Curs NUssss

8/18/2019 Curs NUssss

1/50

Masajul


2/50


3/50

Masajul terapeutic

e f l e u r a jv i b r a t i e

t e h n i c i d e m a s a j c l a s i c c u e f e c ts e d a t iv , c a l m a n t , m i o r e l a x a n t ,

a n a l g e t i c( c u a c t iu n e s u p e r f ic i a l a )

f r i c t iu n e , f r a m a n t a r e - p e t r is a j ,t a p o t a j u l , p r e s i u n i l e

t e h n i c i d e m a s a j c l a s i c c u e f e c tt o n i z a n t , e x c i ta n t

( c u a c t iu n e p r o f u n d a )

m a s a j u l t e r a p e u t icc l a s i c

m a s a j t r a n s v e r s a l p r o f u n d ,d r e n a j l im f a t ic m a n u a l

m a s a j c u g h e a t am a s a j r e f l e x

t e h n i c i p a r t i c u l a r e d e m a s a j


4/50

Masajul terapeuticfecte terapeutice

!ocalefecte sedative- analgetice" dureri de tip nevralgic, musculare,

articulare#$ctiunea hiperemianta locala- imbunatatirea circulatiei locale, urmatade cresterea eliminarii de substante responsabile de perenizareadurerii (%) si a altor substante algogene blocate la nivelul unuidermatom#&earmonizare functionala ( deparazitarea de aferentele proprioceptiveperturbate de mesaje nociceptive)" M'%#&efacerea engramelor inestezice corecte( mobilizarile pasiveredesteapta neuronii adormiti*)#

+acilitare neuropropriceptiva ( tehnica ugnet) sau exteroceptiva#fect miorelaxant - contracturi musculare#fecte trofice asupra pielii, tesutului subcutanat, structurilor musculo-

tendino-ligamentare#fecte asupra circulatiei veno-limfatice prin actiunea de inlaturare a

lichidelor interstitiale de staza, cu accelerarea proceselor de resorbtie

in regiunea masata.


5/50

Masajul terapeutic

fecte terapeuticeenerale

timularea functiilor aparatului circulator si respirator#/resterea metabolismului bazal#

fecte favorabile asupra starii generale a pacientului"imbunatatirea somnului, indepartarea oboselii musculare#&eechilibrare neuro-vegetativa#

fecte reflexogene la distanta , la nivelul altor elemente aleunui anumit metamer ( dermatom, miotom, sclerotom,viscerotom, neurotom, angiotom) .


6/50

Masajul terapeutic

0ndicatii 0afectiuni ale aparatului locomotor insotite de durere"periarticulare, tendinoase si teno-periostale, muscualre, articulare,discale#sechele post-traumatice ale aparatului locomotor#in afectiuni neurologice periferice si centrale insotite de durere,hipotonii si hipotrofii musculare#in afectiuni dermatologice" escare, cicatrici, infiltrate celulitice,hematoame#

in afectiuni ale aparatului cardio-vascular" cardiopatii diverse(tehnici de masaj reflex), in afectiuni insotite de staza veno-limfatica, arterite#


7/50

Masajul terapeutic

0ndicatii 00edeme posttraumatice sau postchirurgicale#in afectiuni ale aparatului respirator" %1/, astm

bronsic( in afara crizelor)#obezitate#gravide ( lombalgii, tulburari circulatorii, vergeturi)#in geriatrie#in medicina sportiva- refacere dupa efort si recuperareadiferitelor afectiuni din patologia sportiva.


8/50

Masajul terapeutic$. /ontraindicatii absolute

'oate bolile acute infectioase#$fectiuni cutanate" furunculoze, piodermite, zona zoster,herpes simplex, micoze, cancer cutanat#&eumatismele inflamatorii in puseu acut#

' / pulmonar si extrapulmonar#$fectiuni vasculare" flebite, tromboflebite( risc de mobilizaretrombi)#$fectiuni hemoragipare, coagulopatii#0nflamatii acute ale organelor abdominale ( ulcer gastric sauduodenal in criza)#

!itiaze- poate fi responsabil de migrarea calculului, masajulabdominal actioneaza atat in litiaza renala cat si in ceaveziculara#%e musculatura spastica- in spasticitatea neurologica.


9/50

Masajul terapeutic

. /ontraindicatii relative - situatii in care manevrele sunt fieexcesiv utilizate, fie ca momentul patologic interzice utilizarea lor"0n patologia dermatologica" psoriazis, eczema, prurit#+ragilitatea cutanata la varstnici#

+ragilitatea cutanata la copii#0n traumatologie" unele traumatisme recente ale aparatuluilocomotor ( ex. entorse, fracturi)#la pacientii spasmofilici , cu polientesopatii se utilizeaza trehniciblande, sedative de masaj asociate cu tehnici de relaxare#2one topografice pe care este relativ contraindicat masajul"

- fosa poplitee, - triunghiul carpa, - plica cotului, - regiunea anterioara a gatului.


10/50

Masajul transversal profund

/3riaxSe adreseaza electiv manifestarilor posttraumatice ale

aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentarfecte" antialgice si de rearmonizare functionala, prin

deparazitarea de aferentele proprioceptive perturbateprin mesaje nociceptive .Cyriax explica efectul sedativ, antialgic al masajuluitransversal profund (MT ! printr-o actiune "iperemiantacu ameliorarea circulatiei locale, urmata de crestereaeliminarii de substanta responsabila de perenizarea

durerii, precum si a altor substante algogene. Catpriveste impactul muscular, autorul atribuie masajuluitransversal profund rolul de a indeparta aderentele carenu se vor mai constitui daca acest tip de masaj esteurmat de exercitiu activ.


11/50


/3riax0ndicatii

patologia capsulo-ligamentara# entorse

benigne recente, sec"ele postentorse,S$- capsulita retractila%

patologia tendinoasa# tendinite ,tenosinovite, tendinoze%patologia musculara- sec"ele dupatraumatisme musculare


12/50


/3riax/ontraindicatii

artrite septice, artritele din reumatismele

inflamatorii cronice in perioade acute,artropatia gutoasa%calcifieri periarticulare, bursite.


13/50


/3riax%rincipii doctrinare dupa /3riax

Cunoasterea precisa a sediului leziunii%&egetul maseurului si pielea pacientului trebuie sa

formeze un 'tot , pulpa degetului terapeutului antreneazategumentul fara sa alunece pe el. )tilizarea cremelor sauunguentelor nu este indicata.*rictiunea trebuie sa fie perpendiculara pe planul detratat. '+ frictiune longitudinala nu deplaseaza decatsangele si limfa in timp ce una transversala mobilizeaza

tesuturile in ansamblu ( Cyriax!.Terapeutul trebuie sacunoasca foarte bine orientarea in spatiu a fibrelortesutului de tratat.


14/50


/3riax mplitudinea miscarii de ' du-te- vino trebuie sa fiesuficienta pentru ca efectul de mobilizare transversala astructurii de tratat sa fie asigurat.

rofunzimea manevrei trebuie sa atinga elementul lezat. ceasta se realizeaza mai bine in cazul in care structurilelezate sunt superficiale ( ex. ligamentul lateralextern tibiotarsian, tendonul rotulian, etc.! si mai dificil incazul structurilor profunde(ex. marele tro"anter!.

nstalarea pacientului intr-o pozitie convenabila, cu

musculatura relaxata, in asa fel incat sa asigurameficienta maxima manevrei .n tenosinovite este necesara tensionrea prealabila a

tendonului de tratat .http"44555.3outube.com45atch6v=781s9:2ug8c;feature=related


15/50


/3riax$specte tehnice

Suprafata de contact cu mana maseurului esteredusa pentru a obtine efect punctual# seexecuta cu pulpa indexului intarita de medius,sau cu pulpa mediusului intarita de index, saucu pulpa degetelor si , sau cu fata dorsala afalangei a -a indexului, sau cu fata dorsala a

articulatiei interfalangiene proximale ( * ! aindexului. Se executa in ritm rapid de 'du-te-vino , in functie de toleranta pacientului.


16/50


/3riax&urata de executie# pe leziunile ligamentare recente- min., precedata de efleuraj de /0 min, pe leziunileligamentare vec"i - /1- /0 min. Se pot executa 2-sedinte pe saptamana, sedintele zilnice putand fi preaagresive pentru structurile de tratat.&ozaj - functie de reactia pacientului# se urmaresc#durerea locala ce poate creste in primele 2- min. sidispare progresiv,( o durere ce se intensifica in timpulsedintei necesita intreruperea tratamentului semnificand

o reactie periostala sau o leziune tendinoasa grava!. ncursul tratamentului pot apare evolutii fluctuante aletabloului clinic cu reaparitia progresiva a sindromuluidureros, ceea ce necesita oprirea acestuia 2-3 saptamani .


17/50


/3riax/onduita specifica de tratament!eziuni ligamentare recente

nceputul tratamentului- prima saptamana#poate fi imediat dupa leziune, dupa stabilireadiagnosticului de catre medicul specialistrecuperator care indica manevra. ( nu toateleziunile ligamentare pot beneficia de MT , deex.- entorsele medii si grave nu beneficiaza!.Se executa efleuraj regional sedativ timp de/1- 21 min.

poi /- min. MT pe ligamentul lezat.


18/50


19/50


/3riaxncepand din a doua saptamana#-

prelungirea manevrei de MT , la care se

poate adauga fizioterapie ( electroterapieantialgica, ultrasunet! si exercitiiizometrice pentru musc"ii ale carortendoane ar putea intari actiunea

ligamentului lezat.


20/50


/3riax&in saptamana a treia# dupa caz- ex. dinamicerezistive cu modulare proprioceptiva sireintegrarea articulatiei lezate in sc"emelemotorii globale. MT se practica pana ladisparitia totala a durerii. entru leziunileligamentare ale membrului inferior este deremarcat faptul ca aceste leziuni antreneaza

frecvent fabricarea unor sc"eme motoriianormale, care tind sa evite solicitarileligamentului lezat (generatoare de durere! sicare se pot pereniza.


21/50


/3riax!eziuni ligamentare vechi

rogresiunea tratamentului este identica cusituatia precedenta cu deosebirea ca punctul deplecare corespunde stadiului 2 ( durata MTeste de /1-/0 min.!.4xperienta clinica arata ca exista sec"eledureroase postentorsa cu in"ibarea unorengrame motorii c"iar si dupa ani de zile de latraumatism, situatii susceptibile de ameliorareprin utilizarea MT .


22/50


/3riax!eziuni muscularee poate incepe M'% abia dupa trei saptamani de repaus

muscular. 0n aceste situatii contractia musculara este perturbatadatorita existentei unor aderente care impiedica alunecarea fibrelormusculare . /3riax insista asupra faptului ca nici intinderile pasive(stretchingul pasiv), nici tehnicile active de intindere musculara( stretchingul activ, izometric si inhibitia activa) nu sunt suficiente.

Mai intai se cerceteaza cu atentie segmentul lezat(consistenta,durere provocata ) ceea ce permite maseurului sa localizeze cuprecizie manevra . e va executa M'% cu pulpa degetelor,transversal, pe muschiul relaxat,timp de < min. sub rezervaaparitiei durerii.

Dupa efectuarea M'%, inca de la inceputul tratamentului, vor fisolicitate pacientilor contractii musculare voluntare , initialanalitice apoi globale.


23/50

Drenajul limfatic manual

( !educ)cop #tratarea tuturor

formelor de edem deorigine venoasa, cardiacasau limfatica


24/50


( !educ)$specte tehnice

0. Drenajul ganglionilor limfatici - in scopul evacuariicontinutului lor prin presiuni repetate lent, de intensitatemedie.

. 5anglionii limfatici sunt localizati in regiuni bine definiteale corpului, grupati in relee, talia lor variind intredimensiunile unui bob de orez si ale unui sambure demaslina.*orma lor este ovala.

. specte te"nice# mana se aplica pe grupul ganglionar,cu degetele perpendiculare pe vasele aferente, seexercita presiuni moderate cu un ritm de 2- miscari in/1 sec. Miscarile mainii, lente si blande se repeta de/1- /2 ori pe fiecare releu ganglionar.


25/50

.istemul limfatic


26/50


( !educ)00. Drenajul de apel se realizeaza asupra vaselor colectoare limfatice in

scopul evacuarii limfei din acestea, exercitand oaspiratie la nivelul regiunii drenate.

/olectoarele limfatice acompaniaza reteauavenoasa, sunt numeraose, rolul lor consta indrenajul limfei recoltate in prealabil decapilare catre releele ganglionare.$specte tehnice" ritmul manevrei se executao suita de miscari lente- > pe sec. , repetatde >-? ori in acelasi loc


27/50


( !educ)timularea colectoarelor incepe la radacina

membrelor( miscari de circumductie umar,sold asociate cu presiuni alternative pe zona

respectiva).Dupa ce se face drenajul releelorganglionare mainile se deplaseaza progresivspre regiunea de tratat.Manevrele incep din proximal inspre distal.

Degetele se aplica perpendicular pe vaselelimfatice cu presiune moderata.&itmul manevrei- de aproximativ trei la <secunde. unt suficiente @,>, ? manevreexercitate pe acelasi loc.


28/50


( !educ)000. Drenajul de resorbtie #in edeme periferice care invadeazatesuturile intradermice si fasciile superficiale

e realizeaza la nivelul zonelor infiltrate si are scopul de adirija lichidul interstitial spre capilarele limfatice si limfa

catre canalele colectoare.$specte tehnice" manevra de resorbtie* se exercita dupamanevrele de apel in zona distala edemului catre regiunileneinfiltrate, in succesiune de >- la < sec.Daca edemul este important, el trebuie fragmentat* adicael va fi drenat progresiv din aproape in aproape " $, apoi/ si asa mai departe pana ce toata zona va fi dezinfiltrata.Mainile trebuie sa inglobeze zona edematiata in totalitatesau pe fragmente, presiunea fiind orientata catrecolectoare.Manevrele trebuie sa fie lente in succesiuni de presiuni sirelaxari. %resiunile propulseza limfa din capilare catrecolectoare iar relaxarile permit capilarelor sa se umple dinnou.


29/50


( !educ)0ndicatii"

edeme de origine venoasa , cardiaca saulimfatica( exceptie - edemul elefantiazic

congenital!procese inflamatorii cu retentie de proteine%perioadele pre- si postoperatorii aplicarii degrefe cutanate%tulburari trofice ale membrelor consecutive

insuficientei arteriale sau venoase%efecte de relaxare si moderat antalgice./ontraindicatii" procese infectioase grave,

metastaze.


30/50

Masajul periostal ( 8ogler)

6ogler - stimularea unor puncte periostale poatedeclansa efecte reflexe la distanta.

4xcitatiile induse asupra S76produc efecteanalgetice asupra unor viscere (criza de ulcer,colica biliara sau nefretica!, in boli inflamatoriide natura reumatismala , in

7&( algoneurodistrofie! prin stimulareametabolismului local al periostului.


31/50

Masajul periostal ( 8ogler)

$specte tehniceSe exercita presiuni punctuale ritmice pesuprafete osoase accesibile( plecand de la unpunct! , manevra se desfasoara in stea pe ozona strict delimitata- ' loco dolenti , fara cadegetul sa alunece pe piele.Se alterneaza presiuni si decompresiuni deintensitate variabila, in functie de afectiune sitoleranta locala.

ot fi tratate mai multe puncte in alternanta.&urata sedintei8 21- 1 min.


32/50


33/50

'ehnica de palpare rulare

9ettervald

actioneaza exclusiv asupra pielii incaz de infiltrate si aderente


34/50


9ettervald$specte tehnice Manevra se executa in patru timpi#/. constituirea pliului cutanat urmata de o tractiune axiala

( daca reactiile pacientului o permit! vizand departareapielii de planurile subiacente( mai ales la nivelul regiuniilombare!%

2. alunecarea laterala a celor doua parti ale pliului cutanatuna pe cealalta asociata cu o presiune de intensitatevariabila%

. torsiunea pliului%3. rularea progresiva# pulpa degetelor 2, ,3 aduce pliul

cutanat catre police facandu-l sa inainteze /-2 cm. ca unfel de 'val cutanat .


35/50


9ettervald9egiunile de tratat sunt masate in acestmod pana se obtine o inrosire a pielii( -

0 min!ntensitatea trebuie crescuta progresiv infunctie de reactia pacientului.4fecte# reactia de inrosire locala,"istaminergica 8 eliberarea de substantealgogene blocate la nivelul dermatomuluirespectiv.


36/50


9ettervald4volutia infiltratelor si aderentelor 8 in functie de#

:ocalizare# cele situate la nivelul toracelui-interscapulovertebral sau pe fata laterala aperetelui toarcic dispar sau se amelioreaza in 3-0 sedinte de masaj.4tiologie# infiltratele aparute in urma unorconflicte mecanice au un progostic mai bundecat cele care reflecta o tulburare metabolicasistemica.


37/50

&eflexoterapia Aeste o metoda de

tratament constand in excitarea,stimularea unei regiuni, alta decat ceaafectata, in scopul obtinerii unoractiuni reflexe favorabile la distanta.

& +! B1' &$%0$


38/50

Metode reflexoterapice descrise

incepand din sec. B0B, au fost

utilizate in scopul tratarii durerii• masajul reflex,

• metode electroterapice reflexe,

• termoterapia reflexa,

• metode reflexe mioarticulare,

• metode diverse" mesoterapia,

durere


39/50

Willis ( 1621- 1675) a descris pentru prima dataun mecanism reflex,

Sherrington (1857- 1952), deschide epoca

moderna a studierii mecanismelor reflexe siintegrarea lor in functionalitatea generala a

sistemului nervos in particular la om.

'ermenul de reflexoterapie a fost propus prima

data de Jarowski in


40/50

M$ $ E! & +! B


41/50

fecte terapeutice• locale " destindere tisulara, hiperemie, rol trofic

tisular#

• generale " reechilibrare neuro-vegetativa

0ndicatii• 8ariaza in functie de autori, dar in esenta se

adreseaza afectiunilor care se manifesta prin semnereflexe.Durerile reprezinta indicatia majora cuexceptia durerilor supraacute, de cauza infectioasasau inflamatorie.

• 'ulburarile functionale

M$ $ E! & +! B


42/50

' F:0/$

MetodeG superficiale (cutanate)G profunde(mio-articulare)G mixte( cutanate si mio-articulare)MetodeG locale

G homolateraleG homosegmentareG homotopice si heterotopice .


43/50

' F:0/$

0. Metodele superficiale de masaj reflex$ceste metode au in comun faptul ca actioneaza in acelasi

teritoriu" pielea in ansamblul sau. /onform acestor metode,

masajul se executa dupa liniile cutanate de clivaj (liniile

!anger, imon sau erminghoff) care indica directia

tensiunii elastice a pielii si ar fi datorate distributiei

fasciculelor conjunctive.


44/50

@. Masajele reflexe mixte

Metodele grupate in aceasta categorie folosescmai multe structuri ale aceluias metamer in scopulobtinerii unor efecte reflexe.

>. Metodele profunde mioarticulare

copul acestor metode este de a stimula mecanoceptorii side a inhiba mesajele nociceptive.Densitatea receptoriloreste importanta la nivelul articulatiilor. $u un efect localevident dar pot avea si efecte pe diverse structuri somatice

sau viscerale ale metamerului asupra caruia seactioneaza.


45/50

0. Metodele superficiale de masaj reflex

Masaj l tes t l i conj ncti! ( "in#egewe$s%assage) # &a'ickeMasaj l tes t l i conj cti! ("in#egewe$s%assage) # &a

eirich- e $eMasaj l *onal # &a +on ttka%er

@. Metode mixte

Masaj l *onelor re le.e # &a /ohlra schMasaj l &le. rilor Masaj l chine*esc

0 Metode profunde

Meto#e re le.e %ioartic laree le.ologia artic lara c e ect antialgic

S&on#ilotera&ia 3#a%s


46/50

?. Masaje regionale si locale

• Masajul periostal 8ogler

• Masajul punctelor nervoase /ornelius• Masajul reflex 9etter5ald• Masajul reflex plantar


47/50

G %entru a obtine un efect calmant, sedativ,dispersant, se utilizeaza pulpa degetului paralel cupielea , presiunea fiind blanda , deplasarea lenta.

• 0nvers, pentru a obtine un efect stimulant,excitant, tonifiant, degetul este perpendicular pepiele # se utilizeaza mai ales marginea ulnara a

mainii sau unghia# punctul este precis, manevrelevor fi scurte si rapide cu presiune mare.

' F:0/$


48/50

$legerea metodei

• e va face tinand cont de bolnav, de boala acestuia si de

terapeut.

• 8arsta subiectului, sensibilitatea, preferintele sale trebuie luate

in seama.

• 'erapeutul trebuie sa-si cunoasca posibilitatile si preferintele.

• :u exista o metoda tipica pentru un anume tip de boala sau de

bolnav iar terapeutul trebuie sa aleaga metoda cea mai buna,

adaptata pacientului.

' F:0/$


49/50

' F:0/$

0ntensitatea manevrei" in unele metode nutrebuie sa declanseze durere, in alteletrebuie sa produca durere intensa

uccesiunea manevrelor" in unele metodese trateaza segmentul lezat, in altele seexclude segmentul lezat, cel putin in timpulprimelor sedinte.'ratarea punctelor maximale este abordatadiferit " in unele tehnici sunt excluse"masajul Dic e, in timp ce in metodele/ornelius si 9eter5ald sunt elementul debaza.


50/50

M S ;): 94*:4<

/oncluziirupeaza o serie de tehnici

neconventionale ce pot avea efecte

favorabile locale sau generale%ot fi aplicate sub forme adaptatesi integrate celorlalte metodeterapeutice

unt necesare dovezi stiintificeclare ale mecanismelor de actiunesi ale efectelor acestor metode.

Curs NUssss

Documents

Transcript of Curs NUssss