UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Programul de studii: Economia comerţului,turismului şi serviciilor

DEZVOLTAREA ECOTURISMULUI ÎN PARCUL NAȚIONAL

DOMOGLED-VALEA CERNEI

Sandu Cătălina-Ioana Anul II

Grupa 8213

Brașov,2012

1

Cuprins

1.Motivația......................................................................................................................................................3

2. Prezentarea contextului economic local.................................................................................................4

3.Prezentarea potențialului turistic al zonei................................................................................................5

3.1. Potențialul turistic natural..................................................................................................................5

3.2. Potențial turistic antropic.................................................................................................................13

4.Prezentarea infrastructurii turistice.........................................................................................................16

4.1. Accesul în Parcul Național Domogled-Valea Cernei...................................................................16

4.2. Unități de cazare și campare..........................................................................................................16

4.3. Unități de alimentație.......................................................................................................................17

4.4. Unități de agrement..........................................................................................................................18

4.5. Centre de informare turistică..........................................................................................................18

5.Propuneri pentru dezvoltarea ecoturismului în Parcul Național Domogled-Valea Cernei..............19

Bibliografie....................................................................................................................................................23

2

1.Motivația

Ascunsă într-o aură mistică, cu un potențial natural deosebit, însă foarte puțin

valorificat, zona Domogled-Valea Cernei e un loc fascinant, de o salbaticie aparte ce oferă

turiștilor peisaje inedite, frânturi de istorie, ape cu proprietăți curative și un aer încărcat de

legende cu comori ascunse.

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei a fost înfiinţat în anul 1990, însă

preocupările în ceea ce priveşte activitatea de ocrotire a naturii în acest spaţiu sunt mult

mai vechi, datând din 1932, când Alexandru Borza stabilește, pentru prima oară într-un

cadru legislativ şi favorabil conservării naturii, primele rezervaţii ştiinţifice de pe teritoriul

României între care include și Rezervația Muntele Domogled.

Din punct de vedere geografic, Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la

obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor

Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe

versantul stâng.

Conform prevederilor OUG nr. 57/29.06.2007 (art.5, alin 2 – anexa nr. 1) privind

regimul ariilor naturale protejate, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei face parte din

categoria parcurilor naţionale, “ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor

eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente

naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic,

geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea

vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice”.

Așadar, în opinia mea, statutul de Parc Naţional, îi conferă Parcului Naţional

Domogled-Valea Cernei, dreptul, dar şi obligaţia de conservare a biodiversităţii şi de

dezvoltare durabilă a turismului, ţinând cont totodată de unicitatea peisajelor şi a

comunităţilor de pe suprafaţa parcului. Principala motivație a turistului care vizitează

această zonă trebuie să fie observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de

natură, contribuind, alături de localnici, la ocrotirea patrimoniului natural, astfel încât, atât

generațiile actuale, cât și cele viitoare să se poată bucura de peisajele deosebite și

beneficiile oferite de natură.

3

2. Prezentarea contextului economic local

În interiorul Parcului Național Domogled-Valea Cernei comunitățile sunt

reprezentate printr-o localitate-Cerna Sat, 12 cătune și orașul Băile Herculane care deși nu

este inclus la propriu ca și suprafață în parc, este înconjurat în procent de 95% de

suprafața parcului.

Populația în acestă zonă nu este foarte numeroasă, remarcându-se astfel cătunul

Prisăcina cu 22 familii, urmat de Poiana Lungă - 8 familii, Ţaţu - 7 familii, Ineleţ - 6 familii,

Cracu Mare - 5 familii, Cracu Teilor - 3 familii, Scărişoara - 3 familii, Gura Iuţii - 3 familii,

Stepăn - 3 familii, Bedina - 2 familii, Dobraia - 2 familii şi Slătinic - 1 familie. În plus, se

observă un proces de îmbâtrânire a populației, media de vârstă a locuitorilor fiind de 50 de

ani.

Preocupările locuitorilor acestor comunități sunt direct legate de parcul național și

constau în activități ca:

exploatarea resurselor pădurii

creșterea animalelor (oilor și vitelor)

agricultura (pomi fructiferi, legume, porumb)

turismul

Comunităţile incluse în interiorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, cât şi

cele limitrofe parcului, dar cu puternice influenţe în interiorul ariei protejate, sunt foarte slab

dezvoltate din punct de vedere economic, zona fiind până în anii 1960 o adevărată zonă

de sălbăticie.

În perioada 1965 – 1985 au fost dezvoltate o serie de activităţi cu impact major

asupra parcului naţional cum ar fi:

regularizarea cursului Cernei prin construirea a două lucrări hidrotehnice de mare

anvergură (barajul Prisaca-km 5, barajul Iovanu)

exploatarea masei lemnoase în bazinele forestiere adiacente râului Cerna,

cariere: anrocament, balast, argilă

În acest context populaţia locală şi cea stabilită în zonă a avut o piaţă de muncă

vastă, putând să-şi asigure traiul în condiţii normale. Odată cu definitivarea obiectivelor

hidrotehnice şi cu reducerea volumului de masă lemnoasă exploatată anual după 1989,

locuitorii zonei se confruntă cu probleme sociale, economice şi de infrastructură destul de

grave cum ar fi:

lipsa locurilor de muncă

4

volumul investiţiilor aproape inexistent

deteriorarea infrastructurii existente anterior

izolare sau acces dificil - legăturile dintre aceste aşezări sunt posibile doar pe

poteci, folosindu-se cai sau măgari, şi doar pe anumite porţiuni, unde există mai

multe gospodării și drumul s-a putut lărgi se pot folosi căruţe

lipsuri în ceea ce priveşte accesul la educaţie şi asistenţă medicală

Ocupaţia principală a localnicilor din cătune este agricultura, exploatarea lemnului,

creşterea animalelor şi utilizarea resurselor pădurii (fructe de pădure, ciuperci, plante

medicinale). Problema principală cu care se confruntă familiile din cătunele situate pe

suprafaţa parcului este lipsa unui drum de acces, uşor practicabil, în localităţile adiacente

acestora. Există, însă şi localnici care au avut posibilitatea să-şi asigure, prin montarea

unor generatoare pe apă, curentul electric atât de necesar desfăşurării activităţilor zilnice

într-o gospodărie, cât și amenajarea gospodăriilor în vederea primirii turiştilor dornici să se

rupă de viaţa zgomotoasă şi tumultoasă a mediului urban (în special în localitățilePrisăcina

şi Dobraia).

Comunităţile care se află în apropierea parcului naţional şi care deţin suprafeţe în

interiorul acestuia, au ca activitate principală dezvoltarea turismului (localitatea

BăileHerculane), cât șiagricultura, păşunatul, folosirea resurselor naturale.

Comunităţile incluse în interiorul parcului contribuie atât la atractivitatea, cât şi la valoarea

ariei protejate prin obiceiurile tradiţionale, bogăţia culturală şi ospitalitate. De asemenea,

comunităţile locale ocupă un loc important în dezvoltarea unui turism durabil care, fără o

colaborare susţinută şi înţelegere din partea localnicilor, nu ar putea fi realizată în armonie

cu spiritualitatea locală.

Locuință din cătunul Prisăcina

5

3.Prezentarea potențialului turistic al zonei

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei reprezintă un punct de atracţie deosebit

pentru publicul larg datorită valorilor deosebite ale zonei:

tradiţiilor locale

istoria şi cultura locurilor

peisajul caracteristic foarte variat

3.1. Potențialul turistic naturalPe suprafaţa parcului există o mare varietate de obiective turistice, în special

peisagistice. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este înzestrat cu o serie de valori

naturale incontestabile care dau naştere unor peisaje tipice, cum ar fi:

A. Relief exocarstic

Abrupturi calcaroase cu Pin negru de Banat- partea estică (versanţii de pe stânga

Cernei) sunt caracterizate de formaţiuni calcaroase de mare valoare ecosistemică:

Marele Abrupt al Cernei, Abruptul Şuşcu, Abruptul Hurcu şi Abruptul Domogled;

Abruptul Domogled cu Pin negru de Banat (specie endemică)

Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant- acest tip de peisaj reprezintă un

interes deosebit mai ales turiştilor sau iubitorilor de natură care vor să practice

6

sporturi extreme şi nu numai; astfel de locaţii întâlnim la Cheile Râmnuţei, Cheile

Ţăsnei;

Canionul Râmnuța

Vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneeană- datorită apropierii întregii

zone de mările calde (Adriatică, Mediterană) se remarcă influenţele acestora atât

prin climă, cât şi prin vegetaţie întâlnindu-se nenumărate specii submediteraneene

în Rezervaţia Domogled, Rezervaţia Vârful lui Stan;

Chei şi prăpăstii calcaroase- exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafaţa ariei

protejate a dat naştere la formaţiuni calcaroase spectaculoase cu o importanţă

peisagistică de excepţie şi anume Cheile Corcoaiei, Cheile Ţăsnei, Cheile

Feregari, Cheile Pecinişcăi,Cheile Jelarău;

Cheile Corcoaiei sunt situate în partea nordică a Parcului Național Domogled-

Valea Cernei, în județul Gorj, pe o suprafață de 34 ha. Formațiunile geomorfologice

existente aici sunt de o frumusețe rară, dând posibilitate oamenilor sa explice apariția

acestor peisaje magnifice prin legende. Cheile, conform legendei, s-au format prin

spintecarea acestora cu sabia de către eroul mitic Iovan Iorgovan pentru a ucide balaurul

care s-a ascuns între ele.

7

Cheile Corcoaiei

Cheile Țăsnei, situate în versantul drept al Văii Cernei, reprezintă unul dintre cele

mai frumoase defilee săpate în calcar din țară, impresionante fiind mai ales datorită

sălbaticiei locurilor și a spectaculozitătii formațiunilor stâncoase prezente aici: abrupturi

spectaculoase, colți de stâncă, ace, jgheaburi, mase de grohotis, râuri de pietre. Pe

parcursul drumului prin chei canionul se lărgește și se îngustează, dând în unele locuri

naștere la cascade.

Cheile Țesnăi

Cascadă în Cheile Țesnăi

8

Numeroase cascade, printre care amintim:

Cascada Cociu, situată în partea centrală a munţilor Mehedinţi, este unul dintre

superlativele acestui masiv. Aceasta este prezentată în unele scrieri drept cea mai înaltă

cascadă din România, apa având o cădere verticală, fără trepte de peste 130 m, de la

aproximativ 790m altitudine până sub 660 m altitudine.

Cascada Cociu

Cascada Cociu-iarna

9

O altă atracție turistică o reprezintă Cascada Vânturătoarea, aflată la 1000 m

altitudine pe malul drept al Cernei. Șuvoiul de apă, lovindu-se de un prag se transformă

într-o ploaie fină ce cade de la 40 m, paralel cu peretele stâncos perfect vertical. Cascada

este fascinantă, mai ales admirată din partea interioară, poteca trecând printer peretele de

stâncă și caderea de apă.

Cascada Vânturătoarea

Pajişti subalpine cu lapiezuri

- lapiezurile întâlnite în zona Tilva, Piatra Mare a Cloşanilor sunt unice în România

creând ecosisteme ce necesită conservare, totodată formaţiunile din Poiana

Beletina încântă privirea oricărui turist care vizitează parcul.

Poiana Beletina

10

B. Relieful endocarstic - bine reprezentat, prin numeroase peşteri şi avene,

remarcabile prin dimensiuni, frumuseţe şi valoare ştiinţifică: Peştera lui Adam,

Grota cu Aburi, Grota Haiducilor, Peştera lui Ion Bazoni, Peştera Mare de la

Soronişte, Peştera Ungurului din Cheile Pecinişca, Peştera dintre Pietre, Peştera

Despicătura.

Peşterile termale din Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, unice în România şi

foarte rare pe glob, sunt peşteri în care condiţiile de mediu sunt asemănătoare celor din

climatul tropical (35°C – 45°C temperatura aerului) fapt pentru care fauna şi speleotemele

au caractere aparte.

Un exemplu ar fi Peştera lui Adam, căreia i s-ar putea conferi statutul de rezervaţie

stiinţifică, pentru conservarea şi studierea în continuare a condiţiilor de oază tropicală

unică în România, cu punga ei de aer cald, coloniile de lilieci si fauna de guano, precum şi

crusta şi stalactitele gelatinoase nemaiîntalnite în alte peşteri.

Peștera lui Adam

O altă peşteră interesantă din mai multe puncte de vedere este Grota cu aburi (are

doar 14 m lungime) care răsuflă aburi fierbinţi (52°C – 56°C), cu miros de pucioasă, printr

– o crăpătură în stâncă. Bolboroseala înfundată ca de cazan uriaş în clocot, ce însoţeşte

aburii, te duce cu gândul la o imagine a Infernului. Emanaţiile sulfuroase fierbinţi au creat

condiţii pentru dezvoltarea unui muşchi pe care îl găsim numai aici (Philonotis

schliephackei), pentru protecţia căruia s–a propus chiar crearea unei rezervaţii în acest

punct.

Grota Haiducilor (Peștera Hoților), este situată la aproximativ 40 m între stânci,în

apropierea Hotelului Roman. Peștera locuită încă din epoca focului, cunoscută pe vremea

romanilor și loc de refugiu și ascunziș al hotilor în decursul epocii moderne, a ascuns

11

numeroase comori. Aici au fost descoperite obiecte și unelte primitive din epoca

paleoliticului, obiecte, vase și monezi romane,cât și adevarare tezaure.

Intrare Grota Haiducilor

De asemenea foarte rare în peşterile ţării, sunt depunerile de cruste si speleoteme

din gips, pe mari suprafeţe ale pereţilor şi ale planşeului, ceea ce întâlnim în Peştera lui

Ion Barzoni.

Peștera lui Ion Bazoni

Peștera Mare de la Soroniște se află între localitățile Băile Herculane și

Pecinișca, fiind săpată în peretele vestic al Masivului Domogled, în calcare recifale albe-

gălbui de vârsta jurasic superior - cretacic inferior, la o altitudine de 630 m. Urcusul la

peșteră este dificil și gasirea ei fără călăuză practic imposibilă.Peștera este destul de

rece (7,2-8,5°C în profunzime, de la zona cu prăbușiri și până la cota -91 m) și totodată

foarte umedă , iarna formându-se gheață în primii 10-15 m de la intrare.

12

Caracteristici acestei peșteri sunt stâlpii stalagmitici în formă de piles d'assiettes

(teanc de farfurii). Fauna de pe lemnele putrede, de pe resturile vegetale și de pe argila

din Galeria Superioara se remarcă prin cinci specii de troglobii, unele chiar endemice:

Sophrochaeta insignis insignis, Duvalius (D.) herculis, Troglohyfthantes herculanus,

Neobisium (B.) brevipes și Anthroleucosoma banaticum. Săpăturile au scos la iveală

oseminte de Ursus spelaeus.

Stâlpi stalagmitici în formă de teanc de farfurii

C. Relief glaciar:

Goluri alpine cu jnepeniş- urmând traseele de mare altitudine din Parcul Naţional

Domogled-Valea Cernei descoperim relieful glaciar cu forme de eroziune şi

acumulări glaciare (morene), ideale pentru montaniarzi şi pentru cei care vor să

pătrundă în lumea floristică alpină (Vf. Munţilor Godeanu).

3.2. Potențial turistic antropicÎn ceea ce privește potențialul turistic antropic, o mare atracție este reprezentată de

comunitățile din aceste zone izolate prin păstrarea obiceiurilor tradiționale. Așadar, este

practicat, în special, turismul etnografic și cel folcloric. În acest scop se pot face deplasări

individuale sau în grup în aşezările de pe Valea Cernei pentru a se vedea la faţa locului

arhitectura populară, instalaţiile de tehnică populară şi creaţia de obiecte de artă populară.

Se mai pot organiza grupuri de turişti care să participe la diferite sărbători populare.

Arhitectura populară prezintă aspecte particulare de mare atracție pentru turiști.

Peste tot pe unde sunt pășuni și fânețe se pot vedea nenumărate adăposturi numite

13

sălașe, odăi sau conace, locuite doar în timpul cositului. Acestea sunt construite din lemn,

au o singură încăpere şi o tindă, iar alăturat pot avea un grajd, un ţarc pentru vite şi o

grădină cu pomi şi cu straturi de legume. Unele aşezări din bazinul Cernei au case cu

temelie de piatră, pereţi din bârne şi lemn cioplit, acoperiş din şindrilă şi prispă la faţadă.

Asemenea case mai pot fi admirate în localităţile mehedinţene ca Podeni, Izverna, Obârşia

Cloşani, precum şi în zona cătunelor bănăţene aparţinând comunei Cornereva. Casele

vechi erau construite din lemn, pe soclu de piatră, în interiorul căruia era pivniţa unde

oamenii îşi păstrau o parte din produse. Aceste case aveau, de regulă, 3 încăperi şi erau

acoperite cu şindrilă, iar mai târziu cu ţiglă. Încăperea din mijloc era „cuina” cu vatră şi

uneori şi cuptor din cărămidă. Această încăpere era bucătăria, dar era folosită şi ca

afumătoare pentru carne şi produsele obţinute din carne (mezeluri).

Sălaș

Între instalaţiile de tehnică populară din bazinul Cernei,se remarcă gaterul

acţionat de apă (gaterul de pe Valea Frasâncea – Com. Cornereva), vălaiele pentru

prelucrat postavul, vâltori pentru spălatul hainelor (Dolina şi Topla), presa de ulei, targa

pentru uscat prune și morile de apă.

Moară de apă-Prisăcina

14

Creaţia artistică populară se remarcă prin prezența pieselor din piele și obiectelor

de lemn, sculptate măiestrit. În plus, deși nu există centre foarte cunoscute, meştesugul

olăritului îşi are încă locul bine meritat în unele sate mehedinţene.

Portul popular tradiţional este păstrat cu grijă de femei şi mai poate fi întâlnit în

sate ca: Izverna, Balta, Obârşia Cloşani, Padeş, Cloşani, Cornereva, Plugova, Mehadia.

Obiceiurile populare au un repertoriu foarte variat ca şi în alte zone ale României.

Drumeţul poate asista, ca pretutindeni în ţară, la obiceiurile de Anul Nou (pluguşorul, etc. )

şi la cele de peste an, majoritatea legate deopotrivă de primavară-vară şi de ocupaţii

strigăturile peste sat, ieşirea cu vitele la munte, măsuratul oilor,sărbătoarea liliacului.

Literatura populară în versuri cuprinde cântecul liric (de dragoste, de dor şi jale,de

înstrăinare) şi cântecul satiric.

Muzica populară, ca pretutindeni în Banat şi Oltenia de munte, este transmisă prin

viu grai de către rapsozi populari. Reprezentativ este cântecul de joc şi mai ales doina, a

cărei linie melodică presupune multă măiestrie în interpretare. Folclorul muzical este

vehiculat prin instrumente ca fluierul, taragotul şi vioara.

Dansul popular este exprimat în principal prin hora, doiul şi brâul.

Port popular bănățean-Festivalul Pinului Negru Bănățean

Atât obiectivele turistice naturale, cât și comunitățile locale pot fi vizitate urmând, la

alegere, unul din numeroasele trasee din cadrul Parcului Național Domogled - Valea

Cernei. Acestea au grade diferite de dificultate și sunt prevăzute cu marcajele turistice

refăcute şi cu săgeţi indicatoare, dar care nu sunt în prezent omologate.

15

4.Prezentarea infrastructurii turistice

4.1. Accesul în Parcul Național Domogled-Valea CerneiAccesul În Parcul Național Domogled-Valea Cernei se realizează în special pe căi

rutiere, astfel:

pe DN 6 Bucureşti-Timişoara se intră în staţiunea Băile Herculane, unde începe

practic Parcul Național ( oraşul se găseşte la limita sudică a parcului)

pe DN 67D Târgu Jiu – Băile Herculane se intră în zona Parcului Național dupa

localitatea Godeanu (jud. Mehedinti), în sensul de mers Tg. Jiu-Băile Herculane.

pe DJ 671 Apa Neagră – Valea Mare în dreptul localităţii Cloşani –Gorj

pe DN 66A în Pasul Jiu-Cerna

4.2. Unități de cazare și campareÎn ceea ce privește posibilitățile de cazare, în interiorul parcului și pe raza acestuia

există mai multe pensiuni turistice (peste 20) deținute de proprietari privați.

Totodată, pe suprafața parcului sunt amenajate cabane silvice, administrate de

Ocoalele Silvice din județul de care aparțin, iar condițiile de cazare diferă de la o cabană la

alta, fiind condiționate de administratorii acestora.

Întrucât stațiunea balneară Băile Herculane, caracterizată de prezența unui flux

continuu de turiști, se află în imediata apropiere a Parcului Național Domogled-Valea

Cernei, aceasta reprezintă un punct de plecare pentru cei care doresc să viziteze parcul,

oferind condiții de cazare foarte variabile ce răspund cerințelor turiștilor.

În plus, în interiorul parcului se găsesc 6 campinguri. Conform Regulamentului

Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, camparea este permisă doar în următoarele

locuri destinate acestui scop:

7 Izvoare Calde – amenajat corespunzător (km 3 pe DN 67D)

Poiana Ţăsnei – amenajat pe proprietăţi particulare (km 13 pe DN 67D)

Coada lacului Prisaca – amenajat pe proprietetate particulară ( km 11-12 pe DN

67D)

Poiana Bechet – doar vatră pentru foc (traseul turistic Cheile Ţăsnei – Vârful

Ciolanu, după 2 ore de mers)

Cerna-Sat – doar vatră pentru foc (la marginea Cerna Sat către barajul Iovanu)

Izvoarele Cernei – neamenajat

16

Astfel, în interiorul și în împrejurimile Parcului Național Domogled-Valea Cernei sunt

disponibile aproximativ 718 locuri de cazare în hoteluri, 44 locuri de cazare în moteluri,

215 locuri de cazare în vile și pensiuni și 48 locuri disponibile în campinguri.

4.3. Unități de alimentațieÎn ceea ce privește unitățile de alimentație, acestea sunt foarte diversificate. În

principal, posibilități de servire a mesei există în majoritatea unităților de cazare din

stațiunea Băile Herculane și câteva pensiuni din interiorul parcului. În plus, se remarcă

existența unor restaurante (Restaurantul Sfinxul Bănățean, Restaurantul Paradis,

Restaurantul Golden Spirit, Restaurantul Magic, etc.) cu o capacitate totală de 1000 de

locuri și pizzerii (Pizzeria Cristal, Pizzeria Grecească Dimitrios, Pizzeria Capșa, etc.) cu o

capacitate totală de 250 de locuri.

În tabelul de mai jos se regăsesc posibilităţile de cazare de pe raza Parcului

Naţional Domogled-Valea Cernei, cât și unitățile în care se poate servi masa :

Tabel 4.1. Posibilități de cazare și servire a mesei

Nr. crt. Locaţie Denumire CategorieNr.

locuri

Posibilitate de servire a

mesei

1.Băile Herculane

Pensiunea Trandafirul Galben

** 60 în incintă

2.Băile Herculane Hotel Ferdinand **** 105 în incintă

3.Băile Herculane Vila Adriana ** 14

4.Băile Herculane Pensiunea Orhideea ** 30

5. Băile Herculane Hotel Claudia *** 39 în incintă

6. Băile Herculane Pensiunea Lorabella ** 12 în incintă

7. Băile Herculane Vila Mari’s * 12

8. Băile HerculanePensiunea Floare de

Colţ* 16

17

9. Băile Herculane, Vila Hera * 12

10. Băile Herculane Pensiunea Paradis ** 42 în incintă

11. Băile Herculane Hotel Dacia ** 350 în incintă

12. Băile Herculane Hotel Elite *** 31

13. Băile Herculane Hotel Ambasador *** 31

14. Băile Herculane Pensiunea El Plazza ** 17 în incintă

15.În amonte de

Băile HerculaneMotel

Dumbravă*** 44 în incintă

16.În amonte de

Băile HerculaneHotel

Tierna84 în incintă

17.În amonte de

Băile HerculaneCamping

Gorjanu48

în incintă

la cerere

18. Băile-Herculane Hotel Geta *** 78 în incintă

4.4. Unități de agrement

În ceea ce privește agrementul, zona Domogled-Valea Cernei oferă nenumărate

posibilități.

În primul rând se remarcă existența unor numeroase poteci marcate atât în Munţii

Cernei şi Munţii Godeanu de pe dreapta Văii Cernei, cât şi în Munţii Mehedinţi de pe

stânga acesteia.

În al doilea rând, aici se pot practica speoturismul și alpinismul, două forme înrudite

de drumeție montană specializată, datorită prezenței unor numeroase peșteri și trasee

alpine amenajate mai ales în Masivul Domogled.

În plus, se pot practica sporturile nautice atât pe oglinda lacurilor de acumulare

Iovanu şi Prisaca, cât și pe râul Cerna-de către amatorii de navigaţie pe ape repezi de

munte (rafting,canoeing) care posedă ambarcaţiuni adecvate (fără motor).

4.5. Centre de informare turisticăÎn cadrul Parcului Național Domogled-Valea Cernei există un singur punct de

informare, situat în amonte de stațiunea Băile Herculane, în zona 7 Izvoare, camping

“Porumbu Nou”. Acesta are în dotare un infochioșc unde turiștii interesați pot obține

informații mai ample despre parc doar în perioada estivală și pot achita taxa de vizitare.

18

5.Propuneri pentru dezvoltarea ecoturismului în

Parcul Național Domogled - Valea Cernei

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, aflat în imediata apropiere a staţiunii Băile

Herculane, beneficiază de un flux continuu de turiști care au ca obiectiv principal

practicarea turismului balnear,dar care pe durata șederii lor în zonă parcurg și câteva

trasee turistice.

Activităţile turistului se axează în general pe vizitarea punctelor de interes, dar şi

turismul de week-end sau cel de concediu (vacanţă) cu camparea pe văile pitoreşti din

parc, caz în care se ajunge la apariţia vetrelor de foc și a resturilor menajere.

Doar o mică parte dintre turiști, în special cei străini, practică ecoturismul, fiind

interesați exclusiv de Parcul Național Domogled–Valea Cernei, prin descoperirea

biodiversității, a modului de viață, a tradițiilor și culturii comunităților locale și având un

nivel de educație ecologică ridicat.

Așadar consider că este necesară elaborarea unei strategii de dezvoltare a

ecoturismului în cadrul Parcului Național Domogled-Valea Cernei care să stimuleze

dorința de protecție a zonei și cunoaștere a istoriei și culturii locale, atât de către localnici,

cât și de către vizitatori, urmărind câteva aspecte esențiale:

Promovarea Parcului Domogled-Valea Cernei ca zonă în care se dezvoltă

ecoturismul, se poate realiza prin intermediul mijloacelor media, prin elaborarea și

distrubuirea de materiale informative și realizarea unei pagini web care să ofere informații

cu privire la flora, fauna și habitatele naturale existente și reglementările care le

protejează, urmărindu-se conștientizarea turiștilor,dar și a localnicilor. În plus, se poate

înființa o asociație de ecoturism și o agenție de turism specializată care să promoveze

dezvoltarea durabilă a aceastei zone atât pe plan intern, cât și internațional.

Managementul biodiversităţii se realizează, în primul rând, prin inventarierea

florei, faunei și habitatelor naturale, zonarea parcului și stabilirea unor măsuri speciale

care să protejeze speciile semnificative (protejarea faunei peșterilor prin limitarea

accesului, reglementarea pășunatului și a turismului în zonele cu biodiversitate ridicată,

ameninţată şi afectată). În plus, este necesara refacerea zonelor degradate prin plantarea

de specii autohtone,prioritară fiind plantarea Pinului Negru de Banat-specie endemică.

Managementul turismului și al recreerii urmărește direcţionarea tipul potrivit de

vizitator către zona potrivită din parc sau vecinătatea acestuia, creând cele mai bune

19

oportunităţi pentru îndeplinirea experienţei imaginată de vizitator, de a petrece timpul liber

în natură, producând un impact negativ minim asupra naturii şi a comunităţilor locale.

Așadar este necesară realizarea unui echilibru între activitatea turistică și protejarea

mediului și a comunităților locale prin diverse măsuri precum:

realizarea studiilor asupra fenomenului turistic, monitorizarea fluxului de

turiști și limitarea accesului acestora în zonele în care pot avea un impact

negativ asupra habitatului

crearea de trasee educative prin montarea de panouri de interpretare care să

ofere turiștilor informații despre natura și cultura zonei și întreținerea acestor

trasee (reparații,degajări, refacerea marcajelor)

implicarea localnicilor în activitățile turistice prin instruirea acestora ca și ghizi

ecoturistici, urmărind astfel minimizare impactului unui grup de turiști asupra

mediului

organizarea unor activități turistice specializate (excursii de observare a florei

și faunei) prin amplasarea de observatoare și achiziționarea de echipamente

speciale și punerea la dispoziția turiștilor a unui personal specializat care să

conducă grupul și să ofere informații avizate (botanist, zoolog)

construirea unei infrastructuri turistice adecvate- centre de vizitare și puncte

de informare permanente care să promoveze obiectivele de management ale

ariei naturale protejate şi să informeze publicul larg asupra măsurilor de

conservare a speciilor/habitatelor naturale în contextul gestionării durabile a

resurselor naturale

din cauza creşterii numărului de turişti, este esențială respectarea

regulamentului parcului pentru reducerea impactului negativ asupra

peisajului, florei şi faunei; ca urmare, este necesar să se asigure serviciul de

paza şi patrulare

promovarea accesului turiștilor în interiorul parcului utilizând mijloace

nepoluante (biciclete, bărci fără motor) și realizarea unui sistem de transpor

pe cablu

crearea mai multor programe ecoturistice de vizitare care să se deruleze pe

o perioadă mai lungă de timp. În prezent,Administraţia Parcului Naţional

Domogled-Valea Cernei promovează un program ecoturistic de 3 zile:

„Tradiţie şi natură spectaculoasă”, în cadrul căruia se pot admira frumuseţile

20

naturale din zona staţiunii Băile Herculane, sunt vizitate comunităţi izolate din

zonă, oferindu-se posibilitatea interacţionării cu localnicii.

În ceea ce privește susţinerea comunităţilor şi economiei locale trebuiesc luate

în considerare doua aspecte: pe de o parte încurajarea comunităților locale să se implice

în activitatea de turism durabil desfășurată în cadrul parcului, pe de altă parte încurajarea

localnicilor să se implice în dezvoltarea activităților economice din afara Parcului Național

Domogled-Valea Cernei, care să le aducă beneficii.

Astfel, implicarea localnicilor în activitatea de ecoturism se poate realiza prin:

încurajarea și promovarea meșteșugurilor și a artei populare și crearea unor

puncte de desfacere unde turiștii pot observa tehnica populară și pot

achiziționa suveniruri

valorificarea produselor alimentare locale (șuncă și cârnați bănățeni,

telemea), care să fie prezente atât în unitățile de alimentație, cât și în

magazinele de suveniruri

organizarea unor activități care să valorfice şi să promoveze tradiţiile locale.

În prezent, în cadrul parcului sunt organizate Festivalul ”Pinului Negru de

Banat” și Sărbătoarea liliacului.

încurajarea în cadrul comunităţilor a activităţilor economice care să

contribuie la realizarea obiectivelor parcului prin diferite programe de

finanțare. Astfel pot fi contruite pensiuni ecoturistice și unități de servire a

mesei care să respecte arhitectura tradițională a zonei și să se înscriere

standardele impuse de dezvoltarea turismul durabil, fiind ecocertificate.

Promovarea conștientizării și educației se concretizează prin dezvoltarea unui

comportament individual, social ecologic şi responsabil faţă de valorile naturale în rândul

comunităţilor locale și, mai ales turiștilor, și conştientizarea importanţei mediului

înconjurător în societatea omenească. Acest lucru se poate realiza prin:

organizarea de acţiuni educaţionale (simpozioane,concursuri de creație) cu

ocazia unor evenimente speciale şi nu numai (Luna Pădurii, 15 martie – 15

aprilie, Ziua Europeană a Parcurilor, 24 mai)

implicarea comunităţilor locale și a unităților școlare în acţiuni de ecologizare

cooptarea elevilor şi profesorilor în activităţile de dezvoltare ale parcului prin

organizarea unor tabere tematice

21

Nu în ultimul rand, este importantă monitorizarea implementării strategiilor de

dezvoltare durabilă. Pentru a realiza această monitorizarea este necesară crearea unui

departament în cadrul administrației care să observe modificările ce au loc în cadrul

parcului, să evalueze impactul pe care în are strategia asupra mediului natural și să

întocmească rapoarte de monitorizare, pe baza cărora se vor lua decizii în perioada

următoare.

22

Bibliografie

Profesor universitar doctor Ilie Cristescu, ”Miracolele Cernei”- Editura Hercules Friends

Site-ul Administrației Parcului Național Domogled-Valea Cernei - http://www.domogled-cerna.ro/index.htm

Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România - http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza1.pdf

Planul de management al Parcului Național Domogled-Valea Cernei - http://www.domogled-cerna.ro/planudemanagement.pdf

Site-ul România și natura http://romaniasinatura.wgz.ro/menu/parcuri-naturale-din-romania/parcul-national-domogled-valea

Site-ul România turistică -http://www.romaniaturistica.ro/natura-Parcul-National-Domogled-Valea-Cernei-117.html

Site-ul Pagitur.ro - http://www.pagitur.ro/informatii/Valea+Cernei?t=areas-17

23