CVJ, Nr.157, Luni 2 iulie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 157

Luni, 2 iulie 2012

Apropiatulexamen pentru

funcþia dedirector

al DirecþieiAdministrative

ºi Investiþiinaºte monºtriA m intrat în “Sãptãmâna

Patimilor” la Univer-sitatea din Petroºani. Lasfârºitul acestei sãptãmâni,mai exact vineri, 6 iulie, areloc examenul pentru ocupareafuncþiei de director al DirecþieiAdministrativã ºi Investiþii.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

DJ666, pact cu Diavolul

Asfalt spre drumul

DraculuiD rumul cu numãrul

Diavolului. Admi-nistraþia localã din Vulcan a“fãcut pact cu Dracul”. Cei deaici vor sã modernizeze undrum care poartã numãrulcelui necurat. DrumulJudeþean 666 este un drumcare face legãtura întremunicipiul Vulcan ºi DealulBabii.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

INSEMEXPetroºani -

De la conturile goale,la partenerulde nãdejde de

pe piaþa europeanã

D e la an la an, InstitutulNaþional de Cercetare

Dezvoltare – INSEMEXPetroºani a cunoscut un pro-gres continuu, iar cifra deafaceri a crescut tot de la an laan. Datele financiare aratã cãInstitutul a avut profit, întimp ce activitatea acestuia afost recunoscutã prin diversepremii, la cel mai înalt nivel.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Miliardarii Vãii Jiuluivor elicoptere

N umãrul autotu-rismelor a crescut

foarte mult din 1990 ºipânã acum, iar strãzilesunt tot mai ocupate.În toatã România, par-cãrile sunt insuficientepentru numãrul marede maºini, iar traficulpe ºosele este sufocat,mai ales în orele devârf. Poate acestea aufost ºi câteva dintreconsiderentele care le-au dat de gândit miliardarilor din ValeaJiului, care suntdispuºi sã schimbe caiiputere – sau mãcar sã-ilase în plan secund – pentru un elicopter cucare sã fenteze traficul.

PAGINA A 3-A

ª edinþã fãrãsuprize la con-

sititurea oficialã aConsiliului LocalPetroºani. Postul deviceprimar revine,de vineri, liberalilor,prin consilierulDorina Niþã. Aceastaa fost de fapt ºi sin-gura propunere,fãcutã chiar de celcare se spunea cã arvâna acest fotoliu,adicã Alin Simota.Este pentru primadatã cândPetroºaniul are ofemeie în postul deviceprimar

Într-un cadru oficial, cuo salã plinã aproape larefuz, la Petroºani a avutloc ºedinþa festivã de con-stituire a Consiliului Local,iar primarul reales, Tiberiu

Iacob – Ridzi a depusjurãmântul, urmat deceilalþi aleºi locali.

”Odatã la patru ani dezile, oraºul ºi comunitateaîºi alege conducãtorii ºideleagã, prin vot, puterealor, Consiliului Local ºiPrimarului municipiuluiPetroºani. Îi asigur pe toþicetãþenii municipiuluiPetroºani de faptul cã îmivoi duce la îndepliniretoate promisiunile pe carele-am fãcut ºi, împreunã cuechipa mea, împreunã cuConsiliul Local, îmi exprimdorinþa de a putea sãfacem ceea ce e necesarpentru comunitate. Celmai important lucru într-ocomunitate, din punctulmeu de vedere, ºi care secâºtigã foarte foarte greu sise pierde foarte foarteuºor, este încrederea careîþi este acordatã de cãtresemenii tãi. O responsabili-tate ºi o onoare mai mare,într-o comunitate, nuexistã, iar noi, cei care

astãzi suntemaleºi de cãtrecetãþenii munici-piului Petroºani,care ne deleagã,prin vot, condu-cerea oraºului înurmãtorii patruani de zile,reprezintã, aºa

cum am spus, o onoare ºio datorie a noastrã de a nepune în slujba comunitãþiiºi de a avea ca prioritateinteresele generale înaintede orice altceva”.

Singurul moment încare s-au conturat douãtabere distincte a fostalegerea preºedintelui deºedinþã. USP a vrut sãmeargã pe mâna luiValeriu Butulescu, în timpce USL s-a aliat ad-hoc cureprezentanþii PP-DD ºi l-au ales pe liberalul PetreDrãgoescu sã fie primulpreºedinte de ºedinþã. Înschimb, la alegerea vicepri-marului lucrurile au mersaºa cum s-a stabilit. Adicãsingura propunere a fostcea a Dorinei Niþã, care afost aleasã cu unanimitatede voturi, respectiv 19.Pentru Tiberiu Iacob –Ridzi acesta este cel de-aldoilea mandat „plin”, pen-tru cã a mai fost ales încão datã în aceastã funcþie,dupã decesul fostului edil –

ºef, Carol Schreter. DorinaNiþã, în vârstã de 39 deani, este lector universitarla Facultatea de ªtiinþe dincadrul UniversitãþiiPetroºani, fiind doctor îneconomie – titlu obþinut laAcademia de StudiiEconomice Bucureºti.

„Eu vreau decât sã lemulþumesc celor pe care îiiubesc ºi care mã iubesc,familiei mele, pentru cãdatoritã lor sunt ceea cesunt astãzi. Aº vrea sã lemulþumesc colegilor dinpartid, celor din coaliþie,dar ºi tuturor celor 18 con-silieri care au consideratastãzi cã merit aceastafuncþie deosebit de impor-tantã ºi plinã de respon-sabilitãþi ºi sã vã asigur cãvoi face tot ceea ce îmi stãîn puteri sã mã achit desarcinile care imi revin”, afost primul discurs, dupãalegerea în funcþie aDorinei Niþã, prima femeieviceprimar din Petroºani.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaassãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Baronii (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r)12:15 Crime Inc.12:45 Vouã (r)13:15 Taxi Driver (r)14:15 Omul ºi fiara (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Iniþierea lui Sarah 0:45 Crime Inc. (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 George, trãsnitul junglei 2 22:15 Observator

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Aproape eroi (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Vacanþã în Las Vegas 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Centurion

22:30 ªtirile Pro TV23:15 Mesaje de dincolo

10:30 Verde-n faþã cuCristina Þopescu, la PrimaTV (r)11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras

13:45 Teleshopping 14:15 Cu lumea-n cap (r)15:00 Rãpirea tatãlui 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Miss fata de la þarã 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden

10:15 Dincolo de celebritate10:30 Maghiara de pe unu11:55 Zoom12:00 M.A.I. aproape detine (r)12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 13:25 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:00 Fotbal: CampionatulEuropean 2012 (r)17:00 Magazin Mondial 17:40 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Serviciul omoruri 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Eu ºi sora mea 0:50 Mad Men

LLLL iiiibbbbeeeerrrraaaa llll iiii iiii aaaauuuu pppprrrreeee lllluuuuaaaatttt ffffoooottttoooo llll iiii uuuu llll ddddeeee vvvv iiii cccceeeepppprrrr iiiimmmmaaaarrrr llll aaaa PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnn iiii

A m intrat în “Sãptã-mâna Patimilor” la

Universitatea dinPetroºani. La sfârºitulacestei sãptãmâni, maiexact vineri, 6 iulie, areloc examenul pentru ocu-parea funcþiei de directoral Direcþiei Administrativãºi Investiþii. Candidaþiisunt Dacian Ciodaru ºiOctavian Radu. Dupãaceastã scurtã prezen-tare.... sã trecem la treabã!

De vreo sãptãmânã cam-pusul universitar parcã adevenit locul preferat deîntâlnire al mascaþilor.

Nu trec douã-treizile cã mascaþii dau oraitã, ba prin corpuladministrativ, baprin cãmine, baprin biroul vreunuiprofesor suspect demitã. Rezultatul....nuvreau sã mã pronunþpentru cã e anchetã,iar oamenii cu ochialbaºtri cautã probe!Surprinzãtoare, pentru minecel puþin, este perioada în carepoliþiºtii comandantului TitelBrãgaru s-au decis sãdeclanºeze ancheta laUniversitatea Petroºani.

Oficial, ei, anchetatorii,pretind cã s-au autosesizatdintr-o scrisoare apãrutã înCronica Vãii Jiului, aspect pentru care noi, nu putemdecât sã îi felicitãm. Numai cã,scrisoarea respectivã a apãrutîn urmã cu mai bine de o lunãde zile, timp în care la

UniversitateaPetroºani s-a derulat o anchetãinternã. Oare poliþiºtii lucreazãcu efect întârziat? Daþi-mi voiesã nu cred cã la mijloc ar fidoar o, hai sã îi spunemînscenare, pusã la cale deOctavian Radu, ajutat de soþiaacestuia, contabilã la universi-tate ºi de Marius Cucãilã, anga-jat, cu complicitatea unorpurtãtori de caschete. Ar fiextrem de grav ºi foarte penal

dacã s-ar demonstra cãoamenii legii au intrat într-unjoc murdar doar pentru a-lfavoriza pe Octavian Raduºi a-l determina pe contra-candidatul sãu, prin pre-siune, sã renunþe la con-curs. Aceastã variantã este

doar o supoziþie bazatã peinformaþii neoficiale ºi contra-

dictorii. Mai exact, poliþiºtii-mascaþii-procurorii pretind cãsunt probleme cu achiziþiile demobilier la universitate, dar separe cã acel mobilier existã ºi,chiar în surplus. Acest aspecteste confirmat de prorectorulMarius Marcu.

Acasã la Ciodaru, poliþiºtiiau marea surprizã sã constatecã omul avea facturi ºi chitanþe( nr: lucru mai puþin obiºnuitpentru o persoanã de rând)pentru tot ce a cumpãrat,inclusiv pentru mobila dinlocuinþã. Dupã aceastã “aven-turã” poliþiºtii dau o turã prin

cãminul studenþesc sã cautedacã existã studenþi, “d`ai luiCiodaru” cazaþi fãrã formelegale. Deja, dacã aceste infor-maþii sunt adevãrate, treabaîncepe sã miroase....

Nu aº vrea sã se înþeleagãdin acest articol cã încerc sã „îl spãl” pe Dacian Ciodaru!Departe de mine acest gând!Reamintesc cã eu am fost sin-

gurul care a publicat aceascrisoare în ideea ca lucrurilerespective sã fie verificatecorect!

Informaþiile sunt, însã, camneclare, cel puþin pentru mine,iar balanþa tinde sã se înclineînspre o încercare de înlãturarecu orice preþ a lui DacianCiodaru din Universitate.Procurorul de caz este IoanNicodim, o persoanã compe-tentã care cu siguranþã îºi va daseama dacã totul este o fãcã-turã sau, într-adevãr suntaspecte de naturã penalã îndosar.

În loc de încheiere, ºi, avândîn vedere vigilenþa de care daudovadã poliþiºtii, poate ar trebuisã se “ autosesizeze” ºi înprivinþa licitaþiei pentru ali-mentarea cu gaz a UniversitãþiiPetroºani, ori în cazul investiþieiprivind achiziþionarea cazanelor( aici ar avea surpriza sãdescopere cã lipseºte unul) ºiîncã vreo câteva inclusiv achi-ziþiile pe proiectul e-learning.Spor la treabã, ne auzim,aºa..., peste vreo lunã!!!

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012 Actualitate 3

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Apropiatul examen pentru funcþia de director al Direcþiei Administrative ºi Investiþii naºte monºtrii

PreºedinteleCJ Hunedoara,

pe locul 37 la banii din

conturi

D eºi este arãtat cudegetul de mulþi ca

fiind printre cei maibogaþi hunedoreni,Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ estepe ultimele locuri la nivelnaþional, în comparaþiecu omologii sãi din þarã.

Cunoscutul site de anal-izã economicã ºi politicãEcontext a realizat un clasa-ment al preºedinþilor consili-ilor judeþene, plecând de labanii pe care aceºtia îi au înconturi. ªi, conform acestuitop, Mircea Ioan Moloþ,preºedintele CJ Hunedoarase aflã pe locul 37 din 41

de judeþe, cu zero lei înconturi. De precizat, însã,cã niciunul dintre cei aflaþiipe poziþiile 27 – 41 aleacestui clasament nu deþinbani în conuri. Pe primulloc în acest top se aflãpreºedintele CJ Braºov,Aristotel Cãncescu, cu numai puþin de 3,89 milioanede lei bani în cont, iar peurmãtoarele locuri – la dis-tanþã uriaºã- sunt NicuºorConstantinescu (Constanþa)– cu aproape 745.000 delei, respectiv GheorgheBunea (Brãila) – cu365.000 de lei.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

N umãrul auto-turismelor a

crescut foarte multdin 1990 ºi pânãacum, iar strãzilesunt tot mai ocupate.

În toatã România,parcãrile sunt insuficientepentru numãrul mare demaºini, iar traficul peºosele este sufocat, maiales în orele de vârf.

Poate acestea au fostºi câteva dintre conside-rentele care le-au dat degândit miliardarilor dinValea Jiului, care suntdispuºi sã schimbe caiiputere – sau mãcar sã-ilase în plan secund –pentru un elicopter cucare sã fenteze traficul.Primul care a ales acestmijloc de transport a fostAdrian Gãrdean,patronul AviaþieiUtilitare, care aproapenu mai concepe drumulde la Bucureºti la

Petroºani pe ºosea. Iarzborurile acestuia destulde frecvente, la joasãaltitudine, i-au inspirat ºipe alþi miliardari dinzonã. De exemplu, AlinSimota, este unul dintrecei care se gândescserios sã-ºi cumpere oastfel de „jucãrie”, astaîn ciuda faptului cã afa-cerile lui nu mai merg caodinioarã, iar o partedintre firmele acestuia aumari dificultãþi financiare.Doar recesiunea finan-ciarã l-a mai „temperat”puþin. „Au fost ceva idei,

dar în actuala conjunc-turã socio – economicãeste mai greu. Pentruactivitatea pe care odesfãºor, cu drumuriîntre ºantiere, pentrumine ar fi însã uncâºtig”, a declaratSimota, care spune cãnu a renunþat la ideea dea-ºi cumpãra un eli-copter. Un alt om deafaceri care vrea un astfel de aparat de zboreste finul primaruluiTiberiu Iacob – Ridzi,Emil Bercea, care a datdeja ºi anunþ de angajare

a unui pilot, semn cã înacest caz lucrurile suntmai avansate. Bercea arecunoscut de altfel cãvrea sã îºi achiziþionezeun aparat de zbor, darcând a venit vorbadespre motivaþie, s-amãrginit sã spunã doar„vorbim altã datã despreasta, bine?”.

Nu sunt singuriioameni de afaceri dinzonã care au încercatcaii putere ai maºinilorde lux, dar stau cu gân-dul la aparatele de zbor.ªi despre fostul prefectde Hunedoara, AurelianSerafinceanu, s-a spus cãºi-ar dori un elicopter,mai ales dupã ce relaþiileeconomice dintre el ºiAdrian Gãrdean nu aumai fost la fel de strânse,însã, cel puþin deocam-datã, acesta a rãmas lapasiunea lui automobilis-ticã.


Miliardarii Vãii Jiului vor elicoptere

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 201244 Actualitate

D upã proiectelemultilaterale

Comenius”Cãlãtorind de-alungul vechilortradiþii ºi a noilormodele” ºi ”Europa,porþi deschise”, unnou proiect inter-naþional al ªcoliiGimnaziale Nr.7din Petroºani - uni-tate de învãþãmântconsideratã pe planinternaþionaldeschizãtoare dedrumuri în acestdomeniu, dar ºi înaltele, care nu facsubiectul acestuiarticol, un nouproiect stârneºteadmiraþiaConsiliului Europeiºi obþine din noufinanþare euro-peanã.

Acest proiect, intrat decurând în cartea de vizitãa ºcolii ºi a echipei deproiect formatã din prof.Monteola Gherlan ºi prof.Vasile Pop – directorulºcolii, este proiectul inter-naþional ”AcademiaInteligenþelor Multiple”(Academy of MultipleIntelligence, prescurtatAMI), proiect care a luatnaºtere în urma viziteipregãtitoare pe care celedouã cadre didactice au

efectuat-o la o unitate deînvãþãmânt din Turcia, înianuarie-februarie 2012 ºiunde, împreunã cu dele-gaþii din Portugalia,Germania ºi ºcoala dinlstanbul, au conceputproiectul care a devenitcâºtigãtor.

Datoritã originalitãþii ºiineditului obiectivelor ºiactivitãþilor precum ºi alproduselor atractive, cre-ative ºi realiste, ulteriordefinitivãrii proiectului s-au mai adãugat ºi alteechipe din unitãþi deînvãþãmânt din Olanda,Bulgaria, Estonia ºiGrecia.

„Scopul proiectuluieste acela de a pune învaloare acele laturi alepersonalitãþii copilului,care prevaleazã, înfuncþie de inteligenþa pre-dominantã descoperitãprin teste aplicate acestu-

ia. Punctul de pornire afost teoria lui H.Gardner,care insistã asupra faptu-lui cã inteligenþa nu tre-buie înþeleasã ca un totunidimensional, ci ca oserie de ºapte inteligenþeindependente. Nu cãutãmcopiii supradotaþi, cidorim sã scoatem în evi-denþã cã orice copil estecapabil sã facã ceva bun,într-un anumit domeniu ”,ne-a spus coordonatorulproiectului prof.Monteola Gherlan.

Managerul de proiect,prof. Vasile Pop a maiadãugat câteva aspectepe care le-a consideratoportune, în legãturã cuproiectul: „AMI, reprezin-tã un proiect prin inter-mediul cãruia vom crea onouã viziune a copiilorasupra procesului instruc-tiv-educativ. Elevii dincele opt þãri vor putea

interacþiona, deoarece, s-au planificat ºi deplasãriale elevilor, pe lângã celeale cadrelor didactice.Copiii îºi vor realiza, prininternet, propria revistãon-line prin intermediulcãreia îºi vor puteaîmpãrtãºi gândurile, trãir-ile ºi experienþele. Se vorlega prietenii ºi cred cãacest lucru conteazã celmai mult. AMI înseamnãprieten ºi asta este ceeace dorim sã realizãm. Nuprietenii între cei mari cimai ales prietenii între ceicare vor avea de spusceva în viitor. Nimeni nute întreabã în Europa cepremiu ai luat laolimpiade ci te întreabãce ºtii sã faci. Nu nepropunem sã dãm lecþii civrem sã prezentãm ade-vãruri. Dorim ca acestproiect sã se finalizeze ºicu un ghid de bunã prac-

ticã pentru cadrele didac-tice, lucrare ce va conþineactivitãþi didactice ºi activ-itãþi extracurriculare deru-late pe parcursul celor doiani de implementare.”

Lansarea proiectului vaavea loc în Portugalia, înseptembrie 2012.Proiectul este finanþat dinfonduri europene, prinprogramul „Învãþare pe

tot parcursul vieþii” alUniunii Europene, prinAgenþia Naþionalã pentruPrograme Comunitare înDomeniul Educaþiei ºiFormãrii Profesionale(ANPCDEFP).

N.R. ªcoalaGimnazialã Nr. 7 dinPetroºani este o ºcoalã catoate ºcolile din ValeaJiului. Ceea ce o facedeosebitã faþã de celelalteunitãþi de învãþãmânt dinzona noastrã, suntproiectele internaþionale,de toate tipurile, pe careºcoala respectivã le-acâºtigat ºi implementat îninstituþie de-a lungul tim-pului, pânã în prezent.Prin activitatea sa inter-naþionalã, ªcoalaGeneralã Nr.7 a devenituna dintre cele maicunoscute ºcoli dinRomânia, umbrind astfelactivitatea unor ºcoli,considerate mai centraleºi pe care mai mulþi fac-tori de decizie le-au spri-jinit sub diferite forme....

D e astãzi, încep probelescrise ºi supravegheate

video la examenul deBacalaureat. Inspectorul gen-eral ªcolar al judeþuluiHunedoara, AlexandruLãutaru spune cã examenulva fi unul cât se poate decorect, în timp ce profesoriicorupþi au fost eliminaþi.

Fãrã copiuþe, examene triºate ºi pro-fesori corupþi! Asta spune cã este regu-la de sãptãmâna viitoare, în judeþulHunedoara, la examenul deBacalaureat. Inspectorul ºcolar generalAlexandru Lãutaru a spus cã oriceabatere de la regulã va fi sancþionatã ºinimeni nu va fi mai presus de lege.„Elevii trebuie sã ºtie clar cã avem niºtereguli, ca ºi anul trecut, privind fraudaºi cã riscã neprezentarea la urmã-toarele douã sesiuni de examinare. Vorfi aceleaºi condiþii ca ºi anul trec ºi eusper într-o promovabilitate net supe-rioarã faþã de anul trecut”, a spusAlexandru Lãutaru, inspector general

ISJ Hunedoara.Mai mult, Lãutaru a afirmat cã a

exclus de la examen toþi supraveg-hetorii care anul trecut au avut prob-leme ºi au fost reclamaþi de elevi. „Aceiprofesori, am avut grijã sã nu ajungãpe lista de supraveghetori ºi sã sperãmcã nu vom mai avea probleme”, a maiadãugat Lãutaru.

Anul trecut, dupã ce un liceu întreg

nu a promovat laPetroºani, profesoriisupraveghetori de laDimitrie Leonida au fostanchetaþi. În plus, ºi laGeoagiu au fost probleme, iar acumcadrele didactice implicate nu au maiprimit acceptul de a supraveghea exa-menul.

Poliþiºtii au investigat mai multe

cadre didactice, care au supraveg-heat examenul în 2011 la o uni-tate ºcolarã din Petroºani, sus-pecte cã au luat bani de la elevi.La acest liceu, promovabilitatea,dupã amplasarea camerelor desupraveghere a fost de doar 3 lasutã. Unitatea ºcolara se situeazã

pe ultimele poziþii în ceea priveºtenumãrul absolvenþilor careau reuºit sã promovezeacest examen în 2011.

Peste 20 de profesoricare au supravegheat exa-menul de bacalaureat la

Colegiul Tehnic„Alexandru Borza” din

Geoagiu în 2011, au fost excluºi pen-tru urmãtorii 5 ani de la examene,dupã ce 111 elevi au fost prinºi cufiþuici la proba de matematicã. Aceeaºisancþiune au primit-o ºi membriicomisiei, dar numai pentru trei ani.

Diana MITRACHE

ISJ Hd vrea Bacalaureat corect, fãrã profesori corupþi

„Academia inteligenþelor multiple”

U n bãrbat de58 de ani

din municipiulPetroºani s-a sinu-cis, sâmbãtãdimineaþa,aruncându-se înfaþa unui tren per-sonal care tranzitalocalitatea.

Incidentul a avutloc în jurul orei 9, înzona cartierului Dacia,iar martorii spun cãomul a aºteptat lângãlinie ca trenul sãajungã în dreptul lui ºis-a aruncat în faþa lui.

„Pur ºi simplu s-aaruncat în faþa lui, s-aauzit o bufniturã slabãºi apoi un fluierat puternic. Mecanicul apus brusc frânã ºidupã ce personalul s-aoprit, am aflat cã a

fost cãlcat un bãrbat”,a spus unul dintre ceicare au asistat la incident. Bãrbatul n-aavut nici o ºansã, iarparamedicii ajunºi lafaþa locului au con-statat cã a murit peloc. „Mecanicul acoborât sã vadã dacãmai trãieºte, aucoborât ºi câþiva cãlãtori dar nu se maiputea face nimic. S-a adunat ºi lumeaiar cineva a sunat la112 sã vinã poliþia”, aspus un cãlãtor.

Bãrbatul care s-asinucis a fost identifi-cat de cãtre poliþiºti ºidupã ce i-au anunþatfamilia, au aflat cã erasupãrat din cauzatraiului greu. Chiardacã personalul carevenea de la Tg. Jiu afost oprit timp de mai

bine de 10minute pe linie,nu au fost înregistrateîntârzieri ale altortrenuri.

Ancheta înacest caz a fostpreluatã de cãtrepoliþiºtii crimi-naliºti dinPetroºani ºi nuexistã suspici-unea produceriiunei infracþiuni.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU


H unedoara se aflãpe lista judeþelor

care nu respectãprevederile legaleprivind regimul pro-duselor de protecþie aplantelor.

Vorbim despre o acþiunedesfãºuratã la nivel de IGPR, de poliþiºtii de la struc-turile de arme, explozivi ºisubstanþe periculoase, încolaborare ci specialiºti aiGãrzii de Mediu,Inspectoratelor Teritoriale de Muncã ºi din unitãþi

fitosanitare. Acþiunea s-a desfãºurat în

municipiul Bucureºti, precumºi în judeþele Alba, BistriþaNãsãud, Braºov, CaraºSeverin, Cluj, Covasna, Gorj,Harghita, Hunedoara,Maramureº, Mehedinþi, Mureº,Neamþ, Sãlaj, Sibiu, Suceava,Vâlcea ºi Vrancea.

În cadrul acestei acþiuni,poliþiºtii au verificat modul încare s-au respectat prevederilelegislaþiei în vigoare de cãtreagenþii economici înregistraþisau autorizaþi sã efectuezeoperaþiuni cu produse de pro-tecþie a plantelor, precum ºi a

altor nereguli ce pot prezentariscuri pentru sãnãtatea popu-laþiei ºi mediul înconjurãtor.Astfel, au fost efectuate veri-ficãri ºi controale la 758 deagenþi economici care efectu-au operaþiuni cu acest tip deproduse.

„În urma activitãþilordesfãºurate, sub coordonareaserviciului de linie din cadrulDirecþiei Arme, Explozivi ºiSubstanþe Periculoase dincadrul I.G.P.R., poliþiºtii audepistat 52 de infracþiuni, din-tre care 42 prevãzute de OUG195/2005 privind protecþiamediului, 6 infracþiuni pre-

vãzute de Legea 360/2003privind regimul substanþelor ºipreparatelor chimice pericu-loase, modificatã ºi 4 infracþiu-ni prevãzute în legi speciale.

De comiterea acestora,sunt suspectate 47 de per-soane”, au declarat reprezen-tanþii IGPR. Totodatã, au fost indisponibi-lizate, în vederea confiscãrii,773,468 kg. ºi 1508,24 litridiverse produse de protecþie aplantelor. În cadrul acþiunii aufost aplicate 74 de sancþiunicontravenþionale în valoare de106.400 lei.


Sancþiuni pebandã rulantã

pentru cei care nuopresc la trecerile

de cale feratã

Î ºi riscã viaþa dininconºtienþã, pentru cã

sunt prea „grãbiþi” ca sã maiaºtepte la trecerile de cale feratã, ori sã opreascã sã seasigure, aºa cum cere legea.

Poliþiºtii hunedoreni au încercatsã le taie elanul celor care ignorãcu bunã ºtiinþã legislaþia în ceea ce priveºte oprirea obligatorie latrecerile de cale feratã. PoliþiºtiiFormaþiunii Rutiere Haþeg auefectuat o acþiune pentru reducerea riscului rutier prin com-baterea nerespectãrii regulilor decirculaþie instituite în zona trece-rilor la nivel cu calea feratã. Cuaceastã ocazie au fost aplicate numai puþin de 8 sancþiuni contra-venþionale în valoare de 1.400 lei.Acþiunea s-a desfãºurat pe D.N.66 ºi D.J. 668, iar în cadrul aces-teia a fost depistat ºi un bãrbat de58 de ani, din Haþeg, în timp ceconducea o motocicletã fãrã aposeda permis de conducere. Penumele sãu a fost întocmit dosarde cercetare penalã.


U n sal-vamon-

tist dinjudeþul Bihors-a prãbuºitde pe ostâncã, de laaproape 20de metriînãlþime, înCheile Mãzii- judeþulHunedoara.

Bãrbatul se antrena înacel loc când s-a prãbuºitºi a fost gãsit la bazastâncii de un bãrbat carea cerut imediat ajutoruljandarmilor montani. Înmomentul în careechipele de salvare auajuns la el, salvamontistulera conºtient, însã nu îºiputea miºca deloc cor-pul. Bãrbatul a fost duscu o targã pânã la ambu-lanþã, cu care a fost

transportat la SpitalulJudeþean de Urgenþã dinDeva. Medicii l-au dia-gnosticat cu multipletraumatisme produseprin cãdere ºi avea ºi oplagã deschisã în zonacapului. Din cauzarãnilor suferite, mediciideveni l-au stabilizat ºi audecis tranferarea lui, cuun elicopter, la SpitalulJudeþean din Timiºoara.


Hunedoara,sub cod

galben decaniculã

J udeþul Hunedoaraa intrat sub un

nou cod galben decaniculã, alãturi dealte 12 judeþe din þarã.

Potrivit meteorologilor, înintervalul 30 iunie - 03 iulie,vremea cãlduroasã va persistaîn majoritatea zonelor.

În Banat, Criºana, local înOltenia, Maramureº ºi vestulTransilvaniei în cursul dupã-amiezelor va fi caniculã, cutemperaturi maxime de35...37 de grade.Disconfortul termic se vaaccentua, iar în zonelemenþionate indicele tempe-ratura-umezealã (ITU) vaatinge ºi depãºi pragul criticde 80.

Este al doilea val decaniculã prelungitã careafecteazã judeþul Hunedoara,iar medicii avertizeazã popu-laþia sã ia mãsurile care seimpun în astfel de situaþii. Laprecedenta avertizare meteo-rologicã, în judeþulHunedoara s-au înregistratpeste 430 de solicitãri laServiciul de Ambulanþã, îndoar trei zile.


Salvamontist prãbuºit de pe o stâncã

S-a aruncat în faþa trenului

PPPPrrrroooodddduuuusssseeeelllleeee ppppeeeennnnttttrrrruuuu pppprrrrooootttteeeeccccþþþþ iiiiaaaa ppppllllaaaannnntttteeeelllloooorrrr,,,, luate la purecat de IGPR

A tunci când auprins avânt ºi

aproape cã pãreau optimiºti în legãturã cudemararea recon-strucþiei Barajului de laValea de Peºti, ºefii dela Apele Române au trebuit din nou sã punã frânã.

Deºi s-au ferit sã mai deatermene ºi declaraþii în legãturãcu aceastã lucrare în ultimavreme, noi ne permitem sãafirmãm, aºa cum cotidianulnostru a mai fãcut-o în trecut,cã totul pare o “fãcãturã” denu este dat ca Barajul de laValea de Peºti sã se reabiliteze.

De peste 7 ani se totîncearcã începerea lucrãrilor dereparaþii sau cel puþin a celorstringente, care nu mai suportãamânare, dar mereu se întâmplã ceva.

Lucrurile ar fi intrat poate înlinie dreaptã dacã nu se schim-ba Guvernul, însã acum, noiinumiþi de la Ministerul Mediuluinu ar dorit sã-ºi arunce ºi unochi peste proiecte, drept pen-tru care, o lucrare strategicãpentru Valea Jiului bate acumpasul pe loc, iar timpul sepierde pe zi ce trece.

“S-a încheiat contractul cu

firmacare a câºtigat licitaþia, iaracum, pentru cã lucrarea seface cu banii constructorului, înprima fazã, se aºteaptã ºi cabanca sã-ºi dea acceptul. Pânãatunci, însã, proiectul se aflãdin nou în analizã la minister”,a declarat Sorin Corici (fotomedalion), ºeful SistemuluiHidrotehnic Petroºani - Apele

Române.Licitaþia pentru acest obiec-

tiv a câºtigat-o firma Apascodin Ploieºti, însã nu înaintede o contestaþie fãcutã de oaltã firmã mare, care de

asemenea, ºi-ar fi dorit sã execute lucrarea, respectivHidroconstrucþia. În toamnaanului trecut, Consiliul Naþionalde Soluþionare a Contestaþiilora dat un verdict favorabil înacest caz firmei contestate,Apasco, dar ne întrebãm la cefolos, dacã a mai trecut un an,iar timpul încã se pierde înanalize ºi birocraþie. Pânãacum, aici s-au fãcut puþinereparaþii, deºi Barajul Valea dePeºti are o vechime deaproape 40 de ani. Specialiºtii

de la Apele Române, care suntadministratorii obiectivului auafirmat cã acestea se impun,mai ales când vine vorba desiguranþa barajului ca ºi construcþie funcþionalã.Efectuarea unor reabilitãrimãcar în casa vanelor dinbaraj, devine o prioritate.

Valoarea lucrãrilor carevizeazã acest obiectiv costã înjur de 3 milioane de euro ºi facparte dintr-un plan careprevede reconstrucþia a 7obiective din þarã, în valoaretotalã de 33 de milioane deeuro. Barajul Valea de Peºtieste un obiectiv strategic pen-tru Valea Jiului ºi are capaci-tatea de a alimenta cu apãpotabilã localitãþile Uricani,

Lupeni, Vulcan ºi chiarAninoasa ºi o parte dinPetroºani. A fost construit perâul Valea de Peºti între anii1967 - 1973 ºi are o înãlþimede 56 de metri, ceea ce-lsitueazã pe locul 35 între cele246 de baraje din România.Lacul Valea de Peºti este unlac de acumulare care are unvolum de 4,5 milioane de metricubi de apã, o suprafaþã de 31 hectare, adâncimea maxi-mã de 53 m, o lungime de 2,5km ºi se aflã la altitudinea de830 m. Din anul 1973 decând s-a dat în folosinþã, barajul nu s-a golit niciodatã.Atunci când se vor începelucrãrile de reabilitare, acestaar fi primul lucru care s-ar face.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

A flat la peste 2000de metri altitu-

dine, lacul Mija dinmasivul Parâng este odestinaþie turisticãgreu de refuzat pentruiubitorii drumeþiilormontane.

Preferat în general petimp de iarnã datoritã pârti-ilor de schi, masivul Parângdevine de la un an la altulo atracþie turisticã ºi petimp de varã, mai alespentru iubitoriidrumeþiilor montane.

Aºa se face cãnumãrul amatorilorcare ajung în muntepe timpul verii, estede luat în considerare,iar potenþialul zoneiîncepe sã fie pus în val-oare de responsabilii staþiu-

nii. Lacurile, majoritatea deorigine glaciarã, sunt vizatede turiºti, iar în Parâng suntnu mai puþin de 22 impor-tante la care se adaugã alte18 lacuri mai mici.

Unul dintre ele este ºiLacul Mija sau Lacul Mândra,cu o suprafaþã de 1,12 ha,8,3 m adâncime. Este situat

la o

altitudine de 2.148 m, fiindconsiderat lacul cu aºezareacea mai înaltã din munþiiParâng.

Poate chiar altitudinea ºipeisajul pânã sã ajungi la elatrage turiºtii, însã este certcã la fiecare sfârºit de sãp-tãmânã, pe poteca ceºerpuieºte pe coamãîntâlneºti zeci de persoane,de la copii la adulþi ºi chiar lapersoane de vârsta a treia ce

vor sã vadã minunãþia.

P erla dinParâng

Drumul este destulde anevoios daroamenii spun cã mer-itã efortul de a vedea

mãcar o datã în viaþã„Perla” Parângului. Lacul Mija este situat în

cãldarea glaciara din dreaptazãnoagei Mija, la altitudineade 1975 metri. Este strãjuitde Vârful Slivei, se întindepe o suprafaþã de 0,80

hectare, iar adâncimea luimaximã este de 6,5 m. Estealimentat din apã de precipi-taþii, iar primãvara punestãpânire pe mai bine de unhectar de teren, dupã topireazãpezilor ºi apariþia ploilorcare îl alimenteazã. Intrareaîn traseu se aflã la poaleleParangului Mic, unde a fostamplasatã o tãbliþã cutraseele ce pornesc de acoloºi timpul aferent lor.

Cei care aleg propunereanoastrã ar mai trebui sã ºtiecã muntele este înºelãtor ºichiar dacã afarã soarelestrãluceºte pe cer, este oblig-atoriu sã se echipeze astfelca o ploaie venitã din seninsã nu le strice vacanþa.

Totodatã, înainte de apleca pe traseu, este reco-mandat sã lãsaþi vorbã lacabanieri, salvamontiºti saujandarmii montani pentru caîn caz de nevoie echipele desalvare sã ajungã rapid la celcare este în pericol.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Parângul - atractiv ºi pe timp de varã

Reprezentanþii admi-nistraþiei locale de aici audemarat procedurile pen-tru modernizarea unuitronson cuprins pe acestsegment de drum. Loculprincipal de prestare,mai precis zona în carese vor realiza moderni-zãri la parta carosabilãeste Municipiul Vulcanîntre zona Procop ºizona de intrare înCrividia. Valoarea esti-matã a lucrãrilor este de421,891.59 de RON,fãrã TVA. Durata con-tractului sau termenulpentru finalizare este de3 luni începând de ladata atribuirii contractu-lui.

6 66 NumãrulDiavolului

Coincidenþã sau nu,acest drum este conside-rat de mulþi ºoferi unulde-a dreptul periculos.De ce? Pentru cã aiciexistã porþiuni foarteînguste ºi abrubte. Drumul care are numãrul

Diavolului începe dinapropierea deExploatarea MinierãVulcan ºi se continuaîntr-o vale destul deîngustã, cu un drum deþarã. DJ 666 este unulpericulos cu serpentinecare merge ºi prinpãdure. Ocolul pe carecei aproape 400 deoameni din Dealu Babiitrebuie sã-l facã atuncicând doresc sã “iasã”spre Haþeg, Hunedoarasau Deva este de 40 de

kilometri, pentru cã nupot sã foloseascã DJ666. Oamenii zonei suntîmpãrþiþi în douã taberecând vine vorba de acestdrum. Pentru unii celetrei cifre insirutie nureprezintã decât o simplãînºiruire, însã pentru alþiidrumul judeþean cunumarl 666 reprezintãun adevãrat blestem.

„Maica dragã eu stauaci de o viaþã ºi nu amauzit cã pânã amu sã seîntâmple ceva rãu. Eu

cred cã cei care cred învracii cei vechi atragnecazurile. Acilea nu s-a întamplat nimicmuica dragã”, spune osãteancã. Existã însã ºisuperstiþioºi care jura cãau vãzut lucruri releîntâmplându-se prin zonadrumul judeþean 666.

„Am auzit ºi am vãzutatâtea. Au fost maºinicare au dispãrut aici.Parcã le-ar fi înghiþitpãmântul. Au plecat ºi

nu s-au mai întors cumaºinile. De unde ºtiu?Pentru cã pe partea ceia(spre Merisor-n.r.) nu sepoate ieºi. Aºa cã ar fitrebuit sã facã caleîntoarsã”, spune unlocalnic.

B un pentrulegiunile lui

Traian

DJ 666 se aflã petraseul unuia dintre din-tre cele mai vechi dru-muri de pe teritoriul actu-al al României. În anti-chitate era una dintreprincipalele cãi de legã-

turã de o parte ºi de altaa Carpaþilor. Se pre-supune cã pe aici a tre-cut o parte dintre legiu-nile lui Traian, în drumullor spre SarmizegetusaRegia. În Evul Mediu,drumul constituia oimportantã cale de accesdin Þara Româneascãspre Transilvania ºiinvers. El a fost folositintens pânã la finele sec-olului al XlX-lea, când aapãrut calea feratã din-spre Deva pânã laPetroºani, ºi abandonatdupã construcþia ºoseleide pe Defileul Jiului.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

DJ666, pact cu Diavolul

Asfalt spre drumul DraculuiD rumul cu numãrul Diavolului.

Administraþia localã din Vulcan a“fãcut pact cu Dracul”. Cei de aici vor sãmodernizeze un drum care poartãnumãrul celui necurat. Drumul Judeþean666 este un drum care face legãtura întremunicipiul Vulcan ºi Dealul Babii.

“Fãcãturile” ºi ghinioanele se þin lanþ pentru Barajul de la Valea de Peºti

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012 Actualitate 98 Actualitate

D egeaba au investitautoritãþile din Valea

Jiului milioane de euro înselectarea deºeurilor, pentru cãobiceiurile vechi nu pot fiuitate, iar containerele specialeîn care ar trebui sã ajungã sti-clã, plastic sau hârtie sunt uti-lizate ca ºi containerele vechi.

Respectiv totul ajunge la grãmadã, astaîn cazul cã nu se mai trezeºte câte uncetãþean care, dupã ce ºi-a amenajatlocuinþa, îºi aruncã molozul în pubeleleeuropene. Aºa se face cã în mai toatecartierele din Petroºani, cei care ridicãgunoiul trebuie sã cureþe ºi mormanele

de moloz depozitat pese noapte delocatarii care îºi reamenajeazã locuinþele.Aceºtia din urmã sunt obligaþi sã încheieun contract cu firma localã de gospodãriepentru a scãpa de deºeuri, dar cum estecrizã, preferã sã le arunce la lãsareaîntunericului la container sau chiar la uºablocului.

Sancþiunile, dacã ar fi aplicate de ceiabilitaºi de cãtre municipalitate, sunt con-siderabile ºi menite sã-i descurajeze pecei care încalcã legea.

Astfel, depozitarea în sau lângã con-tainerele de gunoi a materialelor rezultatedin demolãri sau reamenajarealocuinþelor se sancþioneazã cu amendãcuprinsã între 100 ºi 2500 de lei.

Maximilian GÂNJU

C ei care au vrutsã se relaxeze

vineri seara înParcul „CarolSchreter” dinPetroºani au avutparte de capcaneneplãcute.

Joi, angajaþii PrimãrieiMunicipiului Petroºani, auvrut sã dea o faþã nouãmobilierului din Parcul„Carol Schreter”. Aºa cã,absolut toate bãncile aufost vopsite sau lãcuite, iaracest lucru a fost corectsemnalat. Practic, PoliþiaLocalã a pus câte o bandãpe fiecare bancã, aºa încâtsã îi

atenþionezepe cei care ar fivrut sã se odih-neascã acolo.

Vineri, benzile desemnalizare au fostridicate, iar oamenii– mulþi tineri sau

bunici ºi pãrinþi cucopilaºii lor – s-au grãbitsã-ºi reia locul la umbrãsau la soare, în funcþie depreferinþe. Numai cã, sur-prizã! Vopseaua de pe

bãnci nu era deloc bineuscatã ºi s-a lipit pehainele celor care s-audecis sã se relaxeze în par-cul Central. „Nu este nor-mal aºa ceva. ªtiu cã aufost vopsite ieri bãncile,dar astãzi benzile puse dePoliþia Localã au fost luate.Cum mai scoatem

vopseaua de pe haineacum?”, a declarat otânãrã care a avut neºansasã plece acasã cu „o parte”din banca pe care a vrut sãse relaxeze. ªi, ca aceasta,au pãþit ºi alþi localnici ces-au aflat vineri seara înparc.

Carmen COSMAN

C oafarea parculuiînconjurat de

blocurile de pe stradaAnghel Saligny ademarat în urmã cuceva timp (locatariizonei susþin cã înaintea„localelor”) ºi s-aîncheiat cam tot atunci.Problema este cã iarba afost tunsã doar pe jumã-tate din parc, restulfiind acoperit ºi acum deburuieni înalte de peste1 metru.

Mai exact, jumãtate din pãr-culeþ aratã „omeneºte” în timpce cealaltã jumãtate s-a transfor-mat într-un hãþiº aidoma celordintr-o junglã. În plus, locuitoriidin zonã mai au o problemã ºianume cea a patrupedelor de

companie care sunt aduse aicide cãtre stãpânii lor pentru ascãpa de cele câteva sute degrame de surplus post-alimen-tar. „S-au apucat de o treabã

dar nu au mai terminat-o.

Jumãtate e cosit, jumãtate,nu. Noi, oricum, nu putem con-tinua pentru cã aici locuiesc

doar persoane în vârstã. Aºa cãstãm ºi aºteptãm. Niºte alegerine-ar prinde bine pentru cã înperioada lor se munceºte maimult ºi mai bine”, a spus

Simion Pop. „Parcul este camciufulit dar nu aceasta ar fiproblema cea mai mare. Toatãlumea din zonã îºi aduce aicicâinii sã se goleascã iar noi numai putem deschide geamuriledin cauza mirosului insuportabilemanat de rãhãþeii animãluþelor.Sã stai pe cãldurile astea cugeamurile închise nu este chiarplãcut...” a declarat MariaDrulea.

În ceea ce priveºte lipsa bãn-cilor din parc, locatariiblocurilor din zonã sunt maimult decât mulþumiþi de acestaspect. Nu de alta, dar, dupãcum susþin aceºtia, existenþaunor astfel de „ºezãtori” i-aratrage pe consumatorii de licoribahice, fapt ce ar perturbaliniºtea cartierului locuit, în spe-cial, de cãtre persoane învârstã.

Mircea NISTOR

UUUUnnnn ppppaaaarrrrcccc sssseeeemmmmiiii ----uuuuiiii ttttaaaatttt

MMMMoooolllloooozzzz aaaarrrruuuunnnnccccaaaatttt îîîînnnn ccccoooonnnnttttaaaaiiiinnnneeeerrrreeeelllleeee ddddeeee ddddeeeeººººeeeeuuuurrrr iiii

sssseeeelllleeeecccctttt iiiivvvveeee

Capcane neplãcute în Parcul Petroºani

ª apte angajatori aurecrutat ºomeri, vineri

la Petroºani. Cei mai mulþiau încercat sã gãseascãtineri, chiar absolvenþi, iarreprezentanþii agenþieilocale s-au arãtat mulþumiþide rezultatul final.

La fiecare sfârºit de lunã, Agenþiadin Hunedoara organizeazã înoraºele judeþului Hunedoara o bursãdestinatã ºomerilor. Asta pentru caoamenii aflaþi în cãutarea unui locde muncã sã-ºi gãseascã ceva delucru. Vineri la Petroºani au venit cuoferte 7 angajatori, dintre care unulcãuta muncitori pentru Braºov.„Dupã ce doar în aprilie am avut obursã generalã, acum a fost doar omini-bursã la Petroºani. Cea de azi afost un succes, deoarece au venit ºifirme noi, care au cãutat sã facãangajãri în domeniul alimentaþieipublice, dar ºi în general ospãtari,barmani ºi necalificaþi pentru con-strucþii. Pentru construcþii a venit unangajator care a oferit locuri demuncã în judeþul Braºov, iar ceiinteresaþi au primit date de contact,

iar noi sperãm sã se materializeze înviitoare angajãri”, a declarat AncaElena Luþã, expert ALOFMPetroºani.

La mini-bursa de vineri au venit ºiangajatori care au spus cã nu ºi-augãsit oameni care sã corespundãcerinþelor lor. Un exemplu a fost unbãrbat care cãuta o tânãrã pentru oflorãrie. „Am cãutat special femei.Voiam pentru o florãrie, dar amgãsit doar doamne nemulþumite deofertã. Unele au motivat cã au studiisuperioare, altele cã nu le convinesalariul ºi încã nu am reuºit sã anga-jez”, a declarat un angajator venit labursã.

Asta recunosc ºi cei de la agenþie,

care spun cã oferta nu corespundecererii în anumite cazuri. „Depindemereu de condiþiile impuse de anga-jator. Unii cãutau persoane tinere,pecare sã le iniþieze în muncã, iar aziau fost mulþi tineri, dar care aveaustudii superioare ºi nu au agreatideea”, a mai spus Anca Elena Luþã.

agenþia din Hunedoara orga-nizeazã lunar mini burse pentruºomeri, însã, foarte puþini sunt ceicare reuºesc sã se angajeze. Pe de oparte,ºomerii motiveazã cã oferta emereu slabã ºi salariile neatractive,în timp ce puþinii angajatori care vinse plâng cã nu gãsesc personal cali-ficat ºi cu experienþã.

Diana MITRACHE

MMMMiiiinnnniiii bbbbuuuurrrrssssãããã llllaaaa PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiii

A dministraþia localã dela Uricani con-

tracteazã credit.Reprezentanþii adminis-traþiei publice de la Uricaniau demarat procedurile învederea contractãrii uneilinii de credit. Este vorbade o finanþare de tip revol-ving în valoare de 6.100.000de lei. Potrivit datelor dindocumentele de procedurã,creditul este necesar în ve-derea finanþãrii unorinvestiþii de interes local.Durata contractului este de180 de luni de la dataatribuirii contractului.

Banii sunt necesari pentru confi-nanratea unor lucrãri care se exe-cutã pe raza oraºului Uricani.

A mbulatoriul dinLupeni-Uricani

Conform documentelor, mai pre-cis proiectului de hotãrâre prin carese acceseazã un credit, o parte dinbani vor fi utilizaþi pentru proiectulcare prevede “Modernbizarea,reabilitarea ºi dotarea cu echipa-mente de specilitate a cabinetelor cefuncþioneazã în localitatea Uricani ,aferente Ambulatoriului Integrat alSpitalului Municipal Lupeni”. În cur-sul anului trecut, fostul minisrtu alTurismului, Elena Udrea, a semnatdouã contracte de finanþare pentrumodernizarea ambulatoriilor dinValea Jiului. Este vorba de reabil-itarea policlinicilor din Petroºani ºiUricani. Valoarea fondurilor alocateprin Programul OperaþionalRegional totalizeazã 5,4 milioane de

euro. Proiectul de la Uricani careare o valoare de aproximativ 1,1milioane euro.

P romovarea turismului,cu bani împrumutaþi

Reprezentanþii administraþieilocale de la Uricani au în plan ºipromovarea turismului. O parte dinsuma contractatã este necesarãpentru implenetarea proiectului“Invitaþie la folclor ºi naturã înUricani”. Intr-adevar existã naturã înUricani care trebuie promovatã. Aºase face cã în cursul sãptãmânii tre-cut, reprezentanþii administraþiei dinUricani au mai demarat procedurilede licitaþie pentru achiziþionareaunor servicii. Este vorba derealizarea unui numãr de 15 filmede informare ºi a unei fotogaleriicare sã conþinã un numãr de 200de fotografii în scopul promovãriipotenþialului turistic al oraºului.Obiectivul general al proiectului îlconstituie promovarea produselorturistice specific din zona oraºuluiUricani, Câmpu lui Neag ºi Valea deBrazi: elemente de artã popular ºifolclorice ale momârlanilor, obi-ceiurile Nedeii, obiceiuri de

CRãciun, resurse naturale, peºteri,pentru a crea o imagine cu impactpozitiv ºi atragerea de turiºti într-ozonã insuficient cunoscutã. Aceastãprocedurã de achiziþie publicã sederuleazã în cadrul proiectului“Invitaþie la folclor ºi naturã în ValeaJiului”, este finanþat prin ProgramulOperaþional Regional 2007-2013conform contractului nr.1927/03.08.2011, încheiat cuMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºiTurismului, în calitate de OrganismIntermediar în numele ºi pentruAutoritatea de Management pentruPOR.

M odernizare de drumuri

Nici drumurile din Uricani un aufost uitate. Infrastructura rutierã esteîn strânsã legãturã cu turismul.Astfel pentru ca turiºtii care suntinvitaþi sã viziteze oraºul Uricani sãvinã cu drag trebuie ca stara dru-murilor sã fie bune. Astfel, o partedin credit va fi alocat pentru confi-natarea poriectelor care au ca scopmodernizarea drumurilor dinUricani.

Raul IRINOVICI

DDDDaaaattttoooorrrr iiii iiii ppppeeeennnnttttrrrruuuu 11115555 aaaannnniiii

SSSSeeee ccccaaaauuuuttttãããã ccccrrrreeeeddddiiii ttttoooorrrr ccccaaaarrrreeee ssssãããã ooooffffeeeerrrreeee6666 mmmmiiii llll iiiiooooaaaannnneeee PPPPrrrr iiiimmmmããããrrrr iiiieeeeiiii UUUUrrrr iiiiccccaaaannnniiii

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

2 i u l i e 2 0 1 2

Situaþia bugetului tãu este sufi-cient de bunã încât sã îþi permiþisã ieºi la cumpãrãturi. N-ar fiexclus ca, datoritã sprijinului unuiprieten sã câºtigi o sumã debani. Vei afla o veste care îþi vaproduce o emoþie puternicã.

Eºti cu gândurile foarteîmprãºtiate, aºa încât nu este ozi favorabilã pentru a lua deciziisau pentru a rezolva problemeledelicate. Pe cât posibil, evitã sãpleci în vreo cãlãtorie, cãci aiputea avea o surprizã, nu legatãde actele de cãlãtorie.

Ziua de astãzi nu va finemaipomenitã. Nu prea eºti înapele tale ºi asta te împiedicã sãrezolvi ceea ce þi-ai propus.Activitãþile gospodãreºti par a nuse mai termina ºi asta îþiaccentueazã starea de iritare.

Este foarte posibil sã cunoºti pecineva, care îþi va fi de un realfolos, în viitorul apropiat. În dis-cuþiile pe care le vei avea, fiiatent la tot ce spui, cãci existãriscul de a face o gafã. Hãrniciade care dai dovadã, nu va treceneobservatã.

Þi s-au pregãtit niºte bani saupoate un cadou. Relaþia cu per-soana iubitã are ºanse de a seîmbunãtãþi cu condiþia sã nu daicurs impulsivitãþii verbale. La ser-viciu vei avea parte de o lucraremai dificilã pe care ai putea sã ofinalizezi cu bine.

Vei primi multe oferte pe care aiface bine sã le studiezi cât sepoate de atent. La serviciu þi sevor face complimente pe care nueste cazul sã le crezi în totalitate.O persoanã plinã de farmec esteimpresionatã de personalitateata.

Dãri de seamã, decizii ºi nu înultimul rând cãlãtoriile de studii,toate vã vor da de furcã. Minteadvs este plinã de idei, dar, con-trar obiceiului, este camîmprãºtiatã, aºa cã este cazul sãfiþi prudent în luarea deciziilor. Aimulte de fãcut prin casã.

Este posibil sã ai uneleneînþelegeri cu partenerul deviaþã sau cu cel de afaceri peteme financiare. Te bate gândulsã mai schimbi câte ceva în viaþata. Pe de altã parte, firea ta vaîndeamna spre prudenþã ºi aiface bine sã þii cont ºi de asta.

Totul este sã nu vã grãbiþi. Încazul în care doreºti de mai multtimp sã faci o schimbare în planprofesional, oportunitãþile nu sevor lãsa prea mult aºteptate.Cineva mai puþin cunoscutîncearcã sã îþi obstrucþionezeiniþiativele.

Deºi te concentrezi puþin maigreu, ideile nu îþi lipsesc.Intenþionezi sã îþi îmbunãtãþeºtiimaginea publicã ºi bine faci,cãci evenimentele te vor aduceîn centru atenþiei grupului, încare îþi petreci timpul liber.

Ai de purtat unele discuþii curudele, iar ºansa îþi va surâde.Din punct de vedere sentimental,ai putea avea o surprizã cãreia tevei adapta chiar mai repededecât þi-ai putea inchipui. La ser-viciu vei avea un dialog cu coab-oratorii tãi.

Vei afla tot felul de noutãþi, iarhotãrârile pe care le vei lua vor ficu totul neaºteptate pentru ceidin jur. Dorinþa ta de schimbarese va concretiza într-o oarecaremãsurã, ceea ce te va entuzias-ma în mod deosebit.

H O R O S C O P

P entru activitateaminierã din Valea

Jiului înfiinþareaComplexului EnergeticHunedoara ar puteareprezenta singura ºansã desupravieþuire a mineritului.Acest lucru l-a precizat,printre altele, SorinVasilescu, noul prefect aljudeþului Hunedoara.

Pe de altã parte, acesta are învedere ºi demararea altor obiectivemenite a contribui la creºterea nivelu-lui de trai al tuturor hunedorenilor.„Valea Jiului va putea trãi doar prinminerit. ªtiu acest lucru pentru cãsunt, ºi eu, din Valea Jiului.

Iar viitorul mineritului îl reprezintãînfiinþarea Complexului Energetic încadrul cãruia urmeazã sã fie cuprinseºi cele 4 mine viabile”, a declaratSorin Vasilescu, prefectul judeþuluiHunedoara.

Complexul Energetic Hunedoaraar urma sã fie alcãtuit din termocen-tralele Mintia ºi Paroºeni precum ºiexploatãrile miniere viabile din ValeaJiului, respectiv Livezeni, Lupeni,Vulcan ºi Lonea. Celelalte mine dinVale (considerate drept neviabile) ºianume Petrila, Paroºeni ºi Uricani,vor fi închise pânã în anul 2018.

Mircea NISTOR

Complexul energetic – singura ºansã


D e la an la an,Institutul

Naþional de CercetareDezvoltare – INSE-MEX Petroºani acunoscut un progrescontinuu, iar cifra deafaceri a crescut tot dela an la an. Datelefinanciare aratã cãInstitutul a avut pro-fit, în timp ce activi-tatea acestuia a fostrecunoscutã prindiverse premii, la celmai înalt nivel.

Mai mult, de 8 aniINSEMEX câºtigã PremiulI Top Afaceri România,iar aceste lucruri seîntâmplã cu menþinereanumãrului personaluluiangajat. ªi creºterea eco-nomicã prin care trece sevede nu numai la exteri-or, unde INSEMEX chiararatã ca un institut mo-dern, ci ºi în interior,unde în cadrul labora-toarelor de specialitateexistã aparaturã de ultimãgeneraþie.

INCD – INSEMEXPetroºani s-a impus nunumai pe piaþaromâneascã, ci ºi pe ceaexternã, iar acest lucru s-a fãcut, pas cu pas, înultimii ani de activitate.

La jumãtatea lunii iunie,INSEMEX Petroºani, con-dus de Constantin Lupu,avea contracte încheiateîn valoare de 70% dincifra de afaceri pe acestan. Mai mult, institutuleste inclus într-o serie deprograme de cercetare,unde vorbim tot despreproiecte. În acest an, prinprogramul naþional decercetare NUCLEU,INSEMEX a finalizat 15proiecte, iar pânã lasfârºitul acestui an vormai fi finalizate alte 12proiecte. Demn demenþionat este faptul cã

INCD – INSEMEXPetroºani este singurulpartener român într-unamplu program europeanfinanþat de ComisiaEuropeanã, împreunã cuAnglia, Spania, Polonia ºiSlovacia pe probleme deventilaþie (aeraj) minierã.Numai pentru INSEMEX,valoarea alocatã pentruacest program iniþiat deSpania este de 202.000de euro. ªi, mai multdecât atât, existã acorduride colaborare, pe dome-niul specific, atât la nivelnaþional, cât ºi inter-naþional. Sunt doar câte-

va dintre aspectele caredemonstreazã cât deimportant este acest insti-tut cu o activitate prodi-gioasã, care an de an ºi-alãrgit sfera serviciilor.Însã, sã nu uitãm cã nuîntotdeauna a fost ceeace este acum. ConstantinLupu este director aici de7 ani. A preluat institutulcu lichiditãþi zero ºi cre-anþe în valoare de 35 demiliarde de lei, pe caretrebuia sã le recupereze,dacã vroia sã aibã ºi bani.Acum, INSEMEX are ºicontracte ferme, dar ºilichiditãþi. Lupu spune cãºansa INSEMEX afost transformareadin societate comer-cialã, în Institut deCercetare ºiDezvoltare. „Dacãnu se reorganiza,nu se ajungea aici.Transformarea dinsocietate comercialãîn INCD a însemnatun lucru extrem deimportant, atât pen-tru Institutul în sine,cât ºi pentru comu-nitatea localã. Ca

INCD, AutoritateaNaþionalã de Cercetareªtiinþificã alocã anualpentru astfel de instituteo anumitã valoare pentrudezvoltare instituþionalã,pentru proiecte în dome-niul specific”, a declaratdirectorul INSEMEXPetroºani, ConstantinLupu.

Odatã cu aceastãtransformare, INSEMEXºi-a dezvoltat ºi aria deefectuare a expertizelor.Era specializat pentruexpertizarea eveni-mentelor care au avutdrept cauzã exploziile.

Acum, specialiºtii institu-tului sunt solicitaþi tot maimult ºi pentru experti-zarea evenimentelorcauzate de incendii, nunumai de explozii.

INCD INSEMEXPetroºani, înfiinþat prinHG nr.1461/18.10.2006 capersoanã juridicã românãîn coordonareaMinisterului Economiei,Comerþului ºi Mediului deAfaceri, efectueazã activitãþi de cercetare,inovare ºi analizã îndomeniul specific deactivitate. Toate acetseaau adus institutului nudoar recunoaºterea lanivel regional sau naþio-nal, ci ºi la nivel inter-naþional. Acest lucru estetranspus ºi în premiileobºinute, cum ar fiPremiul internaþional„Trofeul de aur pentrutehnologie ºi calitate”acordat din partea TradeLeaders’ Club, pentruînaltã calitate ºi tehnolo-gie, “Globul de aur” pentru perfecþionarea calitãþii ºi performanþeiideale sau locul I în Top-ul firmelor ºi chiarTrofeul de Excelenþã pen-tru rezultatele economicedeosebite obþinute timpde 5 ani consecutiv.


INSEMEX Petroºani - De la conturile goale, la partenerul de

nãdejde de pe piaþa europeanã

P roaspãt numit directoral SC ApaServ Valea

Jiului SA, fostulvicepreºedinte al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara CostelAvram, a decis sã facã unaudit neoficial al societãþii pecare a preluat-o.

Vrea sã vadã exact cum staulucrurile pe teren ºi care este situ-aþia punctelor de lucru ale SCApaServ Valea Jiului SA, dincolode indicatorii prezentaþi de subor-donaþii sãi. Costel Avram a îmbrã-cat hainele de teren ºi a plecat sãvadã care este stadiul lucrãrilor dela Petrila, Aninoasa, Valea de Peºti,precum ºi la staþia de epurare de

pe Jieþ. „Vreau sã vãd care estestadiul lucrãrilor ºi, totodatã, sã mãacomodez cu aceastã activitate.Vreau sã vã spun cã sunt în situaþiade a stabili ce înseamnã o reducerecu 5% a preþului ka apã pentru per-soanele fizice, a declarat directorulApaServ.

Costel Avram a fost numit, înurmã cu o sãptãmânã, director alfurnizorului de apã din Valea Jiului.Încã de la numirea lui, acesta aanunþat cã, timp de o sãptãmânã,va merge în toate locaþiile ApaServ

pentru a vedea în amãnunþime careeste situaþia economicã a societãþii.

„La nivelul majoritãþii populaþieiexistã o percepþie greºitã faþã deacest operator ºi îmi revine oblig-aþia – împreunã cu colegii mei – sãgãsesc soluþiile necesare pentru aschimba aceastã percepþie a oamenilor.

Pe de altã parte, trebuie sãgãsim soluþiile ca populaþia sã bene-ficieze de servicii de cea mai bunãcalitate”, a declarat Costel Avram.


U niversitateadin Petroºani

va colabora cu unadin Franþa, iarprimele proiecte vorîncepe din toamnã.

O delegaþie de laPetroºani a ajuns înoraºul Belfort ºi acoloa participat la un sim-pozion denumit„Valea energiei”,primele rezultate fiindpalpabile înoctombrie.

Tiberiu Iacob Ridziprimarul din munici-piul Petroºani a fostîn oraºul Belfort dinFranþa, alãturi de

Claudiu Cornea ºi rectorul Universitãþiidin Petroºani, profe-sorul Aron Poantã.Discuþiile s-au purtatîn cadrul unui seminarpe teme de energie ºivizita a avut ca scop opropunere de colabo-rare pe viitor, la nivelacademic.

„Oraºul francezunde am fost primiþieste unul care seaseamãnã mult cuPetroºaniul, fiind unoraº puternic industri-alizat. Am fãcut partedin delegaþia care areprezentat oraºul ºiam convingerea cãdin octombrie, când

delegaþia francezã vaveni la Petroºani, vompune bazele uneicolaborãri univer-sitare”, a precizatTiberiu Iacob Ridzi,primar Petroºani

Tiberiu Iacob Ridzispune cã oraºulBelfort poate fi com-parat cu Petroºaniulºi, tocmai din acestmotiv, a fost propusão colaborare, care vaîncepe, mai întâi, lanivel academic. Vizitaîn Franþa a avut loc lainiþiativa europarla-mentarului IuliuWinkler.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Parteneriat cu Franþa pentru Petroºani

Lucrãrile ApaServ, inspectate pe teren

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 iulie 201212 Turism

P e cãrãri demunte. Valea

Jiului este o zonã carese vrea a fi una turis-ticã dacã ar exista maimulþi oameni pasionaþide acest lucru care aravea posibilitatea de aînveºti zonã ar suferi omare transformare.

Unul dintre cei carepromoveazã turismul esteEmil Pãrãu. El este uncunoscut investitor în tu-

rismul montan din ValeaJiului. Munþii nu suntfrumoºi doar iarna, ci ºivara. Aici se poate dez-volta ºi turismul de varã.Chiar dacã lucrurile mergîncet în acest sens, voinþaexistã.

“A început sã miºteturismul de varã. Oinvestiþie bunã estePensiunea Retezatcare e o pensiune de4 stele plus preþurilesunt destul de bunepentru noi. În jurul ei

am reuºit sã amenajãmtrei hectare deosebit ºise vede pentru cã vinfoarte mulþi turiºti ºi din

þarã ºi

din strãinãtate. În generalvin sã îºi facã concediile.A început sã fie cunos-cutã ºi pe perioada veriiputem spune cã mergechiar foarte bine þinândcont de greutãþile din turism din aceastã

perioadã. Din lipsa ban-ilor aceastã activitatemerge destul de greu”,declarã Emil Pârâu.

Pentru a atrageturiºtii investitorii sunt

nevoiþi sã þinã pasul cutendinþele. Astfel, pentrureuºita afacerii, dar ºi pen-tru satisfacþia celor ce trecpragul în Valea Jiului ºipragul Pensiunii Retezat,Pârâul le pune la dispo-ziþia turiºtilor diferite

servicii. “Am þinut pasul cu

cerinþele turiºtilor, esteteren de tenis, pãstrãvãrie,în jurul ei am organizat untraseu tematic foarte inte-rsant. Au biciclete gratuittoþi. Pentru cei care vor lefacem trasee în Retezat cughid autorizat. Facemchiar ºi excursii mai lungipânã la Prislop, CastelulHuniazilor, Sarmisegetusa,Cetãþile Dacice.

Promovãm Retezatul ºiOslea ºi vãd cã prinde”,mai spune investitorul

lupenean.De remarcat este faptul

cã dacã vorbim de Osleavorbim de o zonã nouã,virginã încã necunoscutãpe deplin turiºtilor. Îniarna acestui an aici a avutloc primul concurs dinþarã “Hike&Ride”. Pentrunecunoscãtori, urcat ºicãþãrat pe culmilemunþilor.

În ceea ce priveºteStrajã, staþiunea montanãeste deja binecunoscutã.Aici mereu au loc diferiteevenimente.

“În ceea ce priveºteStraja, începând din lunaiulie vom avea tabere”,conchide Pãrãu.

Frumuseþea nu sepoate descrie prin cuvinte.Cum de altfel nici liniºteasufleteascã nu poate fiexplicatã prin simpleînºiruiri de cuvinte. Toatese simt, iar sentimetelecapãtã intensitate înmasivul Retezat, undefiecare anotimp, fiecarevizitã lasã o amprentãasupra cãlãtorului.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Bijuterie în “braþele” munþilor

Turismul de varã, o poartãspre altã lume

Mititeii au sfârâitpe grãtarele

încinse, berea afost rece,

iar leneveala,binevenitã

W eek-endul care a trecut a fostun bun prilej de relaxare ºi

ieºire din cotidian, drept pentrucare, toþi cei care au avut timp ºidispoziþie, au împânzit toate zonelede agrement din toatã Valea Jiului.

S-a încins focul, iar grãtarele ausfârâit de cãrnuri ºi legume care mai decare. “ Sunt pensionar ºi nu prea amprogram, aºa cã mi-am luat soþia ºi amvenit la iarbã verde sã petrecem o zifrumoasã. În timp ce facem grãtarele ºimititei, noi mai jucãm o tablã, mai

stãm la soare….”, ne-a spus un turist. “Pe lângã carne, noi facem pe grã-

tar ºi dovlecei, vinete sau cartofi. Astaeste garnitura noastrã la cãrnurile pecare le frigem, dar mai coacem legumeºi pentru a le bãga în congelator, pen-tru iarnã ”, ne-a spus ºi o doamnã.“Nu am venit în special pentru a mânca,pentru cã asta pot face ºi acasã, daram vrut sã stau pur ºi simplu sã mãrelaxez ºi sã scap pentru câteva ore destres”, ne-a declarat ºi o tânãrã.

Dupã ce s-a servit ºi masa, cel puþino orã de relaxare ºi lenevealã la soare afost musai. Printre cele mai aglomeratezone de agrement din partea de est aVãii Jiului în acest week-end torid aufost drumul spre Rusu, malul pârâuluiJieþ ºi zona Taia – Lunca Florii. LaVulcan, oamenii au mers la grãtar labaza de agrement “La Brazi”, dar ºispre Pasul Vîlcan sau CabanaCãpriºoara. La Lupeni, grãtarele s-auîncins la zona de agrement de latelescaunul spre Staþiunea Straja, iar laUricani la Valea de Peºti, Câmpul luiNeag ºi Cheile Buþii.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

CVJ, Nr.157, Luni 2 iulie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr.157, Luni 2 iulie 2012