Curs Nr. 3 (Tipuri de Plantatii, Zone Verzi)

5/24/2018 Curs Nr. 3 (Tipuri de Plantatii, Zone Verzi)

1/12

ALINIAMENTUL I PLANTAIILE DE-A LUNGUL CILOR DE CIRCULAIE Chiar dac nu au consistena altor categorii , au atribute deloc de neglijat Aspectu decorativpermite crearea unor ambiane reconfortante pentru pietoni si cond.

Auto, ritmarea unor desfurri, animarea imor fronturi monotone, introducereaunitii ntrun front disarmonc

Alin. !in arbori i arbusti sau f"ii pot asigura protectie mpotriva polurii, a insolaiei, a

curenilor de aer defavorabili Contribuie la sigurana circulaiei #a alegerea speciilor re$istena sporit la poluare, periada de infrun$ire sa fie cat mai

lung, sa nu murdreasca strada, sa aib o crestere rapid, sa fie longevive, rdcinin profun$ime i nu superficiale

Coroana sa nu fie pendent, sa permit intretinerea ei,trunchiul sa fie drept, de min.%,&'m nlime p"n la limita inf. A coroanei

!e(a lungul oselelor ) mai putin conifere*sensibile la no+e si mai mult speciile cuforma fastigata sau columnar, castanul, platanul, nucul, teiul, frasinul, etc.

-e recomand folosirea speciilor locale mai usor de inlocuit

!ispunerea n terev va tine cont de ) specifiul $onei, , categoria de strad i naturatraficului, vecintile, efecte estetice urmrite. itm static sau dinamic, fucie de distana intre arbori /neori , o f"sie sau un aliniament poate e+iste doar pe o latur a str$ii c"nd se

deschide o perspectiv, un scuar sau o grdin 0irul1irurile pot fi nlocuite cu grupri, maimales pe soselel cu trafic intens %'2'm

SCUARUL - 0,3ha 3,0ha. Cea mai mic unitate de spaiu verde amenajat

Are o compo$iie de sine stttoare, chiar dac e dependent de conte+t !in termenul engle$ s3uare4 ptrat, pia public,careu, cvartal 5n france$ ,s3uare4grdin public, in gen. 5nconjurat de o gril 5n timp, scuarul a cptat i alte forme Scuarul ! "ra#$%&%! un spaiu liber, amenajat sumar cu felori i arbusti, al unui teren

in tran$iie Scuarul ! c%rcula&%! se amenajea$ n circulaiile cu trafic auto i pietonal major )

pastil de giraie, acces la mijloacele de transport subterane sau la diverse dotri efugiu de protectie pentru pietoni , spaii pt. odihn de scurt durat nu se va folosi vegetaie nalt, sau ecrane care s obture$e vi$ibilitatea

'cuarul %# $(#!l! r!$%!&%al! n vecintatea dotrilor, sau chiar n prejma unor locuie colective destinat cu precdere celor v"rstnici i copiilor, -locuri de joac, $one nsorite dar i

umbrite apa ) ba$in de mic ad"ncime fie ca f"nt"n. 6''7''m dist. 8a de $ona re$id. Scuarul !c(ra"%) !estinat punerii n valoare a unui obiect repre$entativ9 lucrare de art monumental,

monument istoric sau de arhitectur, instituie :+ de scuar amplasament pentru statui sc. %# *a&a Pala"ulu% +u%#a, 'c.

Tra*alar/a. N!l'(# , 'c. Plac! 1!#(!/ c(l(a#a 2% '"a"u%a lu% Na(l!(# I , 'c.O!r!% R(4#! /E%#!'cu, 'c. cu '"a"u%a lu% M. 1%"!a$u5Clu6

1


2/12

:+ scuar %# *a&a Pala"ulu% Cha%ll("/78395Par%', 'c. a%ac!#" '!%ulu%UNESCO5Par%', 'c. Pala"ulu% Cul"ur%% 51ar2()%a,'c. A"!#!ulu% R(4#: 'c. Pala"ulu%Cul"ur%% 5Ia2%, 'c. Pr!*!c"ur%% 5+ra2()

5n ca$ul sculpturilor monumentale , formele i cromatica vor fi reinute ca e+presie 5n unele ca$uri, tratarea poate atinge cote de e+uberan*prin numrul de obiecte,

specii forme , culoare , (apa( mobilierul urban Acest tip de scuar este cel mai cautat ;egetalul poate oscila intre , mineralul av"nd prioritate -c. deco. ?oate fi component a unei piee civice, situ"nduse pe una din laturile

acesteia.

PROMENADA 5si au nceputurile nc din antichitate chiar dac s(au produs modificri semnificative

n concept i reali$area lor 5n accepiunea contemporan, va prolifera n sec @@* fa d esec. Anterioare, sec =?-30%#. ! !r' ! 6(' 5ncepe s se profile$e din sec. @@ destindere, agrement sau ambele !evine piesa repre$entativ a spaiilor ver$i urbane, situat in vecintatea $onelor

centrale 5n sec @@ , grdina va apela la o compo$iie peisager, o a+promenad, i mai rar la

o manier geometric., va avea suprafete mai mici -ec @@, si vor amplifica suprafeele , doar din mijlocul sec %' stilul peisager ncepe sa

intre n declin 1 afirmarea arhitecturii japone$e a anilor7' readuce n atenie gradinajapone$. Doemetrismul castica si el teren, sub influena stilului internaional si a

picturii abstracte* e+9 Furle Gar+ in Fra$ilia /ltimele decenii ale sec %' , par a acorda mai mult atenie speculaiilor grafice,vi$iunilor bidimensionale, n care vegetalul este mai puin pre$ent si redus la pre$entaculorii si forme1topiare, pentru punerea n valoare a unei arhitecturi mai mult plane.

2


3/12

H pre$ent mai consistent a vegetaiei este in grdinile memoriei locului gr. storice n om"nia, erau finali$ate sau in curs de finali$are n primul deceniu al sec @@, dar

erau de mici dimensiuni* sub


4/12

Aplasarea de sere si eventual a unui mu$eu botanic n po$iii privilegiate ncompo$iie, ultimul put"nd adposti si o instituie de cercetare

Amplsarea unui pavilion administrativ(sevicii pentru public -ector de ntrinere Asigurarea de circuite, alei, comode pentru circulaie(locuri de odihn Cearea de puncte de belvedere /tili$area de materiale naturale n lucrrile de amenajare

GRDINA DE EPOIII 5i are nceputurile , ca funcie urban, o dat cu sec@@ c"nd se organi$ea$ primele

epo$iii internaionale #a nceput erau g"ndite ca o activitate de scut durata , cu amenajri efemere Gai apoi , datorit echipamentelor costisitoare , aceste ample amenajri vor cpta

caracter de durat, chiar daca sunt operate schimbri dup desfiiarea pavilioanelore+po$iionale

5n ca$ul ?arisului, spaiul dintre fosta scoal militar si colina rocadero1 ?alatulChaillot va fi utili$at la mai multe e+po.universale1ntre


5/12

raseul aleilor va fi un circuit prestabilit sau nu !intre elementele utili$ate n amenajare , amintim 9 volierele, grotele , arcurile

decapate, lacurile, pasarelele, etc. Adposturile animalelor( locuri de refugiu, de hrnire, de but, de reproducere ,

de toalet, toate sunt important de avut n vedere

GRDINA ARFEOLOGIC este o catecorie noua, care a fost stimulat de atitudinea mai recent fa de

patrimoniul imobil, dar si fat de peisaj iniial , accentul a c$ut doar pe vestigiile decopertate, cur"nd ins , a devenit

un act cultural , orientat si spre marele public i nu numai specialistilor vestigii e+puse n aer liber, in situ , sau protejate n pavilioane1 Constana,

-ofia, si unde spaiul verde este redus la minimum piese preluate din spturi i puse ntrun conte+t coabitarea mai multor tematici ntrun singur spaiu, n gen de mrimea

unui parc, e+9 parcul istoric CH#/ACAI1Ge+ic, unde sunt nsumate trei

tematici9 memoria ruinelor, reevaluarea unui sit e+istent i crearea unorsituri n parcul i grdina $oo omas Darrido Canabal1;illahermosu1me+ic sunt

asociate un parcmu$ru cu art monumental, cu mrturii ale culturiiolmece i un sector $oo

n toate ca$urile , vegetalul are o funcie de suport, de companie, de separare i dedestindere

suprafeele pot varia de la dimensiunile ma+ime ale unui scuar , p"n la cele ale unuiparc.

PARCUL ORENESC %#. =0ha. funcie de mrimea oraului 5mpreun cu pdurea parc fac parte din marile uniti ale sistemului de spaii ver$i din

intravilan. ?oate ave un profil predominant sau unul mi+t. Alegerea amplasamentului va tine cont de mai multe conditii

- o suprafa min de %'2'ha. situat ntro $on nepoluat- teren cu o topologie mai animat care sa permit o varietate a ambienturilor,

*reduc"nduse la strictul necesar lucrarile de sist . vertical i favori$areaevacurii apelor de ploaie

- utili$area cu precadere a terenurilor neproductive sau nerecomandabile pentruconstrucii n regim dens

- racolarea ) c"nd este posibil ) a unui curs de ap sau a aunei oglin$i de ap

alimentat de i$voare- in vecintate sa fie amplasate statii de transport n comun si parcaje, datoritfrecventei unui flu+ mare de oameni

- evitarea pre$entei aeroporturilor n apropiere- deservirea a cat mai multe arii re$ideniale- legaturi comode cu $ona central

organi$area spaiilor se va subordona profilului propus1dominant, care n ca$ul ?.polivalent va presupune mai multe intrri, o anumit dispunere a $onelor de interes i oierarhi$are a circulaiilor

?arcul pentru destindere*odihn pasiv i activ Ragrement ) C!#"ral Par5Ganhatan , reali$at ntre


6/12

A$i , parcul ofer plimbri pe jos, cu barca, clare, cu bicicleta, cu patinele cu rotile,plaj pe st"nca, imense pelu$e, patinaj ( instruire.

oate punctele de interes sunt legate de o retea de alei de 6'Em. i sunt dispuse ntromaniera peisagera, pe un relief animat, unde vegetaia si ambienturile create cauta saintre in contrast cu cecintile rigide ale $g"rie norilor.

-(a incercat aducerea naturii salbatice n mijlocul orasului


7/12

:+9 arcul !#r. D! la S%!r%a, situat pe malul Guresului, cca N'ha. i a crui primdatare este inceputul sec


8/12

PARCUL NATURAL -unt ecosisteme mai mult sau mai putin alterate, de ntindere mic, dar care pot fi

conservate i n acelai timp deschis publicului emarcabile prin frumuseea i armonia peisajelor !eosebirea de parcurile naionale c nu sunt alctuite dintro natur autentic slbatic :le pot include pe o anumit suprafa peisaje tranformate de om de(a lungul

secolelorT c"mpuri agricole i pduri e+ploatate regulat,sate, hanuri, locuine i$olate , nteresul pentru astfel de $one poate fi

- ! (r%# '"%%#&%*%c) biotopuri remarcabilede flor i faun- cul"ural conservarea de tradiii privind habitatul, obiceiuri, ocupatii- !'"!"%c, "ur%'"%c 2% !c(#(%cvaloarea potenialului forestier

ca mod de organi$are, se recomand structurarea pe trei $one9- $(#a !"!r%(ar care nu e+clude activitile economice dar care sunt supuse

unei atente urmariri ca i peisajul. urismul este stimulat prin introducerea deechipamente adecvate9infrastructur, accese auto comode, ca$are, ba$e de

agrement*piscine, terenuri de golf i jocuri sportive,, dotri culturale*mu$ee,e+po.- $(#a ! cal 2% l%#%2"!cuprinde pdurea destinat produciei dar cu mici

amenajripentru turism, unde circul. auto este inter$is, ca i alte amenajri iconstrucii

- $(#a r("!6a" accesul vi$itatorilor este doar pe trasee bine stabilite n


9/12

- organi$area unitar a gospodriei integrate din cau$a e+istenei mai multorfactori interesati

- armoni$area funcional ) a $onelor destinate conervrii, cercetrii, turismuluieducativ, etc

- cumularea conservrii cu protecia- sa cutat astfel stabilirea unui raport echitabil ntre suprafeele total ocrotite i

ntinderea ?I

PARCUL SPORTI1 presupune reali$area unor construcii i amenajri comple+e ca stadion, sal de sport,

piscin, patinoar, velodrom, poligon de tir, turn de parautism, i terenuri pentrumajoritatea jocurilor sportive.

#a aceste ( spaiile administrative, tehnice, de ntreinere, ce pot ocupa unul sau maimulte pavilioane.

-e aresea$ nu numai specialistilor ci i publicului numeros ce particip la competiiisportive ) trebuie asigurate serviciile necesare T acces la mijl . de trans. 5n comun demare capacitate, parcaj, alim. ?ublc,, grupuri sanitare.

Consumatoare mari de teren( suprafeele vegetale care au menirea de igieni$are dari de a crea un ambient rela+ant sau stimulativ, fucie de sectoarele care le deservete

Amploarea i comple+itatea creteH#G?A!U, satul olimpic, echipamentecomple+e , etc

#a ac categorie , compo$iia va fi n mare msur dictat de condiionri tehnologice,de infrastructur i de relief.

5n Cluj si n tar, primul ?arc spotiv ?arcul -portiv uliu Vaieganu %2ha.


10/12

PADUREA DE RECREARE7. R(l 2% #!c!'%"&% ?strarea echilibrului ecologic, cel economic, recreative i de protecie, mai ales n

ca$ul aglomeraiilor urbane Hferta de recreare ocup un loc important9 drumeii, clrie, schiul, alpinismul, dar i

odihna. -e impune o politica la niv fiecarei localiti de perspectiv care s previn sufocare i

degradarea pdurilor destinate recrearii #a noi ,n interventii majore- includerea de versanti n aria de interes pentru sniu, schi nordpentru locurile

de odihn se recom partea median a versantului- pentru e+punere la soare ) versantul sudic- caracteristicile solului uoare, fertile, nisipoase, argiloase- apa component indispensabil not, pescuit, plimbri cu barca1 reconfortant si

psihic.- Clima bogata n precipitaii

1!!"a&%a- mai ales cea lemnoas este atracia nr.< ) se recomand s fie

diversificat i matur(poienile, stuifriurile. Carul a@%!#"al punerea n valoare a unor perspective sau panorame,evidenierea

de gormaiuni geologice, mascarea unor $one inestetice

3. Ora#%$ar!a structurarea pdurii de recreare pe urmtoarele atribuii (#a ! r%%r! 2% (%h# 7?-=0 - supus unor operaii de adaptare pentru

primirea publicului (#a ! l%@ar! 9?-K0- presupune intervenii mici marcaje, adposturi de

ploaie, amenajarea i$voarelor pentru a fi accesibile (#a ! r!!#!rar!, ! r("!c&%! ?- este alctuit din teritorii situate n ambele

$one ?rintre factorii de primire ) panta, e+po$iia, natura solului, compo$iia i v"rsta

arboretului, tratamentul aplicat Compo$iia ) de preferat arborete amestecate* padurile de rinoare monotone, cele

de foiase devin ine+presie iarna. ;"rsta arboretului este imp. ) perioadele de crestere1de$voltare

difer de la specie la specie

10


11/12

!esigur c organi$area 1amenajarea unei pduri este funcie de catrgoria sa 9 ?.natural, ?. de plimbare, sau ?. parc1 dimensionri adecvate

. Ech%a!#"ul ur%l(r ! r!cr!ar! ) totalitatea lucrrilor i dotrilor deinfrastructur care s pemit pdurii ndeplinirea funciei de recreare

Ech%a!#"! ! @a$ Druur%l! ! acc!', destinate circulaiei oca$ionale a autoturismelor i a drijrii

vi$itatorilor spre $onele de interes . itinerarii care sa ajung in apropierea puncelor de atracie,se vor prevedea

indicatoare pentru sigurana circulaiei, marcaje, locuri de depire i parcaretemporar , vor consuma ct mai puin suprafat di -. pdurii

P("!c%l!- fac legtura ntre $ona de primire , punctele de interes turistic iobiectivele de interes major , ci de acces sau drumuri, cabane, etc

;or fi nsoite de indicatoare si vor fi de lungimi diferite pentru a raspundediverselor solicitri

raseele propuse vor ocoli $onele cu vegetaie vulnerabil sau protejat c"t siterenurile ce nu ofer securitate *mlstinoase, instabile, r"pe, etc.

-a aigure locuri de odihn si refugii P%'"! !#"ru clr%! lime mai mare ca a potecilor, nu se vor suprapune peste

acestea, nu se vor intersecta cu drumurile auto, i pot fi prev$ute cu uneleobstacole specifice hipismului

L(cur%l! ! arcar!) n $ona de primire, la li$iera pdurii n mici alveole, Iu se vor amenaja platforme betonate sau asfaltate, ci dale inierbate Ech%a!#"!l! !#"ru !'"%#!r! 2% (%h# ac"%) 9 cabane , spaii amenajate

pentru campare, platforme pentru utili$area focului ( picnic , gropii de depo$itareadeeurilor

Ech%a!#"! '!c%al%$a"! se adresea$ cu precdere odihnei activepracticarea unor sporturi ce necesit amenajri speciale.

REER1AIA sunt arii de mare amploare, ce pre$int un interes deosedit naional sau internaional,

privind fauna, vegetaia sau formaiunile geologice dup scop i obiective ele pot fi

r!$!r)a&%% #a"ural! care cuprind suprafee de terea (ape destimate conservriiunor medii de via caracteristice si care pot fi de interes $oologic, botanic,forestier, geologic, speologic, marin sau mi+t

r!$!r)a&%% '"%%#&%*%c! inculd suprafete de teren (ape de ntinderi variate,destinate cercetrilor stiinifice de specialiate i conservrii

r!$!r)a&%% !%'a%'"%c!) forme de relief de mare valoare estetic (#u!#"! al! #a"ur%%) repre$int asociatii sau specii de plante sau animale

rare pe cale de dispariie, fenomene geologice unice peteri, cascade. :le mai pot fi de doua categorii , dup scop

D!*%#%"! se urmrete conservarea unui obiectiv cu carac"!r !#!ral vi$ea$ toate componentele mediului natural

dup msurile aplicate r!$!)a&%% #a"ural! %#"!ral! ) supuse proteciei totale cu inter$icerea

interveniei omului r!$!)a"%%l! #a"ural! c(#u'!5%r%6a"! sunt stopate anumite activitti r!$!r)a"%% !c(#(%c!) cele forestiere, de v"ntoare, i de pescuuit

re$. Iat. pot fi arii i$olate sau pot fi componente ale unui parc national sau natural ,beneficiind astfel i de o $on de protecie.

11


12/12

SPAIILE DE OAC PENTRU COPII grupa '2 ani mici amenajri asemntoare cu cele ale creei grupa 27 ani balansoare, tobogane, leagne, platforme rotitoare, spaliere de crat,

dispuse n spaii deschise( $one umbrite pentru nsoitori gupa 7 ar permite introducerea vegetaiei inalte, astfel devenind i un

loc pentru meditaie e+ ?aris Amplsarea va urmri evitarea cu vecintatea locuinelor, a captrilor de ape subterane,

pante usoare pentru scurgerea apelor(panoram, acces auto, i unteren usor delucrat, orientare preferefnial sud

5n vecintatea intrii se vor amenaja parcaje ?avilioane destinate publicului( administrativ Gaga$ine de profil(alim public( ane+e necesare Capel de e+punere serviciul funerar, pe culte sau nu

:+istenta unui sector pentru eroi, personalitti tratare adecvat Aleile vor ine seama de deplasarea convoiului funerar, platforme pentru popasuri

pentru procesiunile mai lungi Columbarele ies din rigiditatea de organi$are a cimitirelor

?eisaje stimulatoare, topologie animat, pre$ena de obiecte de arta monumental ?ereiicelule pentru urne devin structuri arhitecturale Compo$itia unor astfel de locuri prefer o amenafare peisager gualda 1barcelona, Frion1-an vito d,Attiole1taliai

12

Curs Nr. 3 (Tipuri de Plantatii, Zone Verzi)

Documents

Transcript of Curs Nr. 3 (Tipuri de Plantatii, Zone Verzi)