Universitatea de MedicinUniversitatea de Medicină şi ă şi Farmacie Farmacie

“Carol Davila”“Carol Davila”

Catedra de AnatomieCatedra de Anatomie

Departamentul de Departamentul de Anatomie Radiologică şi Anatomie Radiologică şi

SecţionalăSecţională

INTRODUCERE si scurt istoric INTRODUCERE si scurt istoric

Radiologia este stiinta utilizarii radiatiilor in scopuri medicale Radiologia este stiinta utilizarii radiatiilor in scopuri medicale 8 nov. 1895 William Konrad Roentgen descopera razele X si la 8 nov. 1895 William Konrad Roentgen descopera razele X si la

cateva zile face prima rgr. medicala cateva zile face prima rgr. medicala 13 ian. 1896, la Berlin, apare prima revista medicala in care se 13 ian. 1896, la Berlin, apare prima revista medicala in care se

publica descoperirea lui Roentgenpublica descoperirea lui Roentgen 1896, Hashek si Lindenthal folosesc pentru prima data substanta 1896, Hashek si Lindenthal folosesc pentru prima data substanta

de contrast ( Ca - Hg ), injectata in vasele unei maini amputatede contrast ( Ca - Hg ), injectata in vasele unei maini amputate 1899, Freund comunica la Viena succesul obtinut in tratarea unui 1899, Freund comunica la Viena succesul obtinut in tratarea unui

nev pigmentar prin iradiere cu raze X nev pigmentar prin iradiere cu raze X 1901, Roentgen primeste premiul Nobel pentru Fizica 1901, Roentgen primeste premiul Nobel pentru Fizica 1896, se face prima rgr. din Romania, la Spitalul Coltea 1896, se face prima rgr. din Romania, la Spitalul Coltea 1899, functioneaza primul laborator de radiologie, la Spit. Coltea 1899, functioneaza primul laborator de radiologie, la Spit. Coltea

In prezent, Radiologia Medicala are 4 sectiuni :In prezent, Radiologia Medicala are 4 sectiuni : Radio-diagnosticRadio-diagnostic Radio-terapieRadio-terapie Radio-biologieRadio-biologie Medicina Nucleara Medicina Nucleara

Radio-diagnosticul = investigatia morfologica si functionala a Radio-diagnosticul = investigatia morfologica si functionala a diferitelor organe si sisteme, folosind:diferitelor organe si sisteme, folosind: razele Xrazele X magnetismul nuclear ( RMN )magnetismul nuclear ( RMN ) ultrasunetele ( ECO sau ultra-sonografia )ultrasunetele ( ECO sau ultra-sonografia )

Metodele de explorare radio-imagistica cu raze X sunt :Metodele de explorare radio-imagistica cu raze X sunt : radiologia clasicaradiologia clasica tomografia uni-planaratomografia uni-planara computer-tomografia computer-tomografia angiografiaangiografia

Efectul comparativ al radiatiilor XEfectul comparativ al radiatiilor X Sunt raportate fata de iradierea naturala Sunt raportate fata de iradierea naturala

Rgr. Toracica Rgr. Toracica = 15 zile de iradiere naturala= 15 zile de iradiere naturala Rgr. AbdominalaRgr. Abdominala= 6 luni de iradiere naturala= 6 luni de iradiere naturala Urografia i.v. Urografia i.v. = 18 luni de iradiere naturala= 18 luni de iradiere naturala Irigoscopia Irigoscopia = 3 ani de iradiere naturala = 3 ani de iradiere naturala CTCT = 1-2 ani de iradiere naturala= 1-2 ani de iradiere naturala

Raportat la o rgr. Pulmonara, care are cea mai mica iradiere :Raportat la o rgr. Pulmonara, care are cea mai mica iradiere : Radioscopie conventionala toracica = 50-150 radiografiiRadioscopie conventionala toracica = 50-150 radiografii Tomografia plana toracica Tomografia plana toracica = 10-15 radiografii / sectiune= 10-15 radiografii / sectiune rgr. Craniu rgr. Craniu = 1 radiografie = 1 radiografie rgr. Abdominala rgr. Abdominala = 10 radiografii= 10 radiografii urografia i.v. urografia i.v. = 35 radiografii= 35 radiografii irigoscopia irigoscopia = 77 radiografii= 77 radiografii CT CT = 26-48 radiografii = 26-48 radiografii

Doza admisa = 0,1 Rad / saptamana Doza admisa = 0,1 Rad / saptamana

Formarea imaginii radiologice

Definitie : este o reprezentare a umbrelor, pe un film, de catre fasciculul de radiatii emergente care a suferit un grad mai mare sau mai mic de absorbtie la nivelul corpului examinat Elemntele care participa la formarea imaginilor radiologice sunt :

AbsorbtiaContrastulLuminiscenta

AbsorbtiaAbsorbtia Fotonii radiatiilor electro-magnetice penetrante au energie, dar nu Fotonii radiatiilor electro-magnetice penetrante au energie, dar nu

au masa ( sunt neutri d.p.d.v. electric )au masa ( sunt neutri d.p.d.v. electric ) Fotonul care strabale materia interactioneaza cu ea realizand :Fotonul care strabale materia interactioneaza cu ea realizand :

interactiuni ale radiatiilor cu electroniiinteractiuni ale radiatiilor cu electronii interactiuni ale radiatiilor cu nucleonii interactiuni ale radiatiilor cu nucleonii intercatiuni cu campul electric din jurul particulelor incarcate intercatiuni cu campul electric din jurul particulelor incarcate interactiuni cu campul magnetic din jurul nucleonilor interactiuni cu campul magnetic din jurul nucleonilor

Absorbtia se caracterizeaza prin disparitia fotonilor ca urmare a Absorbtia se caracterizeaza prin disparitia fotonilor ca urmare a absorbtiei razelor X si are 3 trepte distincte absorbtiei razelor X si are 3 trepte distincte absorbtie deosebit de redusa( la trecerea prin aerul din cavitati naturale ) = absorbtie deosebit de redusa( la trecerea prin aerul din cavitati naturale ) =

imagine transparenta ( neagra ) pe film. imagine transparenta ( neagra ) pe film. Fenomenul de substractie = diminuarea intensitatii opacitatilor prin suprapunerea Fenomenul de substractie = diminuarea intensitatii opacitatilor prin suprapunerea

unei transparenteunei transparente Fenomenul de sumatie = suprapunerea intensitatilor transparent - opac Fenomenul de sumatie = suprapunerea intensitatilor transparent - opac

absorbtie la nivelul partilor moi = apare sub forma de tonuri de gri, cu absorbtie la nivelul partilor moi = apare sub forma de tonuri de gri, cu intensitate variabila, in raport cu grosimea stratului ( muschi, tesuturi intensitate variabila, in raport cu grosimea stratului ( muschi, tesuturi conjunctive, capsule articulare, lichid, tesut adipos ) conjunctive, capsule articulare, lichid, tesut adipos )

absorbtie mare = img. opaca ( alba )absorbtie mare = img. opaca ( alba )

ContrastulContrastul Reprezinta totalitatea tonurilor de gri intre albul stralucitor si Reprezinta totalitatea tonurilor de gri intre albul stralucitor si

negrul puternic de saturatie negrul puternic de saturatie Contrastul corect are 4 grade :Contrastul corect are 4 grade :

contrast propriu natural sau amplificat cu substante de contrast, ex. : contrast propriu natural sau amplificat cu substante de contrast, ex. : insuflatie de aer in articulatii :insuflatie de aer in articulatii :

zone transparente = contrast negativzone transparente = contrast negativ zone mai opace ( cartilaje ) = contrast pozitiv zone mai opace ( cartilaje ) = contrast pozitiv

contrastul determinat de caracteristicile fasciculului de radiatii :contrastul determinat de caracteristicile fasciculului de radiatii : kilovoltaj crescut ( raze dure, penetrante ) - scad nuantele de grikilovoltaj crescut ( raze dure, penetrante ) - scad nuantele de gri miliamperaj scazut - predomina gri ( img. supra-expusa ) miliamperaj scazut - predomina gri ( img. supra-expusa )

contrastul filmelor radiologce - determinata de compozitia gelatino-bromurii contrastul filmelor radiologce - determinata de compozitia gelatino-bromurii de argintde argint

contrast obtinut prin developare ( actiunea chimica a substantei de revelare ) contrast obtinut prin developare ( actiunea chimica a substantei de revelare )

Luminiscenta Proprietatea fasciculului de raze X de a produce luminiscenta corpuriolr avand la baza 2 fenomene : fluorescenta si fosforescenta

Tipuri de examinareTipuri de examinare

Radioscopia cu ecran conventional ( fluor-scopie ) = zone Radioscopia cu ecran conventional ( fluor-scopie ) = zone luminoase pentru partile moi si intunecate pentru oase luminoase pentru partile moi si intunecate pentru oase

Radioscopia televizata, pe monitor TV Radioscopia televizata, pe monitor TV Radiografia - filme Rx de 13/18, 18/24, 24/30, 30/40, 35/35Radiografia - filme Rx de 13/18, 18/24, 24/30, 30/40, 35/35 Tomografia conventionala uni-planala = img. in care un singur Tomografia conventionala uni-planala = img. in care un singur

plan este net reprezentatplan este net reprezentat Xero-radiografia - in locul filmului se utilizeaza placa de aluminiu Xero-radiografia - in locul filmului se utilizeaza placa de aluminiu

acoperita cu un strat subtire de seleniu ( san, laringe )acoperita cu un strat subtire de seleniu ( san, laringe ) CT = metoda densimetrica prin care, cu ajutorul unui calculator, CT = metoda densimetrica prin care, cu ajutorul unui calculator,

densitatile fizice se transforma in nuante de gri. Fasciculul este densitatile fizice se transforma in nuante de gri. Fasciculul este colimat la grosime variabila intre 1-10 mm. Sursa se roteste in jurul colimat la grosime variabila intre 1-10 mm. Sursa se roteste in jurul pacientului continuu sau periodic ( rotatii de 360 ° ). CT spiral = pacientului continuu sau periodic ( rotatii de 360 ° ). CT spiral = achizitie prin expunere continua in jurul unui corp care se achizitie prin expunere continua in jurul unui corp care se deplaseaza lent prin fasciculul colimat. deplaseaza lent prin fasciculul colimat.

RMN : pacientul trece printr-un camp magnetic cu intensitate RMN : pacientul trece printr-un camp magnetic cu intensitate crescuta ( 0,1-3 Tesla ), care analizeaza protonii aflati pe directia crescuta ( 0,1-3 Tesla ), care analizeaza protonii aflati pe directia respectiva. respectiva.

Ultrasonografia are la baza dispozitivul utilizat in primul razboi Ultrasonografia are la baza dispozitivul utilizat in primul razboi mondial la detectare submarinelor ( 1917 ) = sonar. Fasciculul de mondial la detectare submarinelor ( 1917 ) = sonar. Fasciculul de ultrasunete este reflectat, iar ecourile sunt receptionate si ultrasunete este reflectat, iar ecourile sunt receptionate si decodificate prin aprecierea distantei dintre sursa si obiectul tinta. decodificate prin aprecierea distantei dintre sursa si obiectul tinta. Ecoul este semnalul aparut daca o parte a fasciculului se intoarce la Ecoul este semnalul aparut daca o parte a fasciculului se intoarce la emitator emitator

Radioimagistica aparatRadioimagistica aparatelorelor digestiv digestiv si renal si renal

Tehnici de examinareTehnici de examinare A. explorări radiologiceA. explorări radiologice

Explorări radiologice standard: permit studiul morfologic şi funcţional al diverselor Explorări radiologice standard: permit studiul morfologic şi funcţional al diverselor segmente fără substanţă de contrast (radiografie abdominală pe gol) şi cu substanţă de segmente fără substanţă de contrast (radiografie abdominală pe gol) şi cu substanţă de contrast (sulfat de bariu), pentru evidenţierea lumenului tubului digestivcontrast (sulfat de bariu), pentru evidenţierea lumenului tubului digestiv

Explorarea computer-tomografică: Explorarea computer-tomografică: studiază global tubul digestiv (lumenul, mucoasă, pereţi, spaţiul celulo-grăsos din studiază global tubul digestiv (lumenul, mucoasă, pereţi, spaţiul celulo-grăsos din

jurul organului)jurul organului) Studiază concomitent organele parenchimatoaseStudiază concomitent organele parenchimatoase Studiază axelor vasculare şi al ganglionilorStudiază axelor vasculare şi al ganglionilor Studiază spaţiul retroperitonealStudiază spaţiul retroperitoneal

Angiografia (metodă complementară de explorare RX), utilă pentru:Angiografia (metodă complementară de explorare RX), utilă pentru: Stabilirea unei patologii vasculareStabilirea unei patologii vasculare Stabilirea tipului de vascularizaţieStabilirea tipului de vascularizaţie Stabilirea modului de vascularizaţieStabilirea modului de vascularizaţie

B.B.AlteAlte explorări imagistice explorări imagistice Ultrasonografia (ecografie) (explorează organele parenchimatoase intraabdominale, Ultrasonografia (ecografie) (explorează organele parenchimatoase intraabdominale,

retroperitoneale, căi biliare extrahepatice, vase mari, şi densităţi variabile de la solid retroperitoneale, căi biliare extrahepatice, vase mari, şi densităţi variabile de la solid până la lichidpână la lichid

Explorare scintigrafică (pentru patologia organelor parenchimatoase şi a căilor biliare)Explorare scintigrafică (pentru patologia organelor parenchimatoase şi a căilor biliare) Explorarea RMN, utilizată pentru patologia ficatului, căi biliare intra şi extrahepatice şi Explorarea RMN, utilizată pentru patologia ficatului, căi biliare intra şi extrahepatice şi

pentru pancreaspentru pancreas

Tesut adiposTesut adipos < 0 UH< 0 UH

Apa Apa 0 UH0 UH

Colectii lichidiene Colectii lichidiene 0 – 10 UH0 – 10 UH

Colectii parafluide Colectii parafluide 0 UH0 UH

Tesut muscular si organe Tesut muscular si organe parenchimatoaseparenchimatoase

40 – 70 UH40 – 70 UH

SingeSinge 50 – 70 UH50 – 70 UH

Tesut cartilaginosTesut cartilaginos 100 -200 UH100 -200 UH

Tesut osos spongios Tesut osos spongios 200 – 400 UH200 – 400 UH

Tesut osos compact Tesut osos compact > 400 UH> 400 UH

Densitatile specifice ale structurilor anatomice, exprimate in unitati Hounsfield

Numerele indică segmentele ficatului

1. Lobul hepatic drept2. Vena cavă inferioară3. Lobul hepatic caudat4. Vena portă hepatică5. Lobul hepatic stâng6. Artera gastrică stângă7. Muşchiul drept abdominal8. Diafragma9. Stomacul10. Flexura colică stângă11. Muşchiul oblic extern12. Ductul toracic13. Vena azygos14. Aorta abdominală15. Vertebră toracică16. Muşchiul longissimus thoracis

17. Canalul vertebral şi măduva spinării

18. Muşchiul spinal19. Muşchiul iliocostal, partea

toracică20. Splina21. Plămânul stâng22. Muşchiul latissimus dorsi23. Recesul costodiafragmatic24. Recesul subfrenic drept25. Area nuda a ficatului26. Ganglioni limfatici

diafragmatici superiori27. Ganglioni limfatici intercostali28. Mediastinul posterior29. Ganglioni limfatici

diafragmatici inferiori30. Spaţiul paracolic stâng

Numerele indică segmentele ficatului1. Ficat (lob drept)2. Lobul hepatic caudat3. Vena cavă inferioară4. Vena portă hepatică5. Muşchiul drept

abdominal

6. Ligamentul rotund hepatic7. Lobul hepatic stâng8. Duoden, partea

descendentă9. Linia albă10. Artera mezenterică

superioară

11. Trunchiul celiac12. Stomac13. Venă splenică14. Pancreas15. Jejun16. Colon transvers17. Colon descendent18. Vena colică stângă19. Muşchiul oblic extern20. Diafragm21. Vena azygos22. Muşchiul iliocostal23. Duct toracic24. Vertebră toracică25. Muşchiul spinal26. Canal vertebral şi măduva

spinării27. Aorta abdominală28. Vena hemiazygos29. Muşchiul longissimus thoracis30. Artera suprarenală

31. Glanda suprarenală stângă32. Rinichiul stâng33. Plămânul stâng34. Muşchiul latissimus dorsi35. Splina36. Hilul ficatului37. Incizura ligamentului rotund38. Ligamentul hepatoduodenal39. Gaura epiplooică40. Bursa omentală/omentul

mare41. Ganglioni limfatici

pancreatici42. Recesul subfrenic drept43. Ganglioni limfatici hepatici44. Ganglioni limfatici lombari45. Ganglioni limfatici

diafragmatici superiori46. Mediastinul posterior47. Hilul splinei48. Spaţiul paracolic stâng

Numerele indică segmentele ficatului1. Lobul hepatic drept2. Artera hepatică3. Vezica biliară4. Duct biliar5. Duoden6. Ligamentul rotund

hepatic

7. Vena portă hepatică8. Lobul hepatic stâng9. Stomac10. Vena splenică11. Muşchiul drept abdominal12. Coada pancreasului13. Jejun14. Colon transvers15. Colon descendent16. Muşchiul oblic extern17. Vena portă hepatică18. Vena cavă inferioară19. Diafragm20. Vertebră toracică21. Aorta abdominală22. Muşchiul longissimus

thoracis23. Canal vertebral24. Muşchiul spinal25. Artera mezenterică

superioară26. Glanda suprarenală stângă

27. Muşchiul iliocostal, partea toracică28. Rinichiul stâng29. Plămânul stâng30. Splină31. Muşchiul latissimus dorsi32. Recesul subfrenic drept33. Incizura ligamentului rotund34. Recesul duodenal superior35. Omentul mare36. Ganglioni limfatici mezenterici

superiori37. Spaţiul paracolic stâng38. Recesul costodiafragmatic39. Hilul ficatului40. Ganglioni limfatici intercostali41. Ganglioni limfatici lombari42. Ganglioni limfatici diafragmatici

superiori43. Hiatusul aortei44. Mediastinul posterior45. Fascia renală

Numerele indică segmentele ficatului

1. Lobul hepatic drept2. Vena cavă inferioară3. Vezica biliară4. Muşchiul drept

abdominal5. Duoden6. Lobul hepatic stâng7. Ven aportă hepatică8. Vena splenică9. Glanda suprarenală

stângă10. Corpul pancreasului11. Colonul transvers12. Jejun13. Muşchiul oblic intern14. Colonul descendent15. Muşchiul oblic extern16. Muşchiul iliocostal17. Diafragm18. Vertebră toracică19. Nerv spinal20. Muşchiul spinal

21. Canal vertebral22. Aorta abdominală23. Artera mezenterică superioară24. Muşchiul longissimus thoracis25. Rinichiul stâng26. Piramidele renale27. Sinusul renal28. Muşchiul latissimus dorsi29. Splina30. Recesul costodiafragmatic31. Recesul subfrenic32. Ganglioni limfatici cistici33. Ganglioni limfatici intercostali34. Vestibulul buresi omentale35. Ganglioni limfatici lombari36. Ganglioni limfatici mezenterici

superiori37. Fascia renală38. Spaţiul mezentericocolic stâng39. Spaţiul paracolic stâng

Numerele indică segmentele ficatului

8. lobul hepatic drept9. Artera hepatică10. Vena portă hepatică11. Antrul stomacului12. Artera mezenterică

superioară13. Capul pancreasului14. Aorta

1. Aorta ascendentă2. Plămânul drept3. Atriul drept4. Diafragm5. Ventriculul drept6. Vena aportă

hepatică7. Vena hepatică

dreaptă

15. Duoden16. Vena cavă inferioară17. Colonul ascendent18. Artera ileocolică19. Artera şi vena iliacă comună 20. Valva ileocecală21. Ileonul terminal22. Apendicele vermiform23. Muşchiul psoas mare24. Artera şi vena iliacă externă25. Muşchiul iliac26. Muşchiul gluteu mic27. Muşchiul gluteu mediu28. Muşchiul dinţat anterior29. Ventriculul stâng30. Muşchiul intercostal extern31. Plămânul stâng32. Stomac33. Artera splenică34. Corpul pancreasului35. Splină36. Flexura colică stângă

38. Duoden, partea orizontală39. Artera colică stângă40. Muşchiul transvers abdominal41. Colon descendent42. Jejun43. Artera şi vena mezenterică

inferioară44. Muşchiul oblic intern abdominal45. Arterele sigmoide46. Muşchiul oblic extern47. Creasta iliacă48. Artera rectală superioară49. Artera iliacă internă50. Ileon51. Colon sigmoid52. Ilion (plafonul acetabular)53. Articulaţia şoldului54. Vezica urinară55. Ganglioni limfatici gastro-

omentali56. Ganglioni limfatici lombari

(preaortici)57. Ganglioni limfatici paracolici58. Ganglioni limfatici mezenterici

inferiori59. Ganglioni limfatici iliaci comuni