CVJ NR. 907 LUNI 27 IULIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 907

Luni, 27 Iulie 2015

CEH – energie la un preþ-record

Conform datelorfurnizate de autoritãþilelocale de la Petroºani 69 de kilometri de drumau fost modernizaþi. Maiexistã 77 de kilometri de strãzi nemodernizate.Aceste strãzi sunt fãcutedin piatrã sau din pãmânt.“În interiorul localitãþii seaflã o reþea de 150 destrãzi în lungime totalã de146 de kilometri din care69 de kilometri reprezintãstrãzi modernizate, strãziasfaltate, pavate ºi 77 dekilometri reprezintã strãzi

nemodernizate, strãzi realizate din piatrã saupãmânt”, se aratã în statu-tul municipiului Petroºani.

Potrivit aceluiaºi document atribiurea ºuschimbarea denumirilor de strãzi, pieþe ºi alteobiective de interes publicrevine consiliului local.

Mai mult decât atâtcalea de comunicaþierutierã care strãbatemunicipiul Petroºani esteDN 66 ºi are o lungimetotalã de 10010 kilometri.

În ultima perioadã detimp tot mai multe strãzidin municipiul Petroºaniau fost asfaltate chiar dacãacest lucru necesita eforturi financiare foartemari de la bugetul local.Toate aceste lucruri suntfãcute pentru cã locuitoriimunicipiului sã aibã con-fortul necesar. Lucrãrile nuse vor opri aici pentru cãedilii locali au în vedereasfaltarea tuturor strãzilorºi strãduþelor.

Monika BACIUMonika BACIU

C anicula a avantajat minerii Vãii Jiului, care au reuºit, prinComplexul Energetic Hunedoara sã obþinã un preþ record la

energia vândutã. De cel puþin 3 ori mai mult au primit pe un MegaWatt orã. Datoritã cererii de energie produsã de termocentrale,minerii au decis sã lucreze ºi în week-end. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Sirenele salvãrilor,sau ale pompierilor ausunat neîntrerupt înaceste zile toride,când temperaturile autrecut cu repeziciunede 35oC. Cei maimulþi au fost pacienþi

în vârstã, cu problemecardiace, care ausunat la 112 acuzândstãri de rãu, sau careau fost gãsiþi de rudecãzuþi în casã. „Suntvarii cazuri, pacienþivârstnici, bolnavi,

pacienþi bolnavi cro-nic, care nu merg lamedicul de familie ºise prezintã în urgenþã.Mai ales din cauzacaniculei, vârstniciicare umblã pe stradãla ore nepotrivite, fãrãpãlãrii pe cap ºi nu sehidrateazã cât trebuie.Numãrul de prezentãriîn urgenþã depãºeºte100 în fiecare zi”, aspus dr. MonicaCiugulea, medic laUnitatea de PrimiriUrgenþe din cadrulSpitalului de Urgenþã

de la Petroºani.Se lucreazã la foc

continuu în secþiile deurgenþã ºi aºa în fostîn fiecare zi din cele în care s-a instalatcanicula, iar mediciine le dau ºi sfaturi

celor care trebuie sãiasã în soare.

„Sã nu iasã afarã laorele amiezii, cândeste foarte cald, sã îºifacã piaþa dimineaþa,sau seara pe rãcoare,iar dacã chiar nu sepoate, sã îºi punãpãlãrii în cap, sã sehidrateze cu minim 2 l

de lichide pe zi”, amai precizat mediculde la urgenþã.

Între orele 11,00 ºi15,00 ar trebui sã nuieºim din casã, iardacã o facem sãpetrecem cât maipuþin timp în soare.Orele de vârf trebui-esc evitate pentru cãtemperaturile de peste35oC afecteazã gravorganismul uman, iarîn zona Vãii Jiuluioamenii nu sunt tocmai obiºnuiþi cuastfel de temperaturi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Primãria Petroºani face eforturipentru confortul cetãþenilor

69 din 146. Nu este vorba de vreo combinaþie la loto, ci este vorba de

numãrul de kilometri al strãzilor reabilitate dinmunicipiul Petroºani. La nivelul localitãþiiexistã o reþea de 150 de strãzi, iar lungimeatotalã a acestora este de 146 de kilometri.

100 de pacienþi ajung la Urgenþã zilnicS alvãrile au fost auzite în aceste

zile mai mult ca oricând. Peste100 de oameni au ajuns doar într-o zila urgenþã, iar cei mai mulþi din cauzacaniculei. Medicii îi sfãtuiesc pe cei dingrupele de risc sã nu iasã din casã înorele de vârf ºi sã se protejeze când trebuie sã plece prin soare.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 iulie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Potrivit oamenilorlegii, unul dintre ºoferia avut, cel mai proba-bil, vitezã ºi a pierdutîntr-o curbã volanul,izbindu-se volent de o maºinã ce venearegulamentar pe contrasens. „ªoferulvinovat a intrat pecontrasens ºi, dupã cepierdut controlulvolanului, l-a izbit

frontal pe cel carevenea regulamentar.Unul dintre pasagerieste la spitalul dinPetroºani cu contuzii ºieste supus unuorinvestigaþii mai amã-nunþite. Cercetãrilecontinuã, dar trebuiesã precizez cã ambiiºoferi aveau aloclemiazero, în urma testãriicu aparatul alcooltest”,

a declarat NicolaeAiriniei, comandantulPoliþiei Aninoasa, aflatla faþa accidentului.

Accidentul s-a pro-dus în zona de la ieºiredin oraºul Aninoasaspre Vulcan, o zonãsemaforizatã în acestezile din cauza unor

lucrãri ce au loc pen-tru introducerea reþeleide canalizare.

Circulaþia a fost blocatã minute în ºirdin cauza accidentuluirutier, pânã ce poliþiºtiiau reuºit sã facãmãsurãtorile, aceastadefãºurându-se pe un singurs sens de circulaþie, alternativ.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

M unici-piul

Petroºani arãmas lasfârºitul sãp-tãmânii tre-cute cufundatîn beznã dincauza unordefecþiuni.

Operatorulcare livreazã energiaelectricã a înregistat odefecþiune ºi angajaþiiENEL au lucrat timp demai multe ore la reme-dierea situaþiei. În totacest timp, oraºul a fostîn beznã totalã. Joiseara în Petroºani nu s-au mai aprins becurilestradale. Iluminatul afost întrerupt ore bune,pânã spre miezul nopþii,din cauza unor defecþiu-ni care au apãrut în sis-tem. Edilii locali au fostasaltaþi de telefoane, iarºeful Serviciului Publicde Administrare aDomeniului Public ºiPrivat ne spune ce s-aîntâmplat.

„În jurul orelor21,30 – 22,00 a fostîntreruptã alimentarea

cu energie electricãîn ceea ce priveºte iluminatul public în mai multe zone dinPetroºani.

S-a luat legãtura cureprezentanþii ENEL. Afost o defecþiunetehnicã, din câte ne-afost comunicat, dupãcare au remediat situaþiaºi lucrurile au intrat înnormalitate”, a declaratDaniel Viºan, ºefulSPADPP Petroºani.

Situaþia a fost remediatã dupã câtevaore în care oraºul a statcufiundat în beznã ºi,spun responsabilii dinPrimãria Petroºani, nu aavut nicio legãturã cutemperaturile ridicate de peste zi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

“În data de 26.07.2015, înjurul orei 00:30, poliþiºtii audepistat în trafic un bãrbat de32 de ani, din oraºul Petrila,care conducea un autoturismpe strada Republicii, din oraºulPetrila, deºi se afla sub influ-enþa bãuturilor alcoolice ºi fãrãa deþine permis de conducere.

Dat fiind faptul cã bãrbatulnu a oprit la semnalul regula-mentar al poliþiºtilor, aceºtiaau pornit în urmãrirea autotur-ismului, reuºind sã-l opreascã,în siguranþã, în municipiulPetroºani, în apropiere deintersecþia strãzii Dealului cuDN66”, a declarat BogdanNiþu, purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Precum în bancuri, la solic-itarea documentelor, bãrbatulle-a declarat poliþiºtilor cã nu

le poate prezenta, pentru cãnu le are.

“În urma verificãrilor înbazele de date, agenþii depoliþie au constat cã bãrbatulnu este posesor de permis deconducere pentru nici o cate-gorie de autovehicule. Deasemenea, în urma veri-ficãrilor efectuate cu privire laautoturismul condus de bãrbat,poliþiºtii au stabilit cã autoriza-þia de înmatriculare provizoriea autoturismului era expiratãdin data de 10.05.2014.Bãrbatul a fost testat cuaparatul alcooltest, iar rezultat-ul a indicat o concentraþie de1.00mg./l. alcool pur în aerulexpirat, acesta fiind condus laspitalul din municipiulPetroºani, unde a REFUZATrecoltarea de probe biologice,

în vederea stabilirii alcoolemieiexacte”, a mai declarat sursacitatã

În cauzã s-a întocmit dosarde cercetare penalã sub aspec-tul comiterii infracþiunilor derefuzul sau sustragerea de laprelevarea de mostre biologicede sânge, conducere unuivehicul fãrã permis de conduc-ere ºi punerea în circulaþie sauconducerea pe drumurile pub-lice a unui vehicul neînmatric-ulat. Bãrbatul este cercetat înstare de libertate.

Pãþania unui petrilean

Rupt de beat ºi fãrã permisA re 32 de ani ºi a fost prins de poliþiºtii hune-

doreni dupã o cursã de urmãrire pe ruta Petrila -Petroºani. Într-un final, bãrbatul a fost oprit ºi testatcu aparatul alcooltest, rezultatul indicând o concen-traþie de 1.00mg. /l. alcool pur în aerul expirat.

Petroºaniul cufundat înbeznã

Rãsturnat pe câmp

Un tânãr de 20 de ani, dinjudeþul Caraº Severin careconducea un autoturism peDN 68, în afara localitãþiiSarmizegetusa, dinspreCaransebeº spre Haþeg, într-o curbã la stânga, a pierdut controlul asupra auto-turismului, a pãrãsit parteacarosabilã ºi s-a rãsturnat încâmp, pe partea dreaptã asensului sãu de deplasare.

În urma accidentului rutiera rezultat rãnirea gravã aunei femei de 48 de ani, dinjudeþul Caraº Severin,pasagerã pe locul din dreaptafaþã al autoturismului, precumºi rãnirea uºoarã a unui minorde 3 ani, din acelaºi judeþ.Ambele victime au fost trans-portate la Spitalul OrãºenescHaþeg pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare.

Ciocnire frontalã la AninoasaD ouã maºini s-au ciocnit frontal pe

DN 66 A între Aninoasa ºi Vulcan,sâmbãtã la prânz. Unul dintre pasageria ajuns la Spitalul de Urgenþã dinPetroºani, dar nu are rãni grave.

Contracte dubioase ºimanagement defectuosla CEH ºi CEO

M inistrul Energiei ºi-a fixat ca priori-tate pentru cele douã complexuri

energetice reducerea gãurilor negre gene-rate nu doar de managementul defectuos,ci ºi de contracte dubioase încheiate îndefavoarea companiilor de stat.

„Va fi nevoie de restructurãri, de investiþii,pentru ca minele sã respecte standarde de mediuºi securitate ºi cel puþin un nivel minim derentabilitate. Este ceea ce încercãm sãfacem atât la Complexul EnergeticOltenia, cât ºi la Hunedoara. Unobiectiv prioritar este ºi reduce-rea gãurilor negre pe care le-am gãsit la aceste comple-xuri generate nu doar de ma-nagementul defectuos, ci ºi decontracte dubioase încheiate îndefavoarea companiilor de stat",a spus ministrul Andrei Gerea.

Acesta s-a referit cu precãdere laceea ce a descoperit la Complexul EnergeticHunedoara, aflat la un pas de a se diviza.

De asemenea, Gerea a precizat cã în contex-

tul unei veri caniculare ºi lipsite de precipitaþiisuficiente este extrem de importantã asigurareaalimentãrii cu energie, ceea ce impune un mixenergetic echilibrat, iar dispeceratul naþional acerut CEH sã-ºi porneascã grupuri la cele douãtermocentrale, Mintia ºi Paroºeni, pentru a

acoperi necesarul de energie. „Situaþia actualã impune necesitatea asigurãrii unui mixtenergetic echilibrat, motiv pentrucare am insistat pe gãsirea unorsoluþii pentru menþinerea activitãþii în zonele de exploatareminierã. Producþia hidro de

energie electricã a scãzut semnifica-tiv în ultima perioadã. Debitul

Dunãrii ºi al râurilor din toatã þara esteîn scãdere, avem o scãdere a producþiei ºi în

zona de energie eolianã. Conform previziunilorANM, aceastã perioadã cu precipitaþii scãzute ºifãrã vânt se poate prelungi. În acest context,rãmânem cu energia nuclearã ºi cea pe cãrbune.Devine evident cã trebuie sã depunem eforturipentru menþinerea activitãþii miniere care sã neofere garanþia unui sistem echilibrat, astfel încâtsecuritatea energeticã a României sã nu fie afectatã. În astfel de momente cred cã toatãlumea înþelege care este importanþa cãrbuneluinu doar pentru þara noastrã, ci pentru aceastãzonã a Europei”, a menþionat ministrul Energiei, Andrei Gerea, la întâlnirea cu conducerea complexului din Gorj.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni 27 iulie 2015 Actualitate 3

Seceta ºi faptul cãnu adie deloc vântuleste în avantajulminerilor dinexploatãrile de huilãale Vãii Jiului, care aureuºit joi ºi vineri sãvândã la un preþ -record. Totul a fostposibil dupã ce s-aupus în funcþiune maimulte capacitãþi deproducere a anergieielectrice ºi acesta esteun moment istoricpentru mineritul dehuilã. „Preþul este unulistoric, aº puteaspune. Am vândut cupeste 500 de leiMwatt-ul ºi joi ºi vineriºi este un moment încare cred cã ai noºtriguvernanþi trebuie sãse trezeascã ºi sã vadãcã România a ajuns la

un consum de peste8.000 MW în anu-mite ore ale zilei ºiproducþia de cãrbuneatinge 3.000 de MW.Avem, din situaþiileTranselectrica, ovedere care ne spuneºi cã pe eolianRomânia nu se maipoate baza, pentru cãla aceastã orã eolianulnu produce nici mãcar100 MW, iar dacã nuar exista cãrbuni, ne-am trezi cu o cãderea sistemului energeticnaþional, pentru cã nu ar avea cine sã producã energie ”, a declarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

Minerii nu au cu celucra ºi asta se reflectãîn producþia de cãr-

bune, pentru cã spunesindicalistul PetreNica, energeticienii arvinde tot ce ar pro-duce minerii ºi la unpreþ bun. Tocmai deaceea s-a decis ca pro-gramul de lucru sã fiemodificat, dar lipsamaterialelor în minãîºi spune cuvântul.

„Nu am scos nicicât ne-am propus, dincauza lipsei investiþiilorîn zona minierã, careîn 2014 nu s-au fãcut.Totuºi am dat pro-ducþie ºi vrem sãmãrim productivitatea.

De aceea s-a decis caactivitatea minierã sãse desfãºoare la CEHºi în zilele de sâmbãtãºi duminicã, pe bazãde comandã, tocmaipentru a reuºi sãacoperim necesarul de cãrbune în aceastã perioadã”, a adãugat Nica.

ªi minerii de laminele pe închidere au decis sã lucreze înzilele de sâmbãtã,pentru cã acum energeticienii dinHunedoara reuºesc sãvândã la un preþ-record energia produsã prin ardereahuilei, preþ care acrescut de la 140 delei pentru un MWh, la peste 500 de leipentru aceeaºi cantitate de energie.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Beþivii au dat bãtãide cap salvatorilorT emperaturile ridicate au þinut ocupaþi

medicii din Valea Jiului, iar mulþidintre pacienþi au avut probleme din cauzabãuturii corelatã cu cãldura înãbuºitoare.

Doar sâmbãtã, spre exemplu, echipajeleSMURD ori cele de la Ambulanþã au intervenitla zeci de solicitãri, iar o parte dintre acestea auvenit de la trecãtorii care au vãzut persoaneprãbuºite pe caldarâm. Oamenii s-au gândit cãli s-a fãcut rãu din cauza caniculei, însã bãuturaera de vinã.

Misiunea paramedicilor n-a fost deloc uºoarã mai ales în convingerea celor cuprinºide mahmurealã, cã ar fi indicat sã meargã laspital. Tot sâmbãtã, când soarele a dogorâtbine în Petroºani, paramedicii SMURD au avutde rezolvat ºi câte doi beþivi odatã. Dupã ce i-au pus pe picioare ºi au semnat cã nu vor sãajungã la Unitatea Primiri Urgenþe Petroºani,pacienþii ºi-au continuat petrecerea.

Temperaturile caniculare ar fi trebuit sã letaie pofta de a mai colinda Petroºaniul ºi de alua câte un pãhãrel de tãrie, dar acest lucru nus-a întâmplat. Drept este cã, cei fãrã adãpost s-au refugiat prin parcuri, la umbrã însã nu aurenunþat nici în ruptul capului la sticluþa cu bãuturã. (Maximilian (Maximilian GÂNJU)GÂNJU)

CEH – energie la un preþ-recordC anicula a avantajat minerii

Vãii Jiului, care au reuºit, prinComplexul Energetic Hunedoara sã obþinãun preþ record la energia vândutã. De celpuþin 3 ori mai mult au primit pe unMega Watt orã. Datoritã cererii de energieprodusã de termocentrale, minerii audecis sã lucreze ºi în week-end.

Specii pe cale de dispariþie vieþuiescu înDefileul Jiului În zonacare face parte dinParcul Naþional„Defileul Jiului“ trãiescanimale de o diversitateremarcabilã. Dintrespeciile cele mai cunos-cute ºi de care locuitoriise tem cel mai multsunt viperele. Nu aufost înregistrate cazuride atacuri asupra celorcare vin sã caute fructede pãdure. Alte reptileîntâlnite în acest locsunt: ºarpele luiEsculap, ºarpele dealun, ºarpele de casã,ºarpele de apã.

În Valea Jiului trãiesccele mai cunoscute animale carnivore dinRomânia: ursulcarpatin, lupul, râsul,

vidra, jderul, bursucul ºi pisica salbaticã.Speciile de ierbivoresunt reprezentate de:cãprior, cerb carpatin ºicapra neagrã. În pãduretrãiesc diferite specii deliliac: liliacul mare cu

nas potcoavã, liliaccârn, liliacul cu aripilungi. Tot în DefileulJiului se aflã câteva ani-male din aceastã speciecare sunt pe cale de dis-

pariþie. Este vorba de liliacul mic cu urechi deºoarece ºi liliacul marecu bot ascuþit.

Unele specii ocrotiteprin legi naþionale ºiinternaþionale vieþuiesc

în acest loc. Este vorba ºoimul cãlãtor,ºorecarul comun, acvilade munte, mierla deapã sau uliu porumbar.Peste 700 de specii de plante Teritoriul parcului este acoperitaproape în totalitate de pãduri, cea maimare parte dintre acestea fiind virgine ºicvasivirgine constituitedin arborete pur ºi în amestec de fag ºi gorun.

Primele cercetãri au stabilit cã în parcul

natural se aflã peste700 de specii de plante,din care 553 specii decormofite ºi 148 speciide talofite.

P ovesteaJiului

Jiul separã MunþiiParâng de MunþiiVâlcan ºi este afluent deordinul I al Dunãrii ºiconflueazã cu aceasta la692 km amonte de vãr-sarea fluviului în MareaNeagrã. Se formeazãprin unirea a doi aflu-enþi principali: Jiul deVest ce izvorãºte dinMunþii Retezat ºi Jiul deEst ce izvorãºte din ver-santul sudic al munþilorªureanu, la altitudini înjur de 1500 metri.

Potrivit specialiºtilorde mediu, Jiul estepoluat de ape menajereale aglomerãrilor umane- Uricani, Lupeni,Aninoasa, Vulcan,Petroºani, Petrila,Lainici - , dar ºi de apetehnologice industrialeprovenite de laexploatãrile miniere.

L uptele dinDefileul Jiului

Defileul Jiului a fostlocul unor bãtãlii crunteîntre armata romana ºicea germanã, careîncerca sa intre în ÞaraRomâneascã. Trupelegermane au ocupatMãnãstirea Linici,unde au provocatînsemnate stricã-ciuni: au distrus si pangarit biserica,intrand cu caii însfântul lãcaº,arzând lemneînãuntru, scrijelindpereþii ºi incendiindarhiva.

Generalul IonDragalina a muritdupã ce a fost rãnitpe Defileul JiuluiGeneralul IonDragalina a dece-dat în anul 1916,în urma rãnilorprimite în DefileulJiului, în zona numitã„Locurile Rele", lângãMãnãstirea Lainici. Înurma declanºãrii unei

masive ofensive ger-mane ºi austro-ungareîn Valea Jiului, generalulDragalina, care fuseseîn funcþia de comandantal Armatei I, decide sãducã lupta în munþi. Îndimineaþa zilei de 12octombrie 1916,marele om de aramatã

a plecat cu o maºinã,un ºofer ºi doi ofiþeri înrecunoaºtere pe frontuldin Valea Jiului ºi pen-tru a vorbi cu coman-danþii aflaþi în primelelinii. S-a oprit laMãnãstirea Lainici,unde s-a spovedit ºiîmpãrtãþit. Dupã ce atrecut podul dinapropierea lãcaºului decultr, maºina a fost atacatã cu o ploaie degloanþe. Generalul esterãnit de douã gloanþe înbraþul stâng ºi în omo-

plat. Este transportat laun spital din BumbeºtiJiu, dupã care, în final,ajunge în stare gravã laBucureºti. Pe patul despital, regele FerdinandI al României i-a conferit Ordinul MihaiViteazul. Generalul amurit dupã câteva zile din cauza unei septicemii. În cinsteageneralului, pe Defileul Jiului s-a ridicatun monument.

M ãnãstireaLainici,

mireasa dinDefileul Jiului

Mãnãstirea Lainicieste consideratãmireasa din DefileulJiului datoritã faþadeisale de un alb puternic.Mãnãstirea a fost construitã în anii 1812-1818, în vremea domnitorului GheorgheCaragea. La MãnãstireaLainici s-a ascuns înanul 1817 TudorVladimirescu, îmbrãcatîn haine cãlugãreºti,pentru a scãpa deurmãrirea turcilor,împotriva cãrora luptaseîn rãzboiul ruso-turc din1806-1812. În 1961Mânãstirea este desfi-inþatã ca loc de cult,rãmânând cu titlul de„casã de oaspeþi” Pânãîn 1970 uºile bisericiiau fost închise cu lacã-

tul, nepermiþându-se sã se facã slujbe decâtîn unele Duminici ºi sãrbãtori religioase.Biserica nouã , cu hra-mul Izvorul Tãmãduiriis-a înãlþat dupã anul1990, lateral sud-est devechea bisericã.

S chitulLocurele

Pe una din culmilemuntelui Gropu, care selasã abrupt în Jiu, într-opoianã largã numitã„Locuri Rele”, la o alti-tudine de 750-800 mse aflã Schitul Locurele.Într-o orã de mers pedrumul amenajat de

exploatãrile forestiere,se poate ajunge acolo.Se gãseºte la o diferen-þã de nivel de 350 m ºi la o distanþã de 1,5km pe drumul în ser-pentinã. Este construitîn 1850-1852 din lemniar dupã 1855-1858 a fost reclãdit dincãrãmidã în forma încare se gãseºte astãzi.

M ãnãstireaViºina

În secolele XIV ºi XV,mãnãstirile erau centre

de culturã, unde seînvãþa carte slavonã,unde se copiau cãrþilebisericeºti. De aici serecrutau secretarii pen-tru cancelariile domneºtiºi curþile boiereºti. Unadin aceste mânãstiri

zidite în aceastãperioadã este ºi mânãstirea Viºina ziditãlângã un turn dacic deapãrare, care poate aavut lângã el ºi un sanc-tuar. Despre MânãstireaViºina documentele nearatã cã a fost ziditã deMircea cel Bãtrân submunte. Aºezatã înDefileul Jiului, ea poatefi socotitã printre celemai vechi locaºuri reli-gioase din judeþul Gorjridicate de Mircea celBãtrân. Ruinele sale sepot observa pe partea

dreaptã a Jiului. Înãlþatãiniþial din piatrã de cãtreMircea cel Bãtrân, eaeste atestatã documen-tar într-un hrisov din1514, prin careNeagoe Basarab confirma mânãstiriistãpânirea peste jumã-tate din moºia Baiului ºipeste aºezarea Porceni,de la gura Porcului.

C alea feratãBumbeºti-

Livezeni Calea feratã

Bumbeºti-Livezeniuneºte Oltenia ºiArdealul, fiind singuralegãturã între cele douã regiuni. Pe lângãimportanþa capitalã întransportul feroviar,calea feratã dintre celedouã staþii din judeþeleGorj (Bumbeºti) ºiHunedoara (Livezeni)strãbate Defileul Jiului ºioferã priveliºti spectacu-loase. În plus, reprezin-tã un monument altehnicii româneºti, fiindcea mai complexã ºidificilã rutã feroviarãconstruitã în România.Calea feratã care strãbate Defileul Jiuluicuprinde nu mai puþinde 35 de poduri ºi viaducte, 39 de tuneluriºi multe ziduri de sprijinde-a lungul celor 31 dekilometri ai traseului.Este cea mai complexã

lucrarea feroviarã dinRomânia care rãmâneºi astãzi, deºi de la inaugurarea ei autrecut 67 de ani.

A menajareahidroenergeticã

În Defileul Jiului selucreazã la o amenajarehidroenergeticã unicã înRomânia. O parte dincursul Jiului va fi deviat

prin galerii carestrãpung munþii, dupãcare va alimenta treicentrale de producere aenergiei electrice: douãcentrale hidroelectricela Dumitra ºi Bumbeºtiºi o microhidrocentralela Livezeni). Putereatotalã instalatã va fi de65 de MW.

ALIN ION sursa:

adev.ro/noh6me

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

Zece lucruri neºtiute despre Defileul Jiului: bãtãlii cruntedate aici, povestea miresei Defileului, legenda JiuluiD efileul Jiului ascunde un întreg univers, oferit în primul rând

de naturã, dar ºi de abnegaþia de a construi una dintre celemai spectaculoase cãi de acces. În acest loc se trãiesc animale caresunt pe cale de dispariþie ºi plante deosebite. Jiul separã MunþiiParâng de Munþii Vâlcan, iar apele învolburate oferã unele dintrecele mai bune condiþii din þarã pentru practicarea raftingului.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 iulie 20156 Actualitate

Z onele verzi,luate cu asalt.

Zonele verzi dinValea Jiului au fostluate cu asalt înacest weekend. Miciiºi cârnaþii au sfârâitpe grãtarele încinse,iar petrecãreþii aucãutat câte un locrãcoros la umbracopacilor.

Mulþi deja aulocurile lor unde mergde ani de zile la plajã,asta chiar dacã zonelenu sunt amenajatecorespunzãtor ºi maimult decât atât acesteaaparþin momârlanilor.

Nicio primãrie dinValea Jiului nu a depusla Agenþia de MediuHunedoara privindamenajarea unor locuride picnic. Deºi legeaprivind locurile de picnic a intrat învigoare în urmã cu doiani de zile, reprezen-tanþii Agenþiei de Mediuspun cã la niveluljudeþului, birocraticvorbind, nu existã niciun astfel de loc.

U n tomberonpe Jieþ

Pe Jieþ, spre exem-plu, numãrul celorcare încing gratarele în

fiecare weekend este mare. Singuraproblemã este cã zona nu e amenajatãcorespunzãtor ºimajoritatea terenuriloraparþin localnicilor.

Aici este un singurtomberon la câþivakilometric, iar în jurullui zac aruncate zeci dedeºeuri rezultate înurma petrecerilor.Locurile de parcare ºicoºurile de gunoi suntdotãrile minime carear trebui sã existe înzonele de picnic.

La nivelul munici-piului Petroºani acestedotãri existã doar înzona de agrement de

la Brãdet, iar în restulVãii Jiului situaþia esteincertã.

De precizat estefaptul cã pe Jieþ au loc de modernizare adrumului, astfel cã întimp ce unii se coc laasflat alþii se coc lafocul de grãtar.

P rimãriiamendate

Garda de mediupoate sancþiona aspruadministraþiile localecare nu au amenjatelocuri de picnic. Înacelaºi timp pot fiamendaþi ºi cetãþeniicare sunt depistaþi deinspectorii gãrzii demediu.“Garda de Mediuîi poate sancþiona pe

petrecãreþi, dar ºiprimãriile”, a mai spussursa citatã. Amenzilenu sunt deloc mici.Acestea sunt de ordinulmiilor de lei, astfel cãodatã identificaþi ceicare nu respectãnormele, micii potdeveni cam scumpi,având în vedere cuantu-mul amenzii.


Nepotul regeluimanelelorNicolae Guþã, a fost creºtinat

B otez de excepþie la Palace.Copilul lui Samir, nimeni

altul decât nepotul regeluimanelelor Nicolae Guþã a fost creºtinat lasfârºitul sãptãmâniitrecute, iar petrecereaa fost una pe mãsurã.

Peste 300 de invitaþi auluat parte la eveniment,totul fiind organizat larestaurantul de lux Palace.Meniurile servite invitaþilor

au fos de asemenea deosebite,potrivit unor invitaþi bucatele au fostalese, printre ele numãrându-se ºipurceluº la tavã.

De altfel, un meniu se pare cãa bãtut spre suta de euro. Invitaþiiau avut parte de un adevãrat spectacol, muzica fiind întreþinutãde cunoscuþi interpreþi de gen ca deexemplu formaþia lui Dan Bursuc ºi bineînþeles Nicolae Guþã .

Foto Facebook Laur Image.

Studenþii s-au datcu tiroliana, dar auexperimentat ºiechilibristica. Cei carealeg tabãra de aventu-ra din staþiunea Strajaau posibilitatea de acuceri vârfuri demunte, de a vizitapeºteri ºi cascade, dea afla unde sã aºeze ºicum sã monteze uncort, ce plante suntcomestibile, cum seface un foc de tabãrã,ºi îºi pot testa limiteleîn parcul de aventurã.

S traja se ani-meazã ºi vara

Dacã pânã acumcâþiva ani, pe timpulverii se aºternealiniºþea în staþiuneamontanã Straja, acumcabanierii de aici vorsã ofere turiºtilor ºialternative pentru

petrecerea timpuluiliber în timpul verii.

În tabãra din ParculNaþional Retezatnumit ºi ”tãrâmul fermecat, cu ochialbasti” vom avea caobiectiv turul lacurilorglaciare ºi urcarea pevârfurile Peleaga ºiPãpuºa.

Cu sprijinulSalvamont Hunedoara

ºi a ghizilor cei carealeg tabãra de aven-turã din Straja învaþãcâteva din secretelemunþilor ºi legende,dar ºi poveºti fasci-nante despre flãcãiviteji, domniþe suave,haiduci cu milã faþãde cei oropsiþi, zmeiînaripaþi ºi dinozauripitici.


Grãtare pe terenurile momârlanilor

Straja, animatã ºi varaM ai mulþi studenþi de la Facultatea de Educaþie Fizicã

ºi sport din Timiºoara au fãcut escaladãri în Straja.Tinerii studenþi s-au aflat în Straja la tabãra de aventurã,acolo unde au încercat senzaþii tari.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 iulie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri

de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

IMPORTANT!

Programul de deplasãri în Valea Jiului în vedereaevaluãrii /reevaluãrii persoanelor cu handicapadulþi ºi copii pentruluna august 2015

E valuarea ºi reevaluarea persoanelor cu handicap,

adulþi ºi copii, se face, în conformi-tate cu prevederile legale, de cãtrespecialiºtii din cadrul Serviciilor deEvaluare Complexã, formate dinmedici de specialitate, asistent social,psiholog, psihopedagog, instructor deeducaþie, inspectori de specialitate.

Având în vedere solicitãrile persoanelor cu handicap (copii ºi adulþi)care au domiciliul în zona Vãii Jiului, specialiºtii Serviciilor de EvaluareComplexã din cadrul D.G.A.S.P.C.Hunedoara efectueazã deplasãri înaceastã zonã în vederea evaluãrii/reevaluãrii persoanelor cu handicap.

Pentru luna august 2015, deplasarea va avea loc în zilele de 4 ºi 11 august, Serviciul EvaluareComplexã a Persoanelor Adulte cuHandicap la Policlinica din Petroºani,iar Serviciul Evaluare Complexã aCopilului, la Centrul specializat de zi pentru resocializarea copilului predelincvent si delincvent.

Evaluãrile vor începe de la orele 10.00

Titularii suntrepartizaþi peposturiR epartizarea titularilor

are loc astãzi. ªedinþapublicã de repartizarea candi-daþilor cu media de repartizareminimum 7 la concursul de tit-ularizare din sesiunea 2015.

Repartuizarea se va face pe pos-turi didactice/catedre vacante publi-cate pentru angajare cu contract indi-vidual de muncã pe perioadã nede-terminatã, la nivelul judeþului în careau susþinut atât proba practicã sauinspecþia specialã la clasã în profilulpostului, cât ºi proba scrisã ori în alte judeþe în care au susþinut probapracticã sau inspecþia specialã laclasã în profilul postului, în ordineadescrescãtoare a mediilor de reparti-zare este organizatã astãzi la sediulinspectoratului ºcolar al judeþuluiHunedoara. Candidaþii vor prezenta

la ºedinþa actul de identitate cu carese legitimeazã. Prezenþa este obliga-torie. În cazuri excepþionale, în carecandidatul ce urmeazã sã fie reparti-zat, nu va fi prezent, acesta poate fireprezentat de o altã persoanã doarprin împuternicire notarialã.

P este 100 pe 50 de locuri

La nivelul judeþului, peste 100 decandidaþi la examenul de titularizareau reuºit sã obþinã note de pesteºapte. Aceºtia se vor duela pentruaproape 50 de posturi de titular. Cea mai mare notã obþinutã de uncandidat la examenul de titularizare afost 9,85 proba fiind susþinutã la disciplinã amtematicã. 10 lucrãri dinjudeþul Hunedoara au fost punctate cu note cuprinse între 9 ºi 9.85.

Monika BACIU Monika BACIU

S ute de viitoristudenþi la

Universitatea dinPetroºani. Lasfârºitul sãptãmâniitrecute au fost afiºaterezultatele în urmaprimei etape deadmitere care a avutloc la Universitateadin Petroºani.

Faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut,numãrul celor care auoptat pentru a urma cursurile universitare aicieste mai ridicat. “La studi-ile universitare de licenþãavem înscriºi un numãr de320 de absolvenþi de liceudintr-un total de 609locuri bugetate. În urmaprimei etape de admitereau rãmas libere încã 219 locuri bugetate”, adeclarat Conf. univ. drCodruþa Dura, prorectorUPET. Cele mai atractivespecializãri din acest anau fost la Facultatea deªtiinþe, iar cele maineatractive la Facultateade Inginerie Mecanicã ºiElectricã. “Cele mai multedosare s-au depus laeconomia comerþului, turismului ºi serviciilor dincadrul Facultãþii de ªtiinþe,urmeazã apoi manage-mentul ºi finanþe bãnci dela Facultatea de Inginerie

Mecanicã ºi Electricã. În ceea ce priveºte

Facultatea de Mine celemai multe dosare sunt latopografie minierã. Ceimai puþini candidaþi suntla ingineria economiei înconstrucþii, ºi la Facultateade ªtiinþe la specializareametamticã-informaticã”, amai spus sursa citatã.

C oncurenþã la master

Dacã la studiile univer-sitare de licenþã au rãmaslocuri bugetate neocupatenu acelaºi lucru se poatespune ºi la studiile univer-sitare de masterat. Aiciconcurenþa a fost acerbã,aproape doi candidaþi luptându-se pentru un locbugetat. “La masterat amavut înscriºi 350 de candi-daþi pentru 200 de locuribugetate ºi 700 cu taxã.Cele mai multe dosare s-au depus la manage-mentul resurselor umane,managemenetul sãnãtãþiiºi securitãþii în muncã ºiexploatarea instalaþiilorelectrice industriale”, amai subliniat prorectorulUPET. Candidaþii care aufost admiºi atât la studiileuniversitare de licenþã câtºi la cele de masterat îºipot confirma locurileinclisv astãzi, luni 27 iulie.


Hepatita ucide zilnic4000 de persoane

Sute de cazuri noi de hepatitã cronicã în judeþulHunedoara. Ziua Mondialã de Luptã împotrivaHepatitei este un eveniment anual care are loc în 28 iulie ºi se concentreazã la nivel mondial asupragrupurilor de pacienþi ºi persoanelor care trãiesc cuhepatita viralã. Este o oportunitate de a sensibiliza ºi de a induce o schimbare realã în prevenirea bolilor ºi a accesului la testare ºi tratament.

Hepatita viralã este o inflamaþie a ficatului cauzatãde un virus. Existã cinci virusuri hepatitice diferite: A, B,C, D ºi E. Toate aceste virusuri provoacã infecþii pe termen scurt sau acute.

La nivelul judeþului, doar în cursul anului trecut aufost identificate 400 de noi cazuri de hepartitã cronicã,în scãdere faþã de anul 2013 când s-au înregistrat 769 de cazuri de hepatitã. Cele mai frecvente tipuri dehepatitã la nivel judeþean sunt cele de tip A, acesteafiind în numãr de 101. Direcþia de Sãnãtate PublicãHunedoara va organiza în data de 28.07.2015 ora10, o acþiune în cortul amplasat în faþa instituþiei (zonapietonalã) cu distribuire de pliante. De Ziua Mondialã aHepatitei, la 28 iulie 2015, OMS ºi partenerii vorîndemna factorii de decizie politicã, lucrãtori în domeni-ul sãnãtãþii ºi a publicului de a acþiona acum pentru apreveni infecþia ºi moartea de la hepatitã.

Scopul campaniei este de a creºte gradul deconºtientizare al populaþiei cu privire la hepatitele viraleºi de a face un apel pentru acces la tratament, pro-grame de prevenire mai bune ºi acþiuni guvernamentale.


PPeessttee 7700%% ddiinn llooccuurriillee ddee llaa UUPPEETT,,ooccuuppaattee îînn pprriimmaa eettaappãã ddee aaddmmiitteerree

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 iulie 20158 Sport

Ne-am lãmurit cuechipele de club,provenite dintr-un fotbal românesc poziþionat pe locul 7 (!??) în lume, dupãnu ºtiu ce statistici aiu-rite fãcute dupã niºte

criterii bizare. Un fotbal ce seamãnã cuniºte pseudoziariºti deprin Valea nostrã -ºtiþi, e vorba aia, dacãn-ai serviciu ºi nu ºtiisã faci nimic, anga-jeazã-te la o televiziune

localã... – care nu sepot angaja la vreodictare, ori îºi pun pemaºini „Presa” ºi scotziare de patru pagini odatã la ºase luni.

Aºa ºi cu bãieþiiãºtia de pe la Steaua,Botoºani ori AstraGiurgiu, care s-au tre-zit fãrã nicio veleitategãsindu-se sã joace

fotbal prin Europa.Cred cã e suficientãplimbarea lor pe laChiajna, Voluntari oriOvidiu, localitãþi undecu siguranþã vor faceîn continuare furori.Este singurul mesaj pecare îl mai pot trans-mite într-un fotbaldebusolat, un mesaj delimbaj de lemn gen „ce

vreþi sã transmiteþicetãþenilor dinoraºul dumnea-voastrã?”,obsedant ºi prã-fuit, repetat de unmoderator crispatde camerele deluat vederi. Cã înrest, Dumnezeu cu mila.

ªi colo, ºi colo...

Henþ cu mâna

Prea mult pentru noi

Paginã realizatã de Genu TUÞU

P ânã la urmã s-au decis:

cei de la F.R.F. austabilit douã serii de Divizia „B” (Liga a II-a) care vor luastartul din toamnã.

În Seria 1 vor fi 13echipe iar în Seria a 2-a 14echipe, urmând a promovaechipele de pe locul 1 dinfiecare serie. Ocupantelelocurilor 2 vor da un mecide baraj, iar învingãtoareava susþine un alt joc cu ocu-panta locului 12 în Liga I,învingãtoarea având „câºtigde cauzã” pentru prima ligã

De remarcat cã în fiecareserie se aflã numeroasefoste echipe de Divizia „A”,în Seria 1 opt echipe (DaciaUnirea Brãila, Chindia

Târgoviºte, S.C. Bacãu,Gloria Buzãu, Oþelul Galaþi, Ceahlãul P. Neamþ,Farul Constanþa, RapidBucureºti), iar Seria a 2-a,ºapte echipe (F.C.M. BaiaMare, C.S.M. Rm. Vâlcea,F.C. Bihor Oradea, OlimpiaSatu Mare, Gaz MetanMediaº, C.S. Mioveni, F.C.Braºov, „U” Cluj) sau zece,dacã am considera cã

MetalulReºiþa este continuatoareaechipei C.S.M. Reºiþa, iar„U.T.A. Bãtrâna Doamnã”o reprezintã pe legendaraU.T.A.

L a Jiul Petroºani,promovarea

„bate” retrogradarea!

Jiul Petroºani (în Liga aIV-a din 2013) a avut de-alungul anilor mai multe„contacte” cu primele douãdivizii în care a jucat în total69 de campionate (41 în

Divizia „A”, 28 în Divizia„B”), acestea fiindmomentele extreme, debucurie la promovare, detristeþe la retrogradare.

P rima apariþie...

...în Divizia „A” a fostdupã promovarea dinsezonul 1936-37, echipaJiul promovând de pe locul2 al Seriei a 2-a, cuantrenorul Rudolf Jenny lacârmã ºi o echipã din carefãceau parte, printre alþii, I.Kiss, G. Emerich, Medve I,II ºi III, Bredan, Lakatos,Mardare, Zastulka, Skovran,Gutman, Messner sau Bulik,acesta din urmã fiind primul

fotbalist al Jiului care a mar-cat în Divizia „A”, în etapaa 2-a, 1-2 pe teren propriucu A.M.E.F. Arad.

Echipa nu a rezistat decâtun sezon în Divizia „A”,reuºind apoi dupã alte treicampionate de luptã sãocupe locul 1 în sezonul1940-1941, dar sã joace înprimul eºalon abia în 1946-47, campionatul fiind între-rupt din cauza izbucniriicelui de-al Doilea RãzboiMondial.

V alea Jiului cudouã echipe în

Divizia „A”!

Greu de crezut în anonimatul fotbalului actual cã a existat ºi unasemenea moment!

Se întâmpla în vara anului 1959, când alãturi de Jiul Petroºani – care jucaîn primul eºalon din 1946 –sã promoveze ºi MinerulLupeni, o echipã ce varãmâne patru campionatepe prima scenã, 1959-1963, formula promovãriiincluzându-i pe Vasile Lazãr(antrenor), Paraschiva,Szöke, Cotroazã, Mihaly, I.Pall, Plev, Onea, Groza ºialþii.

Jiul ºi Minerul Lupeni s-au întâlnit în Divizia „A”în ediþiile 1959-60 (1-0 ºi0-4) ºi 1961-62 (0-0 ºi 0-1), acesta rãmânând unmoment memorabil înistoria fotbalului din Valea Jiului.

De-a lungul anilor, alte douã echipe din Valea Jiului au mai jucat lanivelul Diviziei „B” (Liga aII-a), Minerul Aninoasa(între anii 1947-1948) ºiA.S. Paroºeni Vulcan (întreanii 1986-1989).

JIUL PETROªANIa promovat: 1936-37, 1940-41, 1960-61, 1965-66,1985-86, 1988-1989, 1995-96, 2004-2005a retrogradat: 1937-38, 1961-62, 1984-85, 1986-87,1990-91, 1997-98, 2006-2007

Fotbal, Liga a II-a

Cu chiu cu vai, se fãcurã de 27...

CVJ NR. 907 LUNI 27 IULIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 907 LUNI 27 IULIE 2015