DAREA DE SEAMĂ PRIVIND ACTIVITATEA SENATULUI U.A.U.I.M.

ÎN PERIOADA MANDATULUI 2012 - 2016:

a. Modul de înființare a noului Senat conform legii învățământului din 2011 (particularități și noutăți legislative și de organizare) b. Modalități de funcționare și obiectivele Senatului conform Cartei Universitare și Regulamentului de funcționare a Senatului c. Palierele de activitate ale Senatului și ale Președintelui de Senat d. Istoricul sinoptic al desfășurării ședințelor Senatului pe perioada mandatului - frecvență, tematică, dinamică e. Înființarea și activitatea Comisiilor Senatului f. Activitatea Prezidiului Senatului g. Activitatea Secretariatului Senatului h. Activitatea Președintelui Senatului în relația cu Senatul, Rectorul, Consiliul de Administrație, studenții i. Elemente deosebite și semnificative, în detaliu, ale activității Senatului și a Președintelui de Senat j. Concluzii.

1

DARE DE SEAMĂ PRIVIND ACTIVITATEA SENATULUI UAUIM BUCUREŞTI ÎN PERIOADA MANDATULUI 2012-2016

1. Modul de înfiinţare a noului Senat, conform Legii Învăţământului din 2011

(particularităţi şi noutăţi legislative şi organizatorice)

Conform Legii Educaţiei Naţionale din 5 ianuarie 2011, s-au produs mutaţii semnificative în modul de organizare a învăţământului, respectiv a învăţământului universitar, care are la bază următoarele principii:

a. Principiul autonomiei universitare b. Principiul libertăţii academice c. Principiul răspunderii publice d. Principiul asigurării calităţii e. Principiul echităţii f. Principiul eficienţei manageriale si financiare g. Principiul transparenţei h. Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor studenţilor şi ale personalului

academic i. Principiul independenţei ideologiilor, religiilor şi doctrinelor politice j. Principiul libertăţii de mobilitate naţională şi internaţională a studenţilor, a

cadrelor didactice şi a cercetătorilor k. Principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor l. Principiul educaţiei per student

Aceste principii, desi enunţiative, ar trebui urmărite în detaliu, pe fiecare palier,

monitorizarea aplicării lor integrale fiind extrem de importantă. În acest sens, merită amintit capitolul 123, legat de autonomia universitară:

1. Autonomia universitara este garantată de Constituţie, libertatea academică este garantata prin lege. Instituţiile de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice şi religioase.

2. Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea.

3. Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta Universitară, aprobată de Senatul Universităţii, investit în concordanţă cu legislaţia în vigoare. Actualul Senat funcţionează în conformitate cu acest paragraf, în baza Cartei

Universitare şi a Regulamentului de Funcţionare, elaborat şi votat de acesta. Legea menţionată aduce precizări în legătură cu structurile de conducere ale

instituţiilor de învăţământ superior, respectiv: a. Senatul Universităţii b. Consiliile Facultăţilor c. Consiliile Departamentelor

2

Apare astfel ca noutate Senatul Universităţii ca fiind cea mai importantă structură de conducere a Universităţii, conform art.208:

“Senatul Universităţii este compus din 75% personal didactic şi de cercetare şi

25% reprezentanţi ai studenţilor.Toţi membrii Senatului Universităţii, fără excepţie, vor fi stabiliţi prin vot universal, direct, al tuturor cadrelor didactice, respectiv al tuturor studenţilor.”

Art.213 “Senatul Universitar reprezintă comunitatea academică şi este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul Universităţii”

Ca noutate în funcţionarea Senatului, nu pot fi membri ai Senatului persoanele care ocupă funcţii de conducere, respectiv Rectorul, prorectorii, decanii, prodecanii, directorii de departament, directorul Şcolii Doctorale.

Legiuitorul a determinat astfel o separare a instituţiei Senatului, ca for legislativ, de instituţia Rectorului, prorectorilor, etc., ca fiind for executiv.

Senatul actual a fost ales în conformitate cu prerogativele determinate de Legea Educaţiei şi validat de Biroul Electoral Central al UAUIM, în data de 21 ianuarie 2012.

Au fost exprimate 201 voturi din totalul de 241 de votanţi din cele 3 facultăţi, corespunzând unei prezenţe la vot de 83%.

În urma alegerilor, actualul Senat s-a constituit din 26 de membri cadre didactice şi 9 studenţi.

După încheierea alegerilor Senatului, conform metodologiei, s-a trecut la alegerea Rectorului, numirea de către acesta a prorectorilor şi organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de decan ai celor 3 facultăţi.

Cu ocazia încheierii acestor alegeri, persoanele care au fost alese/desemnate în funcţii de conducere au fost obligate să demisioneze de pe locurile ocupate în Senat, fiind necesară organizarea unui nou tur de scrutin, pentru ocuparea a 5 posturi rămase vacante.

Conform metodologiei de organizare a alegerilor, acestea s-au desfăşurat în 30 mai 2013, înregistrându-se 166 voturi din totalul de 288. Având în vedere că nominalizarile au fost făcute cu aprobarea Consiliilor Profesorale ale Departamentelor, care la rândul lor au trebuit sa fie validate, plus timpul necesar organizării şi validarii alegerilor, s-a înregistrat o lungă perioadă de blocaj în activitatea Senatului. Acest aspect, creat de legislaţia în vigoare, a constituit o particularitate cu implicaţii negative în buna desfăşurare a lucrărilor Senatului, afectând atât cvorumul cât şi organizarea structurilor interne ale Senatului (Comisii, secretariat, etc.)

Trebuie semnalat că acest blocaj – respectiv imposibilitatea ocupării unui loc în Senat de către persoanele aflate în funcţii de conducere, excepţie făcând Rectorul – a fost rezolvat în anul 2015, prin modificările aduse Legii Educaţiei.

Aceste modificări au condus la o noua structură în cadrul alegerilor pentru Senat, desfăşurate în ianuarie 2016, o structură cu un potenţional decizional crescut.

Senatul format în urma alegerilor din ianuarie 2012 a fost structurat din cadre didactice reprezentanţive pe palierul profesional, lipsite însă de experienţa executivă şi de activitate în administraţie, fapt care a dus la dezbateri îndelungate ale problemelor abordate, până la lămurirea tuturor aspectelor decizionale.

O altă particularitate, care a produs greutăţi în buna desfăşurare a lucrărilor Senatului, a fost variaţia, pe parcursul mandatului, a reprezentanţilor studenţilor.

Cum majoritatea studenţilor aleşi în Senat sunt cu precădere din anii mari, durata mandatului lor ca Senatori se reduce la 1-2 ani, ceea ce presupune o fluctuaţie continuă, practic anuală, determinând o coerenţă difuză a Senatului.

3

Schimbările determinate de aceste situaţiii au condus la perioade complicate, de adaptare a noilor reprezentanţi ai studenţilor, precum si la disfuncţii în cadrul Comisiilor Senatului, din care aceştia fac parte.

Cred că acest aspect trebuie luat în considerare de noul Senat, pentru o structurare eficientă a activităţii.

2. Modalităţile de funcţionare şi obiectivele Senatului – Carta Universitară, Regulamentul de funcţionare a Senatului.

Conform metodologiei Legii Educaţiei, Senatul Universităţii are la bază două legi interne fundamentale, care conduc şi structurează întreaga sa activitate.

Aceste două legi au fost elaborate şi aprobate de Senatul care şi-a desfăşurat activitatea în perioada 2012-2016. Au fost respectate în totalitate, pe durata desfăşurării mandatului, atât prerogativele cuprinse în Regulamentul de Funcţionare cât şi în Carta Universitară.

1. Senatul s-a desfăşurat într-o componenţă legală de 75% cadre didactice, alese prin vot universal secret, şi 25% studenţi, aleşi, de asemenea, prin vot universal secret al studenţilor.

2. Repartizarea pe Facultăţi şi Departamente a mandatelor reprezentanţilor în Senat s-a stabilit conform Cartei Universitare şi principiilor proporţionalităţii, după cum urmează:

- Departamentul Proiectare de Arhitectură – anul I – 2 locuri - Departamentul Bazele Proiectării – anii II – III – 7 locuri - Departamentul Sinteză de Proiectare – anii IV – V – 4 locuri - Departamentul Planificare Urbană şi Teritorială – 3 locuri - Departamentul Proiectare Urbană şi Peisagistică – 2 locuri - Departamentul Istorie, Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului – 3 locuri - Departamentul Ştiinţe Tehnice – 3 locuri - Departamentul Proiectare de Interior şi Design – 2 locuri - Departamentul Studiul Formei şi Ambient Arhitectural – 2 locuri

Aceasta reprezentativitate a condus la o bună informare a Departamentelor în ceea ce priveşte activităţile şi deciziile Senatului.

Reprezentativitatea studenţilor a fost stabilită conform metodologiei proprii, rezultând un număr de 9 studenţi, repartizat proporţional pe Facultăţi.

Fără a creiona toate aspectele legate de modul de funcţionare a Senatului, există totuşi două aspecte ale Regulamentului Senatului care au funcţionat diferit, respectiv : - Faptul că Senatul se întruneşte, de regulă, la un interval de 2 luni nu a putut fi

respectat, datorită multiplelor evenimente desfăşurate in Universitate. - Cel de-al doilea aspect, care a produs prelungiri ale duratei şedinţelor Senatului –

care nu poate fi modificat însă, fiind stipulat în Legea Educaţiei – este necesitatea validării şedinţelor prin prezenţa a două treimi din numărul membrilor. Această precizare produce dificultăţi în stabilirea cvorumului pentru desfăşurarea şedinţelor ordinare.

4

Şedinţele Senatului Universităţii au fost întotdeauna deschise întregii comunităţi academice.

Stabilirea Comisiilor de Specialitate s-a desfăşurat târziu şi cu dificultate, datorită vacantărilor succesive, cerute de Legea Educaţiei.

Concluzionând, Senatul ales în anul 2012 a fost ales legal, conform proceselor verbale electorale; a fost structurat pe principiul reprezentativităţii proporţionale a Departamentelor, în proporţia legală de cadre didactice şi studenţi.

Şi-a desfăşurat şedinţele în mod legal, faţă de numărul persoanelor prezente sau cu delegarea votului.

Cred totuşi că noul Senat va trebui sa faca o analiza atentă atât a Cartei Universitare cât şi a Regulamentului de Funcţionare a Senatului, pentru optimizarea funcţionalităţii acestuia.

3. Palierele de activităţi ale Senatului şi ale Preşedintelui Senatului

Activitatea Senatului în mandatul 2012-2016 s-a desfăşurat în bune condiţii, acoperind marea majoritate a atribuţiilor ce-i revin prin Statutul Senatului, respectiv: - a adoptat Carta Universitară şi Statutul Senatului - a aprobat, la propunerea Rectorului, structura şi organizarea Universităţii - a aprobat proiectul de buget - a aprobat Codul Universitar şi obligaţiile studentului UAUIM, cu respectarea

prevederilor Codului drepturilor şi obligatiilor studentului - a adoptat metodologiile pentru alegeri, pentru reglementarea proceselor colective

privind structurile de conducere, în termen de maxim 90 de zile de la data validării raportului Comisiei care organizeaza procesul de votare a modalităţii de desemnare a Rectorului

- a ales şi validat alegerea Preşedintelui Senatului - a confirmat Directorii de Departamente şi a validat numirea Prorectorilor - a aprobat, la propunerea Consiliului de Administraţie, regulamentele şi

metodologiile privind: o admiterea la programele de studii universitare şi post universitare o ocuparea prin concurs a posturilor didactice şi de cercetare o conferirea titlurilor de Doctor Honoris Causa, Membru de Onoare al

Senatului, Profesor Emerit o taxele ce urmează a fi percepute, reduceri şi scutiri la plata acestora o recunoaşterea şi echivalarea studiilor sau programelor de studii efectuate în

ţară sau în străinătate. o cuantificarea în ore convenţionale a diferitelor activităţi prevăzute în norma

didactică, în conformitate cu legea o organizarea şi funcţionarea structurilor universitare

- a aprobat înfiinţarea şi funcţionarea structurilor de învăţământ şi cercetare universitară

- a aprobat anual structura anului universitar, calendarul activităţilor educaţionale specifice semestrelor de studii, precum şi regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor.

- A aprobat programele de studii universitare de licenţă şi master integrat, precum şi cele de master, oferite de UAUIM

- A aprobat programele de studii oferite în cadrul domeniilor acreditate sau autorizate provizoriu pentru studii de master.

5

- A aprobat, în funcţie de situaţiile speciale, la propunerea îndrumătorului de doctorat, prelungirea duratei studiilor doctorale.

- A aprobat statele de funcţiuni ale personalului didactic şi de cercetare, precum şi numărul de posturi

- A validat concursurile pentru ocuparea posturilor în Consiliul de Administraţie - A validat, conform metodologiei, rezultatele concursurilor de angajare a

personalului didactic şi de cercetare. - A aprobat decizia Rectorului de mărire a normei didactice săptămânale, cu

respectarea standardelor de asigurare a calităţii, fără a depăşi limita maximă prevăzută de lege.

- A aprobat menţinerea în activitate a unor profesori peste limita vârstei de pensionare, în regim plata cu ora

- A acordat unor profesori peste limita vârstei de pensionare titlul de Profesor Emerit - A aprobat, în funcţie de situaţie, acordarea anului sabatic, conform legii - A aprobat gradul didactic asimilat, în cazul cadrelor didactice asociate invitate, care

nu deţin grad didactic, în baza propunerilor Consiliului de Administraţie. - A aprobat, pe baza propunerilor Consiliului de Administratie, efectuarea de activităţi

didactice de către personalul titular al UAUIM în alte unităţi de învăţământ superior. - A aprobat acordarea distincţiilor Doctor Honoris Causa, Profesor Honoris Causa,

Membru de Onoare al Senatului, Medalia Bene Merenti - A stabilit numărul membrilor şi componenţa Biroului Electoral Central, desemnat să

coordoneze procesul alegerilor pentru structurile şi funcţiile de conducere în UAUIM - A aprobat sancţiuni disciplinare la nivelul cadrelor didactice, a personalului

administrativ şi al studenţilor, in condiţiile legii - A ales, din rândul foştilor preşedinţi şi rectori, Preşedintele de Onoare al UAUIM.

4. Istoricul sinoptic al desfăşurarii şedinţelor Senatului în perioada 2012-2015 – frecvenţa, dinamica, tematica

În conformitate cu metodologia desfăşurarii şedinţelor Senatului, acesta are datoria de a ţine şedinţe la interval de două luni – şedinţe ordinare şi, suplimentar, şedinţe extraordinare.

Conform desfăşuratorului general al anului universitar, din punctul de vedere al perioadelor de activitate, rezultă o perioadă de aproximativ 10 luni, ceea ce conduce la o medie de 5 şedinţe ale Senatului pe an universitar.

Dinamica şedinţelor a fost însă diferită de aceasta medie, din cauza aglomerării de acte normative, concursuri şi alte activităţi, care au condus la o medie mai mare de 5 şedinţe pe an.

Anul 2012 Primul an de desfăşurare a activităţilor noului Senat a întrunit un număr de 7

şedinţe, după cum urmează: 12.042012, 14.05.2012, 31.05.2012, 09.07.2012, 11.07.2012, 27.07.2012, 27.09.2012

Se poate observa dinamica aglomerată a lunilor mai şi septembrie, cu câte 2 şedinţe pe luna, generate de evenimente speciale legate de validarea alegerilor de şefi de departament şi respectiv dezbateri legate de decizia de desfacere a contractului de muncă a d-lui Traian Laie.

6

Anul 2013 Şedinţele de Senat s-au desfăşurat după cum urmează: 06.02.2013, 21.03.2013,

06.06.2013, 05.07.2013, 11.09.2013, 30.09.2013, 18.12.2013 După cum se observă, şi în anul 2013 s-au desfăşurat tot 7 şedinţe, faţă de norma

de 5. Tematica generală abordată a fost legată de susţinerea şi aprobarea concursurilor

pe posturi, Comisii, etc. Alte teme abordate au fost în legătură cu completarea locurilor vacante în Senat,

taxe de studii, probleme legate de Şcoala Doctorală, taxa pentru Şcoala Doctorală, planul de învăţământ.

Anul 2014 Prezintă, în general, aceeaşi dinamică precum 2012 si 2013, cu o diminuare a

şedinţelor de la 7 la 6, după cum urmează: 06.02.2014, 06.03.2014, 5.06.2014, 14.07.2014, 25.09.2014, 23.10.2014, 28.12.2014.

Domeniile acoperite în cadrul şedinţelor reprezintă aceleaşi tipuri de activităţi, respectiv:

Validarea concursurilor pe post, aprobarea strategiei de cercetare, metodologia desfăşurării examenului de admitere, raportul Rectorului, metodologia de repartizare a studenţilor în practică, validarea concursului de admitere, validarea posturilor universitare, doctorate cu tematici speciale, exmatricularea a 2 studenţi şi dezbatere asupra deficitului juridic al Universităţii, propuneri de masuri.

Anul 2015 A prezentat o scadere a numărului şedinţelor, respectiv 5, după cum urmează:

11.03.2015, 28.04.2015, 01.07.2015, 10.07.2015, 23.09.2015 Tematica şedinţelor a fost legată de concursurile pe post, aprobarea regulamentului

pentru bursele Erasmus, cazul studentului Dragoş Alexandru, alegerea Prezidiului Senatului, format din 2 membri, buget de venituri si cheltuieli pe 2015, organizarea şi validarea referendumului privind modalitatea de alegerea Rectorului, validarea posturilor în departamente, aprobarea metodologiei de repartizare în cămine, asigurarea calităţii Educaţiei, validarea planului de învăţământ, admiterea 2015, modificări ale regulamentului studenţilor, elaborarea statelor de functiuni, etc.

Anul 2016 Au existat, pe finalul mandatului actualului Senat, două şedinte: 19.01.2016 si 26.01.2016

Acestea au avut pe ordinea de zi probleme organizatorice, legate de validarea comisiilor pentru concursurile pe posturi.

Din această desfăşurare a şedinţelor de Senat, a rezultat o valoare mai mare decât

media de 5 şedinţe pe an, încărcarea tematică fiind în general acoperită de validari curente ale activităţilor Consiliului de Administraţie, Rectorului, etc.

Aspectelele deosebite în cadrul şedinţelor de Senat vor fi analizate într-un alt capitol.

7

4. Înfiinţarea şi activitatea Comisiilor Senatului

Cea mai importantă structură funcţională a Senatului, conform Statutului Senatului şi a Cartei Universitare, este cea a Comisiilor Permanente ale Senatului.

Prin atribuţiile pe care le deţin, Comisiile Permanente determină dinamismul activităţii în Senat, datorită faptului că acestea lucrează în permanenţă, spre deosebire de Senat, care are activităţi periodice.

Comisiile permanente ale Senatului sunt structurate astfel: 1. Comisia de etică universitară 2. Comisia profesională şi de avizare a programelor de studii 3. Comisia de cercetare ştiinţifică şi de acordare a titlurilor ştiinţifice şi onorifice. 4. Comisia de asigurare a calităţii 5. Comisia de gestionare a resurselor şi de validare a regulamentelor

În paralel, Senatul poate organiza şi aproba Comisii cu caracter special, respectiv

Forumul academic, existând disponibilitatea legala de a înfiinţa şi alte Comisii, în funcţie de necesităţi.

Conform Statutului, Comisiile permanente ale Senatului sunt compuse din 4-6 Senatori, nu mai mult de 1 per facultate; unul din membri îndeplineşte funcţia de Preşedinte al Comisiei.

Preşedinţii Comisiilor permanente sunt aleşi în prima şedinţă a acestora. În desfăşurarea activităţii lor, Comisiile Permanente au următoarele atribuţii,

drepturi şi obligaţii: - reprezintă organe de lucru specializate ale Senatului şi acţionează pe domeniile specifice - au dreptul de a solicita conducerii executive si administrative a Universităţii informaţii relevante, sprijin documentar si legislativ. Orice obstacole întâmpinate în acest sens, vor fi semnalate Preşedintelui Senatului. - Comisiile au dreptul de a invita la şedinţele pe care le desfăşoară, în scop consultativ, pe Rector sau pe oricare reprezentant al structurilor executive de conducere a Universităţii. - În cadrul activităţii lor, Comisiile întocmesc rapoarte, care sunt supuse dezbaterii şi aprobării Senatului, dacă întrunesc votul majorităţii membrilor. În cazul unor opinii separate, acestea vor fi anexate obligatoriu raportului. Am făcut această succintă enumerare a atribuţiilor Comisiilor Permanente ale

Senatului datorită importanţei deosebite pe care cred că acestea o au. Prima formulă de organizare a Comisiilor şi a componenţei acestora , în mandatul

2012-2016, s-a efectuat prin activitatea aproape exclusiva a Preşedintelui Senatului, în 26.03.2012.

La momentul începerii activităţii Senatului, s-au propus Comisii cu domeniul de activitate conform Statutului, plus o Comisie de gestionare a relaţiilor internaţionale, şi au fost aleşi preşedinţii, după cum urmează:

1. Comisia de etică universitară – prof.dr.arh Constantin Enache 2. Comisia profesională şi de avizare a programelor de studii – prof.dr.arh Cristina

Gociman 3. Comisia de cercetare ştiinţifică şi de acordare a titlurilor ştiintifice şi onorifice –

prof.dr.arh Rodica Eftenie 4. Comisia de asigurare a calităţii – prof.dr.arh Ana Maria Dabija

8

5. Comisia de gestionare a resurselor şi de validare a regulamentelor – prof.dr.arh Mircea Chira

6. Forum academic – prof.dr.arh Ştefan Scafa-Udrişte

Aceste Comisii au fost formate din 3 membri plus 1 student. Din păcate, aceste Comisii nu au funcţionat, din motive obiective, respectiv

vacantarea multor locuri în Senat prin plecarea unor membri deveniţi prin concurs cadre de conducere ale UAUIM.

După o perioadă destul de lungă, necesară alegerii unor noi membri ai Senatului,

s-a reluat organizarea Comisiilor. În 06.03.2014 s-a reuşit formarea noilor Comisii, în funcţie până astăzi, conform

noilor structuri ale Senatului. S-a statutat în formă definitivă un număr de 6, după cum urmează:

1. Comisia de etică instituţională – prof.dr.arh Constantin Enache 2. Comisia de programe de studii – prof.dr.arh Cristina Gociman 3. Comisia de cercetare ştiinţifică– prof.dr.arh Nicolae Lascu 4. Comisia de asigurare a calităţii – prof.dr.arh Rodica Eftenie 5. Comisia de gestionare a resurselor şi de validare a regulamentelor – prof.dr.arh

Mircea Chira 6. Comisia relaţii academice naţionale şi internaţionale - prof.dr.arh Ana Maria

Zahariade În urma pensionării prof.dr.arh Constantin Enache, şefia Comisiei de etică

instituţională a fost preluata de prof.dr.ing Mircea Crişan

Componenţa acestor Comisii a fost organizată în general cu câte 3 membri plus 1 student, cu excepţia Comisiei de programe de studii, care a avut în componenţă 4 membri plus 1 student.

Activitatea acestor Comisii a fost, din păcate, deficitară, acest aspect reflectându-se în activitatea Senatului.

Comisiile active în domeniul lor au fost Comisia de etică instituţională, care analizat situaţiile de abateri disciplinare pe diferite paliere ale vieţii universitare şi, sporadic, Comisia de gestionare a resurselor.

Această situaţie a fost generată de mai multe condiţii, după cum urmează: - Coagularea lenta a coeziunii Comisiilor, după repetate modificări ale componenţei,

care a instituit o atitudine pasivă. - Lipsa de iniţiativă atât a Preşedinţilor de Comisii cât şi a membrilor acestora, în

încercarea de a interveni cu teme de analiză şi dezbateri ale diverselor probleme apărute în viaţa universitară.

- Fluctuaţia permanentă, obiectivă, a componenţei Comisiilor, la nivelul membrilor studenţi, ajungându-se la modificarea Comisiilor practic în fiecare an.

- Lipsa de experienţă a majorităţii membrilor Senatului în a se implica în problematica executivă şi legislativă, şi lipsa timpului pentru a gestiona şi analiza problemele aduse spre analiză Senatului, de obicei în număr foarte mare.

- Deficienţele activităţii Comisiilor se datorează şi Preşedintelui Senatului, care nu a reuşit să mobilizeze activ membrii Senatului, deşi cu toţii erau, în acelaşi timp, membri în Comisii.

- Întâlnirile şi discuţiile pe care Preşedintele Senatului le-a organizat cu Preşedinţii Comisiilor nu au reuşit să producă efecte pozitive – excluzându-se intenţia de a influenţa sau induce imperativ teme de lucru sau obiective de dezbatere.

9

- Modul de organizare şi funcţionare a Comisiilor în cadrul Senatului nou ales va trebui să se constituie într-un obiectiv important, fiind absolut necesar ca aceste Comisii să funcţioneze în permanenţă şi să ofere Senatului subiecte de analiză şi dezbatere.

O alta structura a Senatului o reprezinta Secretariatul Senatului.

Activitatea Secretariatului Senatului Secretariatul Senatului reprezinta aparatul tehnic de lucru al acestuia şi are

activitate permanentă. Este compus din 3 membri, dintre care unul va fi Loctiitor Coordonator, desemnat

de Preşedintele Senatului din rândul Direcţiei Generale de Secretariat a Universităţii. Secretariatul Senatului asigura evidenta actualizată a Senatorilor, a membrilor

Comisiilor Senatului precum şi a datelor de contact ale acestora. Rolul său este de a gestiona transmiterea convocărilor pentru şedinţele Senatului şi

şedinţele Comisiilor, consemnează dezbaterile şedinţelor Senatului şi a Comisiilor. La fel de importantă este activitatea secretariatului în ceea ce priveşte redactarea

proceselor verbale ale şedinţelor Senatului, precum şi ale şedinţelor Comisiilor, transcrierea proiectelor de hotărâri ale Senatului şi ale Comisiilor şi supunerea lor spre aprobare şi semnare Preşedintelui Senatului sau Preşedintelui Comisiei.

Secretariatul Senatului are o importanţă deosebită în gestionarea arhivei Senatului, constând în registrele proceselor verbale, ale hotărârilor şi a arhivei audio, ce cuprinde înregistrările şedinţelor Senatului.

Secretariatul Senatului are ca principală atribuţie informarea electronica a comunităţii universitare, prin publicarea tuturor documentelor; de asemenea, asigură corespondenţa Senatului şi a Preşedintelui Senatului.

Nu are sens să intrăm in detalii legate de atribuţiile particulare ale Secretariatului şi

de importanţa muncii acestuia pentru bunul mers al Senatului. Din păcate, tot acest organ de structură organizatorică a fost ca şi inexistent în

mandatul precedent. Motivele se găsesc întotdeauna, dar realitatea este că nu am avut, ca Preşedinte al

Senatului, un sprijin din partea administraţiei în acest sens, motivându-se prin lipsa personalului în cadrul Secretariatului Universităţii.

Cu toate insistenţele Preşedintelui Senatului, nu s-a reuşit delegarea unei persoane, aceeaşi permanent, care să realizeze întocmirea proceselor verbale ale şedinţelor Senatului şi partea electronică a acestora.

Refuzul repetat al personalului din secretariatele Universităţii, de la diversele departamente, precum şi implicarea diferită a acestora în intocmirea proceselor verbale, a constituit o deficienţă majoră în activitatea Senatului.

In ultimă instanţă, s-a apelat la membrii tineri ai Senatului pentru aorganiza această activitate. Din pacate, şi aici a existat un refuz bine definit; temporar, d-na Sorana Untaru a îndeplinit benevol această activitate.

Repercursiunile generate de aceasta situaţie au condus la o serie de greutăţi în a ţine ordine în documentele Senatului, dar mai ales în informarea electronică a comunităţii universitare.

Practic, întreaga muncă de secretariat a Senatului - deci munca a 3 persoane, conform regulamentului – a fost făcuta cu eforturi deosebite şi de multe ori ineficient de Preşedintele Senatului.

10

Aceste deficienţe au fost semnalate şi de membrii Senatului, pe bună dreptate, care au adresat o sesizare Preşedintelui Senatului, în data de 27.11.2014.

Semnată de 17 membri, deci cu o majoritate justificată, sesizarea critică efectuarea defectuoasă a comunicării şedinţelor, a ordinei de zi şi a publicării proceselor verbale.

Această sesizare, perfect justificata ca fond, are însă deficienţe de formă. Înainte de a strânge semnături pe acea sesizare, membrii Senatului, precum şi

Preşedinţii de Comisii, nu au discutat în prealabil situaţia cu Preşedintele Senatului; aveau dreptul sa convoace o şedinţă extraordinară, pentru a analiza aspectele sesizate, după cum aveau dreptul să propună şi soluţii ale problemelor sesizate, un plan de măsuri care să conducă la rezolvarea acestora.

Acest tip de atitudine, de a sesiza pro domo probleme importante, petiţional, când de fapt faci parte din problemă, este o atitudine neconstructivă, neprincipială, care lasă să se înţeleagă că rezolvările sunt apanajul exclusiv al Preşedintelui Senatului.

7. Activitatea Prezidiului Senatului

Conform regulamentului de funcţionare a Senatului, Prezidiul Senatului este

compus din Preşedintele Senatului şi doi membri, aleşi prin vot secret, cu majoritatea de voturi a Senatorilor prezenţi, dintre Preşedinţii Comisiilor Senatului. Acest scrutin are loc în aceeaşi şedinţă în care sunt validate Comisiile Permanente ale Senatului.

Prezidiul Senatului asistă Preşedintele şi colaborează cu acesta si cu Secretariatul, în vederea redactării hotărârilor şi proceselor verbale.

Membrii Prezidiului ţin locul Preşedintelui în cazul în care acesta nu este disponibil; de asemenea, Preşedintele Senatului este în măsură să delege o parte din atribuţiunile sale unuia sau ambilor membri ai Prezidiului.

Reamintesc faptul că, în urma vacantărilor repetate, Senatul a avut variaţii de cvorum şi nu a putut forma Comisiile Permanente, respectiv nu au putut fi desemnaţi Preşedinţii Comisiilor.

În această situaţie, în calitate de Preşedinte al Senatului, am considerat sa fiu asistat, într-o formulă democratică, de Rectorul Universităţii şi de Preşedintele de Onoare al Universităţii.

Acest gest a avut conotatii onorifice, nici unul dincei doi neavând dreptul să-şi asume atribuţiile necesare Membrilor Prezidiului.

În urma controlului din partea Ministerului Educaţiei, în luna martie a anului 2015,

s-au facut sesizări asupra componenţei Prezidiului Senatului, care trebuia constituit conform regulamentului.

Prin vot secret, au fost aleşi doi membri ai Prezidiului din cadrul Preşedinţilor de Comisii – prof.dr.ing Mircea Crişan şi prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade.

Deşi formal lucrurile au intrat în normal, în fond situaţia a rămas neschimbată. Concret, cei doi membri nou aleşi nu au înţeles, sau nu au fost interesaţi să-şi preia

atribuţiile ce le revin, în sensul de a lucra împreună cu Preşedintele Senatului pentru buna desfăşurare a lucrărilor şi a activităţilor Senatului.

Din motive greu de explicat, s-au constituit într-un grup critic în general (critica fiind

utilă când este constructivă) faţă de poziţiile deontologice adoptate de Preşedinte în cadrul şedinţelor, acest tip de atitudine fiind evidentă pentru toata lumea, dat fiind că se producea în direct, în timpul desfăşurarii şedinţelor.

Această situaţie, în care cineva din aceeaşi structură ia atitudinea corpului de control, distanţându-se de problemele la a căror rezolvare ar trebui să participe, este

11

evident una contraproductivă, ducând, în ultimele şedinţe ale Senatului, la o atmosferă încordată, neacademică.

Activitatea Preşedintelui Senatului

Palierele activităţii mele ca Preşedinte al Senatului se vor referi la îndeplinirea

îndatoririlor ce-mi revin, conform Statutului Senatului. De asemenea, voi analiza relaţia pe care am avut-o cu membrii Senatului, cu

Rectorul, Consiliul de Administraţie, şi nu în ultimul rând cu studenţii. Când mi-am depus candidatura pentru Senat şi apoi pe cea pentru Preşedenţia

Senatului, în anul 2012, am plecat de la premisa experienţei îndelungate în administraţia Universităţii, determinată de suita de funcţii de conducere pe care le-am avut în ulitmii 12 ani – şef departament la anul I – 4 ani, prodecan al Facultăţii de Arhitectură – 4 ani, prorector - 4 ani, majoritatea cu implicare majoră în viaţa studenţească.

În acest interval am fost, de asemenea, şi membru permanent al Senatului. Rezultatele acestor activităţi, precum şi trecerea timpului, mi-au confirmat încrederea că ocuparea funcţiei de Preşedinte al Senatului mă va putea implica şi mai mult în viaţa Universităţii.

Am fost ales in 2012, în două tururi de scrutin, participând la alegerile pentru

Preşedenţia Senatului alături de prof.dr.arh. Dorin Ştefan şi prof.dr.arh Nicolae Lascu. Am incercat, în toate momentele şi situaţiiile întâlnite în perioada mandatului, să

contribui la bunul mers al vieţii universitare. Nu am reuşit în totalitate, din motive care, de cele mai multe ori, nu au depins de mine, dar şi din cauza mea, pentru că am încercat să rezolv de unul singur toate problemele - evident, greşind.

Deşi nu este asimilată cu o funcţie de conducere şi deci nu este remunerată, funcţia

de Preşedinte al Senatului, în conformitate cu Statutul Senatului şi cu Legea Educaţiei este, după părerea mea – acum, la sfârşitul mandatului – extrem de solicitantă.

Senatul Universităţii reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai înalt for decizional la nivelul Universităţii, deci funcţia de Preşedinte al Senatului ar trebui sa aiba o semnificaţie şi o pondere echivalentă.

Din varii motive, cele mai multe obiective, enumerate mai sus, m-am izolat în poziţia

de a organiza, susţine şi răspunde de unul singur în majoritatea situaţiilor. Am făcut, mai bine sau mai puţin bine, convocarea şedinţelor, verificarea prezenţei,

verificarea şi completarea proceselor vrebale, publicarea lor cu întârziere pe site, coordonarea şedinţelor, moderarea discuţiilor - de multe ori, tensionate inutil. La această situaţie dificilă s-a adăugat şi numărul mare de acte administrative supuse spre aprobare, multitudinea concursurilor pe posturi, 3 tururi de scrutin. Mi-am propus şi sper că am reusit să fiu un element de echilibru şi un mediator – am înmagazinat o cantitate suplimentara de stress şi, inevitabil, de nereuşite.

Activitatea vizibilă a Preşedintelui Senatului este, pentru membrii Senatului şi

pentru comunitatea academica, cea din cadrul şedinţelor. Această imagine este departe de adevăr.

12

Legea Educaţiei a încercat să introducă două paliere distincte – Senatul ca for legislativ si Rectorul, împreună cu Consiliul de Administraţie, ca for executiv – evident, cu implicaţii intervenţionale de control ale legislativului asupra executivului.

Această abordare, pe care nu vreau să o discut aici, a condus în foarte multe Universităţi la scindarea în două tabere conflictuale, la o luptă fără sens între Rector şi Preşedintele Senatului. Am fost conştient de la început de această capcană şi am încercat pe toate căile, indiferent de persoanele care ocupă funcţiile responsabile în Universitate, să tratez tot timpul problemele în mod democratic, instituţional, păstrând echilibrul şi echidistanta faţă de diferite puncte de vedere. Încercând, de fiecare dată, să ţin de acest deziderat, am ajuns, predictibil, de multe ori într-o poziţie izolată, accentuată şi de problemele organizatorice.

Activităţile desfăşurate în afara şedinţelor Senatului, deşi nesesizate de membrii

Senatului, au fost cele mai andurante şi s-au constituit din discuţii zilnice cu membrii Consiliului de Administraţie, cu Rectorul, cu Decanii, legate de problemele curente ale Universităţii.

În calitate de invitat permanent, am participat la organizarea şedinţelor săptămânale ale Consiliului de Administraţie, unde am participat activ, exprimând puncte de vedere uneori diferite de ale majorităţii, de fiecare data fiind luate în consideraţie cu atenţie, ceea ce m-a facut să consider că implicarea mea a fost pozitivă.

Am participat, alături de Rector şi de alţi doi memebri ai Consiliului de Administraţie, la întâlniri cu personalităţi marcante ale vieţii universitare şi politice.

Cele mai semnificative momente au fost, fără îndoială, cele în care am participat, în

calitate de Preşedinte al Senatului, în conformitate cu atribuţiile pe care le deţin, la nenumărate festivităţi de decernare a unor titluri onorifice, plachete omagiale şi medalii oferite unor personalităţi marcante din ţară şi din străinătate.

Nu de puţine ori, am exprimat poziţia Senatului Universităţii în mass-media, în probleme diverse, de multe ori controversate, în care a fost implicata Universitatea.

In tradiţia lucrurilor pe care le-am îndrăgit cel mai mult, am căutat să fiu alături de studenţi, prin reprezentanţii acestora şi nu numai, în şedinţele Consiliului de Administraţie.

Desigur ca au rămas multe de făcut; dintre acestea, cel mai mult regret că nu am reuşit întotdeauna să coagulez membrii Senatului într-o atitudine lucrativă, departe de conflicte de multe ori sterile.

Elemente semnificative în detaliu ale activităţii Senatului şi a Preşedintelui Senatului

Aceste elemente au fost numeroase; aş enumera câteva, cu semnificaţii majore asupra vieţii Universităţii noastre, unele pozitive, altele mai puţin.

Aş începe cu elementele negative desfăşurate în cadrul mandatului acestui Senat:

- Desfacerea contractului de muncă al d-lui Traian Laie, care prin declaraţiile sale în

mass-media a făcut să cadă un con de umbră asupra integrităţii Universităţii. Deşi dureros, am susţinut demersul de a fi îndepărtat din învăţământ, cu toate că, din punct de vedere profesional, îl apreciam.

13

- Al doilea caz a fost cel al studentului Dragoş Alexandru, exmatriculat, care a dat Universitatea în judecată, declanşând o campanie denigratoare dirijata în mass-media. La anunţul deciziei de exmatriculare, în Consiliul de Administraţie, am exprimat

temeri vis-à-vis de consecinţele acestei decizii. Am fost în minoritate, nu în sensul că aş fi fost de acord cu studentul, ci pentru că decizia a fost destul de abrupta.

Desfăşurarea ulterioara a evenimentelor mi-a dat dreptate; în final, am reuşit să conving Senatul să modificăm o hotărâre pentru a stopa procesul în justiţie şi pierderea de imagine a UAUIM.

În urma acestui scandal, UAUIM a fost supusă unei anchete, în februarie 2015, şi unui control din partea Ministrului Educaţiei.

Controlul s-a desfăşurat pe mai multe paliere, în care a fost inclus şi Senatul. Am participat cu toate documentele necesare bunei desfăşurări a inspecţiei,

raportul final punctând o singură observaţie legată de activitatea Senatului, anume cadrul procedural în care se iau hotărârile în Senat.

Acea observaţie a fost însuşită, din acel moment hotărârile de Senat sunt îndosariate separat de procesele verbale ale şedinţelor.

Un alt moment tensionat a fost legat de protestele ad-hoc ale studenţilor, referitoare

la creşterea taxelor, proteste pe care am reusit, împreună cu Rectorul şi Decanii, să le soluţionăm în mod democratic, evitând astfel declanşarea unei greve.

Alt moment dificil a fost cel în care Consiliul de Administraţie a prezentat, în 2

şedinţe ale Senatului, situaţia financiară dificilă a Universităţii, propunându-se măsuri de redresare prin micşorarea plăţii cu ora şi mărirea normelor didactice.

Am reuşit să depăşim aceste momente tensionate, astăzi nemaiavând aceste probleme.

Au fost însă şi numeroase momente pozitive, de mare bucurie, de fiecare dată când

am participat la momente festive de mare valoare pentru imaginea şcolii noastre, cu ocazia înmânării a numeroase titluri academice unor personalităţi din ţară şi din străinătate.

Nu aş numi aici pe nimeni, pentru a nu nedreptăţi pe altcineva, dar voi ataşa lista celor care au primit aceste distincţii din partea Universităţii noastre.

Un alt moment, în enumerarea momentelor fericite, poate cel mai emoţionant ca

unicitate, este cel legat de conferirea celei mai înalte distincţii regale Universităţii noastre, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de învăţământ de arhitectură, în cadrul unui dineu oferit de Alteţa sa Regală Principesa Margareta la Castelul Peleş.

Concluzii

Concluziile legate de desfășurarea activității Senatului și a Președintelui Senatuluise desprind de la sine, de-a lungul dării de seamă, la finalul fiecărui capitol.

Mandatul 2012-2016 a fost un mandat dificil, atât din punctul de vedere al densitățiiactivităților generate de viața universitară în acest interval, coroborate cu conotațiile sociale ale perioadei.

Cu toate acestea, s-a încercat și cred că s-a reușit, cu fiecare moment, ședință, acțiune, discuții, hotărâri, să se construiască un climat colegial, în care să se poatărăspunde tuturor solicitărilor.

Mulțumesc cu această ocazie tuturor membrilor Senatului pentru activitateadepusă, care a însemnat, cred, pentru toată lumea, o experiență puternică.

Faptul că am luptat împreună pentru ca școala noastră de arhitectură să-și păstrezepoziția câștigată cu efort până astăzi, ne dă speranța că viitorul Senat va defini și susține în continuare un loc de învățământ meritoriu prin excelență și unicitate.

Președinte Senat,prof.dr.arh. Dan Corneliu Șerban

14

ANEXE

• SENATUL UAUIM – 2012-2016

• COMISIILE PERMANENTE ALE SENATULUI UAUIM - 2012-2016

• ACTIVITĂȚI INTERNAȚIONALE CU IMPLICARE SENAT UAUIM MARTIE 2012 - IANUARIE 2016

Activități internaționale cu implicare Senat UAUIM Martie 2012 - Ianuarie 2016

Membri de onoare ai Senatului UAUIM 1. Brian A. SPENCER (SUA 2013) 2. Marvin MALECHA (SUA 2013) Doctori Honoris Causa ai UAUIM 1. Gottfried Böhm (Germania 2012) 2. Eduardo Souto de Moura (Portugalia 2012) 3. Daniel Libeskind (SUA 2013) 4. Dominique Perrault (Franţa 2013) 5. Theodore Curtis (SUA 2013) 6. Wolf D. Prix (Austria 2014) 7. Glenn Murcutt (Australia 2014) 8. Juhani Pallasmaa (Finlanda 2014) 9. Ross Lovegrove (UK 2014) Profesori Honoris Causa ai UAUIM 1. David M. Covo (Canada 2015) 2. Marvin Malecha (SUA 2015) Medalii Bene Merenti a UAUIM 1. Masayuki KUROKAWA (Japonia 2013) 2. Bendetta TAGLIABUE (Spania 2013) 3. Cosmin Caciuc (România 2013) 4. Ştefan Ghenciulescu (România 2013) 5. Mihai Ene (România 2013) 6. Liana Iliu (România 2013) 7. Mircea Chira (România 2013) 8. Codina Duşoiu (România 2013) 9. Niculae Grama (România 2013) 10. Cristina Gociman (România 2013) 11. Emil Ivănescu (România 2013) 12. Gabriela Tabacu (România 2013) 13. Bogdan Tofan (România 2013) 14. Zeno Bogdănescu (România 2013) 15. Mihai Cocheci (România 2013) 16. Daniel Comşa (România 2013) 17. Francoise Pamfil (România 2013) 18. Emil Barbu Popescu (România 2013) 19. Dan Corneliu Şerban (România 2013) 20. Dorin Ştefan (România 2013) 21. Constantin Enache (România 2013) 22. Tiberiu Florescu (România 2013)

23. Liviu Ianaşi (România 2013) 24. Florin Machedon (România 2013) 25. Gabriel Pascariu (România 2013) 26. Andreea Popa (România 2013) 27. Alexandru M. Sandu (România 2013) 28. Cătălin Sârbu (România 2013) 29. Arpad Zachi (România 2013) 30. Anca Brătuleanu (România 2013) 31. Hanna Derer (România 2013) 32. Augustin Ioan (România 2013) 33. Nicolae Lascu (România 2013) 34. Horia Moldovan (România 2013) 35. Sergiu Nistor (România 2013) 36. Luminiţa Petrulian (România 2013) 37. Magda Teodorescu (România 2013) 38. Ana Maria Zahariade (România 2013) 39. Mircea Crişan (România 2013) 40. Rodica Crişan (România 2013) 41. Ana Maria Dabija (România 2013) 42. Zina Macri (România 2013) 43. Mihai Opreanu (România 2013) 44. Radu Pană (România 2013) 45. Adriana Ianovici (România 2013) 46. Iulius Ionescu (România 2013) 47. Beatrice-Gabriela Jöger (România 2013) 48. Răzvan Luscov (România 2013) 49. Marius Marcu Lapadat (România 2013) 50. Sorin Vasilescu (România 2013) 51. Tomnitza Florescu (România 2013) 52. Romolo Martemucci (SUA/Italia 2014) 53. Pier Federico Cagliari (Italia 2014) 54. Javier de Cardenas y Chavarri (Spania 2014) 55. Romeo Belea (România 2014) 56. Mihail Caffé (România 2014) 57. Zoltan Takacs (România 2014) 58. Aurelian Trișcu (România 2014) 59. Hagy Belzberg (SUA 2015) 60. Angela Filipeanu (România 2015) 61. Toma Olteanu (România 2015) 62. Alexandru M. Sandu (România 2015) 63. Marius G. Smigelschi (România 2015) 64. Radu Tănăsoiu (România 2015)