Cultura Dement A

8/9/2019 Cultura Dement A

1/15

Cultura plantelor medicinale i șCultura plantelor medicinale i ș

aromaticearomatice


2/15

Cultura de mentăCultura de mentă

Menta (Mentha piperita , Mentha crispa )Menta (Mentha piperita , Mentha crispa )


3/15

ImportantăMenta reprezintă una dintre cele mai

vechi plante medicinale i aromaticeșcunoscute. Menta era folosită cu 1550ani înaintea erei noastre, în Egipt.

Primele culturi de mentă au fost înfiin ate în Anglia, în regiunea Mitcham,ț în anul 150! mai t"rziu menta s#a e$tins în cultură în Europa i apoi în toatășlumea. %n &om"nia, primele culturi dementă au fost înfiin ate la 'ra ov, cuț șstoloni adu i din Anglia i (talia! în 1)*)ș șsuprafa a cultivată cu această plantățdepă ea *+0 de hectare.ș

Materia primă poate fi reprezentatăde frunze Menthae folium- sau deplanta întreagă Menthae hera-. Mentapoate avea utilizări în industriile medico#

farmaceutică, alimentară, cosmetică,intră în componen a unor ceaiurițmedicinale cu ac iune stomahică,țcarminativă, antivomitică, coleretică saucardiotonică.


4/15

Cerinte fată de climă si solMenta reprezintă plasticitate ecologică mare i este răsp"ndită pe toateș

continentele. %n &om"nia, cele mai favoraile zone de cultură se înt"lnesc în/epresiunea '"rsei, ăile ltului i Mure ului, 2"mpia 'anatului i în 2"mpiaș ș ș&om"nă, în condi ii de irigare. Pe suprafe e mici este cultivată i în grădini.ț ț ș

egeta ia plantelor începe primăvara devreme, la temperaturi de 3#5o24 stoloniițde mentă rezistă la temperaturi de p"nă la #*0o2. emperatura optimă în timpulverii este de 16#**o2.

Menta este preten ioasă fa ă de umiditatea solului, apa fiind un factor limitativ alț țproduc iei.ț

Menta este preten ioasă i fa ă de lumină, factor care favorizează acumulareaț ș țuleiului volatil în plantă.

Menta se dezvoltă foarte ine pe soluri af"nate, permeaile i ine aprovizionateș în elemente nutritive. Este recomandată cultivarea pe soluri aluvionale i turoase,șcu te$tură mi7locie spre u oară i cu apa freatică la mică ad"ncime. otu i, poate fiș ș șcultivată pe orice tip de sol, în condi ii de irigare.ț


5/15

Particularităti biologiceParticularităti biologiceMenta este o plantă ieroasă

anuală, cu partea aeriană foarteine ramificată. Planta secaracterizează prin faptul că nufructifică i se înmul e te e$clusivș ț șpe cale vegetativă, prin stoloni.

ulpinile sunt erecte. 8runzelesunt mari, dispuse opus, cu

marginea puternic din ată,țascu ite la v"rf i de culoareț șverde# închis.

8lorile sunt a ezate în v"rfulșramifica iilor. %nflore te din lunaț șiunie p"nă în septemrie.

Pe toate organele aeriene segăsesc glande oleifere,densitatea acestora fiind maiscăzută pe partea dorsală afrunzelor.


6/15

Tehnologia de cultivare Amplasarea culturii. 9e recomandă ca menta

să fie cultivată ca plantă anuală i să intre înșcadrul asolamentului. /acă menta estemen inută în cultură pe acela i teren mai mul iț ș ț

ani, cre te e$agerat de mult densitatea tulpinilor,ș în dauna produc iei de frunze i de ulei volatil,ț șsolul se compactează, se îmuruienează, se înmul esc dăunătorii i olile, ca de e$empluț șrugina Puccinia menthae- care poatecompromite recolta.

E$istă i posilitatea men inerii mentei * aniș țpe acela i teren. %n acest caz, se recomandă, caș

în anul al doilea, la începutul vegeta iei să fiețlucrată planta ia cu un cultivator, pentruțaf"narea solului i comaterea uruienilor. 2eleșmai une premergătoare pentru mentă suntleguminoasele pentru oae, orceagurile ișcerealele păioase. :u se recomandă să fiecultivată mentă după lucernă, trifoi sau gramineeperene care lăstăresc i necesită deci lucrărișsuplimentare de între inere. ;a r"ndul ei, mentațeste ună premergătoare pentru unelepră itoare sau plante de nutre , care, prinș țtehnologie, permit distrugerea plantelor dementă care regenerează din păr ile suterane.ț


7/15

Administrarea îngrăsămintelor .Menta este o plantă care valorifică ine

îngră ămintele organice, deoarece sistemul radicularșnu etse foarte ine dezvoltat, iar ritmul de cre tere așplantelor este foarte rapid. Este recomandată folosireagunoiului de gra7d, foarte ine fermentat i aplicat c"tșmai uniform, care contriuire la îmunătă irea stării dețfertilitate a solului, favorizează dezvoltarea maseivegetative i cre terea con inutului în ulei volatil. Pot fiș ș țaplicate *5#+0 t


8/15

Lucrările solului. 9e va ara ad"nc, la *5#30

cm, cu plugul în agregat cu ograpă. Pentru plantare, solul vafi foarte ine mărun it i nivelatț șcu grapa cu discuri în agregatcu o grapă reglailă i arășnivelatoare. %n cazul în care, dinanumite motive, plantarea nu a

fost realizată toamna, atuncipregătirea terenului treuieefectuată primăvara foartedevreme, atunci c"nd condi iilețclimatice permit acest lucru,

prin 1#* lucrări cu grapa cudiscuri în agregat cu grapa cucol i.ț


9/15

Înfiintarea culturii. Menta se înmul e te prin stoloni sau prin înrădăcinarea uta ilor tulpinali porni iț ș ș ț

din nodurile stolonilor. Materialul de înmul ire treuie să provină de la culturi dețmentă care sunt desfiin ate. &ecoltarea stolonilor pentru înfiin area noii culturi treuieț țrealizată în ritmul plantărilor. 9tolonii pot fi sco i cu o furcă pe suprafe e mici, sauș ț

printr#o lucrare efectuată fie cu plugul fără cormană, fie cu o lamă dislocator sau cuma ina de scos cartofi, pe suprafe e mai mari.ș ț/e la loturile speciale pot fi o inute =#6 t stoloni< ha, iar cantitatea de stoloniț

recoltată de pe un hectar poate constitui material de înmul ire pentru p"nă la =țhectare.

Plantarea este recomandat să fie efectuată toamna, deoarece astfel serealizează o mai ună înrădăcinare.


10/15

%nainte de plantare, treuie ale i stoloni viguro iș șcare sunt fasona i cu foarfece de vie la 1*#15 cmțlungime i la care se înlătură por iunile runificate.ș țPlantarea stolonilor poate fi efectuată fie manual, fiesemimecanizat. Plantarea manuală solicită o cantitatemare de for ă de muncă, în medie 15#1 muncitoriț

pentru un hectar. /istan ele recomandate dintrețr"nduri sunt de 0 cm la specia Mentha piperita, iarpentru Mentha crispa de =0#=5 cm. /eschiderearigolelor se va efectua în ritmul plantării pentru a nuse evapora apa din sol. 9tolonii se în iră pe fundulșrazdei i imediat sunt acoperi i cu păm"nt, manualș țcu sapa sau printr#o nouă trecere cu rari a pețintervalul dintre r"nduri, urmat de un tăvălugit saugrăpat superficial pentru a se evita uscarea solului.:orma de stoloni este de 1+00 >g


11/15

Lucrările de îngrijire. /upă plantarea din toamnă

nu mai sunt necesare altelucrări. %n primăvară, vor fie$ecutate lucrări de pră it întreșr"nduri i de plivit pe r"nd,șpentru a ine su controlțuruienile. %n anumite situa ii,țse recomandă un grăpat

perpendicular pe direc iațr"ndurilor, cu grapa cu col ițreglaili, oligatoriu cu col iiț

îndrepta i înapoi, astfel înc"t sățnu fie sco i stolonii din păm"nt.ș

Pra ilele vor fi efectuate p"nă înșfaza de ramificare a plantelor,mai t"rziu igiena culturală va firealizată prin lucrări repetate deplivit.


12/15

%n condi ii de insuficien ă a apei,ț țeste necesară irigarea. 2ele maiune metode de irigare suntirigarea pe razde i irigarea prinș

picurare. (rigarea prin aspersiunenu este recomandată deoarecee$istă pericolul favorizării ataculuide rugină care poate compromiterecolta.

2ontrolul olilor rugina,

antracnoză- se realizează prinmăsuri preventive.2ei mai frecven i dăunători dinț

culturile de mentă sunt păian7enulmentei, păduchele frunzelor sau

puricele mentei, care nu provoacăpague importante i de aceea potșfi controla i prin metodelețpreventive.


13/15

ecoltarea. %n situa ia în care materia primă va fi folosită pentru e$tragerea uleiuluiț

volatil, atunci recoltarea va fi efectuată c"nd 50@ din inflorescen e suntțdeschise, dacă se dore te ca materia primă să intre în componen aș țceaiurilor, ca material uscat, atunci recoltarea va fi efectuată c"nd 30#+0@

din plante au înflorit. &ecoltarea masei vegetative aeriene se efectueazăprin cosit cu o cositoare mecanică. 9e recomandă să se recolteze în ritmuldistilării, pentru a nu se produce pierderi de ulei volatil.

Metoda de recoltare pentru suprafe e mici poate fi cea manuală, cuțcoasa sau cu secera, cu care se taie lăstarii hera-. Pot fi utilizate pentrutăiere i cositoarea mecanică sau vindroverul, care lasă masa vegetalăștăiată în razde, de unde, cu a7utorul ma inii de încărcat fura7e, aceastașeste încărcată în mi7loacele de transport.


14/15

&ecoltarea frunzelor poate începeatunci c"nd frunzele au lungimi de 5#=cm i se realizează în mai multe etape.ș9e poate recolta frunză cu frunză i seșo ine astfel un material vegetal de ceaț

mai ună calitate.reuie să se recolteze în miezulzilei, între orele 10 i 1+, pe timp însoritși călduros, fără v"nt, rouă sau cea ă,ș ț

iar frunzele treuie să fie zv"ntatepentru a avea con inutul ma$im în uleițvolatil.

scarea materialului vegetal se vaefectua natural la umră, în oproane,șpoduri, pe o perioadă de 5#= zile.8runzele i hera pot fi uscate iș șartificial, la temperaturi de ma$imum35o2.

Produc iile pot fi de 10#*0 t


15/15

!ultumiri pentru atentia acordata"

Cultura Dement A

Documents

Transcript of Cultura Dement A