admita retrimiterea, adica sa trimita la intregul sistem de drept strain, inclusiv la normele sale conflictuale.

9. RETRIMITEREA

Retrimiterea este situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain in intregul sau (inclusiv norme conflictuale) iar sistemul de drept strain contine o norma conflictuala care nu primeste trimiterea, ci trimite la randul sau fie inapoi la sistemul de drept al forului, fie la sistemul de drept al unui stat tert. Nu constituie o declinare de competenta, nu implica deplasarea materiala a dosarului cauzei; e o simpla operatiune care se desfasoara in mintea unui judecator sesizat cu un litigiu cu element de extraneitate.

Conditiile retrimiterii: conflictul negativ de norme conflictuale; dreptul forului sa admita retrimiterea, adica sa trimita la intregul sistem de drept strain, inclusiv la normele sale conflictuale.

Speta FORGO - reprezentativa in materia retrimiterii. Un copil bavarez din afara casatoriei, Forgo, nascut in Bavaria, traieste in Franta de la varsta de 5 ani. El moare la Pau la varsta de 68 de ani, lasand o importanta succesiune mobiliara pentru care nu a intocmit testament. Rudele colaterale dupa mama au introdus petitie de ereditate in fata instantei franceze. Dupa legea franceza, dezbaterea succesiune se face dupa normele de drept de la ultimul domiciliu al defunctului. Domiciliul legal sau de drept a lui de cujus ramanea in Bavaria, pentru ca in Franta nu au fost indeplinite formalitatile pentru stabilirea unui domiciliu legal. Legea franceza trimitea asadar la legea bavareza. Potrivit acesteia din urma, succesorilor colaterali dupa mama le revenea o parte din mostenire. Petitia de ereditate a fost admisa de Curtea de la Bordeaux, dar in recursul statului francez - reprezentate de Administratia domeniilor - s-a constatat ca norma conflictuala bavareze suspune succesiunea mobiliara domiciliului de fapt, retrimitand la legea franceza. Curtea de Casatie franceza a acceptat retrimiterea si a aplicat legea materiala franceza dupa care succesiunea era considerata vacanta si, in consecinta, a fost atribuita statului francez.

Felurile retrimiterii:1. Retrimitere de gradul I: atunci cand norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain, iar acest sistem de drept strain prin norma sa conflictuala trimite inapoi la dreptul forului; 2. Retrimitere de gradul II: norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain, iar acesta prin norma sa conflictuala trimite la un sistem de drept tert. RetrimitereaArt. 2559. (1) Legea strin cuprinde dispoziiile de drept material, inclusiv normele conflictuale, cu excepia unor dispoziii contrare. (2) Dac legea strin retrimite la dreptul romn sau la dreptul altui stat, se aplic legea romn, dac nu se prevede n mod expres altfel. (3) Prin excepie de la prevederile alin. (1), legea strin nu cuprinde i normele ei conflictuale n cazul n care prile au ales legea strin aplicabil, n cazul legii strine aplicabile formei actelor juridice i obligaiilor extracontractuale, precum i n alte cazuri speciale prevzute de conveniile internaionale la care Romnia este parte, de dreptul Uniunii Europene sau de lege.

Noiunea de retrimitere. Prin retrimitere se nelege c normele forului trimit la dreptul strin, ale crui reguli conflictuale trimit napoi la legea instanei sau mai departe la legea unui alt stat.n dreptul nostru, alin. (1) al art. 2559 NCC stabilete c trimiterea se face la ntregul sistem de drept strin, care cuprinde norme materiale i norme conflictuale. Prin raportare la sistemul de drept strin, n totalitatea sa, poate s apar retrimiterea.

Formele retrimiterii. n funcie de elementele concrete, retrimiterea prezint mai multe forme. n legislaia noastr, dispoziiile alin. (2) al art. 2559 NCC admit retrimiterea simpl, care se face de dreptul strin la legea forului. Aadar, dreptul romn nu accept retrimiterea de gradul al doilea.

ReciprocitateaArt. 2561. (1) Aplicarea legii strine este independent de condiia reciprocitii.(2) Dispoziiile speciale prin care se cere condiia reciprocitii n anumite materii rmn aplicabile. ndeplinirea condiiei reciprocitii de fapt este prezumat pn la dovada contrar care se stabilete de Ministerul Justiiei i Libertilor Ceteneti, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe.

Legea strin aplicabil ntr-o situaie determinat nu trebuie s aib aceleai prevederi ca legea forului.

Coninutul legii strineArt. 2562. (1) Coninutul legii strine se stabilete de instana judectoreasc prin atestri obinute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat. (2) Partea care invoc o lege strin poate fi obligat s fac dovada coninutului ei. (3) n cazul imposibilitii de a stabili, ntr-un termen rezonabil, coninutul legii strine, se aplic legea romn.

Interpretarea i aplicarea legii strineArt. 2563. Legea strin se interpreteaz i se aplic potrivit regulilor de interpretare i aplicare existente n sistemul de drept cruia i aparine. nlturarea aplicrii legii strineArt. 2564. (1) Aplicarea legii strine se nltur dac ncalc ordinea public de drept internaional privat romn sau dac legea strin respectiv a devenit competent prin fraudarea legii romne. n cazul nlturrii aplicrii legii strine, se aplic legea romn. (2) Aplicarea legii strine ncalc ordinea public de drept internaional privat romn n msura n care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului romn ori ale dreptului Uniunii Europene i cu drepturile fundamentale ale omului.

Cazurile de nlturare a aplicrii legii strine. Legea strin se nltur de la aplicare, potrivit alin. (1) al art. 2564 NCC, n urmtoarele dou cazuri: dac ncalc ordinea public de drept internaional privat romn; dac a devenit competent prin fraudarea legii romne. n locul legii strine, care este nlturat, instana romn va aplica legea proprie.

Ordinea public n dreptul internaional privat. Noiunea de ordine public de drept internaional reprezint un mijloc excepional prin care se nltur aplicarea legii strine, cnd este contrar principiilor fundamentale ale sistemului de drept al forului. Pentru invocarea ordinii publice trebuie ndeplinite cumulativ dou condiii: legea strin s fie competent a reglementa raportul cu element de extraneitate; legea strin aplicabil s fie contrar principiilor fundamentale ale dreptului instanei. nlturarea legii strine se produce numai atunci cnd deosebirile dintre reglementrile n prezen sunt eseniale.

Fraudarea legii romne. Pentru a evita aplicarea legii normal competente, prile pot s schimbe coninutul faptic al elementelor conflictuale. Frauda la lege reprezint operaiunea prin intermediul creia prile supun raportul lor juridic unei legi, care nu este normal aplicabil, dar cuprinde dispoziii mai favorabile. Astfel, doi tineri care vor s se cstoreasc, fr a ndeplini o anumit formalitate stabilit de legea lor personal, i schimb domiciliul n alt ar, atrgnd aplicarea unei legi strine. Existena fraudei la lege n dreptul internaional privat necesit ntrunirea cumulativ a urmtoarelor condiii: un act de voin al prilor; folosirea unui mijloc licit; intervenia frauduloas a prilor; un rezultat ilicit. Frauda la lege se invoc numai n cazul n care nu se poate utiliza un alt mijloc pentru a nltura actul ncheiat prin eludarea dispoziiilor legale.

Criteriul privind invocarea ordinii publice. Dispoziiile alin. (2) al art. 2564 NCC ofer i un criteriu n stabilirea situaiilor n care se poate invoca ordinea public de drept internaional privat. Astfel, nclcarea ordinii publice trebuie s produc un anumit rezultat, care s fie incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului romn ori ale dreptului Uniunii Europene i cu drepturile fundamentale ale omului.

nlturarea excepional a legii aplicabileArt. 2565. (1) n mod excepional, aplicarea legii determinate potrivit prezentei cri poate fi nlturat dac, datorit circumstanelor cauzei, raportul juridic are o legtur foarte ndeprtat cu aceast lege. n acest caz, se aplic legea cu care raportul juridic prezint cele mai strnse legturi. (2) Dispoziiile alin. (1) nu sunt aplicabile n cazul legilor privind starea civil sau capacitatea persoanei, precum i atunci cnd prile au ales legea aplicabil.

Regula nlturrii excepionale a legii aplicabile. Prevederile art. 2565 alin. (1) NCC consacr o instituie nou, care permite nlturarea excepional a legii aplicabile. Independent de coninutul normei conflictuale, judectorul poate stabili legea aplicabil cea mai indicat n cauz. Existena unei situaii excepionale este configurat de circumstanele concrete. Elementele de legtur trebuie s creeze legturi mai strnse ntre raportul juridic i legea aplicabil.

Excepii de la regul. De la regula stabilit, alin. (2) al art. 2565 NCC admite dou derogri. Aceast regul nu poate fi aplicat n materiile n care normele conflictuale au un caracter imperativ, cum sunt legile privind starea civil i capacitatea persoanei, precum i atunci cnd prile convin asupra legii aplicabile n temeiul principiului autonomiei de voin.

10. ORDINEA PUBLICA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN

Ordinea publica in dreptul international privat roman este formata din ansamblul principiilor fundamentale de drept ale statului roman aplicabile in raporturile juridice cu element de extraneitate.

Sub aspect procedural, ordine publica se invoca de regula sub forma unei exceptii, anume exceptia de ordine publica mijlocul procesual prin care (de principiu, la solicitarea uneia dintre parti) instanta de judecata poate inlatura efectele unei legi straine normal competente sa se aplice acelui raport juridic deoarece acele efecte contravin principiilor fundamentale de drept ale statului forului. Continutul notiunii de ordine publica il constituie, asadar, principiile fundamentale de drept ale statului forului.

Comparatie intre ordinea publica de drept intern si ordinea publica de drept international privat Asemanari. a. Amandoua formele de ordine publica inlatura de la aplicare o lege, adica limiteaza principiul autonomiei de vointa a partilor. Deosebirile:b. Cele doua concepte au functii diferite, anume ordinea publica de drept intern este formata din ansamblul normelor si principiilor imperative din dreptul intern care limiteaza asadar principiul autonomiei de vointa a partilor, pe cand ordinea publica de drept international privat are ca scop de a impiedica producerea pe teritoriul Romaniei a efectelor unei legi straine. Inlatura efectele legii straine iar nu legea straina ca atare pentru ca legea straina nu poate fi influentata din afara, dar efectele ei pot fi impiedicate sa se produca pe teritoriul Romaniei. c. Au sfere de aplicare diferite, anume ordinea publica de drept intern este mai larga decat ordinea publica de drept international privat, sau altfel spus, elementele imperative (normele imperative) din dreptul intern sunt mai numeroase decat cele din dreptul international privat pentru ca in raporturile internationale, atunci cand sistemul de drept roman interfereaza cu un sistem de drept strain, legiuitorul roman este mai putin interesat in blocarea efectelor legii straine decat pe plan intern. In relatiile cu alte state, legiuitorul roman este mai clement decat in raporturile de drept intern.

Ex: Situatia in care o norma este imperativa in dreptul intern dar nu este imperativa in dreptul international privat: Termenele de prescriptie extinctiva; Decretul 167/1958 sunt norme de ordine publica in dreptul intern, partile nu pot deroga de la ele insa in dreptul international privat, daca norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain si acel sistem de drept contine un alt termen de prescriptie decat cel din decretul 167/1958, acel termen de prescriptie va fi recunoscut.

Ex: Nemotivarea apararilor judecatoresti. Motivarea unei hotarari reprezinta, in dreptul roman, regula (exista putin exceptii in care o hotarare poate fi nemotivata). Daca insa, eu judecator roman, ma aflu in situatia de a recunoaste o hotarare pronuntata intr-un stat strain in care nemotivarea este admisa, nu voi putea sa refuz recunoasterea acelei hotarari pentru simplul motiv ca ea este nemotivata. Asadar, daca motivarea este de ordine publica in dreptul intern, ea nu este de ordine publica in dreptul international privat, iar daca provine dintr-un stat in care nemotivarea pentru speta respectiva este admisa, acea hotarare nu va fi nula din punctul de vedere al dreptului nostru.

Caracterele ordinii publice de drept international privat 1. Sub aspect spatial, ea are un caracter national.2. Din punct de vedere temporal, ordinea publica are un caracter actual in sensul ca instanta de judecata sau de arbitraj trebuie sa tina seama intotdeauna de ordinea publica din momentul pronuntarii hotararii, chiar daca ele s-au schimbat din momentul in care actiunea a fost introdusa. 3. Din punct de vedere material, ea este o exceptie de la aplicarea legii straine normal compentete, caci atunci cand norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain acela ar trebui sa se aplice; pentru ca nu se aplica acest fapt este o exceptie, trebuie facuta o interpretare stricta.

Efectele aplicarii ordinii publice de drept international privat: Negativ inlaturarea de la aplicare a legii straine; art. 2564 alin 1: aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de drept international privat roman. Ex: daca legea straina prevede un impediment la casatorie, de exemplu interzice casatoria intre persoane de rase sau cetatenii diferite, un asemenea impediment este contrar principiilor fundamentale de drept ale statului roman si desi legea straina poate fi legea unuia sau ambilor soti, ea va fi inlaturata de la aplicare si acele persoane vor fi casatorite in Romania.

Pozitiv, care se regaseste tot in art. 2564 alin 1: in cazul inlaturarii legii straine se aplica legea romana. Ex: daca legea straina face o discriminare intre copilul din casatorie si copilul din afara casatoriei si copilului din afara casatoriei, de exemplu, nu ii acorda pensie de intretinere de la parintele sau, este contrar ordinii publice din Romania (egalitatea dintre copii) si vom inlatura discriminarea si vom aplica legea romana privind drepturile acelui copil pentru a i se putea acorda pensie. In acest caz, legea romana se aplica la modul direct.

Sunt doua situatii in care ordinea publica poate aparea, in cadrul ordinii publice de drept international privat: 1. Ordinea publica in cadrul conflictului de legi in spatiu este cel ce se creaz in momentul nasterii, modificarii sau stingerii unui raport juridic, atunci cnd cu privire la acestea sunt susceptibile de aplicare doua sau mai multe sisteme de drept. In acest caz, notiunea de ordine publica este mai larga decat in cazul conflictului de legi in timp si spatiu. Conflict n spaiu - sistemele de drept ce se aplic n prezen coezist n spaiu i oricare poate fi aplicabil n acelai moment raportului juridic. 2. Ordinea publica in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu (recunoaterea drepturilor dobndite n strintate) problema conflictului de legi se pune atunci cand un raport juridic s-a nascut intr-un sistem de drept valabil potrivit acelui sistem de drept iar apoi efectele acelui raport juridic se cer a fi recunoscute in Romania. Conflict de legi n timp i spaiu - cele dou sisteme de drept nu i pun amprenta asupra raportului juridic n acelai moment, ci raportul juridic s-a nscut, modificat n trecut (sub incidena unui drept strin), iar n prezent se solicit recunoaterea efectelor sale n statele foruri.

Ex: Conflict n spaiu. La oficiul de stare civila se depune o cerere de chemare in casatorie a unui cetatean din arabia saudita si un cetatean roman iar din acte rezulta ca cetateanul din arabia saudita ar fi la a 3-a casatorie ,fiind vorba de o casatorie poligama. O astfel de casatorie nu se va incheia (cetateanul din Arabia Saudita - Casatoria este o problema de stare civila iar potrivit art. 2586 NCC, aspectele de stare civila sunt supuse lex causae, asadar starea si capactitatea civila a unei persoane sunt supuse legii nationale. Daca cetateanului strain i se aplica legea din Arabia Saudita, lui ii este permis sa se casatoreasca insa efectele acestei legi nu vor fi recunoscute pe teritoriul Romaniei pentru ca incalca principiile fundamentale de drept pe teritoriul statului roman. Astfel, ne aflam in situatia conflictului de legi in spatiu deoarece sunt in conflict doua legi care coexista in spatiu.

Ex: Conflict de legi n timp i spaiu. Doi cetateni din Arabia Saudita, sot si sotie, vin studenti la Facultatea de Drept si sotia este a doua sotie a cetateanului. Acestia se despart in Romania iar sotia cere pensie de intretinere de la sot. I se va acorda sotiei aceasta pensie de intretinere pentru ca nu se pune problema ordinii publice in momentul incheierii casatoriei (nasterii raportului juridic), deci nu avem conflict de legi in spatiu ci in ipoteza unei casatorii valabile in Arabia Saudita, astfel ne aflam in fata unui conflict de legi in timp si spatiu. In spatiu pentru ca este intre sistemul de drept roman si cel din Arabia Saudita dar si conflict in timp si spatiu (legea din Arabia Saudita si legea din Romania), pentru ca raportul juridic s-a nascut in trecut intr-un sistem de drept, valabil potrivit acelui sistem de drept si apoi efectele lui se cer a fi recunoscute peste o perioada de timp (o luna,doua) in alta tara. Conflictul de legi in timp si spatiu problema drepturilor castigate de aceea se acorda pensie de intretinere, deoarece are un drept castigat.

11. CONFLICT DE LEGI IN TIMP SI SPATIU (problema respectarii drepturilor castigate in alta tara)

Exista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic nascut, modificat sau stins, sub incidenta unui sistem de drept se cere ulterior a fi recunoscut intr-un alt sistem de drept (adica in alt stat). Este un conflict de legi in spatiu deoarece sunt in incidenta a doua sisteme de drept care coexista in spatiu dar esentialmente e faptul ca e un conflict in timp deoarece raportul juridic se naste sub incidenta unui sistem de drept, iar ulterior efectele acelui raport juridic se cer a fi recunoscute intr-un alt stat.

Formele conflictului de legi in timp si spatiu 1. raportul juridic se naste sub incidenta unui singur sistem de drept strain (cele 2 persoane sunt resortisanti in Arabia Saudita, asadar, in momentul in care s-au casatorit nu exista un element de extraneitate, apoi vin in Romania sa li se recunoasca acest efect). 2. raportul juridic a avut un element de extraneitate in chiar momentul nasterii lui, iar apoi efectele lui se cer a fi recunoscute in Romania. Ex: e posibil ca elementul de extraneitate in momentul incheierii casatoriei sa fie roman (unul dintre soti) sau dreptul roman sa fie tert.

Conditiile recunoasterii in Romania a unui drept dobandit in strainatate Recunoaterea drepturilor ctigateArt. 2567. Drepturile ctigate n ar strin sunt respectate n Romnia, cu excepia cazului n care sunt contrare ordinii publice n dreptul internaional privat romn.

PUNCTE DE LEGTUR CONFLICTE DE LEGI IN SPATIU CONFLICTE DE LEGI IN TIMP SI SPATIU

CETENIA: starea civil capacitatea i relaiile de familie a pers fizice; motenirea mobiliar 1.X-bigam libian dorete cstoria cu Y-romnc. Se nltur legea strin(ordine public); 2.X olandez i Y homosexual romn se cstoresc i stabilesc n Olanda 1.X-bigam libian cstorit cu Y-romnc n Libia, iar Y cere n RO recunoaterea efectelor cstoriei. -divor (pensie ntreinere); 2.

LOCUL SITURII BUNULUI Reclamantul X (grec proprietarul unui apartament n Ro), introduce n Grecia o aciune de revendicare a imobilului situat n RO, mpotriva prtei Y romnc, X(romn) i Y(francez) homoxexuali cstorii i domiciliai n Olanda. X decedeaz(are copii dintr-o alt cstorie), iar Y solicit n RO recunoaterea efectelor cstoriei i implicit a cotei pri din motenirea legal ce-i revine(imobile situate n RO)

LOCUL DE NCHEIERE A CONTRACTULUI X neam a ncheiat un C-V cu Y romn, avnd ca obiect un imobil din RO. Contractul s-a ncheiat n Germania X i Y, ceteni romni au ncheiat i nregistrat un contract de mprumut n Austria, pt suma de 50000euro, scadent n ianuarie 2004. X solicit instanelor romne, n 2009(prescripia n Austria e dup 7 ani) ca prtul Y s-i restituie suma mprumutat (prescripia n RO e de trei ani)

12. FRAUDA LA LEGE

Art. 2564 alin 1. Legea straina se inlatura de la aplicare daca ea a devenit competenta prin frauda.

Modalitatile de fraudare a legii in dreptul international privat 1. Intr-un raport juridic de drept intern, care prin natura lui nu a trebuit sa aiba nici un element de extraneitate; se introduce in mod fraudulos un element de extraneitate. Ca urmare a introducerii acestui element se creeaza un raport juridic de drept international privat, punandu-se problema conflictului de legi. Si datorita normei conflictuale normal aplicabila pentru acea situatie, devine aplicabil un sistem de drept strain care altfel nu ar fi trebuit sa se aplice si care de principiu, este mai favorabil partilor.

Ex: Situatia societatii comerciale care isi stabileste sediul social intr-un stat paradis fiscal, toate elementele societatii aflandu-se in Romania. Norma conflictuala romana statueaza ca regimul juridic este cel al sediului social, iar sistemul de drept s-ar aplica cu toate consecintele ce decurg: fiscalitate, etc.

Ex: Un bun din patrimoniul cultural national (tabloul de valori), care potrivit legii este in circuitul civil restrans, putand fi instrainat numai in anumite conditii, sau in circuitul civil strain (numai dupa un anumit control). Acesta este deplasat intr-un alt stat unde asmenea conditii nu se cer. Astfel, in raportul juridic se introduce un element strain: locul situarii mobilului. Norma conflictuala romana statueaza ca regimul jruidic al bunurilor este supus locului situarii mobilului.

2. Intr-un raport juridic avand deja un element de extraneitate se schimba punctul de legatura, dintr-un sistem de drept strain intr-un alt sistem de drept strain.

Conditiile fraudei la lege in dreptul international privat Sa existe un act de vointa al partilor in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un raprt juridic. Frauda la lege implica o activitate volitiva, frauduloasa, a partii. Bineinteles, aceasta deplasare a punctului de legatura poate sa se produca numai daca este vorba de puncte de legatura mobile sau, altfel spus, variabile. Dar, se poate aplica la cetatenie (de ex, in cazul divortului), locul incheierii sau executarii contractului, jurisdictia. Partile sa foloseasca un mijloc de drept international privat care prin el insusi este licit. De ex: schimbarea cetateniei, infiintarea unei societati, transportul unui bun. Scopul urmarit de parti (care este ilicit). Intentia frauduloasa a partilor. Apare o incalcare indirecta a normei conflictuale (legea este normal aplicabila, dar este incalcata prin deturnarea de la scopul sau firesc). Rezultatul sa fie ilicit, adica sa fie ceea ce s-a urmarit.

Sanctiunea fraudei la lege Frauda la lege pune mari probleme de sanctionare pentru ca trebuie dovedita intentia frauduloasa, elementul subiectiv, in acest raport juridic: scopul in care partile au realizat ceva. Sanctiunea fraudei la lege se analizeaza pentru doua situatii: 1. Pentru situatia in care este fraudat dreptul roman in favoarea dreptului strain. art. 2564 alin. 1 teza 2 stabileste ca aplicarea legii straine se inlatura daca a devenit competenta prin frauda si in cazul aplicarii legii straine se aplica legea romana. Asadar, textul se refera la o singura ipoteza, anume atunci cand este fraudata legea romana. In acest caz, neindoielnic exista o sanctiune prevazuta de text: inopozabilitatea actului efectuat in strainatate fata de autoritatile romane.

Cel mai frecvent exemplu este in materia actelor de stare civila. Un act de stare civila care se cere inregistrat in Romania, daca a fost intocmit in mod fraudulos, nu va fi inregistrat; efectele actului intocmit nu ii sunt opozabile autoritatii romane. Poate exista ca sanctiune si anularea actului intocmit in strainatate (care presupune posibilitatea de a-l anula printr-o hotarare judecatoreasca, de regula, iar aici se pune problema competentei sau lipsei competentei pentru instanta romana, daca se poate dovedi fraudarea legii, trebuie cerut de o parte).

2. Fraudarea dreptului strain in favoarea dreptului roman. Poate exista si aceasta posibilitate cand dreptul roman sub anumite reglementari este mai favorabil. NCC nu acopera aceasta posibilitate pentru ca legiuitorul roman s-a preocupat cu aplicarea legii romane sanctionand numai fraudarea legii romane. a) Dreptul strain fraudat in favoarea celui roman este un element de drept ca si dreptul roman si trebuie respectat in aceeasi masura; b) Aplicandu-se prin frauda un alt sistem de drept decat cel normal competent, impunandu-i-se sistemului de drept roman sa se aplice desi nu ar fi trebuit sa se aplice, se incalca, in utlima instanta, dreptul roman. c) Fraus omnia corrumpit. In caz de frauda, actul este anulat pentru frauda, indiferent de circumstante.

Domeniile in care poate aparea frauda la lege in dreptul international privat 1. In materia starii civile, capacitatii, relatiilor de familie ale persoanei fizice: Persoana fizica isi schimba cetatenia, domiciuliul, resedinta, in scopul de a se plasa sub incidenta unui alt sistem de drept care ii permite sa efectueze un act juridic pe care celalalt sistem nu il permitea; in acest domeniu a aparut si speta Bertale: doi soti italieni, avand domiciuliul in Bucuresti, au introdus in perioada interbelica o actiune de divort la instanta romana; instanta a aplicat norma conflictuala lex patriae art. 2 alin. 2 Cod civil de atunci, asadar, a judecat dupa legea italiana care prevedea faptul ca divortul nu era permis. In consecinta cei doi soti au renuntat la cetatenia italiana, devenind apatrizi, si au introdus din nou actiune de divort la instanta romana. Datorita faptului ca avea domiciliul in Romania s-a aplicat legea romana si au fost divortati.

NCC a adoptat o masura de reprimare a unei asemenea posibilitati, frauda nu mai e posibila, art. 2597 prevede ca legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei inclusiv divortul chiar daca sotii isi schimba cetatenia sau domiciliul. Deci situatia juridica e aceea a unui conflict mobil de legi, sotii isi schimba pe perioada casatoriei cetatenia sau domiciliul, iar solutia e ca in aceasta situatie se aplica legea veche (continua sa se aplice); frauda e practic mult mai limitata in aplicare.

2. Statutul organic al persoanei juridice:O societate comerciala care are elementul constitutiv pe teritoriul statului roman, isi fixeaza sediul statuar in alt stat paradis fiscal in scopul de a o scuti de impozitul pe profit, ea continuand sa desfasoare activitatea unde are organele statuare. NCC nu adopta o solutie directa de reprimare a acestei situatii, dar are o prevedere care poate fi folosita. Art. 2580 prevede ca in ipoteza in care persoana juridica cu sediul in mai multe state se va tine seama de sediul real unde are centrul principal de conducere si gestiune.

3. Regimul juridic al bunurilor mobile Transferul unui bun mobil care intra intr-un stat nu e in circuitul civil sau e in circuitul civil restrans (bunuri din patrimoniul national) e transferat in alt stat si se aplica lex rei sitae sunt supuse altei legi decat cea normal sa se aplice. NCC nu are o prevedere directa de sanctionare, dar exista o conventie internationala care e aplicata in materie, e o conventie adoptata la nivel ONU 4. In materia formei exterioare a actului juridic, legea romana cere forma autentica a actului; 5. Alte domenii.

13. COMPARATIE INTRE FRAUDA LA LEGE SI ORDINEA PUBLICA IN DREPTUL INTERNATIOANL PRIVAT

Asemanari: ambele sunt cazuri in care un sistem de drept statal normal competent sa se aplice unui raport juridic (deoarce norma conflictuala romana trimite la el) nu se va aplica. E vorba de doua situatii de neaplicare a legii straine. Deosebiri: 1. Cauza:a) In cazul ordinii publice nu se aplica legea straina pentru ca ea incalca pricipii de drept ale statului forului. b) In cazul fraudei la lege nu se aplica legea straina pentru ca exista o manopera frauduloasa a partii.

2. Sanctiune: a) In cazul ordinii publice sanctiunea e impiedicarea producerii efectelor unei legi straine pe teritoriul Romaniei (nerecunoasterea hotararii straine, actul realizat in strainate are character discriminatoriu)b) In cazul fraudei la lege sanctiunea e inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane sau daca e posibil anularea acelui act.

3. Rolul judecatorului (instanta de judecata): a) In ceea ce proveste ordinea publica judecatorul care e sesizat cu exceptia de ordine publica trebuie sa verifice, sa cerceteze continutul legii straine pentru ca numai in acest fel isi poate da seama daca acea lege straina e contrara sau nu principiilor de drept ale forului. Este necesara o analiza de fond a sistemului de drept strain cu sistemul de dreptul roman. b) In ceea ce priveste frauda la lege, realizarea unei comparatii asemanatoare celei facute in cazul exceptiei de ordine publica nu este necesara, daca se constata frauda, actul fraudulos va devein inopozabil chiar daca sistemul de drept strain, pe care partile l-au facut aplicabil prin frauda, nu este contrat ordinii publice romane.

14. COMPARATIE INTRE FRAUDA LA LEGE SI SIMULATIE

Asemanari: 1. Existenta unui act de vointa comuna a partilor; 2. Crearea sau modificarea in mod artificial a unui conflict de legi; 3. Mijloacele folosite sunt prin ele licite; 4. Sanctiunea poate fi inopozabila actului fraudulos.

Deosebiri: 1. Frauda la lege presupune un singur act juridic (actul juridic fraudulos) in timp ce simulatia implica doua acte juridice (un act ascuns dar real, contrainscrisul, si un act aparent dar mincinos); 2. In cazul fraudei la lege exista o deplasare efectiva, materiala a punctelor de legatura dintr-un sistem de drept in altul (dintr-un stat in altul). Ex: societatea comerciala care deschide un sediu intr-un paradis fiscal Simulatia presupune un act fictiv spre deosebire de frauda la lege care implica un act material; 3. Frauda la lege are intotdeauna un scop ilicit si un rezultat ilicit, la simulatie scopul nu e intotdeauna ilicit.

Noiunea i condiiile recunoaterii drepturilor ctigate. Prin recunoaterea drepturilor ctigate se nelege c o situaie juridic, dobndit sub imperiul legii unei ri, este invocat ntr-o alt ar. Solicitndu-se punerea n valoare a dreptului n strintate, conflictul intervine ulterior formrii sale, ntre dou legi n vigoare, care aparin unor state diferite. Pentru recunoaterea dreptului dobndit n strintate se cer ndeplinite urmtoarele condiii: a) dreptul s fie constituit conform legii competente; b) dreptul s fie valabil dobndit potrivit legii strine competente; c) dreptul dobndit s nu fie contrar ordinii publice n dreptul internaional privat roman. Mentinnd o formulare tradiional, dispoziiile art. 2567 NCC prevd expres numai ultima condiie.

Dreptul sa fie corect, legal nascut sub incidenta legii straine care e aplicabila, adica dreptul sa fie valabil in tara straina in care s-a nascut, in momentul in care s-a nascut. Exista si o serie de reguli aplicabile efectelor unui drept dobandit legal sub incidenta legii straine: un drept valabil dobandit in strainatate, de principiu, produce in Romania toate efectele admise de legea straina sub incidenta careia s-a nascut; un drept dobandit in strainatate nu poate produce in Romania mai multe efecte decat produce in tara sub incidenta careia s-a nascut; Dreptul dobandit in strainatate sa nu fie contrar ordinii publice de DIP roman. Problema prezinta importanta mai ales in cazul in care se pune o problema de stare civila sau capacitate a unui cetatean roman caruia i se aplica o alta lege decat cea romana.

15. CONFLICTUL MOBIL DE LEGIExista conflict mobil de legi atunci cand un raport juridic e supus succesiv la doua sisteme de drept diferite ca urmare a deplasarii punctului de legatura a normei conflictuale aplicabile. Ex: doi cetateni italieni soti, casatoria se desfasoara in Italia 5 ani, isi schimba cetatenia si se muta in Romania. Devin cetateni romani si mai raman casatoriti 4 ani dupa care divorteaza.

Comparatie intre conflictul mobil de legi si conflictul de legi in timp si spatiu Asemanari: ambele presupun existenta in spatiu a doua sisteme de drept (ex: italian + roman) si incidenta succesiva (ele nu apar deodata, mai intai e unul si apoi celalalt) in timp a acestor sisteme de drept cu privire la acelasi raport juridic.

Deosebirea esentiala: la conflictul de legi in timp si spatiu nu se pune problema schimbarii punctului de legatura al raportului juridic (in ex. sotii din Arabia Saudita nu-si schimba cetatenia ci cer a fi recunoscute in Romania anumite efecte ale acelui raport juridic). In cazul conflictului mobil se schimba in cursul existentei ( trebuie sa fie o existenta temporala cu executare in timp) acelui raport juridic. institutia conflictului mobil de legi din DIP se aseamana mult cu conflictul in timp al legii interne - cu acea situatie frecventa cand o lege se aplica, este abrogata si inlocuita cu alta lege. Un raport juridic sub legea veche care exista cand apare si legea noua.

Domenii in care poate aparea conflictul mobil 1. Acolo unde sunt puncte de legatura mobile, nu in legatura cu regimul juridic al imobilelor deoarece nu se deplaseaza, sau in legatura cu delictele (o data ce se produc sunt bine produse); 2. In ce priveste domiciliul, cetatenia, religia unei persoane fizice, sediul unei persoane juridice, locul situarii unui bun mobil.

Solutionarea conflictului mobil 1. In unele cazuri se prevede aplicarea legii vechi; 2. In alte cazuri prevede aplicarea legii noi; 3. In alte cazuri prevede aplicarea legii vechi pana la schimbarea punctului de legatura si legii noi dupa schimbarea punctului de legatura.

Art. 2596 NCC prevede: legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei si in cazul in care unul dintre ei isi schimba cetatenia sau domiciliul (in acest caz se da prioritate legii vechi).

Art. 2603 NCC prevede: filiatia copilului din casatorie se stabileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste efectele casatoriei parintilor sai (chiar daca parintii isi schimba cetatenia, filiatia e supusa legii pe care parintii au avut-o in momentul in care copilul s-a nascut); filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii lui nationale de la data nasterii.

Art. 2633 NCC prevede: mostenirea e supusa in ceea ce priveste bunurile mobile legii nationale pe care persoana decedata o avea la data mortii.

Art. 2611 NCC prevede: legea aplicabila obligatiei de intretinere este legea nationala a creditorului. In caz de schimbare a cetateniei, noua lege nationala se aplica numai pentru prestatiile ulterioare schimbarii.

In unele cazuri NCC nu adopta nici unul dintre cele trei sisteme, ci aplica principiul legii mai favorabile (meior lex).

Art. 2578 NCC prevede: apartenenta unei persoane la o noua lege nationala nu aduce atingeri majorarului dobandit potrivit legii care era anterior aplicabila. Art. 2605 NCC prevede: filiatia copilului din afara casatoriei, se aplica legea nationala din momentul nasterii, dar textul continua cu o ipoteza mai complexa, cand in momenntul nasterii a avut mai multe cetatenii ( a fost si cetatean roman si cetatean american ) I se aplica legea cea mai favorabila dintre cele 2 cetatenii (sau cate a avut in momentul nasterii);

Art. 2568 NCC prevede: (1) Legea naional este legea statului a crui cetenie o are persoana fizic sau, dup caz, legea statului a crui naionalitate o are persoana juridic. (2) Dac persoana are mai multe cetenii, se aplic legea aceluia dintre state a crui cetenie o are i de care este cel mai strns legat, n special prin reedina sa obinuit. (3) n cazul persoanei care nu are nicio cetenie, trimiterea la legea naional este neleas ca fiind fcut la legea statului unde are reedina obinuit. (4) Prevederile alin. (3) sunt aplicabile i n cazul refugiailor, potrivit dispoziiilor speciale i conveniilor internaionale la care Romnia este parte.

Aplicarea legii naionale. Prin lege naional se nelege legea statului a crui cetenie sau naionalitate o are persoana fizic, respectiv persoana juridic. Datorit apartenenei la statul romn, legea naional a persoanei fizice sau persoanei juridice este legea romn. Legea statului de care aparine, asigur persoanei fizice i juridice o protecie corespunztoare intereselor lor.

Criteriul reedinei obinuite. Prin dispoziiile alin. (2) al art. 2568 NCC, importana legii naionale este diminuat. Pentru determinarea legii naionale, alturi de cetenie, se folosete noiunea de reedin obinuit. Astfel, n situaia cnd persoana are mai multe cetenii, se va aplica legea statului a crui cetenie o are i de care este cel mai strns legat n special prin reedina sa obinuit.

Aplicarea unei alte legi. Cu toate c aplicarea legii naionale reprezint regula, n unele cazuri, statutul persoanei fizice este supus unei legi distincte. Dac persoana are calitatea de apatrid sau de refugiat, legea sa naional este legea statului unde are reedina obinuit.

Art. 2569. Determinarea i proba ceteniei Determinarea i proba ceteniei se fac n conformitate cu legea statului a crui cetenie se invoc.

Legea statului de cetenie. Pentru determinarea i proba ceteniei se folosete legea statului a crui cetenie o invoc persoana. Aceast dispoziie reprezint o excepie de la calificarea dup legea forului.

Art. 2570. Determinarea i proba reedinei obinuite (1) n sensul prezentei cri, reedina obinuit a persoanei fizice este n statul n care persoana i are locuina principal, chiar dac nu a ndeplinit formalitile legale de nregistrare. Reedina obinuit a unei persoane fizice acionnd n exerciiul activitii sale profesionale este locul unde aceast persoan are stabilimentul su principal. (2) Pentru determinarea locuinei principale vor fi avute n vedere acele circumstane personale i profesionale care indic legturi durabile cu statul respectiv sau intenia de a stabili asemenea legturi. (3) Reedina obinuit a persoanei juridice este statul n care aceasta i are stabilimentul principal. (4) Stabilimentul principal al unei persoane juridice este locul unde aceasta i-a stabilit administraia central. (5) Dovada reedinei obinuite se poate face cu orice mijloace de prob.

Determinarea reedinei obinuite.n concordan cu orientarea practicii internaionale, prin textul art. 2570 NCC se generalizeaz conceptul de reedin obinuit, asigurnd o aplicare preponderent a legii forului. Reedina obinuit a persoanei fizice este n statul n care i are locuina principal, fr a fi condiionat dendeplinirea formalitilor legale de nregistrare. Dac persoana fizic acioneaz n exerciiul activitii sale profesionale, reedina obinuit va fi n locul unde i are stabilimentul su principal.

Stabilirea locuinei principale. Pentru stabilirea locuinei principale se va ine seama de anumite circumstane personale i profesionale. Relevante vor fi acele circumstane care indic legturi durabile cu statul respectiv sau intenia de a stabili asemenea legturi.

Reedina obinuit a persoanei juridice. Conceptul de reedin obinuit se extinde i la persoana juridic. Astfel, reedina obinuit a persoanei juridice este n statul n care i are stabilimentul principal. n acest sens, stabilimentul principal nseamn locul unde persoana juridic i-a stabilit administraia central.

Proba reedinei obinuite. Dovada reedinei obinuite se face prin orice mijloc de prob.

Art. 2571. Naionalitatea persoanei juridice (1) Persoana juridic are naionalitatea statului pe al crui teritoriu i-a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social. (2) Dac exist sedii n mai multe state, determinant pentru a identifica naionalitatea persoanei juridice este sediul real. (3) Prin sediu real se nelege locul unde se afl centrul principal de conducere i de gestiune a activitii statutare, chiar dac hotrrile organului respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de acionari sau asociai din alte state. (4) Cu toate acestea, dac dreptul strin astfel determinat retrimite la dreptul statului n conformitate cu care a fost constituit persoana juridic, este aplicabil dreptul acestui din urm stat.

Criteriul de determinare a naionalitii persoanei juridice. Constituirea i activitatea persoanei juridice este supus legii unui stat determinat. Prin naionalitate se nelege apartenena persoanei juridice la un anumit stat i sistem de drept. n dreptul romn, naionalitatea persoanei juridice se stabilete prin criteriul sediului social. Prevzut n actul constitutiv, sediul social ia n considerare locul unde se gsesc organele de conducere ale persoanei juridice. Voina fondatorilor persoanei juridice fiind primordial, sediul social este i sediul statutar.

Situaii speciale. Dac persoana juridic are sedii n mai multe state, naionalitatea va fi identificat dup sediul real. n accepiunea alin. (3) al art. 2571 NCC, sediul real reprezint locul unde se afl centrul principal de conducere i gestiune a activitii statutare Totui, cnd locul constituirii i cel al sediului real se afl n ri diferite, iar norma conflictual strin retrimite la legea statului conform creia a fost nfiinat persoana juridic, se va aplica aceast lege.