Coroana metalo-ceramica si coroana metalo-compozit.pdf

8/16/2019 Coroana metalo-ceramica si coroana metalo-compozit.pdf

1/41

Studenti: IFTODI CRISTINA ONEA ROXANA-MADALINA

PELLE SIMONE


2/41

COROANA MIXTA

Coroana mixta este o restaurare unidentara care acopera in totalitate bontul dentar, fiind constituita dintr-o componenta metalica (scheletul sau suportul metalic) şi o componenta fizionomica care acopera componenta metalica, mascand-o partial sau in

totalitate (placajul).


3/41

Sunt prezente sistemele de imbinare intre elementul

fizionomic si structura metalica (elemente de retentie).

Coroanele mixte semifizionomice se impart in: metalo- ceramice, metalo-acrilice, metalo-plastice.

u existat tipuri de coroane mixte denumite dupa numele autorului: Weiser, Mathe, Weber, Belkin, Kenedy, Drum.


4/41

Sistemele de retentie s-au ameliorat ajungandu-se la metalo-

ceramica actuala cu portelanul ars pe metal.

Exista o competitie intre ceramica si acrilat castigata de ceramica, dar dupa 1985, o data cu aparitia rasinilor diacrilice compozite, acestea au castigat teren in realizarea coroanelor

mixte metalo-plastice.


5/41

COROANA MIXTA METALO-CERAMICA

Este o microproteza alcatuita dintr-o componenta metalica si o componenta ceramica.

Componenta metalica e realizata din aliaje nobile (Paliag, Palidor) si inoxidabile nenobile (Cr-Co, Cr-Ni +Be+B). S-a pus problema compatibilitatii cu masele

ceramice. Weinstein a lansat portelanul leucitic ce a permis fixarea lui pe masa aliajului.


6/41

Pentru alegerea unui aliaj, sunt importante conditiile:

- Sa fie rigid, pentru a putea fi realizat intr-un strat subtire de 0,2-0,4 mm care sa reziste la flexiuni si forte de rotatie;

- Sa aiba o duritate si rezistenta la abrazie si la posibilitatea de finisare marginala;

- Sa poata fi turnat cu precizie si prelucra usor.

Componenta metalica se realizeaza prin turnare.


7/41

CARACTERISTICILE SCHELETULUI METALIC

capa trebuie sa fie rigida si subtire, maxim 0,3 mm, pentru ca

masa ceramica sa aiba o grosime uniforma si suficienta; trecerea metal-ceramica sa se faca prin unghiuri rotunjite; nu necesita microretentii; pretinde un prag larg vestibular si cu pozitionare subgingivala pentrua nu se vedea colereta metalica; cel mai bine prag en conge large cu

bizotare (deep chamfer).

Jonctiunea metalo-ceramica trebuie sa fie la 2 mm distanta de contactul ocluzal cu dintele antagonist.


8/41

Coroanele metalo-ceramice pretind:

- preparatie exacta;

- model de lucru perfect pe baza unei amprente fidele;

- partea metalica sa fie intim aplicata pe bont;

- lungimea bontului sa nu fie mai mica de 2/3 din lungimea viitoarei coroane.

Cand e folosita ca element de agregare trebuie sa existe un

paralelism perfect intre bonturi si sa fie ingrosata fata proximala unde se face conexiunea cu corpul de punte. Jonctiunea metal-ceramica trebuie sa aiba loc de obicei uxta-gingival, iar subgingival intra doar colereta metalica.


9/41

AVANTAJELE COROANEI METALO-CERAMICE

Din punct de vedere cromatic reprezinta idealul datorita stabilitatii cromatice, al nuantei coloristice, al transluciditatii si al luciului permanent; Biocompatibilitate;

Rezistenta mecanica imbunatatita fata de coroanele de invelis ceramice, datorita prezentei componentei metalice;

sigura si mentine stabilitatea contactelor dento- dentare in timp.


10/41

DEZAVANTAJELE COROANEI METALO-CERAMICE

Pretul de cost ridicat al materialelor celor doua componente; Tehnica de executie ce impune o inalta calificare

profesionala, rabdare si pasiune; paratura din laborator reprezentata de un cuptor

special pentru portelan.


11/41

INDICATIILE COROANEI METALO-CERAMICE

Restaurarea morfologiei coroanelor dintilor frontali si laterali care au suferit modificari de volum cu lipsa de substanta produse de carie, displazii, abraziuni; Restaurarea din punct de vedere coloristic a coroanelor dentare;

Restaurarea morfologica a unui grup de dinti pentru a asigura conditiile optime ale unei ocluzii functionale; Element de agregare ideal al puntilor din punct de vedere fizionomic si al rezistentei; Imobilizare dinti parodontotici; Echilibrare ocluzala.


12/41

CONTRAINDICATIILE COROANEI METALO-CERAMICE

In cazul pacientilor cu dinti scurti, procese carioase active sau boala parodontala netratata. La pacientii tineri (sub 20 de ani) datorita volumului mareal camerei pulpare.


13/41


14/41

PREPARAREA DINTELUI PENTRU O COROAN METALO-

CERAMICA

Necesita o reducere importanta de substanta dura dentara pentru a

asigura spatiu suficient ambelor materiale de restaurare. Marginea vestibulara a unei restaurari frontale este deseori plasata subgingival pentru a obtine un efect estetic mai bun, desi omargine supragingivala este preferata daca nu exista contraindicatiiestetice.


15/41

PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE METALO -

CERAMICE IN ZONA FRONTALA

Slefuirea reductionala a dintelui pentru o coroana metalo-ceramica in zona frontala se face cu urmatoarele limite:

Suprafetele vestibulare din zonele vizibile se reduc uniform, cu cel putin 1,5 mm, pentru a asigura spatiu scheletului metalic rigid (0,3-0,5 mm) si cel putin 1 mm pentru ceramica. Din spatiul de 1 mm rezervat ceramicii, 0,2-0,3 mm va reprezenta opacul cu care se mascheaza metalul, iar restul masa de baza si incizal pentru a da o anumita profunzime culorii.

Valorile slefuirii reductionale a dintelui pentru coroana mixta metalo-ceramica frontala.

Marginea incizala a dintelui se reduce cu minimum 2 mm pentru a putea conforma marginea incizala ceramica subtire, translucida, cu aspect natural. Suprafetele proximale se reduc cu minimum 1 mm masurarea facandu-se la colet. Se asigura astfel spatiu mai mare in zona de contact interdentar pentru masa translucida de ceramicacu efect estetic si se conserva structurile dentare in zona de colet cu valoare estetica mai scazuta. Slefuirea fetei palatinale variaza in functie de conformarea scheletului metalic şi raporturile ocluzale. Cand suprafata palatinala a coroanei va fi metalica se indica o reducere cu 0,5 mm. Cand

conturul va fi refacut din ceramica si exigentele estetice sunt mari se slefuieste cel putin 1 mm.


16/41

Prepararea bontului se face intr-o anumita succesiune a

slefuirii suprafetelor coronare:

1. slefuirea marginii incizale; 2. slefuirea fetei vestibulare; 3. slefuirea fetelor proximale;

4. slefuirea fetei orale; 5. rotunjirea muchiilor; 6. definitivarea pragului gingival.


17/41


18/41

2. Suprafata vestibulara se va realiza in doua planuri, cervical si

incizal, urmarind conturul natural al dintelui. Planul cervical va determinaaxul de insertie a restaurarii finalizate. Planul incizal asigura spatiulnecesar pentru ceramica. Acest tip de slefuire reductionala senumeste „ biofunctionala" si asigura convexitatea incizo-gingivala simezio-distala.

• Cand dintele este preparat pentru a i se aplica o coroana mixta, suprafaţa vestibulara trebuie redusa în doua planuri, unul aproape paralel cu axa de insert ie şi altul paralel cu cele 2/3 incizale ale suprafetei vestibulare ale dintelui (a). • Reducerea numai in planul paralel cu axa de insertie poate determina un spatiu insuficient pentru ceramica în 1/3 incizala, ceea ce constituie o eroare comuna (b). • Reducerea într -un plan care creeaza spatiu adecvat pentru restaurare atat in zonele incizale cat si frontale, se va apropia periculos de pulpa si poate produce, de asemenea, o

preparare exagerat conica (c).

a) slefuirea reductionala a portiunii incizale a fetei vestibulare; b) slefuirea reductionala a portiunii gingivale a fetei vestibulare si conformarea pragului.


19/41

4. Slefuirea suprafetei palatinale

3.

Suprafata palatinala supracingulara se slefuieşte cu o piatra mica de moara sau cu un instrument diamantat in forma de minge de rugby. Daca suprafata orala a coroanei va fi metalica este suficienta o reducere de 0,5 mm la acest nivel. In cazul in care coroana va prezenta la acest nivel şi material ceramic, se indica o reducere orala de 1-1,2 mm. Suprafata palatinala subcingulara va fi conformata ca un perete axial deretentivizat care realizeaza o convergenta de 6-10° cu portiunea gingivala a fetei

vestibulare. Se asigura astfel conditii de retentie pentru coroana. Terminatia este in chanfrein, ca pentru orice coroana turnata, care se prelungeste in jumatatea orala a fetei proximale.

Slefuirea suprafetelor proximale se face cu instrumente diamantate efilate, subtiri, montate la piesa de turbina. La turatiile conventionale se pot folosi discuri active pe o singura fata, dar acest instrument este astazi depasit. Instrumentul diamantat este plasat la 1-1,5 mm de suprafata proximala a dintelui adiacent.

a— slefuirea fetei proximale; b — slefuirea reductionala a suprafetei palatinale supracingulare; c — slefuirea supratetei palatinale axiale.


20/41

Pragul gingival nu este uniform, ca la coroanele de invelis ceramice.

Pragul gingival in zona vestibulara se poate conforma in patru feluri: -prag cu bizou -prag inclinat -prag drept de 90° -chanfrein

Zona terminala vestibulara la coroana metalo-ceramica: a - prag cu bizou; b - prag inclinat; c - prag drept; d - chanfrein.

1.Chanfrein: integritate marginala. 2. Reducere axiala: retentie, stabilitate si rezistenta structurala. 3. Incizura incizala: rezistenta structurala. 4. Aripioara: retentie, rezistenta, conservarea structurilor dentare. 5. Prag: rezistenta structurala.


21/41


CERAMICE IN ZONA LATERALA

Prepararea bontului se face intr-o anumita succesiune a slefuirii suprafetelor coronare:

1. slefuirea suprafetei ocluzale; 2. slefuirea fetei vestibulare;

3. slefuirea fetei proximale; 4. slefuirea fetei orale; 5. rotunjirea muchiilor; 6. definitivarea pragului gingival.


22/41

1. Slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale

In zonele ce vor fi placate cu ceramica reducerea suprafetei ocluzale va fi de 1,5-2 mm. Slefuirea ocluzala este realizata in continuare prin indepartarea prismelor de smalt restante intre santurile de orientare folosind tot instrumentul diamantat cilindrico-conic cu varf rotunjit. Reducerea trebuie sa se realizeze dupa planuri bine definite care sa reproduca morfologia ocluzala generala sau forma

geometrica de baza a suprafetei ocluzale. Bizoul de la nivelul cuspidului de sprijin asigura o grosime corespunzatoare materialului de restaurare pe pantele externe ale cuspizilor palatinali maxilari si ale cuspizilor vestibulari mandibulari. Adancimea santurilor de orientare realizate la acest nivel va fi de 2 mm daca metalul va fi placat cu ceramica.

a— slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale; b — realizarea bizoului de pe cuspidul de sprijin.


23/41

2. Slefuirea fetei vestibulare

Suprafata vestibulara va fi slefuita in doua planuri, urmarind si in aceasta situatie conturul natural al dintelui. Acest tip de slefuire reductionala se numeste „biofunctionala" si asigura convexitatea ocluzo-gingivala si mezio-distala. Pentru a asigura o slefuire uniforma, se indica realizarea unor santuri de orientare dispuse in doua planuri avand adancime de 1,2 mm in

umatatea gingivala si 1,5 mm in jumatatea ocluzala.

a— santuri de orientare realizate pe suprafata vestibulara; b — slefuirea suprafetei vestibulare; jumatatea

ocluzala; c — slefuirea suprafetei vestibulare: jumatatea gingivala.


24/41

3. Slefuirea fetelor proximale se face cu instrumente diamantate

efilate, subtiri, montate la piesa de turbina. Diametrul lor redus permite reducerea proximala fara riscul lezarii dintilor vecini. Instrumentul diamantat este plasat la 1-1,5 mm de suprafata proximala a dintelui adiacent si printr-o miscare vestibulo-orala se efectueaza separarea fara a realiza o convergenta exagerata a suprafetei preparate si fara a leza dintele vecin.

a — slefuirea suprafetei proximale; b — slefuirea suprafetei orale.

4. Slefuirea fetei orale

Se realizeaza o reducere adecvata atat pe peretii orali, cat si in jumatatea orala a suprafetelor proximale pentru a obtine o zona terminala distincta in chanfrein, acolo unde nu va fi o placare cu portelan. Zona terminala si suprafetele axiale adiacente ei sunt finisate apoi cu o

freza de finisat din carbura de tungsten pentru chanfrein.


25/41

COROANA MIXTA METALO-COMPOZIT

Este microproteza confectionata din compozit ce confera aspect fizionomic si o parte metalica ce asigura rezistenta microprotezei.


26/41

S-a pus problema retentiei sau fixarii compozitului pe structurile metalice.

Pentru aceasta, s-a recurs la macroretentii sau sisteme de legaturi chimice in care intervin: Calitatea materialului compozit; O serie de procedee (sablare, gravare electrolitica, silanizare).


27/41

Macroretentiile sunt un adaos la suprafata de retentii

prefabricate. (perle, butoni, anse, plase, etc.) cestea pot fi din ceara, polimeri sau chiar metal.

1. componenta metalica acopera in

totalitate bontul dentar; 2. portiuneametalica protejeaza pragul gingival;

3. incercuirea marginala de la

nivelul marginii incizale;4. macroretentii sub forma de

hemisfere; 5. componenta

fizionomica din rasina acrilica sau

diacrilica; 6. colereta care

protejeaza bizoul pragului gingival.

„Solzii de peste" si ansele radiale de la nivelul incercuirii marginale reprezintă mijloace exceptionale de macroretentie.


28/41

In afara de acestea, care sunt retentii “in plus”, mai exista si retentii “in minus”(negative) obtinute prin sculptarea in structura metalica (pentru aceasta macheta trebuie sa fie mai groasa) sau prin infundarea in macheta a unor cristale microsolubile ce lasa microcavitati dupa introducerea machetei in apa.


29/41

AVANTAJELE COROANE METALO-COMPOZITE

Preparatia coroanei dintelui pentru o acoperire cu o astfel de

microproteza se incadreaza ca procedeu tehnic si aspect in ansamblul operatiilor efectuate pentru preparatiile de acoperire nefizionomice si fizionomice. Preparatiile pentru coroanele mixte nu impun noi tehnici si alte manevre, asa cum sunt necesare pentru prepararea canalului radicular la coroana de substitutie unde, pe langa experienta, atentie, indemanare, apare si riscul unor accidente de perforare a peretelui radicular printr-o cale falsa. Coroana dintelui preparat ramane in continuare pe arcada dentara in functie de intinderea leziunii, nu e amputata, procedeu intalnit la coroana de substitutie, greu de suportat psihic si aprobat de pacient.

La aparitia momentului de ablatie a lucrarii, in cazul in care e folosita ca element de agregare intr-o constructie protetica de anvergura, aceasta microproteza se indeparteaza cu usurinta prin sectionare. Din punct de vedere al executiei tehnice e obtinuta cu o investitie mai redusa de timp si cu calitati profesionale obisnuite.


30/41

DEZAVANTAJELE COROANEI METALO-COMPOZIT

gregarea lor mai slaba fata de coroanele de invelis metalice turnate, datorita retentivitatii mai precare conferite de bonturile preparate pentru coroanele mixte; Pretind sacrificii mari de tesuturi dure dentare, cu precadere la nivelul fetei vestibulare, care implica depulpari prealabile.

Daca acestea nu se fac, pot sa apara complicatii pulpare consecutive; Uneori apare fenomenul de separare la interfata dintre cele doua materiale care alcatuiesc coroana mixta si care se manifesta prin aparitia fisurilor, fracturilor si, in final, prin

desprinderea componentei fizionomice.


31/41

INDICATIILE COROANEI METALO-COMPOZITE

Elemente unitare (singulare), restaurand morfologic si

functional un singur dinte cu diferite leziuni coronare; Aproape toate tipurile de leziuni coronare pot beneficia de restaurari utilizand coroane de invelis mixte. Chiar leziunile coronare intinse in suprafata si profunzime, care compromit total integritatea coroanelor dentare se refac intr-un prim timp prin dispozitiv corono-radicular, bontul coronar rezultat fiind ulterior acoperit de o coroana mixta. Element de agregare, in special in edentatiile laterale unde reprezinta elementul de agregare mezial; Element de corectare al morfologiei anormale a dintilor care prezinta anomalii de forma si volum, al culorii dintilor devitali

care si-au modificat aspectul cromatic; Element de consolidare al dintilor care prezinta obturatii intinse sau abraziuni mari; Element de stabilizare al protezelor scheletizate; Element de imobilizare al dintilor parodontotici; Element de stabilizare al ocluziei.


32/41

CONTRAINDICATIILE COROANEI METALO-COMPOZIT

Se refera la pacientii tineri (sub 20 de ani) datorita volumului mare al camerei pulpare precum si la unii adulti la care depulparea prealabila a dintelui implica o serie de riscuri (de moment sau de perspectiva) pentru pacient.


33/41



34/41

N O N U CO O N M M O

COMPOZITE

Principiile de preparare a bontului sunt asemanatoare cu cele expuse la coroana metalo-ceramica. Critice pentru estetica si parodontiu sunt fata vestibulara si

zona de colet.

Fata vestibulara trebuie slefuita in doua planuri, „biofunctional". Trebuie sa se asigure un spatiu uniform de 2 mm; pentru metal 0,30-0,40 mm, pentru compozit 1,50 mm. Orice derogare de la aceasta regula va influenta negativ aspectul estetic sau integritatea pulpei.

In zona de colet trebuie sa se asigure un prag vestibular care sa aiba o latime minima de 0,8 mm, preferabil 1-1,5 mm. Pragul gingival va forma cu peretele axial un unghi bine exprimat si va fi infundat subgingival 0,25-0,50 mm. Pentru obtinerea efectului estetic colereta metalica va fi mascata subgingival si in nici un caz nu va fi acoperita cu compozit. La nivelul coleretei se creaza un prag, in metal, pe care se sprijina placajul din

compozit, demarcand cele doua materiale.


35/41

BIBLIOGRAFIE

Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe, Dorin Bratu Tehnologia protezelor dentare, Ion Rindasu Protetica dentara, Eugen Costa

www.dentaloffice-cj.ro www.rasfoiesc.com

www.eugenol.ro


36/41

V MULŢUMIM!


37/41


38/41


39/41


40/41


41/41

Coroana metalo-ceramica si coroana metalo-compozit.pdf

Documents

Transcript of Coroana metalo-ceramica si coroana metalo-compozit.pdf