Doctrine Economice - Curs Universitar Cu Aplicatii de Feuras e Caun v.[Conspecte.md]

8/19/2019 Doctrine Economice - Curs Universitar Cu Aplicatii de Feuras e Caun v.[Conspecte.md]

1/93

Tema 1. Precursorii stiintei economice

1. Caracterul etico-normativ al gindirii antice orientale

Marele Aristotel considera activitatea mentala indreptata spre cunoasterea lumii – filosofia si matematicadrept cea mai destoinica preocupare umana, ea aducând fericirea suprema. Mai putin prestigioasa era stiinta

politica. Pe o treapta si mai inferioara el plasa artele. Şi cea mai putin prestigioasa preocupare eraconsiderata activitatea economica. O asemenea atitudine a determinat, intr-o masura, faptul ca, comparativcu epocile ulterioare, epoca antica a contribuit relativ modest la dezvoltarea gândirii economice.

Gândirea economica antica a aparut in Orientul (mileniul IV i.e.n.), Grecia si oma antica (mileniul Ii.e.n.), atingând apogeul in sec. I!-I i.e.n.

Rationamentele economice ale acestei perioade purtau un caracter pre-stiintific!, adica ele nu erauincadrate intr-un sistem distinct de cunostinte, nu presupuneau utilizarea unei terminologii specifice.Apartinând unui grup foarte restrâns de oameni, aceste rationamente au a"uns pâna la noi sub

forma codurilor de legi, a tratatelor si lucrarilor cu caracter "iloso"ic si religios. #e ce anume acestea aufost formele initiale de prezentare si transmitere a cunostintelor $

Pastrarea oricarui tip de comunitate ca un tot intreg stabil presupune e%istenta institutiilor structural formatein vederea asigurarii ordinii sociale. &n aceste conditii au inceput sa fie necesare regulile comportamentaleintre oameni in interiorul comunitatii si in relatiile cu alte comunitati. Aceste reguli primare erau initialimplantate in constiinta prin presiunea socializarii, adica erau transmise din generatie in generatie prinobiceiuri si traditii. &nsa, pe masura formarii comunitatilor mai comple%e, in care a inceput diferentiereaintercomunitara, a crescut rolul presiunii subordonarii – reguli prin care unele persoane sau grupe isiimpuneau vointa altora.

'ele mai vec(i documente cu informatii economice isi au originea in Orientul antic.Principalaparticularitate a teoriilor orientale s-a mani"estat in rolul masiv al statului in economie,determinat si defactori obiectivi. Astfel, crearea sistemelor masive de irigare si controlul functionarii lor necesitaureglementari publice minutioase. Aceasta interventie masiva, realizata prin predominarea proprietatii

publice, a atribuit civilizatiilor orientale calificativul de mod de productie asiatic!.

#giptul antic

)giptul antic a fost una din primele tari pe teritoriul careia in mileniul *+ i.e.n. s-a format statul, ce a condus

la aparitia a trei departamente de baza – financiar, militar si al lucrarilor publice ele fiind necesare pentrureglarea nivelului apelor ilului si constructiei obiectelor de cult.

)conomia masiv centralizata necesita multi functionari carturari, capabili sa asigure evidenta si distribuireariguroasa a resurselor materiale si umane pe diverse obiecte, precum si aprecierea fertilitatii solurilor si aroadei obtinute in vederea incasarii "uste! a rentei /,01 era indreptata templelor si 22,01 - faraonului. 'aurmare, apar diverse instructiuni, asa-numitele „Învataminte”, care defineau normele comportamentale ladiferite niveluri ierar(ice3 nivelul faraonului „Învatamintele regelui heracleopol fiului sau Meriacr”,sec.44** i.e.n., nivelul functionarilor Învatamintele lui Ipuver”,„Învatamintele luiAhtoi, feciorul lui

Duaf, catre feciorul sau Piopi!, sec. 4+*** i.e.n..

&nvatamintele prevedeau nu doar modalitatile de organizare a economiei nationale centralizate, asigurata cu bunuri productive, forta de munca si produse alimentare, ci si modalitatile de protectie a patrimoniului public. Pentru ca un obiect sa treaca din patrimoniul public in cel privat erau necesare multiple conditii3 ca el


2/93

sa fie confectionat prin munca proprie si in timpul liber de la e%ecutarea comenzilor publice, din propriilematerii prime si cu propriile mi"loace de productie, sa se afle pe pamântul propriu si nu pe cel public.

#eci, caracterul inalt centralizat al economiei impiedica formarea proprietatii private si aparitia interesului personal, deci si a rationalitatii economice.

$a%ilonul antic

Pe masura consolidarii proprietatii private, a dezvoltarii relatiilor marfaro-monetare, obiect de reglementaredevine activitatea persoanelor particulare, iar izvoare ale gândirii economice devin normele "uridice,contractele de arenda si cambiile. &n 5abilonul antic unul din cele mai vec(i si cunoscute seturi de normescrise poate fi considerat Codul lui Hammurabisec. 4+*** i.e.n., care continea 262 articole ce reglementautranzactiile de vindere-cumparare, arendare si creditare.

Autorul 'odului avea drept scop stabilirea ordinii! in societatea babiloniana in vederea consolidarii puteriiclaselor elitare. &nsa aceasta putere putea fi sporita doar prin sustinerea din partea taranimii libere. #e aici sielaborarea normelor formale de comportament care ar asigura dreptate! pentru tarani, acestia fiind

principalii contribuabili si aparatori ai tarii.

7andicapul cel mai mare pentru tarani il constituia povara datoriei. Pentru a inlatura samovolniciacamatarilor, 7ammurabi a stabilit rata dobânzii la un nivel fi% – 281 pentru datoriile ac(itate in moneda si991 pentru cele ac(itate in natura. #aca anul era neroditor, se permitea transferarea datoriei pe anul urmator fara incasarea dobânzilor suplimentare. :clavia pe datorie a fost redusa la trei ani, dupa e%pirarea carorataranul trebuia sa fie eliberat. &n unele cazuri templele erau obligate sa acorde imprumuturi fara dobândasaracilor si bolnavilor sau sa-i rascumpere pe cei cazuti prizonieri.

Restrictiile si tensiunile din agricultura au facut sa creasca importanta reglementarii relatiilor dintre

latifundiari si taranii arendasi. Au fost stabilite termenul ;-2 ani, plata de arenda ;


3/93

*mportant este faptul ca acest set cutumiar autoriza„economia sacrificiului”, când o parte din roada sauavere se cerea a fi sacrificata pentru a asigura roada si bogatie in viitor. orma a sacrificiului era consideratadaruirea averii bra(manilor.

*ndienii concepeau economia nu ca o stiinta a gospodaririi in ansamblu, ci ca una care indica modalitatile deamplificare a vistieriei statului, in „Artaastra” sec. *+ i.e.n. fiind evidentiate urmatoarele surse3

• #iversificarea si ma"orarea impozitelor colectate de la totalitatea populatiei cu e%ceptia slu"itorilor cultelor si invatatorilor@

• 'onfiscarea averii oamenilor bogati prin intermediul invinuirilor false@

• Acumularea banilor din organizarea miracolelor! false@

• :tabilirea unui sistem diversificat de penalitati.

&ntrucât bogatia statului era formata din contributiile tuturor supusilor sai, ea se preconiza a fi utilizata, in primul rând, pentru asigurarea intereselor comune3 intretinerea sistemelor de irigatii, constructia drumurilor,

lupta impotriva comerciantilor speculatori, acestia fiind denumiti (oti ce nu poarta numele de (oti!. 'aurmare, Artaastra! recomanda pedepse aspre pentru comerciantii care se intelegeau in vederea ma"orarii simentinerii preturilor. :peciali demnitari aveau dreptul de a stabili preturi mai "uste! decât cele propuse devânzatori, diferenta fiind incasata in vistieria statului. &n plus, se recomanda de a tine sub un strict controlmi"loacele de masura si greutate, precum si calitatea marfurilor. 'at priveste politica comerciala e%terna, eatrebuie sa asigure un sold pozitiv si un protectionism selectiv.

C&ina antica

&n '(ina antica perioada de inflorire a ideilor economice coincide cu perioada secolului de aur! al filosofieiantice c(ineze – sec. +*-*** i.e.n., atunci când au inflorit ;88 de flori, s-au confruntat ;88 de scoli!. Maireprezentative, insa, au fost trei – scoala taoista, confucianista si legista.

Taoismul avea un pronuntat caracter mistic, Bao sau #ao semnificând principiul reglator al universului. )lera considerat compus din 2 elemente complementare esentiale – ?ang si ?in3 primul de esenta masculina,care corespundea notiunii de activitate, iar al doilea de esenta feminina, desemna pasivitatea. ondatorulacestei filosofii este considerat 'aoi , autorul lucrarii Cartea drumului si a virtutii”!

&n viziunea acestuia e%ista o prescriptie naturala pe care omul civilizat a negli"at-o. Pentru a restabili

armonia initiala! el este obligat sa practice non-interventia!3 sa se dezica de atributele culturale, decunostintele si pasiunile sale. &n acest scop =aozi a criticat institutiile umane si bogatia materiala,considerând ca prin ele individul lacom de putere si bunuri, cupid si imoral se indeparteaza tot mai mult de

perfectiune. )l a criticat, de asemenea, interventia statului care, prin impozite e%cesive, provoaca revolte populare. &ntr-o societate ideala, considerau taoistii, proprietatea trebuie sa fie suprimata, egalitatea – absoluta, iar bunurile – sc(imbate prin troc.

Confucianismul a aparut din ideile lui 'ongfuzi, sauCon"ucius, autorul lucrarii„Discutii si sugestii”! Purtând un pronuntat caracter etic stima fata de cei mai mari, supunerea fata de cei superiori,responsabilitatea si modestia, confucianismul nu este lipsit si de unele implicatii economice. Astfel,atingerea bunastarii materiale este considerata drept scop legitim, cresterea bogatiei fiind asigurata prin

multa munca si consum moderat. Oamenii, mentiona 'onfucius, trebuie sa se rusineze nu de saracie, ci deo bogatie e%cesiva!. :e preconiza o interventie activa a statului, functiile lui reducându-se la urmatoarele3

• )ducarea maselor conform principiilor umanistice - a "ustitiei si generozitatii un om nobilcunoaste doar datoria, iar unul "osnic – doar câstigul!@


4/93

• :trictul control al productiei, sc(imburilor si preturilor in vederea asigurarii ec(itatii sociale când bogatia va fi repartizata uniform, saracia va dispare!@

• :timularea activitatii economice in vederea asigurarii cresterii bogatiei.

Şcoala legista propaga superioritatea statului de drept asupra celui real, primul fiind bazat pe institutii si legicare ar prote"a dezvoltarea libera a individului. 'ontributii substantiale au fost aduse la teoria monetara.

Moneda era considerata nu doar un simplu instrument de efectuare a tranzactiilor, ci un instrument de politica economica utilizat pentru controlul evolutiei nivelului preturilor. Aceasta din motivul ca a fost descoperita dependenta indirecta intre nivelul preturilor bunurilor si valoarea monedei!

ila importanta in istoria gândirii economice c(ineze a fost aparitia in sec. *+-*** i.e.n. a tratatului stiintificcolectiv „Huan"#$e”. Cuvernatorul dinastiei Di a fondat o academie, denumita Palatul stiintelor!, in careerau preocupati de activitate creativa mii de savanti. Rodul muncii lor au fost peste 088 lucrari reunite subtitlul comun de 7uan-Bze!. Pâna in zilele noastre au a"uns doar /E capitole ale acestei lucrarienciclopedice, care ne familiarizeaza cu urmatoarele idei3

• 'onditie primordiala a dezvoltarii este asigurarea stabilitatii economice@

• Aceasta stabilitate poate fi asigurata, in primul rând, prin reglementarea preturilor la pâine si metale@

• Pentru preintâmpinarea efectelor negative ale cataclismelor naturale si mentinerea stabilitatii preturilor este necesara formarea rezervelor publice de pâine si alte produse strategice.

#eci, civiliatia antica orientala a "ost lipsita de analia proceselor si "enomenelor economice,continând doar un set de masuri de politica economica in domeniul agrar, "iscal si creditar. #arepreinta, esentialmente, un element al gândirii etico-religioase. Analiza economica a fost generata decivilizatia antica occidentala, izvoarele ei fiind filosofia greaca si "urisprudenta romana.

. e"lectiile economice din Grecia si oma antica

'ontributiile Occidentului antic la dezvoltarea gândirii economice este reprezentata prin reflectiileeconomice din Crecia antica si, in primul rând, Atena antica. #e ce anume Atena$

&n mileniul * i.e.n. Atena a cunoscut profunde sc(imbari de plan politic. 'atre anul E68 i.e.n. monar(iainitiala a fost inlocuita cu un regim oligar(ic, in care puterea o detineau F magistrati alesi din rândurilenobilimii. #upa reformele lui :olon si 'listene acest regim a cedat locul democratiei. &nsa desi putereasuprema in stat a inceput sa apartina adunarii populare, cetateni ai Atenei puteau deveni doar unii, cetateniafiind refuzata femeilor, strainilor si sclavilor.

Atena a trecut si prin importante sc(imbari de plan economic. &n urma introducerii in circulatie a monedeidivizionare, economia ateniana a cunoscut o e%pansiune rapida, devenind un imens atelier productiv bazat

pe munca sclavilor. )a poseda multiple legaturi cu strainatatea, importând materii prime fier din 'ipru, pieidin :pania si e%portând produse finite produse ale olaritului, vinuri, ulei de masline. Cratie intretineriiunei mari flote comerciale ea, prin intermediul retelei de orase-colonii create de-a lungul litoraluluimediteranean, controla o vasta zona comerciala.

&nsa in procesul dezvoltarii sale progresive Atena s-a ciocnit cu interesele :partei, razboiul peloponeziacG9;-G8G i.e.n. finalizându-se cu infrângerea Atenei. A izbucnit o profunda criza politica, economica sisociala care a pus in centrul discutiilor problema cailor ulterioare de dezvoltare.

*o"istii, in marea lor parte comercianti lipsiti de drepturi politice, pledau pentru liberalizarea economiei prinlic(idarea sclaviei si introducerea muncii salariate, dezvoltarea sc(imburilor cu strainatatea. )i cereau


5/93

suprematia drepturilor individului asupra drepturilor polisului si egalitatea in drepturi. Anume suveranitatea personala, considerau ei, va favoriza e%pansiunea economica si va lic(ida inegalitatile si tensiunile sociale.

Acestor viziuni liberale li s-au opus reprezentantii scolii socratice – :ocrate si discipolii sai3 4enofon,Platon si Aristotel. Boti acesti filosofi se evidentiaza, esentialmente, prin reflectiile lor politice si doar prinfiltrul acestor preocupari se pot percepe viziuni asupra prosperitatii economice a polisului si distribuirii

bunurilor in cadrul lui.

!eno"on

!eno"on este primul care introduce termenul de economie!, derivat dinoi%os casa si nomos gestiune,acest termen desemnând regulile gestiunii gospodariei domestice.

)l pune accentul pe rolulcentral al agriculturii in producerea si ma+orarea %ogatiei, mentionând ca pamântul acorda omului mi"loace de subzistenta, cal pentru razboi, il face pe om patriot si-l deprinde cu "ustitia sociala cine il prelucreaza mai bine obtine o roada mai bogata. Pe când activitatile artizanale doar transforma produsele agricole, care trec ulterior in consum si dispar. Prin aceasta 4enofon ii precede pefiziocrati care considerau agricultura drept baza a prosperitatii economice.

Hn merit deosebit a lui 4enofon o alcatuieste analia interlegaturii diviiunea muncii calitatea%unurilor con"ectionate dimensiunile pietei/. )l mentiona ca in micile orase unul si acelasi mestesugar confectioneaza si paturi, si usi, si mese, si pluguri, fiind bucuros daca toate aceste comenzi ii permit sa seintretina. #esigur, el nu le poate indeplini pe toate la fel de bine. &n orasele mari dimpotriva, fiecaremestesugar se specializeaza doar intr-o singura meserie sau o parte a ei. Astfel, unul coase incaltaminte

pentru barbati, altul – pentru femei@ unul gateste talpi pentru cizme, altul –pielea pentru ele, iar al treilea – lecombina. &n aceste conditii fiecare isi indeplineste lucrul in modul cel mai bun posibil!.

&n lucrarea +eniturile! 4enofon analizeaza resursele economice pe care le poseda 0tica si posi%ilitatilelor de ma+orare, cercetarile fiind efectuate in termeni de flu%.

Platon

Reflectiile lui Platon poarta un caracter mai filosofic, ele inserându-se intr-un concept al lumii in care loculcentral il detine imortalitatea sufletului. &n opinia lui, viata sociala pe pamânt trebuie organizata in asa mod,ca sa asigure eliberarea sufletelor. *ar pentru aceasta se cer gasite legile care ar garanta guvernarea "usta a

polisului. Anume prin aceasta optica sunt abordate problemele cu continut economic.

Analizând statul e%istent pe timpul sau, el a"unge la concluzia ca acesta este organizat pe principiiindividualiste care au condus la formarea a doua clase opuse – bogati si saraci. 5ogatii nu doresc, iar saraciinu au posibilitate de a munci din lipsa mi"loacelor necesare. *ar daca activitatea economica inceteaza, statulse destrama, dispare. Pentru a evita acest lucru, Platon propune in lucrarea „&epublica”modelul deorganiare a unui *tat Ideal, per"ect +ust, %aat in mare masura pe principii colectiviste. *ata unelemomente mai principale care il caracterizeaza.

&n primul rând, in conformitate cu cele trei parti ale sufletului – intelepciunea, cura"ul si pofta!, in statulideal trebuie sa e%iste trei clase3 a conducatorilor'filosofilor(, preocupata de conducerea polisului@a gardienilor, preocupata de apararea lui@ a producatorilor , preocupata de asigurarea materiala a polisului,

aceasta clasa cuprinzând agricultorii, meseriasii si comerciantii liberi. #ivizarea in clase trebuie sa depindanu de dreptul nasterii, ci de calitatile personale, in elita primele doua clase fiind selectati prin e%amen ceimai destepti, puternici si cura"osi.


6/93

&n al doilea rând, ca patima imbogatirii, coruptia si degradarea morala sa nu atinga elita societatii,ea tre%uie sa "ie lipsita de orice proprietate personala, toate bunurile, femeile si sclavii fiind folositi de eain comun. #oar in asa mod ea isi va dedica intreaga activitate interesului public si nu celui privat. &n sc(imbclasa producatorilor, incapabila de sacrificii, va putea pastra dreptul la proprietate si familie.

&n al treilea rând, ordinea in societate o mentine actiunea legiidiviiunii naturale a muncii , care permitelic(idarea contradictiei intre diversitatea nevoilor si capacitatile limitate ale fiecarui om in parte. Platon eraconvins ca de la natura fiecare om este inzestrat cu capacitatea de a efectua doar un anumit tip de activitate.#oar elita este capabila de a conduce statul ideal, deoarece producatorii, preocupati de munca fizica,degradeaza intelectual si fizic. 'ând fiecare om va indeplini in modul necesar functiile intarite dupa el denatura societatea se va dezvolta stabil si ec(itabil.

&n al patrulea rând, statul tre%uie sa posede uncaracter agrar, inc&is si stationar. 'aracterul agrar este preferabil pe motivul ca activitatea mestesugareasca si comerciala provoaca diferentierea sociala. 'aracterulinc(is – pentru evitarea influentei negative a popoarelor straine asupra moralei cetatenilor statului ideal,sc(imbul fiind acceptat doar in interesul statului. 'aracterul stationar presupunea pastrarea numaruluigospodariilor si al suprafetelor posedate, e%cesul de populatie determinând crearea noilor orase-colonii, iar de patrimonii – nationalizarea lor.

#in caracteristicile prezentate se poate observa ca acest stat ideal nu este decât un model virtual, irealizabil.&ntelegând acest lucru, Platon, in lucrarea „egile”, incearca sa propuna mi"loace si masuri in vedereaapropierii tipului real de economie de modelul ideal descris. )l propune o serie de te%te legislative, alcatuindo adevarata 'onstitutie sociala. &n ele este interzisa instrainarea terenurilor si imprumutul cu dobândaridicata. Pentru efectuarea comertului e%terior se propune introducerea unei monede eline unice. *mportul sie%portul erau prevazute a fi scutite de ta%e vamale, insa reglementate strict sub aspectul necesitatii lor pentrustat. Prin lege trebuia reglementata cantitatea lunara de bunuri pe piata interna si limitele oscilarii preturilor la ele.

Prin „comunismul” sau „elitar” Platon a deschis calea unei lungi traditii ) a *topiei care, pe parcursul

secolelor, va lua diverse forme+ a milenarismului 'sec! III(, a lui #!Moore si #!Campanella 'sec! -II(, a lui A! .aint".imon, Ch! /ourier si &! 01en 'sec!I(, a lui Pol Pot'sec!(.

0ristotel

Aristotel, asemenea lui Platon, acorda o mare atentie principiilor de organizare a statului ideal, insa statul luiAristotel se deosebeste printr-o viziune mai pragmatica si modalitati de organizare mai reale.Comunismuluielitar platonian el opune gospodaria casnica ca "undament al societatii.

&n primul rând, Aristotel divizeaza statul in doua clase3 oamenii li%eri, preocupati de activitate activa subforma muncii intelectuale si sclavii, preocupati de activitatea productiva sub forma muncii fizice de

producere a bunurilor necesare consumului oamenilor liberi. &ntrucât sclavii produc bunurile materiale si,deci, bunastarea statului, acesta trebuie sa aiba ca prim scop asigurarea numarului necesar de sclavi decalitate, calea cea mai sigura de realizare a acestui scop fiind considerata razboaiele cu statele vecine.

&n al doilea rând, ordinea in statul aristotelian se baza pe legea naturala a supunerii si dominatiei3supunerii din partea sclavilor, care reprezentau un obiect de proprietate ce aduce venit, si dominatiei din

partea oamenilor liberi care, nefiind preocupati de munca fizica, se consacrau conducerii.

&n al treilea rând, Aristotel se pronunta impotriva e%istentei proprietatii comune, considerând ca comunizarea bunurilor provoaca dorinta generala de a le poseda si lipsa responsabilitatii de a le utiliza rational. 'aurmare, apare penuria bunurilor si permanente conflicte intre cetateni, conflicte ce genereaza nu

prosperitatea fiecaruia, ci saracia tuturor. #e aceea, considera Aristotel,%unastarea polisului poate "iasigurata doar prin posesiunea unei proprietati private de dimensiuni moderate.


7/93

&n al patrulea rând, ca si Platon, Aristotel considera drept stat ideal o mica comunitate agrara care seautoasigura cu toate cele necesare. &nsa intelegând irealitatea autar(iei, el admite sc(imbul, fie sub formatrocului, fie a sc(imbului monetar. Aceasta l-a determinat sa purceada la analiza economica a categoriilor de

baza ale sc(imbului – marfa, moneda, pret, bogatie.

0ristotel este primul care "ace distinctie intre cele doua laturi ale mar"ii valoarea de intre%uintare sivaloarea de sc&im%. =uând drept e%emplu o perec(e de sandale, el lamureste, ca ea poate servi atât pentru

purtat valoarea de intrebuintare, cât si pentru sc(imb pe o alta marfa necesara valoarea de sc(imb.

Aparitia si amplificarea relatiilor marfare au generat aparitia monedei. 0ristotel a "ost primul care adelimitat "unctiile %anilor etalon al valorii si instrument al sc&im%urilor. #eci banii, in acceptiunea lui,nu reprezinta bogatie, ci doar un simplu intermediar al sc(imburilor.

Anume 0ristotel a "ost primul care a incercat sa inteleaga legitatile sc&im%ului, descoperind ca3

• :c(imbul presupune comensurabilitate, adica un element comun ce permite efectuarea acestuisc(imb@

• Marfurile nu contin nimic ce le-ar face comensurabile, de aceea comensurabilitatea este determinatade nevoile posesorilor marfurilor sc(imbate.

)l aduce urmatorul e%emplu3 daca doi producatori – un cizmar si un taran intra in relatii de sc(imb,sc(imbând cizme pe grâne, nevoia in pâine fiind de 9 ori mai mare decât nevoia in incaltaminte, un sac degrâu va fi sc(imbat pe 9 perec(i de cizme in cazul trocului, sau pretul unui sac va fi de 9 ori mai mare decât

pretul unei perec(i de cizme in cazul sc(imbului monetar. Aceste idei au fost mult timp ignorate, regenerareasi dezvoltarea lor fiind efectuata doar in sec. 4*4 prin contributiile neoclasicilor.

5ogatia, in viziunea lui Aristotel, se divide in doua tipuri3

• %ogatie verita%ila!, care cuprinde bunurile produse in scopul satisfacerii nevoilor@

• %ogatie "alsa!, bunurile ce depasesc consumul si economiile rationale.

'a urmare, activitatea economica se divide si ea in 2 tipuri3

• oeconomica – producerea bogatiei veritabile! in cadrul gospodariei casnice in vedereaautoconsumului@

• c&rematistica – circulatia marfurilor, care si ea se divide in doua3

a. c&rematistica naturala, legata de cumpararea marfurilor necesare consumului, ea fiindlimitata de posibilitatile de productie si nevoile consumatorilor@

b. c&rematistica propriu-isa – activitate comerciala speculativa si camatareasca indreptataspre agonisirea de averi@ activitatile date nu au limite naturale, considera Aristotel,determinând necesitatea limitarii si controlului lor.

oma antica

#ar care a fost aportul Romei antice$ #esi romanii au fost mai mult militari, "uristi si administratori decâteconomisti, au si ei meritele lor.


8/93

Primul consta in crearea a doua institutii economice fundamentale – dreptul de proprietate si contractul.&n „Institutiile” lui Gaius sec. ** i.e.n. drepturile de proprietate au fost definite ca usus, usus fructus siabusus, fiind stabilite modalitatile de insusire, instrainare si protectie a drepturilor de proprietate. :erecunostea ca bunurile pot fi atât in proprietate privata, cât si in cea publica. Proprietatea privata eraconceputa de romani ca un fenomen absolut, adica care presupune nelimitare in drepturi, nelimitare in timpdec2t prin durata de viata a obiectului, nelimitare in spatiu, dar fara atingerea drepturilor altora.

+olumul imens al circulatiei bunurilor in *mperiul roman a impus, cu necesitate, elaborarea diferitor tipuri derelatii contractuale, bazate pe formularea detaliata a drepturilor si obligatiilor partilor contractante, precum siresponsabilitatile partii ce a incalcat conditiile contractului recuperarea pierderilor cumparatorului in cazulevictiei, reducerea pretului sau anularea contractului in cazul prestarii unor bunuri de o calitate inferioaraconditiilor contractului.

Al doilea merit il constituiecercetarea modului de viata rural si a e"icacitatii activitatii agricole. Operadin ;2 volume a scriitorului si agronomului roman Columella„3conomia rurala” sec.* a fost denumitaenciclopedia antica agrara!, ea incluzând atât informatii din domeniul agriculturii propriu-zise, cât si dinavicultura, piscicultura si apicultura.

#esi activitatea agrara era unanim considerata drept cea mai importanta forma de activitate, modalitatile eide organizare generau discutii inflacarate. Astfel,Cato cel $atrân pleda pentru marea e%ploatare agricolauniversala, +arro – pentru cea ingust specializata, Columella era adeptul micii e%ploatari intensive, bazate

pe utilizarea masiva a ingrasamintelor, pe când Plinii cel $atrân considera ca agricultura intensiva are alesale limite, deoarece este necesar de a cultiva bine pamântul, insa este periculos de a-l cultiva prea bine!,c(eltuielile de prelucrare putând depasi rezultatele obtinute.

iind embrionara si lipsita de unitate, orientata cu precadere spre ameliorarea economiei naturale, gândireaantica a pus bazele reflectiilor ulterioare. Reluând te%tele vec(i si inlaturând unele contradictii in cadrul lor,in lumea islamica si crestina a aparut si s-a dezvoltat gândirea economica medievala.

. Gindirea economica medievala %aata pe morala crestina'riza prelungita a societatii sclavagiste, generata de prabusirea *mperiului roman a.G/E, s-a combinat cumigratiunea unor popoare e%tra-europene, provocând mari sc(imbari si conflicte. Prin prabusirea civilizatieiurbane si restrângerea la ma%im a sc(imburilor comerciale secolele +-4 s-au caracterizat printr-un profundregres economic.

Acest regres economic a generat si un important regres politic. #evenind imposibila conducerea centralizataa statului, puterea politica se atomizeaza, concentrându-se in mâinile feudalilor. iind preocupati derazboaie, vânatoare, curtoazie si autoafirmare, acestia nu se prea interesau de economie, de gestionarearationala a mosiilor sale. Hnica problema economica care ii preocupa era urmatoarea3 de unde de gasit bani

pentru a cumpara obiecte e%otice de lu% aduse din Orient. 5ogatiile agonisite din razboaiele cotropitoareerau pretuite mai inalt decât cele agonisite prin activitate economica proprie.

Boate aceste sc(imbari au defavorizat dezvoltarea stiintelor, inclusiv a gândirii economice. :crisul s-a pastratdoar in incinta 5isericii, ce i-a permis acesteia sa ocupe spatiul socio-cultural devenit temporar liber, iar ulterior – si a spatiului economico-politic.

runtasi ai bisericii crestine, denumiti canonisti! de la canon – lege bisericeasca si profesori aiuniversitatilor medievale, denumiti scolasti! de la scolar au reluat ideile marilor filosofi antici, indeosebia lui Aristotel, si le-au combinat cu dreptul roman si valorile crestinismului, bazate pe urmatoarele postulatefundamentale3

;. #galitatea tuturor oamenilor in "ata lui 2umneeu

Prin aceasta a fost lic(idata opozitia psi(ologica si "uridica intre oamenii liberi si sclavi.


9/93

2. 3nicul ivor al mi+loacelor de su%istenta tre%uie sa "ie munca personala

:pre deosebire de filosofii antici, care dispretuiau munca fizica, considerând-o drept o preocupare asclavilor, biserica medievala concepea munca drept o datorie sfânta a fiecarui om, inclusiv a clerului. 'aurmare, creste rapid numarul manastirilor create in locurile cele mai pustnice, unde calugarii defrisau

pamânturile de padurile seculare, le uscau de mlastini si le prelucrau pentru a se intretine, activitatea lor fiind organizata pe principiile gospodariei naturale.

9. $ogatia este un pacat

#upa cum mentiona in sec. *+ +asile Maretul, Oare omul nu apare gol din pântecele mamei$ #e undeatunci ai ce ai $ #aca spui ca averea ta este rezultatul norocului, esti un necredincios, nu-l recunosti pe#umnezeu. *ar daca spui ca averea ta este de la #umnezeu, spune cauza de ce anume tie #umnezeu ti-aacordat-o. Oare poate #umnezeu sa fie in"ust impartind necesarul inegal intre oameni $ u, nu poate I!

'a urmare, orice venit neprovenit din munca – fie de la activitatea comerciala, fie de la cea camatareasca,era condamnat ca fiind rezultat al e%ploatarii celui apropiat. Hnica "ustificare a averii e%cedentare era datoriade a face binefacere in favoarea celor saraci. Şi intrucât biserica era institutia intermediara intre cei bogati si

cei saraci ea, cu timpul, devenise posesoarea imenselor bunuri predestinate saracilor.Cândirea scolastica era reprezentata de doua curente succesive3 unultomist sec. 4-4*** sialtulnominalist sec. 4***-4+.

T. d405uino

Reprezentantul principal al curentului tomist a fost italianulToma d405uino , care, in tratatul sau „.uma#heologiae”, mentiona ca dupa natura lor toate bunurile pamântesti sunt comune, deoarece toate ele apartin

lui #umnezeu, oamenii putând doar sa le utilizeze. &nsa aceasta nu neaga complet proprietatea privata, eafiind necesara pentru a acorda pomana, a gestiona mai eficient gospodaria si a stabili relatii pasnice cuvecinii.

Pe timpul lui B. dJAKuino mai domina economia naturala. Breptat, insa, a inceput procesul relansariioraselor, dezvoltarii mestesugurilor, intensificarii sc(imbului monetar. Bot mai des relatiile dintre oameniluau forma relatiilor dintre cumparatori si vânzatori, fapt ce facea tot mai stringenta problema pretului. 'araspuns B. dJAKuino propune renumita teorie a pretului +ust.

'onform acestei teorii, nimeni nu doreste sa plateasca pentru un produs mai mult decât el costa si, caurmare, nimeni nu este in drept sa ceara pentru acest produs mai mult decât el costa. 'umpararea si vânzarea

trebuie sa se efectueze in binele tuturor, nici o parte fiind dezavanta"ata. #ar care este substanta acestui pret $ Pretul "ust!, in opinia lui B. dLAKuino, este un pret %aat pe c&eltuielile de productie aleproducatorului si un venit menit sa asigure acestuia o e6istenta corespunatoare rangului socialdetinut. 'um un asemenea pret nu se putea forma pe piata, el trebuia asigurat de catre stat dupa regulimenite sa pastreze privilegiile aferente.

O alta intrebare care l-a preocupat pe B. dJAKuino a fost urmatoarea3 are, oare, comerciantul dreptul de acumpara la un pret mai redus si a vinde la un pret mai ridicat $ 'anoanele bisericesti dadeau un raspunscategoric negativ, B. dJAKuino ocupând o pozitie mai putin dura prin inaintarea conditiilor care +usti"icadi"erenta de pret3

• ameliorarea calitatii sau ambala"ului marfurilor vândute@

• stocarea si pastrarea marfurilor destinate vânzarii@


10/93

• transportarea marfurilor, legata de mari riscuri de caracter natural si uman@

• intretinerea comerciantului si a familiei sale.

Hna din problemele cele mai controversate ale )vului mediu a fost problema dobânzii. O faceaucontroversata insesi conditiile acordarii imprumuturilor3 nu pentru productie, care era stagnanta si strictreglementata, ci pentru consum. =uau cu imprumut bani cei care nimereau in situatii dificile3 nobilii ruinati

in urma razboaielor, taranii istoviti de seceta, vaduvele meseriasilor. &n aceste conditii creditorii apareau ca persoane gata sa stoarca din cei nenorociti ultimele mi"loace pentru a se imbogati, aceasta venind incontradictie profunda cu postulatele moralei crestine. #e aceea B. dJAKuino, asemenea lui Aristotel, sustineaca%anii sunt un simplu mi+loc de sc&im% care nu produc nimic. 2eci, pentru utiliarea lor nu tre%uieperceputa nici un "el de do%ânda.

Reprezentantii principali ai curentului nominalist au fost 7icole Oresme , cunoscut prin tratatul„Despreoriginea, natura si devierile monetare”, si 8ean $uridan , autorul lucrarilor „.ugestii ce tin de politicaaristoteliana! si „.ugestii asupra 3ticii 4ichomachice a lui Aristotel”!

.Oresme s-a preocupat, preponderent, de pro%lema monedei, aceasta fiind conceputa, in primul rând, ca

instrument de sc(imb ce inlatura dezavanta"ele trocului si, in al doilea rând, ca semn banesc a carui valoaredepinde de vointa printului care o emite. #e aici si denumirea de teorie nominalista a banilor. &ntrucâtautoritatea regilor in acea perioada depindea mult de stabilitatea monedei, orice deviere artificiala a valoriiacesteia era condamnata ca indreptata impotriva intereselor nationale.

:pre deosebire de .Oresme, . 5uridan s-a preocupat mai mult depro%lema valorii produselor, esentaviziunilor sale fiind e%pusa in fabula Magarul lui 5uridan!. Acest magar flamând si insetat in egala masura,fiind plasat la distanta egala de gramada de ovas si galeata de apa, a murit de foame si sete, fiind in neputintaa alege intre cele doua alternative. #e fapt, ovasul are o valoare mare, fiind rezultatul unei munci istovitoare,iar apa are o valoare mica, fiind un dar al naturii. &nsa pentru magar lucrurile stau altfel. &ntrucât nevoile salesunt ec(ivalente, apa si ovasul au pentru dânsul o valoare identica. #eci, mentioneaza 5uridan, valoarea

produselor nu depinde doar de raritatea lor, ci si de o notiune mai subiectiva ) de utilitate!

9odul de gândire dominant de la inceputurile devoltarii pâna la s"ârsitul #vului mediu este unulnormativ, ce deriva din locul central pe care al detineau normele in societatile sla% devoltate,dominate de pro%lema supravietuirii.

=a baza acestor norme se afla traditia si autoritatea. Braditia nu stimula, iar autoritatea nu permiteamodificarea rapida a conditiilor de activitate si e%istenta. Atâta timp cât ideea profitului in calitate de motor al activitatii economice nu a fost dominanta, atâta timp gândirea economica a fost predominata de norme, sinu de teorii economice alternative

Concluii

• ivelul de sistematizare a ideilor si conceptelor economice nu i-au permis economiei sa devinastiinta autonoma, ea incadrându-se intr-un cadru mai vast al filosofiei sau teologiei@

• Reprezentantii gândirii antice idealizau sclavia si caracterul natural al economiei, considerându-leabsolut necesare mentinerii ordinii sociale@

• Reflectiile gânditorilor antici se bazau, preponderent, pe categoriile moralei si eticii, fiind indreptate

impotriva comerciantilor si camatarilor – creatori de bogatie si inec(itate@

• 'ele mai vec(i documente cu informatii economice provin din )giptul, 5abilonul, *ndia si '(inaantice, ele continând un set de masuri de politica economica in domeniul agrar, fiscal si creditar@


11/93

• &n Crecia antica obiectele principale de cercetare le-au reprezentat3 principiile de organizare astatului ideal, diviziunea muncii, proprietatea, marfa, moneda, sc(imbul, bogatia@

• 5ogatia era conceputa ca bunuri necesare satisfacerii nevoilor, izvorul ei fiind activitatea agricola@

• &n lumea antica metoda de cercetare a fost normativa cu elemente de analiza pozitiva@

• &n )vul mediu gândirea economica era subordonata teologiei, fiind supusa unui ansamblu de norme "uridice si psi(ologice de ordin moral@

• 5ogatia era intruc(ipata in rezultatele muncii umane, izvorul ei fiind pamântul

• Obiectele principale de cercetare in cadrul gândirii medievale au fost pretul "ust si in"ustitia perceperii dobânzii.

• Metoda de cercetare a fost cea dogmatica, ca intreg spirit al vremii@

Tema . 2octrina mercantilista :aur si putere/.1. 9ercantilismul ca produs doctrinar al economiei de tranitie

:ub aspect semantic termenulmercantilism deriva din notiunile italiene mercante negustor si mercantilelegat de câstigul banesc, acest termen fiind utilizat pentru prima data in opera lui A. :mit(.

Mercantilismul a dominat trei secole – de la mi"locul sec. 4+ pâna la mi"locul sec. 4+***, cuprinzândapro%imativ anii 1;


12/93

transformat in lucratori salariati. &n paralel decurgea procesul formarii primilor antreprenori, reprezentati denegustori, camatari si maistri care au creat primele manufacturi.

'a urmare, daca in )vul Mediu forma predominanta a bogatiei o alcatuia proprietatea imobiliara,reprezentata de suprafetele funciare, de acum inainte forma predominanta devine proprietatea mobiliara,reprezentata, in primul rând, de bani. 5anii au devenit necesari tuturor. Populatia avea nevoie de bani pentrua plati impozite@ manufacturierii – pentru a cumpara materie prima, unelte si utila"e, a anga"a lucratori@negustorii – pentru a cumpara marfuri de la manufacturieri si din Orient. O nevoie crescânda de bani o aveausi noile state centralizate – pentru intretinerea armatei regulate, a curtii, a aparatului birocratic.

'ererea de moneda care pe atunci se confectiona din metale pretioase devenind mare, oferta metalelor pretioase ramânea a fi mica, deoarece teritoriul european era sarac in aur si argint. &ncercarile de a acaparametale pretioase generau razboaie, e%periente alc(imice si falsificari monetare. Hltima metoda o foloseaumai ales regii francezi din dinastia +aloua, precum si regele englez 7enri al +***-lea.

#e fapt, aur si argint se putea aduce din *ndia si '(ina, insa drumul pe uscat spre aceste tari era lung sianevoios. A aparut problema cautarii unui alt drum spre tarile orientale, considerat mult mai scurt – drumulmaritim. &n acest scop au fost organizate e%peditii geografice soldate cu descoperirea continentului

american.Hna din consecintele economice ale marilor descoperiri geografice a fost Nrevolutia preturilor. Pe

parcursul sec. 4+* aflu%ul de aur din America in )uropa s-a dublat, iar a argintului – s-a triplat. 'a urmare,in :pania preturile au crescut de G,0 ori, in Anglia – de G ori, ranta – de 2,0 ori, Cermania – de 2 ori. :ecereau e%plicate cauzele acestui fenomen si gasite solutiile diminuarii efectelor lui negative asupraveniturilor fi%e ale populatiei si rentierilor.

*c&im%ari de plan politic

:c(imbarile de caracter economic au provocat modificarea formei guvernarii statale – in ma"oritatea tarilor europene localismul oraselor si al domeniilor feudale, impreuna cu universalismul papalitatii, s-au destramatin fata statelor nationale si a monar(iei absolute. =egislatia, impozitele, politica e%terna au devenit

prerogativa regilor. &nsa nobilimea feudala nu dorea sa se impace cu intarirea puterii regale, regii cautândspri"in la noua patura sociala aparuta – cea comerciala termen prin care se concepeau negustorii,manufacturierii, banc(erii, a carei influenta in urma monetizarii rapide a economiei a crescut considerabil.

'a urmare, puterea politica a statului a inceput sa depinda de puterea financiara a paturii comerciale.

&n conditiile date, pentru consolidarea puterii sale, statul a fost nevoit sa sustina aceasta patura prin multiplemi"loace, din care considerente perioada mercantilista este deseori supranumita Nepoca comerciantilor.

*c&im%ari de plan psi&ologic

5ogatia a e%istat mai in toate timpurile, iar cupiditatea este la fel de vec(e ca si postulatele biblice. &nsae%ista o mare diferenta intre dorinta inspirata de bogatie a câtorva personalitati si tendinta generala pentru

acapararea bogatiei in sânul societatii in intregime. 'ruciadele au influentat sc(imbarea gusturilor si amoravurilor. :implicitatea grosolana a popoarelor europene in alimentatie si vestimentatie s-a contopit culu%ul civilizatiei bizantine. Hn spirit nou, de aventura si câstig, i-a locul moralitatii medievale ascetice.


13/93

Bot din 5izant, mai ales dupa caderea 'onstantinopolului, in )uropa, prin refugiati, incep sa patrundaoperele literare si artistice antice, provocând inceputul epocii Renasterii – epoci bazate pe propagarea ideilor frumusetii, armoniei, demnitatii si libertatii intelectuale ale omului. Aceasta ultima idee a creat un climatfavorabil pentru descoperirile stiintifice si te(nice ca, de e%emplu, cele ale lui =eonardo da +inci, .'opernic, .5runo, R.#ecartes, *.epler, Q.7are?, *.eton. Aceste descoperiri, bazate pe combinareareflectiilor teoretice cu e%perientele practice, au semnalat aparitia primei revolutii stiintifice care a devenitunul din factorii ce au asigurat suprematia civilizatiei europene.

'onsecinta a descoperirilor stiintifice a fost si ideea fundamentala ca Hniversul este supus nu legilor supranaturale, ci a celor naturale, pe care omul poate sa le cunoasca cu ratiunea si e%perimentarea proprie.Aceasta a provocat critica obscurantismului si a dogmatismului bisericesc, subminând puterea 5isericii,creând in sânul ei o criza profunda, soldata cu reformele protestante ale lui Martin =uter si ean 'alvin,cunoscute in istorie ca Reformatie. &n noua viziune comertul si profitul comercial nu mai erau acuzate, ciacceptate, la fel ca si dobânda, in discutie fiind pusa nu problema moralitatii e%istentei ei, ci dimensiunile eioptimale. #orinta omului de a se imbogati nu se mai considera pacat, ci ceva natural, ce trebuie sustinut,anume aceasta perioada generând aforismul Bimpul sunt banii!.

'riza 5isericii a fost agravata si de intarirea statalitatilor nationale. &n societatea medievala soarta omului de

rând depindea de stat in cea mai mica masura3 viata cotidiana era g(idata de feudal, iar constiinta sociala – de 5iserica, institut suprastatal care dicta norme de comportament tuturor, c(iar si regilor. Pe masura intaririi puterii statale a demarat procesul redistribuirii rolului economic si politic intre :tat si 5iserica, e%presiaideologica a acestei tendinte manifestându-se in adresarea spreinteresul national. Aceasta era o abordare

pragmatica a deciziilor economico-politice, absolut diferita de principiul religios al supunerii oamenilor normelor stabilite de puterea divina. #upa cum mentiona R.7eilbroner N Marele car al societatii care acoborât atât de lent panta dulce a traditiei a inceput, de acum inainte, sa fie impus de o masina cu ardereinterna. :c(imbari, iar sc(imbari si câstig, intruna câstig au devenit forta motrice a noii dezvoltari.

Astfel, un sir de circumstante aduc in centrul preocuparilor stiintificepro%lema im%ogatirii statului,cautarea solutiilor acestei pro%leme trans"ormând stiinta economie/ in stiinta economia politica/.

. Ideile teoretice mercantiliste viiune generala

9ercantilismul este o prima incercare de analia, de cercetare din punct de vedere teoretic si practic aeconomiei de sc&im%. 2aca scolastii #vului 9ediu tratau pro%lemele economice esentialmente su%aspectul moralei divine, mercantilistii incep sa le a%ordee su% alte doua aspecte a im%ogatirii si aputerii statului.

#eoarece regii si guvernantii doreau sa obtina informatii cât mai precise asupra avutiei natiunii pentru adetermina e%tinderea puterii lor proprii, doctrina mercantilista era compusa preponderent din ideile,sugestiile si recomandarile unor oameni politici, consilieri ai acestora, negustori si banc(eri. 'a urmare,mercantilismul nu poate fi conceput ca o scoala bine definita, ci ca un ansamblu de idei razlete a unor

persoane particulare din diferite tari, acest ansamblu putând fi reprezentat in felul urmator3

&n centrul atentiei mercantilistilor s-a plasat c(rematistica, fundamentul teoretic reprezentându-l conceptul%ogatiei monetare.

Atât indivizii de rând, cât si mercantilistii asociau %ogatia cu cantitatea de aur si argint posedata. #e ce$&n aceasta perioada istorica inca o buna parte a sc(imburilor era efectuata prin intermediul trocului sau a

monedelor divizionare din cupru de o valoare redusa. Monedele din metale pretioase erau rezervate doar sc(imburilor valoroase, rar nimerind in mâinile oamenilor de rând. 'a urmare, pentru ma"oritatea indivizilor monedele din aur si argint reprezentau dovada cea mai evidenta a bogatiei.


14/93

&nsa indivizii vor fi bogati, considerau mercantilistii, daca va fi bogata tara. Dara este bogata daca ea posedaimportante zacaminte de metal pretios. Şi daca nu$ Atunci, afirma mercantilistii, ea poate deveni bogatadaca va asigura o balanta monetara sau comerciala activa.

5alanta monetara activa, reprezentând e%cedentul monedei intrate in tara peste cantitatea iesita din tara, poate fi asigurata prin revalorizarea cursului valutei – banii se indreapta acolo unde ei se apreciaza la ovaloare mai inalta. &nsa e%emplul unei tari putea fi reprodus de alte tari, efectul in timp devenind nul. #eaceea o alta cale a fost considerata interzicerea scoaterii monedei din tara. &nsa banii care nu pot fi scosi dintara nici nu intra in ea, ocolind-o. #in aceste considerente mai consistenta pentru cresterea bogatiei s-adovedit a fi asigurarea unei balante comerciale active.

5alanta comerciala activa este e%cedentul valorii bunurilor e%portate peste valoarea bunurilor importate.#eci, s"era crearii %ogatiei devine comertul e6terior. #e ce anume el si nu comertul interior$ #eoarece,mentionau mercantilistii, de la ceea ce se consuma in interiorul tarii natiunea nu devine mai bogata3 ce

pierde unul câstiga altul. &nsa tot ce se scoate peste (otar devine un venit stabil si considerabil!.

Activitatea comerciala fiind compusa din operatiunile de vindere


15/93

bogatiei prin dezvoltarea comertului e%terior, ei au inaintat urmatoarele recomandari si masuri de politicaeconomica3

*timularea devoltarii activitatii manu"acturiere

• Reducerea concurentei pe piata interna prin reglementarea standardelor calitatii bunurilor produse,acordarea dreptului de monopol la producerea si comercializarea anumitor bunuri, introducerea sima"orarea ta%elor vamale la bunurile de import care ar putea concura cu bunurile manufacturateauto(tone. &n acest caz statul utiliza asa instrumente ca legislatia, vamele si politia.

• Reducerea concurentei pe pietele e%terne prin crearea marilor companii comerciale – a *ndiilor Orientale si Occidentale. Privilegiile acordate acestor companii nu permitea patrunderea pe pietelecorespunzatoare a altor concurenti din tara data. &n lupta cu companiile similare straine era utilizatasa mi"loc ca razboaiele comerciale.

• *nterzicerea e%porturilor materiilor prime in vederea prelucrarii lor in interior, la manufacturile

auto(tone.

• 'rearea manufacturilor publice.

• Atragerea maistrilor straini iscusiti in scopul utilizarii aptitudinilor lor unicale si ridicarii productivitatii muncii.

• Htilizarea misiilor diplomatice ca centre informationale si spiona" privind noile inventii, inovatii,metode de organizare a productiei utilizate peste (otare.

*timularea cresterii populatiei si a reducerii costurilor de productie

• Populatia se recomanda a fi numeroasa pentru a fi sursa unei forte de munca abundente si ieftene. &nacest scop era incura"ata imigratia si acceptat comertul cu robii adusi de pe noile teritorii.

• :alariul se propunea a fi fi%at si mentinut la un nivel redus. Acei intreprinzatori care plateaulucratorilor sai mai mult decât limitele stabilite, erau strict penalizati. &nsa salariile puteau fimentinute la nivel redus doar in baza unor preturi reduse la produsele alimentare. #e aceea se

propunea reglementarea stricta a preturilor date. #aca cineva din intreprinzatori nu respecta

reglementarile stabilite, veniturile lui erau confiscate in vistieria statului.

*timularea cresterii masei monetare

Modalitatile concrete de stimulare a cresterii masei monetare in circulatie permit delimitarea a doua etape indezvoltarea mercantilismului3 mercantilismul timpuriu si cel dezvoltat.

=a etapa timpurie – etapa %alantei monetare active - era preconizata atragerea monedei din e%terior siinterzicerea scoaterii ei din interior. Atragerea se efectua prin permisiunea de a comercializa doar in anumite

locuri, unde demnitari speciali incasau ta%e de import si controlau circulatia monetara. :coaterea monedeidin interior era stopata prin legea care stipula ca fiecare negustor strain sa-si c(eltuiasca veniturile obtinutede la vinderea marfurilor sale pe cumpararea marfurilor tarii date. &n acest scop, fiecare negustor strain erainsotit de persoane speciale care controlau volumul vânzarilor si al cumparaturilor negustorilor straini.


16/93

=a etapa dezvoltata forma mai civilizata si sigura a cresterii masei monetare a inceput sa fie considerataasigurarea unei %alante comerciale active a tarii, inc(eierea tratatelor comerciale devenind misiunea

principala a eforturilor diplomatice. &n acest scop erau recomandate urmatoarele masuri3

• 'ontingentarea importului bunurilor finite, in primul rând a bunurilor de lu%, importul fiind "ustificatdoar in cazul ree%portului bunurilor importate.

•

Acordarea inlesnirilor fiscale si creditare e%portatorilor de bunuri finite.

• Acapararea noilor piete de aprovizionare si desfacere prin cotropirea noilor teritorii.

'oloniile serveau ca piete de aprovizionare cu resurse naturale abundente si, deci, ieftine – bumbac, boabede cafea, margaritar, mirodenii. #iferenta intre pretul de ac(izitionare din colonii si vânzarea in patrie sau

peste (otare asigura venituri mari si stabile. &n plus, in colonii plecau misionari care ii deprindeau peauto(toni cu civilizatia si marfurile metropolei, asigurând astfel piete sigure de desfacere. #e mentionat cacoloniile aveau dreptul de a cumpara doar marfurile metropolei. Pentru a li se impiedica posibilitatea lor de aavea legaturi comerciale e%terne, li se interzicea de a avea flota proprie, tot flu%ul de marfuri fiind efectuatdoar pe corabiile metropolei.

Pe parcursul a trei secole sistemul mercantilist a fost cauza conflictelor militare sângeroase pe care Anglia siranta le purtau initial cu :pania si Olanda sec. 4+*-4+**, iar mai târziu intre ele sec. 4+***. *deea cadezvoltarea comertului international poate fi reciproc avanta"os era straina mercantilistilor, statulmercantilist fiind unul e%pansionist, razboiul si colonizarea in e%terior asigurând, in acceptiunea lor, pacea si

prosperitatea in interior.

2eci, mercantilistii au aparat statul, deoarece prosperitatea comerciala a unei natiuni era consideratastrâns legata de e6pansiunea puterii politice a suveranului si de succesul companiilor lui militare.*tatul, la rândul sau, a prote+at comerciantii, deoarece acestia, e6portând, se im%ogateau, im%ogatindstatul prin colectarile "iscale, el devenind prin aceasta mai puternic pe plan national si international.

. 9ercantilismul de la idei generale la speci"ic national

'onditiile specifice de dezvoltare din fiecare tara au imprimat mercantilismului o serie de trasaturi particulare.

9ercantilismul spaniol

Prima si cea mai rudimentara forma a mercantilismului a fost cea spaniola, numita si bullionism bullion -lingou. Aici e%istau conditiile cele mai favorabile pentru realizarea acestei doctrine. #escoperirea sicolonizarea Americii a adus :paniei rezerve imense de metale pretioase, obtinute fara mari eforturi, eaatingând in decursul unei perioade scurte de timp un nivel de bunastare care, in alte tari, cerea mari eforturide munca, mi"loace si timp.

&nsa abundenta monetara a creat doar iluzia bogatiei. Acei factori care au contribuit la maretia :paniei au

constituit si cauzele decaderii ei. #e ce $

&n tarile europene vecine puterea centrala se baza pe legatura statului cu burg(ezia in crestere. &n :pania,insa, puterea se baza pe nobilime care manifesta un dispret deplin fata de munca si, in primul rând, munca


17/93

industriala. #atorita luptei cu maurii si cotropirii pamânturilor americane nobilimea a parasit scena istoricamult prea târziu. :tatul spaniol ocrotea nu manufacturile si comertul national, ca in tarile vecine, ci biserica.Pe lânga cavalerii fara gri"i figura centrala a vietii spaniole erau calugarii trândavi.

Aceasta situatie anormala, in conditiile lipsei industriei proprii si aflu%ului enorm de metale pretioase a provocat o crestere masiva a preturilor. Pentru a preintâmpina nemultamirea maselor, :pania a inceput sastimuleze importurile. 'a urmare, banii din metale pretioase au parasit tara, iar putinele activitati nationale,distruse de concurenta marfurilor straine, au disparut cu totul. =a aceasta disparitie au contribuit si enormeleimpozite stabilite de stat, mai ales asupra activitatilor industriale.

Aceasta practica a demonstrat teoreticienilor si practicienilor mercantilisti ca a avea aur inca nu inseamna prosperitate garantata. Putin câte putin iluzia monetara este abandonata, caile dezvoltarii economice fiindvazute fie in industrie, fie in comert.

9ercantilismul italian

#escoperirea Americii si a noilor cai de navigatie maritima a sc(imbat directiile comertului international infavoarea comertului transatlantic, *talia si orasele sale pierzând rolul de centru comercial mondial. #esi

pentru un timp ele au continuat sa ramâna centre financiare. 5anii aici acumulati s-au transformat incapitaluri de imprumut, iar marii comercianti – in banc(eri si camatari internationali.

'a consecinta, mercantilistii italieni s-au preocupat, in primul rând, de problemele monetar-creditare. Astfel, banc(erul :caruffi apare cu un proiect grandios pentru acele timpuri, propunând convocarea unei conferintegeneral europene sub conducerea papei de la Roma sau al regilor europeni, cu scopul de a reglementacirculatia monetara pe plan international. Aceasta deoarece in diferite tari si c(iar in diferite regiuni aleaceleiasi tari, e%istau sisteme monetare diferite, care faceau dificila dezvoltarea comertului si trecerea

banilor dintr-o regiune si tara in alta. #ificultatile se e%plicau si prin faptul ca functiile banilor erau

indeplinite simultan de doua monede - aur si argint, cu care ocazie :caruffi propune sa se stabileasca unsistem european de raportare a argintului la aur de ;23;.

9ercantilismul "rance

eavând rezervele de aur ale :paniei si Portugaliei, ranta gaseste o alta sursa de câstig a aurului – dezvoltarea industriei, din care motiv mercantilismul francez a fost supranumit industrialist!. #e"a A. deMontc(retien scria3 u abundenta de aur si argint sunt cele care fac statele bogate si opulente, ci obtinereade bunuri necesare vietii!. #ezvoltarea productiei nationale devine scopul principal al politicii economice.

'u acest prile" au fost elaborate un sir de programe de initiere a manufacturilor regale si dezvoltare a celor particulare. Manufacturile producatoare de bunuri de lu% sticla, matasuri, dantela, parfumerie, cosmeticaerau create in vederea reducerii importurilor costisitoare, iar cele producatoare de produse mai simpletesaturi si stofe aveau menirea sa asigure cu lucru forta de munca auto(tona. #oar beneficierea de un sir de privilegii din partea statului – subventii, scutiri de impozite, imprumuturi fara dobânda, monopolulfabricarii si comercializarii anumitor articole putea garanta functionarea si prosperitatea lor. Ba%ele vamale

protectoare erau privite ca câr"e cu a"utorul carora industriasii auto(toni trebuiau sa se invete a mergesinguri!. #rept ca protectia era aplicata selectiv si nu in relatiile cu toate tarile, astfel generând practicatarifului dublu.

Pentru a mentine competitivitatea bunurilor franceze pe piata internationala producerea lor era reglementata pâna la cele mai mici detalii vizând marimea, calitatea si valoarea produselor. #upa cum mentiona .'olbert,noi trebuie sa biruim popoarele vecine prin industria noastra si sa le cucerim prin gustul nostru rafinat!.#esi reglementarea detaliata avea si serioase dezavanta"e, unul din ele fiind interzicerea aplicarii in


18/93

productie a inovatiilor. #aca, spre e%emplu, se dorea a introduce noi procedee in industria te%tila, producatorul era obligat sa obtina permisiunea autoritatilor municipale pentru a utiliza tesaturile dorite, precum si acordul a patru din cei mai iscusiti comercianti si tesatori. 'ând s-a incercat a trece laconfectionarea bumbilor tesuti, guvernul a impus producatorii si consumatorii la amenzi costisitoare. Maimult ca atât, instantelor de control din cadrul breslei producatorilor te%tili li s-a acordat dreptul de a patrundein casele orasenilor pentru a e%trage (ainele cu bumbi tesuti, interzisi prin reglementarile breslei.

Politica lui 'olbert a avut efectele ei benefice asupra dezvoltarii economice – in numai ;8 ani el reuseste sadubleze veniturile regale si sa transforme ranta in tara cea mai puternica din )uropa. #ar aceste efecte aufost atinse cu pretul sacrificarii agriculturii si fiscalitatii e%cesive a taranilor.

9ercantilismul engle

&n Anglia mercantilismul, numit comercialism!, evolueaza in directia incura"arii comertului e%terior si anavigatiei. #e fapt predilectia pentru comert are in cazul Angliei o e%plicatie istorica. )a a pasit mai târziu

pe calea dezvoltarii economice, nu a participat la marile descoperiri geografice, nu avea o industrie puternica. umai prin negot, din volumul tranzactiilor, se putea realiza un câstig, considerau englezii, iar industria nu este decât un mi"loc de aprovizionare a comertului e%terior.

&n sec. 4+** Anglia a inceput lupta cu monopolul comercial olandez. Actul navigatiei, instituit de 'romellsi indreptat impotriva intermediarilor comerciali olandezi a acordat flotei britanice dreptul e%clusiv de ae%porta marfurile engleze si a importa marfurile straine, ce devenisera pentru statul englez o sursaimportanta de aur si argint. =a fel de crâncena era confruntarea Angliei cu ranta, acapararea unei parti dincoloniile franceze transformând-o in putere coloniala de rang mondial.

*mperiul colonial a "ucat un rol decisiv in imbogatirea rapida a Angliei. ondarea in ;E88 a 'ompaniei*ndiilor Orientale i-a acordat dreptul de monopol in comercializarea cu *ndia si '(ina. &n '(ina se vindea la

preturi mari opiul indian si se cumpara la preturi e%trem de mici matasurile si portelanul c(inez. 'ompaniicomerciale similare au fost create si in alte parti ale lumii.

Marinarii si negustorii englezi, iar cu ei si statul, se imbogateau si din contrabanda marfurilor, avanta"oasa inconditiile N revolutiei preturilor . Preturile inalte din :pania si Portugalia au facut competitive marfurileengleze mai ieftene, contrabanda inflorind mai ales in coloniile spaniole si portug(eze.

Anume mercantilistii englezi au e%tins balanta comerciala la balanta de plati. #upa B.Mun, balantacomertului nu se putea reduce la comparatia e%portului cu importul inregistrat la vama. =a contul e%portuluimai trebuie adaugat profitul comerciantilor, fra(tul si premiile de asigurare a vaselor engleze. =a contulimportului trebuie sa se tina cont numai de preturile de vânzare in Anglia, scazându-se ta%ele vamale si

accizele, precum si fra(tul vaselor engleze. &n plus, trebuie adaugate, la pasiv, sumele c(eltuite in strainatate pentru sustinerea razboaielor, plata diplomatilor si câstigurile realizate de comerciantii straini in Anglia. =aactiv invers, trebuie tinut cont de c(eltuielile facute de straini in Anglia, de comerciantii englezi instrainatate si de c(eltuielile facute de puterile straine cu spiona"ul in Anglia.

Moment important, care denota specificul mercantilismului englez si tranzitia ulterioara la doctrina liberala,este opinia lui #.ort(, conform careia nici un popor nu s-a imbogatit prin intermediul politicii. #oar

pacea, munca si libertatea dezvolta comertul si aduc bogatie. 'ând bogatia tarii atinge o anumita limita aurulsi argintul singure se indreapta in tara data!.

9ercantilismul german


19/93

Cermania sec. 4+*-4+*** ramânea mult in urma nivelului de dezvoltare a rantei si Angliei. Aceasta atâtdin motivul ca era farâmitata intr-o multime de statulete izolate, cât si datorita decaderii oraselor (anseaticeca consecinta a dezvoltarii rapide a legaturilor comerciale intre )uropa si America. 'a urmare, gândireaeconomica germana a fost centrata, esentialmente, asupra institutiilor de administrare si pregatire afunctionarilor meniti sa ma%imizeze vistieria publica.

Printre figurile centrale se evidentiaza *oa(im 5ec>er, care a pus bazele stiintei administratiei publice aoraselor germane libere si a micilor ducate independente. Ştiinta data cuprindea un compartiment financiar si unul fiscal, finalitatea ei fiind aprecierea marimii impozitelor si a ta%elor vamale varsate in trezoreria

principilor germani. :e propuneau masuri energice vizând realizarea veniturilor statului, perfectionareafunctionarilor fiscali, pedepsirea fraudelor fiscale. Pornind de la aceasta, mercantilismul german a fostsupranumit cameralist!, de la notiunea cammer! – locul de pastrare a tezaurului guvernatorului.

5anii in vistieria publica fiind obiectul principal de studiu, economistii germani, indeosebi illip von7orni>, s-au preocupat si de dilema cererii de moneda, atentionând asupra deosebirii si c(iar contradictieiintre moneda ca mi"loc de circulatie necesara pentru tranzactii si ca mi"loc de tezaurizare. 'oncluzia lacare s-a a"uns a fost de a mentine pe cât posibil moneda in circulatie, aceasta fiind una din conditiile cresteriitezaurului public.

Hn loc cu totul deosebit in politica mercantilista germana il ocupa cresterea populatiei. Aceasta intrucât populatia era considerata factorul de productie (otarâtor in sporirea avutiei materiale si contribuabiluldecisiv in veniturile fiscale ale statului. Pentru a ma"ora puterea contributiva a populatiei a fost propusaintroducerea impozitarii progresive.

Acest specific national denota, totusi, un moment deosebit de important – incercarea reprezentantilor lui de a privi lucrurile sub aspectul formarii economiilor nationale integre, a concurentei unor natiuni cu altele.

&n fond, ideile mercantiliste au fost progresive pentru perioada istorica data, contribuind la dezvoltarearapida a relatiilor de sc(imb si, prin aceasta, la dezvoltarea procesului de productie.

Concluii

• :-a finalizat perioada, denumita aristotelica, când conceperea fenomenelor si proceselor economicese incadra in filosofia morala. :e acumuleaza masa critica a premiselor necesare aparitiei economieica stiinta autonoma.

• Mercantilistii au fost primii care au incercat sa gaseasca interlegaturile cauzale din cadrul economiei,in primul rând in sfera de circulatie, capitalul comercial fiind prima forma de e%istenta a capitaluluica atare.

• Obiectul cercetarii lor l-a constituit bogatia, ea fiind conceputa ca cantitatea de aur si argint pe care o poseda tara. Aceasta bogatie se creeaza prin comertul e%terior, izvorul bogatiei fiind profitulcomercial.

• actorii cresterii bogatiei sunt considerati dezvoltarea productiei manufacturiere, cresterea populatieisi a masei monetare in circulatie.

• Rezultatul cercetarilor a fost formularea legitatilor empirice si a recomandarilor practice inaintateregilor in domeniul stimularii factorilor ce determina cresterea bogatiei.

• Politica comerciala dominanta a devenit cea protectionista, bazata pe sustinerea producatorilor sicomerciantilor auto(toni.


20/93

• Mercantilistii au adus primele contributii la teoria cantitativa a banilor.

Tema . 2octrina "iiocrata :puterea naturii/

1. Particularitatile "ormarii gindirii "rancee pro-agrarienePe lânga laturi pozitive - formarea pietei nationale si internationale, acumularea primitiva a capitalului,doctrina mercantilista a avut si unele consecinte negative. Astfel, dezvoltarea rapida a manufacturilor adeterminat cresterea masiva a masei marfare care necesita tot noi si noi piete e%terne de desfacere. &ntrucâtteritorii neocupate, cu timpul, au ramas putine, privirile s-au indreptat spre pietele tarilor suverane. &nsarestrictiile tarifare de tip mercantilist incurcau cucerirea lor. )ra suficient ca Anglia sa interzica importulotelului din landra, ca aceasta sa interzica importul lânii engleze pe teritoriul sau. 'ând ranta a interzisimportul unor marfuri manufacturate engleze, Anglia si-a inc(is (otarele pentru vinurile franceze. &ntre tariin permanenta izbucneau razboaie tarifare, ce defavoriza dezvoltarea relatiilor economice internationale.

'a urmare, au inceput sa fie e%puse opinii indreptate impotriva teoriei si politicii economice mercantiliste.Printre primii critici a fost Q.Pett?, care afirma ca Sbanii nu sunt decât grasimea de pe corpul natiunii3supraabundenta lor ii stân"eneste miscarile, iar lipsa - il imbolnavesteS. Şi mai distinct s-a pronuntat#.7ume3Sbanii reprezinta nu rotile comertului, ci uleiul datorita caruia miscarea rotilor devine mai moale siusoara. 5anii nu sunt obiectul bogatiei, ci consecinta eiS.

'onsecinte deosebit de grave s-au resimtit in ranta. :uccesele initiale obtinute de industria franceza pe pietele e%terne s-au dovedit foarte curând a fi efemere. &n scurt timp noile manufacturi, prin sistemul decomenzi, subsidii si credite, au devenit o povara grea pentru buget. *ar regulamentele de tip absolut ale

breslelor si g(ildelor, prin reglementarea conditiilor de fabricatie, a preturilor si salariilor inabuseauinitiativa si dezvoltarea.

Protectionismul colbertist, acompaniat de preturi reduse la produsele agricole si reglementarea stricta acirculatiei lor, prin impozitarea e%cesiva a taranilor 2


21/93

continuau sa ramâna masive pe contul intretinerii curtii regale, a subventionarii manufacturilor si acotropirilor coloniale. &n cele din urma, ranta nu a rezistat Olandei in lupta economica, si Angliei in lupta

politica, fiind nevoita sa-i cedeze acesteia suprafetele sale intinse din *ndia, de pe malurile fluviuluiMississipi si din 'anada.

&n plan intelectual in aceasta perioada se afirma, pe de o parte, ideile social-crestine, care acreditau fericireaoamenilor in repartizarea ec(itabila a bogatiilor e%istente. ean-aKues Rousseau promoveaza ideea omuluinaturalmente bun, dar a carui bunatate a fost corupta de catre societate. Pe de alta parte, se releva tot maisigur tendintele liberale. )nciclopedistii inainteaza ideea libertatii si increderii in atotputernicia ratiunii.ilosofii dreptului natural e%plica viata societatii prin principii generale valabile in toate timpurile si in toatetarile.

Reducerea influentei politice si a puterii economice, modificarile in plan intelectual au reorientat gândireafranceza de la mercantilism, imprimându-i otonalitate pro-agrariana, care a aparut cu P. de 5oisguilbert, aculminat cu scoala fiziocrata in frunte cu r. Tuesna? si a finalizat cu A.Burgot.

. #volutia ideilor "iiocrate $oisguil%ert-?uesna@-Turgot

Pierre 'e Pesant de $oisguil%ert

Primul care a incercat sa evalueze proportiile declinului economic in ranta si sa gaseasca e%plicatiileaparitiei lui a fost Pierre 'e Pesant de $oisguil%ert. )l porneste de la combaterea conceptului mercantilist

privind factorii cresterii bogatiei, demonstrând ca nici abundenta oamenilor, nici cea a banilor nu sunt, insine, favorabile dezvoltarii economice. Astfel, cresterea demografica conduce la o scadere a productiei pelocuitor si, deci, la o saracie generala. *ar abundenta monetara, prezenta si in economia franceza, nu a pututimpiedica aparitia declinului economic. &n realitate, considera 5oisguilbert, aurul si argintul nu sunt valori in

sine, ci mi"loc de obtinere a bunurilor necesare, caci oamenii cum au bani, cum ii si c(eltuie!.

Rezulta, deci, ca adevaratul o%iect al %ogatiei nu sunt banii, citotalitatea %unurilor produse, aceastatotalitate fiind divizata in doua categorii3 Sbogatii necesareS si Sbogatii comodeS. Prima o reprezinta bunurilenecesare satisfacerii nevoilor vitale - produsele agricole, a doua - produsele manufacturate si serviciile.

&ntrucât ramura producatoare de Sbogatii necesareS este agriculturaanume ea, si nu comertul e%terior,este s"era crearii %ogatiei unui stat, conc(ide 5oisguilbert. #eci, anume starea deplorabila a agriculturii aconditionat declinul economic, el, la rândul lui, fiind consecinta consumului insuficient al paturilor sociale.Pentru a fi inteles mai bine, 5oisguilbert pentru prima data in istoria gândirii economice integreaza inanaliza economica elemente sociologice de cercetare, trasând urmatorul circuit macroeconomic3

Pornind de la aceste interpretari teoretice, el inainteaza o noua strategie a cresterii bogatiei3 accentul se cerea "i pus nu pe devoltarea cererii e6terne, %aata pe e6portul %unurilor manu"acturate, cum sustineaumercantilistii, ci pe cererea interna, %aata pe sc&im%ul de produse agricole.

Pentru a sustine aceasta noua strategie, 5oisguilbert propune un nou tip de politica economica, bazata perelansarea consumului in agricultura. '(intesenta ei o alcatuiau reforma fiscala si liberalizarea comertului cugrâne.

Reforma fiscala era conceputa ca o largire a bazei impozitate pe seama lic(idarii privilegiilor fiscale. 'aurmare a cresterii numarului contribuabililor, cotele impozitare puteau fi c(iar reduse, considera5oisguilbert, evitând prin aceasta ruinarea continua a taranilor. #esi importanta, reforma nu a fost realizatain practica, autorul ei fiind e%ilat.


22/93


23/93

&nsa fiziocratii au inaintat nu doar un nou concept de crestere a bogatiei ci, preluând ideea lui 5oisguilbertcu privire la circuitul economic, au analizat sc(imbul flu%urilor de bunuri produse si venituri distribuite insocietate, punând bazele modelarii economice. Aportul cel mai consistent in acest domeniu l-a adusr.Tuesna? in lucrareaDTa%loul economicD.

&n aceasta lucrare cercetarile efectuate se bazeaza pe urmatoarele premise3

;. 'irculatia produsului si distribuirea veniturilor se efectueaza intre 9 clase3clasaproductiva arendasii si muncitorii agricoli care produc produsul net@ clasa proprietarilor regele,

proprietarii funciari, functionarii de stat, clerul care insuseste produsul net sub forma rentei si aimpozitelor@ clasa sterilamestesugarii, manufacturierii, negustorii care transforma si transfera

produsul net.

2. Bot pamântul este acordat de clasa proprietarilor in arenda clasei productive@ prin aceasta mi"loacele banesti care ar fi fost necesare cumpararii pamântului sunt utilizate pentru cumpararea mi"loacelor de productie necesare prelucrarii eficiente a loturilor funciare.

9. Pentru a asigura claritatea modelului se face abstractie de oscilatiile de preturi, de comertul e%terior

si de circulatia in cadrul aceleiasi clase.G. Boate veniturile sunt c(eltuite integral pentru consum.

5azându-se pe aceste premise, r.Tuesna? presupune ca clasa productiva dispune de un capital initial invaloare de ;8 miliarde livre, din care 2mld avansuri anuale. Prin utilizarea acestuia se obtine o productieagricola de 0 mld livre, cifra care corespunde celor realizate in ranta la vremea respectiva. #in aceasta

productie obtinuta, 2 mld reprezinta recuperarea capitalului circulant avansat, deci nu intra in circulatie,fiind retinuta la nivelul acestei clase pentru anul urmator. 'u cele 9 mld ramase care intra in procesul decirculatie din care 2 mld sub forma de alimente si ; mld sub forma de materii prime, se petrec urmatoareletranzactii3

#upa cum se poate observa din sc(ema, clasa producatorilor, din produsul net in valoare de 9 mld livre,vând clasei proprietarilor pe ; mld produse alimentare si clasei sterile pe 2 mld produse alimentare simaterie prima agricola. +enitul de 9 mld astfel obtinut permite de a cumpara pe ; mld produsemanufacturate de la clasa sterila si de a indrepta cele 2 mld livre ramase la platirea veniturilor clasei

proprietarilor rentei, impozitelor, zeciuelei.

'lasa proprietarilor isi c(eltuieste veniturile sale obtinute in anul precedent in valoare de 2 mld livre pentrua cumpara de la clasa productiva produse alimentare pe ; mld livre si de la clasa sterila produsemanufacturate pe ; mld livre. Aceste venituri sunt restituite la finele anului prin platile efectuate de clasa

productiva.

'lasa sterila c(eltuieste avansul de ;md pentru cumpararea materiei prime pe care o transforma in produsemanufacturate vândute ulterior clasei proprietarilor. 'u mi"loacele financiare primite de la clasa

proprietarilor si cea productiva 2 mld ea cumpara produse alimentare si materie prima care, ulterior, se vatransforma in bunuri manufacturate. #eci, clasa sterila nu produce nici un surplus - ea consuma atât cât

produce pe 2 mld.

'oncluziile pe care le putem face in privinta acestui circuit sunt urmatoarele3

• Ta%loul lui ?uesna@ pune in evidenta un du%lu circuit "iic si monetar.

• #l descrie o stare stationara, procesul de productie fiind efectuat in aceleasi proportii. Aceasta pemotivul ca clasa proprietarilor isi c(eltuieste toate veniturile pe consum, iar mi"loacele obtinute declasa productiva si sterila a"ung doar pentru restituirea avansurilor.


24/93

• #l repreinta un model dinamic, deoarece cuprinde variabile ce apartin unor perioade diferite dee%emplu, veniturile anterioare ale clasei proprietarilor sunt c(eltuite pentru consumul in perioadacurenta.

• #l este un model teoretic, un ideal care, prin abstractiile introduse, nu reflecta intru totul realitateaeconomica.

•

9odelul lui Br. ?uesna@ repreinta un sistem macroeconomic autoec&ili%rat, care "unctioneaaindependent, "ara interventia statului, in conditiile asa-numitei Dordini naturaleD.

Ordinea naturala, in viziunea fiziocratilor, era S'onstitutia fizica pe care insusi #umnezeu a dat-oHniversuluiS. #upa cum natura se bazeaza pe legile eterne si universale stabilite de #umnezeu, sustineaufiziocratii, la fel si activitatea economica, ca parte componenta a naturii, se supune actiunii acestor leginaturale - legi ce trebuiesc cunoscute si respectate c(iar de regi. Aceasta din motivul ca nimeni nu poateintocmi legi mai bune si ec(itabile decât cele pe care le-a stabilit forta divina. 5azându-se pe aceasta idee,r.Tuesna? il indruma pe dafinul =udovic al 4+*3 Su faceti nimic, legile vor conduce in locul #vsS, deunde a si pornit vestitul postulat fiziocrat Slaisser faire, laisser passer, tout va de lui memeS.

'are sunt, deci, pilonii care asigura aparitia si mentinerea ordinii naturale E

• proprietatea, legata de insesi esenta omului, fiziocratii delimitând proprietatea personala dreptul dea dispune de sine insusi, proprietatea mobiliara dreptul de a dispune de roadele muncii sale si

proprietatea funciara@

• li%ertatea, e%primata in egalitatea drepturilor de a activa in interesul propriu si inlaturarea oricaror piedici din calea concurentei@

• autoritatea, in primul rând a monarcului, care e%prima interesul general.

5azându-se pe acesti piloni, mentionau fiziocratii, ordinea naturala permite atingerea a 9 scopuri ma"ore3

;. imbogatirea statului pentru asigurarea ordinii economice3

2. perfectionarea ordinii economice e%istente pâna la nivelul celei naturale@

9. asigurarea prosperitatii agriculturii prin investitii masive in sectorul agrar.

&n aceste conditii interventia activa a statului in economie devine inutila, functiile lui economice reducându-se la urmatoarele3

;. Protectia proprietatii ca sursa a libertatii individuale si fundament al ordinii naturale@

2. =iberalizarea comertului ca sursa a libertatii economice, a ma"orarii cererii la produsele agricole si,deci, a preturilor la ele@

9. Asigurarea instruirii cetatenilor in vederea inzestrarii acestora cu capacitatile necesare cunoasterii sirespectarii ordinii naturale@

G. Realizarea lucrarilor publice in vederea sporirii randamentului muncii agricole@

0. Asigurarea "ustitiei fiscale. #aca agricultura este sfera crearii bogatiei, ea nu trebuie sa fiedestimulata de impozite. Multitudinea lor se cere a fi inlocuita cu un unic impoit "unciar. #ar cinesa-l plateasca $ Aplicarea lui asupra veniturilor clasei productive si celei sterile, consideraufiziocratii, va impiedica restituirea avansurilor acestora, generând aparitia declinului in agricultura.


25/93

#e unde rezulta ca unicii platitori ai impozitului funciar trebuie sa fie beneficiarii produsului net - proprietarii funciari. A fost propusa c(iar marimea acestui impozit - ;


26/93

• #octrina fiziocrata a aparut ca o reactie critica la greselile generate de teoria si politica mercantilista,greseli care au provocat disproportii si un prodund declin economic.

• Şcoala fiziocrata a fost prima scoala organizata3 un fondator si un sistem notional distinct@ de larecomandari practice s-a trecut la e%plicarea functionarii sistemului economic.

• Şi la fiziocrati obiectul cercetarii l-a constituit bogatia, ea fiind, insa, conceputa ca totalitatea

bunurilor create de natura. :fera crearii acestei bogatii era considerata agricultura, iar izvorul – produsul net.

• Produsul net era determinat ca diferenta intre productia globala si avansurile anuale plus amortizareaavansurilor initiale.

• actorii cresterii bogatiei erau considerati preturile bune! la produsele agricole si ma"orareaavansurilor in agricultura. #eci, accentul se punea nu pe dezvoltarea cererii e%terne, bazata pee%portul bunurilor manufacturate, ci pe cererea interna, bazata pe sc(imbul produselor agricole.

• Prin intermediul circuitelor macroeconomice fiziocratii au studiat modalitatile de repartitie-circulatiea bogatiei intre clasele sociale, consumul lor interdependent, reducerea c(eltuielilor din partea uneiclase determinând reducerea veniturilor celorlaltor clase si a venitului national in ansamblu.

• Aceste circuite reprezentau, de asemenea, sisteme autoec(ilibrate, care functioneaza in conditiileunei ordini naturale!, ale carei piloni principali erau considerate proprietatea, libertatea siautoritatea.

• 'a urmare, fiziocratii au propus minimizarea functiilor economice ale statului, interventia minimalaa statului in economie fiind denumita politica laisser faire!.

Tema ;. 2octrina li%eralismului clasic :li%ertate si%ogatie/.

1. Premisele aparitiei doctrinei li%eralismului clasic

#eseori se afirma ca sec. 4*4 a fost epoca de aur a liberalismului. Aceasta afirmatie este "usta daca il

comparam cu secolele ce l-au anticipat – secole lipsite de libertati politice si economice, secole in"g(ebate incarcanul obligatiunilor, a interdictiilor si reglementarilor. Aceasta afirmatie seamana a fi "usta si in cazuldaca comparam sec. 4*4 cu sec. 44, care a cunoscut atât economii diri"iste in +est, cât si centralizate in)st, c(iar daca sfârsitul secolului este marcat de revitalizarea ideilor liberale.

otiunea liberalism! provine de la latinescul liberalis liber. *nitial aceasta notiune era utilizata indomeniul politic pentru a desemna revendicarile de libertate a alegerilor, constiintei, presei, a asocierii

politice si sociale. *mboldul de a aplica aceasta notiune si la domeniul economic a fost dat de catre devizafiziocratilor laisser faire, laisser passer!, din care motiv doctrina fiziocrata este deseori considerata ca punctinitial al liberalismului economic. :uplimentul de clasic! marc(eaza atributiile teoretice substantiale alereprezentantilor sai la dezvoltarea teoriei economice.

)lementele matriceale ale doctrinei au fost fi%ate de catre A.:mit( in Avutia natiunilor! ;//E, zenitul afost marcat prin Principiile economiei politice si ale impunerii! ale lui #.Ricardo ;6;/ si crepusculul -

prin Principiile economiei politice! ale lui .:.Mill ;6G6. ) vorba, asadar, de o perioada de dominatie deaproape un secol, dupa care au aparut reactii critice din partea reprezentantilor altor doctrine economice.


27/93

Patria liberalismului clasic a fost Anglia. #e ce anume aceasta tara$ 'e sc(imbari s-au petrecut in societateaengleza la sfârsitul sec. 4+*** – inceputul sec. 4*4 $

*c&im%ari de plan economic

#ezvoltarea industriei si a comertului, victoriile repurtate in multiplele conflicte militare ;28 conflicte pe

parcursul sec. 4+***, e%tinderea sistemului colonial si utilizarea din plin a avanta"elor pe care acesta leasigura, au permis Angliei acumularea unor imense resurse monetare. Anume ele au reprezentat bazafinanciara a primei revolutii industriale, caracterizate prin trecerea de la manufactura, bazata pe diviziuneamanuala a muncii, la fabrica, bazata pe utilizarea sistemului masinizat.

Prima si cea mai spectaculoasa modificare te(nica a fost inregistrata in industria te%tila, unde o serie deinventii, incepând cu suveica mobila si pâna la masina de tors au facut posibila mecanizarea torsului firelor si a tesutului, marind considerabil ritmul productiei si reducând c(eltuielile pe unitate de produs. *ndustria

bumbacului, complet noua in Anglia si, astfel, nein(ibata de vec(i traditii mestesugaresti, a adoptat rapidaceste noi procedee. #rept rezultat, la sfârsitul sec. 4+*** pânza de bumbac englezesc a inceput sa se vândamai bine decât produsele razboiului de tesut indian c(iar si in *ndia.

Hlterior revolutia industriala s-a e%tins asupra industriei metalurgice. =emnul a fost inlocuit cu carbune, pentru obtinerea fontei fiind construit primul cuptor Marten. 'a urmare, la inceputul sec. 4*4 Angliei iirevenea ;


28/93

Ramasi fara pamânt, taranii s-au pomenit in situatia de a alege una din G alternative3 lucru in calitate desalariat in agricultura sau industrie, serviciul in armata sau flota, plecarea in colonii, cersitul. Pentru ordineasociala ultima alternativa era cea mai periculoasa, parlamentul britanic incercând s-o rezolve prin obligarea

paro(iilor de a acorda cersetorilor un acoperis si un mic ration alimentar.

Revolutiile din ;EG6 si ;E66 s-au soldat cu victoria regimului parlamentar, Anglia devenind o monar(ieconstitutionala. Aceasta a creat o noua situatie, forta politica importanta devenind clasacapitalista. Reprezentantii ei apareau din rândurile manufacturierilor si arendasilor prosperi, a proprietarilor corabiilor flotei engleze, precum si a negustorilor imbogatiti pe seama ree%porturilor. Profitul nu seimpozita, veniturile statului formându-se pe seama impozitelor indirecte, aceasta conditionând cresterea

puterii economice a clasei date. )a nu mai avea nevoie de reglementarile minutioase ale activitatiiindustriale si comerciale, acestea impiedicând progresul te(nic si alegerea variantei optimale de alocare aresurselor. 'a urmare, implicatia masiva a statului a devenit inutila, doctrina mercantilista, dominanta timpde trei secole, transformându-se in una depasita.

*c&im%ari de plan intelectual

Beoriile liberale au la origine doua traditii filosofice diferite. Pe de o parte, traditia dreptului natural, dupacare criteriul de "udecata a unei politici este conformarea acesteia cu o ordine naturala pree%istenta. Pe dealta parte, traditia utilitarista, propagata in principal de 7ume si 5ent(am, in conformitate cu care legile suntesentialmente facute de oameni si se cer a fi "udecate in functie de efectele lor asupra bunastarii generale petermen scurt si lung.

)nglezul 7obles introduce in circulatie notiunea de libertate individuala, mentionând ca fiecare actioneazaurmarind propriul sau interes!. =a aceasta afirmatie olandezul :pinoza a adaugat3 'ând fiecare va cautaceea ce-i este lui necesar, oamenii vor deveni cei mai necesari unii altora!. 'a urmare, a devenit inevitabiladelimitarea stricta a interesului persona

Doctrine Economice - Curs Universitar Cu Aplicatii de Feuras e Caun v.[Conspecte.md]

Documents

Transcript of Doctrine Economice - Curs Universitar Cu Aplicatii de Feuras e Caun v.[Conspecte.md]