Deontologie tema III.doc

8/16/2019 Deontologie tema III.doc

1/10

Deontologia profesiei de psiholog – Lect. univ. dr. Mircea Marica

TEMA III

DIMENSIUNI ETICE ALE PARADIGMEI PROFESIONALE

Eficienţa unei acţiuni profesioniste este, deseori, gândită izolat de valoareasa morală. Totuşi, criteriile etice sunt cele care fundamentează în ultimă instanţămodelul oricărei profesii, chiar dacă acest lucru nu este vizibil la o privire grăbită.Spunea cineva, referinduse la secolul !!", că el va fi religios sau nu va fi deloc.Eu cred că sa înşelat# dacă va fi religios el nu va fi deloc şi dacă va fi, atunci elva redescoperi valorile morale sub care îşi va rândui e$istenţa. %i aceasta întrucâtreligia este particulară, iar morala este universală# religia este o probă în vederealocuirii lumii de dincolo, în timp ce morala este proba locuirii lumii de aici. &ceastaeste şi direcţia pe care se înscrie începutul secolului nostru, prin preocuparea dea implementa reglementări etice în toate domeniile de activitate.

'rin această temă îmi propun următoarele obiective( clarificarea universului de discurs al profesiunii, prin precizarea

semnificaţiei unor concepte corelate, cum ar fi meserie,ocupaţie, profesie, carieră, profesionalizare, profesionist#

identificarea ocupaţiilor posibile pentru un psiholog# enumerarea şi caracterizarea succintă a componentelor unei paradigme

profesionale#

particularizarea diverselor categorii de standarde la profesia depsiholog# analiza structurii şi atribuţiilor )olegiului 'sihologilor din *omânia, ca

instanţă de reglementare a profesiunii de psiholog cu drept deliberă practică#

prezentarea unor proceduri privind managementul etic al profesiunii.

Structura temei (+. 'rofesie şi profesionalizare. )omponentele paradigmei profesionale

-. Structura şi atribuţiile )olegiului 'sihologilor din *omânia. /anagementul etic al profesiei

1. Profesie şi profesionalizare

Societatea contemporană, prin raţionalizarea pragmatică a acţiunii, arealizat o legătură foarte puternică între om şi profesiune. *itmurile e$istenţeinoastre sunt structurate profesional, în funcţie de orarul de muncă, de zilelelibere, de concedii. 0esigur că sunt şi aspecte benefice dar şi aspecte maleficeale acestui mod de e$istenţă. 1nii evidenţiază doar aspectele negative, aleunidimensionalizării 2omului de la nouă la cinci3 4E. 5romm, 6. /arcuse, 7.

25


2/10


/arcel8, sclav al unor structuri care îl depăşesc, fiinţă intinerantă, mereu pe drumşi niciodată acasă. &lţii subliniază funcţia terapeutică a ritmurilor socioprofesionale, coerenţa e$istenţei, socializarea, evaluarea sinelui, 9oculprofesional, reţelele rolstatusurilor, identitatea şi motivaţia e$istenţială şi drameleconsecvente pierderii 9ucăriilor e$istenţiale ce încon9oară şi decorează locul demuncă. :u ne propunem o analiză a acestor puncte de vedere, ci, invităm doar lareflec ie.ț

'entru început, vom încerca să clarificăm universul discursiv al profesiei. ;nceea ce am numit 2univers de discurs al profesiei3 se regăsesc câţiva termenicorelaţi( profesiune, ocupaţie, meserie, carieră şi, în strânsă legătură, cei deprofesionalism şi profesionalizare.

Etimologic, profesia îşi are rădăcinile în latinescul professio, onis, însemnând mărturisire, declaraţie publică, ceea ce ne poate duce cu gândul laonorabilitatea e$ercitării activităţii, în timp ce meseria îşi are originile în latinesculministerium, serviciu domestic realizat de un servitor# termenul meserie esteasociat acelor activităţi ce presupun demersuri practice, aplicative, de muncămanuală sau fizică, implicând mânuirea de unelte. Spre deosebire de meserie,profesia poate fi definită ca un tip de activitate înalt specializată, recunoscutălegal şi legitimată social prin utilitate şi prestigiu moral.

Termenul ocupaţie ar viza ceea ce face individul în secţiunea temporalărespectivă, indiferent de profesiunea sau meseria sa# ea poate coincide sau nu cuprofesia. 0upă aceste distincţii pe care leam propus, nu orice ocupaţie este şi oprofesie# prostituţia poate fi o ocupaţie, dar nicidecum o profesie 4la fel şi politica8.)ând o ocupaţie este recunoscută social ca furnizând un serviciu esenţial

membrilor societăţii, atunci ea are şanse să se transforme în profesie,recunoscânduise un status privilegiat.)onform +8#>+. 'siholog în specialitatea consiliere psihologică 4codul B>8#>. 'siholog în specialitatea psihoterapie 4codul B>-8#>-. 'siholog în psihologia muncii şi organizaţională 4codul B>8#

>. 'siholog în psihologia transporturilor 4codul B>B8#>B. 'siholog în psihologia aplicată în servicii 4codul B>C8#+ )onform )


3/10


4/10


precizează prin art. . 48 că e$ercitarea profesiei de psiholog cu drept deliberă practică este condiţionată de absolvirea unei instituţii de învăţământsuperior de specialitate, cu diplomă de licenţă în psihologie, obţinută la oinstituţie acreditată, din *omânia sau din străinătate, recunoscută sauechivalentă.

c standarde de iniţiere, menţinere şi avansare în carieră, stabilite de uncorp profesional. )unoştinţele teoretice nu sunt scopuri în sine, ci mi9loacede întemeiere epistemică a practicii respective. 5inalitatea cunoştinţelor constă în dobândirea capacităţilor acţionale necesare profesiuniirespective. 0acă sistemul teoretic vizează ce ştie practicianul, cel aplicativvizează ce poate el să facă. *elaţia între cele două sisteme este, aşadar,una de determinare, adică a şti pentru a putea face. )ele douăcomponente conferă subiectului un anumit statut consfinţit de instituteleeducative acreditate prin acte oficiale, acestea fiind reglementate deautoritatea profesională. ;n cazul psihologilor, dreptul de liberă practică îndiverse specializări este condiţionat de acumularea unui număr de credite,ce reprezintă ore?efort în pregătirea teoretică şi aplicativă, perioade desupervizare diferenţiate ca număr de credite acumulate şi perioadă#treptele ierarhice sunt psiholog practicant, psiholog specialist şi psihologprincipal.

d standarde de utilitate socială recunoscută printrun status social şiprivilegii#

e standarde de remunerare# deşi pot fi implicate aspecte ale altruismului,e$ercitarea unei profesii solicită pe lângă recompensele simbolice, de

prestigiu social şi recompense materiale, financiare# în acest sens, legeapsihologului precizează, la art +C, dreptul acestuia de a obţine pentruserviciile prestate un onorariu sau salariu negociat în mod liber cubeneficiarul.

f Standarde de ierarhie profesională, evidenţiate prin prezenţa uneiautorităţi profesionale, ca instanţă centrală, care monitorizeazăactivitatea membrilor. *ecunoaşterea de către societate a unei profesiieste însoţită de acordarea anumitor puteri prerogative şi privilegii . Puterile prerogative ale profesiei presupun e$istenţa unei autorităţi profesionale cufuncţii administrative de reglementare şi control al profesiei respective.

&ceastă autoritate acreditează instituţiile de pregătire a profesioniştilor,autorizând curriculumul, durata pregătirii, metodele de evaluare şifinalizare a studiilor, stabilind standarde şi competenţe specifice profesiei.Privilegiile profesionale presupun un anumit monopol al grupuluiprofesional asupra desfăşurării unei activităţi. 'rofesioniştii domeniului sebucură de o relativă imunitate, fiind răspunzători pentru e$ersarea profesiei în faţa autorităţii profesionale. "munitatea este numai relativă, căcisocietatea poate revoca în anumite situaţii monopolul profesiei. &utoritateaprofesională este cea care stabileşte normele conduitei profesioniştilor,drepturile dar şi obligaţiile lor, stipulândule normativ întrun cod

deontologic. ;n cazul nostru este vorba de !olegiul Psihologilor din"om#nia 4despre acesta o să discutăm detaliat în paragraful următor8.

28


5/10


g standarde morale ce ţin de etica profesiunii. Etica profesională precizeazăpracticile, drepturile şi datoriile membrilor unui grup profesional, avertizândasupra malpracticilor profesionale. 'rofesionistul veritabil se raportează lavirtuţile şi valorile profesiei sale ca la elementele centrale ale modeluluisău profesional. 0in perspectiva unei etici a virtuţii, de tradiţie aristotelică,am putea vedea diversele profesiuni ca acoperind virtuţile unei societăţi.0in această perspectivă, am putea spune că medicul are ca virtutecardinală sănătatea, profesorul dezvoltarea persoanei, asistentul social Dbunăstarea, 9uristul D legalitatea 4şi nu dreptatea, aşa cum eronat afirmă T. &iraFsinen +@@A, p. C=# acest autor a căzut victimă unei definiţiietimologice, la fel ca mulţi dintre noi atunci când aşteptăm ca 9ustiţia să nefacă dreptate# 9ustiţia nu face dreptate, ci aplică orb legi 4de multe oriambigue, con9uncturale şi îndoielnice sub aspectul moralităţii8, astfel încât 9uriştii sunt funcţionari 4disfuncţionali, uneori, şi inamovibili întotdeauna8 ailegii, aşa cum e ea, bună sau proastă D acesta e efectul pervers al ordiniisociale# puterea vrea ordine nu dreptate, căci aceasta din urmă iar afectaprivilegiile8. 1rmărind o astfel de logică, ne putem întreba care este virtuteacardinală a psihologuluiG Să fie ea autonomia persoaneiG


6/10


). S&r"!&"ra şi a&ri"#iile Cole(i"l"i Psi/olo(ilor 'in Ro$0nia

)onform egii nr. +-?>> 4 $ne%a -8, !olegiul Psihologilor este oorganizaţie profesională, cu personalitate 9uridică, de drept privat, apolitică,autonomă şi independentă, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii.!olegiul are rolul de a reprezenta şi de a ocroti la nivel naţional şi internaţionalinteresele profesiei de psiholog cu drept de liberă practică. El se constituie dintotalitatea psihologilor cu drept de liberă practică din *omânia, şi are următoareleatribuţii (

• asigură respectarea cadrului organizatoric pentru e$ercitarea profesieide psiholog cu drept de liberă practică în condiţiile legii#

• instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice#• instituie un cadru de promovare şi de dezvoltare a competenţei

profesionale#• instituie şi promovează norme deontologice în e$ercitarea profesiei de

psiholog#• reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi

administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale#• atestă dreptul de liberă practică al psihologilor şi gestionează *egistrul

unic al psihologilor cu drept de liberă practică din *omânia.

!onducerea )olegiului lui este realizată de următoarele foruri, alese prinvot secret, pe o perioadă de ani( )onvenţia naţională# )onsiliul )olegiului,)omitetul director şi 'reşedintele )olegiului.

!onvenţia naţională este constituită din reprezentanţii membrilor )olegiului, pe baza unei norme de reprezentare, proporţional cu numărulmembrilor din fiecare filială şi se întruneşte, de regulă, o dată la ani, avândurmătoarele atribuţii(

• aprobă *egulamentul de organizare şi funcţionare internă, )oduldeontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică,)odul de procedură disciplinară, :ormele de avizare a metodelor şitehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, precum şimodificările la acestea#

• alege şi revocă preşedintele )olegiului şi membrii )omitetuluidirector#

• aprobă raportul de activitate al )onsiliului )olegiului şi altedocumente.

!onsiliul !olegiului este constituit din preşedintele )olegiului, care este şipreşedinte al )onsiliului )olegiului, membrii )omitetului director şi preşedinţiifilialelor teritoriale şi se întruneşte anual, la convocarea preşedintelui )olegiului,având următoarele atribuţii(

• stabileşte liniile directoare în legătură cu problemelefundamentale ale profesiei de psiholog cu drept de liberăpractică şi ale activităţii )olegiului#

30


7/10


• analizează şi aprobă raportul de activitate al )omitetului director#• aprobă cotizaţia anuală şi nivelul ta$elor necesare acoperirii

costurilor de atestare şi a altor servicii prestate#• aprobă structurile administrative ale )omitetului director,

înfiinţarea de noi comisii sau restructurarea celor e$istente#• aprobă raportul de audit financiar, efectuat de o firmă

independentă#• aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al )olegiului, bilanţul

)olegiului şi descarcă )omitetul director de gestiunea fondurilor.

!omitetul director este constituit din preşedintele )olegiului, care deţine şicalitatea de preşedinte al )omitetului director, preşedinţii comisiilor şi membriiacestora, având următoarele atribuţii(

• eliberează atestatul de psiholog cu drept de liberă practică#• eliberează avizul pentru metodele şi tehnicile de evaluare şi

asistenţă psihologică, precum şi modul de utilizare a acestora#• propune instituţiilor abilitate cursuri şi alte forme de educaţie

permanentă în domeniul psihologiei, în conformitate cuprevederile legale#

• elaborează *egulamentul de organizare şi funcţionare internă#• elaborează )odul deontologic al profesiei de psiholog cu drept

de liberă practică#• elaborează, împreună cu /inisterul Educaţiei 4şi )ercetării,

"novării, Tineretului şi Sportului ş.a.8 normele metodologice de

aplicare a legii#• elaborează )odul de procedură disciplinară şi urmăreşteaplicarea acestuia#

• elaborează :ormele de avizare a metodelor şi tehnicilor deevaluare şi asistenţă psihologică#

• întocmeşte, reactualizează şi face public *egistrul unic alpsihologilor cu drept de liberă practică din *omânia#

• mediază litigiile dintre psihologi cu drept de liberă practică, dintreaceştia şi beneficiarii serviciilor psihologice, precum şi dintrepsihologi şi anga9atorii acestora, în probleme legate de

e$ercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică#• sesizează organele în drept în cazurile de e$ercitare ilicită a

profesiei de psiholog cu drept de liberă practică#• propune nivelul ta$elor pentru serviciile prestate 4G8, precum şi al

cotizaţiei anuale.)omitetul director funcţionează prin şedinţe în plen şi pe comisii, ale

căror competenţe şi periodicitate sunt stabilite prin *egulamentul de organizare şifuncţionare internă.

;n cadrul )omitetului director funcţionează următoarele comisii ( !omisii aplicative(

)omisia de psihologie clinică şi psihoterapie# )omisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor#

31


8/10


)omisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şivocaţională#

)omisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţiona

lă# )omisia metodologică# )omisia de deontologie şi disciplină.)omisiile elaborează norme şi proceduri de control şi supervizare

profesională în domeniile proprii, aprobate de către )onsiliul )olegiului,asigurând pregătirea persoanelor cu atribuţii de control.

Pre&edintele !olegiului are următoarele atribuţii(a. reprezintă )olegiul în relaţiile cu alte organizaţii şi instituţii din ţară

şi din străinătate#b. încheie convenţii şi contracte în numele )olegiului, cu aprobarea

)omitetului director#c. convoacă şi conduce şedinţele )omitetului director, )onsiliului

)olegiului şi )onvenţiei naţionale#d. ordonanţează cheltuielile bugetare ale )omitetului director.

!olegiul are filiale &eri&oriale, la nivel de 9udeţ şi în municipiul Hucureşti, acăror foruri de conducere sunt )onvenţia filialei, )omitetul filialei şi 'reşedintelefilialei.

!onvenţia filialei reprezintă forul de dezbatere al membrilor )olegiului, cudomiciliul în zona respectivă, se întruneşte anual şi are următoarele atribuţii(

dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente# aprobă raportul anual de activitate al comitetului filialei# alege şi revocă preşedintele şi membrii comitetului filialei# alege reprezentanţii pentru )onvenţia naţională# propune candidaţi la funcţia de preşedinte al )olegiului şi de membru al)omitetului director.

!omitetul filialei este structura de coordonare la nivel teritorial şi se aflăsub autoritatea )omitetului director, fiind condus de un preşedinte şi constituitdintrun număr impar de membri, cu următoarele atribuţii(

elaborează raportul anual de activitate şi, după aprobarea acestuia deconvenţia filialei, îl înaintează )omitetului director# informează membrii cu privire la hotărârile )olegiului# poate face propuneri de reprezentare la )onvenţia naţională# poate face propuneri de candidaturi pentru preşedinte şi membrii)omitetului director# controlează activitatea profesională a membrilor )olegiului din zonafilialei respective, pe baza mandatului dat de )omitetul director, şi avizeazădosarele psihologilor cu drept de liberă practică propuşi pentru activităţi decontrol#

primeşte dosarele de atestare, verifică conformitatea lor şi le transmite)omitetului director.

32


9/10


,. Mana(e$en&"l e&i! al profesiei

'roblematica eticii profesionale a câştigat în ultimele decenii o deosebităimportanţă. < vreme sa crezut că eficienţa unei organizaţii este dependentăe$clusiv de capacitatea acesteia de a se organiza după modelul birocraticIeberian. 0upă birocratizare, sa constatat faptul că o creştere a eficienţei se maipoate obţine prin optimizarea calităţii relaţiilor umane 4E. /aJo8, impunânduse cnoua paradigmă organizaţională a relaţiilor umane. ;n timpul nostru, o dimensiunece face diferenţa între diverse organizaţii este încrederea publicului. >B, )omisia Europeană solicită o intensificarea luptei anticorupţie, implementarea transparentă, responsabilă şi strictă a tuturor codurilor etice şi deontologice pentru funcţionarii publici, însoţită de o aplicareconsecventă a pedepselor penale. Sub astfel de presiuni au luat fiinţă coduriledeontologice pentru diverse profesiuni şi organizaţii.

5ormularea unui cod etic nu rezolvă problemele, fiind necesare măsuricomple$e de management etic. 'rintre acestea se numără, alături de codurile deetică, e$istenţa unor comisii sau comitete- de etică, a codurilor disciplinare,

2 :u omit faptul că, pe termen scurt, diverse strategii de cosmetizare a imaginii pot avea efectebenefice# pe termen lung, însă, publicul nu poate fi păcălit.- !omitetul de etică al $merican Ps'chological $ssociation declară că îşi asumă următoarele patrufuncţii(

- să formuleze regulile etice şi să menţină conduita psihologilor la cel mai înalt nivel decorectitudine,

- săi educe pe psihologi în ceea ce priveşte standardele etice,- să prote9eze publicul de orice comportament vătămător al psihologilor şi- să a9ute &sociaţia să respecte legile şi regulamentele.

33


10/10


auditul etic, trainingul etic, consilieri pe probleme de etică, 9urăminte profesionale

etc., în scopul creări unei culturi instituţionale de natură morală.a nivelul psihologilor e$istă !omisia de deontologie &i disciplină a

)olegiului, care manageriază conduita etică a practicienilor în baza )oduluideontologic şi a celui de procedură disciplinară, asigurând consultanţă în

probleme de etică.

Te$e pen&r" e2al"are

+. 1niversul de discurs al profesiei# delimitări conceptuale. )omponentele paradigmei profesionale-. Structura şi atribuţiile )olegiului 'sihologilor din *omânia

. Structuri ale conducerii )olegiului( )onvenţia naţională şi)onsiliul )olegiului

B. Structuri ale conducerii )olegiului( )omitetul director şi)omisiile aplicative

C. Structuri ale conducerii )olegiului( preşedintele )olegiuluişi 5ilialele teritoriale

=. /anagementul etic al profesiei

"ată, spre e$emplu, (urăm#ntul de la )eneva adoptat de $sociaţia medicală Mondială în anul+@A, modificat succesiv, ultima versiune datând din +@@(2;n momentul când voi fi primit în rândul membrilor profesiunii medicale( ;mi iau anga9amentul solemn să îmi consacru viaţa în serviciul umanităţii#Loi păstra pentru cei care mau instruit recunoştinţa pe care leo datorez#

Loi e$ercita profesiunea mea 4arta mea8 cu conştiinţă şi demnitate#Loi considera sănătatea pacienţilor mei ca prima mea gri9ă#Loi respecta secretul celui ce mi la încredinţat, chiar după moartea pacientului#Loi păstra cu sfinţenie onoarea şi nobilele tradiţii ale profesiunii medicale#)olegii mei vor fi surorile şi fraţii mei#:u voi permite ca între datoria mea şi pacientul meu să se interpună consideraţii de afilierepolitică, vârstă, credinţă, boală sau infirmitate, naţionalitate, origine etnică, rasă, se$, statut social,comportament se$ual#Loi păstra respect absolut vieţii, de la începutul ei, chiar sub ameninţare şi nu îmi voi folosicunoştinţele împotriva legilor umanităţii,5ac acest legământ în mod solemn, liber şi sub semnul onoarei.3

34

Deontologie tema III.doc

Documents

Transcript of Deontologie tema III.doc