DianaCulescu Teza Extenso
-
Upload
andrei-mosora -
Category
Documents
-
view
232 -
download
0
Transcript of DianaCulescu Teza Extenso
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 1/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 2/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 3/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 4/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 5/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 6/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 7/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 8/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 9/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 10/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 11/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 12/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 13/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 14/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 15/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 16/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 17/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 18/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 19/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 20/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 21/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 22/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 23/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 24/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 25/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 26/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 27/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 28/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 29/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 30/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 31/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 32/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 33/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 34/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 35/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 36/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 37/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 38/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 39/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 40/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 41/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 42/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 43/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 44/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 45/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 46/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 47/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 48/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 49/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 50/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 51/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 52/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 53/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 54/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 55/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 56/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 57/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 58/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 59/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 60/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 61/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 62/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 63/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 64/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 65/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 66/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 67/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 68/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 69/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 70/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 71/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 72/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 73/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 74/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 75/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 76/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 77/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 78/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 79/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 80/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 81/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 82/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 83/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 84/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 85/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 86/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 87/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 88/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 89/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 90/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 91/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 92/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 93/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 94/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
63
Parcul Izvor Parcul Mauer Parcul Görlitzer
Suprafa ță (aprox.) 17 ha 15 ha 14 ha
Statut Parc al orașului Parc al orașului Parc al orașului
Data demar ării proiectului (aprox.)
1990 1992 1987
Localizare apărut pe loculdemolărilor realizateîn perioada comunistă în zona centrală aorașului
apărut pe amprentafostului Zid alBerlinului
apărut pe locul uneifoste gări dezafectateca urmare aschimbărilor politico-administrative
Selectarea unor situri din contexte socio-culturaleși economice diferite mizează și pe posibilitatea de a identifica deosebiri în modul de agregareși utilizare a acestor spații. Deasemenea, studierea acestora are în vedereși găsirea de eventuale aspecte similare.
5.2 DEFINIREA CONTEXTULUI ÎN CARE EVOLUEAZĂ SITURILESTUDIATE
5.2.1 București: istoric și decupaj administrativBucureștiul este capitala Românieiși a fost atestat documentar pentru prima dată în anul
1459. Orașul și-a început dezvoltarea la intersecția unor importante drumuri comerciale aleEuropei (Harhoiu, 1997). Comunități rurale prezente în zonă sunt înglobate rând pe rând decreșterea orașului, aceasta nefiind îngr ădită de prezența fortificațiilor cum este cazul altorimportante orașe europene de la acea vreme. La 200 de ani după prima sa menționare,Bucureștiul devine capitalaȚă rii Românești și cunoaște o importantă perioadă de dezvoltare.
În secolul al XIX-lea orașul face obiectul unui amplu proces de modernizare, caretransformă țesutul lax al orașului, modernizare determinată și de alegerea sa ca noua capitală aPrincipatelor, odată cu unirea Moldovei cuȚara Românească. Dezvoltarea orașului este însă în permanență influențată de prezența celor două râuri - Dâmbovița și Colentina, precumși decutremurele, inundațiile și focurile care mistuiesc periodic orașul (Cioroianu, 2000). Perioada demodernizare continuă și la începutul secolului al XX-leași aduce multe transformări importante.Astfel, în această perioadă apar sau sunt retrasateși lărgite o serie de axe importante ale orașului,
sunt construite clădiri emblematice, zone industriale, legături feroviare etc. Această modernizareeste ilustrată și de construirea primelor parcuriși gr ădini publice ale orașului, fiind creeate în
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 95/294
Elabor
această mici gr
Fig. 5.
Ioana T Fig. 5.
area unei
perioadă gdini public
– Planul di
udora)
– Bucharest
etode de
r ădinile Kie de cartier
ector de sis
masterplan
naliz ă a c
seleff și Ci include Gr
ematizare a
from 1935, r
lit ăț ii spa
șmigiu, Gr
ădina Ioani
Bucure știul
ealised by Ci
iilor verzi
dina Botad și Gr ădin
i din 1935,
ncinat Sfin ț
urbane
ică, Parcula Icoanei î
ealizat de C
scu (source: I
Carol etc. centrul or
incinat Sfin ț
oana Tudora)
O serie de
șului.
escu (sursa:
64
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 96/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
65
În perioada interbelică orașul își continuă dezvoltarea prin densificare, expansiunea safizică fiind foarte redusă (Tudora, 2009). În perioada interbelică, Bucureștiul primește denumireade ”micul Paris” datorită vieții sale socio-culturale, atmosfereiși str ălucirii pe care acesta o areîn această perioadă. Noi spații verzi moderne sunt realizate în această perioadă dintre acestea putând menționa extinderea Parcului Her ăstr ău, realizarea Parcului Bordei, realizarea de scuaruride cartier precum cele din Vatra Luminoasă. Tot în această perioadă este realizat, de cătreCincinat Sfințescu, și primul plan de urbanism ce prevedea crearea unor sisteme verzi urbane demari dimensiuni, de-a lungul râului Colentina, transformat în aceași epocă într-o salbă de lacuri.Din păcate acest proiect (Fig. 5.1), ce propunea o viziune corentă asupra dezvoltării unei rețeleverzi urbane, plan de o modernitate remarcabilă pentru momentul în care a fost realizat, nu a fostdus la bun sfâr șit, lucr ările fiind suspendate odată cu începutul r ăzboiuluiși doar par țial reluate
ulterior (realizarea lacurilor din estul orașului).După cel de-al Doilea R ăzboi Mondial, în timpul perioadei comuniste, orașul sufer ă alte
transformări considerabile. Apar astfel cartiere importante ale orașului dezvoltate împreună cumari zone industriale. Cele mai multe dintre aceste cartiere sunt dezvoltate în jurul unor parcurisau a unor spații verzi majore dintre care putem menționa Parcul Titan în Balta Albă, ParculMoghioroș în Drumul Taberei, Parcul Garibaldiși Parcul Floreasca în cartierul Floreasca sauParcul Tineretului în cartierul omonim. În anii ’80, o parte importantă a centrului orașului este
distrusă pentru a face loc Centrului Civic - ansamblu menit să reprezinte regimul de la aceavreme; în cadrul acestui proiect cu efecte devastatoare pentru structura urbană fiind proiectat, dar practic lipsit de o amenajare coerentă, și Parcul Izvor ce va fi analizat în continuarea lucr ării.
După Revoluția din 1989, Bucureștiul cunoaște o dezvoltare haotică (Fig. 5.2), în care planificarea urbană este influențată într-o mare măsur ă de interese private. O serie de ansamblurirezidențiale înlocuiesc treptat zone naturale ale orașului, însă dezvoltarea acestora nu estedublată și de o creștere corespunzătoare a infrastructurii urbane. Aceste noi dezvoltări nu cuprind
în cadrul lor spații verzi, în puține dintre ele fiind prezente spații plantate sau atașate clădirilor(așa cum au fost acestea definite în capitolul anterior). O serie de ansambluri rezidențiale saucartiere încropite în urma unor intervenții individuale sunt construite pe foste spații verzi aleorașului, astfel dezvoltarea urbană nu numai că nu este dublată de o dezvoltare a spațiilor verzinecesare unui nivel de viață decent dar, în plus, duce la distrugerea celor preexistente.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 97/294
Elabor
Fig. 5.2
Fig. 5.2
RomâniadminisGeneral
area unei
– Tendin ța
– Bucharest
În prezent,a. Orașultrativă sup ales de loc
etode de
e expansiun
’s urban spr
Bucureștire astfel u
erioar ă. Or uitorii Buc
naliz ă a c
e a Bucure șt
wl trends (a
l are unn statut spașul este areștiului.
lit ăț ii spa
ului dup ă 1
fter Isamil, 2
ivel admicial, fiindministrat
iilor verzi
90 (după Ism
15)
sitrativ ecsingurul oe Primărie
urbane
ail, 2015)
ivalent cuaș care nu care este
cel al un apar ținecondusă de
i județ die o unitate un Prima
66
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 98/294
Elabor
acelorde sect
Municiadminisverzi icu locIncoereadminisdezvolt
capitale
Fig. 5.a parc
Fig. 5.this stu
area unei
Bucureștiule ceasornir condusă Atribuțiileiului Bucutrarea serv portante litorii și anțele în sitrative pr are sectori
i
– Planul actlui care face
– Bucharesdy
etode de
este subdi (vezi Fig.e un prim
celor două rești este îiciilor de t nivel de oministreaztemul ad
priu-zise,lă sau zon
ual al Bucur obiectul ace
t plan, its s
naliz ă a c
izat în 6 s5.3). Fiecar ales de lotipuri de asărcinată cansport înraș etc. Pri
ă str ăzi seinistrativ s
și primăriială ce de
eștiului, cu î stui studiu
bdivision in
lit ăț ii spa
ectoare, nure sector ecuitorii secministrații elaborarecomun, c
măriile decundare, ș
unt generale sectoar ulte ori c
păr ț irea sa
o 6 sectors
iilor verzi
merotate dte adminisorului resp publice loa planurilo gestionaresector au r oli, spațiite de faptlor pot c
ontravin c
în cele șase s
nd the posi
urbane
la 1 la 6ș
rat prin intectiv.ale sunt di de dezvolta arterelorsponsabilitverzi de il că, pe lmanda sa Planul de
P
ectoare și po
ioning of th
i poziționaermediul u
ferite. Astare la nivel principale,atea contamportanță ngă respo
u elaboraUrbanism
arcul Izvor
ziț ionarea ap
park exam
e în sensulei primării
el Primăria de oraș, c a spațiilotului direclocală etc.sabilitățile
planuri deGeneral al
roximativ ă
ned within
67
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 99/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
68
5.2.2 Berlin: istoricși decupaj administrativAlegerea Berlinului pentru realizarea aplicațiilor in situ a fost deja explicată pe larg în
cadrul capitolului IV –Spa ț iu verde: definirea conceptului și stabilirea criteriilor de analiz ă.Berlin este în prezent capitala Germaniei. Deși prima sa atestare documentar ă datează încă din1244, orașul a luat propiu-zis ființă în 1307 în momentul unificării a două așezări negustorești:Berlin și Cölln (Berlin.de, 2015d). În secolul XVII, după o perioadă tulbure, Berlinul atinge prosperitateași stabilitatea economică și politică fapt care se reflectă și în forma sa fizică prinapariția unor noi fortificații și a unor clădiri impunătoare. În secolul al XVIII-lea, Berlinul primește statutul de reședință regală, fiind declarat capitala Prusiei, iar spre sfâr șitul aceluiașisecol devine lider în ceea ce privește activitatea industrială a țării. Acest aspect contribuie, deasemenea, la conturarea imaginii de ansamblu a orașului alături de cele câteva zone verzi
amenajate pe care le primește în această perioadă. Spre sfâr șitul secolului al XIX-lea, Berlinuldevine capitala nou înființatului Imperiul Germanși cunoaște o dezvoltare semnificativă, populația sa crescând de la 800.000 la 1,5 milioane de locuitori în mai puțin de trei decenii.
Ulterior, după Primul R ăzboi Mondial, orașul cunoaște o nouă perioadă de prosperitateșise transformă într-o renumită metropolă culturală în ciuda crizei cu care se confrunta Germaniala acea vreme. Această etapă a fost urmată însă de un capitol întunecat atunci când Adolf Hitler a preluat puterea, devenind Cancelarul German. Cel de-al Doilea R ăzboi Mondial duce la o
scădere dramatică a populației (aceasta reducându-se de la 4,3 la 2,8 milioane de locuitori)șitransformă în ruine o suprafață considerabilă a orașului. La finalul r ăzboiului, puterile aliateieșite victorioase împart Berlinul în patru sectoare administrate în comun de Statele Unite aleAmericii, Marea Britanie, Franța și Uniunea Sovietică.
Începând cu 1961, orașul a fost divizat în două păr ți - Berlinul de Estși Berlinul de Vest -separate de binecunoscutul Zid al Berlinului. Administrarea diferită a celor două păr ți aleorașului aduce modificări substanțiale de formă care mai sunt vizibile chiarși astăzi. Căderea
zidului la finalul lui 1989 este urmată, în 1990, de alegerea Berlinului cași capitală a Germanieireunificate.
Orașul de astăzi, transformat într-un un centru european major din punct de vedere politic, social,științific, cultural etc. este prin urmare rezultatul suprapunerii de-a lungul timpuluia numeroase perioade tulburi cu etape de prosperitateși reconstrucție.
Spre deosebire de multe alte capitale, Berlinul este propiu-zis un oraș-stat (fiind unuldintre cele 16 landuri care alcătuiesc Germania). Astfel, guvernatorul orașului ocupă în acelașitimp funcția de Primar al orașului - Oberbürgermeister der Stadt - și pe aceea de prim-ministrulal statului federal - Ministerpräsident des Bundeslandes (Berlin.de, 2015e).
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 100/294
Elabor
denumiMarzahTempelun consectorulînsă aumunici
vechiadminis
dialecta
Fig. 5aprox
Fig. 5.within
area unei
De asemente Bezirk , r n-Hellersdhof-Schöneiliu alcătuiui - Bezirk
o puterealități inde
Sectoarele
șezări înctrații local
l berlinez.
.4 – Planulmativ ă a pa
4 – Berlin pl this paper
etode de
ea, din punepectiv: Crf, Mitte,
berg andt din cincibürgermei
limitată și pendente.nglobează rporate de propriiși
actual al Bcurilor care
n, its subdi
naliz ă a c
ct de veder arlottenbur
Neukölln,reptow-Kömebri - B
ster . Acestsunt subo
la rândul lo-a lungulsunt alcăt
rlinului, cufac obiectul
ision into 12
lit ăț ii spa
e administg-Wilmersankow, R
penick (ve zirksstadtr
consilii sdinate Se
r 96 de loctimpului pite la rând
împ ăr țireacestui studi
sectors (Be
iilor verzi
ativ Berlinorf, Friedr
einickendoi Fig. 5.4)
äte - dintrent alese datului Ber
alități - Ort
rin dezvoll lor din c
sa în cele 1
irk) and the
urbane
l este sub-ichshain-K f, Spanda. Fiecare s aceștia f ă Adunareainului. Se
steile - car area Berliâteva carti
sectoare (
location of t
divizat îneuzberg,, Steglitz-
ector estecând parteGenerală atoarele nu
își trag r ănului. Acere - denu
G
ezirk) și p
he two park
2 sectoare,ichtenberg,ehlendorf,uvernat deși primarul sectorului, reprezintă
ăcinile distea nu aite Kiez î
Mauer Park
örlitzer Park
ziț ionarea
examined
69
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 101/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
70
5.2.3 București și Berlin: considerații generaleAșa cum se poate observa, atât Berlinul câtși Bucureștiul au trecut de-a lungul timpului
printr-o serie de ample tranformări, unele având efecte traumatice la nivel spațial și social, careau dat forma de azi a acestor capitale. Secolul XX a adus pentru ambele orașe modificăriimportante în zonele centrale ale acestora.
Pentru București, ultimii ani ai regimului comunist au însemnat pierderea unei treimi dinzona sa istorică. Casa Poporului - actualmente Palatul Parlamentului - împreună cu ansamblulconstruit sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu reprezintă încă o fractur ă urbană. O serie despații nuși-au găsit încă locul potrivit în viața orașului, păstrând un caracter semi-abandonat tipicspațiilor reziduale.
În cazul Berlinului, construirea ziduluiși efectele decupajului politic asupra structurii
orașului, urmată peste jumătate de secol de dărâmarea acestuia au generat modificări dramaticeîn cadrul infrastructurilor urbane precumși apariția a numeroase spații abandonate atât de-alungul fâșiei care odinioar ă împăr țea în două orașul câtși în locul traseelor feroviare scoase dinuz odată cu unificarea sistemului de transport berlinez. Astfel de zone au fostși continuă să fietransformate în parcuri urbane, de cele mai multe ori în urma presiunilor apărute din parteacomunităților locale, suprafața verde a Berlinului crescând considerabil în ultimii ani.
În ceea ce privește ponderea spațiilor libere / verzi, diferența ce poate fi percepută cu
ușurință in situ este sprijinită și de datele statistice cu privire la cele două orașe. Astfel,Bucureștiul are față de Berlin un număr dublu de locuitori pe kilometrul pătrat, având în acelașitimp o suprafață de patru ori mai mică față de Berlin. Este important de remarcatși faptul că procentul de spații verzi al Berlinului este dublu față de cel al Bucureștiului. Raportând acestaspect la faptul că suprafața totală a Berlinului este de patru ori mai mare față de cea a capitaleiRomâniei vine să întregească imaginea de ansamblu a diferenței majore dintre cele două orașe înceea ce privește ponderea spațiilor plantate (vezi Tabelul 5.1).
Tabelul 5.1 - București și Berlin: date generaleTable 5.1 - Bucharest and Berlin: general dataCriteriu București1 Berlin2
Suprafață totală 228 kmp 892 kmp
Număr de locuitori 1,9 milioane 3,4 milioane
Densitate aproximativă 8.500 locuitori / kmp 3.800 locuitori / kmp
Suprafețe plantate (aprox.) 15% 30%
Ape (aprox.) 6% 7%
1 - (Prim ăria Municipiului Bucure ști, 2015a); 2 - (Berliner Rathaus, 2014)
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 102/294
Elabor
populațspecial.fapt ilusau laBerlinuorașul populațSenatsvcivică aerian
un impde cătr proteste
Fig. 5.5obținute
Fig. 5.5from: W
area unei
Un alt aspiei locale îAstfel, în
strat și decțiuni de
l este un ou cea mai
iei localeerwaltungrganizată in timpul î
rtant aportautoritățil
le cetățene
Media temde la: World
Average hirld Weather
etode de
ect import politicilecazul Bucarticiparealantare sa
raș care, p puternică în reconfifür Stadten jurul aempăr țirii o
ecologic lae locale cati și fiind a
eraturiloreather Onli
h temperatnline, 2015
naliz ă a c
ant ce dif urbane în greștiului asemnificat alte acțiu lângă omobilizareurarea sp
twicklungroportuluiașului într
scara orașzonă de dstăzi gestio
axime înrege, 2015a; W
re registere; World Wea
lit ăț ii spa
rențiază ceneralși îeam de aivă dar înci civice gișcare asocetățeneas
ațiilor urbBerlin, 20Tempelhof cele două
lui. Acestzvoltare inat de o as
istrate de-a lrld Weather
over the yether Online, 2
iilor verzi
le două o amenajareace cu o p redusă anerate de
ciativă extcă și cu cne din E7). În aces loc al m blocuri pol
spațiu de diobiliar ă, pciație civi
ungul anuluiOnline, 2015
r for Berlin015b)
urbane
rașe estea sau proteopulație metățenilorediul aso
em de putl mai mar ropa (Hat sens putmoriei colitice, darș
mensiuni iroiectul pri
ă de cartie
în Bucure șt)
and Buchar
radul de i jarea spațiiai degrabă la mitingur ciativ. În aernică, estee grad dedn & Tem mențioective lega spațiu suc
portante emăriei fiin.
i și Berlin (p
st (based on
mplicare alor verzi îindiferente, de protescelași timp consideramplicare ael, 2006;
a mișcareat de podulcesional c
ra prevăzud blocat de
baza datelo
data retrieved
71
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 103/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 104/294
Elabor
5.3 A
5.3.1 E
restructconstru2000).mare pSpațiuldealulde varisuprafe
Zona P
Fig. 5.restruc
Fig. 5.restruc
area unei
LICA Ț I
olu ț ie și c
Parcul Izvurare urbarea unui cemersul a
rte din Der ămas libeihai Vodă
ante de ae de apă (v
rcului Izvor
– Hart ă urat ă dup ă
– Map deured after 1
etode de
E IN SIT
ncept
r face partă (vezi Figntru civicf ăcut să dialul Arsenr la nordcu Arhiveenajare a
ezi Fig 5.8
are prezint980 de admi
icting the80 by the co
naliz ă a c
U I: PAR
din zona. 5.7) impun mijloculspar ă cartielului - unaață de Case Statului, fost conc.
ă zona istonistra ția co
istoric areammunist ad
lit ăț ii spa
CUL IZ
care după să de doriBucureștiure întregiș dintre puța Poporuluurma să fiepute, ma
ică a Bucunist ă (surs
of Bucharinistration
iilor verzi
OR
1980 a fostța regimului (Grupuli, împreunăinele formi, pe teren tranformaea majorit
re știului; c imaginii: H
st; in red i(image sourc
urbane
obiectul ui totalitarde Lucru " cu acestea de reliefl nivelat ut în parc, ite implicâ
ro șu esterhoiu, 1997)
s represente: Harhoiu, 19
nei largi oe a se repBucurești, dealul Miin interior nde se aflr în acestnd și reali
reprezentat
d the surfa97)
erațiuni deezenta pri000" (ed.),ai Vodă șil orașului.se anterioens o seriezarea uno
suprafa ța
e that was
73
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 105/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
74
Fig. 5.8 – Două dintre variantele elaborate pentru amenajarea Parcului Izvor de către domnul arh.Valentin Donose , realizate înainte de Revoluția din 1989 (sursa imaginilor: Institutul de Proiectare ”Proiect-București”, 1989)
Fig. 5.8 – Two versions of the landscaping project for Izvor Park developed by Mr. arch. Valentin Donose,developed before the 1989 Revolution (images source: Institutul de Proiectare ”Proiect- București”, 1989)
Paradoxală (în termeni peisageri dar firească în termeni ideologici) rămâne însă
distrugerea totală a reliefului natural extrem de marcat al terenului, relief care ar fi reprezentat un
aspect valoro s în cadrul oricărei amenajări peisagere.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 106/294
Elabor
Fig. 5.9ora șului
Fig. 5.9city was
pitoreșt publică nordicăistoricmențiointenții
reconst‘80. Pr legăturizona cParlamdemers
area unei
Vedere aeria fost alterat
1927 aerialseverely alte
Căderea rei ale Buculocală a a
), transfor ar nici deate anteriode reconfigUn concuucția centr oiectul câș, îmbinândntrului istntului (fosaducea sch
etode de
an ă din 192 sever de int
view of Uraed during t
gimului ceștiului (enajat câ
ând întrucstudiile d
r, și numiurare.s internațiului Bucur tigător, aptotodată iric. Cel
ta Casă aimbări sem
naliz ă a c
a cartierulurven țiile co
us neighbore communis
munist aezi Fig. 5.eva alei șiâtva zona,
amenajar d-o Parcul
onal de pștiului des
ar ținând etervenții nai puternioporului)ificativeș
lit ăț ii spa
i Uranus și auniste (surs
hood and A interventio
urprins ac9), într-oa plantatneținând î peisager ăIzvor. De
lanificaretructurat dhipei vonoi cu bucă gest a f
prin recon pentru Pa
iilor verzi
Dealului Ar imaginii: W
senal Hill; ts (image sou
eastă zonătare de abo serie desă cont ni
realizate îatunci, spa
urbană, o intervențiGerkan, ai din vechst acela digurarea scul Izvor (
urbane
senalului; ackimedia Co
is organic hce: Wikimed
, care a gandon. Înarbori (cuci de peisan perioadaiul a fost
ganizat înle ceaușist propus r l țesut îm a ”ascunațiului libeezi Fig. 5.
Râ
Zona
est țesut orgmons, 2007)
istoric urbaia Commons,
ăzduit odianii ’90 a precădere jul distruscomunistă
subiectul a
1995-199e de la sfâstabilirear ăștiate ic
de” enormr din jurul0 și Fig 5.
ul Dâmboviț
arcului Izvo
nic istoric a
tissue of th 2007)
ioar ă păr țiministrația
către laturaal orașuluice au fosnumeroase
6, a vizașitul anilounor vechi și colo îa clădire asău. Aces1).
75
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 107/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 108/294
Elabor
păr ți disuprafarealizatteritoriaceastă sumararboriPalatul
proiect
teraselo propusARHITviziune
Fig. 5.12de amParlamawww.dsb Fig. 5.12Parliamwww.dsb
r ămas puțin radar toarecuper
dintr-u
area unei
Totodată sn suprafațaă mult mai
e de stude, 1996-19zonă. Proimenajat.oncentrată i Parlamen
O altă serile din cadr
r din fața co serie deECTUR Ă radicală pe
– Imaginenajare a
ntului datâa.ro)
– Design pnt Palacea.ro)
Multe alteoar literatdicale, maie având caarea memoDe-a lung plan de d
etode de
luția elabo parcului I mare. Acnții progr 7 de la Uctul nu astfel încât,către latu
tului găzdue de studiiul concurs
lădirii. Maj gr ădini oRL ce pre
ntru întrea
de prezentarzonei dind din 20
oposal for tfrom 201
studii coer r ă sau desi mult sau punct coiei țesutull timpului,zvoltare c
naliz ă a c
rată de vovor, realizastă soluțimului deAUIM, unost însă ni în jurul aa de nordia doar unau urmatlui organi
oritatea pr verd-desiglua o ideea zonă ce i
e a unei pr jurul Pl
0 (sursa i
e area aro0 (image
ente, ce ngn de sertaai puțin c
un recrear i urbanși a parcul a perent reali
lit ăț ii spa
Gerkan parea unuia fost ana
studii apr l din proi
ciodată puului 2003,(Splaiul Iovor de vede-a lungat de Parla
iectelor died, un si
a acelorașicludeași
punerilatuluiaginii:
FicoPahtt
nd thesoruce:
Ficoin
pot fi mr. Acesteaeative saua unei scă peisajuluirimit inter at și nu a
iilor verzi
opunea, oarc-pădur lizată critifundate Fecte abord în aplicar parcul îngdependen
getație erbl timpului,mentul Ro
concurs sgur proiecautori dinarcul Izvo
. 5.13 – Prcursului patului Parl://www.cdep
. 5.13 – DStest for the013 (image s
nționate aiau propusoriginale,i umane dinatural disenții punc reușit să
urbane
ată cu con în vestulși detaliat
ormă urband proble și parcul
loba câtevei), în timcee degrad dintre aceâniei în 2
au mențint, prezenta010, avân (Fig.5.12,
oiectul prontru amenmentului d.ro/)
A proposal irea in frontource: http://
ci din cauiziuni difeiciunul nestruse de iărut.uale careodifice în
truirea celCasei Popă în cadrulă. Arhitea spațiilo
a r ămas în alei și o
p ce parteat (El-Shastea putân013 pentru
t în cadrult de DS
curajul s5.13).
us de DSBajarea zonin 2013 (su
n the frameof the Parliww.cdep.ro
a lipsei drite, mai mavând urmtervențiile
nsă nu aumod real i
i mai marirului, pe ounor studiitur ă, oraș,r verzi dicontinuarelantație de adiacentăali, 2003). menționa
amenajarea
temeiși aIROU D propună o
A în cadrui din fa țrsa imaginii:
of the desigment Palac)
spațiu, ault sau mairi practice,totaliareși
f ăcut parteaginea de
77
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 109/294
Elabor
spațiu afestivalevenimvegetați
Fig. 5.14
Fig. 5.14
sud-ves„BuchaPiețeicu oca poporul proemiRepubli
area unei
bandonat,ri ale beri
ente profita și așa ext
– Utiliz ă ri t
– Temporar
Astfel de atul parculrest Ring”niversitățiiia Zilei Eui ceh) deentă figur cii Cehe de
etode de
ezidual a ai, spectacolnd de imarem de săr
mporare ale
uses of Izv
țiuni au coi doar pevezi Fig. 5 în timpul lropene aa lungul a
ă politică la Bucure
naliz ă a c
cestei zone.e de circ,ginea sterică a acestu
Parcului Izv
r Park: fair
ndus, de extru a fac
.15). În 201ucr ărilor dearcurilor îleii care acehă) deoati (vezi Fig
lit ăț ii spa
. Mai mulțiiribombeșlă, de terei spațiu cu
or: bâlciuri
, festivals, b
emplu, îne loc gra0, parcul aconstrucți cadrul p
primit curece inter . 5.16).
iilor verzi
ani la rândi bâlciuri,
viran aspirații de
estivaluri, p
ead and circ
008 la tăieenelor afegăzduit te a parcăriircului auaceastă ocenția a fo
urbane
au fost or oncerte înarcului (Fi
parc.
ine și circ (i
ses (imagini:
ea mai muente Circ porar celesubteraneost plantațzie numelt inițiată
anizate înaer liber,g. 5.14), d
agini: Ioana
: Ioana Tudor
tor arboriitului de
patru statuiin acea zoi 40 de tei
lui Václade către a
cest spațicest tip de
ar afectân
Tudora)
a)
lasați cătreFormula 3 apar ținână. În 2012,(simbol al
v Havel (o basadorul
78
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 110/294
Elabor
Fig. 5.1sud-vest”BuchartăiereaIzvor, padiacentWikimedRomania, Fig. 5.15of the pthe eventrees wisurrounWikimedRomania,
împiediConsiligestiunscos dePatru a
către Pcontesthotărâr în admistatut,instituți(Primăr
este în
area unei
– Tribunea parcului
est Ring”; parborilor direcum și ae Palatuluiia Commons, 2008)
– Stands burk for “Buct preparatiothin Izvoring the Pa
ia Commons, 2008)
Elaborareacată și del Generala Adminis
sub tutelai mai târz
imăria Sectă de Pria CGMB (nistrarea Pl nefiindi, respectiia Municip
Cu toate ac prezent în
etode de
construite î pentru Ciregătirea ev
n zona resaltora înglParlamentu - by Gabri
lt in 2008 inarest Ring”caused the
ark, but alliament Pa
- by Gabri
unei viziueclaritățileal Municitrației LacPrimărieiiu, CGMB
torului 5 (arul Bucu
Realitateaimăriei Menționat î Her ăstr ăuului Bucur
estea, în 2 faza de
naliz ă a c
2008 în pauituld eFornimentului aectiv ă a P
ba ți de altui (sursa il from Buc
the south-wFormula 3removal of
so in otherace (imagel from Buc
i coerenteși oscilațiiliului Bucri, Parcuriectoruluischimbă a
onsiliul Greștiului și
edia, 201nicipiului preună cu, Cișmigiuești, 2015b
14, PMButorizare (
lit ăț ii spa
tea deula 3dus la
arculuispa țiiaginii:arest -
FiCeale
E
st partircuit;
severalspacessource:arest -
FiguHaof
în ceea ce cu privir rești (CGși Agreme
5 (Consiliuceastă dec
eneral alTribunalu
1; Gândul,ucurești (celelalte 7
, Carol I,
comandatPrimăria
iilor verzi
. 5.16 – Ree planând t
ii Václav H
bassy of the
. 5.16 – Czests plantingvel alley withe Czech Re
priveștela proprieB) ia dec
nt Bucureșl Generalzie, return
unicipiuluil Municipi2011). ÎnMB), deși parcuri aloreasca,
elaborareaunicipiulu
urbane
rezentan ții împreun ă vel din Pa
zech Republ
h Embassylinden treein Izvor Paublic in Buc
ezvoltareaate. De exizia de ai (ALPABl Municipind admini
București,lui Bucur
cest momenu este recintite pe s
Tineretului
unui PlanBucurești
ai Ambasadcu invita ții lcl Izvor [sic in Buchare
representatis, in 2012,k [image souarest, 2012)
Parcului Implu, în a
aduce Parc, acesta fiiului Bucur strarea Par
2009). Deești a anulnt Parcul Inoscut cate-ul ofici, Circululu
Urbanistic, 2014). P
i Republicir dea lungursa imaginii:st, 2012)
es and theirlong Václarce: Embassy
zvor a fosgust 2005,l Izvor î
nd practiceești, 2005).cului Izvo
cizia a fosat în 2011vor se aflăvând acesl al acestei și Unirea
Zonal, careroiectul își
79
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 111/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 112/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
81
În prezent, Parcul Izvor este încă lipsit de atractivitate pentru multe tipuri de utilizatorișide legături reale cuțesutul urban adiacent, comportându-se în fapt ca o ”insulă verde” are plutește între câteva cartiere majore ale orașului. Astfel, o strategie de dezvoltare coerentă artrebui să abordeze în primul rând caracterul rezidual al acestui spațiu.
5.3.2 Accesibilitate
Parcul Izvor este folosit cu precădere ca spațiu verde de proximitate, acest aspect fiindevidențiat de modul în care el este utilizat (prezentat în secțiunea următoare). Totuși, prezențastației de metrou Izvor (magistrala M1) în partea de nord-est a sitului, legătura creată de o seriede linii supraterane de transport în comun (autobuzele 104, 123, 124, 136, 385) cu multe dintrecartierele din partea sudică a Bucureștiului (precum Drumul Taberei, Militari, Gara de Nord,
Vitan, Pantelimon) precumși poziționarea relativ centrală a parcului crează premisele utilizăriiacestuia ca dotare de profil la nivel de oraș.
Zona este împrejmuită de un gard cu un soclu de aproximativ 40 cm pe care este fixată ungrilaj metalic. Accesul în incinta parcului se face prin intermediul a 8 intr ări, însă doar o partedintre ele sunt corelate cu împrejurimileși tiparele de utilizare ale acestora. Astfel, două dintreintr ări - poziționate la nordși la sud la capătul amenajării centrale - au mai curând o factur ă purformală, ansamblul din care acestea fac parte adresându-se în fapt fațadei Palatului
Parlamentului. Cele mai utilizate intr ări sunt cele adiacente stației de metrou Izvor.Pavajele aleilor principale ale amenajării (zona perimetrală și zona centrală) sunt realizate
din asfalt permițând utilizarea zonei în bune condiții de către o gamă variată de utilizatori. Încazul celorlalte alei - realizate din pietriș și având un caracter secundar - folosirea lor esteîngreunată pentru utilizatori cu cerințe speciale față de suprafața de mers (persoane cu dizabilitățilocomotorii, persoane în vârstă, părinți cu copii în căruciare cu rotile etc.). Trebuie menționatînsă că cele mai multe alei tratate astfel reprezintă de fapt trasee utilizate frecvent, foste poteci de
pământ f ăcute cu piciorul de către persoanele care traversează spațiul, practic pavarea acestoracu pietriș reprezentând o recunoaștere a importanței acestor conexiuni de către autorități f ăr ă agenera însă un proiect coerent de amenajare a lor. În plus, racordările precare dintre alei cu tipuride pavaje diferite, precumși amenajarea formală a traseelor au dus la apariția unor suprafețe de pământ bătătorite, vegetația erbacee fiind îndepărtată. În anumite zone, din cauza utilizării aleilor pentru trecera mașinilor care se ocupă de întreținere / cur ățenie, suprafețele pavate s-audeteriorat, formându-se astfel bălți sau suprafețe cu noroi în zilele cu ploaie (vezi Fig. 5.18). Înafara acestor zone bătătorite nu au fost remarcate alte trasee pietonale improvizate.
În ceea ce privește accesibilitatea văzută prin prisma posibilității de a utiliza în siguranță spațiul pe timp de noapte, se poate constata faptul că în general doar circulațiile principale ale
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 113/294
Elabor
Parculucu stâlp
Fig. 5.18dou ă tip Fig. 5.18types of
5.3.3 U
apropiede rar (
practicaetc. Seexemplacestor exempl
timpulsunt intimportade birofolosit î metrou)
area unei
i Izvor disi de ilumin
– Parcul Izvri de pavaj
– Izvor Paravement (i
ilizare
În cazul Parea stațieispect acce
Parcul găzrea de spoobservă în să se rel fiind rema
Spațiul îng locurile d
eekendulens utilizatnte din zori din nor
ntr-o măsuParcul Izvo la sud-ves
etode de
un de un st cu bateri
or: stânga –
(imagini: Io
: left – Entrages: Ioana
rcului Izvoe metrou,tuatși mai
uiește o gturi (badsă o tendiaxeze dirercată și înobează câte joacă sau
i. Acest ae traseeleă (zona mid-vest). Înă consider r este com - respecti
naliz ă a c
istem de il solare, îns
Intrarea de l
na Streza)
nce next totreza)
r se remar artea de s puternic î
mă variată inton, tenisță spre folt pe iarbă,adrul altorva zone cterenurile
pect esteare fac legnisterelor îweekend î bilă (de exus dintr-ocolțul opu
lit ăț ii spa
minat fună aceștia n
âng ă sta ția d
zvor metro
ă utilizared și în spe timpul să p
de activită, volei, baosirea info evitând dstudii (Mere sunt inte sport. În
izibil și laătura dintr partea desă întregu
emplu pentserie de sps al parcul
iilor verzi
țional. O s funcționea
e metrou Izv
tation; right
cu precădial cea detămânii).
i, precum:ket, joggimală a aspozitivelei & Tudor ns folositemare majo
nivelul ale zona stațisud-est, z
l traseu peru plimbariții pozițioi - astfel (v
urbane
erie de aleiză în preze
or; dreapta
– The conne
ere a zoneisud-vest fii
plimbareag), relaxar enajării, utde ședere2012).
pe tot parcritate însă,
ilor. Astfelei de metr na facultățimetral al pe jos sauate de la nezi Fig. 5.1
secundarent.
Racordare
ction betwee
de nord and întrebui
cu bicicleta formală șilizatorii pformale,
ursul să ptăspațiul se a
, în timpulu Izvorșilor și a co
parcului încu bicicletard-est (zo
9):
sunt dotate
celor
the two
acestuia îțate destul
sau rolele,i informalăeferând deeadecvarea
ânii ca denimează pe
să ptămâniialte puncte plexurilo
cepe să fie).a stației de
82
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 114/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 115/294
Elabor
mingea precăde metrou publice
cele dose în asă ptăm
Fig. 5.2
Fig. 5.2
În cadrulStreza;*In the fra
grupe d de la cacest sexemplde într studiu -
23 Activit(în parcu
area unei
Terenul d
, poziționatre după-ma
ona adm
Izvor. Acecare se ocarcul pe
ă într ări dropierea unii (vezi Fi
0 – Terenul
0 – Sports fi
acestei secț* imagine: Mime of this ch
ini-parla
e vârstă. Aona ”coo
teva meseațiu cu pr executareceri sau dvezi Fig. 5
ate cunoscuti de obicei se
etode de
sport (1) ă în apropisa și seara,nistrativ ă sta este în
pă de întretru câini (
pe laturaei zone p
g. 5.21).
e sport (1)*
ld (1)*
uni, pentruhai Culescu pter image s
entul co
esta este i” s-a dezvde ping-pcadere utia de jongle spectacol
.23).
în prezent c fizează de d
naliz ă a c
este repreerea laturiiatât pe par este pozițir ădită și e
inerea parc ) este, dee est a par eponderen
implificarea
urces will be
iilor este utens utilizaltat în aprong și struizatori tinrii, mersule demonstr
slackline sei arbori) pent
lit ăț ii spa
entat de oestice a Paursul să ptnată adiac
ste utilizatăului.asemenea,uluiși este rezidenția
Fi
Fi
lecturii surse
mentioned a
n loc de jot pe tot par pierea intr turile dinri care au
pe sfoar ă23
ative (atr ă
refer ă la utilru echilibristi
iilor verzi
zonă îngr rcului Izvomânii câtșent uneiadoar de că
o zonă îng utilizată ple acesta e
g. 5.21 – Țar
g. 5.21 – Enc
le imaginilor
: * image: Io
acă de mar ursul să ptării adiacenemn pentr început să etc. Acestând astfel
zarea unei ccă;
urbane
dită, amenr. Aceastaîn weekeintre intr ătre repreze
r ădită. Acentru plimbte folosit i
ul pentru câ
osure for do
vor fi notat
na Streza; **
dimensiumânii (veze stației de
fitness.dezvolte da se desf ășdenumirea
ingi tensiona
ajată pentr este utilizad (vezi Figile aferentntanți ai ad
asta este darea câinilontens pe t
ini (1)*
gs (1)*
e astfel: * i
image: Mih
i, destinatFig. 5.22).metrou Izcestea auiferite actioar ă uneor dată în c
te între două
jocuri că intens c. 5.20).e stației deministrației
spusă întrer. Aflăndu-t parcursul
agine: Ioan
i Culescu
mai multo or, pornincoagulat îități ca de sub formăzul acestui
elemente fixe
84
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 116/294
Elabor
Fig. 5.22
Fig. 5.22
(excepțarboresde dim petrec pentruFig. 5.2
folosessunt foutilizat
Fig. 5.24
Fig. 5.24
24 Frisbe
area unei
– Mini-parl
– Children’
ona pent
e f ăcând dcentă și prinsiuni maiimpul jucâosesorii d
4).leea Václ
băncile aosite și pe în timpul
– Zona pent
– Area for a
este un disc
etode de
mentul copi
mini-parlia
u odihn ă
esigur Ale urmare emari. Utilindu-se cucâini). În
av Havel e plasate detru improă ptămânii
ru odihn ă ac
ctive recreat
e plastic con
naliz ă a c
lor*
ent*
activ ă și
a Václavte utilizată atorii impcâinii persunele cazu
te un spațio parteșiizarea de
(vezi Fig. 5
tiv ă și sport*
on and spor
av conceput
lit ăț ii spa
Fig.
Fig.area
sport esteavel). Ac
pentru o sovizează aonali (zonri, utilizato
u utilizat îe alta a accompetiții.25).
Fig.
* Fig.
entru arunca
iilor verzi
5.23 – Hama
5.23 – Ham*
reprezentaeasta esterie de actici jocuri d este cunorii folosesc
general peestui ax. Al(role, bicic
5.25 – Aleea
5.25 – Václa
ea prin aer ca
urbane
c și slackline
ock and sla
ă de parten mare paități caregolf, se jo
scută și caacest spați
ntruședereeile îngloblete etc.).
Václav Hav
Havel Alle
e este utilizat
în zona ”co
kline in the
a centrală te lipsită ecesită spaacă cu fris spațiu deu și pentru
/ relaxare.ate de acesona este
l*
*
pentru ca joc
l”*
cool”
a parculuie vegetațieții deschiseee24 sau îșisocializare plajă (vezi
Utilizatorii spațiu maioarte puți
l în aer liber;
85
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 117/294
Elabor
realizatadminisexcepți
Havel.condițiicare seamenajcea din
Fig. 5.26
Fig. 5.26
(mai alActivit
mingea.este utiweeken
imprejr ămâne
area unei
Terenul pr
ă pe periotrația publ zilei de luona pent
asivul dele optimerelaxează sre dedicatapropierea
– Terenul p
– Temporar
Terasa de
s în timpultea este pr
Terenul d
. Acesta eslizat intend (vezi Fig.
Ț arcul pe
uirii de pneutilizat î
etode de
vizoriu pe
da sezonuică locală.ni), el esteu relaxare arbori pozentru recr tând pe iar fitness-ulstației de
ovizoriu pe
y horseback
ar ă este î să ptămâni babil să fi
sport (2)
e amplasa cu precă 5.28).tru câini
latura ves marea ma
naliz ă a c
ntru echita
lui cald deDeși aceu precăder este amplaționat de oere pe par ă, pe pătui, care însetrou menț
tru echita ție
riding plot*
fapt o zo) de persoafost generaeste repre
în parteaere după-
(2) estetică a parc joritate a ti
lit ăț ii spa
ț ie reprezi un clubta funcțioe utilizat îsată de-a l parteși seursul sezoă, în hamaă r ămâne îionată ante
* Fig.
Fig.
ă din partne care lucă de prezezentat tot
e vest a sasa și se
eprezentatlui. Spre pului (ve
iilor verzi
tă o interve echitațiează peweekend (ngul laturiialta a aleiiului cald.e etc. (vez
n permaneior.
5.27 – Zona
5.27 – Relax
ea de sud-rează la uța clădirilode o zonă
tului. Cașara, atât p
de o zoneosebire di Fig. 5.29
urbane
nție punct (Westernarcursul îezi Fig. 5.
nordice, l perimetralSpațiul esti Fig. 5.27)ță neutiliz
entru relax
tion area*
est a parc bra arborilr de birouriîngr ădită,
celălalt tee parcursu
îngr ădită celălalt ț.
ală cu caraDream) îtregii să p
26).vest de Al
e din aceae folosit de. Zona înglată, spre d
re *
lui utilizator din zona din zonă.destinată j
ren de spo să ptămân
poziționarc pentru
cter efeme preună cămâni (c
eea Václaonă crează utilizatoriiobează și oosebire de
ă ocazional respectivă.
ocurilor c
t, și acestaii cît și î
ă adiacenâini acesta
86
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 118/294
Elabor
Fig. 5.28
Fig. 5.28
destinatde inte
tinere. Î
Fig. 5.30
Fig. 5.30
sau sun pe toatnu au oacestea
pătur ă,
area unei
– Terenul d
– Sports fiel
Locul de jo
grupelors folosit (v
Poiana ve
n timpul să
– Locul de j
– The playg
În plus fațăt direct leg aria parcu prezență c putem me
ocuri dive
etode de
sport (2)*
d (2)*
ac ă este uici de vâr
ezi Fig. 5.3de este o
ptămânii î
ac ă*
ound*
de utlizărite de o se
lui sau înnstantă înționa mer
se precum
naliz ă a c
spațiu delită. Atât în0).onă sporadsă, acest sp
e menționaie de amenone disper numite zo
sul pe bici
oleiul, ba
lit ăț ii spa
Fig.
Fig.
mitat fizictimpul să p
ic folosită ațiu r ămân
Fig.
Fig.
te anterior ajări dedicate în cade și au un
clete sau p
mintonul s
iilor verzi
5.29 – Țarcu
5.29 – Enclo
e un gardămânii cât
pentru rela în marea
5.31 – Activi
5.31 – Activi
ce se desf ăte lor, o alul acestuiacaracter „me role / sk
au tenis cu
urbane
l pentru câin
ure for dogs
iu pe trei lși în week
xare sau yarte a timp
ăț i în Parcu
ies in Izvor
oar ă predoă serie de(Fig. 5.31igrator” înateboard, s
piciorul etc
i (2)*
(2)*
aturi. Acesend spațiul
ga, de cătului pustiu.
l Izvor*
Park *
minant înactivități se – 5.33.) Alcadrul parctatul pe ba
.
spațiu esteeste destul
e persoane
numite arii desf ășoar ăte activitățilui. Dintre
ncă sau pe
87
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 119/294
Elabor
Fig. 5.32
Fig. 5.32
unor su punct ddegrabăimagini
5.3.4 C
elemenarbori,
Fig. 5.3
area unei
– Activit ăț i
– Activities
Trebuie remedenii dee vedere v cea a unele prezenta
omponen ț
Analizelee distinctee când căt
Din punct4):
Etapa
betulus
sp. , Qulungul l
Etapa
din etafiind în
pendul
Etapa
suprafa sp. , Pr
etode de
n Parcul Izv
n Izvor Par
arcat fapt garduri, uzual câtșii colecțiie în cadrul
cadrului
fectuate pla nivelule sud supr de vedere
- cuprin Catalpa
rcus sp , Tiaturii de n - cuprinda 1; au foă adaugate, sauUlmu
- exempl
a centrală nus cerasi
naliz ă a c
or**
**
ul că modele agresidin puncte obiectelucr ării.
egetal
e sit au aegetației lefața este înl moment
e arboriignonioide
lia sp. etc.,rd (Tilia sp
aliniamenst utilizateși unele n
s sp. (Fig.are foarte
și sudică,era ‘Pissar
lit ăț ii spa
Fig.
Fig.
l de orgae și de mde vederelocuri de
ătat faptulmnoase. Z mare partelui plantăr
aturi din s, Fraxinu
plantați în.) și de estte, grupuri preponder i Platanus
.36);mici de ar
are fac padii’ etc.,și
iilor verzi
5.33 – Activi
5.33 – Activi
izare a între înălțimeal deplasăr ât cea a
că Parculna este ac
acoperită i se despri
speciile Ae
excelsior
masiv, pre(Quercus r
sau exempnt specii s
x acerifoli
ori (1,00-
te din spese află într-
urbane
ăț i în Parcu
ies in Izvor
egului par ce fragmelor, imaginui parc, a
Izvor îng perită cătr oar cu spend trei eta
culus hip
Paulowni
um și alinibra ); (Fig.are izolateimilare cu
, Liquidam
1,50 m) pl
iile Fraxino stare foar
l Izvor*
Park*
c genereazntează spaea rezultatspect evid
lobează foe nord deii erbaceee de inter
ocastanum
a tomentos
amentele p5.35)intercalatecele din p
bar styraci
antate rece
us excelsiote precar ă
ă utilizareaiul atât diă fiind maințiat și de
arte puținen masiv deazonante.enție (vezi
, Carpinus
a, Populus
antate de-a
plantațiiloima etapă,lua , Betula
nt pe toată
r , PlatanusFig.5.37);
88
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 120/294
Elabor
Fig. 5.3
Fig. 5.3
area unei
4 – Parcul Iz
4 – Izvor Par
etode de
or: agregar
k: aggregati
naliz ă a c
a vegeta ției l
n of woody
lit ăț ii spa
emnoase (plaegetation (ba
iilor verzi
n suport: Goockground pla
urbane
le Maps): Google Ma s)
89
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 121/294
Elabor
Fig. 5.3etap ă de
Fig. 5.35
of interv
Fig. 5.3etap ă de
Fig. 5.37of interv
(în geneste pr Stratulspațiu ștraverse
lor se r
area unei
– Exemplainterven ție*
– Tree spec
ention*
– Exemplainterven ție*
– Tree speciention *
În cadrul aeral Picea
zentă în zarbustiv esti conferindază zona.Poziționaregăsește în
etode de
e de arbori
imens plant
e de arbori
mens plante
enajării dabies și Pi
na stațieie foarte slaun sentim
a elementeele ce urm
naliz ă a c
plantate în
d in the firs
plantate în
d in the thir
omină foiocea punge
de metrou b reprezentnt de sigur
or vegetalează:
lit ăț ii spa
prima Fig. în c
stage Fig.
the
treia Fig.căt
stage Fig.tow
asele, dar s s ’Argente
Izvor și îat, acest asanță pe tim
poate fi o
iilor verzi
5.36 – Exeea de-a doua
5.36 – Albi
second stage
5.38 – Vegee Palatul Pa
5.38 – Vard Parliam
poradic apa’ ). Veget zona me
pect permi pul seriiși
bservată m
urbane
plare de Al etap ă de int
ia julibrissi
of interventi
ta ț ie din calamentului*
getation onnt Palace*
r și câtevația cu puteiană a par ând percepal nopții,
i sus, în F
izia julibrissrven ție*
specimens
on*
rul Aleii Vá
Václav H
exemplarernică tentăului (vezi
erea facilă ai ales pen
ig. 5.34, ia
in plantate
planted in
clav Havel,
vel Alley,
de r ășinoși decorativăFig. 5.38).a întreguluitru cei care
descrierea
90
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 122/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
91
Aliniamente
aliniament de tei (etapa 1) amplasat de-a lungul Splaiului Independenței (laturanordică), aliniamentul deTilia sp. a fost plantat la înființarea parcului
aliniament de stejar (etapa 1) amplasat de-a lungul Bulevardului Libertății (latura estică),acest aliniament dublu deQuercus rubra a fost plantat laînființarea parcului
aliniament de platani (etapa 2) bordează de o parte și de alta a aleilor perimetrale poziționate paralel cu latura nordică și sudică, precumși de-alungul cătorva alei secundare; acest element format dinexemplare de Platanus x acerifolia a fost plantat într-o etapă intermediar ă, fiind intercalat în partea de nord în masivuldeja existent
aliniament de tei (etapa 3) bordează o alee secundar ă din partea de nord-vest a sitului,elementul vegetal fiind format din exemplare deTilia sp. cudimensiuni reduse, cu o stare precar ă
aliniament de tei AleeaVáclav Havel (etapa 3)
aliniamentul, amplasat de o parteși de alta a amenajăriimediane a Parcului Izvor, a fost plantat în 2012 cu ocaziaZilei Europene a Parcurilor la inițiativa ambasadorulRepublicii Cehe de la București; spre deosebire de alți arbori plantați recent în cadrul parcului, aceste exemplare audimensiuni considerabile (4,00-5,00 metri)
Zone / masive
zonă de masiv această plantație face parte din prima etapă de intervenție,realizată la înființarea parculuiși înglobează specii precum
Populus sp. , Aesculus hippocastanum , Quercus rubra , Tilia
sp. , Fraxinus excelsior , Catalpa bignonioides , Paulownia
tomentosa , Carpinus betulus etc.; aceasta acoper ă parteanordică a sitului, continuându-se de-a lungul laturii esticeși acelei vestice; în zona de vestși în apropierea metroului segăsesc exemplare de Picea abies și Picea pungens ‘Argentea’ ,
într-o etapă ulterioar ă de întervenție au fost introduseși altespecii precum Albizia julibrissin , Platanus sp. etc.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 123/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
92
zonă cu planta ț ie recent ă zona acoper ă spațiul tratat ca peluză în amenajarea inițială;aceasta înglobează exemplare Prunus cerasifera ‘Pissardii’,
Fraxinus excelsior, Platanus sp., Rhus typhina etc. plantaterecent, care însă au dimensiuni reduseși în general o stare precar ă (multe exemplare sunt deja uscate)
Zona decorativ ă (1) este amplasată de-a lungul Aleii Václav Havelși are înalcătuire exemplare de Platanus x acerifolia și Thuja
orientalis dipuse liniar; parterul central înglobează o plantație de trandafiri Rosa sp.; rondul dinspre PalatulParlamentului conține exemplare de Rhus typhina și Prunus
cerasifera ‘Pissardii’ , care au la bază un grup de Juniperus
horizontalis
Zona decorativ ă (2) este o intervenție punctuală realizată în zona intr ării în stațiade metrou Izvor; aceasta este alcătuită din exemplare de
Liquidambar styraciflua , exemplare multitulpinale de Betula
pendula , exemplare deUlmus sp. altoite pe picior etc.
5.3.5 Interac ț iunea cu vegeta ția
În ceea ce privește modul în care utilizarea spațiului afectează vegetația, în cadrulParcului Izvor au putut fi constate trei tipuri de interacțiuni, respectiv:
Udarea vegetației nou plantate se realizează cu ajutorul unor echipamente grele (vezi Fig.5.39), a căror circulație duce în timp la tasarea solului, influențând astfel dezvoltareaulterioar ă a elementelor vegetale. Această activitate nu urmează în permanență un anumittraseu, fapt care face imposibilă stabilirea cu exactitate a intensității problemelor createce afectează însă suprafețe foarte mari.
Relaxarea în hamac (vezi Fig. 5.40)și utilizarea de slackline presupune interacțiunea cutrunchiurile arborilorși poate duce la cauzarea de r ăni. Până în prezent însă nu au fostobservate probleme majore cauzate de aceste activități, probabil în primul rândintensității reduse cu care ele sunt practicate.
O problemă importantă este constituită de permiterea accesului liber al câinilor mai alesîn zonele cu plantații noi (în pofida faptului că parcul are deja două zone amenajate înacest sens). Activitatea acestora (scormonirea r ădăcinilor, urinare la baza arborilor etc.)
poate să fie una dintre cauzele care au dus la uscarea multor exemplare nou plantate.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 124/294
Elabor
Fig. 5.3vegeta ți Fig. 5.3moving
5.4 A
5.4.1 E
mor ții”mărginicătre nWollin paradelcale fer de cel d
locuitor (Mauer
exprimGmbH,
25 Allian
25 de animplica îzum Sch
area unei
9 – Ma șini, circulând î
– Car useithin the pa
LICA Ț I
olu ț ie și c
Parcul Ma care desptă acum derd, de parcr Straße c
or militare,ată pentrue Vest, zonDupă reun
i pentru aark) . Allindu-și inte1995).
Stiftung zu
de către Alln colabor ăritz der Umwe
etode de
ă utilizat ă n interiorul
for waterirk*
E IN SIT
ncept
er a fost aăr țea BerliBernauerul Sportivătre vest aiar apoi -ransportula adiacentăficarea Be
rement. Îanz Stiftunția de a p
Schutz der
ianz SE (pei proiecte calt, 2015);
naliz ă a c
pentru strarcului*
g the veget
U II: PA
enajat de-nul de Esttraße / EbeFriedrich-fost în seână la ridide marf ă ( ”fâșiei molinului și
acea perig zum S
relua o ma
mwelt (Fun
tunci Allianze contribuie
lit ăț ii spa
pirea Fig.anc
ation, Fig.anc
CUL M
a lungul ude Berlin
rswalder Sudwig-Jahcolul al Xcarea Ziduerlin.de,
ții” capătă desființare
oadă apar chutz dere parte a c
ația Alianța
AG) cu ocala asigurarea
iilor verzi
5.40 – Hamrat de doi di
5.40 – Hamored by two
UER
ui segmenl de Vest
auße cătrecătre est
X-lea unui Berlinul015f). Odaun caracter zidului,
și ideeaUmwelt25
osturilor d
entru Protec
zia aniversăriunui trai dec
urbane
c amplasat î ntre arbori*
ock placedtrees **
a ceea ce(vezi Fig.ud, de ineli clădirileeren destiui în 1961tă cu separ de teren aona a înce
realizăriia susținu impleme
ia Mediului)
i a 100 de annt într-un vi
n zona pentr *
in the relax
a fost odin5.41, Fig.
ul central aaferente Gat antrena- a găzduitarea Berliandonat.
put să fie
nui ”parct activ actare (GRÜ
a fost înființ
i de activitatitor sigur (Al
relaxare ,
tion area,
oar ă ”fâșia5.42). Arial Berlinuluiaunstraßeentelor și
o stație deului de Es
folosită de
al zidului”eastă idee,
BERLI
tă în urmă cu
e, pentru a selianz Stiftung
93
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 125/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 126/294
Elabor
Faza 3,legături
Faza 1(neimpl
Fig. 5.4
Fig. 5.4
area unei
care este î între Parc
ementată)
3 – Parcul
3 – Mauer P
etode de
nsă terminl Mauerși
auer: etape
rk: implem
naliz ă a c
tă în 1997arcul Falk
e execu ție (s
ntation stag
lit ăț ii spa
. Cea de-a platzși a f
ursa imaginii
es ( image sou
iilor verzi
patra etapst implem
: GRÜN BE
rce: GRÜN
urbane
de execuțntată mai t
LIN GmbH,
ERLIN Gmb
ie viza realârziu.
(i
1995)
H, 1995)
izarea unei
Faza 3
Faza 2
Faza 4
Faza 1 plementată)
95
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 127/294
Elabor
Fig. 5.4deschid
Fig. 5.4
openin
parculugrup dMauerpconstruasociațicontribdezvoltÎnsă asîn formviitoareculturalsusținer
generalMauers
Newthcă Parc berlinea unei a
punct d prin rea
area unei
– Zona aferea oficial ă (
4 – Area co
(images: Ell
În 1999, Si (parte ae acțiuneark) carecții într-o ze numită Pie la finali
ării comunciația nu vla generat
trebuie să
ă a parculea altor de
a parculuiegler etc). (În legătur ă i Sally Mu
ul Maueri datorită prhitecturi a
vedere allizarea plan
etode de
ent ă Fazeiimagini: Elleesponding t
n Fetzer)
natul Berliazei 1). Ccu denumornește nnă care avietenii Par zarea Parc a celor dede finaliz în urmă cia in coni. Ca ur ersuri per
(de exemFreunde decu stopareamby-Croftu intenționomovării cepticeși li
leganței șitărilor nece
naliz ă a c
de implem Fetzer) o the first s
nului deci reacție larea de Cmeroase aea potențiaului Mauelui Maueruă zone drea parcul mai bine
iderare scare, Prietecepute de c
lu: susțines Mauerpar lucr ărilor(Mauerpar ează să coonsumerissite de per
”netezimii”sare pentru
lit ăț ii spa
ntare a proi
age of the i
e să nu acaceastă horcul de
cțiuni și pul de a der (Freundeca spațiuspăr țite câi ca pe un
de 20 de aimbările dnii Parculomunitate
ea activităks, 2015a)e execuție,Berlin, 20cureze Poului, a „sp
sonalitate î
și subliniatoate etapel
iilor verzi
ectului de a
mplementati
iziționezetărâre în crieteni aioteste meeni parc. Îdes Mauer erde simbdva de gr obiectiv sti. Membriiin cadrul ci Mauer sca și compții târgului
în scurtmet10), peisagisdamer Pla
țiilor publi ciuda spe
ă importane de dezvol
urbane
enajare, în
on, in 1995,
erenul necdrul comuParculuiite să imp 2004 gruparks). Org
ol și dovanița impustic ce trebacesteia coomunității-au implicetări binev
de vechitu
ajul realizstul Gustatz (proiecte” ce sunttaculozități
ța implemetare ale ace
1995, la scur
shortly afte
esar pentrunității loca
auer (Fr iedice dezul se transanizația îșiă vie a coă de R ăzbie îndepli
nsider ă că locale și bat până înenite pentr
ri, deschid
t de Francee Lange exnu tocmain proprietai ei str ăine
ntării întregstuia.
t timp dup ă
its official
finalizareae apare uundenkreisoltarea de
ormă într-o propune săviețuirii șiiului Rece.it intocmaiezvoltările
ogata viață prezent î atmosfera
rea terasei
sca Weber- plică faptulapreciat dete privată șilocului) di
ului proiec
96
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 128/294
Elabor
Fig. 5.55
Fig. 5.5
propriet
deja de
nu esteBerlinucare est 5.4.2 A
interesaspațiulai famiadiacen
vecinătlatura s pozițioimporta
area unei
– Zona amfi
– Amfithea
De asemeatea terenu
20 de ani dChiar dacă pe deplinlui (vezi Fie angajată
ccesibilitat
Parcul Mați de evenientru pro
liei. Parcult astfel încâAcest spațite. Acestdinspre s
ate la o dnță însemn
etode de
teatrului din
er area in M
ea, el atr ui ar fi per
creștere, ala mai bininalizat, acg. 5.55). Înuternic în
e
er face obientele artenade sauare nume
t prezențau verde esucru se pd, câtși pr stanță deată la nivel
naliz ă a c
Parcul Mau
auer Park in
ge atențiais vegetaț
tingând ast de 20 de
esta a deve plus, acestrotejareaș
ectul interestice ce sesunt veniteoase accesa nu constie relativ uate face pn intermed proximatil rețelei de
lit ăț ii spa
r în vara an
the summer
asupra faiei ce urma
el dimensini de la înit deja un
a se bucur i promovar
sului uneidesf ășoar ă aici pentruuri (vezituie o barieor de accein intermeiul a două t 5 minutetransport î
iilor verzi
lui 2015 (im
of 2015 (ima
tului că r să fie plan
ni seminficceperea lucimportantde apreci
ea sa.
ame foarteaici până la petrece tig. 5.56) cr ă în parcusat și de cdiul linieirasee de mde mers p
n comun a
urbane
gine: Diana
ge: Diana Cul
ezolvareaată în acea
ative.r ărilor de eentru sociarea și sprij
variate de persoanempul liberorelate cugerea cartitre persoa
de tramvaitrou (U8 s
e jos. Toatntregului o
ulescu)
escu)
disputei custă zonă să
xecuție, Pal, culturalinul comun
utilizatori.în vârstă calături de arestul țesu
erului.e care nu(M10) care vestși
e cele treiraș.
privire la beneficieze
rcul Mauei artistic alității locale
De la tinerire folosesclți membriitului urba
locuiesc îe bordează2 spre est)circuite a
97
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 129/294
Elabor
Fig. 5.5
Fig. 5.5
area unei
6 – Parcul M
6 – Mauer P
etode de
auer: accesu
rk: entrance
naliz ă a c
i, circula ții,
, circulations
lit ăț ii spa
onificarea u
, zoning of th
iilor verzi
ilizărilor obs
e observed us
urbane
ervate (plan sages (backgro
uport: Googlund plan: Goo
Maps)
gle Maps)
98
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 130/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 131/294
Elabor
utilizatutilizatde persPrezențspațiuladolesccelelaltcoboar ă priveliș
Acesta,și parcnumero polarizde mar
Fig. 5.58Mauer;
utilizatodinspre
Fig. 5.58MauerPthe userplaygro
în care precădeIntensit
area unei
În weeken pentru gr ri. Locul dane repre
a copiilori de joacă enți sau ti facilitățidinspre st
tea asupraDuminica
devenit întl. De-a l
ase eveniază periodi amploare
– Vedere cse remarc
i din zona pentrul parc
– View overk; it may
groups of thnd
Parcul esteutilizatoriire în parteatea circul
etode de
însă situațătare și pie joacă amentate de f determină vezi Fig. 5eri) se pozi echipameadion încerașului, să
spațiul se
re timp o angul aleiiente (con
c diverse tirganizate
tre esplanaă concetrar
ntru picniclui
looking thee observede picnic are
str ă bătut aaccesează
de sud ațiilor prec
naliz ă a c
a de schimcnicuri. Eslasat către
amilii (bunașezarea a.58). Grupiționează snte care găe și el să se bucuretranformă
racție turis principalecerte, spe puri de utilficial (vezi
a verde a Pea grupuri
că tre locul d
green esplahe concentr toward the
ât de alei aiverse zon
parcului, îm și disp
lit ăț ii spa
bă. Sâmbătte interesa mijlocul pci, părinți,cestor grurile formare sudul
zduiesc diie foarte ue razele sosub influe
ică a orașși în parttacole deizatori. ÎnFig. 5.59).
arculuior de
e joac ă
Fila
ade oftion ofcentral
FiM
menajate c ale acest zona esplunerea ale
iilor verzi
a esplanadtă de re
arcului polcopii) careuri în loc
e din persoonei, de cerse eveniilizat de prelui sau dța activită
lui, aducea sudică divertismnele cazuri
. 5.59 – Parusique 201
. 5.59 –sique festiva
ât și de o sia. Traseelanadei ver lor amena
urbane
verde dinarcat pozirizează gr
își petrecuri cât maane cu vâr le mai muente. De
rsoane car oar să se oții târgului
umeroși vi esplanadnt, sesiun, parcul gă
ul Mauer îndesf ășurat
auer Parkl held in Jun
rie de pot improvizi și a taluate și acel
partea de sionarea gr puri de 10timpul libei favorabilte similarelte ori în aasemenea,e doresc săihnească.de vechit
zitatori car i verzi se
de dansduiește chi
timpul festin luna iunie
during thee 2015
ci rezultatte sunt coului de lâor improvi
d-vest este purilor de până la 30 împreună.e accesării(în generalropiere de
aluzul care contemple
uri Mauer.
acceseazădesf ășoar ăetc.) care
ar concerte
alul Fête d
Fête de la
din modulcentrate cgă stadion.zate pot fi
100
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 132/294
Elabor
observadiverse
care pr Eberswde aște
mici gr care suacesteidepozit
Fig. 5.60
Fig. 5.60
Fig. 5.62
Fig. 5.62
principdintre e
area unei
te în Fig. 5zone ale pantrarea a
ia diferenalder și aletare sau ca
P ă durea d
puri de utițin concertzone este uarea gunoi
– Intrarea a
– The amph
– P ădurea d
– The ash fo
P ă durea d
le. Alveolsplanada v
etode de
.56, prezercului se d fiteatru ea de nivelea principaun amfitea plopi estelizatori car e improviztilizată în r lui rezultat
mfiteatru
itheater entr
e frasini
rest
e frasini
creată prirde și alee
naliz ă a c
tată mai susprinde ur te amplasadintre esp
lă dispusă ru pentruadiacentă ie fac picnite (vezi Fi
elație târgudin activit
nce
ste una d
realizareaa adiacentă
lit ăț ii spa
s. Din punătorul dec
tă în parteaanada ver e direcțiaiverse eventr ă rii am
. În weeke. 5.61). D
l de vechittea târgulu
Fig.
Fig.
Fi
Fi
intre secve
unui zid d înglobeaz
iilor verzi
t de veder upaj (de lade sud a Pe și pietonord-sud)imente (veiteatru și gd, această minica, înri (expune etc.).
5.61 – P ădu
5.61 – The
. 5.63 – Tere
. 5.63 – The
nțele ce p
sprijin în t un grup d
urbane
al modulsud către narcului Maalele adiacste utilizati Fig. 5.60zduiește pzonă estenele cazur ea de prod
ea de plopi
oplar forest
nul de basch
asketball co
ot fi întâl
repte carearbori pla
i în care sord - vezi Fuer. Pachetente (trotuîn weeken).e parcursultilizată dei partea deuse de cătr
et
urt
ite de-a l
reia diferentați regul
nt utilizateig. 5.56):ul de treptearul Str ăziid ca un loc
să ptămâniicătre artiștinord-vest a vânzători,
ungul aleii
ța de nivelt pe câteva
101
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 133/294
Elabor
rândurielemenspațiu).(vezi Fi
de aseactivităactivită
care pr În timp
însă înîn acea
parculu pentruspațiusporturi
Fig. 5.64
Fig. 5.64
este unhorizon
să ptăm
29 Petan
bile mici
area unei
care intersele construÎn weeke
g. 5.62).Terenul de
enea, realilor sportii (de exemmfiteatru
ia panta tal să ptămâ
weekend eltă perioadă
Peluza ma
i. Aceastaicnic și gr evine sup în aer libe
– Amfiteatr
– The amph
P ă durea d
spațiu relatalis ) care înii (în gen
ue este un jo(le cochonne
etode de
ectează șictive perid, acesta
baschet eszat astfele, dar în plu graden
l amplasatluzului dinii acest sp
este inten, utilizareare repreziste folosităătare (vezirt pentru.
l
itheater
sophora iv izolat, r înconjoar ă
ral după-a
c de origine f ) cu bile mai
naliz ă a c
ietonalul.etrale sauăzduiește
te o altă sencât să pr rioadele d pentru spe pus față d pre stadioțiu este uti
folosit pesa se extintă partea preponder Fig. 5.65).oncerte i
ste o altă etras, dator pe toate laiaza) pentr
ranceză (undmari, de met
lit ăț ii spa
Spațiul estietrele deserie de
cvență dispeia diferen utilizare ictacole - v terenul d
pentru of lizat mai c
tru spectae în fapt a
cea mai ient pentruOcazional
provizate
Fi
Fi
ecvență aită masivulurile. În geu desf ășura
este cunoscl cu diametru
iilor verzi
e utilizat îmari dimeoncerte or
usă de-a lua de niveltensă a pazi Fig. 5.6 baschet pri o zonă rând pentr
ole improvupra întreg portantă aelaxare în, către sudsau pentru
. 5.65 – Pelu
. 5.65 – The
plasată deui de arbușneral acestrea jocurilo
t și sub numl între 7și 8 c
urbane
general psiuni careanizate a
ngul aleii. În generacului el de).aleea prin
menajată contempl
izate de cir lui taluz a
esplanadeimpul să pt tot în timorganizare
a mare
ig lawn
a lungul alti r ășinoșispațiu estede petanq
le deboules )m;
entru ședesunt ”risipi-hoc de di
rincipale.l spațiul evine suport
cipală esteestinată sparea imagi
c (vezi Figl stadionuli verzi dimânii, iarul weeke
a de diver
eii princip(realizat diutilizat pe t
e29 (Fig. 5.
ce presupun
e (folosinte” în aceser și artiști
cesta este,te destina
pentru alte
un elemenectacolelor.ii orașului,
. 5.64). Toi.sud-vesul
n weekendului acese jocuri și
le. Aceasta Juniperus
t parcursul66).
e lovirea unei
102
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 134/294
Elabor
intens picniclocul es
Fig. 5.6
Fig. 5.6
prezenț pe de asă ptămconcert(vezi Fcampar
includespațiul
Fig. 5.6Fig. 5.6
area unei
Locul de j
e parcursuiind instalate utilizat s
6 – P ădurea
6 – The soph
P ă durea d
a ”pereților ltă parte danii prepon
e improvizg. 5.68).e informală Gr ă dina g
o serie deămâne în g
8 – P ădurea8 – The birc
etode de
oac ă (1) el weekendte chiarși îoradic, ac
de sophora
ora forest
mestece
” vegetalitorită imagderent pente, petrececazional,de către tual ă este oelemente peneral neut
de mesteceni forest
naliz ă a c
te pozițiolui, în strân interorulivitatea co
i este o ze o bordeainii oferiteru relaxareri în aer liatorită izoiști.
parte a par unctuale ailizat în co
lit ăț ii spa
at către pnsă legătur acestei zoncentrându-
Fi
Fi
nă care oză către vede mestec. În week er, grupur
ării pe car
cului careenajate ca parație cu
FiFi
iilor verzi
rea centrală cu activie îngr ăditese către di
. 5.67 – Loc
. 5.67 – The
er ă o atmot și est, izni. Aceastnd însă sp care fac pe o ofer ă,
are să aibre permitspațiile adi
g. 5.69 – Gr ăg. 5.69 – The
urbane
ă a parculatea de pi(Fig. 5.67).ineață sau
l de joac ă (1
playground
sfer ă difer lând-o față este utilizațiu găzduiicnic, utilicest spați
un statutesf ășurareaacente (ve
dina goal ă garden emp
i. Zona enic, uneori
. În timpuldupă-masă
)
(1)
tă pe de o de restul sată sporadiește variatatori de sl
este folos
edefinit.de activit
i Fig. 5.69
ty
te utilizată mesele desă ptămânii,.
parte pri pațiilor, iac în timpul activități:ckline etc.
it și pentr
eși aceasta
ți sportive,.
103
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 135/294
Elabor
(ocazioParculimaginrealizatcrează
peluza
sau arbde ase
relaxar
Fig. 5.70
Fig. 5.70
de topi parcul
bordeacupluri.
diverseși pune
area unei
Bazinul cu
al) contacalkplatz.interesant
e la sud fațiște camer
Peluza mi
are , ampl
și sub for enea, un
, însă inten
– Bazinul c
– The rays b
Gr ă dina in
ria și elemropriu-zis
ă această i În weekenFerma Mo
animale dola dispoziți
etode de
raze estecu o supr ona care î
ă prin efec
ă de bazin,verzi care
ă este repasată către
ă de gard pațiu care
sitatea utili
raze
asin
terioar ă esnte contruii Strada Sc
cintă. Spațd aceasta gitzhof estemestice (pe o serie de
naliz ă a c
zonă destiafață de apngobează ul de ogli
printr-o seinvită la reezentată dzona de niu sau lianofer ă mai
zării nu var
e reprezentte. Acest shwedter, re
iul este în gzduiește u o amenajasări de cur activități ș
lit ăț ii spa
nată prepoă. Acesta aazinul prodire și încie de masilaxare.
o deschird a parcue prinse pemultă inti
iază foarte
Fig.
Fig.
ată de o aațiu speculdând o at
eneral utilieori petrec
re dedicată e, iepuri, c evenimen
iilor verzi
derent relrticulează iriu-zis est
urajează coe de arbuș
ere, de diui. Bordar structurileitate. Ace
mult pe pa
5.71 – Peluz
5.71 – The b
enajare car ează difereosfer ă inti
zat pentru r eri aniverscopiilor, uai, capre ete pentru co
urbane
xării și înntersecția
realizată ntemplareati cu înălți
ensiuni ma acesteiae delimitata este fol
cursul să pt
mic ă
g small
e înglobeața consideă creată pr
elaxare dere (vezi Fide aceștia.). Ansammunitatea l
fapt singur intre Parcastfel încăt (Fig. 5.70i de peste
lt mai redcu ziduri ve ale parcosit în ge
ămânii (Fig
ă o serie drabilă de niin zidurle
ersoane sig. 5.72). pot intra îlul are unocală (vezi
care ofer ăl Mauerși să ofere o). ”Razele”2,00 metri,
use față deerzi (arborilui), creazăeral pentr
. 5.71).
modulevel dintreerzi care
gure sau
contact col educati Fig. 5.73).
104
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 136/294
Elabor
Fig. 5.7
Fig. 5.7
dotări pfi utiliz
împrej prepon
Fig. 5.7
Fig. 5.7
5.4.4 C
împarte5.76, ia
categor
area unei
2 – Gr ădina
2 – The inter
Locul de j entru diver tă pentru s
Peretele p
uit, astfelerent după
4 – Locul de
4 – The play
omponen ț
Din obser într-o gamr descriere
e de la sud
etode de
interioar ă
ior garden
acă
(2) ese grupe de port. Spațintru escal
fiind co-masa atât î
joac ă (2)
round (2)
cadrului
ațiile realiă variată da lor se re
către nord)
naliz ă a c
te amplasa vârstă, acel este folosd ă reprezitrolat conn timpul să
egetal
zate pe te elementeăsește în
:
lit ăț ii spa
F
F
t în parteastuia fiindit mai intentă cea matactul cu ptămânii c
F
F
en, vegetaegetale. Pele ce ur
iilor verzi
g. 5.73 – Fer
g. 5.73 – Mo
nordică a-i asociată s după-mai nordică alocul de
t și în wee
g. 5.75 – Per
g. 5.75 – Th
ția lemnoaziționareaează (ele
urbane
ma Moritzh
itzhof Farm
parculuișiși o supraf a (vezi Figmenajare aoac ă (2) .end (vezi
etele de esca
wall for cli
ă prezentacestora poentele sun
f
ofer ă echiță mineral. 5.74). parcului.Spațiul eig. 5.75).
ad ă
bing
în Parculate fi obser t prezentat
pamenteși care poate
cesta esteste utiliza
Mauer sevată în Fig. în fiecare
105
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 137/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 138/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
107
Aliniamente
aliniament de platani amplasat de-a lungul Str ăzii Gleim, la nord de zona bazinului
cu raze ; este format din exemplare tinere de Platanus x
acerifolia
aliniament de cire și
japonezi
amplasat de-a lungul Str ăzii Schwedter, adiacent zidului de
sprijin care preia diferen ța de nivel dintre zona propriu-zis ă a
parcului și strad ă; este format din exemplare tinere de Prunus
serrulata 'Kanzan'
Grupuri vegetale omogene
grup de plopi pozi ționat lâng ă intrarea din partea de sud; exemplarele de
Populus sp. sunt plantate regulat pe rânduri
grup de frasini intersecteaz ă aleea principal ă în partea de sud; exemplarele de
Fraxinus sp. sunt plantate regulat pe rânduri
grup de plopi și stejari
columnari
amplasat pe taluzul de lâng ă stadion de o parte și de alta a zonei
amfiteatrului; exemplarele de Populus sp. și Quercus robur au
form ă columnar ă, iar prezen ța lor direc ționeaz ă privirea c ătre
diverse puncte ale amenaj ării
grup de sophore amplasat pe aleea principal ă, în zona locului de joac ă (1),
exemplarele de Sophora japonica sunt plantate aleator
livad ă de peri (1) amplasat ă adiacent peluzei mici; este format ă din exemplare de
Pyrus sp. plantate regulat pe rânduri
livad ă de corcodu și ro șii amplasat ă în zona Fermei Moritzhof; exemplarele de Prunus
cerasifera ‘Pissardii’ sunt plantate regulat pe rânduri
livad ă de peri (2) amplasat ă în zona Fermei Moritzhof; este format ă din
exemplare de Pyrus sp. plantate regulat pe rânduri
Zone / masive
zonă de leg ătur ă cu taluzul
stadionului
amplasat ă adiacent intr ării sudice; înglobeaz ă exemplare
columnare de Populus sp ., Betula pendula și Prunus cerasifera
zonă cu vegeta ț ie
destructurat ă
amplasat ă în partea de vest a parcului; înglobeaz ă exemplare de
Betula pendula , Populus sp , Platanus sp. , Prunus cerasifera
etc., care îns ă nu sunt structurate într-o amenajare coerent ă și
au c ă pătat în timp un caracter s ălbatic
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 139/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
108
masiv de mesteceni amplasat la nord fa ță de locul de joac ă (1), exemplarele de
Betula pendula sunt multi-tulpinale și sunt plantate aleator,
coroana acestora aplecându-se pân ă aproape de p ământ
zonă cu plante pentru locuri
umede
înso țește bazinul amplasat la cap ătul aleii principale; vegeta ția
arborescent ă este format ă din exemplare de Acer platanoides și
Salix alba ; la nivel arbustiv apare Ligustrum vulgare la care se
adaug ă o serie de plante erbacee care prefer ă solurile umede;
zona are un caracter majoritar spontan
zonă de leg ătur ă cu Parcul
Falkplatz
amplasat ă la jonc țiunea dintre Parcul Mauer și Parcul Falkplatz;
înglobeaz ă o serie de ”raze” formate din specii de arbu ști
( Ligustrum vulgare , Syringa vulgaris etc.); zona mai g ăzduie ște
și exemplare mature de Aesculus hippocastanum ¸ Acer sp. ,
Quercus sp. etc. ce apar țin în fapt vechii amenaj ări con ținute de
Parcul Falkplatz
gr ădin ă cu topiaria amplasat ă la sud fa ță de Ferma Moritzhof; zona înglobeaz ă o
serie de module de topiaria realizate din Buxus sempervirens ;
pe trei laturi (nord, vest și sud) aceasta este bordat ă de un zid
verde format din Fagus sylvatica care mascheaz ă elementele
constructive care preiau diferen ța de nivel dintre strad ă și parc;spre est zidul este acoperit de liane
Alte elemente vegetale
coridor verde încadreaz ă aleea principal ă în partea de sud; este alc ătuit din
exemplare de Prunus sp.
pâlcuri de ienuperi bordeaz ă latura vestic ă a aleii principale pe toat ă lungimea
cuprins ă între pădurea de frasini și pădurea de sophora ; sunt
alcătuite din exemplare de Juniperus horizontalis
perdea verde bordeaz ă latura de vest a parcului, de la intrarea sudic ă pân ă la
locul de joac ă (1) ; elementul are un aspect discontinuu și este
alcătuit din exemplare de Robinia pseudoacacia , Aesculus
carnea , Aesculus hippocastanum , Prunus cerasifera , Pyrus sp.
perete verde (1) amplasat între pădurea de mesteceni și aleea principal ă, acesta
ascunde diferen ța de nivel dintre cele dou ă zone; elementul
vegetal este alc ătuit din Fagus sylvatica ; forma sa este p ăstrat ă către aleea principal ă prin t ăieri
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 140/294
Elabor
perete
perete
5.4.5 I
Parcul
Fig. 5.circulâ Fig. 5.
poplar
area unei
erde (2)
erde (3)
terac țiune
Din punctauer, obs
O serie deinstalarea eFig. 5.77).elemente v
observată presiunea earborilor. Iaer ării solu
77 – Ma șid în zona p
7 – Garbag
orest
etode de
a cu veget
de vederervațiile di
activități pchipamentO dovadă agetale este
ai ales înxercitată deșirea la sui (vezi Fi
ă pentru cdurii de plop
collection c
naliz ă a c
amplasatmultitudinvulgaris e
nefiind coeste atribuamplasatexcalad ă ;și de arbucazul anteacesta îl a
ția
al activităț
teren au ar
ecum fololor necesa faptului că evidențiat
cazul arboe circulația prafață a5.78).
olectarea gi
r, circulati
lit ăț ii spa
de jur împe de speciitc.) însă elnduse sauită datorită e jur împr este formati (denumirior, este ae)
ilor și acțiătat următ
sirea mașie pentru c acest aspe de apariți
ilor înglob utilizatorilr ădăcinilor
noiului, Fa
g in the F
p
iilor verzi
rejurul pel( Rosa cani
mentele vormate prirolului de jurullocul
atât din ar ea de perettibuită dat
nilor carearele:
ilor pentruoncerte coct reprezint r ădăcinilo
ați de zonor are impindică dej
g. 5.78 – R ăborilor din
g. 5.78 – R
plar forest a
urbane
zei mici,a, Ligustr
getale autundere (
aravan pei de joac ă
ori (major e a amenajrită rolului
au impact
colectareatribuie la
ă deja o pr la suprafa
pă durii d ct asupra
a problem
ăcini ie șite lona pă durii
ots emergin
ea
este formam vulgare
n caracterenumireaare îl are)(2) și a pe
itar Populu
rii vegetal de parava
asupra ve
gunoaielor tasarea tere blemă pența solului c
e plopi . Desistemului
în privin
a suprafa țae plopi
g from the
t dintr-o , Syringa
sălbatic,e perete
etelui de
s sp. ) cât, ca și în pe care
etației di
sau pentr nului (veziru anumiteare poate fi
asemenea,adicular ala tasării și
olului în caz
oil within t
109
l
e
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 141/294
Elabor
Fig. 5.prindetârgulu Fig. 5.affectethe Su
area unei
Legarea bi bile metaliexemplare perdeaua vsophore (vmesteceni .
9 – Arboreea bicicletei de duminic
9 – Tree bel by bikes aday fair
Prinderea ade r ăni sa perimetralutilizatoriimâncare s
Duminica r n cadrul tâ
În perioadeeste utilizaFig. 5.83)toaletele ecn compon
cauza schi
etode de
icletelor de au potende arbori.rde din vezi Fig. 5.8
in zona per lor pe par
onging to thttachment d
diverse o la ruperefață de pel
prind deu diverse
amurile ungului (vez
le în care pă ca ”toalși are avaologice insnța acestu bării acidi
naliz ă a c
trunchiulialul de aserie de a
tul peluzei
) precumș
elei verzi , af cursul desf
reen curtauring the co
iecte de ra ramurilor
uza mare aceștia obidecorațiun
r arbori de Fig. 5.82).
arcul estetă publicătajul de aalate de or element vății solului
lit ăț ii spa
arborilor, f rovoca r ănstfel de r ămari (vezii în ceea ce
ectat deșur ării
Fibam
in area,urse of
Fiba(d
urile arb. Cei mairecum șiecte persoi (baloane,
vin standur
oarte aglo deoarece
putea fi f ganizatoriiegetal sufe.
iilor verzi
losirea dei care să di sunt viziFig. 5.79), privește v
. 5.80 – Exză a trunchitalice (în ca
. 5.80 – Sopse was affering the pet
rilor contrifectați înei din pă d
nale (îmbr panglici,
i pentru ex
erat (dar nconformațlosită grat
unor concer ă atât din
urbane
lackline , jcă la debiliile deja lala unele exgetația car
emplar delui a fost af rul jocului
hora japonicted by hitnque games
buie, de ascest sensrea de m
ăcăminte, pancarte e
unerea spr
numai) za acesteiais (de exete). Astfelcauza rupe
curile detarea ulteriarborii car emplare di formează
ophora japoectat ă prin le petanque )
a specimensing it with)
emenea, lasunt arbori steceni . Dgenți etc.)tc. - vezi
e vânzare a
na peretel
ofer ă inti plu ca al
, exemplarerii crengilo
etanque coar ă a uno alcătuiesc grupul deă durea de
nica a c ăruvirea cu bil
whose trunmetal ball
producereai amplasație multe ori pungi cFig. 5.81).
produselo
i verde (1)
idate (veziernativă lale care intăr cât și di
110
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 142/294
Elabor
Fig. 5.unui ar Fig. 5.8branch
Fig. 5.8verde (
Fig. 5.8wall (1)
partea
puternifost elia taluz
area unei
1 – Decora țbore în zona
1 – Decoraties in the birc
3 – Conform )
3 – Conform
Deși nu fatilizatorilo
afectată, sinat comp
lui stadion
etode de
iune r ămas ă pă durii de m
ns remainin forest
aț ia element
ation of the
e obiectuleste amin
uprafețelelet, lăsândlui (vezi F
naliz ă a c
prins ă de resteceni
g hanged by
lui vegetal p
reen elemen
direct al aită aici și v
erzi avândoc unor cir g. 5.84).
lit ăț ii spa
amurile Fica
the tree Fiu
erete Fim
t green Fian
estui studiegetația er
un aspectculații imp
iilor verzi
g. 5.82 – Exdrul târgulu
g. 5.82 – Eing trees bra
. 5.84 – Circri și pe pant
. 5.84 – Impd the stadiu
u, din cauacee gazo
recar. Înovizate cu
urbane
unerea spr utilizând ra
posing pronches
ula ții improa taluzului s
rovised circ slope
a presiuniiantă preze
ulte cazuri precădere î
vânzare amurile arbo
ucts for sal
izate de-a ladionului
lation over t
pe care otă pe sit.
, acest palin zona pel
roduselor î ilor
e at the fai
ngul peluzei
e big lawn
suportă diceasta este
r vegetal a zei mari și
111
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 143/294
Elabor
5.5 A 5.5.1 E
KöpeniBrande(vezi Fiodată cabandoconsideanilor ’conflictvedere
Fig. 5.8Görlitz Fig. 5.8Railway
coordode negdemerssunt oactivitacopiilor lansatcompa
area unei
LICAȚI
oluție și cParcul Görlcker în 1 burg și Sg 5.85). Stu separareate într-un
rare la ace70 ideea aelor pe car oziționare
– Vedere ar (sursa imag
5 – Aerial v Station area
La începutat de Irmgociere rearilor de rerite din cea industri și a piscin concursia Freie Pl
etode de
E IN SIT
nceptitzer a fost65. Aceasxonia, utilția a funcția Belinulu spațiu ver a vreme cfost reluat le-ar fi p sitului (v
riană de lanii: Kramer,
iew from 19 (image sourc
l anilor ’8ard și Dietizate culizare a uuza probllă desf ășuei Spreew pentru elanungsgrup
naliză a c
U III: P
amenajat pta era stazat atât peonat până . Încă dine al orașulnstruireaă pentru atut crea întzi Fig. 5.8
920 a zonei013)
20 over Göre: Kramer, 20
apare grur Klette. Poate păr țilui parc. Asmelor tehată anterioidplatz, to
borarea ple Berlin G
lităț ii spa
RCUL
e locul fostia finală ntru transpupă cel deacea peri
ui, care a f nui drumfi însă dinre adminis). (Berlin.
Gării Fig.Kra
litzer13)
Fig.Kra
ul de inițiin intermee interesatfel, se încice cauzat. În 1984 at atunci fiinului dembH. (Kra
iilor verzi
ÖRLIZ
ei gări cu aa traseuluiortul de mal Doileaadă aparest însă resxpres carenou abanrațiile Berle, 2015g)
5.86 – Zonaer, 2013)
5.86 – Görer, 2013)
tivă locală iul a nenue, acestaepe cur ățar e de stare început cod amenajmenajare
mer, 2013)
urbane
R
elași num care legarf ă cât șiăzboi Monidea transinsă deoar
includeaonată, denului de E
örlitzer în
litzer Area
Parcul Göărate întâl
reușește sa terenulu precar ă strucția F
te și câtev Parcului
, construit Berlinul
pentru celdial, fiindformării aece autoriti acest ter ata aceastst și de Ve
nul 1976 (s
în 1976 (i
litzer (Gör niri, discuță determi, dar în 19 solului,rmei Gloga pajiști. ÎGörlitzer,
pe câmpulde zonelede călători poi închisăestei zonețile luau în. În jurul din cauzat, având î
rsa imaginii:
age source:
itzer Park )ii și sesiunie reluarea1 lucr ărileenerată deu destinată 1985 estecâștigat de
112
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 144/294
Elabor
vârsteleacelașistării pspecii a permitădiferite.contemreliefula clădir denumi
numero
Fig. 5.8(sursa i
Fig. 5.8source:
amenajcare se
area unei
Proiectul d, care să gă
timp microecare a solutohtone,traversare
Axul prila diversea fost puteii ce adă pot Pamukka
asă în acest
– Ansamblaginii: Kram
– Pamukkaramer, 2013)
Această p
rea aferenconstituie
etode de
e amenajar zduiască oclimatulșilui, speciiepretențio rapidă acipal urme perspectivnic modifitește piscile care a
cartier - c
l Pamukkalr, 2013)
e ensemble
imă zonă
ă Gării Gîntr-un su
naliză a c
e își propugamă variaechilibrâne utilizatese față deitului, darază traseul. Situl est
cat prin reaa. Pe pantea rolul
parcul no
din partea d
laced in the
mai adă p
rlitzer. Zo port versat
lităț ii spa
ea realizaă de activi raportul
au fost ateapă și nutri
și parcurg vechii lin organizatlizarea unu creată a f e a facili
creat (vez
e nord-vest
North-West
stește și
a centrală il pentru
iilor verzi
ea unui spăți (sport,egetal-mint selecționenți. Aleilerea acestuiii de cale pe trei zoi deal de pst amenaja
ta identifi
Fig. 5.87).
Parcului G
part of Görli
rei clădiri
înglobează gamă lar
urbane
țiu adresaecreere, joeral din acte. Au fost au fost coa ca o sucferată și oe distincte.mânt caret un ansamarea com
rlitzer la pu
tzer Park sh
istorice c
o suprafațgă de acti
utilizatori etc.), îmbeastă zonă. utilizate cncepute ascesiune deer ă posibil
. În zona dacoper ă în blu de teranității tur
in timp dup
rtly after op
are f ăceau
ă generoasități. Zon
or de toatenătățind î Din cauza precădere
fel încât săatmospfereitatea de ae nord-vesfapt o partee și bazinee - foarte
inaugurare
ening (image
parte di
de peluză adiacentă
113
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 145/294
Elabor
Canalulînglobemizeazreinterprampel(GRÜ
respectigenerar
și, în cGörlitz
acesta acum îl
Fig. 5.8
Fig. 5.8
5.5.2 A
mici. Padiacen
area unei
ui Landwează și o su în permaretateși int din zonaBERLIN
Implementv în 1997.a în siaj a t
onsecință pr într-o zo
fost înzestumesc cu
– Zona cen
8 – The cent
ccesibilitatParcul Gör arcul disput și cu dotă
etode de
hr, în partrafață de aență pe oegrate în f e nord-vesmbH, 199
rea proiectCăderea Zendinței derin subliniă dens pop
at au contr rag locuito
rală a Parcu
al area of G
eitzer estene de numi din zonă,
naliză a c
a de sud-e pă care per serie de elrma actual, direcția și5)ului a înceidului Berla reconvertrea importlată, lipsită
buit într-oii - îl are la
ui Görlitzer
rlitzer Park
tilizat la oeroase acciar prezenț
lităț ii spa
st, este camite formeemente apaă a parculunelor de tr
ut în 198nului a ini în zone vanței deme de spații v
măsur ă desnivel de or
n vara anul
in the summ
ra actuală suri (vezia sa nu con
iilor verzi
acterizată mai conte
r ținând ve, ca de exen, fragme
și a fostluențat serzi spațiilersurilor deerzi genero
tul de mareș (vezi Fig
i 2015(imagi
er of 2015(i
repondereFig. 5.89)stituie o ba
urbane
e o planta plative dehii gări ca plu: zidul
te dintr-un
finalizată anificativ s
abandonatea începute.se precum
la succces. 5.88).
ne: Diana Cul
age: Diana C
t de tineriorelate cuier ă în par
ție densă ș
recreere.re au fostde incintă,fost tunel
bia 10 aniarta acestdin zonele
. Dezvoltar și versatilit
l pe care ”
escu)
ulescu)
și de famirestul țesurgerea ca
i variată șimenajareaeabilitateclădirileșiietonal etc.
mai târziui parc pride frontier ă
ea Parculuiatea cu care
örli” - așa
lii cu copiitului urbatierului.
114
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 146/294
Elabor
Fig. 5.8Fig. 5.8
area unei
9 – Parcul G9 – Görlitzer
etode de
rlitzer: accePark: entra
naliză a c
uri, circulațices, circulati
lităț ii spa
i, zonificareaons, zoning o
iilor verzi
utilizărilorf the observe
urbane
bservate (pla usages (bac
n suport: Gook. plan: Goog
gle Maps)e Maps)
115
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 147/294
Elabor
de spriÎmprejeste mode a pr permitelemen
Fig. 5.Görlitz Fig. 5.the sou
ajuns uSkalitzde vest
unui nuoarecar
(nord-vzonei lmajoritsuprafedecât îvest și
30 În cont31 As in t
area unei
Acest spațiin care pr uirea are î
dificată luâelua difereformarea de vegetale.
90 – Conf er în zona ta
0 – Görlitzh-east slope
Deși inițial reper impr (traseula sitului - aMarea majmăr cât mae măsur ă î
est), Lübbecului dintea aleiloe, pantelecâte punc
cea de sud
inuare toate f is chapter all
etode de
verde estia diferenn general ond formața de nivee legături
rma ția împuzului din s
r Park’s fe1
parcul aortant la ni12) și a st
sigur ă o buritate a tra
i mare de f greunată
ner (latura partea de
fiind reacestora fiite. De ase-est) se po
tografiile real pictures of G
naliză a c
împrejmua de nivelconformațnui soclu (l) pe carevizuale înt
rejmuirii Pd-est30
ce conforma
ost concepel de oraș.
ției de aută legătur ă
seelor din icilități pene pavajele
dinspre nor nord-est alizate pietnd în geneenea, acce
ate face do
izate în Parcurlitzer Park a
lităț ii spa
t de un gadintre supe opacă (vcu înălțime prijină une spațiile
arcului Fiint
tion at Fito
t pentru aPrezența s
buz Spreecu restul onteriorul ptru toate ca aferente
d) și Ratibsitului. Periș stabilial extremsarea taluzar prin int
l Görlitzer aure taken by m
iilor verzi
d care în arafața parcezi Fig. 5.9 diferită, algrilaj metaadiacenteș
. 5.91 –ării că tre p
. 5.91 – Fenard the cent
adresa netației de maldplatz (așului.rcului per tegoriile deonelor de
r (sud-est)de altă p
at, există de bine reaurilor din iermediul u
fost realizatee, images sou
urbane
umite zonlui și cea
0), însă dincărui rol elic (vezi Fi parc, car
onformațialuza central
e conformatral lawn
oile cartietrou Görlit29) pe Str
it deplasa utilizatori.intrare din
precumșirte trebuieavantajullizate astfenteriorul por trasee
de mine, sursrces will not l
se constita str ăzilo
loc în locste în contiig. 5.91).e sunt însă
împrejmuir
ion of the en
ului, în tizer Bahnhada Weine
ea ușoar ă Deplasare
spre str ăzil
se amenaja menționa permebilitl încât aparcului (zomprovizat
le nemaifiindonger be men
ie și în zi adiacente.structura sanuare acelaceste zone filtrate de
ii în zona
trance area
p acesta af pe Strada - în partea
i accesarea este într-oe Skalitze
ea aferentă faptul că,ții acestonu bălteștea de nord- (vezi Fig.
menționate;tioned;
116
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 148/294
Elabor
5.92).zona pe
Fig. 5.princip
Fig. 5.axis ov
de-a luînconjoaccenturecunos
mai alede zonaatracțiitimpul
5.5.3 U
punctweekenr ămâneaxul loface lede nord
weekenîn apro
area unei
n alt traseluzei centr
2 – Traseual, accesând
2 – Improvr the wester
Pe timpulngul traseear ă peluzaând utilizatcut ca un
s în jurul i Warschauturistice alilei în ciud
ilizareParcul Gör
e vedere ad și zilelerelativ simgitudinal cătura între-vestși clăCele două
d, grupuriierea locur
etode de
u improviale a parcul
improvizattaluzul din z
ised route c slope
opții parclor principentrală, ax
orilor senzief al trafic
tr ărilor dir, cunoscu orașului ta eforturilo
itzer este
l numărulin timpul silar ă. Astfeare strabatstr ăzile Glirile din aocuri de jo
elativ mariilor de joac
naliză a c
t de dimeni (vezi Fig
care continna de vest
ntinuing th
l este lumiale și în pul transver ția de nesianților de
spre Stradă pentru vicmai din ar depuse de
tilizat cu i
i de persoă ptămânii,, se poate parcul de-gauerși Flropiere, pr acă prezen
care fac piă datorită p
lităț ii spa
siuni impo. 5.93).
ă axul Fipel
e main Fila
nat foarteuncte impal, zona curanță datroguri din
Skalitzerața alternatceastă cau autoritățil
tensități di
ane intensi presiunea bserva că a lungul tr ackenstein,cumși zoe pe sit po
cnic sau grezenței co
iilor verzi
rtante este
. 5.93 – Tuza centrală
. 5.93 – Imn of the par
lab. Corpurtante alefenelelor).de faptul
Berlin. Preși dinsprevă și unde
ă) r ămânelocale pen
ferite de-a
tatea utilizxercitată asunt utilizaseului fost zona ”incia peluzei carizează î
ătare. Acesiilor.
urbane
reprezentat
aseu improa parcului
rovised ro
ri de ilumi parcului (Lumina acă în prezezența acest
trada Flacgroundși problemă
tru rezolva
lungul să pt
ării fluctueupra zonele cu precăi căi ferattă” formatntrale.zonele adi
tea tind de
de o scur
vizat care
te crossing
nat sunt pr axul centrastora estet Parcul Gora în cadr
kenstein (levenită un importantăea proble
ămânii. În
ază întreor care coere următ, axul trană de taluzu
acente lor,
igur să se
ătur ă peste
raversează
the central
zente doal, aleea censă difuză,rlitzer estel parcului,
gată direc din marile chiarși peei.
imp ce di
erioada de pun parcularele zone:versal carel din partea
mai ales î
oziționeze
117
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 149/294
Elabor
activitaadiacen persoan
terenuri parculu
alternattaluzul
transve
observaStrada
Aceasta pavate
unul diutilizat
adiacen plajă, îutilizărifolosită
Fig. 5.9Fig. 5.9
area unei
Utilizareaea grupurilte intr ăriloele cu copiParcul îngl de sporti, fiind poziTraseul car ivă creată i, care ofer În cadrul
sal care traDin punctt următorukalitzer pâ
P ădurea d
înglobeazn care sunt
ntre punctde regulă d
Panta ver
t zonei păd
generali între pri, animându
4 – Pădurea4 – The map
etode de
onelor dinor care se
unde ace.obează șiau de locționate prae str ă batede utilizat
ă spații retr arcului, ut
versează zde vedere
decupajnă la Canale ar ț ari e un grupintercalate
le în caree utilizatorie reprezinurii de ar ț
e către uta și cea dse într-o o
de arțarie tree forest
naliză a c
interiorulocupă cu vste grupuri
serie deri de joactic de o paarcul pe toori. Potecaase față delizarea cot
na peluzeial moduluide la nordul Landwete amplasae ar țari m alveole ve
sunt preze doar pentr ă taluzulri (vezi Fiilizatori tie-a doua precare măs
lităț ii spa
parcului dânzarea desunt prez
one împre. Acestea
rte și de altată lungim bătătorită restul actividiană a m
centrale, caîn care su
-vest cătrer) detaliattă chiar llti-tulpinalzi aferente
nți comer traversareealului art. 5.95). Aeri. În ter arte a zileiur ă după-
FiFi
iilor verzi
către pubnarcotice.nte sunt î
jmuite car sunt de rea a traseulua sa a pride acești
tăților careai dus și l
re este foar nt utilizatesud-est, reai sus, în
intrarea îi plantați r arborilor (
ianții de.ificial careesta este f n s-a put
. Astfel, înasa și sear
. 5.95 – Pant
. 5.95 – The
urbane
icul larg tie poate ob general e
sunt în ggulă atașat longitudiit în timp,acceseaz
se desf ășo formarea
te intens utdiverse zospectiv diFig. 5.89:
parc dinegulat de-aezi Fig. 5.
arcotice,
acoper ă plosit sporat constata prima vari.
a verdereen slope
nde să fieserva faptvitate de
eneral repr e uneia dial.către parte partea s
ar ă în parc.unui trase
ilizat.ne ale par zona de t
spre Strad lungul un94). Spațiu
otiv pentr
iscina Spr ic pentru r doar o diantă zona
corelată cl că zonelexemplu de
ezentate detre laturile
a vestică, o perioar ă a
alternati
ului a fosangență c
Skalitzer.i suprafețel reprezintă
care este
ewaidplatelaxare saerențiere aeste rareori
118
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 150/294
Elabor
piscineiFig. 5.9și ca lo
Fig. 5.9Fig. 5.9
parculuîn gene platfor
Fig. 5.9clădiriCafeneFig. 5.9be obsMitz C
Gării5.97).
area unei
Gr ădina a
. Acest spa6) care ofe pentru ca
6 – Grădina6 – The hidd
Pamukkal
i. Aceastaral de tiner e betonate
7 – Perspectipăstrate dinua Edelweis
7 – Overvierved the bufé, Edelweis
Cafeneaua
örlitzerșilădirea în
etode de
cuns ă estțiu este utilr ă însă și p pare infor
ascunsă en Garden
este reprefer ă un pui pentru rel și din supr
vă din zonaansamblul
s și Centrulfrom the P
ildings retais Café and
Isa Mitz
care au foslobează și
naliză a c
e un spațiizat de regosibilitatea
ală de căt
zentat de r ct de obseaxare sauafețe de le
amukkale;ării Görlite Asistență
amukkale aed from threuzer Socia
ste instala
t păstrate îun minigo
lităț ii spa
identificlă de comede a obser re turiști.
ămăș ițele avare a zonocializare.n susținut
e fundal, îner, respecti
Socială Kreuea; in the b Görlitzerl Assistance
tă într-una
n cadrul nlf atr ăgănd
iilor verzi
t la partercianții dea vecinătă
menajării-alor adiaceSpațiul of de structu
partea stân (de la stînzerckground, tailway Stat
Center
dintre clă
ii amenajăastfel tine
urbane
superioar arcotice, f ile. Spora
mfiteatru cte (vezi Fir ă zone dei metalice.
ă a imaginiia la dreapt
ward the leon, namely
irile care
ri (clădirili sau fami
ă a dealuliind un locic, spațiul
oncepute l. 5.97)și e ședere co
pot fi observ): Cafeneau
ft part of th(from left to
au apar țin
fiind viziii cu copii
i adiacenretras (vezieste utiliza
instalareaste utilizatăstituite di
ate cele treia Isa Mitz,
image canright): Isa
t odinioar ă
ile în Fig.. Utilizarea
119
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 151/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 152/294
Elabor
Ocaziocartieruzonă se pentru j
Fig. 5.1peluzei c
Fig. 5.10with tre
grupeluminișechipadoua pa
utilizatsă ptăm
Fig. 5.1Fig. 5.1
intensitmici, c
area unei
al, acestalui, instala prelungeștocuri cu mi
0 – Grupuru arbore
0 – Groupsarea
Locul de j
ici de vâul din paentelor derte a zilei.Terenul d
pentru pranii câtși î
02 – Peluza02 – The cen
Peluza cen
ăți diferite pluri sau p
etode de
găzduieșteea de echi cu o platf ngea.
de utilizato
f users settl
ac ă (1) esstă. Supratea sud-v
joacă. Spa
sport (1) cticarea deweekend.
entrală tral lawn
ral ă este u pe parcursersoane sin
naliză a c
diverse acamente de
ormă beton
ri așezate în
d within th
te o zonă ața este pstică a a
iul este util
este o altă jocuri cu
na dintre cl zilei. As
gure care u
lităț ii spa
iuni punct joc etc. -ată (adiace
zona Fig.
zon
lawn Fig.with
mprejmuitternic pla
cestuia caizat pe tot
zonă împr ingea mai
le mai anifel, în priilizează zo
iilor verzi
ale organivezi Fig. 5tă clădirii
5.101 – Lo peluzei cu a
5.101 –in the loan
, amenajattată, însă e înglobearcursul să
ejmuită aales după-
ate zone aa parte a
na pentru r
urbane
ate de co.101). În pcentrului s
de joacă trbore de o a
emporaryith tree by a
ă prepondeactivitatează și ce
ptămânii c
arcului. Smiazași s
e parcului.ilei pot filaxare. Că
unitate (sartea de ncial) utiliz
emporar orociație
laygroundn associatio
rent pentruse concent mai ma precădere
prafața gare sear ă at
Utilizareaobservatere cea de-a
rbători alerd, aceastătă mai ales
anizat în
organized
joc pentr rează cătree parte aîn cea de-a
zonată estet în timpul
sa cunoașteici grupuri doua parte
121
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 153/294
Elabor
a zilei pentru
datoratDe aseamenaj
Fig. 5.adiaceFig. 5.placed
propus precummediusoiuriutilizatintermetineri p
etc.) încampea
diverseactivităaceastă
în faptcartierEa se c
area unei
pațiul se aelaxare, soÎn zilele c umbrei geenea, o sere (pozițio
03 – Utilizat peluzei cen03 – Usersext to the c
Livada din
sensibilizar și promovurco-Ger
e pomi fr în amenadiul unor pentru social
cea de-a dză grupuriFerma Gl
animale di și evenizonă se de xul trans
cea mai unglobează ontituie înt
etode de
imează, pializare sa temperatunerate deie de activate central
ori așezați ltraleitting in thntral lawn
Görli este
ea publiculrea dialogan (Turkictiferi (Di
jare (specianouri triliizare sau p
ua parte ae imigranț
gau este oomestice.ente pentr f ășoar ă inersal ampilizată circo amenajar -o trecere-
naliză a c
imind gru practicare
ri foarte masivul de atăți sunt ca, de o parte
a umbra m
shade of th
n spațiu g
ui larg cului dintreh-German
Kiezwane, varietatgve (germentru recre
zilei sau î români.amenajarensamblul
u comunitependent f asat între sulație trans cu o serieoridor în
lităț ii spa
uri din cea de jocuriari se obserbori amplntonate în
și de alta a
sivului Fi
die trees Fi
or
nerat rece
rivire la iulturi. SpaEnvironmler in SO, istoric,nă, turcă ș
ere activă
weekend
dedicată care un roltea locală.ță de restutr ăzile Flaversală ade căderiartea de s
iilor verzi
în ce maiîn aer libervă o concsat în drepurul obiect axului cen
. 5.104 – Gr Görli. 5.104 – Ghard
t de o iniți
teracțiuneațiul a fostnt Centre)6, 2015).od de în
i engleză). jocuri, exe
ri (vezi Fi
opiilor, un educativSpațiul es parcului.kenstein (arcului. Ae apă ded, unde ale
urbane
ari de util(vezi Fig.trare a utilul Str ăziielor constr ral).
puri de util
roups of us
tivă a com
responsabimenajat cuși înglobeInițiativarijire etc.)ona esteutarea de
. 5.104).
e aceștia
și pune lae împrejm
ord) și Gloceastă scur ici dimensea este mă
izatori care.102).izării în piegnitzer (ite r ămase
izatori din z
ers within
unității loc
lă și plăcut sprijinulză în prezropriu-zisă sunt preztilizată înonglerii, e
neori în a
ot intra îndispoziție
uit, iar acti
gauer (sudtcircuitareuni (bazinginită de o
îl folosesc
rtea sudicăig. 5.103).din vechea
ona Livada
the Görli’s
le careși-a
ă cu naturaentrului deent diverse și soiurileentate pririncipal dehilibristică
eastă zonă
contact co serie devitățile di
reprezintăla nivel de cu trepte). parteși de
122
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 154/294
Elabor
alta dedintr-oeste utidescura
Fig. 5.1Fig. 5.1
terenul
Zona eweeken
astfel ofamiliiParalelgeneratinterior improvi
unor gr preponimediat
sudice.echipa
axului
area unei
mprejmuir serie de peizată prep
jată însă de
05 – Axul tr05 – The tra
Terenul de
de sport (
ste utilizatd.
ona de r
alternanță cu copii decu axul tra
ă de parcul zonei ve
zate.
Locul de j
upe mai merent în c
a apropiereona adm
Această sente neces
ona pent rincipal. A
etode de
ile aferentergole, dispnderent pe prezența c
nsversalsversal axis
sport (2) e1), acest te cu precă
laxare estde spații u vârste foasversal, în
gerea spațirzi. Aceast
ac ă (2) estari de vârsa de-a do.nistrativ ă prafață esare pentru
u gr ă tar (2ceasta este
naliză a c
zonelor adozitive dentru traversmercianțil
ste o altă zren pune lere după-
un spațiu brite și î
rte mici peaceastă zoului în umă zonă est
o altă zonă față de ca parte a z
ste pozițiote îngr ăditeparații sa
este repreutilizată în
lităț ii spa
iacente. Cședere și gare (vezior de narco
FiFi
onă împrej dispozițiasă și sp
care înglosorite. Acentru relaxaă s-a dezra alinia utilizată
ă împrejmele găzduitilei și pola
nată adiacă și este
întreținer
zentată degeneral pe
iilor verzi
tre nord, zarduri vii cig. 5.105).tice.
. 5.106 – Zo
. 5.106 – Th
uită din i utilizatorie sear ă at
bează o plasta este ure și uneor oltat o circentului car cazionalși
ită în interie de locul
rizează în
nt locului
tilizată pe (vezi Fig.
uprafața pltru picnic
urbane
na traversare delimitFolosirea s
a de relaxar relaxation a
cinta parcor o suprat în timpu
ntație r ăzlilizată cu pentru pilație impr
e însoțește pentru de
orul parcule joac ă (
eneral act
e joac ă (1
tru depoz5.107).
ană dispusi gr ătar de
ază un spaează ansa pațiilor de
erea
lui. Spre dfață de jocl să ptămân
eață de ar recădere dnic (vezi
ovizată. Actraseul am
sf ășurarea
i. Acesta e ). Spațiulivitățile de
) și este altarea de
de o partegrupuri rel
țiu compus blul. Zonaședere este
eosebire de artificială.ii cât și î
ori oferine tineri saig. 5.106).
easta a fosenajat, prie concerte
ste destinaste utilizaf ășurate î
ipită laturiiateriale și
și de alta ativ mari de
123
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 155/294
Elabor
utilizatvecinăt
Fig. 5.1Fig. 5.1
Aceasta pentru jderdelu
parculusiguran pentrucă pătatcauza pevitat d
Fig. 5.1Fig. 5.1
area unei
ri care inre - vezi F
07 – Zona a07 – The ad
Taluzul ve
este utilioc (vezi Fi
ș. Zona estona cu a
i. Aceasta aă printr-olimbare sun aspectrezenței coe utilizatori
09 – Taluzul09 – The gre
etode de
lud și cog. 5.108).
ministrativă
inistrative
de este o aată cu preg. 5.109).folosită c
ă înglobeare o cotă nîmprejmuiu relaxareălbatic, o
mercianțilo, aceștia pr
verdeen slope
naliză a c
ii (atrasee foarte m
rea
ltă zonă cacădere deiteratura s
precădereză un cursgativă față
e metalică (cu precăd
parte din pr de narcotferând să î
lităț ii spa
de posibiliulte ori, su
FiFi
e ofer ă poineri pentr tudiată sugdupă-masade apă șide restul pcătre cent
ere în zonlantele preice în zonal foloseasă
FiFi
iilor verzi
tatea utilizrafața găz
. 5.108 – Zo
. 5.108 – Th
ibilitatea du relaxareerează fapt
și seara.n lac - elearcului, fiirul parculu oglinzii dente aiciintr ărilor
doar ca spa
. 5.110 – Zo
. 5.110 – Th
urbane
ri echipauiește petr
a pentru gr barbecue a
e a observasau socialil că iarna
ente creatd delimitati. Spațiule apă - veind în fapin colțul diu de trave
a cu apă wetland
entelor deceri anive
tar (2)ea (2)
spațiul dezare și despațiul est
e artifical lă par țial diste folositi Fig. 5.1 apărute se nord-est,rsare.
joacă disare.
la înălțime.către copii utilizat ca
a instalarea motive deîn general0). Zona aontan. Dispațiul este
124
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 156/294
Elabor
Fig. 5.1Fig. 5.1
area unei
11 – Parcul11 – Görlitze
etode de
örlitzer: agr Park: aggr
naliză a c
egarea vegetgation of wo
lităț ii spa
ției lemnoasody vegetatio
iilor verzi
e (plan suport:n (backgroun
urbane
Google Mapd plan: Googl
s) e Maps)
125
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 157/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
126
5.5.4 Componen ța cadrului vegetal
Din observațiile realizate în teren, vegetația lemnoasă prezentă în Parcul Görlitzer seîmparte într-o gamă variată de elemente vegetale. Poziționarea acestora poate fi observată în Fig.5.111, iar descrierea lor se regăsește în cele ce urmează (elementele sunt prezentate în fiecarecategorie de nord-vest către sud-est):
Exemplare izolate
salcâmul-magnet este amplasat aproximativ central în zona peluzei cu arbore; în acestexemplar de Robinia pseudoacacia polarizează activitățiledesf ășurate în această zonă, utilizatorii interacționând în diversemoduri cu acesta (așezarea la umbra arborelui, sprijinirea
bicicletelor, prinderea de obiecte personale sau decorative etc.)
Aliniamente
aliniamentul de tei (1) însoțește axul central în dreptulterenului de sport (1); acestaliniament dublu (poziționat de o parteși de alta a aleii) este formatdin exemplare relative tinere deTilia x europaea
aliniamentul de stejari
columnari
bordează latura de nord aterenului de sport (1); acesta este format
dintr-un singur rând de arbori din speciaQuercus robur ‘Fastigiata’ aliniamentul de tei (2) însoțește aleea perimetrală care bordează peluza central ă;
aliniamentul format din exemplare deTilia x europaea este poziționat pe exteriorul cercului format de aleeși în partea sudică este intercalat vegetației care formează masivul din acea zonă; o parte a acestui aliniament se prelungește spre est, doar de-a lungullaturii sudice a axului central
aliniamentul de stejari bordează axul central pe latura nordică, din zona peluzei centrale până în zona de relaxare; aliniamentul simplu este format dinexemplare mature deQuercus robur
alinaimentul de tei (3) bordează de o parteși de alta axul central în dreptulterenului de sport (2); aliniamentul dublu este format din exemplare tinere deTilia x europaea
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 158/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
127
Grupuri vegetale omogene
grupul de ar ț ari este poziționat în zona de intrare în Parcul Görlitzer dinspre StradaSkalitzer; plantația este formată din exemplare mutitulpinale de Acer tataricum
livada este poziționată către nord-estul peluzei centrale; aceasta a fostrealizată din inițiativa comunității locale și are un rol educativ;conform informațiilor cuprinse în panourile informative, plantațiaînglobează 26 de soiuri de meri ( Malus sp.), peri ( Pyrus sp.) și pruni( Prunus sp.) plantate în 2011, 2012și 2013
Zone / masive
masivul de arbu ști (1) este poziționat în partea de sud-vest a sitului; acest element vegetalacoper ă în mare parte zona superioar ă a dealului realizat peste piscina Spreewaidplatzși este format dinCrataegus monogyna Elaeagnus angustifolia, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Sambucusnigra, Symphoricarpos albus etc. și specii de arbori cu formearbustive precum Populus sp., Acer sp., Robinia pseudoacacia;vegetația din această zonă are un caracter sălbatic, iar rolul
elementului este acela de a delimita vizualși fizic spațiul parculuimasivul-mozaic (1) însoțeste partea sudică a parcului din zonalocului de joacă (1) până
la terenul de sport (2); masivul este format dintr-o multitudine despecii, având cu precădere caracter rustic ( Acer sp., Betula pendula,Carpinus betulus, Populus sp., Qurcus robur , Robinia pseudoacacia, Salix sp., Tilia x europaea etc.)
masivul de arbu ști (2) însoțește latura nordică a parcului, în dreptullivezii din Görli; acest
element vegetal este format din exemplare de Ligustrum vulgare,Symphoricarpos albus, Rosa canina, Sambucus nigra, Spiraea japonica, Symphoricarpos albus etc.; zona are un caracter sălbatic
masivul cu stejari este amplasat în zona de relaxare; acesta este realizat cu precăderedin exemplare mature deQuercus robur intercalate sporadic cuexemplare de Acer pseudoplatanus sau Robinia pseudoacacia
masivul-mozaic (2) este practic o continuare amasivului-mozaic (1) care însoțește zonaadministrativă și locul de joacă (2)
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 159/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
128
masivul cu arbu ști (3) este poziționat în partea de sud-est a situluiși bordează taluzulverde; acest element vegetal dinCrataegus monogyna Elaeagnusangustifolia, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Sambucus nigra,Symphoricarpos albus etc. și specii de arbori cu forme arbustive
precum Populus sp., Acer sp., Robinia pseudoacacia; vegetația dinaceastă zonă are un caracter sălbatic, iar rolul elementului este acelade a delimita vizualși fizic spațial zona
masivul-mozaic (3) însoțește zona de apă și are în compoziție specii similare cu celeînglobate de masivul-mozaic (1), respectiv: Acer sp., Betula pendula, Carpinus betulus, Populus sp., Qurcus robur , Robinia pseudoacacia, Salix sp., Tilia x europaea etc., însă aici ponderea
speciilor care agrează umiditatea este mai mare
Alte elemente vegetale
coridorul verde este amplasat între clădirile fostei gări și împrejmuirea din partea denord a parcului, însoțind aleea care trece prin această zonă;înglobează două aliniamente: (la sud de alee) un rând format dinexemplare relative tinere de Pyrus sp., (la nord de alee) un rând
format din exemplare de Acer pseudoplatanus; acesta din urmă esteînsoțit și de exemplare de arbuști (Cornus mas, Rosa canina,Syringa vulgaris); ca o notă specială, această zonă înglobează șiexemplare deTaxus baccata
bariera verde (1) bordează latura vestică a terenului de sport (1); acest elementvegetal este alcătuit din exemplare de Rosa canina și Syringavulgaris care se constituie într-o barier ă vizuală între terenul de sport (1) și restul parcului; tot aici sunt prezenteși câteva exemplarede arbori ( Acer pseudoplatanus, Polulus sp, Tilia x europaea)
bariera verde (2) bordează latura estică a terenului de sport (1); acest element vegetaleste alcătuit din exemplare deCornus mas, Rosa canina și Syringavulgaris care se constituie într-o barier ă vizuală între terenul de sport (1)și restul parcului; tot aici sunt prezenteși căteva exemplarede arbori ( Acer pseudoplatanus, Polulus sp, Tilia x europaea)
zona cu r ășino și este amplasată adiacent axului transversal, înglobând exemplare detinere de Pinus sp.și reprezintă o apariție singular ă în parc
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 160/294
Elabor
zona cu
5.5.5 I
Parcul
Fig. 5.magnet
Fig. 5.1magnet
area unei
pergole
teracțiuneDin punctörlitzer, o
ActivitățileAcest lucruintens utilieste cazul5.112). Tuacestuia suleagăne, oarborilor direlaxare tu
12 – Imagi) și o parte d
12 – Images) and some o
etode de
estenor Car
eleavâ
a cu vegetde vedereservațiile
desf ășurat este dejaate, care pxemplarul
pina acestt deja ruptiecte decn zonele p pinile arbo
i prezentânin vă tămăril
presenting if the injurie
naliză a c
amplasată a acestuiinus bet
ente contr d un aspec
țiaal activităț
in teren au
e în cadrulizibil în caezintă r ănii de Robi
ia a foste. În coroarative etc.entru gr ătarilor sunt u
d interacțiu prezente la
teractions w present at t
lităț ii spa
de o parte; zona înglus , care
uite; elemet precar
ilor și acți ar ătat urm
parculuiul multorla nivelulia pseudo
afectată îă sunt priAceeași s
r (vezi Figilizate des
i cu exempbaza tulpini
ith the solitae base of th
iilor verzi
și de alta aobează o ssubîmpart
ntele veget
nilor careătoarele:
u potențialexemplarerunchiului,cacia dinrepetate
se frecvenituație se. 5.113, Fiori pentru
arul solitar
ry specimenstem
urbane
axului tranerie de gar spațiulle sunt de
au impact
ul de a af e arbori si
ramuri rupona peluze
âduri, iardiverse obegăsește c.114). Derinderea h
de Robinia
of Robinia p
sversal, înduri vii for continuândilitate, gar
asupra ve
cta o serituate în zote etc. celi cu arbor
multe dintiecte persou precădeasemenea,amacelor.
seudoacaci
seudoacacia
artea demate din
diversedurile vii
etației di
de arbori.ele cel maiai eviden
(vezi Fig.e ramurileale, sfori
e în cazulîn zona de
(salcâmul-
(the acacia-
129
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 161/294
Elabor
Fig. 5.decoradin zonFig. 5decora
barbec
Fig. 5.pentru
Fig. 5.1area (2
area unei
13 – Utilizaiunilor în ca pentru gr ă
.113 – Trions for a
e area (2)
În zona intsau chiaraproape înaici (care p
O serie denarcotice s
multe cazuActivitățilen timp la t
(vezi Fig. 5face imposi
115 – Mașigră tare (2)
15 – Car col
etode de
rea arborilodrul unei p
tar (2)es used f birthday
ării din par ulpini ruptotalitate.t avea une
arbori pozunt utiliza
i la ruperede cur ățenasarea solu.115). Ace bilă stabili
nă colectân
lecting garb
naliză a c
r pentru prietreceri ani
r displayiparty with
tea de nordte (exemplel mai pro
ori o factur
ționați îni pentru as
unor ramue în care sui, influenstă activitaea cu exac
gunoiul î
ge in the ba
lităț ii spa
ndereaersare
Fiunla
g thein the
Fipo
-vest (Straare multi-
babil acestă violentă).
ecinătateacunderea t
ri sau r ănir nt implicatând astfelte nu urmeitate a inte
zona Fi
tra
rbecue Fith
iilor verzi
. 5.114 – Li plop; arboivelul tulpin. 5.114 – Slar; the tree
a Skalitzer ulpinale).lucru este
zonelor uemporar ă
ea tulpiniloe mașini dedezvoltarează în permsității prob
. 5.116 – Zoseul aferent
. 5.116 – Ce path corres
urbane
agăn prinrele prezintăiiing attachealso has sig
o serie deCâteva exezultatul a
de sunt pr produsel
.colectareulterioar ă
anență un alemelor cr
na peluzei cxului princi
tral lawn aonding to m
e una dint și vătămări
d to the brificant stem
arbori prempare auctivităților
ezenți comr. Căță rare
gunoaieloa elementelnumit traseate.
entrale la jopal
ea at the juain axis
e ramurileimportante
nches of adamages
intă ramurifost rupte
desf ășurate
ercianții dea a dus î
contribuieor vegetaleu, fapt care
cțiunea cu
nction with
130
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 162/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
131
Deși nu face obiectul direct al acestui studiu, din cauza presiunii pe care o suportă din partea utilizatorilor este amintită aici și vegetația erbacee gazonantă prezentă pe sit. Aceasta esteafectată destul de mult în cazul peluzei centrale care este în fapt zona cea mai intens utilizată pentruședere, relaxare, desf ășurare de jocuri în aer liber etc. În cazul circulațiilor improvizateșiîn zonele de joncțiune cu traseele adiacente, acest palier vegetal a fost eliminat aproape înîntregime (vezi Fig. 5.116).
5.6 INTERPRETAREA REZULTATELOR APLICA Ț IILOR IN SITU
Pentru o mai bună percepere a valențelor aferente grilei dezvoltate pentru analizareaspațiilor verzi urbane în cadrul acestei lucr ări, prezenta secțiune propune interpretarea în comuna rezultatelor studiilor de caz realizate pentru celei trei parcuri: Parcul Izvor din Bucureștiîmpreună cu Parcul Mauerși Parcul Görlitzer din Berlin. Această abordare mizează atât pesublinierea aspectelor constatate în teren comune tuturor celor trei spații verzi cât și peevidențierea caracterelor singulare identificate pe parcursul procesului de analiză.
5.6.1 Evolu ție și concept
Infomațiile prezentate în această secțiune au validat în principal unul dintre criteriile de
selectare a siturilor pentru realizarea aplicațiilor in situ. Conform datelor analizate este evidentfaptul că toate cele trei parcuri au luat naștere pornind de la terenuri care reprezentau spații- problemă în cadrulțesutului urban, acestea fiind rezultate dintr-o serie de destructur ări urbanemajoreși având inițial, înaintea amenajării lor ca parcuri un caracter rezidual.
Evoluția acestora a fost însă influențată de o serie de elemente contextuale. Astfel, întimp ce Parcul Mauerși Parcul Görlitzer sunt rezultatul unui proces clar de planificareși proiectare, Parcul Izvor este mai curând ”consecința” unor intervenții punctuale care nu vizează
în mod particular o viziune de dezvoltare. Un aspect esențial al evoluției curenteși viitoare acelor două parcuri din Berlin îl constituie aproprierea acestora de comunitate. Acest aspect estedovedit de apariția unor grupuri de acțiune locale ce urmăresc îndeaproape toate activitățile șiacțiunile care au un impact asupra dezvoltării respectivelor spații verziși se implică în mod activîn conturarea acestora. Din păcate, Parcul Izvor nu a reușit să coaguleze încă în jurul său ocomunitate interesată atât de intens de evoluția sa, precum în cazul Parcului I.O.R sau a ParculuiLacul Tei din București care au coalizat în jurul lor grupuri de inițiativă civică. Astfel, Parcul
Izvor continuă să fie modelat doar de acțiuni punctuale ale administrației publice locale.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 163/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
132
5.6.2 Accesibilitate
Din punct de vedere al accesibilității ca spa ț iu deschis oricărui utilizator s-a pututconstata că, în principiu, toate cele trei parcuri studiate au calități care le fac să fie deschiseoricăror persoane care doresc să le folosească. Este însă de menționat faptul că în cazul ParculuiMauer absența sistemului de iluminat poate avea impact asupra accesării acestuia de anumitegrupuri sociale între anumite intervale orare. Trebuie subliniatși faptul că modul de amplasare a parcurilor în cadrul stucturii urbaneși buna lor accesibilitate le transformă în spații de tranzit pietonal, ceea ce asigur ă o relativă animare aproape permanentă a spațiilor.
În ceea ce privește valența de spa ț iu accesibil pentru orice tip de utilizator impedimentele constatate se refer ă în general la aspecte legate de materiale sau elementeconstructive din amenajare. Astfel, în unele cazuri natura pavajelor anumitor zone poate
îngreuna de exemplu accesul persoanelor cu dizabilități. De asemenea, absența unor elementeconstructive dedicate (de exemplu rampe) poate să contribuie la limitarea accesului în anumitezone înglobate de aceste spații verzi.
Referitor laraza de ac ț iune a parcurilor studiate este evident faptul că acestea sunt poziționate în cadrul urbanși conectate la infrastructura locală de transport în comun astfel încâtaria lor de deservire să se extindă la nivel de oraș. Acest aspect este foarte evident în cazulParcurilor Mauerși Görlitzer devenite în prezent adevărate repere în viața Berlinului.
5.6.3 Utilizare
Din punct de vedere aldiferen ț elor în modul de utilizare s-a putut constata în primul rândo deosebire în ceea ce privește vârsta. În timp ce Parcurile Mauerși Izvor nu par să fie favorizatede un anumit grup de vârstă, în cazul Parcului Görlitzer este evidentă structura mult mai tânăr ă autilizatorilor curenți. Diferențele în utilizare determinate de intervale de timp (în funcție demomentul din zi sau să ptămână) au fost constatate doar deosebiri cu privire la folosirea anumitor
zone sau echipamente în interiorul fiecărui parc. Trebuie observată diversitatea sau intensitateamai mare de utilizări în cazul parcurilor germane, aspecte ce pot fi explicateși prin permisivitatea mult mai ridicată a administrației locale ce încurajează utilizarea liber ă a spațiilorverzi în general. În același timp, în cazul Bucureștiului spațiile verzi sunt deseori o suită deinterdicții (de a sta sau călca pe iarbă, de a merge cu rolele sau bicicleta, de a rupe florile etc.). Înacest sens putem remarca în special frecvența picnicurilor sau gr ătarelor în parcurile berlinezeșicvasi-absența acestora în Parcul Izvor. Acest fapt nu trebuie să ne mire, dată fiind româneascalege a picniculuiși reacția avută de Primăria Generală București în raport cu această lege(desemnarea rapidă și superficială a gropii Văcărești – ecosistem extrem de valoros dar fragil –ca unic spațiu de picnic pentru un oraș cu peste 2 milioane de locuitori). Astfel, în acest sens nu
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 164/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
133
se poate face o comparație între cele trei spații verzi. Este important însă de menționat faptul că în cazul Parcului Mauer prezența târgului de vechituri în imediata vecinătate influențează semnificativ tiparele de utilizare.
Deplasările specifice identificate în interiorul spa ț iilor analizate au dus la structurareaconstatărilor pe două tipuri, respectiv trasee pietonale amenajateși circulații improvizate.Acestea au fost, de asemenea, clasificate în funcție de gradul de utilizare (intens, mediu, redus).Ponderea acestora difer ă desigur în cazul fiecărui parc, însă trebuie subliniat faptul că în cazulParcului Izvor nu au fost observate circulații improviate, acestea fiind în timp amenajate de cătreautoritățile locale, atitudine ce poate fi considerată ca pozitivă și adaptativă în ciuda caracteruluirelativ improvizat al amenajărilor.
Suprapunerea cadrului fizic cu echipările specifice și modul în care utilizatorii
interacționează cu acestea au dus larealizarea unui decupaj spa ț ial specific pentru fiecare parc.La o privire de ansamblu, zonele evidențiate pot fi împăr țite în două categorii: zone definite și zone nedefinite. Zonele definite reprezintă spații care înglobează un echipament specific caredetermină în mod esențial modul în acestea sunt utilizate de vizitatori. Zonele nedefinite sunt înfapt elemente componente ale amenajării care au primit sau au atras una sau mai multe utilizărispecifice din partea vizitatorilor. Aceste spații nu au în mod necesar o delimitare anume, iardenumireași definirea lor a fost f ăcută în cadrul prezentului studiu conform unei tr ăsături mai
importante (atmosfer ă, elemente vegetale înglobate, denumiri utilizate de comunitatea locală etc.). Împăr țirea pe cele două categorii a zonelor înglobate de cele trei parcuri este următoarea:
Parcul Izvor
Zone definite terenul de sport (1), zona administrativă, țarcul pentru câini (1), mini- parlamentul copiilor, terenul provizoriu pentru echitație, terenul de sport(2), țarcul pentru câini (2), locul de joacă, aleea Václav Havel
Zone nedefinite zona ”cool”, zona pentru odihnă activă și sport, zona pentru relaxare, terasade var ă, poiana verde
Parcul Mauer
Zone definite terenul de baschet, locul de joacă (1), ferma Moritzhof, locul de joacă (2), peretele pentru escaladă
Zone nedefinite intrarea amfiteatru, pădurea de plopi, pădurea de frasini, amfiteatrul, peluzamare, pădurea de sophora, pădurea de mesteceni, gr ădina goală, bazinul cu
raze, peluza mică, gr ădina interioar ă
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 165/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
134
Parcul Görlitzer
Zone definite Cafeneaua Isa Mitz, Cafeneaua Edelweiss, Centrul de Asistență Socială Kreuzer, locul de joacă (1), terenul de sport (1), ferma Glogau, terenul desport (2), locul de joacă (2), zona administrativă
Zone nedefinite pădurea de ar țari, panta verde, gr ădina ascunsă, pamukkale, peluza în pantă, peluza cu arbore, zona pentru gr ătar (1), peluza centrală, livada dinGörli, axul transversal, zona de relaxare, zona pentru gr ătar (2), taluzulverde, zona cu apă
Așa cum se poate observa, num
ărul de piese care compun decupajul este diferit de la caz
la caz. Acest aspect evidențiază însă o notă specială a acestei analize care se refer ă la gradul deformalizare a amenajărilor și totodată a utilizărilor (vezi Tabelul 5.2). Astfel, se poate observafaptul că în Parcul Izvor activitățile sunt încorsetate în zone predefinite într-o propor țieconsiderabilă (aproximativ 2/3). Parcul Mauer se află într-o situație opusă, gradul de formalizare păstrându-se chiar sub o treime. Parcul Görlitzer menține ponderea zonelor definite sub jumătatedin totalul celor identificate, în condițiile în care este singurul care dispune de cafeneleșigăzduiește centrul de asistență socială. În cazul excluderii acestora, ca fiind amenajate în cadrulunor clădiri înglobate în parcși nu legate de spațiul verde propriu-zis, propor ția devine similar ă cu ce a parcului Mauer.
Tabelul 5.2 – Zone înglobate de spa țiile verzi analizate în cadrul aplica ț iilor in situ
Table 5.2 – Areas embedded by the green spaces analyzed in the in situ studies
Tipuri de zone
Zone înglobate
Parcul Izvor17 ha
Parcul Mauer15 ha
Parcul Görlitzer14 ha
nr. procent nr. procent nr. procent
zone definite 9 65% 5 30% 9 40%
zone nedefinite 5 35% 11 70% 14 60%
TOTAL 14 16 23
Tendința de a utiliza informal spațiile puse la dispoziție de parcuri este însă evidentă întoate cele trei cazuri. Este de amintit în acest sens faptul că în toate cele trei spații verzi a putut fiidentificată de exemplu o zonă destinată activităților care implică executarea de jonglerii, mersul pe sfoar ă etc. (vezi zona ”cool” din Parcul Izvor, pădurea de mesteceni din Parcul Mauerși
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 166/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
135
livada din Parcul Görlitzer). De asemenea, în toate parcurile utilizatorii desf ășoar ă activități careimplică interacțiunea cu vegetația sau cu zonele neechipate în mod specific.
Nu în ultimul rând, este de menționat faptul că Parcurile Mauerși Görlitzer se confruntă cu situații speciale care influențează utilizarea acestora. În cazul Parcului Mauer este vorbadespre prezența târgului de vechituri din vecinătate, care imprimă duminica o dinamică specifică spațiului, atr ăgând grupuri foarte distincte de utilizatori (turiști, artiști etc.). În ceea ce priveșteParcul Görlitzer, prezența comercianților de narcotice are un impact direct asupra modului încare sunt utilizate (sau evitate) anumite zone.
5.6.4 Componen ța cadrului vegetal
Din observațiile realizate în teren, în privința elementelor vegetale înglobate de cele trei
parcuri situația se prezintă foarte diferit (vezi Tabelul 5.3). În cazul Parcului Izvor elementelevegetale sunt reprezentate doar de două categorii, respectivaliniamente și zone / masive.Singurul spațiu verde în care sunt reprezentate toate cele cinci categorii de elemente vegetaleeste Parcul Görlitzer. Parcul Mauer se remarcă însă prin numărul mare de grupuri vegetaleomogene care în fapt, conform conceptului de amenajare, au rolul de a crea atmosfere diferite îndiverse zone ale acestuia.
Tabelul 5.3 – Num ărul de elemente vegetale înglobate de spa țiile verzi analizate în cadrul aplica ț iilor in situ Table 5.3 – Number of vegetal elements embedded by the green spaces analyzed in the frame of in situ studies
Categorie de elemente vegetale
Num ăr de elemente vegetale înglobate
Parcul Izvor17 ha
Parcul Mauer15 ha
Parcul Görlitzer14 ha
1) exemplare izolate - - 1
2) aliniamente 5 2 5
3) grupuri vegetale omogene - 7 2
4) zone / masive 4 6 7
5) alte elemente vegetale - 6 5TOTAL 9 21 20
Constatările din teren au reliefat faptul că Parcul Izvor are o conformare minimală din punct de vedere al elementelor vegetale înglobateși, prin urmare, un număr redus de atmosferecreate. Din acest punct de vedere, cea mai variată situație o prezintă Parcul Mauer. În schimb,Parcul Görlitzer găzduiește un număr important de masive.
În ceea ce privește speciile lemnoase prezente în cele trei parcuri, pe scurt observațiiledin teren au ar ătat următoarele (vezi Tabelul 5.4, 5.5, 5.6și 5.7):
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 167/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
136
în toate cele trei cazuri, amenajările înglobează cu precădere specii de arbori foioși; încazul Parcului Görlitzer în cadrul fondului vegetal sunt prezente în general specii rustice;
doar Parculile Izvorși Görlitzer au în compoziție specii de arbori r ășinoși; nivelul arbustiv compus din specii foioase este cel mai bine reprezentat în Parcul Görlitzer; nivelul arbustiv r ășinos este prezent doar în Parcul Izvorși Parcul Mauer.
NOT Ă : În unele cazuri (când specia nu a putut fi identificat ă cu siguran ță , când descrierea unor elemente se refer ă în partea de analize la mai multe specii din aceea și familie sau când nu s-a putut preciza soiul sau cultivarul)denumirea speciei men ț ionat ă în tabelele 5.4, 5.5 și 5.6 este urmat ă de sintagma ”sp.”.
Tabelul 5.4 – Profil vegetal: arbori foio și
Table 5.4 – Green profile: deciduous trees
Specie Parcul Izvor Parcul Mauer Parcul Görlitzer Acer platanoides - x - Acer pseudoplatanus - - x Acer sp. - - x Acer tataricum - - x Aesculus carnea - x - Aesculus hippocastanum x x - Albizia julibrissin x - - Betula pendula x x xCarpinus betulus - - xCatalpa bignonioides x - - Fagus sylvatica - x - Fraxinus sp. x x - Liquidambar styraciflua x - - Malus sp. - - x Paulownia tomentosa x - - Platanus sp. x x - Populus sp. x x x Prunus cerasifera - x - Prunus cerasifera ‘Pissardii’ x x - Prunus serrulata ‘Kanzan’ - x - Prunus sp - - x Pyrus sp. - x xQuercus rubra x - -
Quercus robur - xQuercus robur ‘Fastigiata’ - x x Robinia pseudoacacia - x xSophora japonica - x -Salix alba - x -Salix sp. - - xTilia sp. x - -Tilia x europaea - x xUlmus sp. x - -
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 168/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
137
Tabelul 5.5 - Profil vegetal: arbori rășinoși
Table 5.5 - Green profile: resinous trees
Specie Parcul Izvor Parcul Mauer Parcul GörlitzerPicea abies x - -Picea pungens ‘Argentea’ x - -Pinus sp. - - xTaxus baccata - - x
Tabelul 5.6 - Profil vegetal: arbuști foioși
Table 5.6 - Green profile: deciduous shrubs
Specie Parcul Izvor Parcul Mauer Parcul Görlitzer Buxus sempervirens - x -Cornus mas - - xCrataegus monogyna - - x
Elaeagnus angustifolia - - x Ligustrum vulgare - x x
Rhus typhina x - - Rosa canina - - x Rosa sp. x - -Sambucus nigra - - xSpiraea japonica - - xSymphoricarpos albus - - xSyringa vulgaris - x -
Tabelul 5.7- Profil vegetal: arbuști rășinoși
Table 5.7 - Green profile: resinous shrubs
Specie Parcul Izvor Parcul Mauer Parcul Görlitzer
Juniperus horizontalis x x -Thuja orientalis x - -
5.6.5 Interacțiunea cu vegeta ția
Analizele efectuate în teren au arătat faptul că o serie de elemente vegetale sunt afectate
de activitățile desfășurate în parcuri. Cele mai des sunt vizate exemplarele din zonele utilizate
informal. Acestea suferă deseori răni la nivelul trunchiului sau ruperi de ramuri. Activitățile care
au potențialul de a afecta vegetația sunt: asigurarea bicicletelor prin prinderea de trunchiul
arborilor; utilizarea de slackline sau hamace prinse la nivelul tulpinilor; folosirea de bile metaliceîn cadrul unor jocuri; prinderea de obiecte personale, sfori / leagăne, obiecte decorative etc. de
ramurile arborilor.
Un alt aspect important în ceea ce privește impactul asupra vegetației îl reprezintă
utilizarea de echipamente grele (mașini folosite pentru udarea vegetației, pentru colectarea
gunoaielor, pentru instalarea de echipamente). Acestea contribuie la tasarea s olului și pot
influența (sau în unele cazuri influențează deja) dezvoltarea în bune condiții a vegetației.
Neutilizarea unor trasee predefinite pentru aceste activități face imposibilă evaluarea problemelor create.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 169/294
Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane
138
5.6.6 Considera ții generale
În urma realizării analizelor de teren pe baza criteriilor din grila de evaluare elaborată încadrul prezentei lucr ări a putut fi conturată o imagine de ansamblu a situației fiecăruia dintre celetrei parcuri studiate.
Astfel, în cazul Parcului Izvor se poate concluziona că situația actuală dezvăluie un spațiucare înglobează o serie de ”insule” de activități, de cele mai multe ori limitate de elementeconstructive. O serie de spații au atmosfereși roluri similare (2 locuri de joacă, 2 țarcuri pentrucâini, 2 terenuri de sport)și nu sunt concepute în relație cu elementele vegetale. Caracterul profilului vegetal generează o gamă restrânsă de ambianțe.
Parcul Mauer are o conformație dinamică. Varietatea de tipuri de spații și ambianțe pusela dispoziție de acesta se reflectă și în activitățile care sunt atraseși încurajate să se desf ășoare
aici. Periodic, acesta suportă o presiune mult mai mare din partea utilizatorilor în comparație cucelelalte două spații analizate.
Parcul Görlitzer se constituie într-un creuzet verde în mijlocul unui cartier dens construit.
Și acesta ofer ă o multitudine de spații și atmosfere, păstrând însă un caracter mai rustic față decel al Parcului Mauer de exemplu.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 170/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
139
CAPITOLUL VI. DETALIEREA ANALIZEI VEGETAȚIEICHAPTER VI. VEGETATION ANALYSIS DETAILING
Cadrul legislativ românesc subliniază importanța evaluării spațiului verde urbanși a
vegetației aferente acestuia. Totodată, acesta face referire atât la aspectele cantitative câtși lacele calitative care trebuie să se subsumeze acestor demersuri. Punerea în aplicare a prevederiloreste însă întârziată de lipsa de instrumente adecvate. Astfel, registrele spațiilor verzi dezvoltatede municipalități se limitează în prezent la enumerarea spațiilor verziși a elementelor vegetaleînglobate de acestea, f ăr ă a lua în discuție cu adevărat și calitatea lor.
Normele metodologice curente (vezi Anexa IV) prevăd prelevarea din teren ainformațiilor cu privire la starea de viabilitateși la riscurile potențiale prezentate de arbori (ca
atribute calitative pe lângă cele cantitative precum diametrul trunchiului sau înălțimeaexemplarului), dar nu ofer ă direcții orientative în acest sens. Astfel, demersurile administrațiilorlocale au dus la apariția unor instrumente bazate pe grile de analiză foarte diferite.
Această secțiune prezintă rezultatele cercetărilor privind modul în care grila de analiză propusă în cadrul studiuluiși care a fost detaliat prezentată în Capitolul III al acestei lucr ări, privind metodele specifice acestei cercetări, conduce la rezultate coerenteși aplicabile. Această grilă a fost verficată în teren, în cadrul unor aplicații in situ pentru a verifica eficiența sa. Din
păcate timpul scurt petrecut la Berlin nu mi-a permis să aplic această grilă pe siturile de studiu ce priveau modul de funcționare al spațiilor verzi din punct de vedere social, nepermițând analizecomplexe desf ășurate pe o perioadă mai lungă. Astfel că, pentru această secțiune a lucr ării amales alte două situri pentru aplicarea grilei, fapt ce reprezintă o relativă incoerență în cadrulacestui studiu. Aplicarea pe aceste două situri diferite a permis însă compararea a două tipuri despații planate diferite ca tipologie, ceea ce duce la o mai bună evaluare a grilei de analiză. Acestesituri au fost abordate la începutul cercetărilor (2014), în cadrul dezvoltării păr ții metodologicece avea ca scop precis dezvoltarea acestei grile de analiză ca alternativă la modelele utilizate în prezent în România. Astfel că, din cauza intervalului de timp de numai 2 ani avut la dispoziție pentru realizarea cercetării cu titlul ”Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verziurbane”, varianta recalibrată a grilei de analiză nu a mai putut fi testată din nou în teren, pe celetrei situri prezentate în cadrul Capitolului V. Această reverificare, recalibrareși confruntare aanalizelor privind utilizările cu cele privind vegetația urmează să facă obiectul unor proiecteșiactivități viitoare care vor viza continuarea demersului început în cadrul acestui studiu.
Partea finală a acestui capitol înglobează considerații cu privire la modul în care variantainițială a grilei poate fi amendată pentru a-i spori eficacitatea în raport cu posibilitatea de folosirea acestui instrument de către utilizatori cu o pregătrire sumar ă în domeniu.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 171/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
140
6.1 TESTAREA METODEI DE ANALIZĂ ÎN TERENGrila elaborată a fost testată în teren în cadrul a două studii de caz. Primul a vizat
analizarea unui fragment de spațiu verde care înglobează un profil arborescent variat, în careelementele vegetale au o dispunere mai mult sau mai puțin aleatorieși roluri relativ diferite. Încazul celui de-al doilea a fost avută în vedere selectarea unui ansamblu vegetal care să includă elemente vegetale cu rol similarși o dispunere regulată.
Astfel, pentru primul caz a fost selectat un teren amplasat la adresa Strada Pridvorului nr.28, sector 4, București, care este parte integrantă a amenajării inițiale a Parcului Văcărești (astăzidenumit Parcul Lumea copiilorși perceput deseori ca o extindere a Parcului Tineretului)și are osuprafață de aproximativ 3500 mp [reper cadastral: Institutul Proiect București - caroul 19-20 B’-C’; racordat 1996; scara 1:2000]. Studiul a fost realizat în februarie 2014. Din punct de vedere alcompoziției vegetale, amenajarea sitului înglobează patru aliniamente de arbori foioși (cudispoziție nord-sud), două grupuri de arbori alcătuite dintr-un amestec de specii foioaseșir ășinoaseși o serie de exemplare foioase apărute spontan de-a lungul timpului.
Cel de-al doilea test a fost realizat pe un tronson din aliniamentul aferent BulevarduluiAviatorilor din București poziționat între Piața Charles de Gaulleși zona Statuii Aviatorilor, cu olungime aproximativă de 600 m [reper cadastral: Institutul Proiect București - caroul 7-8 E-D;racordat 1999; scara 1:2000]. Studiul a fost realizat în perioada aprilie-mai 2014. Un motiv în
plus pentru selectarea acestui sit l-a constituit faptul că acesta f ăcuse deja obiectul unui studiurealizat în vara anului 2009 pe baza unei variante incipiente a grilei de evaluare, astfel putându-se realiza o serie de considerații atât cu privire la elementele noi introduse în grilă cât șireferitoare la diferențele dintre cele două momente de analiză. Amenajarea înglobează 8 rânduride arbori foioși, dispuse de o parteși de alta a Bulevardului Aviatorilor pe direcția nord-sud (4rânduri la vestși 4 rânduri către est).
Rezultatele celor două studii au fost prezentate în cadrul unor conferințe internaționale,
respectiv The 13th International Symposium ”Prospects for the 3rd Millenium Agriculture ,secțiunea Horticulture and Forestry - Floriculture, Ornamental Plants and LandscapeArchitecture - Cluj (România) în perioada 25-27 septembrie 2014 (lucrarea ”Qualitative treeassessment - Bucharest: Pridvorului case study”)și International Congress on Landscape
Ecology ”Understanding Mediterranean Landscapes: Human vs. Nature”, secțiunea Landscapemonitoring and assessment - Antalya (Turcia) în perioada 23-25 octombrie 2014 (lucrarea”Aviatorilor Boulevard - Qualitative Tree Assessment”). De asemenea, rezultatele au fost
prezentate în cadrul unor articoleștiințifice acceptate spre publicare în Bulletin of University ofAgricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca. Horticulture (pentru articolul
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 172/294
Elabor
”QualitEcolog proces prezenta acestun prof
6.2 E
6.2.1 P
vegetațieste aToate e
Fig. 6.1studiat ( Fig. 6.1site (afte
area unei
ative tree a - JME (pe
Deoarece,aferent apliării în întrei capitol. Îl vegetal
EMPLI
incipii de
În cadrul stei a fost g plasat eleementele f
Numerotardupă Culescu,
– SubareasCulescu, et
etode de
ssessmentntru articolin motivecării grileigime a tut acest senult mai var
ICARE
ealizare a
udiului sitenerat unentul vegc parte di
ea subzonel et al., 2015b
numberingl., 2015b)
naliz ă a c
- Bucharesul Aviatorilvidente, rede analiză ror elemen, a fost selat.
APLIC
nota țiilor
lui aferentod dedica
tal, precu aceeași zo
r în cadrul)
ithin the s
lit ății spa
: Pridvorulor Boulevaspectivelecare a conelor unuiactat situl a
RII G
și rela țion
Strazii Pri fiec ărui
și număr ă denumit
sitului Fig.
sub
udied Fig.Cul
iilor verzi
ui case sturd - Qualitucr ări nu adus la obțidintre studferent Straz
ILEI DE
rea cu tab
vorului nr.rbore . Acl de ordin
ă în contin
6.2 – Nuone (după C
6.2 – Treescu, et al., 20
urbane
dy”) și Joutive Treeu putut incerea rezulile de cazii Pridvoru
ANALI
elul supor
28 din Busta indică
e al acestuare Zona 1
erotarea arlescu, et al.,
numbering15b)
rnal of Messessmentude în detaatelor s-an secțiuneui nr. 28 c
Ă
(Anexa V
urești, penzona și suia în cadr .
borilor în2015b)
within a su
diterranea.liu întreguluat decizia următoarere prezintă
)
tru cartareazona unde
l subzonei.
adrul unei
area (after
141
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 173/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
142
Acesta este subîmpăr țită în trei subzone (denumiteA, B și C) generate de prezențasuprafețelor pietonale. Plasarea acestora se face începând din nord-vest în sensul acelor deceasornic (vezi Fig. 6.1). Numerotarea exemplarelor de arbori în cadrul unei subzone s-arealizat de la stânga la dreaptași de sus în jos (vezi Fig. 6.2) utilizând notații cu trei cifre (detipul 000). Astfel, de exemplu arborele care a primit codul 1B-048 este amplasat în Zona 1, cătreest - respectiv în subzona B - către latura sudică a terenului.
Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [1].
Pentru relaționarea cu datele topografice din teren, fiecărui cod generat în cadrureleveului i-a fost asociat numărul topografic aferent conform planului topografic. Astfel,arborele cu codul 1B-048 are cași corespondent topografic numărul 46, cu coordonatele [x]
589272.588, [y] 323291.348și [z] aprox. 67.00 (aceasta este considerată cota generală aterenului în cadrul prezentului studiu). În cazul arborilor identificați pe teren, dar care nu apar în planul topografic s-a procedat la măsurarea amplasări acestora cu ajutorul unui telemetru prinmetoda triangulației. Pentru această procedur ă au fost luați ca repere arbori cuprinși în planultopografic. Notarea arborilor f ăr ă coordonate topografice precise a fost f ăcută prin adăugareaunei litere (de regulă B sau C) după codul aferent unui arbore măsurat topometric amplasat învecinătate (care constituie în fapt unul dintre punctele de triangulație). Acesta este de exemplu
cazul arborelui cu codul 1B-005 care a primit codul topografic 130B. Având în vedere erorilecaracteristice măsur ătorilor executate cu telemetrul, în cazul acestor arbori coordonatele [x]și [y]sunt aproximative.
Numărul topografic este cuprins în coloana [2] a Anexei VI, iar coordonatele topografice sunt
precizate în coloana [3] a aceleia și anexe.
Pentru fiecare exemplar s-a procedat laidentificarea speciei pornind de lacaracterele
observabile în teren. Pentru fiecare specie a fost utilizată denumirea științifică a acesteia (înlimba latină). Pentru o lectur ă facilă a datelor cu privire la efectivului vegetal, a fost adăugată șio denumire populară uzuală așa cum este ea menționată în căr țile de specialitate. Aceasta estedesigur orientativă, neavând un caracter general (cum este cazul denumiriiștiințifice), pentru ospecie putând exista mai multe denumiri populare curente.
Având în vedere faptul că releveul a fost realizat în perioada de repaus vegetativ(februarie 2014) când o serie de caractere - precum felul frunzelor, tipul de înflorire, genul defructificare - nu sunt vizibile în cazul în care specia nu a putut fi identificată cu precizie după denumireaștiințifică a fost introdus între paranteze rotunde simbolul ”?” (vezi spre exemplucazul arborelui cu codul 1B-008 în cadrul Anexei VI). În câteva situații - tot din cauza numărului
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 174/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
143
redus de caractere de identificare - a fost utilizată denumirea familieiși nu a speciei urmată între paranteze rotunde de simbolul ”?” (vezi spre exemplu cazul arborelui cu codul 1B-023 în cadrulAnexei VI).
Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [5].
Corespondența dintre celelalte criterii de analiză, datele culese din terenși tabelul suport(Anexa V) este următoarea:Vârsta estimată Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [6].
Înălțimea maximă Aceast ă informa ț ie este curpins ă în Anexa V / coloana [7].
Caracteristici fizice
Înălțimea arborelui Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [8].
Diametrul trunchiului Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [9].
Circumferința trunchiului Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [10].
Înălțimea trunchiului Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [11].
Înălțimea coroanei Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [12].
Diametrul coroanei Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [13]. Dimensiune arbore Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [14].
Deviația axului Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [15].Orientare deviație Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [16].
StareStabilitate Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [17].
Ancoraje Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [18].
Tutori Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [19].
Stare generală Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [20].Gradul de deteriorare Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [21].
Speranța de viață utilă Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [22].
Valoare
Importanța în amenajare Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [23].
Prezența altor arbori Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [24].
Relația cu împrejurimile Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [25].
Valoarea estetică Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [26].
Valoarea istorică Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [27].
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 175/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
144
Valoarea horticolă Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [28].
Valoarea ecologică Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [29].
SCOR PLANTĂ Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [30].
Elemente descriptiveObservații Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [31].
Intervenții necesare / Recomandări Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [32].
6.2.2 Aplicarea grilei de analiză: considerații generaleși interpretarea datelor
Anexa V - coloana [1] __________În total, pe situl studiat au fost identificați 105 arbori. Terenul care face obiectul acestui
studiu a fost împăr țit în trei subzone, respectiv Subzona 1A, Subzona 1Bși Subzona 1C. Fiecarearbore a primit un cod aferent prezentului releveu, după cum urmează:
Subzona 1A coduri cuprinse în intervalul 1A-001și 1A-020;Subzona 1B coduri cuprinse în intervalul 1B-001și 1B-077;Subzona 1C coduri cuprinse în intervalul 1C-001și 1C-008.
Anexa V - coloana [2] __________
Fiecărui arbore i-a fost alocat codul topografic corespunzător, conform planului topo.În cazul arborilor observați în teren care nu se regăsesc pe planul topografic s-a procedat laadăugarea unui nou cod pe baza măsur ătorilor realizate în teren de echipa de studiu. Acestaeste cazul a13 (treisprezece) arbori, respectiv: 1B-005, 1B-007, 1B-008, 1B-024, 1B-033, 1B-035, 1B-038, 1B-044, 1B-050, 1B-060, 1B-066, 1B-067, 1B-075. Este de menționat faptul că arborele aferent codului topografic 50 nu a fost regăsit în teren, această numerotare
constituind probabil o greșeală sau referindu-se la un element care nu mai era prezent la dataefectuării releveului vegetației (februarie 2014).
Anexa V - coloana [3] __________
Coordonatele topografice au fost preluate din planul topografic. În cazul exemplarelorcare nu se regăsesc pe acest plan au fost realizate măsur ători cu ajutorul unui telemetru(triangulație), însă în eventualitatea unor intervenții viitoare trebuieținut cont de faptul că aceste
coordonate (xși y) sunt aproximative. Cota de nivel generală (z) a fost considerată cea de 67.00metri.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 176/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
145
Anexa V - coloana [4] __________
Fiecare arbore a fost documentat fotografic pentru a stabili f ăr ă echivoc aspectul săugeneral și problemele identificate așa cum sunt ele descriese în Anexa V. Imaginile au foststocate în 105 foldere, câte unul pentru fiecare exemplar înformat soft-copy. În cadrul Anexei
VI sunt specificate codurile imaginilor pentru fiecare exemplar.
Anexa V - coloana [5] __________
În terenul studiatau fost identificate următoarele specii:Arbori rășinoși
Pinus nigra (pin negru) 2 exemplare Pinus sylvestris (pin silvestru) 5 exemplare
Arbori foioși Acer saccharinum (ar ț ar american argintiu) 6 exemplareCarpinus betulus (carpen) 4 exemplareCatalpa bignonioides (catalp ă ) 1 exemplar
Fraxinus excelsior (frasin) 41 exemplareQuercus robur (stejar) 3 exemplareQuercus rubra (stejar ro șu) 11 exemplare
Rhus typhina (o ț etar ro șu) 2 exemplareTilia platyphyllos (tei cu frunza mare) 19 de exemplare
La acestea se mai adaugă 10 (zece) exemplare în cazul cărora specia nu a putut fiidentificată cu precizie din cauza numărului redus al caracterelor de determinare disponibile(releveu realizat în perioada de repaus vegetativ) precumși 1 (unu) arbore uscat (cod 1B-005).Pentru codurile 1B-004, 1B-006, 1B-023, 1B-026, 1B-030, 1B-049și 1B-050 exemplarele aufost încadrate în Familia Rosaceae , iar exemplarele aferente codurilor 1B-008, 1B-043și 1C-002au fost considerate ca f ăcând parte dinGenul Tilia . Specia incomplet definită a acestor arbori afost marcată prin așezarea simbolului ”?” între paranteze rotunde după denumireaștiințifică.
Aceste informa ț ii se reg ă sesc în Plan șa 6.1 - Specii identificate (la finalul capitolului).
Anexa V - coloana [6] __________
Cu excepția unui exemplar de Rhus typhina (o ț etar ro șu) - cod 1A-004 - ajuns la
maturitate,vegetația arborescentă prezentă pe acest sit este alcătuită din exemplare tinere,aflate în plină dezvoltare, f ăr ă a fi ajuns însă la dimensiunile caracteristice speciei din care fac
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 177/294
Elabor
parte. Îaceastadin tere
Văcăreș
sud și bazeazăal vegeînălțimi
Fig. 6.3parte di Fig. 6.3originalimagini:
exempl
inițială.
area unei
n cazul fietrebuie să n și a evideCaracteristici
Pe sit se reti. Acesteaele două g pe analizatației dinle și circu
– Exemplaramenajare
– Fraxinussetting - codMihai Culesc
Alături deare de Fr
Acest fapt
etode de
cărei speci atingă lanția aspect fizice - Anex
arcă o ser sunt reprezrupuri dispea dimensiona adiacferințele tr
de Fraxinusini țial ă - co
excelsior sp 1C-004/ images: M
aceste ex xinus exc
este demo
naliz ă a c
i a fost maturitate pl general a V - coloane
e de exem
ntate de ar use la nor unilor măsntă, aferennchiurilor
excelsior ca 1C-004
cimen part
ihai Culescu
mplare plelsior (frasstrat de st
lit ății spa
nționată (entru a ușul vegetațieie [8] > [16]
lare care
orii care c și sud farate în ter tă parculuixemplarel
e face Figspo
of the Figspe
antate,s-a
in), generarea precar
iilor verzi
n coloana [
ra compara. __________
ac parte d
mpun celeă de platfon și compa propriu-zir care prov
. 6.4 – Exentan - cod 1
. 6.4 – Sponcimen - cod
dezvolt
te de arbo și dimensi
urbane
7]) și înălțrea acestui
n amenaj
patru aliniarma de derarea acests. În acestn din aceea
plar de Fr-021
taneously grB-021
t în mod
i care facunile redus
imea maxicriteriu cu
rea ini ial
mente ampozitare. Ora cu aspesens, se
și specie.
axinus excel
own Fraxin
spontan
parte dine ale arbor
ă pe careconstatările
a Parculuilasate nord-servația setul generalot observa
sior ap ărut
s excelsior
ai mult
amenajarealor care n
146
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 178/294
Elabor
respecthaotică,ele nu s
Fig. 6.5influen ț(după Cu
Fig. 6.5growth cguidanc
area unei
standarde neprincipiunt rezultat
Devia ția ax concuren țelescu, et al., 2
Axis deviataused by the (after Cules
etode de
le de pepială, a acesul unei inte
ului (indicat din masiv;015b)
on (indicate competitionu, et al., 201
naliz ă a c
ier ă aleor exemplnții de ame
aici de s ăgcoroanele a
here by theinstalled wit b)
lit ății spa
aterialuluire foarte tinajare, fiin
at ă ata șat ă tborilor sun
arrow attachin the plan
iilor verzi
săditor (vnere cond apărute s
runchiului)reprezenta
ed to the tration; the cr
urbane
zi Fig. 6.ce, de aseontan.
rat ă direc ție orientativ
nk) shows towns are pre
și 6.4).enea, la c
de cre ștere în cadrul ac
e directionsented in thi
mplasareaoncluzia că
a plantei subestei schem
f plant’ss scheme for
147
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 179/294
Elabor
observaexisten
exempl≤ 450) lFig. 6.6
Fig. 6.6mic ă - 1 Fig. 6.6deviatioimagini:
cre șter
intervedrept),adiacen
a tere
fiecare(cerc).acestei
area unei
Concuren țtă, aceastai (vezi Fi
are având oa mare (45, 6.7și 6.8)
Arbore cu-018
Tree with s - 1B-018
Mihai Culesc
La marea
e (înclinar
it după mtunci când
t.Proiec ția l
ului , respexemplar lDesigur, zestimări.
ceste info
etode de
a pentru
generând. 6.5). Ast deviație a< X) (vezi.
evia ție de a
all axis
/ images: M
majoritat
) a coroa
mentul plaramurile a
sol a cor
ctiv aproxuându-se înele de s
ma ț ii se re
naliz ă a c
lumin ă ineplas ări a
fel, doar 5runchiuluiPlanșa 6.2
Fig. 6.7ax medi
Fig. 6.7deviatio
ihai Culescu
a plante
ei. Axul dr ntării (cân început s
anelor ac
imativ 185 consider
prapunere
ă sesc în P
lit ății spa
stalată înte axului d
0 de arbor care variaz- Devia ț ia
Arbore cu- 1B-064
Tree with- 1B-064
lor , se poept și coro, conformcrească, i
per ă ceva
0 mp (54re o supraau fost lu
lan șa 6.3 -
iilor verzi
e arboriie cre ștere prezintă
ă de lamic
axului de c
evia ție de
edium axis
te constatna înclinatstandardeltrând în co
mai mult
%). Aceasfață gener te în cons
Diametrul
urbane
din masiva peste ju
n trunchi(00 < X≤
re ștere de
Fig. 6.8ax mare -
Fig. 6.8deviation
, de asem, indică far uzuale, tmpetiție cu
e jum ătat
tă estimar tă de diaiderare o
coroanei (l
poate fiătate din
drept, rest200) și me
a finalul c
Arbore cu1B-067
– Tree wit- 1B-067
nea, și otul că mounchiul ar cornoanel
din supr
este relatetrul estiingur ă dat
a finalul ca
oarte ușotre arbori
l de 55 deie (200 < pitoluluiși
devia ție de
h big axis
evia ție d
ificările aorelui este dezvoltate
fa ța total
ivă, pentr at în tere
ă în cadrul
itolului).
148
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 180/294
Elabor
unui ar Fig. 6.
Astfel,Mareamare, a
Fig. 6.9
Fig. 6.9
Peri
feed
area unei
Stare - Anexa
Având înore este c), este evi
un alt motiajoritate a
cesta fiind
Suprafa ța
Feeding ar
Tree =
rip line =
c
phery of
ing zone
=
r
d
etode de
V - coloanel
edere faptnsiderată ent faptul
v de concu arborilorn simpto
e hr ănire oc
a occupied b
arbore (spec
linie de pic
ncentreaz ă a
periferia s
dacinile fine
r ăd ăcini se
naliz ă a c
[17] > [22]
l că, în ge fi cu pânăcă și la n
rență întrerezintă ra caracterist
pat ă de r ăd
y the roots o
ifica ț ia se re
rare (speci
a provenit ă
prafe ței de
ale arborelui
onsider ă a fi
lit ății spa
__________
neral, supr la 1,50 mvelul r ăd
arbori în curi uscatec în preze
ăcinile unui
f a tree (ima
r ă la amplas
ica ț ia se refe
din precipita ț
hr ănire (sp
cu ajutorul
mai mare cu
iilor verzi
fața ocupatri mai macinilor s-a
drul situluîn coroanăța acestei c
rbore (sursa
e source: Litt
area trunchiu
r ă la margin
ii)
cifica ț ia se
ărora acesta
1,50 metri fa
urbane
tă de sistere decât di instalat o
i studiat îlîntr-un pr
arențe.
imaginii: Lit
lewood, 1988
lui arborelui)
ea coroanei,
efer ă la zon
se hr ăne ște;
ă de diametr
ul de înr ăametrul co stare de
constituiecent mai
lewood, 198
)
respectiv zo
a în care su
obi șnuit supr
l propriu-zis
dăcinare aloanei (veziompeti ție.
pa din sol.ic sau mai
)
a în care se
nt amplasate
fa ț a ocupat ăal coroanei)
149
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 181/294
Elabor
analiza
exempl
având o(1B-00neviabi
stare reun exe
Planșa
Fig. 6.1
Fig. 6.1
13 exe
numărreferininadecv
32 În cad
ruperii atermenuldin dome
area unei
În ceea cete sunt bin
Arborii n
arele au deDin punctsperanță d) rezultă cli pe term
onabilă șiplar nu a
.4 -Starea
0 – Starea v
0 – Vegetati
Procentul d plare prez
de 58 deu-se în geat realizate
rul prezentei
estora sau r NU are aici îniul silvicult
etode de
privește st
e fixate în
prezint ă
ăș it faza de vedere ale viață util 43 % (ap
n mediu s
umai 21putut fi c
vegeta ț iei
geta ției
n status
e degradar ntă un pro
xemplareneral la ussau ruperi
lucr ări terme
zultate pe bnțelesul de prii;
naliz ă a c
bilitatea ,teren , ne-eisteme de
gestionare stării gene de 5 până oape jum
u lung . 36(22 de ex
talogat ca
de la finalu
al arborilent de debi
prezint ă cări ale cale unor ra
nul cioat ă se
za aplicăriirtea din tulpi
lit ății spa
cu excepțiaistând per
tutorare s
caracteristale, 44 de
la 15 ani.tate) din e% (38 de emplare) aavând o st
l capitolulu
r variază,litare de pe
eterior ăriroanei sauuri.
refer ă la bu
nor tăieri nenă care r ămâ
iilor verzi
arboreluicole din acu ancorar
ică noilor pexemplaredăugând lafectivul vexemplare)o stare bure deoseb
i).
e la caz laste 50%. D
într-un p la prezen
ăți de șarpa
corespunzătoe fixată de s
urbane
scat (codest punct de, acest asplantări.e află într- acest numetal este rein efectivă. Este det de bun ă
caz, între 5in totalul e
ocent maia cioatelo
te sau ramur
re în cadrull după dobor
ssss
1B-005),e vedere.ect denotâ
o situație pr și exemp
prezentat dl vegetal semarcat fa(vezi Fig. 6
și 80 %. Uectivului d
mic de 232 rezultat
i ale unui r ă
activitățilorârea arborilo
tare deficitar tare rezonabiltare bună (21tare deosebit
emplarel
d faptul că
ecar ă,larul uscate arbori
află într-otul că nici
.10 și
n număr dee arbori, u
% , acesta din tăieri
ase în urm
e întreținere; care provine
(43%)ă (36%)%)de bună (0%)
150
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 182/294
Elabor
Fig. 6.1
Fig. 6.1
40 de a
Quercu
mul ți a(vezi Fi
observaavândcoloanainteres
împrej
pozițiointeres
recunospinul
înveliș principroșu afrunziș
area unei
1 – Speran ța1 – Useful lif
Doar 14
ni , între ac s (stejari) rbori însă g. 6.11).
Valoare - AnDin cauzarea sau co importa
[23] a An/ focalizarerimile (date în vente . Privicute ale spilvestru (
l foliar per l prin textrins toamlui de toa
etode de
de via ță util
e expectancy
dintre ar
eștia numă
are formerespectiv 5
xa V - coloaonformăriitemplareață mic ă laxei VI, ca. De asem exemplucinătate),or la valo
ciilor dininus sylv
sistent de ura frunzișa și oțeta
nă (vezi Fi
naliz ă a c
ori (adic
ându-se câază alinia7 %), au o
ele [23] > [2 actualei aarborilor, tnivel de ae arată că nea, ame
rin deschiconstituindrea esteti
are fac pa stris) decn verde înclui, stejar
rul ro șu
g 6.12 pân
lit ății spa
15 exemp
iva r ăș inoș
entele dissperanță d
9] ________ enajări șiate cele 1
nsamblu.toți arboriiajarea ac
derea de vu-se într-că, au fostte exemplarativ prinhis, ar țar
l ro șu (Q
Rhus typh
la 6.16).
iilor verzi
lare) au o
i și o serieuse nord- viață utilă
_a amplasăr 5 exemplacest lucrusunt parteual ă nu f
ederi sau pn ansam
luate în crele prezenritidomul
l america
ercus rubr
na) datori
urbane
speran ță
de exemplud de-a lu poziționat
i în masivre de arbor este sublina unui masvorizeaz ă
erspectivelu amorf
onsiderarete pe sit. Î brun-roșc (Acer sac
) al căruiă portului
înt
întînt pes
e via ță uti
re apar țină
ngul situlu în interval
stâns, carei au fost ciat de infoiv ce nu ar crearea d
către zone, lipsit d
caractereletre acesteat ce contharinum)
frunziș se cspecial și
e 5și 15 ani
e 15și 40 anie 40și 100 ate 100 de ani
lă de pest
nd Genulu
i. Cei ma
ul 5-15 an
nu permitetalogate camațiile di puncte de rela ții c
interesante secven țdecorativese remarcăastează cecorativ îolorează îcoloritului
57%)
(29%)i (14 %)(0%)
151
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 183/294
Elabor
Fig. 6. sylvestFig. 6.
1) imagisource:
Fig. 6.1
Fig. 6.1
1) sursa i
acordâ6.17și
în cadr confor
area unei
2 - Ritidomis1) 2 - Pinus syl
e / image: Mww.panoram
5 - Frunzi ș d
5 - Fall Folia
maginii / ima
Celelalte sdu-li-se olanșa 6.5 -
Deoarece tl acesteidefinirii a
etode de
a Pinus
estris bark 1)
hai Culescu;io.com
e toamna la
ge for Rhus
ge source: int
pecii idenaloare est Valoarea
ate exemplnalize toa
cesteia în s
naliz ă a c
Fig. 6.13
sacchariFig. 6.13
foliage2)
2) sursa imag
hus typhina
yphina 1)
o-gardens.co
ificate petică mică, stetic ă de larele de ar e exempla
bcapitolul
lit ății spa
- Frunzi ș deum 2) - Acer sacch
inii / image s
1) Fig.
Fig.
; 2) imagine
sit nu sconform da finalul caori analizarele sunt c2.3.
iilor verzi
Acer
arinum
urce: lve-ba
.16 - Ramur
.16 - Branch
/ image: Mih
remarcă finirii aces
pitolului).e fac parteonsiderate
urbane
Fig. 6.14 -frunzi șuluFig. 6.14 -
for Quercumschule.de;
și infloresc
es and flowe
ai Culescu
prin calităeia în sub
dintr-o ama avea o
Culoarea dei de QuercusAutumn foli
s rubra3)
3) sursa imag
n țe la Rhus t
rs of Rhus ty
ți esteticeapitolul 2.
najare dealoare ist
toamn ă a rubra 3)
ge color
nii / image
yphina 2)
hina 2)
deosebite, (vezi Fig.
ată recentăric ă mic ă,
152
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 184/294
Elabor
Fig. 6.1
Fig. 6.1
subcapihortico
Quercu
și Rhus
valoar
arboriiValoar
Fig. 6.1
Fig. 6.1
area unei
7 – Valoare
7 – Aesthetic
Din puncttolului 2.3lă medie ) s robur (st typhina ( horticol ă
analizați f ăa horticol
8 – Valoare
8 – Horticult
etode de
stetic ă
value
de vedere, au fostexemplare jar),Quer
țetar roșu).considera
ând partede la final
orticol ă
ural value
naliz ă a c
al valoriiconsiderate de Pinu
us rubra ( Este de milă sau f
in specii cl capitolul
lit ății spa
horticole,esențe r
s sylvestri
tejar roșu)enționat faarte mar
o valoarei).
iilor verzi
așa cumlativ spec (pin silv Acer sacc
tul că situ
, cu excephorticolă
valoa
valoa
valoa
valoa
arbor
valoar
valoar
valoar
valoar
arbore
urbane
fost aceaale (acor stru), Pin
arinum (al nu înglo
ia speciiloică (vezi F
e estetică mi
e estetică me
e estetică co
e estetică foa
uscat (1%)
horticolă mi
horticolă me
horticolă co
horticolă fo
uscat (1%)
sta definitându-li-se s nigra (r țar americeaz ă exe
r menționaig. 6.18și
ă (77%)
die (22%)
siderabilă (0
rte mare (0%
că (75%)
die (24%)
siderabilă (0
rte mare (0%
în cadrulo valoar
in negru),n argintiu)plare cu
te anterior,lanșa 6.6 -
)
%)
)
153
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 185/294
Elabor
Fig. 6.1
Fig. 6.1
sylvestr
Quercu
avândcapitol
este decele ce parteși
criteriil
importa
horticol
area unei
9 – Valoare
9 – Ecologic
Din punctis (pin sil s robur (st valoare elui).
Scor plant ă -
În privința
gradat ă, aurmează sde alta a alPentru exee: dimensi
n ț a în ame
ă și valoar
1A-001 - 11A-003 - 1
1A-010 - 1
1A-018 - 1
Se poate re
etode de
cologic ă
l value
de vedere
estru), Til
jar) și Qu
ologică mi
Anexa V - col
punctajului
lându-se stuația alineii ce travemplarele cnea arbo
najare, pr
ea ecologic
p.p.
p.
p.
arca aici
naliz ă a c
cologic , s a platyphy
rcus rubra
că (vezi Fi
oana [30] __
acordat pl
ub standaamentuluisează situl.are compuelui, devi
zen ț a alto
ă ) au fost o
1B-009 - 11A-005 - 1
1B-018 - 1
1B-027 - 1
1B-037 - 1
1B-047 - 1
1B-058 - 1
1B-065 - 1
1B-077 - 1
aptul că p
lit ății spa
remarcă,llos (tei c (stejar roșg. 6.19și
________
ntelor, ace
dele de cde Tilia pl
n cele do ț ia axului,
arbori, v
bținute ur
p.p.
p.
p.
p.
p.
p.
p.
p.
nctajul va
iilor verzi
cu o valoa
frunza mu). Restullanșa 6.7 -
stea denotă
litate uzuatyphyllos
ă rânduri starea ge
loarea est
ătoarele p
1C-001 - 11C-003 - 1
1C-006 - 1
iaz ă în in
valoare ecvaloare ecvaloare ecvaloare ecarbore usc
urbane
re medie ,
re), Carpi
xemplarelValoarea
faptul că
le. Ca exe(tei cu fru
de alinianeral ă , sp
tică , valoa
nctaje:
p.p.
p.
ervalul 10
ologică mică ologică mediologică consiologică foartat (1%)
exemplarel nus betul
r au fost cecologic ă
egeta ția î
mplu se vza mare)
ent (luân
ran ț a de
rea istoric
14 puncte .
(60%)e (39%)derabilă (0%) mare (0%)
e de Pinus
s (carpen),talogate cae la finalul
ansambl
discuta îispus de o
în calcul
ia ță util ă , , valoarea
154
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 186/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 187/294
Elabor
Fig. 6.2
ramuri
Fig. 6.2
level
imagini /
sau de r
stăine aparițiala nivel
Fig. 6.23
Fig. 6.23imagini /
area unei
0 – Uscare la
i
0 – Dry woo
images: Mih
Pe un loc s
uperea unoO altă probcabluri elede lăstari ll trunchiul
– Cioate
– Stumpsimages: Mih
etode de
nivelul
at branch
i Culescu
cund se po
ramuri)șilemă estectrice, sâr acomi, deui sau al ra
i Culescu
naliz ă a c
Fig. 6.21
cre ștere
Fig. 6.21
ziționează
a cavit ă ilonstituită e, fire texrajoni, pre
urilor, ap
lit ății spa
– Uscare a a
– Dead gro
rezen ța ci
r (scorburie ata șare
ile, echipaența unor
ariția unor
iilor verzi
ului de
th shaft
oatelor (ge
scobituri r de trunc
ente etc.)tacuri de clante inva
urbane
Fig. 6.22 –
arborelui
Fig. 6.22 –
crown’s b
erate de tă
alizate deiuri sau r
Ca probleuperci, r ănante etc. (
Uscare a ba
r ășinos)
Problems at
se (resinous
ieri inadec
ăsări sau amuri a u
mă se maiiri graveșiezi Fig. 6.
ei
the
tree)
at realizate
imale).or corpur
remarcă șiireversibile3 – 6.30)
156
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 188/294
Elabor
Fig. 6.24
Fig. 6.24
imagini /
Fig. 6.27
ireversibFig. 6.27
injuries
imagini /
area unei
– Putregai
– Decay
images: Mih
– R ăniri gra
ile la nivelul – Severe an
t the trunk
images: Mih
etode de
i Culescu
ve și
trunchiului irreversibl
evel
i Culescu
naliz ă a c
Fig. 6.25
Fig. 6.25
Fig. 6.28
ramurilo Fig. 6.28
level
lit ății spa
– Cavitate
– Cavity
– R ăniri la
r – Injuries at
iilor verzi
ivelul
the branche
urbane
Fig. 6.26
Fig. 6.26
Fig. 6.29
coroanei Fig. 6.29
– Cavitate
– Cavity
– Ciuperci la
– Fungi at th
nivelul
e crown leve
157
l
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 189/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 190/294
Elabor
o stare
excepți pentru
pentru
apărutearbores
Fig. 6.3
Fig. 6.3
Fig. 6.3
area unei
îndep ărtar
dezvoltareatăieri de î
aspect adectăieri de f
suferit dintăieri de r
reținute.
De asemenavansat ă
arborilor permite r ă
Pe termen
permite r ă
Îndepărtarespontan n
cente, însă
1 și 6.32).
1 – Raport l
1 – Light / s
etode de
ea plantel
normală atre ținere
vat în rapormare a
auza pozițgenerare
a, se reco
e degrada
de aliniarirea masivscurt (0-3
rirea masiva arboriloru va afectva genera
min ă / umb
adow ratio -
naliz ă a c
r invadan
plantelor;a coroanei
t cu caractoroanei îonării în m coroanei
and ă sup
re (vezi Pl
ent, supriuluiși dezani) , se reculuiși dezaflați într-o într-o mo dezvolta
ă - situa ție e
current situ
lit ății spa
te - eleme
în cazul eristicile sp cazul exeasiv strânsîn cazul ex
rimarea i
nșa 6.4 -
area se tr oltarea înomandă înoltarea înstare avansur ă foarte adecvată
xistent ă
tion
iilor verzi
te care po
xemplareloeciei din camplarelorsau a altoremplarelor
ediat ă a t
tarea veget
ebuie realiune condițepărtareaune condițată de deg mare cap pentru pla
s
s
s
urbane
afecta pe
r cu o star e fac parte căror for ntervenții;debilitate,
turor exe
ației de la
ată f ăr ă pi a celorlalrborilor dei a efectivadareși aacitatea dentele rețin
prafață umb
prafață însor
prafață tot
termen sc
e generală ;
ă general
dar care se
plarelor
inalul capi
lantări îne plante.
bilitați apă
lui vegetal.xemplarel umbrirete în ame
ită (54%)
ită (46%)
lă (3426 mp)
rt și medi
bună și u
a avut de
dorește a fi
aflate într-
olului). C
ompensare
uți sponta r debilitate vegetațieiajare (vezi
159
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 191/294
Elabor
Fig. 6.3
Fig. 6.3
aliniam(prin co
VII - R
6.8 - Re
area unei
2 – Raport l
2 – Light / s
Pe termen
entele dempensare 1-4 extrageri-distanță de-înălțimea t
-circumferi-circumferi
Recomand
COMAND
Suprim ăril
comand ări
etode de
min ă / umb
adow ratio -
mediu (3
ilia platyp
:1), având(transplan plantare îrunchiului
ța coroanța trunchi
rile f ăcute
RI / INT
imediate,
suprimare
naliz ă a c
ă - dup ă apl
after the ap
-10 ani) s yllos (teirmătorul s
ări) în pepi pepinier ă de 4,00-5,0
i de 1,50-2lui de 25-3
pentru fiec
RVEN Ț II
precum și
arbori (an
lit ății spa
carea recom
lying of rec
recomancu frunză tandard calnier ă;între rând0 metri;
,00 metri;0 de centi
are exemp
ECESARE
ele pe ter
xat ă acest
iilor verzi
and ărilor pe
mmendatio
ă suprimaare) și re
itativ:
ri și între p
etri.
ar investig
.
en scurt ș
i studiu de
s
s
urbane
termen scur
s for the sho
ea exempllantarea d
ante pe râ
t se reg ă s
mediu sun
la finalul c
uprafață umb
uprafață înso
uprafață tot
t
rt term
arelor car e material
d) foarte
esc în cadr
t prezentat
apitolului).
rită (47%)
rită (53%)
lă (3426 mp
alcătuiescsăditor no
are;
ul ANEXE
e în Plan șa
)
160
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 192/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
161
6.3 CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA RECALIBRAREAGRILEI DE ANALIZĂ
Aplicarea în teren a grilei de analiză a dus la desprinderea unor concluzii care sunt prezentate în cele ce urmează împreună cu o serie de considerații menite să ducă la restructurareagrilei de analiză.
Astfel, în cadrul spațiului public urban, stabilirea f ăr ă echivoc a speciei din care arboriifac parte (după denumirea știin ț ifică) reprezintă în sine un criteriu de calitate prin raportareaacestui aspect la întregul efectiv arborescentși la capacitatea unui ansamblu vegetal de a generaambianțe distincteși interesante pe parcurul anului. Acest demers are impactși în ceea ce privește constituirea de politici locale cu privire la intervențiile viitoare, de exemplu favorizareaanumitor specii în detrimentul altora pentru crearea unui echilibruși evitarea situațiilor de criză ce pot apare în eventualitatea unor atacuri ale unor dăunători specifici care pot duce la disparițiaunui număr mare de arbori apar ținând aceleiași specii. Un exemplu în acest sens esteCeratocystis platani - o ciupercă ce generează cancerul colorat al platanului producând moarteaarborilor atacați după o perioadă de 2-5 ani de la instalare - ce se r ăspândește în prezent destul deagresiv pe continentul european (CAB International, 2015). Implementarea de programe degestionare adecvate depinde, de asemenea, de identificarea speciilor din care fac parte arborii dinmediul urban. Un argument în acest sens îl reprezintă nevoile diferite de îngrijire care depind de
specia din care provine un exemplar, în cazul tăierilor de formare aplicate de exemplu fiindfoarte important dacă acesta face parte dintr-o specie foioasă sau r ășinoasă, dacă dezvoltarea seface prin muguri alterni sau opuși etc. Stabilirea speciei este totuși un proces care necesită unanumit grad de expertiză cu privire la identificarea caracterelor specifice (tip de frunză, muguri,flori etc.)și capacitatea de poziționare a individului studiat în cadrul unui gen / familii / ordin.Astfel, această etapă ar trebui să facă fie obiectul activității unor profesioniști (silvicultori,dendrologi, horticultori, peisagiști etc.) sau să fie realizată în două faze, respectiv o sub-etapă de
stabilire de principiu a aparteneței la o specie - implementată de persoane cu o pregătire sumar ă în domeniu -și o a doua care să presupună verificarea constatării inițiale de către profesioniști.
Subîmpăr țirea efectivului vegetal pe cele patru clase devârst ă (N - pentru un arbore nou plantat; T - pentru un arbore tânăr; M - pentru un arbore matur; B - pentru un arbore bătrân) s-adovedit foarte potrivită, ușurând încadrarea elementelor vegetale studiate f ăr ă a face apel lacunoștințe aprofundate cu privire la evoluția în timp a acestora.
Pe de altă parte, criteriul referitor laînă l ț imea maxim ă pe care o poate atinge o specie,
introdus în grilă ca element de comparație cu situația constatată în teren, nu s-a dovedit utilă încontextul local în care înălțimile arborilor sunt deseori reduse drastic ca urmare a tăierilor
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 193/294
Elabor
aplicatearbore relevanconceptatunci c50 - ve
NOT Ă :raport de
Fig. 6.33
Fig. 6.33
translataceastă vegetalPridvor axuluivegetați
simplasituației
area unei
în procesudevine lipsă mai deului prezeând raporti Fig. 6.33)re exemplifi
flexibilitate
– Axioma st
– The axiom
În ceea ceată în planinformațiestudiat. A
ului, dimee creștere)ei. De ase
introducere precare a
etode de
l de gestioit de sensrabă în stat de Mal dintre în.care, un exe
/D = 120.
esului unifo
of uniform
privește di
ca atare,a oferit poșa cum sesiunile cor au oferit
enea, în
a dimensiliniamentu
naliz ă a c
are. În coi poate fitabilirea r theck (200lțimea (H)
plar tân ăr d
m și flexibil
tress, and sl
metrul co
ăra a realisibilitatea poate ob
oanelor coaza pentr
cadrul stud
unilor cor lui analizat
lit ății spa
dițiile realieliminat. Dscului pre7). Acestași diametr
stejar cu o
itatea ca per
nderness as
oanei , chiza corecțiie a realizaerva dinelate cu al formulareiului asupr
anelor s-a(vezi Fig.
iilor verzi
zării aceste asemenezentat dearată că ril arborelui
năl ț ime de 1
col (după M
hazard (afte
r dacă direferitoreo imaginetudiul dete informaa unei ipota tronsonu
putut cont.34).
urbane
r ”toaletări, înăl ț ime
flexibilitatscul de ru(D) este m
20 metri și u
ttheck, 2007) Mattheck, 2
ensiunea ea forma pmai clar ă caz realizaii (pozițioze cu privui Bulevar
ra o imag
”, criteriularborelui a arborelere a arboi mare de
n diametru d
007)
stimată înropriu-zisă
situației at pe situlare arborilire la staredului Avia
ine mult
dimensiune
poate aveai confor rilor crește0 (H / D >
1 cm are un
eren a fosa acesteia,nsambluluidin Stradaor, deviațiaa precar ă atorilor pri
ai fidelă a
162
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 194/294
Elabor
Fig. 6.34studiulu Fig. 6.34compar
area unei
– Detaliere realizat în 2
– Status of td to the one
etode de
situa ției o014 fa ță de c
he current sconducted in
naliz ă a c
servate în tel realizat ă î
tuation deta2009 on Avi
lit ății spa
ren prin si 2009 în stu
led by simpltorilor Blvd
iilor verzi
pla introdudiul Bd. Avi
y presenting. (după Cules
urbane
erea a dimtorilor (dup
the crown sicu, et al., 201
nsiunii coro
Culescu, et
ze within th5a)
nei în cazu
l., 2015a)
2014 survey
163
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 195/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
164
Criteriiledevia ț ia axului și orientarea devia ț iei s-au dovedit foarte importante în ambelecazuri studiate. Astfel, în ceea ce privește situl din Strada Pridvorului acestea au semnalatinstalarea concurenței în masiv, pe când în cazul Bulevardului Aviatorilor problemele indicate deacestea au putut fi corelate cu lucr ările de reparații realizate pe direcția nord-sud de-a lungularterei pentru diverse rețele edilitare care au dus la secționarea r ădăcinilor.
În privința gradului de deteriorare , cuantificarea procentuală (%) a avut o oarecareconotație subiectivă, simțindu-se astfel nevoia stabilirii unor intervale procentuale bine definite.În acest sens, poate fi avută în vedere pe viitor adaptarea scalei propuse de Wessolly & Erb(2014) care se refer ă cu precădere la masa foliar ă a arborelui (Fig 6.35). Aceștia propun patruclase de daune pentru încadrarea procentuală a prejudiciului constatat la acest nivel. Acestea suntstabilite astfel:
CLASĂ DE DAUNE DETALIERE
Clasa 1 - arbore ușor avariatProcentul de distrugere: 16-29 %
arborele are câteva deterior ări vizibile, careînsă nu îi afectează dezvoltarea viitoare
Clasa 2 - arbore deteriorate semnificativProcentul de daune: 30-59 %
arborele este semnificativ deteriorat, iar procesele specifice sunt încetinite, însă acesta
își poate păstra în continuare rolul o perioadă semnificativă de timp
Clasa 3 - arbore grav avariatProcentul de daune: 60-99 %
arborele este grav avariat, coroana sa suferind pierderi importante; prin intervenții de urgență se mai poate obține doar redresarea par țială aacestuia
Clasa 4 - arbore mortProcentul de daune: 100 %
arborele este mort, iar lemnul său a început să fie descompus de micoorganismeși ciuperci;exemplarul prezintă un pericol iminent
Alături de acestea mai este menționată și Clasa 0 - arbore sănătos în cazul căreia procentul de distrugere este de 0-15 %, arbore neprezentând daune importanteși fiind consideratsănătos. Este însă menționat faptul că acastă clasă este grupată adesea în evaluări împreună cuClasa 1 deoarece granițele lor sunt fluideși se pot schimba rapid.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 196/294
Elabor
Fig. 6.Erb, 20 Fig. 6.3
pregatir vegetalvariant
strânsă Definir vegetați
analizamoduluanaliză
rândulcare re
propunRomâniexemplcuantifispeciiînflorir parte. Î
incapacecologi
area unei
5 – Exempli14)
5 – Visual ill
Estimareaea și expe. Realizar ulerioar ă Clasificarelegătur ă ca criteriiloa aferentă
Criteriul re
critică a ui de cuantiîn variantaEstimareaor un înaltlizează an
realizareaa căreia săarul studiacarea și cvalențe de, prin fructn cazul va
itatea de ace, în lips
etode de
ficare vizual
stration of
speran ț ei
riența pea acestei a grilei de a elementel rezultate
r de analinui spațiu
la ț ia cu î
ei compozficare și coei recalibraalorilor e
grad de sliza. Pe ba
unui tabel- i se atașe. Astfel,dificarea îcorative: pe etc.)și calorii horti
se dezvolt posibilită
naliz ă a c
ă a claselor
oliage dama
e via ță u
are le arerecieri r ăaliză se re
or vegetalee analizeiă pentru sverde studi
prejurimil
ții vegetaledificare ată.tetice , hor
biectivitateza experie
etalon por e citerii se exemplun funcțierin frunziș pacitatea aole se pro
spontan îii realizări
lit ății spa
de deteriora
ge classes in
il ă este,la bază pâne în ace
comandă r în funcțiecomponenațiile verz
at, f ăcând r
presupun, motiv peezultatelor
ticole și e
care esteței generat
ind de la oecifice car în cazule totalitatul de toaesteia de a
pune clasi
lipsa intei unor ana
iilor verzi
e a înveli șu
rees (after
e asemenersoana calași timp snunțarea lade prezen ț ei cadrului urbane) ceferire la ti
e la rândultru care tr fie renunț
ologice alcorelat cue de aplica
listă cvasie fac referialorilor e
a elementna, prin t asigura diicarea spe
rvenției dir ize specifi
urbane
ui foliar la
essolly & Er
a, un elee realizeaz biectivă m acest crite altor arb
vegetal (are subîmologiile de
său o spe buie consirea la aces
elementelregătirea ș
ea în tere
exhaustivă re la specitetice , poalor decoraxtura fruamism ansiilor în fu
ecte a omuce domeni
rbori (după
, 2014)
ent careă analizaotiv pentruiu.ri poate fivezi subpuarte dejagrupare.
cializare cderată fie ot element
or studiatei experienț a grilei d
a speciilora propriu-zte fi avuttive specif zișului, pr amblului dncție de c
lui. În privlui ecolo
Wessolly &
epinde delementelo care într-o
realizată înctul 4.5.3e categorii
privire la detaliere ain grila de
implică laa persoanei analiză se
întâlnite îsă și nu la în vederece fiecăreiin tipul den care face pacitatea
ința valoriiei care să
165
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 197/294
Elabor
determiacestuirespectiFig. 6.3
evaluar care fafiecare
Fig. 6.3Fig. 6.3
faptul prescur exemplcioateloidentifidezvolt
area unei
ne cuantuconcept dv cantitatea6).Referitor lae s-a const parte arboansamblu v
6 – Exemple6 – Example
Un aspect ică înscrier
ări utilizat: LU pentr, LL pentării unui
ați în med
etode de
ul acesteiaar în sens de umbr ă
valoarea
tat faptulrii analizațegetal care
de umbriris of shading
mportant da constat în cazul eu prezențaru indicar set de posul urban
naliz ă a c
(care necel aportuluioferită de
storic ă a e
ă acest crit. Astfel, seintr ă în co
ferite de folirovided by
esprins dinrilor în r ementelorlemnuluia lujeriloribile probli transpun
lit ății spa
sită o speci direct perunzișul sp
ementeloreriu este st propune g ponența c
jul pentruhe foliage of
aplicarea g brica desrepetitive pscat la nivlacomi eteme ce prea acesto
iilor verzi
alizare foacare arboriecific fiecă
vegetale, prâns legatenerarea îndrului veg
iverse speciivarious spec
rilei de anariptivă Ob
entru ușuraelu coroan.). Acestt fi obser ra într-o li
urbane
te specificăi îl au înei specii (s
in punereae istoriculavans a untal al spați
(după Dobroies (after Do
iză în stud serva ț ii area stânger i, C pentr apt conduate frecv
stă de sel
) se propuraport cu pre exempl
în practicspațiului aei valori-etului verde
ie, 2010) rovie, 2010)
iile de caz îdus la ap
ii de date d semnalare
ce spre rent în cazcție. Este
e limitareatilizatorii -ificare vezi
a grilei deenajat di
alon pentr tudiat.
l constituieariția unoin teren (dea prezențeiomandareal arboriloînsă foarte
166
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 198/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
167
important să se păstreze caracterul deschis al acestei rubrici pentru a permite înscrierea unor probleme ce pot fi constatate în terenși care nu sunt cuprinse în respectiva înșiruire.
Completarea rubricii Interven ț ii necesare / Recomand ări implică, de asemenea, un gradde pregătire ridicat al persoanei care realizează studiul de teren. Aceasta poate însă fi completată ulterior fie pe baza materialului fotografic ce documentează situația constatată in situ sau, cași încazul stabilirii f ăr ă echivoc a denumiriiștiințifice, poate face obiectul unei vizite dedicate înacest sens realizată de persoane cu o pregătire adecvată în domeniu.
Este important de reținut faptul că procesul de prelevare a datelor din teren este undemers laborios. Acesta necesită, de asemenea, muncă de echipă având în vedere faptul că oserie de activități (de exemplu măsurarea circumferinței trunchiului arborilor de dimensiuni mari,estimarea înălțimii arborilor etc.) sunt mult mai ușor de realizat prin colaborarea dintre două sau
mai multe persoane. Prelevarea datelor din teren prin metode clasice (notații realizate pe hârtie)implică și alocarea unui timp considerabil pentru transpunerea datelor în format digital. La acestase adaugă și timpul necesar pentru prelucrarea materialului fotografic. Pe de altă parte trebuiesubliniat faptul că în cazul folosirii de echipamente electronice pentru prelevarea datelor prezența pe teren este condiționată de durata de timp pusă la dispoziție de bateriile sauacumulatorii utilizați de acestea. De asemenea, transmiterea informațiilor către o bază de dateonline este influențată de conexiunea la internet.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 199/294
Elabor
area unei etode de naliz ă a c lit ății spa
iilor verzi urbane
168
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 200/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
169
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 201/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 202/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
171
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 203/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 204/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
173
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 205/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane
174
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 206/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 207/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
176
CAPITOLUL VII. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI CHAPTER VII. CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS
7.1 SPAȚIILE VERZI ȘI UTILIZAREA LOR
Studiul de față, abordând în primă instanță problema spațiilor verzi urbane, s-a concentrat pe mai multe dimensiuni ale acestora. Pe de o parte a fost analizat rolul social al spațiilor verzi șimodul în care acesta este sau nu definitoriu în cadrul diferitelor viziuni ce vin din aria teoreticăsau din zona legislativă. Astfel, a fost observată o discrepanță dintre viziunea prezentă înlegislația românească, bazată pe o abordare cantitativă lipsită de valențe sociale și viziunileexprimate de legislațiile altor țări sau de regulementele urbane ale marilor capitale eur opene. Din punct de vedere teoretic ambele tipuri de abordare: cantitativă și calitativă sunt prezente,
majoritatea studiilor accentuând însă dimensiunea calitativă a spațiilor verzi. Un al doilea aspect legat de spațiile verzi este cel al dimensiunii vegetale și ecologice a
acestora unde, din nou, putem observa aceleași contraste între abordări extrem-cantitative (dacănu în spiritul legii, în modul ei de aplicare), ca în cazul local, și cele calitative, prezente mai multîn zona teoretică sau în orientările oficiale din alte țări.
În ceea ce privește ipotezele de lucru lansate la începutul cercetării, aplicațiilein situ încadrul cărora a fost analizat modul de funționare din punct de vedere social al spațiilor verzi și
rolul pe care vegetația arborescentă îl joacă în acest context, au generat o serie de concluzii.Astfel, din punct de vedere alimpactului pe care îl joacă designul și amenajarea spațiilor verziasupra utilizărilor am subliniat deja faptul că spațiile cu caracter informal atrag mai mulțiutilizatori și permit mai multe tipuri de activități. Peluzele libere, zonele cu pâlcuri de arbori,grupurile generoase sau micile păduri sunt mai adaptabile petrecerii în aer liber decât zonelesupra-amenajate cu elemente de design sau cu dotări specifice anumitor activități. În concluzie, putem afirma că diversitatea utilizărilor este determinată în mod evident de modul de amenajare
a spațiilor verzi. Pe de altă parte aceste observații nu sugerează faptul că valoarea estetică șiambientală a peisajului nu ar reprezenta o atracție pentru utilizatori, ci dimpotrivă, că aceasta joacă un rol foarte important, dar că preferințele se îndreaptă spre amenajări ce se inspiră maidegrabă din modelele estetice naturale și mai puțin spre spații cu geometrii, dar mai ales cudesemnări funcționale, rigide. Spațiile cu aspect formal, riguros atrag în schimb utilizatorii încăutare de intimitatesau de locuri de desfășurare a unor activități liniștite (citit, stat pe bancăetc). Dotările care sunt în general apreciate de vizitatorisunt cele a căror formă și design permitutilizări diverse, de exemplu treptele.
Cea de a treia ipoteză, care pleca de la premisa că există o proporționalitate între numărulde utilizări și de utilizatori pe care le poate găzdui un spațiu verde și numărul de conflicte ce pot
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 208/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
177
rezulta din aceste utilizări diverse, a fost însă infirmată în cadrul analizelor realizate în cele trei parcuri. S-a observat în general că oamenii se organizează pe grupuri de interes, că există o serie denegocieri tacite între utilizatori dintre cei mai diverși, astfel că nu au fost observate sau raportate, încadrul convorbirilor cu comunitățile locale, conflicte între utilizatorii parcurilor. Chiar și încazurile extreme, de exemplu cel al coabitării în cadrul parcului Görlitzer între comunitateacartierului și traficanții de droguri, o serie de reguli nescrise ce sunt respectate de toți utilizatoriiduc la o ambianță plăcută și non-conflictuală și, în general la un sentiment de siguranță.
În urma acestor obser vații, studiul de față propune o definiție a spațiilor verzi careînglobează această dimensiune calitativă, în spiritul Convenției Europene a Peisajului (2001).Astfel, în cadrul acestei lucrărispațiul verde este considerat a fio structură urbană
indeped entă, accesibilă publicului larg, în care predomină prezența vegetației (de regulă
arborescentă) dezvoltată natural și/sau plantată de om, prevăzută cu dotări și echipamente
care permit desfășurarea unei game largi de activități pentru petrecerea timpului liber,
recreere formală și/sau informală, odihnă, joc, sport, etc. pentru o paletă variată de utilizatori
- diferențiați atât din punct de vedere al vârstei, cât și a apartenenței sociale, genului,
intereselor, capacit ăților / dizabilităților fizice etc. (cf. Cap. IV)Dincolo de această definiție, în vederea evitării unor confuzii frecvent întâlnite în
legislația românească în special, lucrarea de față mai propune o serie de definiții ale unor termeni
încă vagi. Astfel este indicată o suită de termeni și concepte ce clarifică acest câmpepistemologic încă nedezvoltat suficient și marcat de confuzii ce provin din dimensiunea pluridisciplinară a abordărilor. Sunt propuse o serie de definiții pentru termeni caspații publice
plantate, s pații plantate atașate, structuri plantate, accesorii vegetale, spații succesionale,
vegetație forestieră urbană, acești teremeni nereprezentând o clasificare exhaustivă a tipurilorde spații urbane vegetalizate (o astfel de clasificare necesitând un studiu mult mai larg ce a fostinițiat deja în cadrul acestei lucrări, dar reclamă o serie de analize de ordin teoretic și practic
desfășurate pe o perioadă mai mare de timp realizate de către o echipă interdisciplinară). De asemenea, în cadrul studiului de față am inițiat o serie de dezvoltări metodologice
privind o lectură morfologică a vegetației urbane, inspirată din morfologia urbană (analizalimitelor, clasificări dihotomice de tipul: spațiul construit și spațiul liber / spațiu deschis;suprafață permeabilă, suprafață semi-permeabilă și suprafață impermeabilă; natural / antropic; plantat / vegetal etc.),cea mai mare parte a acestor elemente nemaifiind însă prezentate în cadrullucrării datorităatât lipsei unei consistențe suficientecât și a lipsei de spațiu, cercetările în acestsens urmând a fi continuate. Totuși, această abordare morfologică a vegetației urbane se reflectădeja în cadrul unor aplicațiiin situ prezentate în cadrul lucrării de față ce analizează modul de
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 209/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 210/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
179
7.2 ANALIZA VEGETAȚIEI ARBORESCENTE
În continuarea acestor studii și rezultate cu dimensiune preponderent teoretică, lucrarea a propus o metodologie de analiză a spațiilor verzi și a vegetației urbane ce nu urmărește rescriereaunor biblioteci deja clasice, ci își propune doar să ofere o alternativă viabilă în contextul local,viabilitatea ei fiind în mod direct legată de simplitatea metodelor (din punct de vederetehnologic) și, în consecință, de o adaptare a lor la un proces participativ(Driskell, 2002) ce pareesențial în vederea unei schimbări de paradigmă în abordarea oficială.
Astfel, metodologia de analiză a vegetației urbanearborescente (cercetările fiindrestrânse pentru moment doar la acest palier) este sintetizată într -o grilă aparent complexă cesubîmparte în bucăți mai ”digerabile” zonele de analiză. În concluzie, lucrarea de față propune un mod de a analiza arborii pornind de la elementele cu care lumea interacționează cel mai des,
incluzând o serie de elemente ce provin din modul de utilizare a spațiului. Această abordaremetodologică a confirmat și ipoteza de lucru conform căreia putem stabili o metodologie deanaliză a vegetațieiarborescenteurbane, bazată pe metode și instrumente simple, care să permităo abordare participativă a cadastrului verde urban. Chiar dacă această metodologie este încă unaîn formă de eboșă, primele rezultate obținute în cadrul acestui studiu ne îndreptățesc să credemcă se poate realiza un astfel de instrument de analiză acceesibil și inteligibil pentru toată lumea.
Trebuie subliniat faptul că, înurmaunei cercetări derulate de-a lungul a doar doi ani de
zile, perioadă impusă de rațiuni administrative, această grilă reprezintă doar un rezultat parțial șinu poate fi recomandată pentru moment spre o utilizare directă. În acest sens o serie de verificăriîn teren, de evaluări ale rezultatelor și de rafinări ce decurg din acestea sunt în mod evidentnecesare. Consider că forma actuală poate fi relativ ușor utilizată de către persoane cu o minimă pregătire în domeniu, fapt deja util în contextul local actual, dar că o adaptare suplimetară aacestei grile este încă necesară pentru a o transforma într-un instrument de uz larg. Îmi permit săinsist asupra acestor aspecte în perspectiva unei nerăbdări a societății civile, nerăbdare de înțeles,
dar care poate duce la rezulatate negative în cazul neînțelegerii unui proces de cercetare ce sedemonstrează deseori a fi fastidios și dificil.
În ceea ce privește lectura spațială ce a fost făcută în cadrul aplicațiilorin situ, s-aconfirmat faptul că modul de amenajare peisageră și mai ales structurarea vegetației permite șiajută stabilirea de decupaje coerente în vederea elaborării unor programe de gestionare șimanagement al vegetației arboricole adaptate pe tiplogii de compunere spațială a acesteia,indiferent de specii. Pe de altă parte s-a putut observa că decupajele stabilite pe baza compoziției
vegetale și cele stabilite pe baza tipurilor de utilizări coincid în cea mai mare parte, fapt ce
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 211/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
180
confirmă necesitatea unei metodologii de analiză morfologică a spațiilor verzi, dată fiindevidenta utilitate a acesteia.
7.3 GESTIONAREA SPAȚIILOR VERZI ȘI DIMENSIUNEAPARTICIPATIVĂ
Un alt aspect ce se desprinde din cadrul acestei lucrări este legat de modul de gestionare aspațiilor verzi în general și a vegetației arboricole în special. Astfel, reiese în mod evident dincadrul analizelor realizate pe sit, că un spațiu verde ce se bucură de succes din punct de vederesocial (scopul principal al acestei categorii de spații, așa cum sunt ele definite în cadrul lucrării)necesită elaborarea unor planuri de gestionare mult mai detaliate pe termen scurt și mediu.
Din punct de vedere al ipotezelor de lucru ce au fost formulate la începutul cercetărilor se poate afirma că, în conformitate cu una dintre premisele inițiale, cu cât utilizarea spațiului verdeeste mai mare cu atât impactul asupra vegetației este mai puternic și, în consecință, impunenecesitatea unor planuri de gestionare și management mult mai detaliate pe termen scurt șimediu, planuri ce trebuie să răspundă presiunilor ce provin din aceste utilizări diverse.
În acest sens doresc să subliniez că pentru o bună gestionare a vegetației arboricole dincadrul spațiilor verzi nu trebuie impuse reguli de utilizare a acestora ci, dimpotrivă, trebuie
adaptată gestionarea la modurile de utilizare. Nu trebuie amendați oamenii care își instaleazăleagăne în arbori ci trebuie realizate manșoane de protecție a ramurilor acestora și trebuieinformați oamenii asupra efectelor pe care gesturile lor le au asupra vegetației. Iar acesta nu esteun comentariu cu iz utopic. În acest sens pot menționa rolul pe care asociațiaFreunde desMauerparks o are în gestionarea parcului, un exemplu fiind modul în care au intervenit, prinacțiuni de informare ce au determinat jucătorii de petanque să protejeze trunchiurile de arboridinzona de joc împotriva loviturilor. Astfel,în prezent jucătorii îmbracă pe parcursul partidelortrunchiurile arborilorîn pături pentru a evita rănirea acestora. Deși exemplul poate părea rizibil,analizarea modului în care societatea civilă din Germania se implică în amenajarea, gestionareași managementul spațiilor verzi demostrează că astfel de intervenții reprezintă mai mult decâtsimple povești de succes, generând atitudini civice cvasi-unanime. Nici permanenta viziuneconform căreia ceea ce este posibil „la nemți” nu se poate „la noi” nu (mai) este una realistă.
Astfel, o lungă serie de acțiuni cetățenești privind protejarea spațiilor verzi poate fimenționată la nivel local de la Grupul de inițiativă locală Floreasca, la Prietenii Parcului IOR(https://www.facebook.com/PrieteniiParculuiIor?fref=ts).O astfel de inițiativă este Declarația
pentru articolul 35: Distrugerea parcurilor -temă locală, problemă națională generată de 45 de
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 212/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
181
asociații și grupuri deinițiativă civică34 ce își propun să atragă atenția asupra acțiunilor și/sauintențiilor de distrugere, degradare sau diminuare a unor spații verzi urbane ale primăriilor dinArad, București, Iaşi, Târgu Mureș, Cluj şi Timişoara (vezi Anexa VII). Pornind de la articolul35 din Constituția României35, semnatarii doresc să aducă în atenția instituțiilor centrale alestatului (Guvernul, Parlamentul, Președinția României) și a organismelor europene (ComisiaEuropeană, Parlamentul European), a mass-mediei naționale și organizațiilor internaționale de protecție a mediului faptul că, deși problemele se manifestă în „focare locale”, fenomenulsemnalat a căpătat deja o „întindere națională și reclamă intervenții corectoare la cel mai înaltnivel”. Demersul este realizat atât de asociații și grupuri de inițiativă de la nivel local, din orașeleamintite anterior, cât și de organizații importante din domeniu care activează la nivel național precum Fundația Eco-Civica, WWF Danube Carpathian Programme Romania sau Asociația
Peisagiștilor din România. Această energie emergentă poate să constituie o bază solidă de pornire pentru generarea
unui real inventar al spațiilor verzi și al elementelor vegetale, integrate de acestea pe baza unui proces participativ cu valențe naționale. Această resursă importantă trebuie să dispună însă încontinuare de ghidajul mediului academic și a celui profesional asociate acestui domeniu.Preocuparea pentru găsirea de soluții pentru simplificarea procesului de strângere de date și acelui de analiză constituie o direcție ce trebuie urmată în continuare.
7.4 CONTINU AREA CERCETĂRILOR
La nivel personal, dorința de a continua demersurile începute în cadrul acestei cercetări adus, între altele, la implicarea mea recentă în procesul de elaborare a unei aplicații pentruechipamente mobile sub platformă Android dedicată recunoașteriiin situ a plantelor lemnoase pentru profesioniștii și studenții din domeniul peisagistic, dar și pentru orice alte persoaneinteresate de acest tip de vegetație. Aplicația- denumităroArbori - reprezintă primul demers făcut pentru a crea un astfel de instrument în contextul românesc și se concentrează doar asupraspeciilor prezente pe acest teritoriu, încorporând în prezent aproximativ 400 de specii, cultivaruri
34 Grupurile de inițiativă civică constituie ansambluri de persoane care fac parte dintr -o comunitate reunite datorită unuiinteres sau a unor preocupări locale; spre deosebire de organizațiile non-guvernamentale, aceste grupuri acționează fără personalitate jurifică (procesul de obținere și administrare a acestui statut fiind în România unul foarte laborios șicomplex); coagularea tot mai frecventă a acestor colectivități în jurul aspectelor negative referitoare la spațiul verde șivegetația din mediul urban dovedește o dată în plus natura stringentă a acestor probleme; 35
Articolul 35 din Constituția României stipulează faptul că”Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la unmediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic”, asigurând în același timp ”cadrul legislativ pentruexercitarea acestui drept”(sublinierile mele);
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 213/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 214/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 215/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
184
ANEXE
Anexa I - Relaționarea conceptelor conform prevederilor Legii 24/2007
Appendix I - Concepts mapping in accordance with Law 24/2007
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 216/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
185
Anexa II - Fișă individuală de inventariere a parcului Appendix II - Individual Park Inventory Form
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 217/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
186
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 218/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
187
Anexa III - Prezentare comparativă a unor programe pentru inventarierea arborilor dinmediul urban
Appendix III - Comparative presentation of some softwares for urban trees inventorying in
urban environement
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 219/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
188
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 220/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
189
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 221/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
190
Anexa IV - Norma tehnică pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi dinintravilanul localităţilor din 17.05.2010- Fișa spațiului verde Appendix IV - Technical norms for the development of the green spaces Registry within
localities limits from 17.05.2010 - Green space form
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 222/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
191
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 223/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
192
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 224/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
193
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 225/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
194
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 226/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
195
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 227/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
196
Anexa V - Grila de evaluare a vegetației arborescente: rezultate aferente studiului realizatpe situl Strada Pridvorului
Appendix V - Trees assessment chart: results of the study conducted on Pridvorului Street
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 228/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
197
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 229/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
198
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 230/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
199
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 231/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
200
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 232/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
201
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 233/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
202
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 234/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
203
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 235/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
204
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 236/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
205
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 237/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
206
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 238/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 239/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
208
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 240/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
209
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 241/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
210
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 242/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 243/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
212
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 244/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
213
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 245/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
214
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 246/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
215
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 247/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
216
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 248/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
217
Anexa VI - Recomandări / Intervenții necesare pentru situl Strada Pridvorului
Appendix VI - Recommendations / Required iterventions required for Pridvorului Street
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 249/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
218
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 250/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
219
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 251/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 252/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
221
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 253/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
222
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 254/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
223
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 255/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
224
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 256/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 257/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
226
Anexa VII - Declarația pentru articolul 35: Distrugerea parcurilor- temă locală, problemănațională
Appendix VII - The Declaration for Article 35: Parks ’s destruction - local topic, national issue
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 258/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
227
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 259/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 260/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
229
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 261/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
230
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 262/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
231
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 263/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
232
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 264/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
233
Anexa VIII - Prezentare schematică a modului de funcționare a aplicațieiroArbori
Appendix VIII - Schematic illustration of roArbori application’s operation mode
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 265/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
234
BIBLIOGRAFIE / BIBLIOGRAPHY
CĂRȚI1. Balder, H., Ehlentacht, K. & Mahler E., 1997.Strassenbäume: Planen, Pflanzen, Pflegen am
Beispiel Berlin. Berlin: Patzer Verlag.2. Balder, H., Reuter, A. & Semmler, R., 2003. Handbuch zur Baum Kontrolle: Blatt-, Kronen,
Stammprobleme. Berlin: Patzer Verlag.3. Bärtels, A., 1991.Gartengehölze: Bäume und Sträucher für mitteleuropäische und
mediterrane Gärten. Stuttgart: Verlag Eugen Ulmer.4. Bavoux, J.-J. 1998. Introduction à l’analyse spatiale . Paris: Ed. Armand Colin (dir.).5. Bănică, S., Benea, I. & Herișanu, G., 2008.Sisteme informaționale geografice și prelucrarea
datelor geografice. București: Editura Fundației ”România de Maine”. 6. Beatley, T., 2000.Green Urbanism: Learning from European Cities. Washington: Island
Press.7. Borza, D., Eperieș, M., Ciupa, V. & Oarcea, Z., 2001.Cadastrul Verde al Municipiului
Timișoara . Timișoara: Editura Brumar. 8. Bourgery, C. & Castaner, D., 1988. Les plantation d’alignement: Les long des Routes,
chemins, canaux, alles. Paris: Institut pour le Developpement Forester.
9. Bradshaw, A., Hunt, B. & Walmsley, T., 1995.Trees in Urban Landscape. Principles and
Practice. London.: E & FN Spon.10. Calsat, H.-J., 1993. Dictionnaire Multilingue de l'Aménagement de l'Espace: français -
anglais - allemand - espagnol.Paris: Conseil International de la Langue Française.11. Christensen, A. J., 2005. Dictionary of Landscape Architecture and Construction. New York:
McGraw-Hill.12. Ciupa, V., 2003. Arbori în peisajul timișorean . Timișoara: Artpress.
13. Ciupa, V., Radoslav, R., Oarcea, C. & Oarcea Z., 2005.Timișoara verde: Sistemul de spații
verzi al Timișoarei . Timișoara: Editura Marineasa. 14. Clinovschi, F., 2005. Dendrologie. Suceava: Editura Universității Suceava. 15. Côté, M., 2000. Dictionnaire de la foresterie - Dictionary of Forestry.2nd ed. Québec:
Presses de l'Université Laval, Ordre des ingénieurs forestiers du Québec.16. Craik, N., 2008.The International Law of Environmental Impact Assessment. Process,
Substance and Integration.Cambridge - Cambridge University Press.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 266/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
235
17. Crăciun, C., 2010.Culegere de documente legislative în domeniul Peisajului Natural,
Antropic și Cultural în Amenajarea Teritoriului și în Urbanism . București: EdituraUniversitară ”Ion Mincu”.
18. Deschamps, C. & Dayadé, A., 1992. L'Aménagement des Espaces Verts: Conception
technique etréalisation, Dossier d'etudes et de traveaux, Modalités administratives. Paris: LeMoniteur.
19. Dewberry, S. O. & Matusik, J. S., 1996. Land Development Handbook: Planning,
Engineering, and Surveying. New York: McGraw-Hill.20. Dumitraș, A., Zaharia, D., Singureanu, V. & Sabo, G., 2008. Principii Generale de
Proiectare și Amenajare a Spațiilor Verzi . Cluj-Napoca: Editura AcademicPres.21. Evert, K.-J., 2010. Encyclopedic Dictionary of Landscape an Urban Planning. Multilingual
Reference Book in English, Spanish, French, and German Compiled by the IFLA Committee"Translation of Technical Terms" . Berlin: Springer-Verlag Berlin Heidelberg.
22. Fleming, J., Honor, H. & Pevsner, N., 1988.The Penguin dictionary of Architecture and
Landscape Architecture. Londra: Penguin Group.23. Forman, R. T. T., 1995. Land Mosaics. The ecology of landscapes and regions. Cambridge:
Cambridge University Press.24. Gehl, J., 2010.Cities for People. Washington, Covelo, London: Island Press.
25. Gehl, J., 2011.Viața între clădiri . București: Igloo Media. 26. Gehl, J. & Svarre, B., 2015.Cum se studiază viața urbană . București: Igloo Media. 27. Gillig, C.-M.; Bourgery, C. & Amann, N., 2008. L’arbre en milieu urbain. Conception et
réalisation de plantations. Gollion: Infolio éditions.28. Gauthiez, B., 2003. Espace urbain: vocabulaire et morphologie. Edition du patrimoine.
Paris: Centre de monuments nationaux / Monum.29. Godeanu, S. P., 2013. Ecologie aplicată . București: Editura Academiei Române.
30. Le Gourrierec, S., 2012. L'arbre en ville: le paysagiste concepteur face aux contraintes du projet urbain. Angers: L'Institut Supérieur des Sciences Agronomiques, Agroalimentaires,Horticoles et du Paysage.
31. Harhoiu, D., 1997. București, un oraș între Orient și Occident . București: Editur a Simetria.32. Haydn, F. & Temel, R., 2006.Temporay urban spaces. Basel: Birkhauser.33. Iliescu, A.-F., 2002.Cultura arborilor și arbuștilor ornamentali . București: Editura CERES. 34. Iliescu A.-F., 2003. Arhitectură Peisageră . București: Editura CERES. 35. Konijnendijk, C. C., Randrup, T. B. & Schipperijn, J., 2005.Urban Forests and Trees. New
York: Springer Berlin Heidelberg.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 267/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
236
36. Kostof, S., 1993.The City Shaped: Urban Patterns and Meanings Through History, NewYork: Thames & Hudson.
37. Kramer, D., 2013. Kreuzberg: 1968-2013 - Abbruch, Aufbruch, Umbruch. Berlin: Nicolaische Verlagsbuchhandlung GmbH.
38. Laurini, R., 2001. Information Systems for Urban Planning [A hypermedia co-operative
approach] . Londra: Taylor & Francis.39. Lonsdale, D., 2000. Hazard from trees - a general guide. Edinburgh: Forestry Commission.40. Littlewood, M., 1988.Tree Detailing.Essex: Butterworth Architecture.41. Madanipour, A., 1996. Design of Urban Space: An Inquiry into a Socio-spatial Process.
Chichester: John Wiley & Sons.42. Mailliet, L. & Bourgery, C., 1993. L’arboriculture urbaine . Paris: Ed. Institut pour le
Développement Forestier (Collection Mission du Paysage).43. Mattheck, C., 1991.Trees: The Mechanical Design. New York: Springer-Verlag Berlin
Heidelberg.44. Mattheck, C. & Breloer, H., 1995.The Body Language of Trees: A Handbook for Failure
Analysis (Research for Amenity Trees). Norwich: Stationery Office Books.45. Mattheck, C., 1999.Stupsi explains the tree: a hedgehog teaches the body language of trees.
3rd enlarged edition. Karlsruhe: Forschungszentrum Karlsruhe GmbH.
46. Mattheck, C., 2007.Updated Field Guide for Visual Tree Assessment . 1st ed. Karlsruhe:Forschungszentrum Karlsruhe GmbH.
47. Merlin, P. & Choay, F., 2005. Dictionnaire de l’urbanisme et de l’aménagement . 1er edition“Quadrige”.Paris: Presses Universitaires de France.
48. Morris, P. & Therivel, R., 2001. Methods of Environmental Impact Assesment . 2nd edition.London: Spon Press.
49. Negulescu, E. G. & Săvulescu, A., 1965. Dendrologie. a II-a ed. București: Editura Agro-Silvică.
50. Neufert, E. & Neufert, P., 2000. Neufert Architects' Data.3rd ed. s.l.:Blackwell Science.
51. Pănoiu, A., 2011. Evoluția orașului București . București: Editura Fundației Arhitext Design. 52. Phillips, E. & Pugh, D., 2000. How to get a PhD: a handbook for students and their
supervisors. Third Edition. Berkshire: Open University Press.53. Potra, G., 1981. Din Bucureștii de altădată . București: Editura Științifică și Enciclopedică. 54. de Prémont, R.-M. & Philippi, N., 2002. Desenul: ghid practic.București: Editura Teora. 55. Roloff, A.(ed.), 2013. Baumpflege. Stuttgart: Verlag Eugen Ulmer.56. Rose, G., 2001.Visual Methodologies. An Introduction to the Interpretation of Visual
Materials. London: SAGE Publications.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 268/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
237
57. Rougerie, A. & Beroutchachvili, N., 1991.Géosystèmes et Paysage. Bilan et methods. Paris:Ed. Armand Colin.
58. Rowe, C. & Koetter, F., 2001.Collage City. Massachusetts: MIT Press.59. Ryan, Z., 2006.The good life - new public spaces for recreation. New York: Van Alen
Institute.60. Senatsverwaltung für Stadtentwicklung Berlin, 2007.Urban Pioneers. Berlin: Jovis Verlag
GmbH.61. Shigo, A. L., 1991. Baum Schnitt: Leitfaden für richtige Baumpflege.Braunschweig: Verlag
Bernhard Thalacker Braunschweig.62. Shigo, A. L., 1994. Moderne Baumpflege: Grundlagen der Baumbiologie.Braunschweig:
Bernhard Thalacker Verlag Braunschweig.
63. Șofletea, N. & Curtu, L., 2007. Dendrologie. Brașov: Editura Universităţii Transilvania. 64. Tsiomis, Y. & Ziegles, V., 2007. Anatomie de projets urbains - Bordeaux, Lyon, Rennes,
Strasbourg . Paris: Editions de la Villette.65. Tudora, I., 2009. La curte. Grădină, cartier și peisaj urban în București , București: Curtea
veche.66. Turner, T., 1996.City as Landscape: A Post-postmodern View of Design and Planning.1st
ed. London: E & F N Spon.
67. Turner, T., 1998. Landscape planning and environmenta impact design. 2nd Edition.London: UCL Press Limited.
68. Vavassori, A., 2003. Les arbres de jardin ornamentaux et fruitiers: les choisir, les entretenir
et les soigner . Paris: Édition De Vecchi S.A.69. Wessolly, L. & Erb, M., 2014. Handbuch der Baumstatik und Baumkontrolle. Berlin: Patze
Verlag.70. West, P.W., 2009.Tree and Forest Measurement . 2nd Edition. Heidelberg: Springer-Verlag
Berlin Heidelberg.
ARTICOLE IN JURNALE
1. Bloniarz, D. V., Ryan, D. H., 1996. The use of volunteer initiative in conducting urban forestresources inventories. Journal of Arboriculture, 22(2), pp. 75-82.
2. Cioroianu, A., 2000. Bucharest Up Until the Mid of Our Century as It Used to Be and NeverWill Again. Martor - The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review (Ministerul
Culturii), 5(2000), pp. 11-26. 3. Culescu, D. L., Claudia, F. & Hoza, D., 2015a. Aviatorilor Boulevard - Qualitative Tree
Assessment. Journal of Mediterranean Ecology, 13(-), pp. 37-45.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 269/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
238
4. Culescu, D. L., Fabian, C. & Hoza, D., 2015b. Qualitative Tree Assessment - Bucharest:Pridvorului Case Study. Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary
Medicine Cluj-Napoca. Horticulture, -(-), pp. (articol în curs de publicare).5. Gschwantner, T., Schadauer, K., Vidal, C., Lanz, A., Tomppo, E., di Cosmo, L., Robert, N.,
Englert Duursma, D. & Lawrence, M., 2009. Common tree definitions for national forestinventories in Europe.Silva Fennica, 43(2), 303 – 321.
6. Fratini, R. & Marone, E., 2011. Green-space in Urban Areas: Evaluation of Ficiency ofPublic Spending for Management of Green Urban Areas. International Journal of E-
Business Development,1(1), pp. 9-14.7. Kane, B. & Clouston, P., 2008. Tree Pulling Tests of Large Shade Trees in the Genus Acer.
Arboriculture & Urban Forestry, 34(2), pp. 101-109.
8. Matheny, N. & Clark, J., 2009. TREE RISK ASSESSMENT: What We Know (and What WeDon’t Know).ww.isa-arbor.com, February(2009), pp. 28-33.
9. Md, S. & Haq, A., 2011. Urban Green Spaces and an Integrative Approach to SustainableEnvironment. Journal of Environmental Protection, 2(2011), pp. 601-608.
10. Mexi, A. & Tudora, I., 2012. Livable urban spaces. Public benches and the quality of dailylife.Scientific Papers. Series B. Horticulture (USAMV București) , LVI(2012), pp.367-376.
11. Mihai, D. & Mudura R., 2009. Geographical Information System used in Land Reclamation.
RevCAD - Journal of Geodesy and Cadastre, 9(2009), pp. 167-172.12. Roman, L. A., McPherson, E. G., Scharenvroch, B. C. & Julia, B., 2013. Identifying
Common Practices and Challenges for Local Urban Tree Monitoring Programs Across theUnited States. Arboriculture & Urban Forestry, 39(6), pp. 292-299.
13. Sedogo, L. G. & Groten, S. M. E., 2002. Integration of local participatory and regional planning: A GIS data aggregation procedure.GeoJournal , 56(2002), pp. 69-81.
14. Seth, M. K., 2004. Trees and Their Economic Importance.The Botanical Review,69(4), pp.
321-376.15. Smiley, T. & Baker, F. A., 1988. Options in street tree inventories. Journal of Arboriculture,
14(2), pp. 36-42.16. Uuemaa, E., Mander, Ü. & Marja, R., 2013. Trends in the use of landscape spatial metrics as
landscape indicators: A review. Ecological Indicators, 28(2013), pp. 100-106.17. Wang, X. & Allison, R. B., 2008. Decay Detection in Red Oak Trees Using a Combination
of Visual Inspection, Acoustic Testing, and Resistance Microdrilling. Arboriculture & Urban
Forestry, 34(1), pp. 1-4.18. Wolfe, M. K & Mennis, J., 2012. Does vegetation encourage or suppress urban crime?
Evidence from Philadelphia, Landscape and Urban Planning , 108(2012), pp. 112-122.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 270/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
239
RAPOARTE, STUDII NEPUBLICATE, PROIECTE, WEBINARE ETC.
1. Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, 2015.alpa.ro - Parcul Izvor . [Online]document disponibil la: http://goo.gl/zXJc8f. [Accesat 2015].
2. Allianz Stiftung zum Schutz der Umwelt, 2015. Allianz Umweltstiftung. [Online] documentdisponibil la: https://goo.gl/htuvky. [Accesat 2015].
3. Andreu, M., Brown, E., Friedman, M., Northrop, R. & Thornhill, M., 2009.Comparison of
Urban Forest Inventory & Management Software Systems. [Online] document disponibil la:http://goo.gl/r99B4i. [Accesat 2014].
4. Bălteanu, D., Chendeş, V., Cheval, S., Dumitrașcu, M. & Ciupitu, D., 2001.Sistem
Informațional Geografic (GIS) pentru studiul dezastrelor naturale . [Online] documentdisponibil la: www.academiaromana.ro/pro_pri/doc/st_b08.doc [Accesat 2014].
5. Berlin.de, 2015a. Das offizielle Hauptstadtportal -”Green Berlin” . [Online] documentdisponibil la: https://goo.gl/8r6rVq. [Accesat 2015].
6. Berlin.de, 2015b. Das offizielle Hauptstadtportal - Urban Green Space. [Online] documentdisponibil la: http://goo.gl/lK0b1W. [Accesat 2015].
7. Berlin.de, 2015c. Das offizielle Hauptstadtportal - Öffentliche Grün- und Erholungsanlagen:
Gesetzliche Grundlagen. [Online] document disponibil la: http://goo.gl/HD0aGN. [Accesat2015].
8. Berlin.de, 2015d. Das offizielle Hauptstadtportal - History. [Online] document disponibil la:https://goo.gl/hQl3aR. [Accesat 2015].
9. Berlin.de, 2015e. Das offizielle Hauptstadtportal - Politics and the constitution. [Online]document disponibil la: https://goo.gl/Zmx15K. [Accesat 2015].
10. Berlin.de, 2015f. Das offizielle Hauptstadtportal - Mauerpark . [Online] document disponibilla: https://goo.gl/Bav50t. [Accesat 2015].
11. Berlin.de, 2015g. Das offizielle Hauptstadtportal - Görlitzer Park . [Online] document
disponibil la: https://goo.gl/XUXKTH. [Accesat 2015].12. Berliner Rathaus, 2014. Berlin heute. Informationen über die Stadt Berlin in leicht
verständlicher Sprache. [Online] document disponibil la: https://goo.gl/nCM9LH. [Accesat2015].
13. CAB International, 2015.cabi.org - Ceratocystis platani (canker stain of plane). [Online]document disponibil la: http://goo.gl/5PH3UX. [Accesat 2015].
14. Crăciunescu, V., 2007.Software GIS open- source, o alternativă completă la soluțiile
proprietare. Introducere, librării și toolkit -uri de dezvoltare.[Online] document disponibilla: http://goo.gl/rxaRsh [Accesat 2014].
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 271/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
240
15. Consiliul General al Municipiului București, 2005. Primăria Municipiului București -
HCGMB 163 / 04.08.2005.[Online] document disponibil la: http://goo.gl/gBJ5Bz. [Accesat2015].
16. Consiliul General al Municipiului București, 2009. Primăria Municipiului București -
HCGMB 197 / 02.06.2009.[Online] document disponibil la: http://goo.gl/T1W76K. [Accesat2015].
17. Culescu, D., 2006. Procesele Dinamice Directionale (lucrare de licență). București:Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.
18. Culescu, D. & Alexandru, M., 2007. Lyon et Rhône - Réconcilier la ville avec le fleuve.Lyon: Communaute Urbaine-GRAND LYON.
19. Die Kiezwandler in SO36, 2015.Obstbäume im Görli.[Online] document disponibil la:
http://goo.gl/Hs8luU. [Accesat 2015].20. Dobrescu, E., 2009.S tudii privind revitalizarea și restaurarea unor grădini din România
realizate în sec. XIX- XX, sub influența modelelor francez și italian (teză de doctorat).
București: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. 21. Dobrovie, I., 2010.Constanța - orașul forum: Remodelarea zonei Gării și conectarea acestui
spațiu la punctele de interes ale orașului (lucrare de licență). București: Universitatea deȘtiințe Agronomice și Medicină Veterinară București.
22. Driskell, D, 2002. Participation Toolkit, In Creating Better Cities with Children and Youth. A Manual for participation. Paris: UNESCO Publishing, pp. 97-160.
23. El-Shamali, S., 2003. Parcul Central Izvor (lucrare de licență - coordonator: arh. Valentin
Donose). București: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. 24. El-Shamali S., 2010.Contribuții privind studiul creațiilor din România ale peisagistului Carl
Friederich Meyer și punerea acestora în valoare în contemporaneitate (teză de doctorat). București: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.
25. Embassy of the Czech Republic in Bucharest, 2012. Events - Czech Day at the University of Agriculture and Veterinary Medicine in Bucharest . [Online] document disponibil la:http://goo.gl/s4Cp70. [Accesat 2015].
26. Freunde des Mauerparks, 2015a.mauerpark.info - Over 15 Years of Commitment.[Online]document disponibil la: http://goo.gl/4IlXal. [Accesat 2015].
27. Freunde des Mauerparks, 2015b.mauerpark.info - Exhibit on the History of Mauerpark.
[Online] document disponibil la: http://goo.gl/LLJrBN. [Accesat 2015].28. Folgert, J., 2012. Introduction to Geographic Information Systems (GIS). [Online] document
disponibil la: http://www.knowgis.com/free_knowgis.html. [Accesat 2014].
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 272/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
241
29. Gândul, 2011. gandul.info: Sorin Oprescu l-a învins în justiție pe Vanghelie și a recuperat
Parcul Izvor. Primăria Capitalei se judecă și pentru parcurile Crângași și Colțea. [Online]document disponibil la: http://goo.gl/ZSqBkD. [Accesat 2015].
30. Greater London Authority, 2012.Green Infrastructure and Open Environments: The All
London Green Grid . [Online] document disponibil la: https://goo.gl/Jlfuad. [Accesat 2015].31. Greater London Authority, 2015. Pocket Parks Programme. [Online] document disponibil la:
https://goo.gl/VBGb3z. [Accesat 2015].32. Grupul de Lucru "Bucuresti 2000" (ed.), 2000.Concurs Internațional de Urbanism
"Bucharest 2000".București: Editura Simetria. 33. GRÜN BERLIN GmbH, 1995.Grünes Berlin: Planungen und Projekte. Berlin:
Senatsverwaltung für Stadtentwicklung und Umweltschutz.
34. GRÜN BERLIN GmbH, 2015. gruen-berlin.de. [Online] document disponibil la:http://goo.gl/PNhKb4. [Accesat 2015].
35. Institutul de Proiectare ”Proiect-București”, 1989. Parc Izvor - Splai - Hașdeu: Planuri de
plantare. București: Institutul de Proiectare ”Proiect-București”. 36. Ismail, E., 2015. Integrarea dezvoltării urbane în context ecologic și peisager - Lacul
Grivița, București (studiu preliminar în cadrul lucrării de licență). București: Universitateade Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.
37. KidMAGIA, 2015.kidmagia.ro - Parcul Izvor. [Online] document disponibil la:http://goo.gl/RmyRPi. [Accesat 2015].
38. Koeser, A. K., Hasing, G., McLean, D. & Northrop, R., 2013.Tree Risk Assessment
Methods: A Comparison of Three Common Evaluation Forms. Florida: EnvironmentalHorticulture Department (UF/IFAS Extension).
39. Lazăr -Bâra, A., 2015.Contribuții la managementul peisajului montan: aspecte ecologice ale
spațiilor verzi din stațiunile turistice (teză de doctorat). București: Universitatea de Științe
Agronomice și Medicină Veterinară București. 40. Lörzing, H., 2000. Design of Urban Open Space: Bringing a Piece of Landscape into the
City. Dubrovnik: European Council of Landscape Architecture Schools.41. Mairie de Paris, 2015a. Parcs, jardins, squares. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/FzwNEu. [Accesat 2015].42. Mairie de Paris, 2015b. La gestion des arbres à Paris. [Online] document disponibil la:
http://goo.gl/E7z64F. [Accesat 2015].43. Mauerpark Berlin.2010. [Film] Directed by Francesca Weber-Newth & Sally Mumby-Croft.
Germany: Francesca Weber-Newth & Sally Mumby-Croft.
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 273/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 274/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
243
58. Weather Underground, 2015b.Weather History for LRBS.[Online] document disponibil la:http://goo.gl/3VUuTy. [Accesat 2015].
59. Wikimedia Commons - by Gabriel from Bucharest - Romania, 2008. File: Bucharest City
Challenge 2008 (CC BY 2.0 ).[Online] document disponibil la: goo.gl/mHJmEH. [Accesat2015].
60. Wikimedia Commons, 2007. File: Bucharest in 1927. [Online] document disponibil la:https://goo.gl/qdzJo4. [Accesat 2015].
61. Wiseman, E., 2014. Understanding Our Urban Forest Assets: Methods of Tree Inventory andUrban Tree Canopy Analysis (webinar și materiale de curs). [Online] document disponibil la:http://goo.gl/Zoq7Sp. [Accesat 2014].
62. World Weather Online, 2015a. Berlin Monthly Climate Average, Germany.[Online]
document disponibil la: http://goo.gl/dxySNO. [Accesat 2015].63. World Weather Online, 2015b. Bucharest Monthly Climate Average, Romania.[Online]
document disponibil la: http://goo.gl/JFHYQM, [Accesat 2015].64. Ziarul Ring, 2010. Ring: Miniparlamentul este foarte mare.[Online] document disponibil la:
http://goo.gl/i2Pv5R, [Accesat 2015].
DOCUMENTE CADRU
1. Charte européenne de l’arbre d’agrément (1995)International Society of Arboriculturedocument disponibil la: http://goo.gl/fgDfZ. [Accesat 2013].
2. European Landscape Convention
Council of Europedocument disponibil la: http://goo.gl/t7IF9j. [Accesat 2013].3. La Charte de l’arbre - Construisons ensemble une nouvelle culture urbaine (2011)
GRANDLYON - Communauté Urbainedocument disponibil la: http://goo.gl/G9jHWl [Accesat 2013].
4. Tree Risk Assessment & Abatement Procedures and Information: Urban Forestryand
Natural Areas Programs (2011)Distric of Saanichdocument disponibil la: http://goo.gl/x1TTrG [Accesat 2013].
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 275/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
244
LEGISLAȚIE1. Ordin Nr. 157/1973 pentru aprobarea Instrucțiunilor Tehnice pentru Proiectarea
Spațiilor Verzi pentru localitățile urbane 2. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilorde construct3. H.G. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism4. Normă tehnică / 1998 privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru
instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale 5 .O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 6. Legea nr. 350/2001 privind amenjarea teritoriului și urbanismul 7. Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 236/2000
8. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice9. Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a Peisajului (Florența,
2000)10. Legea nr. 401/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 11. Legea nr. 348/2003 Legea pomiculturii12. O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului 13. Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005
14. Legea nr. 376/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 15. Legea nr. 52/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/199116. O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelorde concesiune de servicii
17. Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 34/200618. Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din
intravilanul localităților 19. O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 20. O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificar ea și completarea O.U.G nr. 195/200521. O.U.G nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și
repararea prejudiciului asupra mediului22. Legea nr. 101/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/199123. O.U.G. 214/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/199124. Legea nr. 19/2008 privind aprobarea O.U.G. nr. 68/2007
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 276/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
245
25. Normă tehnică /2008 pentruaplicarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şiadministrarea spaţiilor verzi din zonele urbane (ElaborareaRegistruluiLocal al Stațiilor Verzi)
26. Legea nr. 261/2009 privind aprobarea O.U.G. nr. 214/200827. H.C.G.M.B. nr. 304/2009 privindaprobarea Normelor de protecție a spațiilor verzi pe
teritoriul Municipiului București 28. Legea nr. 313/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/200729. Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii
nr. 50/199130. Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea O.U.G. nr. 57/200731. O.U.G. nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001
32. Legea nr. 47/2012 pentrumodificarea și completarea Legi nr. 24/2007 privindreglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanullocalităților
33. Legea nr. 190/2013 privind aprobarea O.U.G. nr. 7/2011
WEBOGRAFRIE
1. http://leafsnap.com/ (Leafsnap: An Electronic Field Guide)
2. http://regver.pmb.ro/ (Cadastrul Verde al Municipiului București) 3. http://www.americanforests.org/ (American Forests)4. http://www.epa.gov/ (United States Environmental Protection Agency)5. http://www.monumentaltrees.com/ (Monumental Trees)6. http://www.oxforddictionaries.com/ (Oxford Dictionaries)7. http://www.pps.org/reference/grplacefeat/ (Project for Public Spaces - PPS)8. http://www.toposmart.com/index.php/glossar (Topo Smart)
9.
http://www.townofwarwick.org/index.shtml (Town of Warwick)
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 277/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
246
LISTA TABELELOR / LIST OF TABLES
Tabelul 2.1 – Performanțele celor două abordări (bottom-up și top-down) cu privirela analiza vegetației arborescente din mediul urban (după Wiseman, 2014) Table 2.1 – Qualities and feats of the two approaches (bottom-up and top-down)regarding the vegetation analysis in urban environment (after Wiseman, 2014)
Pag. 15
Tabelul 3.1 – Grila de evaluare a vegetației arborescenteTable 3.1 – Trees assessment chart
Pag. 29
Tabelul 4.1 – Categoriile de spații libere din Londra conform Green Infrastructureand Open Environments: The All London Green Grid (Greater London Authority,2012)Table 4.1 – Types of open spaces in London according to Green Infrastructure andOpen Environments: The All London Green Grid (Greater London Authority, 2012)
Pag. 45
Tabelul 5.1 – București și Berlin: date generale Table 5.1 – Bucharest and Berlin: general data
Pag. 70
Tabelul 5.2 – Zone înglobate de spațiile verzi analizate în cadrul aplicațiilorin situ Table 5.2 – Areas embedded by the green spaces analyzed in thein situ studies
Pag. 134
Tabelul 5.3 – Numărul de elemente vegetale înglobate de spațiile verzi analizate încadrul aplicațiilorin situ Table 5.3 – Number of vegetal elements embedded by the green spaces analyzed inthe frame ofin situ studies
Pag. 135
Tabelul 5.4 – Profil vegetal: arbori foioși Table 5.4 – Green profile: deciduous trees
Pag. 136
Tabelul 5.5 – Profil vegetal: arbori rășinoși Table 5.5 – Green profile: resinous trees Pag. 137
Tabelul 5.6 – Profil vegetal: arbuști foioși Table 5.6 – Green profile: deciduous shrubs
Pag. 137
Tabelul 5.7 – Profil vegetal: arbuști rășinoși Table 5.7 – Green profile: resinous shrubs
TOTAL – 10 tabele / 10 tables
Pag. 137
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 278/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
247
LISTA FIGURILOR / LIST OF FIGURES
Fig. 1.1 – Spațiu verde în viziunea administraței locale (sursa imaginii:http://www.simplybucharest.ro/?p=1053)Fig. 1.1 – Green space in local administration’s vision (image source:http://www.simplybucharest.ro/?p=1053)
Pag. 2
Fig. 1.2 – Exemplu de date conținute de Cadastrul Verde al Municipiului Bucureștiîn cazul ParculuiCișmigiu (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014) Fig. 1.2 – Example of data contained in the Green Cadaster of Bucharest in the caseof Cișmigiu Park(sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014)
Pag. 4
Fig. 1.3 – Exemplu de date conținute de Cadastrul Verde al Municipiului Bucureștiîn cazul vegetației din Parcul Cișmigiu (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014) Fig. 1.3 – Example of data contained in the Green Cadaster of Bucharest in the caseof Cișmigiu Park vegetation (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014)
Pag. 5
Fig. 1.4 – Extras din Cadastrul Verde al Municipiului București realizat în perioada2009-2011 care prezintă o serie de alveole verzi fără arbori în partea de nord aPieței Victoriei (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014) Fig. 1.4 – Extract from Green Cadaster of Bucharest relised in 2009-2011 presenting a series of green surfaces without trees in the northern part of VictorieiPlace (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014)
Pag. 6
Fig. 1.5 – Extras din aplicația Google Earth și aplicația Street View (19.06.2012)care evidențiază existența arborilor în partea de nord a Pieței Victoriei, aceeași ca în Fig.1.3 (sursa: Google Earth, 2014) Fig. 1.5 – Extracts from Google Earth and Street View aplications (19.06.2012)showing the existance of trees in the northern part of Victoriei Place,same as in Fig.1.3 (sursa: Google Earth, 2014)
Pag. 6
Fig. 3.1 – Exemplu de notații utilizate pentru documentarea observațiilor realizate înteren (imagine: Diana Culescu)Fig. 3.1 – Example of notations used to document the observations made in the field
(image: Diana Culescu)
Pag. 27
Fig. 3.2 – Exemplificarea măsurării pe baza unui obiect-etalon; în cazul de fațădimensiunea plantei este de trei ori mai mare decât cea a ghiveciului; în practică,știind dimensiunea aproximativă a ghiveciului poate fi determinată și dimensiunea propriu-zisă a plantei (sursă imagine:de Prémont & Philippi, 2002)Fig. 3.2 – Exemplification of the measuring method based on a standard object; inthis case the size of the plant is three times bigger than that of the pot; in practice,knowing the approximate size of the pot can help determined the dimension of the plant itself (image source: de Prémont & Philippi, 2002)
Pag. 34
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 279/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
248
Fig. 4.1 – Exemplu de decupare a spațiului urban în cazul Registrului Verde alMunicipiului București în care un spațiu verde de tip parc estesubîmpărțit în alte tipuride spații printre care se numără și spațiul verde(sursa imaginilor: http://regver.pmb.ro/,2015)Fig. 4.1 – Example of urban space partition within the Bucharest’s Green Registry
where a green space which is a park is further divided in other types of subspacesincluding other green spaces (images source: http://regver.pmb.ro/, 2015)
Pag. 42
Fig. 4.2 – Planul utilizării solului, Berlin (sursa imaginii: splacemanagementandbranding.files.wordpress.com, 2013)Fig. 4.2 – Land use plan in Berlin (images source:splacemanagementandbranding.files.wordpress.com, 2013)
Pag. 47
Fig. 4.3 – Decuparea spațiului urban pe cele două paliere- spațiu construit și spațiulliber -în cazul orașului București pentru anul 1989 (plan suport preluat dinMachedon, 2006)Fig. 4.3 – Divizion of the urban space by two layers - built space and open space -for Bucharest situation in 1989 (support plan retrieved from Machedon, 2006)
Pag. 51
Fig. 4.4 – Exemplu de spațiu public plantat: parvisul clădirii FranzösischeFriedrichstadtkirche din Berlin (imagine: Diana Culescu)Fig. 4.4 – Example of planted public space: surrounding area of the buildingFranzösische Friedrichstadtkirche from Berlin (image: Diana Culescu)
Pag. 57
Fig. 4.5 –
Exemplu de spațiu plantat atașat: curtea interioară din cadrul InsuleiMuzeelor din Berlin (imagine: Diana Culescu)
Fig. 4.5 – Example of attached planted space: the inner courtyard of the MuseumIsland in Berlin (image: Diana Culescu)
Pag. 57
Fig. 4.6 – Structură plantată: peretele verde al Musée du quai Branly, Paris(imagini: Diana Culescu)Fig. 4.6 – Planted structure: the green wall of Musée du quai Branly, Paris (images:Diana Culescu)
Pag. 58
Fig. 4.7 – Accesorii vegetale: bacuri amplasate pe Calea Victoriei, București(imagine: Diana Culescu)Fig. 4.7 – Plant accessories: containers placed along Victoria Avenue, Bucharest(image: Diana Culescu)
Pag. 58
Fig. 4.8 – Exemple de spații succesionale: stînga – Lacul Văcărești din București(imagine: Mihai Culescu); dreapta – Insulă pe Lacul Fundeni, București (imagine:Ioana Tudora)Fig. 4.8 – Examples of successional spaces: left – Lake Văcărești from Bucharest(image: Mihai Culescu); right – Island on Fundeni Lake in Bucharest (image: IoanaTudora)
Pag. 59
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 280/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
249
Fig. 5.1 – Planul director de sistematizare a Bucureștiului din 1935, realizat deCincinat Sfințescu (sursa: Ioana Tudora) Fig. 5.1 – Bucharest masterplan from 1935, realised by Cincinat Sfințescu (source:Ioana Tudora)
Pag. 64
Fig. 5.2 – Tendința de expansiune a Bucureștiului după 1990 (după Ismail, 2015)Fig. 5.2 – Bucharest’s urban sprawl trends (după Ismail, 2015)
Pag. 66
Fig. 5.3 – Planul actual al Bucureștiului, cu împărțirea sa în cele șase sectoare și poziționarea aproximativă a parcului care face obiectul acestui studiu Fig. 5.3 – Bucharest plan, its subdivision into 6 sectors and the positioning of the park examined within this study
Pag. 67
Fig. 5.4 – Planul actual al Berlinului, cu împărțirea sa în cele 12 sectoare (Bezirk) și
poziționarea aproximativă a parcurilor care fac obiectul acestui studiuFig. 5.4 – Berlin plan, its subdivision into 12 sectors (Bezirk) and the location of thetwo parks examined within this paper
Pag. 69
Fig. 5.5 – Media temperaturilor maxime înregistrate de-a lungul anului în Bucureștiși Berlin (pe baza datelor obținute de la: World Weather Online, 2015a; WorldWeather Online, 2015b)Fig. 5.5 – Average high temperature registered over the year for Berlin andBucharest (based on data retrieved from: World Weather Online, 2015a; WorldWeather Online, 2015b)
Pag. 71
Fig. 5.6 – Zonele de rezistență pentru plante lemnoase în Europa (după Bärtels,1991)Fig. 5.6 – Hardiness Zones for woody plants in Europe (after Bärtels, 1991)
Pag. 72
Fig. 5.7 – Hartă care prezintă zona istorică a Bucureștiului; cu roșu este reprezentatăsuprafața restructurată după 1980 de administrația comunistă (sursa imaginii:Harhoiu, 1997)Fig. 5.7 – Map depicting the historic area of Bucharest; in red is represented thesurface that was restructured after 1980 by the communist administration (imagesource: Harhoiu, 1997)
Pag. 73
Fig. 5.8 – Două dintre variantele elaborate pentru amenajarea Parcului Izvor decătre domnul arh. Valentin Donose, realizate înainte de Revoluția din 1989(sursaimaginilor: Institutul de Proiectare ”Proiect-București”, 1989) Fig. 5.8 – Two versions of the landscaping project for Izvor Park developed by Mr.arch. Valentin Donose, developed before the 1989 Revolution (images source:Institutul de Proiectare ”Proiect-București”, 1989)
Pag. 74
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 281/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
250
Fig. 5.9 – Vedere aeriană din 1927 a cartierului Uranus și a Dealului Arsenalului;acest țesut organic istoric al orașului a fost alterat sever de intervențiile comuniste(sursa imaginii: Wikimedia Commons, 2007)Fig. 5.9 – 1927 aerial view of Uranus neighborhood and Arsenal Hill; this organichistoric urban tissue of the city was severely altered during the communist
interventions (image source: Wikimedia Commons, 2007)
Pag. 75
Fig. 5.10 – Machetă reprezentând zonele construite și libere care însoțesc PalatulParlamentului; această conformație spațială este păstrată și la ora actuală (sursaimaginii: vBulletin Solutions Inc., 2009)Fig. 5.10 – Model depicting the built and open areas that encompasses theParliament Palace; this spatial conformation is the one preserved to date (imagesource: vBulletin Solutions Inc., 2009)
Pag. 76
Fig. 5.11 – Machetă reprezentând propunerea echipei von Gerkan pentru zonaPalatului Parlamentului în cadrul competiției “București 2000” (sursa imaginii:vBulletin Solutions Inc., 2007)Fig. 5.11 – Model depicting the von Gerkan team proposition for the ParliamentPalace area within the “Bucharest 2000” competition (image source:vBulletinSolutions Inc., 2007)
Pag. 76
Fig. 5.12 – Imagine de prezentare a unei propuneri de amenajare a zonei din jurulPlalatului Parlamantului datând din 2010 (sursa imaginii: www.dsba.ro)Fig. 5.12 – Design proposal for the area around the Parliament Palace from 2010(image soruce: www.dsba.ro)
Pag. 77
Fig. 5.13 – Proiectul propus de DSBA în cadrul concursului pentru amenajareazonei din fața Palatului Parlamentului din 2013 (sursa imaginii:http://www.cdep.ro/)Fig. 5.13 – DSBA proposal in the frame of the design contest for the area in front ofthe Parliament Palace in 2013 (image source: http://www.cdep.ro/)
Pag. 77
Fig. 5.14 – Utilizări temporare ale Parcului Izvor: bâlciuri festivaluri, pâine și circ (imagini: Ioana Tudora)
Fig. 5.14 – Temporary uses of Izvor Park: fairs, festivals,bread and circuses (imagini: Ioana Tudora)
Pag. 78
Fig. 5.15 – Tribune construite în 2008 în partea de sud-vest a parcului pentruCircuituld eFormula 3 ”Bucharest Ring”; pregătirea evenimentului a dus la tăiereaarborilor din zona respectivă a Parcului Izvor, precum și a altora înglobați de altespații adiacente Palatului Parlamentului (sursa imaginii: Wikimedia Commons - byGabriel from Bucharest - Romania, 2008)Fig. 5.15 – Stands built in 2008 in the south-west part of the park for “BucharestRing” Formula 3 Circuit; the event preparation caused the removal of several treeswithin Izvor Park, but also in other spaces surrounding the Parliament Palace(image source: Wikimedia Commons - by Gabriel from Bucharest - Romania, 2008)
Pag. 79
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 282/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 283/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 284/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 285/294
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 286/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
255
Fig. 5.73 – Ferma MoritzhofFig. 5.73 – Moritzhof Farm
Pag. 105
Fig. 5.74 – Locul de joacă (2) Fig. 5.74 – The playground (2)
Pag. 105
Fig. 5.75 – Peretele de escaladă Fig. 5.75 – The wall for climbing
Pag.105
Fig. 5.76 – Parcul Mauer: agregarea vegetației lemnoase (plan suport: Google Maps)Fig. 5.76 – Mauer Park: aggregation of woody vegetation (background plan: GoogleMaps)
Pag. 106
Fig. 5.77 – Mașină pentru colectarea gunoiului, circulând în zona pădurii de plopi Fig. 5.77 – Garbage collection car, circulating in the poplar forest
Pag. 109
Fig. 5.78 – Rădăcini ieșite la suprafața solului în cazul arborilor din zona pădurii de plopiFig. 5.78 – Roots emerging from the soil within the poplar forest area
Pag. 109
Fig. 5.79 – Arbore din zona perdelei verzi, afectat de prinderea bicicletelor pe parcursul desfășurării târgului de duminică Fig. 5.79 – Tree belonging to the green curtain area, affected by bikes attachmentduring the course of the Sunday fair
Pag. 110
Fig. 5.80 – Exemplar deSophora japonica a cărui bază a trunchiului a fost afectată prin lovirea cu bile metalice (în cadrul jocului de petanque)Fig. 5.80 – Sophora japonica specimens whose trunk base was affected by hitting itwith metal balls (during the petanque games)
Pag. 110
Fig. 5.81 – Decorațiune rămasă prinsă de ramurile unui arbore în zona pădurii demesteceni
Fig. 5.81 – Decorations remaining hanged by the tree branches in thebirch forest
Pag. 111
Fig. 5.82 – Expunerea spre vânzare a produselor în cadrul târgului utilizandramurile arborilorFig. 5.82 – Exposing products for sale at the fair using trees branches
Pag. 111
Fig. 5.83 – Conformația elementului vegetal perete verde (1)Fig. 5.83 – Conformation of the green element green wall (1)
Pag. 111
Fig. 5.84 – Circulații improvizate de-a lungul peluzei mari și pe panta taluzuluistadionuluiFig. 5.84 – Improvised circulation over the big lawn and the stadium slope
Pag. 111
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 287/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
256
Fig. 5.85 – Vedere aeriană de la 1920 a zonei Gării Görlitzer (sursa imaginii: Kramer,2013)Fig. 5.85 – Aerial view from 1920 over Görlitzer Railway Station area (imagesource: Kramer, 2013)
Pag. 112
Fig. 5.86 – Zona Görlitzer în anul 1976 (sursa imaginii: Kramer, 2013)Fig. 5.86 – Görlitzer Area în 1976 (image source: Kramer, 2013)
Pag.112
Fig. 5.87 – Ansamblul Pamukkale din partea de nord-vest a Parcului Görlitzer la puțin timp după inaugurare (sursa imaginii: Kramer, 2013) Fig. 5.87 – Pamukkale ensemble placed in the North-West part of Görlitzer Parkshortly after opening (image source: Kramer, 2013)
Pag. 113
Fig. 5.88 – Zona centrală a Parcului Görlitzer în vara anului 2015 (imagine: Diana
Culescu)Fig. 5.88 – The central area of Görlitzer Park in the summer of 2015 (image: DianaCulescu)
Pag. 114
Fig. 5.89 – Parcul Görlitzer: accesuri,circulații, zonificarea utilizărilor observate(plan suport: Google Maps)Fig. 5.89 – Görlitzer Park: entrances, circulations, zoning of the observed usages(back. plan: Google Maps)
Pag. 115
Fig. 5.90 – Conformația împrejmuirii Parcului Görlitzer înzona taluzului din sud-estFig. 5.90 – Görlitzer Park’s fence conformation at the south-east slope
Pag. 116
Fig. 5.91 – Conformația împrejmuirii în zona intrării către peluza central Fig. 5.91 – Fence conformation of the entrance area toward the central lawn
Pag. 116
Fig. 5.92 – Traseu improvizat care continuă axul principal, accesând taluzul dinzona de vestFig. 5.92 – Improvised route continuing the main axis over the western slope
Pag. 117
Fig. 5.93 – Traseu improvizat care traversează peluza centrală a parcului Fig. 5.93 – Improvised route crossing the central lawn of the park
Pag. 117
Fig. 5.94 – Pădurea de arțari Fig. 5.94 – The maple tree forest
Pag. 118
Fig. 5.95 – Panta verdeFig. 5.95 – The green slope
Pag. 118
Fig. 5.96 – Grădina ascunsă Fig. 5.96 – The hidden Garden
Pag. 119
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 288/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
257
Fig. 5.97 – Perspectivă din zona Pamukkale; pe fundal, în partea stângă a imaginii pot fi observate cele trei clădiri păstrate din ansamblul Gării Görlitzer, respectiv (dela stînga la dreapta): Cafeneaua Isa Mitz, Cafeneaua Edelweiss și Centrul deAsistență SocialăKreuzerFig. 5.97 – Overview from the Pamukkale area; in the background, toward the left
part of the image can be observed the buildings retained from the Görlitzer RailwayStation, namely (from left to right): Isa Mitz Café, Edelweiss Café and KreuzerSocial Assistance Center
Pag. 119
Fig. 5.98 – Peluza în pantă Fig. 5.98 – The sloped lawn
Pag. 120
Fig. 5.99 – Zona pentru grătar: grup de utilizatori poziționat lângă împrejmuireaaferentă locului de joacă (1) Fig. 5.99 – Barbecue area: group of users positioned near the fence of the playground area (1)
Pag. 120
Fig. 5.100 – Grupuri de utilizatori așezate în zona peluzei cu arbore Fig. 5.100 – Groups of users settled within the lawn with tree area
Pag. 121
Fig. 5.101 – Loc de joacă temporar organizat în zona peluzei cu arbore de oasociație Fig. 5.101 – Temporary playground organized within the loan with tree by anassociation
Pag. 121
Fig. 5.102 – Peluza centrală Fig. 5.102 – The central lawn
Pag. 121
Fig. 5.103 – Utilizatori așezați la umbra masivului adiacent peluzei centrale Fig. 5.103 – Users sitting in the shade of the trees placed next to the central lawn
Pag. 122
Fig. 5.104 – Grupuri de utilizatori din zona Livada din GörliFig. 5.104 – Groups of users within the Görli’s orchard
Pag. 122
Fig. 5.105 – Axul transversalFig. 5.105 – The transversal axis
Pag. 123
Fig. 5.106 – Zona de relaxareFig. 5.106 – The relaxation area
Pag. 123
Fig. 5.107 – Zona administrativă Fig. 5.107 – The administrative area
Pag. 124
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 289/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
258
Fig. 5.108 – Zona pentru grătar (2) Fig. 5.108 – The barbecue area (2)
Pag. 124
Fig. 5.109 – Taluzul verdeFig. 5.109 – The green slope
Pag. 124
Fig. 5.110 – Zona cu apă Fig. 5.110 – The wetland
Pag. 124
Fig. 5.111 – Parcul Görlitzer: agregarea vegetației lemnoase (plan suport: GoogleMaps)Fig. 5.111 – Görlitzer Park: aggregation of woody vegetation (background plan:Google Maps)
Pag. 125
Fig. 5.112 – Imagini prezentând interacțiuni cu exemplarul solitar de Robinia pseudoacacia (salcâmul-magnet) și o parte din vătămările prezente la baza tulpinii Fig. 5.112 – Images presenting interactions with the solitary specimen of Robinia pseudoacacia (the acacia-magnet) and some of the injuries present at the base of thestem
Pag. 129
Fig. 5.113 – Utilizarea arborilor pentru prinderea decorațiunilor în cadrul unei petreceri aniversare din zona pentru grătar (2) Fig. 5.113 – Trees used for displaying the decorations for a birthday party withinthe barbecue area (2)
Pag. 130
Fig. 5.114 – Leagăn prin de una dintre ramurile unui plop; arborele prezintă șivătămări importante la nivelul tulpinii Fig. 5.114 – Swing attached to the branches of a poplar; the tree also has significantstem damages
Pag. 130
Fig. 5.115 – Mașină colectând gunoiul în zona pentru grătare (2) Fig. 5.115 – Car collecting garbage in the barbecue area (2)
Pag. 130
Fig. 5.116 – Zona peluzei centrale la joncțiunea cu traseul aferent axului principal Fig. 5.116 – Central lawn area at the junction with the path corresponding to mainaxis
Pag. 130
Fig. 6.1 – Numerotarea subzonelor în cadrul sitului studiat (dupăCulescu, et al.,2015b)Fig. 6.1 – Subareas numbering within the studied site (after Culescu, et al., 2015b)
Pag. 141
Fig. 6.2 – Numerotarea arborilor în cadrul unei subzone (dupăCulescu, et al.,
2015b)Fig. 6.2 – Tree numbering within a subarea (after Culescu, et al., 2015b)
Pag. 141
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 290/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
259
Fig. 6.3 – Exemplar de Fraxinus excelsior care face parte din amenajarea inițială-cod 1C-004Fig. 6.3 – Fraxinus excelsior specimen part of the original setting - code 1C-004
Pag. 146
Fig. 6.4 – Exemplar de Fraxinus excelsior apărut spontan- cod 1B-021Fig. 6.4 – Spontaneously grown Fraxinus excelsior specimen - cod 1B-021
Pag.146
Fig. 6.5 – Deviația axului (indicată aici de săgeată atașată trunchiului) arată direcțiade creștere a plantei sub influența concurenței din masiv; coroanele arborilor suntreprezentate orientativ în cadrul acestei scheme(dupăCulescu, et al., 2015b)Fig. 6.5 – Axis deviation (indicated here by the arrow attached to the trunk) showsthe direction of plant’s growth caused by the competition installed within the plantation; the crowns are presented in this scheme for guidance (after Culescu, etal., 2015b)
Pag. 147
Fig. 6.6 – Arbore cu deviație de ax mică- 1B-018Fig. 6.6 – Tree with small axis deviation - 1B-018
Pag. 148
Fig. 6.7 – Arbore cu deviație de ax medie- 1B-064Fig. 6.7 – Tree with medium axis deviation - 1B-064
Pag. 148
Fig. 6.8 – Arbore cu deviație de ax mare- 1B-067Fig. 6.8 – Tree with big axis deviation - 1B-067
Pag. 148
Fig. 6.9 – Suprafața de hrănire ocupată de rădăcinile unui arbore (sursa imaginii:Littlewood, 1988)Fig. 6.9 – Feeding area occupied by the roots of a tree (image source: Littlewood,1988)
Pag. 149
Fig. 6.10 – Starea vegetației Fig. 6.10 – Vegetation status
Pag. 150
Fig. 6.11 – Speranța de viață utilă Fig. 6.11 – Useful life expectancy
Pag. 151
Fig. 6.12 – Ritidom la Pinus sylvestrisFig. 6.12 – Pinus sylvestris bark
Pag. 152
Fig. 6.13 – Frunziș de Acer saccharinum
Fig. 6.13 – Acer saccharinum foliagePag. 152
Fig. 6.14 – Culoarea de toamnă a frunzișului deQuercus rubra
Fig. 6.14 – Autumn foliage color forQuercus rubra Pag. 152
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 291/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
260
Fig. 6.15 – Frunziș de toamna la Rhus typhinaFig. 6.15 – Fall Foliage for Rhus typhina
Pag. 152
Fig. 6.16 – Ramuri și inflorescențe la Rhus typhinaFig. 6.16 – Branches and flowers of Rhus typhina
Pag.152
Fig. 6.17 – Valoare estetică Fig. 6.17 – Aesthetic value
Pag. 153
Fig. 6.18 – Valoare horticolă Fig. 6.18 – Horticultural value
Pag. 153
Fig. 6.19 – Valoare ecologică Fig. 6.19 – Ecological value
Pag. 154
Fig. 6.20 – Uscare la nivelul ramuriiFig. 6.20 – Dry wood at branch level
Pag. 156
Fig. 6.21 – Uscare a axului de creștere Fig. 6.21 – Dead growth shaft
Pag. 156
Fig. 6.22 – Uscare a bazei arborelui (rășinos)
Fig. 6.22 – Problems at the crown’s base (resinous tree)
Pag. 156
Fig. 6.23 – CioateFig. 6.23 – Stumps
Pag. 156
Fig. 6.24 – PutregaiFig. 6.24 – Decay
Pag. 157
Fig. 6.25 – Cavitate
Fig. 6.25 – Cavity
Pag. 157
Fig. 6.26 – CavitateFig. 6.26 – Cavity
Pag. 157
Fig. 6.27 – Răniri grave și ireversibile la nivelul trunchiului Fig. 6.27 – Severe and irreversible injuries at the trunk level
Pag. 157
Fig. 6.28 – Răniri la nivelul ramurilor
Fig. 6.28 – Injuries at the branches level
Pag. 157
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 292/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
261
Fig. 6.29 – Ciuperci la nivelul coroaneiFig. 6.29 – Fungi at the crown level
Pag. 157
Fig. 6.30 – Corpuri străine prinse la nivelul trunchiului sau ramurilor Fig. 6.30 – Foreign objects attached at the trunk or branches level
Pag. 158
Fig. 6.31 – Raport lumină / umbră- situație existentă Fig. 6.31 – Light / shadow ratio - current situation
Pag. 159
Fig. 6.32 – Raport lumină / umbră- după aplicarea recomandărilor pe termen scurt Fig. 6.32 – Light / shadow ratio - after the applying of recommendations for theshort term
Pag. 160
Fig. 6.33 – Axioma stresului uniform și flexibilitatea ca pericol (după Mattheck,2007)Fig. 6.33 – The axiom of uniform stress, and slanderness as hazard (after Mattheck,2007)
Pag. 162
Fig. 6.34 – Detalierea situației observate în teren prin simpla introducerea adimensiunii coroanei în cazul studiului realizat în 2014 față de cel realizată în 2009în studiul Bd. Aviatorilor (dupăCulescu, et al., 2015a)Fig. 6.34 – Status detailed the current situation by simply presenting the crown sizewithi the 2014 survey compared to the one conducted in 2009 on Aviatorilor Blvd.(dupăCulescu, et al., 2015a)
Pag. 163
Fig. 6.35 – Exemplificare vizuală a claselor de deteriorare a învelișului foliar laarbori(dupăWessolly & Erb, 2014)Fig. 6.35 – Visual illustration of foliage damage classes in trees (after Wessolly &Erb, 2014)
Pag. 165
Fig. 6.36 – Exemple de umbriri oferite de foliajul pentru diverse specii(dupăDobrovie, 2010)Fig. 6.36 – Examples of shading provided by the foliage of various species (after
Dobrovie, 2010)
Pag. 166
Fig. 7.1 – Viziune propusă ca bază de discuție cu privire latipurile morfologice alespațiului urban Fig. 7.1 – Perspective proposed as a basis for discussion regarding the urban spacemorphological types
Pag. 183
TOTAL – 168 figuri / 168 figures
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 293/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
262
LISTA PLANȘELOR / DR AWINGS LIST
Planșa 6.1 – Specii identificate Drawing. 6.1. – Identified species
Pag. 168
Planșa 6.2 – Diametrul coroaneiDrawing. 6.2 – Crown diameter
Pag. 169
Planșa 6.3 – Deviația axului de creștere Drawing. 6.3 – Growth axis deviation
Pag. 170
Planșa 6.4 – Starea vegetației Drawing. 6.4 – Vegetation status
Pag. 171
Planșa 6.5 – Valoarea estetică Drawing. 6.5 – Asthetic value
Pag. 172
Planșa 6.6 – Valoarea horticolă Drawing. 6.6 – Horticulture value
Pag. 173
Planșa 6.7 – Valoarea ecologică Drawing. 6.7 – Ecological value
Pag. 174
Planșa 6.8 – Recomandări suprimare arbori Drawing. 6.8 – Trees removal recommendations
Pag. 175
TOTAL – 8 planșe / 8 drawings
8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso
http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 294/294
Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban
LISTA ANEXELOR / APPENDIX LIST