Contabilitate Bancara

CONF. UNIV. DR.EC. ILIE RĂSCOLEAN

CONTABILITATEA BANCARĂ

PETROŞANI2008

CAPITOLUL IORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ÎN CADRUL

INSTITUŢIILOR DE CREDIT

1.1. Consideraţii generale cu privire la organizarea contabilităţii instituţiilor de credit

În conformitate cu prevederile legale prin instituţii de credit se înţelege: băncile

persoane juridice române , sucursalele din România ale băncilor străine şi organizaţiile

cooperativelor de credit.

Instituţiile de credit au obligaţia organizării şi ţinerii contabilităţii la sediile

declarate de pe teritoriul României, potrivit art.1 şi art.4 din Legea contabilităţii nr.

82/1992, republicată în Monitorul Oficial nr.48/2005.

Aceeaşi obligativitate o au şi subunităţile din România ce aparţin unor societăţi

bancare cu sediul în străinătate.

Planul de conturi şi normele metodologice de utilizare a acestuia au fost aprobate

prin Ordinul comun al Băncii Naţionale a României şi al Ministerului Finanţelor

nr.344/1997 şi nr.1418/1997, dispunându-se aplicarea acestora începând cu data de 1

ianuarie 1998.

Ulterior, acestea au fost armonizate cu Directivele Europene aplicabile instituţiilor

de credit, prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 5 din 22.12.2005, pentru aprobarea

Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituţiilor de

credit, modificat şi completat prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 24 din

21.12.2006.

Instituţiile de credit, în calitate de unităţi patrimoniale, au obligaţia să asigure,

următoarele:

- întocmirea documentelor justificative pentru orice operaţiune care afectează

patrimoniul instituţiei de credit;

- înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;

- inventarierea patrimoniului instituţiei de credit;

- întocmirea bilanţului contabil;

- controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate;

- furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului

şi rezultatele obţinute de instituţia de credit.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează

răspunderea persoanelor care le-au întocmit vizat, aprobat ori înregistrat în contabilitate.

Înregistrarea operaţiunilor patrimoniale în contabilitate se face cronologic, prin

respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau de intrare în

unitate şi sistematic, în conturi sintetice şi analitice, cu ajutorul registrului jurnal şi al cărţii

mari.

Inventarierea trebuie să cuprindă toate elementele de activ şi pasiv din patrimoniul

instituţiei de credit care se înscriu în registrul inventar. Sunt supuse de asemenea,

inventarierii, bunurile aflate temporar în păstrare, custodie sau pentru alte scopuri în

instituţia de credit, aparţinând altor persoane fizice sau juridice. Bunurile şi valorile din

domeniul public, date în administrare instituţiilor de credit se inventariază şi se evidenţiază

în mod distinct în patrimoniul acestora.

Registrul–jurnal, registrul–inventar şi cartea mare, împreună cu documentele

justificative, precum şi bilanţul contabil, constituie documente contabile oficiale pentru

exercitarea controlului asupra operaţiunilor efectuate şi pot fi admise ca probă în justiţie.

Controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se

efectuează de către persoanele care conduc contabilitatea ,care exercită controlul financiar

preventiv şi controlul financiar de gestiune, cenzori sau alte persoane împuternicite de

instituţia de credit. De asemenea, controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate în

contabilitate se efectuează de către organele de control financiar şi fiscal ale statului.

Documentele contabile oficiale se ţin în limba română şi în moneda naţională.

Operaţiunile privind investiţiile de capital străin, operaţiunile valutare curente, de

cont financiar şi de capital, de vânzare-cumpărare în cadrul pieţei valutare, disponibilităţile

în devize, precum şi alte operaţiuni în devize, se înregistrează în contabilitate, atât în

devize, cât şi în lei, la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectuării lor.

Contabilitatea instituţiilor de credit se conduce în partidă dublă şi trebuie să asigure:

- înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor patrimoniale în

funcţie de natura lor, în mod simultan în debitul unor conturi şi creditul altor conturi;

- stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare precum şi a soldului final al

fiecărui cont;

-întocmirea lunară a balanţei de verificare care reflectă egalitatea între totalul

sumelor debitoare şi creditoare şi totalul soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor;

- prezentarea situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, respectiv a activelor şi

pasivelor prin bilanţ, precum şi a veniturilor, cheltuielilor şi a beneficiilor sau pierderilor,

prin contul de profit şi pierdere.

1.2. Organizarea compartimentului de contabilitate

În conformitate cu prevederile art.10 din Legea contabilităţii, răspunderea pentru

organizarea şi conducerea contabilităţii revine administratorului care are obligaţia

gestionării unităţii respective.

În acest scop, administratorul trebuie să asigure condiţiile necesare pentru

întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale; organizarea şi

ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii, organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului,

precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a bilanţului

contabil, publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României şi depunerea la termen la

organele de drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi bilanţurilor

contabile, să asigure organizarea contabilităţii de gestiune adaptată la necesităţile şi

specificul băncii.

Contabilitatea instituţiilor de credit se organizează în compartimente distincte,

conduse de către directorul financiar-contabil, contabilul şef sau altă persoană împuternicită

să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice

superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea

contabilităţii, în condiţiile legii.

Atribuţiile directorului financiar-contabil, ale contabilului – şef sau a altei persoane

împuternicite să îndeplinească această funcţie, precum şi a personalului din subordinea

acestora, în domeniul contabilităţii, se stabilesc de către administrator.

Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de

servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate.

În acest caz răspunderea privind ţinerea contabilităţii în conformitate cu normele

contabile revine şi acestor persoane.

În conformitate cu prevederile legale, băncile trebuie să ţină o evidenţă contabilă

generală şi de gestiune.

Contabilitatea generală, denumită şi financiară, are la bază norme unitare privind

organizarea şi conducerea acesteia, care au caracter obligatoriu pentru toate instituţiile de

credit.

Obiectivul principal al acestei contabilităţi îl constituie furnizarea informaţiilor

necesare atât pentru necesităţile proprii cât şi în relaţii acestora cu asociaţii sau acţionarii,

clienţii., furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane fizice şi juridice.

Contabilitatea de gestiune se organizează de către fiecare instituţie de credit în

funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii.

Obiectivele principale ale contabilităţii de gestiune sunt următoarele: stabilirea

cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor pe fiecare subunitate; rentabilitatea activităţilor şi

serviciilor prestate de instituţia de credit; întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe

subunităţi şi activităţi; urmărirea şi controlul executării acestora în scopul cunoaşterii

rezultatelor şi furnizării datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestionarea

instituţiei de credit.

1.3. Registrele de contabilitate

În conformitate cu Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, registrele de

contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul inventar şi Cartea mare.

Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora

şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită, în orice moment,

identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate.

Registrele de contabilitate conduse regulat, numerotate, şnuruite, parafate şi

înregistrate la organele fiscale, pot fi admise ca probă în cazul litigiilor unităţilor

patrimoniale, în caz de faliment, precum şi în orice alte situaţii.

Astfel, absenţa registrelor de contabilitate sau neţinerea regulată a acestora, lipseşte

instituţiile de credit de mijloace de probă în relaţiile cu organele fiscale şi dă posibilitatea

acestora din urmă dea stabili obligaţiile faţă de Bugetul public, fără a ţine seama de datele

din contabilitate.

Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu în care se consemnează, în

mod cronologic, operaţiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor după

data de întocmire sau intrare a acestora în bancă. Se întocmeşte de centrala instituţiei de

credit şi de fiecare subunitate cu contabilitate proprie (sucursală, agenţie, etc.). Este

prezentat sub forma unui registru-jurnal general şi a unor registre-jurnal auxiliare.

Registrul-jurnal general se prezintă sub forma:

( Instituţie / Subunitate ) Nr. pagină ……

REGISTRUL - JURNAL ( general )( cod 14-1-1)

Nr. Jurnalele operaţiunilor SumeCrt. Nr. Data Debitoare Creditoare

( an, luna, zi)1 2 3 4 5

REPORT

DE REPORTAT

Întocmit, Verificat,

Serveşte ca document contabil obligatoriu pentru înregistrarea cronologică şi

sistematică a tuturor operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului

financiar.

Se întocmeşte la nivelul instituţiei şi de către subunităţile acesteia împuternicite în

acest sens de conducerea instituţiei.

Registrul Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înscriu lunar,

direct, pentru fiecare cont, înregistrările efectuate în registrul-jurnal auxiliar (Recapitulaţia

pe conturi a jurnalelor operaţiunilor), stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul

iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale.

Registrul Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare.

Se prezintă sub forma:

………………………………..( Instituţie/Subunitate) Nr. pagină ……

CARTEA MAREPerioada ( anul, luna,

ziua )

Sold Rulaje SoldNr. Cont iniţial finalcrt. nr. D C D C D C

1 2 3 4 5 6 7 8


Serveşte la:

-stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe conturi sintetice;

- verificarea înregistrărilor contabile efectuate;

- furnizarea de date pentru efectuarea analizei activităţii economico-financiare;

- întocmirea balanţei de verificare.

Se întocmeşte la sfârşitul lunii, pe baza datelor din Recapitulaţia pe conturi a

jurnalelor operaţiunilor şi a soldurilor finale aferente lunii anterioare.

În afară de acestea, instituţiile de credit mai utilizează două registre – jurnal

auxiliare : jurnalul operaţiunilor şi recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor.

Jurnalul operaţiunilor serveşte înregistrării cronologice a operaţiunilor unei zile pe

baza documentelor specifice, potrivit modelului :


……………………………………..( Instituţie / Subunitate ) Nr. pagină ………….

JURNALUL OPERAŢIUNILORNr. ……………… DATA ( ANUL, LUNA, ZIUA )

Documentul Simbol conturiSume în lei / echivalent

lei Sume în devizeNr. Felul Numărul Data Explicaţii Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Felulcrt. Documentului documentului documentului ( codul devizei (an, lună, zi ) operaţiunii) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Report pg. : De reportat:


Se întocmeşte zilnic şi nu circulă fiind document de înregistrare contabilă.

Serveşte la :

- document de înregistrare cronologică şi sistematică a mişcării patrimoniului instituţiilor de

credit;

- document pentru întocmirea Registrului – jurnal general şi a recapitulaţiei pe conturi a

jurnalelor operaţiunilor .

Se întocmeşte zilnic de către centrala instituţiilor de credit şi subunităţile cu contabilitate proprie.

Recapitularea pe conturi a jurnalelor operaţiunilor se întocmeşte potrivit modelului :

……………………………………..( Instituţie / Subunitate ) Nr. pagină ……

RECAPITULAŢIA PE CONTURI A JURNALELOROPERAŢIUNILOR

Perioada ( anul, luna, ziua )

Nr.Cont Rulaj debitor Rulaj creditor

Crt.1 2 3 4

Report pg. :

De reportat :

Întocmit, Verificat,Serveşte la:

- stabilirea rulajelor conturilor;

- furnizarea de date pentru efectuarea analizei activităţii economico- financiare:

- întocmirea registrului Cartea mare.

Se întocmeşte, de regulă, lunar (pentru operaţiunile efectuate în perioada respectivă), prin

înscrierea, pentru fiecare cont în parte, a rulajelor debitoare şi creditoare preluate din jurnalul

operaţiunilor, la nivelul instituţiei şi de către subunităţile acesteia (sucursale, agenţii etc.).

Nu circulă fiind document de înregistrare contabilă.

Registrul inventar se întocmeşte de asemenea la nivelul fiecărei subunităţi a instituţiei de

credit precum şi centralizat, la nivelul instituţiei.

Elementele patrimoniale înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte

documente care justifică că conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil.

Astfel, la sfârşitul fiecărui an, în acest registru se înscriu, într-o formă sintetică recapitulativă,

elementele de inventar după natura lor.


…………………………………..

( Instituţie/Subunitate)Nr. pagină ……

REGISTRUL - INVENTARla data de 31 decembrie …...

Recapitulaţia Diferenţe din evaluareNr. elementelor Valoarea Valoarea de ( de înregistrat )crt. inventariate contabilă inventar Valoare Cauzele dif.

1 2 3 4 5 6


Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora astfel încât să

permită în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate. Ele se păstrează

în unitate timp de zece ani, iar în acest caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite în

termen de maxim 30 zile de la constatare.

1.4. Documentele justificative şi balanţa de verificare

Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la

baza înregistrărilor în contabilitate dobândind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:

- denumirea documentelor;

- denumirea şi sediul unităţii patrimoniale care întocmeşte documentul;

- numărul şi data întocmirii acestuia;

- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii patrimoniale (dacă este cazul);

- conţinutul operaţiunii patrimoniale şi temeiul legal al efectuării ei;

- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate;

- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat;

- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.

Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale, se întocmeşte

balanţa de verificare, în mod obligatoriu lunar.

Balanţa de verificare este un document care serveşte la întocmirea bilanţului contabil.

Balanţa de verificare cuprinde, pentru fiecare cont, următoarele elemente: simbolul şi denumirea

conturilor (în ordinea în care sunt cuprinse în planul de conturi) soldurile iniţiale debitoare şi creditoare,

rulajele debitoare şi creditoare, soldurile finale debitoare şi creditoare.

Cu ajutorul balanţei de verificare se verifică corelaţiile dintre egalităţile generate de dubla

înregistrare în contabilitate, respectiv concordanţa dintre totalul înregistrărilor din registrul-jurnal ţi

totalul rulajelor debitoare şi creditoare din balanţă, precum şi concordanţa dintre totalul soldurilor finale

debitoare şi creditoare din cartea mare şi totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare din balanţă.

Se întocmeşte atât pentru conturile sintetice, cât şi pentru cele analitice.

Prin intermediul balanţei de verificare analitice se verifică concordanţa dintre conturile sintetice şi

analitice.

1.5. Planul de conturi pentru instituţiile de credit

Planul de conturi al instituţiilor de credit ţine seama de cadrul general al planului de conturi pe

economie şi de specificul activităţii.

Pentru sectorul bancar au fost elaborate două planuri de activităţi, şi anume:

- planul de conturi al Băncii Naţionale a României;

- planul de conturi pentru societăţile bancare

Aceste planuri de conturi, aplicabile în mod obligatoriu de la 1 ianuarie 1998 au fost elaborate în

concordanţă cu operaţiunile bancare specifice economiei de piaţă, luându-se în considerare şi experienţa

în acest domeniu a unor ţări din Uniunea Europeană.

Ulterior, Planul de conturi aplicabil societăţilor bancare a fost armonizat cu directivele europene

aplicabile instituţiilor de credit, prin Ordinul guvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 5/2005

pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituţiilor de

credit.

Acesta a fost modificat prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 24 din 21.12.2006 şi este

aplicabil instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare.

Instituţiile financiare nebancare cuprind : societăţi de leasing, fonduri de garantare, societăţi de

credit ipotecar, case de ajutor reciproc etc.

Conturile sunt simbolizate în baza sistemului zecimal şi sunt grupate astfel:

- pe clase – corespund primei cifre din simbolul contului;

- pe grupe – corespund primelor două cifre din simbolul contului;

- pe conturi sintetice de gradul întâi – corespund primelor cifre din simbolul contului;

- pe conturi sintetice de gradul doi – corespund primelor patru cifre din simbolul contului;

- pe conturi sintetice de gradul trei – corespund celor cinci cifre din simbolul contului.

De regulă, cu anumite excepţii, conturile sintetice de gradul întâi nu sunt funcţionale, fiind

dezvoltate în conturi sintetice de gradul doi, iar unele dintre acestea sunt dezvoltate în conturi sintetice de

gradul trei.

Planul de conturi pentru societăţile bancare cuprinde următoarele clase de conturi:

- Clasa 1 – „Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare”

- Clasa 2 – „Operaţiuni cu clientela şi operaţiuni între instituţiile financiare nebancare şi instituţiile

de credit”

- Clasa 3 – „Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse”

- Clasa 4 – „Valori imobilizate”

- Clasa 5 – „Capitaluri proprii, asimilate şi provizioane”

- Clasa 6 – „Cheltuieli”

- Clasa 7 – „Venituri”

- Clasa 8 – „Operaţiuni în afara bilanţului”

- Clasa 1 – „Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare” cu prinde, cu unele

excepţii conturile utilizate doar în contabilitatea centralei instituţiilor de credit. Dintre excepţii amintim

grupa 10 „Casa şi alte valori” precum şi contul 111 „Cont curent la Banca Naţională a României” care ţin

evidenţa disponibilităţilor, în numerar sau în contul curent deschis la Banca Centrală, atât la nivelul

instituţiilor de credit cât şi la nivelul structurilor operaţionale (sucursale, agenţii).

Conturile utilizate exclusiv în contabilitatea centralelor instituţiilor de credit reflectă operaţii

bancare ale acestora, în special de creditare a altor instituţii de credit, centralele, având relaţii cu

clientela, persoane fizice sau juridice, de regulă doar prin intermediul unităţilor operative.

Dobânzile aferente creditelor, denumite şi dobânzi active, calculate şi neajunse la scadenţă, sunt

înregistrate în conturi denumite „creanţe ataşate”.

Dobânzile aferente împrumuturilor, denumite şi dobânzi pasive, calculate şi neajunse la scadenţă.

sunt înregistrate în conturi denumite „datorii ataşate”.

De asemenea prin această clasă de conturi sunt evidenţiate creanţele restante şi îndoielnice

reprezentând creditele şi dobânzile aferente, neîncasate la scadenţă, precum şi provizioanele constituite

pentru acestea, potrivit normelor bancare.

- Clasa 2 – „Operaţiuni cu clientela” cuprinde conturile utilizate de unităţile operative ale

instituţiilor de credit (sucursale şi agenţii) destinate reflectării operaţiunilor bancare cu clientela privind:

- creditele acordate clientelei;

- operaţiunile privind valorile primite sau date în pensiune;

- operaţiuni de încasări şi plăţi în conturile curente ale clientelei;

- operaţiuni privind depozitele clientelei.

De asemenea în această clasă sunt cuprinse conturi de creanţe ataşate creditelor şi de datorii

ataşate împrumuturilor.

Pentru creanţele neîncasate la scadenţă sunt prevăzute conturi de creanţe restante şi îndoielnice

precum şi conturi pentru reflectarea provizioanelor specifice de risc de credit şi de risc de dobândă.

Clasa 3 – „Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse” cuprinde conturi care reflectă două

categorii de operaţiuni:

- operaţiuni cu titluri;

- operaţiuni privind gestiunea internă a instituţiei de credit.

Astfel, conturile care reflectă operaţiunile cu titluri sunt sistematizate pentru: titluri primite sau

date în pensiune; titluri de tranzacţie; titluri de plasament; titluri de investiţii; datorii constituite prin

titluri; decontări privind operaţiunile cu titluri.

Conturile care reflectă operaţiunile privind gestiunea internă a instituţiei de credit sunt

sistematizate pentru reflectarea decontărilor intrabancare; a decontărilor cu personalul, cu bugetul;

asigurărilor sociale, bugetul statului, fondurile speciale şi cu alţi debitori şi creditori diverşi. De asemenea

în această clasă sunt cuprinse conturile care reflectă existenţa şi mişcarea stocurilor.

- Clasa 4 – „Valori imobilizate” cuprinde conturile destinate reflectării imobilizărilor aflate în

patrimoniul instituţiilor de credit, a amortizărilor şi a operaţiunilor de leasing şi locaţie.

În cadrul contabilităţii instituţiilor de credit imobilizările sunt grupate potrivit criteriilor generale

în imobilizări financiare, necorporale, corporale şi în curs.

În mod similar sunt grupate şi conturile destinate să reflecte amortizarea acestor imobilizări.

Imobilizările financiare din activul societăţilor bancare sunt grupate în credite subordonate şi părţi

în cadrul societăţilor comerciale legate, titluri de participare şi titluri ale activităţii de portofoliu.

De asemenea în cadrul acestei clase sunt cuprinse conturi pentru reflectarea operaţiunilor

de leasing, locaţie simplă şi operaţiuni asimilate.

- Clasa 5 – „Capitaluri proprii, asimilate şi provizioane” cuprinde conturi care reflectă

operaţiunile privind capitalurile proprii, subvenţii şi fonduri publice alocate,provizioane reglementate şi

pentru riscuri şi cheltuieli.

În această clasă sunt cuprinse de asemenea conturi pentru reflectarea rezultatului exerciţiului,

profit sau pierdere, rezultatul reportat (pierderi din anii precedenţă sau profituri nerepartizate) şi

repartizarea profitului.

- Clasa 6 – „Cheltuieli” cuprinde conturi care reflectă cheltuielile efectuate de instituţiilor de

credit.

Aceste conturi sunt structurate astfel încât să asigure înregistrarea în contabilitatea instituţiilor de

credit a cheltuielilor, în funcţie de specificul din acest domeniu de activitate. Ponderea covârşitoare în

cadrul cheltuielilor instituţiilor de credit o reprezintă dobânzile aferente împrumuturilor contractate şi a

depozitelor atrase.

Astfel, pentru fiecare tip de împrumut sau depozit este rezervat câte un cont de cheltuieli cu

dobânzile.

În această clasă sunt rezervate şi conturi de cheltuieli pentru operaţiuni bancare referitoare la :

cheltuieli pentru operaţiuni cu titluri, cheltuieli cu operaţiunile de leasing, locaţie simplă şi asimilate,

cheltuieli privind datoriile subordonate şi fondurile publice alocate; cheltuieli privind operaţiunile de

schimb;cheltuieli cu prestările de servicii financiare.

Pentru reflectarea cheltuielilor de personal precum şi a cheltuielilor cu impozitele şi taxele

datorate sunt rezervate, de asemenea, conturi distincte.

Cheltuielile cu materialele, lucrările şi serviciile executate de terţi sunt evidenţiate cu ajutorul unor

conturi în funcţie de natura acestora.

De asemenea în această clasă sunt rezervate conturi distincte pentru evidenţierea amortismentului

şi a constituirii provizioanelor.

- Clasa 7 – „Venituri” – cuprinde conturi care reflectă veniturile obţinute de instituţiile de credit,

prin desfăşurarea activităţii specifice lor.

În cadrul veniturilor bancare ponderea cea mai mare o au veniturile din dobânzi.

Pentru reflectarea acestora sunt prevăzute conturi pentru „tipuri” de dobânzi, respectiv: dobânzi la

disponibilităţile aflate la Banca Naţională a României, dobânzi la depozitele constituite la alte bănci;

dobânzi la valorile primite în pensiune; dobânzi la operaţiunile de cont, asimilate şi alte creanţe; dobânzi

la creditele acordate clientelei financiare şi nefinanciare, alte dobânzi.

De asemenea în această clasă sunt cuprinse conturi pentru reflectarea celorlalte venituri din

activitatea bancară cum ar fi: venituri din operaţiunile cu titluri; veniturile din operaţiunile de leasing,

locaţie simplă şi asimilate; prestaţiile de servicii financiare.

Cu ocazia anulării sau diminuării unor provizioane constituite, instituţiile de credit înregistrează

aceste operaţiuni cu ajutorul unor conturi de venituri, pe tipuri de provizioane.

Una dintre particularităţile contabilităţii bancare este reprezentată de Clasa 9–

„Operaţiuni în afara bilanţului”. Conturile din această clasă nu necesită reflectarea în partidă dublă, dar

pentru uniformitate metodologică au fost stabilite reguli ca şi pentru conturile patrimoniale în partidă

dublă, utilizându-se în acest scop contul bifuncţional 999 „Contrapartida”.

Sunt prevăzute conturi pentru reflectarea angajamentelor de finanţare şi de garanţie;

angajamentelor privind titlurile; operaţiunilor în devize; angajamentelor diverse; creanţelor scoase din

activ şi urmărite în continuare, etc.

CAPITOLUL IICONTABILITATEA OPRAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI

2.1. Consideraţii generale

Conceptul de încasări şi plăţi sintetizează operaţiunile de creştere şi scădere a patrimoniului

bancar compus dintr-un anumit număr de unităţi monetare.

Încasările şi plăţile în numerar se realizează de regulă, prin instiutuţiilor de credit, iar cele fără

numerar prin transfer de valori în conturile deschise la alte bănci, în special la Banca Naţională a

României.

Nivelul moderat al disponibilităţilor băneşti, în numerar şi în conturile curente la Banca Naţională

şi fluiditatea lor, arată o activitate corespunzătoare.

Inexistenţa disponibilităţilor băneşti sau nivelul scăzut sau prea mare a acestora precum şi

intermitenţa operaţiilor reprezintă semnale negative pentru factorii de decizie.

Operaţiunile de încasări şi plăţi sunt supuse unei continue supravegheri, exercitate atât de organele

abilitate ale propriilor centrale bancare cât şi de cele ale Băncii Naţionale.

Astfel, încasările şi plăţile fără numerar între diversele societăţi bancare nu pot sa fie efectuate

decât sub controlul BNR prin casele de compensări, cu afectarea conturilor curente ale societăţilor

bancare deschise la BNR . Societăţile bancare nu au dreptul sa-şi deschidă conturi curente între ele, ci

doar conturi de depozite şi împrumuturi. Contabilitatea are sarcina să reflecte existenţa şi mişcarea

activelor băneşti determinată de operaţiune de încasări şi plăţi, în numerar şi fără numerar.

2.2. Contabilitatea operaţiunilor de casă şi a altor valori

Pentru reflectarea acestor operaţiuni în planul de conturi este rezervată grupa 10 “Casa şi alte

valori”

2.2.1. Contabilitatea operaţiunilor de casă

Încasările şi plăţile în numerar se realizează prin casieriile instiutuţiilor de credit, iar contabilitatea

are sarcina de a reflecta existenţa şi mişcarea lichidităţilor în casă.

Contabilitatea operaţiunilor se realizează cu ajutorul contului 101 “Casa” care este un cont de

activ şi se deschide în contabilitatea fiecărei unităţi operaţionale şi la nivelul centralei bancare.

În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate în lei sau valută, iar în credit plăţile,

retragerile de sume ale titularilor de conturi, depuneri în contul curent deschis la BNR, alimentarea cu

numerar a altor unităţi ale aceleiaşi societăţi bancare.

Contul sintetic se dezvoltă în conturi analitice pe feluri de monede în lei sau valută.

Băncile pot deţine în casieriile proprii un anumit plafon valoric iar sumele ce depăşesc limitele

acestui plafon trebuie să fie depuse în conturile curente deschise la BNR.

Principalele documente primare care stau la baza înregistrărilor sunt “foaia de vărsământ –

chitanţă” pentru depuneri şi “cecul” pentru plăţi.

Operaţiuni economice şi reflectarea lor în contabilitate :

- aportul acţionarilor, în numerar, la înfiinţarea societăţii bancare sau cu ocazia majorării capitalului:

101 “Casa” = 508 “Acţionari sau asociaţi”

- depuneri de numerar în conturile curente sau de depozit ale titularilor:

101 “Casa” = %

2511 “Conturi curente”

253 “Conturi de depozite” (dezvoltate în conturi sintetice de

gradul al doilea şi al treilea pe feluri de depozite)

- alimentarea casei cu numerarul ridicat din contul curent deschis la BNR sau la alte unităţi ale aceleiaşi

societăţi bancare:

101 “Casa” = %

1111 “Cont curent la Banca Naţională aRomâniei”

341 “Decontări intrabancare” (analitic unitatea de la care se primeşte numerarul)

- sumele plătite în numerar acţionarilor sau asociaţilor, persoane fizice, la răscumpărarea acţiunilor

proprii în vederea reducerii capitalului social:

508 “Acţionari sau asociaţi” = 101 “Casa”

- sume plătite în numerar titularilor de conturi:

% = 101 “Casa”


2531 “Depozite la vedere”

2532 “Depozite la termen”

2533 “Depozite colaterale”

- dobânzi plătite în numerar la depozite constituite :

2537 “ Datorii ataşate” = 101 “Casa”

- depuneri de numerar la BNR sau alimentarea cu numerar a altor subunităţi ale băncii:

% = 101 “Casa”

1111 “Cont curent la Banca

Naţională a României”

341 “Decontări interbancare”

- dobânzi plătite pentru certificatele de depozit:

2541 “Certificate de depozit” = 101 “Casa”

2.2.2. Contabilitatea numerarului aflat în ghişeele automate de bancă

Contabilitatea numerarului aflat în ghişeele automate ale băncii ţine evidenţa operaţiunilor

desfăşurate prin automate de bancă ( ATM-uri) şi automate de schimb valutar ( ASV-uri).

Contabilitatea acestor operaţiuni se ţine cu ajutorul contului 102 „Numerar în ATM-uri şi ASV-

uri”, cont de activ. În debitul contului se înregistrează alimentarea cu numerar a ghişeelor automate iar în

credit retragerile din acestea.

Dintre principalele operaţiuni amintim:

-alimentarea cu numerar a automatelor de bancă:

102”Numerar în ATM-uri şi ASV-uri”= 101”Casa”

-retrageri de numerar de la ghişeele automate de bancă de către clientul aceleiaşi bănci:

2511”Conturi curente” = 102”Numerar în ATM-uri şi ASV-uri”

-retrageri de numerar de către deţinătorul cărţii de plată pe baza limitei de creditare:

202”Credite de trezorerie” = 102”Numerar în ATM-uri şi ASV-uri”

-retragerea de către bancă a numerarului aflat în ghişeele automate ale băncii:

101”Casa” = 102”Numerar în ATM-uri şi ASV-uri”

2.2.3 Contabilitatea altor valori

În categoria operaţiunilor de casă este cuprinsă şi contabilitatea altor valori care cuprinde cecurile

de călătorie. Cecurile de călătorie sunt instrumente de plată emise, de regulă de organisme specializate

pentru o sumă fixă şi într-o monedă determinată.

Cecurile de călătorie au în general o valabilitate nelimitată în timp, sunt acceptate ca instrument de

plată sau pot fi schimbate imediat în monedă locală.

Principalele acţiuni care se efectuează cu cecurile de călătorie sunt :

- emiterea cecurilor de călătorie şi/sau darea lor în consignaţie pentru a putea fi vândute de alte bănci;

- primirea în consignaţie şi vânzarea cecurilor de călătorie;

- cumpărarea cecurilor de călătorie de la clientelă, remiterea spre încasare şi încasarea contravalorii

acestora de la emitent.

Înregistrarea operaţiunilor privind cecurile de călătorie în conturile de bilanţ nu intervine decât în

momentul vânzării sau cumpărării acestora, precum şi în cadrul operaţiunilor de decontare cu emitentul.

Contabilitatea cecurilor de călătorie se ţine cu ajutorul contului 109 “Alte valori”, cont de activ

care se debitează cu valoarea cecurilor în lei sau devize cumpărate de la clientelă şi se creditează cu

valoarea cecurilor remise emitenţilor pentru încasare.

Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor de călătorie cumpărate şi neremise spre încasare

emitenţilor.

Principalele operaţiuni şi înregistrarea lor în contabilitate cu privire la cecurile de călătorie sunt

următoarele :

- cumpărarea de la clientelă a unor cecuri de călătorie în lei :

109 “Alte Valori” = %

101 ”Casa”


- cumpărarea de la clientelă a unor cecuri de călătorie în devize:

109 “Alte valori” = 3721 “Poziţie de schimb”

- remiterea emitenţilor spre încasare a valorii cecurilor de călătorie:

1611 “Alte valori de recuperat” = 109 “Alte valori”

2.3 Contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi prin contul curent la Banca

Naţională a României

Societăţile bancare au obligaţia, potrivit legislaţiei în vigoare să-şi deschidă conturi curente la

BNR cu ajutorul cărora ţin evidenţa operaţiunilor de decontare cu Banca Naţională inclusiv a celor

privind compensarea multilaterală a plăţilor interbancare.

De asemenea rezervele minime obligatorii se înregistrează şi se menţin în contul curent al băncii

deschis la BNR potrivit normelor emise de acestea.

Evidenţa disponibilităţilor şi a decontărilor cu BNR sau prin aceasta se ţine cu ajutorul contului

111 “Cont curent la BNR”, care funcţionează ca un cont de activ, dar în anumite împrejurări poate să

prezinte, temporar,sold creditor.Acest cont este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al doilea.

Se detaliază în conturi analitice specifice, pe feluri de lichidităţi, în lei şi pe fel de monede ale

altor ţări.

Principalele operaţiuni care sunt înregistrate în debitul contului :sumele depuse în numerar la

BNR, sumele virate în conturile BNR reprezentând constituiri de disponibilităţi, sumele încasate de

clientelă, sumele primite de bancă reprezentând împrumuturi de refinanţare de la BNR, împrumuturi

primite de la alte bănci, etc.

Principalele operaţiuni care sunt înregistrate în creditul contului :sumele ridicate în numerar de la

Banca Naţională, sumele virate în conturile BNR reprezentând diminuări de disponibilităţi, sumele plătite

de clientelă, sumele plătite pentru clienţii altor unităţi ale băncii, sumele rambursate de către bancă sau

retrase de BNR, rambursări de împrumuturi primite de la alte bănci.

Soldul contului reprezintă disponibilităţi băneşti aflate în contul curent la Banca Naţională a

României.

Fiecare societate bancară are obligaţia să-şi deschidă un singur cont curent la centrala BNR, dar

având în vedere faptul că operaţiile bancare se desfăşoară la unităţile operaţionale (sucursale, agenţii),

acest cont se deschide şi la nivel judeţean prin TRANSFOND SA în calitate de agent al BNR.

Soldurile conturilor curente ale unităţilor bancare operaţionale nu sunt relevante în ceea ce

priveşte situaţia financiară a băncii, solvabilitatea ei, deoarece soldurile debitoare sau creditoare ale

acestor conturi sunt virate la sfârşitul fiecărei zile, în conturile curente deschise la Centrala BNR, astfel

încât aceste conturi se soldează.

Rulajul acestui cont nu este afectat de decontările cu proprii clienţi ai societăţii bancare sau între

aceştia, prin conturile curente ale clientelei, ci numai de decontările interbancare şi de depunerile şi

retragerile de numerar prin casieriile proprii.

Rezultă deci că doar la nivelul centralelor societăţile bancare, după centralizarea datelor de la

casele de compensări se pot trage concluzii cu privire la solvabilitatea băncii în cauză.

În cazul existenţei unor solduri debitoare mari consiliile de administraţie vor decide cu privire la

efectuarea unor plasamente în condiţii avantajoase.

De asemenea societatea bancară trebuie să-şi menţină anumite rezerve minime care se calculează

la sfârşitul fiecărei luni ca o mărime medie a soldurilor zilnice.

OPERAŢIUNI ECONOMICE ŞI REFLECTAREA LOR ÎN CONTABILITATE

- se înregistrează depuneri de numerar la BNR din casieria proprie:

1111”Cont curent la Banca = 101”Casa”


-se înregistrează sume virate în contul BNR reprezentând constituiri de disponibilităţi:

1111”Cont curent la Banca = %


121”Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro) ”

122”Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro) ”

-încasări prin casele de compensări locale în contul clienţilor:

1111”Cont curent la Banca = 2511”Conturi curente”


-încasări aparţinând altor unităţi ale aceloraşi societăţi bancare:

1111”Cont curent la Banca = 341 “Decontări interbancare”


- mobilizări de împrumuturi

-

1111”Cont curent la Banca = %


142”Împrumuturi primite de la instituţii de credit”

112”Împrumuturi de refinanţare de la Banca Naţională

a României”

- sume ridicate în numerar de la BNR:

101”Casa” = 1111”Cont curent la Banca Naţională a României”

- plăţi prin casele de compensări, în contul clienţilor:

2511”Conturi curente” = 1111”Cont curent la Banca Naţională a României”

- rambursări de împrumuturi primite de la alte bănci:

% = 1111”Cont curent la Banca Naţională a României”

1421”Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituţii de credit”

1422”Împrumuturi la termen primite de la instituţii de credit”

- diminuări sau lichidări de depozite constituite de alte bănci:

% = 1111”Cont curent la Banca Naţională a României”

1321”Depozite la vedere ale instituţiilor de credit”

1322”Depozite la termen ale instituţiilor de credit”

2.4 Contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi prin conturile curente ale

clientelei

2.4.1 Conturile curente ale clientelei

Cea mai mare parte a operaţiunilor bancare se desfăşoară cu clientela. Potrivit legislaţiei în

vigoare persoanele fizice şi juridice pot să-şi deschidă unul sau mai multe conturi curente, la bănci

diferite. În aceste conturi se înregistrează depuneri (încasări în numerar), retrageri (plăţi în numerar),

precum şi plăţile fără de numerar dispuse de titularii conturilor.

Contabilitatea disponibilităţilor băneşti ale clientelei la bancă şi a operaţiunilor dispuse de titulari

se realizează cu ajutorul contului 251”Conturi curente” care este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al

doilea şi al treilea, după cum urmează :

- 2511 “Conturi curente” cont bifuncţional

- 2517 “Creanţe şi datorii ataşate”

- 25171 “Creanţe ataşate” , cont de activ

- 25172 “Datorii ataşate”, cont de pasiv

În cadrul acestor conturi sintetice se deschid conturi analitice pe titulari, în lei, feluri de valute şi

alte detalieri specifice contabilităţii societăţilor bancare.

În general conturile curente sunt conturi de pasiv, ele prezentând doar sold creditor. În cazuri

excepţionale însă pe baza acordului între titular şi bancă, din acest cont se pot face plăţi, ce depăşesc

disponibilităţile, acestea reprezentând o formă de creditare operativă, astfel încât creditul se acordă sub

formă de avans în cont (linie de credit), pentru care se stabileşte o anumită linie valorică.

Pentru soldul creditor banca bonifică dobânzi titularilor, care se reflectă sub forma datoriilor

ataşate, iar pentru soldul debitor percepe dobânzi reflectate în contabilitate sub forma creanţelor ataşate.

- se înregistrează creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente soldului debitor al

contului curent :

25171 “Creanţe ataşate” = 7024 “Dobânzi de la conturile curente debitoare”

- se înregistrează încasarea dobânzilor aferente soldului debitor al contului curent :

2511 “Conturi curente” = 25171 “Creanţe ataşate”

- se înregistrează datorii din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, aferente soldului creditor al

contului curent :

6024 “Dobânzi la conturile curente” = 25172 “Datorii ataşate”

- se înregistrează plata dobânzilor aferente soldului creditor al contului curent :

25172 “Datorii ataşate” = 2511 “Conturi curente”

2.4.2 Contabilitatea decontărilor intrabancare

Cea mai simplă operaţie de plată sau încasare fără numerar se realizează între clienţii având

conturi la aceiaşi unitatea bancară. Pe baza ordinului de plată primit de la debitor sau pe baza cecului

remis de beneficiar, banca va transfera sumele din contul curent al plătitorului (P) în contul curent al

beneficiarului (B), astfel :

2511 “Conturi curente” = 2511 “Conturi curente”

- analitic P - analitic B

Încasările şi plăţile fără numerar în cazul în care plătitorul şi beneficiarul au conturi la unităţi

bancare diferite aparţinând aceleiaşi societăţi bancare, se realizează pe baza decontărilor intrabancare,

adică în interiorul societăţii bancare.

Pentru reflectarea contabilă a creanţelor şi datoriilor între centrala bancară şi subunităţi, precum şi între

acestea, se utilizează contul 341 “Decontări intrabancare” .Este un cont bifuncţional şi se debitează cu

valorile transmise sau cu serviciile prestate de către centrală subunităţilor sale sau de către subunităţi

centralei, precum şi între subunităţi. De asemenea se creditează cu valorile sau cu serviciile primite. În

cadrul contului sintetic se deschid conturi analitice pentru fiecare subunitate cu care se intră în relaţii de

decontare.

Soldul debitor al conturilor analitice reprezintă creanţe, iar cel creditor reprezintă datorii. Cu

ocazia centralizării datelor pe întreaga societate bancară, contul sintetic trebuie să se soldeze.

Unitatea bancară a plătitorului, pe baza ordinului de plată va debita contul curent al debitorului şi va

transmite instrumentele de plată unităţii bancare a beneficiarului, efectuându-se următoarele înregistrări :

- la banca plătitorului :

2511 “Conturi curente” = 341 “Decontări intrabancare”

- analitic contul plătitorului - analitic banca beneficiarului

- la unitatea bancară beneficiarului :

341 “Decontări intrabancare” = 2511 “Conturi curente”

- analitic banca plătitorului - analitic beneficiarul

2.4.3.Contabilitatea decontărilor interbancare

În practica bancară s-a dovedit că cel mai frecvent plătitorul şi beneficiarul au, deschise conturi

curente la unităţi aparţinând unor societăţi bancare diferite, iar pentru efectuarea plăţilor este necesar

transferul de lichidităţi între cele două societăţi bancare.

Decontările interbancare se realizează prin viramentul de sume între conturile curente la Banca

Naţională a României ale celor două instituţii de credit şi sub controlul special al BNR, prin intermediul

Societăţii Naţionale de Fonduri şi Decontări – TRANSFOND SA, în calitate de agent în numele şi în

contul Băncii Naţionale a României.

La şedinţele de compensare (desfăşurate în fiecare zi lucrătoare), participă şi câte un reprezentant

al fiecărei societăţi bancare ce îşi desfăşoară activitatea pe aria geografică în cauză. Reprezentanţii

societăţilor comerciale (agenţii de compensare) se prezintă la şedinţa de compensare cu instrumentele de

plată primite de la clienţi. După acceptarea sau refuzul unor plăţi se întocmesc borderouri de compensări

în cadrul şedinţei, compensând obligaţii reciproce de plată, astfel încât se stabilesc obligaţiile per sold ale

băncilor care trebuie să plătească, pentru care se întocmesc ordine de plată interbancare barate .

Astfel, se realizează controlul Băncii Naţionale asupra decontărilor între bănci, respectiv controlul

circulaţiei băneşti.

La sfârşitul fiecărei zile se analizează la nivel central, situaţia financiară a fiecărei bănci,

solvabilitatea fiecăreia dintre ele.

Dacă atât subunitatea instituţiei de credit plătitoare cât şi cea a celei beneficiare au conturi

deschise la B.N.R., se efectuează următoarele înregistrări:

-la banca clientului plătitor:

2511”Conturi curente” = 1111”Cont curent la Banca Naţională a

României”

-la banca clientului beneficiar:

1111”Cont curent la Banca Naţională a = 2511”Conturi curente”

României”

Dacă subunitatea instituţiei de credit plătitoare nu are cont deschis la Banca Naţională a României,

iar subunitatea instituţiei de credit beneficiare are cont curent deschis la Banca Naţională a României, se

efectuează următoarele înregistrări:

-la subunitatea băncii clientului plătitor:

2511”Conturi curente” = 341”Decontări intrabancare”

-la centrala băncii clientului plătitor:

341”Decontări intrabancare” = 1111”Cont curent la Banca Naţională a

României”

-la subunitatea băncii clientului beneficiar:

1111”Cont curent la Banca Naţională a = 2511”Conturi curente”

României”

Dacă subunitatea instituţiei de credit plătitoare are cont deschis la Banca Naţională a României,

iar subunitatea instituţiei de credit beneficiare nu are cont curent deschis la Banca Naţională a României,

se efectuează următoarele înregistrări:


2511”Conturi curente” = 1111”Cont curent la Banca Naţională a

României”

-la centrala băncii clientului beneficiar:

1111”Cont curent la Banca Naţională a = 341”Decontări intrabancare”

României”

- la subunitatea băncii clientului beneficiar:

341”Decontări intrabancare” = 2511”Conturi curente”

Dacă decontările se efectuează prin intermediul conturilor curente deschise la Banca Naţională a

României de centralele celor două bănci, se efectuează următoarele înregistrări:


2511”Conturi curente” = 341”Decontări intrabancare”

- la centrala băncii clientului plătitor:

341”Decontări intrabancare”= 1111”Cont curent la Banca Naţională a

României”

-la centrala băncii clientului beneficiar:

1111”Cont curent la Banca Naţională a = 341”Decontări intrabancare”

României”

- la subunitatea băncii clientului beneficiar:

341”Decontări intrabancare” = 2511”Conturi curente”

2.5 Contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi prin conturile de corespondent

Operaţiile de decontare cu parteneri externi se realizează prin sucursalele externe ale societăţilor

externe ale societăţilor bancare, însă nu toate băncile dispun de astfel de unităţi şi nu în toate ţările. În

conformitate cu normele BNR, societăţile bancare indigene pot să-şi deschidă conturi de corespondent la

bănci din străinătate, aşa cum băncile străine pot să-şi deschidă conturi de corespondent la băncile

indigene.

Conturile în care se reflectă astfel de operaţiuni sunt cuprinse în grupa 12 “Conturi de

corespondent”, după cum urmează :

121 ” Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)”

122 ” Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)”

127 “Creanţe şi datorii ataşate”

1271 “Creanţe ataşate”

1272 “Datorii ataşate”

Contabilitatea existentei şi mişcării disponibilităţilor băneşti aflate la bănci din străinătate se

realizează cu ajutorul contului 121 “Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)”, cont de activ.

Acesta se debitează cu încasările ce au loc printr-o bancă din străinătate şi se creditează cu plăţile

efectuate.

Dintre aceste operaţiuni precum şi reflectarea lor în contabilitate, exemplificăm :

- încasări în contul clienţilor băncii:

121 “Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)” = 2511 “Conturi curente”

- încasări pentru constituirea unor depozite de alte bănci :

121 “Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)” = 132 “Depozite ale instituţiilor de

credit”

- împrumuturi primite de la bănci străine:

121 “Conturi de corespondent la instituţiile de credit (nostro)” = 142 “Împrumuturi primite de la

instituţii de credit”

- rambursări de credite acordate altor bănci :

121 “Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)” = 141 “Credite acordate instituţiilor

de credit”

Contabilitatea existentei şi mişcării disponibilităţilor băneşti ale băncilor străine la băncile

indigene se realizează cu ajutorul contului 122 “Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)”,

cont de pasiv.

Acest cont se creditează cu plăţile efectuate din acestea şi se debitează cu plăţile făcute de băncile

corespondente (străine) clienţilor băncii indigene.

Dintre operaţiunile economice şi reflectarea lor în contabilitate, exemplificăm :

- Constituiri de depozite la alte bănci :

131 “Depozite la instituţiile de credit” = 122 “Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit

(loro)”

- diminuări sau lichidări de depozite constituite de alte bănci :

132 “Depozite ale instituţiilor de credit” = 122 “Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit

(loro)”

- efectuarea de plăti ale clientelei :

2511 “Conturi curente” = 122 “Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)”

- diminuări sau lichidări de depozite constituite la alte bănci :

122 “Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)” = 131 “Depozite la instituţiile de

credit”

- constituirea de depozite de către alte bănci :

122 “Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)” = 132 “Depozite ale instituţiilor de

credit”

- rambursări de credite acordate altor bănci :

122 “Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)” = 141 “Credite acordate instituţiilor

de credit”

- împrumuturi primite de la alte bănci :

122 “Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)” = 142 “Împrumuturi primite de la

alte instituţii de credit ”

Contabilitatea dobânzilor cuvenite, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente conturilor de

corespondent se ţine cu ajutorul contului de activ 1271 “Creanţe ataşate”.

Dobânzile cuvenite reprezintă venituri ale băncilor şi se înregistrează astfel :

1271 “Creanţe ataşate” = 7012 “Dobânzi de la conturile de corespondent”

Contabilitatea datoriilor din dobânzi aferente conturilor de corespondent, calculate şi neajunse la

scadenţă se ţine cu ajutorul contului de pasiv 1272 “Datorii ataşate”

Reprezintă cheltuieli ale băncilor şi se înregistrează astfel :

6012 “Dobânzi la conturile de corespondent” = 1272 “Datorii ataşate”

CAPITOLUL III

CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR, CREDITELOR ŞI A DEPOZITELOR

INSTITUŢIILOR DE CREDIT

3.1 Consideraţii generale

Sistemul contabil propriu instituţiilor de credit asigură o delimitare clară între conceptul de credite

şi cel de împrumut.

Astfel, în timp ce în practica contabilă a societăţilor comerciale cele două concepte sunt

amestecate care pot să provoace ambiguităţi în contabilitatea instituţiilor de credit împrumutul reprezintă

atragerea temporară de valori care trebuie restituite, generând deci obligaţii, iar creditul reprezintă un

plasament al valorilor temporar disponibile, ceea ce atrage după sine creanţe.

Împrumuturile bancare reprezintă atrageri de lichidităţi în vederea acoperirii unor goluri temporare sau

pentru realizarea unor plasamente profitabile.

Ele se disting în contabilitate şi prin expresiile uzuale :împrumuturi, depozite ale clientelei sau ale

băncilor, valori date în pensiune şi împrumuturi de la clientela financiară.

Creditele bancare reprezintă plasamente ale valorilor băneşti disponibile sub forma ajutoarelor

acordate clienţilor, cu titlu rambursabil.

Aceste creanţe se regăsesc sub forma expresiilor : credite, valori primite în pensiune, depozite la bănci.

Pentru reflectarea contabilă a creanţelor şi a datoriilor din operaţiuni bancare, planul de conturi

cuprinde conturi destinate pentru detalierea informaţiilor pe categorii de persoane fizice sau juridice, în

funcţie de felul garanţiilor, grupele de operaţiuni din care au luat naştere, termenele de rambursare, etc.

3.2 Contabilitatea împrumuturilor

În funcţie de statutul creditorului, împrumuturile pot fi contractate cu alte societăţi bancare, cunoscute sub

denumirea de împrumuturi interbancare cu Banca Naţională a României, sub forma împrumuturilor de

refinanţare sau cu clientela financiară.

Sunt asimilate acestor atrageri de sume şi cele provenite din din alte valori date în pensiune.

3.2.1 Contabilitatea împrumuturilor interbancare

Contabilitatea împrumuturilor interbancare se ţine cu ajutorul contului 142 „Împrumuturi primite

de la instituţii de credit ”, cont de pasiv, detaliat în conturi sintetice de gradul al doilea, după cum

urmează:

1421 „Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituţii de credit”

1422 „Împrumuturi la termen primite de la instituţii de credit”

1427 „Datorii ataşate”

Aceste conturi asigură înregistrarea în contabilitate a împrumuturilor primite de către o instituţie

de credit, de la alte instituţii de credit, precum şi a datoriilor ataşate reprezentând dobânzi aferente acestor

împrumuturi.

Se creditează cu împrumuturile primite şi dobânzile aferente, calculate şi neajunse la scadenţă.

Se debitează cu împrumuturile rambursate şi dobânzile plătite.

Reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind împrumuturile interbancare se

prezintă astfel:

-contractarea de către o instituţie de credit, a unui împrumut de pe o zi pe alta, de la o altă instituţie de

credit, operaţiunile derulându-se prin contul de corespondent deschis de instituţia de referinţă la instituţia

creditoare:

121 „Conturi de corespondent = 1421 “Împrumuturi de pe o zi pe alta

la instituţii de credit (nostro)” primite de la instituţii de credit”

-contractarea, de către o instituţie de credit, a unui împrumut la termen, de la o altă instituţie de credit,

operaţiunile derulându-se prin contul de corespondent deschis de instituţia creditoare, la instituţia de

referinţă:

122 „Conturi de corespondent = 1422 “Împrumuturi la termen primite

ale instituţiilor de credit (loro)” de la instituţii de credit”

- înregistrarea dobânzilor calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor contractate:

60141 „Dobânzi la împrumuturile = 1427 „Datorii ataşate”

de pe o zi e alta”

60142 „Dobânzi la împrumuturile = 1427 „Datorii ataşate”

la termen”

- rambursarea împrumutului de pe o zi pe alta:

1421 „Împrumuturi de pe o zi pe = 121 „Conturi de corespondent

alta primite de la instituţii de credit” la instituţii de credit (nostro)”

- rambursarea împrumuturilor la termen:

1422 „Împrumuturi la termen = 1111 „Cont curent la

primite de la instituţii de credit” Banca Naţională a României ”

- plata dobânzilor aferente împrumuturilor:

1427 „Datorii ataşate” = %

121 „Conturi de corespondent la

la instituţii de credit (nostro)”

1111 „Cont curent la

Banca Naţională a României”

3.2.2. Contabilitatea împrumuturilor de refinanţare de la Banca Naţională a României

Refinanţarea instituţiilor de credit este o operaţiune pe termen scurt, de regulă până la 90 zile.

Împrumuturile de refinanţare se pot acorda de către Banca Naţională a României, în calitate de

împrumutător de ultimă instanţă al societăţilor bancare.

În funcţie de condiţiile şi modul de acordare, împrumuturile de refinanţare se clasifică în

următoarele categorii:

- împrumutul structural;

- împrumutul de licitaţie;

- împrumutul special;

- împrumutul lombard (overdraft).

Împrumutul structural este o formă de refinanţare pe care o societate bancară o atrage succesiv în

cadrul unui plafon stabilit de Banca Naţională a României, în perioada de acordare.

Împrumutul de licitaţie reprezintă principala formă de refinanţare acordată de Banca Naţoinală a

României, societăţilor bancare. Se acordă de regulă pe o durată de cel mult 15 zile, şedinţei de licitaţie la

care iau parte societăţile bancare solicitate.

Împrumutul special este o formă excepţională de refinanţare acordată de Banca Naţională a

României societăţilor bancare aflate în criză de lichidităţi. Se acordă pe o perioadă de maxim 30 zile, iar

acordarea lui este condiţionată de existenţa unui program de redresare financiară agreat de BNR. Nivelul

dobânzii se stabileşte de Banca Naţională a României.

Împrumutul lombard (overdraft) este o formă de refinanţare ce se acordă societăţilor bancare

pentru asigurarea plăţilor zilnice ale acestora. Nivelul acestui împrumut este determinat de soldul debitor,

înregistrat la închiderea zilei, în contul curent al societăţii bancare deschis la Banca Nţională a României.

Contabilitatea împrumuturilor de refinanţare se ţine cu ajutorul contului 112 „Împrumuturi de

refinanţare la Banca Naţională a României”, cont de pasiv care este detaliat în conturi sintetice de gradul

al doilea, pe feluri de împrumuturi, după cum urmează:

1121 „ Împrumuturi colateralizate cu active eligibile pentru garantare”

1122 „Împrumuturi lombard”

1123 „Alte împrumuturi”

Pentru evidenţierea datoriilor reprezentând dobânzi aferente împrumuturilor de refinanţare se

utilizează contul 117 „Creanţe şi datorii ataşate, dezvoltat în următoarele conturi sintetice de gradul al

doilea:

- 1171 „ Creanţe ataşate”

- 1172 „ Datorii ataşate”

Dintre principalele operaţiuni cu privire la împrumuturile de refinanţare şi reflectarea acestora în

contabilitate, enumerăm:

-primirea de către o societate bancară, a unui împrumut colateralizat cu active eligibile pentru

garantare, de la Banca Naţională a României:

1111 „Cont curent la = 1121 „ Împrumuturi colateralizate cu

Banca Naţională a României” active eligibile pentru garantare”

-primirea de către o societate bancară, a unui împrumut lombard:

1111 „Cont curent la = 1122 „Împrumuturi lombard”


-evidenţierea dobânzilor calculate la împrumuturile de refinanţare şi neajunse la scadenţă:

6011 „Dobânzi la = 1172 „Datorii ataşate”


-rambursarea împrumuturilor:

% = 1111 „Cont curent la Banca Naţională a României”

1121 „ Împrumuturi colateralizate

cu active eligibile pentru garantare”

1122 „Împrumuturi lombard”

- achitarea dobânzilor aferente împrumuturilor de refinanţare:

1172 „Datorii ataşate” = 1111 „Cont curent la

Banca Naţională a

României”.

3.3. Contabilitatea creditelor acordate clientelei

Operaţiunea de creditare reprezintă actul prin care instituţia de credit pune la dispoziţie sau se

obligă să pună la dispoziţie clienţilor, fondurile solicitate sau îşi ia un angajament prin semnătură, de

natura avalului cauţiunii sau garanţiei, în favoarea acestora.

Din operaţiunile de creditare a clientelei, care reprezintă cele mai importante plasamente pe care le

efectuează instituţiile de credit, acestea obţin venituri importante din dobânzi şi comisioane.

Creditele pot fi clasificate după mai multe criterii, după cum urmează:

a) în funcţie de durata acordării:

- pe termen scurt (pană la un an);

- pe termen mediu (de la 1 an la 5 ani);

- pe termen lung (peste 5 ani).

b) în funcţie de natura activităţilor desfăşurate de clienţi beneficiari:

- credite acordate clientelei nefinanciare;

- credite acordate clientelei financiare.

c) în funcţie de destinaţie sau scopul pentru care a fost acordat:

- credite comerciale;

- credite de trezorerie;

- credite de consum şi vânzări în rate;

- credite pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior;

- credite pentru finanţarea stocurilor şi pentru echipamente;

- credite pentru investiţii imobiliare;

- alte credite acordate clientelei.

d) în funcţie de forma sub care se acordă:

- avansuri în cont (cont curent autorizat să aibă sold debitor);

- credite acordate sub formă de lichidităţi;

- credite de plăţi;

- cesiune de creanţă.

e) în funcţie de măsurile asiguratorii luate:

- credite cu garanţie;

- credite fără garanţie sau credite în alb.

Contabilitatea creditelor acordate clientelei se ţine cu ajutorul unor conturi din clasa 2 a planului

de conturi după cum urmează:

-Cu ajutorul contului 2511 „Conturi curente” se ţine evidenţa creditelor acordate sub formă de

avans în cont sau linie de credit, reflectate prin soldul debitor al acestuia.

Pentru a beneficia de acest credit este necesară o convenţie între instituţia de credit şi client, prin

care se autorizează posibilitatea constituirii temporare de sold debitor în contul curent al clientului,

valoarea sa maximă, data până la care se autorizează şi dobânda percepută de bancă. În limitele acestei

convenţii clientul poate să utilizeze sume din contul său, pe măsura necesităţilor, peste disponibilităţile

proprii.

-Conturile din grupa 20 „Credite acordate clientelei”, în cadrul căreia sunt cuprinse conturi de

creanţe pe tipuri de credite, în funcţie de destinaţia sau scopul pentru care au fost acordate.

3.3.1. Contabilitatea creanţelor comerciale

În conturile de creanţe comerciale se înregistrează creanţele clienţilor mobilizate de către

instituţia de credit, sub forma operaţiunilor de scontare, factoring, forfetare şi alte creanţe comerciale.

Contabilitatea creanţelor comerciale se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul întâi 201

„Creanţe comerciale” care este detaliat în următoarele conturi sintetice de gradul al doilea şi al treilea,

după cum urmează:

201 „Creanţe comerciale”

2011 „Creanţe comerciale”

20111 „Scont”

20112 „Factoring cu recurs”

20113 “Forfetare”

20114 „Factoring fără recurs”

20119 „Alte creanţe comerciale

2017 „Creanţe ataşate”

În cadrul conturilor sintetice se deschid conturi analitice, pe clienţi.

a) Scontul comercial şi operaţiuni asimilate

Scontul comercial reprezintă operaţiunea prin care în schimbul unui efect de comerţ (cambie, bilet

de ordin), instituţia de credit pune la dispoziţia posesorului creanţei valoarea efectului, mai puţin agio

(taxa de scont şi comisioanele aferente), fără a aştepta scadenţa efectului respectiv, iar instituţia de credit

are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor.

Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor de scontare se realizează cu ajutorul contului 20111

„Scont”, cont de activ, care se debitează cu valoarea nominală a efectelor de comerţ scontate şi se

creditează cu valoarea nominală a efectelor de comerţ încasate sau trecute la creanţe restante sau

îndoielnice, precum şi cu sumele utilizate din rezerva generală pentru riscul de credit, pentru acoperirea

pierderilor privind efectele de comerţ.

Dintre operaţiunile economice privind scontarea efectelor de comerţ şi reflectarea lor în

contabilitate, amintim:

- înregistrarea valorii nominale a efectelor de comerţ scontate:

20111 „Scont” = 2511 „Conturi curente”

- înregistrarea dobânzilor aferente operaţiunilor de scontare şi a comisioanelor:

2511 „Conturi curente” = %

376 „Venituri înregistrate în avans”

7029 „Comisioane”

- repartizarea lunară pe venituri a dobânzilor aferente operaţiunilor de scontare:

376 „Venituri înregistrate = 70211 „Dobânzi de la operaţiunile

în avans” de scont ,forfetare, şi alte creanţe

comerciale”

- încasarea la scadenţă a efectelor de comerţ scontate (în funcţie de modalităţile de încasare):

% = 20111 „Scont”

2511„Conturi curente”


Banca Naţională a României ”

121 „Conturi de corespondent

la instituţii de credit (nostro) ”


ale instituţiilor de credit (loro) ”

- trecerea în categoria creanţelor restante sau îndoielnice a efectelor de comerţ scontate şi neîncasate la

scadenţă:

% = 20111 „Scont”

2811 „Creanţe restante”

2821 „Creanţe îndoielnice”

b) Factoringul

Factoringul reprezintă operaţiunea prin care clientul, denumit „aderent”, transferă proprietatea

creanţelor (facturilor) sale comerciale instituţiei de credit , denumită „factor” acesta având obligaţia

conform contractului încheiat, de a asigura încasarea creanţelor aderentului, asumându-şi riscul de neplată

a acestora.

Instituţia de credit, pe baza documentelor primite, plăteşte valoarea nominală a creanţelor, mai

puţin agio, imediat, la scadenţa acestora sau la scadenţa prevăzută prin contract.

Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiunilor de factoring se utilizează următoarele conturi:

- 20112 „Factoring cu recurs” şi 20114 ”Factoring fără recurs”, conturi de activ, se debitează cu valoarea

nominală a creanţelor comerciale achiziţionate în cadrul operaţiunilor de factoring şi se creditează cu

valoarea creanţelor comerciale încasate sau trecute în categoria creanţelor restante/ îndoielnice în cazul

celor neâncasate la scadenţă, precum şi cu sumele utilizate din rezerva generală pentru riscul de credit

pentru acoperirea pierderilor privind creanţele comerciale achiziţionate în cadrul operaţiunilor de

factoring.

Soldul debitor al contului reprezintă valoarea nominală a creanţelor comerciale achiziţionate în

cadrul operaţiunilor de factoring, neajunse la scadenţă.

- 2521 „Conturi de factoring”, cont de pasiv, se creditează cu sumele reprezentând valoarea nominală a

creanţelor comerciale achiziţionate în cadrul operaţiunilor de factoring şi se debitează cu sumele puse la

dispoziţia clientelei, sumele plătite altor bănci aferente biletelor la ordin emise pentru operaţiuni de

factoring scontate de clientelă, sumele reprezentând garanţii reţinute de bancă pentru operaţiuni de

factoring disponibil, agio (comision de finanţare) perceput pentru operaţiuni de factoring disponibil,

comisioane de gestiune pentru operaţiuni de factoring.

Soldul contului reprezintă sumele datorate clientelei aferente creanţelor comerciale achiziţionate

în cadrul operaţiunilor de factoring.

Dintre operaţiunile de factoring şi reflectarea lor în contabilitate amintim:

-achiziţionarea facturilor aprobate în cadrul operaţiunilor de factoring:

20114 „Factoring fără recurs” = 2521 „Conturi de factoring ”

- finanţarea factoringului disponibil, reţinerea agioului, a garanţiilor pentru riscul de finanţare şi a

comisioanelor de gestiune:

25211 „Conturi de factoring” = %

2511 „Conturi curente”

376 „Venituri înregistrate în avans”

2533 „Depozite colaterale”

7029 „Comisioane”

- trecerea la venituri a dobânzilor lunare aferente operaţiunilor de factoring:

376 „Venituri înregistrate în avans”= 70212”Dobânzi de la operaţiunile de

factoring”

- încasarea facturilor în cadrul operaţiunilor de factoring:

% = 20114 „Factoring fără recurs”


1111 „Cont curent la Banca


121 „Conturi de corespondent”



ale instituţiilor (loro)”

-trecerea în categoria creanţelor restante sau îndoielnice a celor neîncasate şa scadenţă:.

% = 20114 „Factoring fără recurs”

2811 „Creanţe restante”

2821 „Creanţe îndoielnice”

3.3.2. Contabilitatea creditelor, pe destinaţii acordate clientelei

Contabilitatea creditelor acordate clientelei, în funcţie de scopul sau destinaţia pentru care au fost

acordate se ţine cu ajutorul următoarelor conturi:

-202 „Credite de trezorerie”, asigură evidenţa creditelor acordate clientelei în general pe

termen scurt, destinate asigurării nevoilor de trezorerie ale clientelei, persoane juridice şi fizice, care

completează sau înlocuiesc alte tipuri de finanţare mai speciale (utilizări din deschideri de credite

permanente, credite pe bază de linii globale de exploatare, diferenţe de rambursat legate de utilizarea

cardurilor şi alte credite de trezorerie) .

Contul 202 „Credite de trezorerie”, este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al doilea pentru

reflectarea creditelor acordate şi a dobânzilor aferente,după cum urmează:

-2021 „Credite de trezorerie”

-2027 „Creanţe ataşate”

La rândul său contul 2021 „Credite de trezorerie”, este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al

treilea, pe tipuri de credite, după cum urmează:

20211 –„ Utilizări din deschideri de credite permanente” 20212 - „Credit global de exploatare” 20213 – „Diferenţe de rambursat legate de utilizarea cardurilor” 20219 – „Alte credite de trezorerie”

-203 „Credite de consum şi vânzări în rate”, asigură evidenţa creditelor acordate clientelei după cum

urmează:

- creditele de consum sunt credite acordate persoanelor fizice, în vederea satisfacerii nevoilor personale

ale solicitantului şi familiei precum şi pentru achiziţionarea de bunuri, altele decât cele care reprezintă

investiţii imobiliare;

- vânzările în rate reprezintă creditele acordate persoanelor juridice, destinate finanţării vânzării de bunuri

în rate şi care se rambursează prin vărsăminte periodice, cel mai adesea lunare sau trimestrial.

Contul 203 „Credite de consum şi vânzări în rate”, este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al

doilea pentru reflectarea creditelor acordate şi a dobânzilor aferente,după cum urmează:

-2031 „Credite de consum”

-2032”Vânzări în rate”


La rândul său contul 2031 „Credite de consum” este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al

treilea după cum urmează:

20311”Credite de consum pentru nevoi personale”

20312”Credite de consum pentru achiziţionarea de bunuri”

-204”Credite pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior” asigură evidenţa creditelor acordate

pentru importuri ( credite acordate consecutiv cu deschiderea de credite documentare, avansuri în devize

acordate importatorilor, alte credite acordate clientelei pentru importuri), precum şi a creditelor pentru

export.

Contul 204”Credite pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior” este dezvoltat în conturi

sintetice de gradul al doilea, pentru reflectarea creanţelor din credite şi dobânzi după cum urmează:

-2041”Credite pentru import”

-2042”Credite pentru export”

-2047”Creanţe ataşate”

-205”Credite pentru finanţarea stocurilor şi pentru echipamente”, asigură evidenţa creditelor acordate

clientelei, după cum urmează:

- creditele pentru finanţarea stocurilor reprezintă creditele acordate clientelei pentru finanţarea

operaţiunilor având un caracter ciclic (credite de campanie, de stocare de cereale, warante agricole,

industriale, hoteliere, petroliere etc.);

-creditele pentru echipament reprezintă creditele acordate , de regulă pe termen mediu sau lung, pentru

finanţarea investiţiilor productive efectuate de clienţi (cumpărări de materiale, achiziţii, construcţii sau

amenajări de imobilizări corporale de uz profesional, cu excepţia investiţiilor imobiliar, achiziţii de

imobilizări necorporale etc.) În această categorie se cuprind şi creditele acordate agricultorilor pentru

investiţii productive, inclusiv creditele cu dobândă subvenţionată de stat.

Contul 205”Credite pentru finanţarea stocurilor şi pentru echipamente”, este dezvoltat în conturi

sintetice de gradul al doilea , pentru reflectarea creanţelor din credite şi dobânzi , după cum urmează:

- 2051”Credite pentru finanţarea stocurilor”

-2052”Credite pentru echipamente”


-206” Credite pentru investiţii imobiliare” , ţine evidenţa creditelor acordate clientelei, destinate

investiţiilor imobiliare care au ca obiect:

- dobândirea sau menţinerea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau a unei construcţii, realizate

sau care urmează să se realizeze;

- amenajarea, reabilitarea, modernizarea, consolidarea sau extinderea unei construcţii;

- viabilizarea unui teren.

Contul 206”Credite pentru investiţii imobiliare” este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al

doilea , pentru reflectarea creanţelor din credite şi dobânzi, după cum urmează:

-2061”Credite pentru investiţii imobiliare”


De asemenea, contul 2061”Credite pentru investiţii imobiliare” este dezvoltat în conturi sintetice

de gradul al treilea, pe tipuri de credite , după cum urmează:

20611”Credite ipotecare”

20619”Alte credite pentru investiţii imobiliare”

209 „Alte credite acordate clientelei”, ţine evidenţa unor credite, de regulă pe termen mediu şi lung, care

nu pot fi încadrate în categoriile de credite anterioare.

De asemenea şi acest cont este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al doilea:

-2091 „Alte credite acordate clientelei”


Conturile prezentate sunt conturi de activ în debit înregistrându-se creditele acordate iar în credit

rambursarea acestora, trecerea în categoria creanţelor restante sau îndoielnice pentru cele nerambursate la

scadenţă sau acoperirea pierderilor din credite cu sume utilizate din rezerva generală pentru riscul de

credit.

În debitul conturilor de creanţe ataşate se înregistrează dobânzile aferente creditor, calculate şi

neajunse la scadenţă, iar credit dobânzile încasate, dobânzile trecute în categoria creanţelor restante sau

îndoielnice, acoperirea pierderilor din dobânzi cu sume utilizate din rezerva generală pentru riscul de

credit.

Operaţiuni economice cu privire la creditele acordate clientelei şi reflectarea lor în contabilitate

-înregistrarea angajamentelor de acordate a creditelor:

903 „Angajamente în favoarea = 999 „Contrapartida”

clientelei”

-acordarea de credite clientelei, pe tipuri de credite:

% = 2511 „Conturi curente”

2021 „Credite de trezorerie”

2031 „Credite de consum”

2032”Vânzări în rate”

2041”Credite pentru import”

2042”Credite pentru export”

2051”Credite pentru finanţarea stocurilor”

2052”Credite pentru echipamente”

2061”Credite pentru investiţii imobiliare”

2091 „Alte credite acordate

clientelei”

şi concomitent:

999”Contrapartida” = 903 „Angajamente în favoarea

clientelei”

Pentru creditele de trezorerie, consum şi pentru investiţii imobiliare, pentru reflectarea, pe tipuri şi

destinaţii, a creditelor acordate se utilizează conturi sintetice de gradul al treilea.

În funcţie de modul de acordare a lichidităţilor, debitarea acestor conturi se poate face în

corespondenţă cu următoarele conturi:

1111 „Cont curent la Banca Naţională a României”

121 „Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)”

122 „Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)”

- calcularea şi înregistrarea dobânzilor aferente creditelor acordate clientelei, pe tipuri de credite:

2027 „Creanţe ataşate” = 70213 „Dobânzi de la creditele de trezorerie”

2037 „Creanţe ataşate” = 70214 „Dobânzi de la creditele de consum

şi vânzări în rate”

2047 „Creanţe ataşate” = 70215 „Dobânzi de la creditele pentru

finanţarea operaţiunilor de

comerţ exterior”

2057 „Creanţe ataşate” = 70216 „Dobânzi de la creditele pentru

finanţarea stocurilor şi pentru

echipamente”

2067 „Creanţe ataşate” = 70217 „Dobânzi de la alte creditele

pentru investiţii imobiliare”

2097”Creanţe ataşate” = 70218 „Dobânzi de la alte credite

acordate clientelei”

-rambursarea creditelor şi încasarea dobânzilor, plăţile efectuându-se din conturile curente ale clientelei:

2511 „Conturi curente” = %










clientelei”







-comisioane percepute de bancă pentru operaţiunile de creditare:

2511 „Conturi curente” = 7029 „Comisioane”

-trecerea în categoria creanţelor restante a creditelor nerambursabile la scadenţă:

2811 „Creanţe restante” = %

2021”Credite de trezorerie”









clientelei”

- trecerea în categoria creanţelor restante a dobânzilor aferente creditelor acordate clientelei, neîncasate la

scadenţă:

2812 „Dobânzi restante” = %







- trecerea în categoria creanţelor îndoielnice a creditelor nerambursabile la scadenţă şi trecute în litigiu:

2821 „Creanţe îndoielnice” = %

2021”Credite de trezorerie”









clientelei”

-trecerea în categoria creanţelor îndoielnice a dobânzilor neplătite la scadenţă şi trecute în litigiu:

2822 „Dobânzi îndoielnice” = %







-utilizarea unor sume din rezerva generală pentru riscul de credit, constituită din profitul net, pentru

acoperirea pierderilor din creditele acordate clientelei nefinanciare:

5142 „Rezerva generală pentru riscul = %

de credit din profitul determinat

după deducerea impozitului pe profit”






2051”Credite pentru finanţarea

stocurilor”


2061”Credite pentru investiţii

imobiliare”


clientelei”

3.3.4. Contabilitatea creditelor interbancare

Contabilitatea creditelor interbancare se ţine cu ajutorul contului 141 „Credite acordate

instituţiilor de credit ”, cont de activ, detaliat în conturi sintetice de gradul al doilea, după cum urmează:

1411 „Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor de credit”

1412 „Credite la termen acordate instituţiilor de credit”


Aceste conturi asigură înregistrarea în contabilitate a creditelor acordate unei instituţii de credit de

către o altă instituţie de credit, precum şi a creanţelor ataşate reprezentând dobânzi aferente acestor

credite.

Se debitează cu creditele acordate altor instituţii de credit precum şi cu dobânzile aferente,

calculate şi neajunse la scadenţă.

Se creditează cu creditele rambursate şi dobânzile încasate, respectiv trecerea în categoria

creanţelor restante sau îndoielnice a celor nerambursate ( neâncasate) la scadenţă.

Dintre principalele operaţiuni cu privire la creditele bancare, evidenţiem:

-acordarea de către o instituţie de credit a unui credit de pe o zi pe alta, altei instituţii de credit,

operaţiunile derulându-se prin conturile curente deschise la Banca Naţională a României:

1411 „Credite de pe o zi pe alta = 1111 „Cont curent la acordate instituţiilor de credit” Banca Naţională a României”

-acordarea de către o instituţie de credit a unui credit la termen, unei altei instituţii de credit, operaţiunile

derulându-se prin contul de corespondent deschis la instituţia de referinţă (creditoare) la instituţia de

credit beneficiară:

1412 „Credite la termen acordate = 121 „Conturi de corespondent

instituţiilor de credit” la instituţii de credit (nostro)”

- înregistrarea dobânzilor calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor acordate :

1417 „Creanţe ataşate” = % 70141 „Dobânzi de la creditele de pe o zi pe alta”

70142 „Dobânzi de la creditele la termen”

-rambursarea creditului de pe o zi pe alta :

1111 „Cont curent la = 1411 „Credite de pe o zi pe Banca Naţională a României” alta acordate instituţiilor de credit”

- rambursarea creditului la termen:

121 „Conturi de corespondent = 1412 “Credite la termen

la instituţii de credit (nostro)” acordate instituţiilor de credit”

- încasarea dobânzilor aferente creditelor acordate: % = 1417 „Creanţe ataşate”

1111 „Cont curent la Banca Naţională a României” 121 „Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)”

122 „Conturi de corespondent ale

instituţiilor de credit (loro)”- trecerea în categoria creanţelor restante a creditelor interbancare nerambursate la scadenţă: 1811 „Creanţe restante” = %


1412 “Credite la termen acordate instituţiilor de credit”

- trecerea în categoria creanţelor îndoielnice a creditelor interbancare nerambursate la scadenţă: 1821 “Creanţe îndoielnice” = %


1412 “Credite la termen acordate instituţiilor de credit”

- trecerea în categoria creanţelor restante sau îndoielnice, a dobânzilor neîncasate la scadenţă:

% = 1417 „Creanţe ataşate”1812 „Dobânzi restante”1822 „Dobânzi îndoielnice”3.4. Contabilitatea depozitelor interbancare

Depozitele interbancare pot fi la vedere, la termen şi colaterale.

Depozitele colaterale se constituie pentru o durată iniţială de cel mult o zi lucrătoare.

Depozitele la termen sunt constituite pentru un termen fix, pentru care durata iniţială este mai

mare de o zi lucrătoare.

Depozitele colaterale sunt constituite drept garanţii sau pentru efectuarea unor operaţiuni

ulterioare, determinate.

Prin aceste operaţiuni de constituire a depozitelor interbancare se asigură efectuare de către

instituţiile de credit a unor plasamente la alte instituţii de credit, respectiv atragerea de resurse de la alte

instituţii de credit.

3.4.1 Contabilitatea depozitelor la instituţiile de credit

Contabilitatea depozitelor constituie de către o instituţie de credit la alte instituţii de credit se ţine

cu ajutorul contului 131 „Depozite la instituţii de credit” detaliat în conturi sintetice de gradul al doilea în

funcţie de durată şi scopul constituirii, după cum urmează:

- 1311 „Depozite la vedere la instituţii de credit”

- 1312 „Depozite la termen la instituţii de credit”

- 1313 „Depozite colaterale la instituţii de credit”

- 1317 „Creanţe ataşate”

Sunt conturi de activ cu ajutorul cărora se înregistrează creanţele instituţiei de credit faţă de alte

instituţii de credit la care a efectuat plasamente prin constituirea de depozite, , precum şi dobânzile

aferente.

Se debiteză cu depozitele constituite la alte instituţii de credit, respectiv dobânzile aferente,

calculate şi neajunse la scadenţă.

Se creditează cu depozitele retrase şi dobânzile încasate.

Dintre principalele operaţiuni privind constituirea depozitelor interbancare, amintim:

-constituirea unui depozit la vedere la o altă instituţie de credit, din disponibilităţile băneşti aflate

în contul curent deschis la Banca Naţională a României:

1311 „Depozite la vedere la = 1111 „Cont curent la

instituţii de credit” Banca Naţională a României”

- constituirea unui depozit la termen la o altă instituţie de credit, din disponibilităţile băneşti aflate în

contul de corespondent deschis la instituţia respectivă:

1312 „Depozite la termen la = 121 „Conturi de corespondent la

instituţii de credit” instituţii de credit (nostro)

- constituirea unui depozit colateral prin contul de corespondent deschis de o altă instituţie de credit la

instituţia iniţiatoare.

1313 „Depozite colaterale la = 122 „Conturi de corespondent ale

instituţii de credit” instituţiilor de credit (loro)”

- înregistrarea dobânzilor aferente depozitelor la vedere, constituie la alte bănci:

1317 „Creanţe ataşate” = 70131 „Dobânzi de la

depozitele la vedere”

- înregistrarea dobânzilor aferente depozitelor la termen constituie la alte instituţii de credit:

1317 „Creanţe ataşate” = 70132 „Dobânzi de la

depozitele la termen”

- înregistrarea dobânzilor aferente depozitelor colaterale constituite la alte instituţii de credit:

1317 „Creanţe ataşate” = 70133 „Dobânzi de la depozitele

colaterale”

- diminuarea sau lichidarea depozitelor la vedere, la termen şi colaterale, constituite prin modalităţile

prezentate anterior:

1111 „Cont curent la = 1311 „Depozite la vedere la

Banca Naţională a României” instituţii de credit”

121 „Conturi de corespondent = 1312 „Depozite la termen

la instituţii de credit (nostro)” la instituţii de credit”

122 „Conturi de corespondent ale = 1313 „Depozite colaterale la

instituţiilor de credit (loro)” instituţii de credit”

-încasarea dobânzilor aferente depozitelor constituite, în contul curent deschis la Banca Naţională a

României:

1111 „Cont curent la = 1317 „Creanţe ataşate”


-trecerea dobânzilor neîncasate la termen în categoria creanţelor restante sau îndoielnice:

% = 1317 „Creanţe ataşate”

1812 „Dobânzi restante

1822 „Dobânzi îndoielnice”

3.4.2. Contabilitatea depozitelor instituţiilor de credit

Depozitele constituite de alte instituţii de credit la instituţia de referinţă, reprezintă în esenţă

împrumuturi.

Contabilitatea depozitelor instituţiilor de credit constituite de alte instituţii de credit, la instituţia

de referinţă, se ţine cu ajutorul contului 132 „Depozite ale instituţiilor de credit”, cont de pasiv, detaliat în

conturi sintetice de gradul al doilea, pe durate şi scopuri ale depozitelor, precum şi un cont pentru

reflectarea dobânzilor calculate, după cum urmează:

- 1321 „Depozite la vedere ale instituţiilor de credit”

- 1322 „Depozite la termen ale instituţiilor de credit”

- 1323 „Depozite colaterale ale instituţiilor de credit”

- 1327 „Datorii ataşate”.

Se creditează cu depozitele constituite de alte instituţii de credit la banca de referinţă, respectiv

dobânzile aferente, calculate şi neajunse la scadenţă.

Se debitează cu depozitele restituite şi dobânzile plătite.

La rândul lor conturile sintetice se detaliază în conturi analitice pe instituţii de credit creditoare.

Dintre operaţiunile privind constituirea depozitelor bancare de către alte instituţii de credit, la

instituţia de referinţă amintim:

-constituirea unui depozit la vedere de către o altă instituţie de credit prin contul de corespondent deschis

de către aceasta la instituţia de referinţă:

122 „Conturi de corespondent ale = 1321 „Depozite la vedere ale

instituţiilor de credit (loro)” ale instituţiilor de credit”

- constituirea unui depozit la termen, de către o altă instituţie de credit, prin contul de corespondent

deschis de instituţia de credit de referinţă la aceasta:

121 „Conturi de corespondent la = 1322 „Depozite la termen instituţii de credit (nostro)”

ale instituţiilor de credit”

-constituirea unui depozit colateral, de către o altă instituţie de credit, la instituţia de referinţă, prin virarea

unei sume în contul curent al acesteia, deschis de Banca Naţională a României:

1111 „Cont curent la = 1323 „Depozite colaterale

Banca Naţională a României” ale instituţiilor de credit”

-înregistrarea dobânzilor aferente depozitelor la vedere, ale instituţiilor de credit:

60131 „Dobânzi la depozitele la vedere” = 1317 „Creanţe ataşate”

-înregistrarea dobânzilor aferente depozitelor la termen, constituite de alte instituţii de credit:

60132 „Dobânzi la depozitele la termen” =1317„Creanţe ataşate”

- înregistrarea dobânzilor aferente depozitelor colaterale, constituite de alte instituţii de credit:

60133 „Dobânzi la depozitele colaterale” = 1317 „Creanţe ataşate”

-diminuarea sau lichidarea depozitelor la vedere, la termen şi colaterale, constituite de alte instituţii de

credit, prin modalităţile prezentate anterior:

1321 „Depozite la vedere ale = 122 „Conturi de corespondent

instituţiilor de credit” ale instituţiilor de credit (loro)”

1322 „Depozite la termen ale = 121 „Conturi de corespondent la

instituţiilor de credit” I nstituţii de credit (nostro)”

1323 „Depozite colaterale ale = 1111 „Cont curent la Banca

instituţiilor de credit” Naţională a României”

- plata dobânzilor aferente depozitelor constituite de alte instituţii de credit , din contul curent deschis la

Banca Naţională a României”:

1327 „Datorii ataşate” = 1111 „Cont curent la


3.5. Contabilitatea valotilor primite şi a celor date în pensiune

Valorile primite sau date în pensiune reprezintă o altă formă a creditelor acordate sau a împrumuturilor de

care pot să beneficieze băncile.

Acestea reprezintă acţiuni, obligaţiuni, bonuri de tezaur sau alte înscrisuri de valoare care se

constituie în garanţii pentru credite sau împrumuturi.

Pensiunea poate fi simplă sau livrată. Pensiunea simplă reprezintă transferul temporar al

proprietăţii asupra titlurilor sau a altor efecte publice în perioada funcţionalităţii creditelor sau

împrumuturilor.

Pensiunea livrată are un caracter mai complex şi face obiectul contabilităţii operaţiunilor cu titluri.

În cazul pensiunii simple, titlurile pot sa fie depozitate, ca o măsură asiguratorie, la creditor sau

pot să fie blocate în gestiunea debitorului, pe numele creditorului drept garanţie a creditului acordat.

3.5.1. Contabilitatea valorilor primite în pensiune

Contabilitatea valorilor primite în pensiune se realizează cu ajutorul următoarelor conturi :

- 151 “Valori primite în pensiunea interbancară”

- 241 “Valori primite în pensiune de la clientelă”

Sunt conturi de activ care se detaliază în conturi sintetice de gradul al doilea în funcţie de perioada

pentru care a fost acordat creditul precum şi pentru reflectarea creanţelor din dobânzi astfel:

- 1511 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta”

- 1512 “Valori primite în pensiune la termen”

- 1517 “Creanţe ataşate”

- 2411 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta”

- 2412 “Valori primite în pensiune la termen”


-


- credite acordate altor bănci pe baza valorilor primite în pensiune de la acestea:

1511 “Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta” = 111 “Cont curent la BNR”

sau

1512 “Valori primite în pensiune la termen”

- credite acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune de aceasta:

2412 “Valori primite în pensiune la termen” = 2511 “Conturi curente”

- rambursări de credite acordate altor bănci pe baza valorilor primite în pensiune şi restituite acestora.:

111 “Cont curent la BNR” = 1512 “Valori primite în pensiune la termen”

- rambursări de credite acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune şi restituite acesteia:.

2511 “Conturi curente” = 2412 “Valori primite în pensiune la termen”

- înregistrarea veniturilor din dobânzile calculate şi neajunse la scadenţă:

% = 7023 “Dobânzi de la valorile primite în pensiune”



3.5.2. Contabilitatea valorilor date în pensiune

Valorile date în pensiune reprezintă împrumuturi primite pentru care s-au constituit garanţii din

titluri, care rămân mai departe în patrimoniul debitorului.

Contabilitatea valorilor date în pensiune se ţine cu ajutorul următoarelor conturi :

- 152 “Valori date în pensiune”

- 243 “Valori date în pensiune”

Sunt conturi de pasiv care se detaliază în conturi sintetice de gradul al doilea în funcţie de

perioada pentru care au fost angajate împrumuturile precum şi pentru reflectarea datoriilor din dobânzi,

astfel :

- 1521 “Valori date în pensiune de pe o zi pe alta”

- 1522 “Valori date în pensiune la termen”

- 1527 “Datorii ataşate”

- 2431 “Valori date în pensiune de pe o zi pe alta”

- 2432 “Valori date în pensiune la termen”


Operaţiuni economice şi reflectarea în contabilitate :

- împrumuturi primite de la alte bănci pe baza valorilor date în pensiune:

111 “Cont curent la BNR” = 1521 “Valori date în pensiune de pe o zi pe alta”

sau

1522 “Valori date în pensiune la termen”

- împrumuturi primite de la clientelă pe baza valorilor date în pensiune:

2511 “Conturi curente” = 2431 “Valori date în pensiune de pe o zi pe alta”

sau


- rambursarea împrumuturilor primite de la alte bănci pe baza valorilor date în pensiune acestora:

1521 “Valori date în pensiune de pe o zi pe alta” = 111 “Cont curent la BNR”

sau


- rambursarea împrumuturilor primite de la clientelă pe baza valorilor date în pensiune:

2431 “Valori date în pensiune de pe o zi pe alta” = 111 “Cont curent la BNR”

sau


- înregistrarea cheltuielilor cu dobânzile calculate şi neajunse la scadenţă:

6023 “Dobânzi la valorile date în pensiune” = 1527 “Datorii ataşate”

sau


3.6 Contabilitate împrumuturilor şi a creditelor privind instituţiile financiare

nebancare

Instituţiile financiare nebancare sunt formate din socuetăţi de leasing, societăţi de valori mobiliare,

societăţi de investiţii financiare, societăţi de tipul fondurilor mutuale, etc. Acestora li se pot acorda credite

bancare şi de asemenea pot să acorde împrumuturi băncilor.

Contabilitatea creditelor acordate clientelei financiare se ţine cu ajutorul contului 231 “Credite

acordate instituţiilor financiare”, cont de activ, detaliat în conturi sintetice de gradul al doilea, în funcţie

de durata pentru care se acordă creditul precum şi un cont pentru reflectarea creditelor din dobânzi, după

cum urmează :

- 2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor financiare”

- 2312 “Credite la termen acordate instituţiilor financiare”


Contabilitatea împrumuturilor de la clientela financiară se ţine cu ajutorul contului 232

“Împrumuturi primite de la instituţiile financiare”, cont de pasiv detaliat în două conturi sintetice de

gradul al doilea privind durata împrumutului şi un cont pentru reflectarea dobânzilor aferente, după cum

urmează :

- 2321 “Împrumuturi de pe o zi pe alta de la instituţiile financiare”

- 2322 “Împrumuturi la termen de la instituţiile financiare”



- acordarea de credite clientelei financiare:

2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor financiare” = %

sau 2511 “Conturi curente”

2312 “Credite la termen acordate instituţiilor financiare” 1111 “Cont curent la BNR”

121 “Conturi de corespondent


122 “Conturi de corespondent

ale instituţiilor de credit (loro)”

- rambursarea creditelor acordate instituţiilor financiare:

% = 2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor financiare”

2511 “Conturi curente” sau

1111 “Cont curent la BNR” 2312 “Credite la termen acordate instituţiilor financiare”

121 “Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)”

122 “Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)”

- înregistrarea dobânzilor aferente creditelor acordate instituţiilor financiare:

2317 “Creanţe ataşate” = 7022 “Venituri de la creditele acordate instituţiilor financiare

- primirea împrumuturilor de la instituţiile financiare:

% = 2321 “Împrumuturi de pe o zi pe alta de la instituţiile financiare”

sau

1111 “Cont curent la BNR” 2322 “Împrumuturi la termen de la instituţiile financiare”

121 “Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)”

122 “Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)”

- rambursarea împrumuturilor primite de la instituţiile financiare:

2321 “Împrumuturi de pe o zi pe alta de la instituţiile financiare” = %

sau 1111 “Cont curent la BNR

2322 “Împrumuturi la termen de la instituţiile financiare

- înregistrarea dobânzilor aferente împrumuturilor acordate de clientela financiară:

6022 “Dobânzi la împrumuturile primite de la instituţiile financiare” = 2327 “Datorii ataşate”

3.7 Contabilitatea creanţelor restante şi a celor îndoielnice

Creditele şi dobânzile aferente, nerambursate la scadenţă sunt trecute în categoria celor restante

sau îndoielnice.

Creanţele restante se constituie din creditele nerambursate la scadenţă precum şi din dobânzile

aferente neachitate, la care de regulă în funcţie de numărul de zile de întârziere se calculează dobânzi

penalizatoare.

Creanţele îndoielnice se constituie de asemenea din creditele şi dobânzile nerambursate la termen,

numărul de zile de întârziere fiind mai mare şi care prezintă deci un grad de risc mai ridicat. În această

situaţie de regulă, debitorul este acţionat în justiţie.

Pentru reflectarea în contabilitate a creanţelor restante se utilizează următoarele conturi :

- 281 “Creanţe restante”, reflectă creanţele restante provenite din credite nerambursate la termen, de

către clientelă, dobânzile aferente precum şi dobânzile penalizatoare. Se detaliază în următoarele

conturi sintetice de gradul al doilea :

- 2811 “Creanţe restante”

- 2812 “Dobânzi restante”


- 181 “Creanţe restante”, reflectă creanţele restante provenite din credite nerambursate la scadenţă de

către clientele financiară, dobânzile aferente precum şi dobânzile penalizatoare.

Se detaliază în următoarele conturi sintetice de gradul al doilea :

- 1811 “Creanţe restante”

- 1812 “Dobânzi restante”


Sunt conturi de activ şi se detaliază la rândul lor în analitice pe debitori.

Pentru reflectarea în contabilitate a creanţelor îndoielnice se utilizează următoarele conturi :

- 282 “Creanţe îndoielnice”, care reflectă creditele nerambursate şi dobânzile aferente, şi pentru care

debitorul a fost acţionat în justiţie. Se detaliază în următoarele conturi de gradul al doilea :

- 2821 “Creanţe îndoielnice”

- 2822 “Dobânzi îndoielnice”


- 182 “Creanţe îndoielnice” care reflectă creditele nerambursate şi dobânzile aferente, de către clientele

financiară detaliat la rândul său în următoarele conturi sintetice de gradul al doilea:

- 1821 “Creanţe îndoielnice”

- 1822 “Dobânzi îndoielnice”


Şi aceste conturi de activ se detaliază în analitice, pe debitori .


- trecerea în categoria creanţelor restante a unor credite acordate clientelei şi nerambursate la scadenţă:

2811 “Creanţe restante” = %

2021 “Creanţe de trezorerie”

2031 “Credite de consum”

2041 - Credite pentru import 2042 - Credite pentru export

2051 - Credite pentru finanţarea stocurilor 2052 - Credite pentru echipamente

2061 - Credite pentru investiţii imobiliare

2091 “Alte credite acordate clientelei”

- trecerea în categoria creanţelor restante a unor credite acordate instituţiilor financiare şi nerambursate

la scadenţă:

2811 “Creanţe restante” = 2312 “Credite la termen acordate instituţiilor financiare”

- trecerea în categoria creanţelor restante a descoperirilor de cont neautorizate:

2811 “Creanţe restante” = 2511 “Conturi curente”

- trecerea în categoria creanţelor în litigiu a creanţelor restante care prezintă dificultăţi de recuperare

2821 “Creanţe îndoielnice” = 2811 “Creanţe restante”

- încasarea creanţelor restante sau îndoielnice:

% = 2811 “Creanţe restante”

2511 “Conturi curente” sau

1111 “Cont curent la BNR” 2821 “Creanţe îndoielnice”

- trecerea în categoria creanţelor restante a dobânzilor aferente creditelor acordate clientelei şi

neîncasate la scadenţă:

2812 “Dobânzi restante” = %




2057 “Creanţe ataşate” 2067 “Creanţe ataşate”


- trecerea în categoria creanţelor restante a dobânzilor aferente creditelor acordate instituţiilor

financiare şi neîncasate la scadenţă:

2812 “Dobânzi restante” = 2317 “Creanţe ataşate”

- trecerea în categoria creanţelor în litigiu a dobânzilor restante care prezintă dificultăţi de recuperare

2822 “Dobânzi îndoielnice” = 2812 “Dobânzi restante”

- încasarea dobânzilor restante sau îndoielnice:

% = 2812 “Dobânzi restante”

2511 “Conturi curente” 2822 “Dobânzi îndoielnice”

1111 “Cont curent la BNR”

Pentru creanţele rezultate din operaţiuni interbancare trecerea în categoria creanţelor restante sau

îndoielnice se face în mod similar.

3.8 Contabilitatea provizioanelor din operaţiuni interbancare şi cu clientela

Societăţile bancare au obligaţia să ia măsuri pentru protejarea disponibilităţilor, a depozitelor

persoanelor fizice şi juridice precum şi pentru limitarea riscului de credit.

O modalitate de protejare şi în acelaşi timp o măsură de siguranţă pentru starea financiară a băncii

o reprezintă provizionul.

Potrivit normelor în vigoare, societăţile bancare au obligaţia sa clasifice creditele acordate în cinci

categorii, pentru care sunt stabilite cote obligatorii de provizioane (din valoarea creditelor) după cum

urmează :

- standard 0%

- în observaţie 5%

- substandard 20%

- îndoielnice 50%

- pierdere 100%

Conturile cu ajutorul cărora se ţine evidenţă provizioanelor sunt diferenţiate pentru operaţiuni cu

clientela şi interbancare, după cum urmează :

291 “Provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela, precum şi din operaţiuni între

instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de credit”

Este un cont de pasiv care se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul al doilea :

- 2911 “Provizioane specifice de risc de credit”

- 2912 “Provizioane specifice de risc de dobândă”

191 “Provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare”

Acest cont se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul al doilea, conturi de pasiv :

- 1911 “Provizioane specifice de risc de credit”

- 1912 “Provizioane specifice de risc de dobândă”


- constituirea provizioanelor pentru creanţe din operaţiuni cu clientela:

6621 “Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit” = 2911 “Provizioane specifice de

risc de credit”

6622 “Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobândă” = 2912 “Provizioane specifice

de risc de dobândă”

- anulări sau diminuări de provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela:

2911 “Provizioane specifice de risc de credit” = 7621 “Venituri din provizioane specifice de

risc de credit”

2912 “Provizioane specifice de risc de dobândă” = 7622 “Venituri din provizioane specifice

de risc de dobândă”

Pentru constituirea, anularea sau diminuarea provizioanelor pentru creanţe din operaţiuni

interbancare, reflectarea în contabilitate este similară, utilizându-se următoarele conturi de cheltuieli şi

venituri :

- 6611 “Cheltuieli cu provizioanele specifice de risc de credit”

- 6612 “Cheltuieli cu provizioanele specifice de risc de dobândă”

- 7611 “Venituri din provizioane specifice de risc de credit”

- 7612 “Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă”

CAPITOLUL IV

CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DIVERSE PRIVIND DEBITORII, CREDITORII ŞI STOCURILE

4.1. Contabilitatea operaţiunilor privind debitorii şi creditorii bănciiContabilitatea debitorilor şi creditorilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor de

credit în relaţiile acestora cu personalul, asigurările şi protecţia socială, bugetul statului, fondurile speciale

şi bugetele locale, asociaţii sau acţionarii, precum şi debitorii sau creditorii diverşi.

Contabilitatea debitorilor şi creditorilor se ţine, conform legii, pe categorii de datorii şi creanţe,

precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.

Astfel, în contabilitatea analitică, debitorii şi creditorii se grupează în felul următor:

-interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare (termen lung –

peste cinci ani, termen mediu - de la unu la cinci ani, scurt – sub un an).

4.1.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile,

premii îndemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi cele pentru incapacitate temporară de muncă

suportate din fondul de salarii, precum şi alte drepturi în bani sau în natură datorate de instituţia de credit

personalului pentru munca prestată, şi se suportă, potrivit legii, din fondul de salarii.

Drepturile de personal neridicate întrei zile se înregistrează într-un cont distinct, pe fiecare

persoană în parte.

Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau ca urmare a unor

relaţii contractuale.

Sumele datorate şi neachitate personalului, respectiv creanţele ce urmează a fi încasate de la

acesta, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează, la finele exerciţiului, ca alte datorii şi creanţe în

legătură cu personalul.

Banca în calitate de angajator reţine din salariile brute, prin „stopaj la sursă”, următoarele

impozite şi contribuţii datorate de angajaţi bugetului public:

-impozitul pe salarii;

-contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate;

-contribuţia angajaţilor de asigurările sociale de sănătate;.

-contribuţia angajaţilor pentru constituirea fondului de şomaj;

Contabilitatea datoriilor şi creanţelor cu personalul se ţine cu ajutorul „contului sintetic

de gradul întâi 351 „personal şi conturi asimilate”, care este dezvoltat în următoarele conturi sintetice de

gradul al doilea:

3511 „Personal – salarii datorate”

3512 „Personal - ajutoare materiale datorate”

3513 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”

3514 „Avansuri acordate personalului”

3515 „Drepturi de personal neridicate”

3516 „Reţineri din salarii datorate terţilor”

3519 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”

La rândul său contul 3519 „Alte drepturi şi creanţele în legătură cu personalul este dezvoltat este

dezvoltat în două conturi sintetice de gradul trei:

35191 „Alte datorii în legătură cu personalul”

35192 „Alte creanţe în legătură cu personalul”

Operaţiuni economice şi reflectarea lor în contabilitate:

-acordarea avansului chenzinal salariaţilor băncii:

3514 „Avansuri acordate personalului” = %

101 „Casa”


- înregistrarea datoriilor reprezentând drepturi salariale cuvenite personalului băncii, suportate din fondul

de salarii:

611 „ Cheltuieli cu salariile = 3511 „Personal – salarii

personalului” datorate”

-sume datorate personalului, reprezentând ajutoare materiale suportate din contribuţia băncii pentru

asigurări sociale, precum şi cele acordate legii, pentru protecţia socială:

% = 3512„Personal-ajutoare materiale

datorate”

3521 „Contribuţia unităţii la

asigurările sociale”

6127 „ Alte cheltuieli privind

asigurările şi protecţia socială”

-efectuarea reţinerilor din salarii:

3511 „Personal- salarii datorate” = %

3514 „Avansuri acordate

personalului”

3533 „Impozitul pe salarii”

35212„Contribuţia personalului

pentru asigurările sociale”

35213 „Contribuţia angajaţilor

pentru asigurările sociale de

sănătate”

35222 „Contribuţia personalului la

fondul de şomaj”

3516 „Reţineri din salarii

datorate terţilor”

Pentru sumele datorate personalului, reprezentând ajutoare materiale, înregistrarea reţinerilor se

efectuează în mod similar.

-sume neridicate de personal în termenul legal:

3511 „Personal – salarii datorate” = 3515 „Drepturi de personal

neridicate”

-achitarea unor drepturi de personal:

% = 2511 „Conturi curente”

3511 „Personal – salarii datorate”

3512 „Personal – ajutoare materiale

datorate”

4.1.2. Contabilitate datoriilor şi creanţelor cu asigurările şi protecţia socială

Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale cuprinde obligaţiile instituţiilor de credit şi

ale personalului privind contribuţiile la asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate şi la asigurările

fondului de şomaj.

Astfel instituţiile de credit în calitate de angajatori au obligaţia să suporte din resurse proprii

următoarele contribuţii:

-contribuţia la asigurările sociale de stat;

- contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate;

- contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj.

Pentru reflectarea în contabilitatea bancară a datoriilor şi creanţelor privind asigurările şi protecţia

socială este utilizat contul sintetic de gradul întâi 352 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi

asimilate” dezvoltat în conturi sintetice de gradul al doilea şi al treilea după cum urmează:

3521 „Asigurări sociale”

35211 „ Contribuţia unităţii la asigurările sociale ”

35212 „ Contribuţia personalului la asigurările sociale ”

35213 „ Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de

sănătate”

35214 „ Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de

sănătate”

3522 „ Ajutor de şomaj”

35221 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

35222 „ Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

3526 „ Alte datorii şi creanţe sociale”

35261 „ Alte datorii sociale”

35262 „ Alte creanţe sociale”


-înregistrarea contribuţiei instituţiei de credit la asigurările sociale de stat :

6121 „Contribuţia unităţii la = 35211 „Contribuţia unităţii la

asigurările sociale” asigurările sociale”

-înregistrarea contribuţiei instituţiei de credit la asigurările sociale de sănătate:

6123 „Contribuţia angajatorului = 35214„Contribuţia angajatorului pentru asigurările

sociale pentru asigurările sociale

de sănătate” de sănătate”

-înregistrarea contribuţiei instituţiei de credit la fondul de şomaj:

6122 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul = 35221 „Contribuţia unităţii la

de şomaj” fondul de şomaj”

-înregistrarea altor drepturi materiale acordate salariaţilor conform contractului colectiv de muncă:

617 „Alte cheltuieli privind personalul” = 35261 „Alte datorii sociale”

4.1.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi bugetele locale

Instituţiile de credit ca urmare a desfăşurării activităţii specifice au obligaţii de plată către bugetul

public respectiv către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale, bugetele fondurilor

speciale.

Impozitele şi contribuţiile aferente drepturilor salariale suportate de angajaţi şi angajator au fost

evidenţiate în paragrafele anterioare.

Pe lângă acestea instituţiile de credit au şi alte obligaţii de plată constând în impozite directe sau

indirecte după cum urmează:

-impozitul pe profit datorat bugetului statului;

--taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat;

-alte impozite datorate bugetului public .

Taxa pe valoarea adăugată se stabileşte lunar pe bază de decont, ca diferenţă între valoarea taxei

exigibile aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate (pentru TVA colectată) şi a taxei deductibile

pentru cumpărările de bunuri şi servicii (TVA deductibilă).

În situaţia în care există decalaje între faptul generator de TVA şi exigibilitatea acesteia, totalul

TVA se înregistrează într-un cont distinct, denumit TVA neexigibilă care , pe măsură ce devine exigibilă,

se trece la TVA colectată, respectiv la TVA deductibilă.

De asemenea, în acest cont se înregistrează şi TVA deductibilă sau colectată, pentru livrări de

bunuri şi servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au întocmit facturile până la încheierea exerciţiului

financiar.

Diferenţa de taxă, în plus sau în minus, între TVA colectată şi TVA deductibilă se înregistrează în

conturi distincte (TVA de plată respectiv TVA de recuperat) şi se regularizează în condiţiile legii.

Potrivit reglementărilor în vigoare serviciile bancare sunt exceptate de la plata taxei pe valoarea

adăugată, instituţiile de credit fiind obligate la plata acesteia doar pentru alte lucrări sau servicii care nu se

încadrează în specificul bancar.

Contabilitatea acestor taxei pe valoarea adăugată se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul

întâi 3532 „Taxa pe valoarea adăugată”, dezvoltat în următoarele conturi sintetice de gradul al doilea:

35323”TVA de plată”

35324”TVA de recuperat”

35326 „TVA deductibilă”

35327 „TVA colectată”

35328 „TVA neexigibilă”

Pentru reflectarea în contabilitate a altor obligaţii de plată datorate bugetului de stat , bugetelor

fondurilor speciale şi bugetelor locale , sunt folosite următoarele conturi:

3536”Alte impozite, taxe şi vărsăminte cu bugetul statului”

3538”Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate”

3539”Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”

35391”Alte datorii faţă de bugetul statului”

35392”Alte creanţe faţă de bugetul statului”

Operaţiuni economice li reflectarea lor în contabilitate

-reflectarea obligaţiei de plată privind impozitul pe profit datorat bugetului statului:

691 „Cheltuieli cu impozitul = 3531 „Impozitul pe profit”

pe profit”

-aprovizionarea cu materiale de la furnizori ce nu vor fi folosite pentru activitatea specific bancară:

% = 3566 „Creditori diverşi”

362 „Materiale”


-înregistrarea unor venituri din prestări de servicii, altele decât cele din activitatea cu specific bancar:

3556 „Debitori diverşi” = %

7499 „Alte venituri”


-înregistrarea obligaţiei de plată privind TVA în cazul în care TVA colectată >TVA deductibilă:

35327 „TVA colectată” = %


35323 „TVA de plată”

-înregistrarea creanţei faţă de bugetul statului în cazul în care TVA colectate <TVA deductibilă:

% = 35326 „TVA deductibilă”


35324 „TVA de recuperat”

-înregistrarea obligaţiei de plată privind impozitul pe dividende, datorat bugetului statului:

354 „Dividende de plată” = 3536 „Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate”

-înregistrarea obligaţiei de plată către bugetele locale reprezentând impozit pe clădiri:

621 „Cheltuieli cu alte impozite, = 3536 „Alte impozite, taxe şi

taxe şi vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”

4.2. Contabilitatea stocurilor

Contabilitatea stocurilor asigură evidenţa existenţei şi mişcări următoarelor bunuri: valori din aur,

metale şi pietre preţioase, materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, stocuri aflate la terţi şi

alte stocuri şi bunuri.

Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunurile cu o valoare mai mică decât limita

prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durată

mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum şi alte bunuri asimilate acestora (echipamentul de

protecţie, echipamentul de lucru, mecanismele, dispozitivele, verificatoarelor, SDV-urile, aparatele de

măsură şi control şi alte bunuri similare.

Valoarea obiectelor de inventar se include în cheltuieli integral, la darea lor în folosinţă, sau

eşalonat, într-o perioadă de cel mult trei ani.

Pentru respectarea prevederilor legii contabilităţii cu privire la obligativitatea înregistrării în

contabilitate a valorilor materiale şi băneşti, deţinute sub orice formă şi cu orice titlu, este necesar să se

asigure:

a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în patrimoniul băncii şi înregistrarea lor la locurile de

depozitare. Bunurile materiale primite în custodie sau în consignaţie se înregistrează distinct cu ajutorul

unor conturi în afara bilanţului;

b) în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia unor bunuri care se dovedesc a fi în mod cert în

proprietatea băncii, se procedează astfel:

- bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în

contabilitate ca intrate în patrimoniu;

- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât şi în

contabilitate pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;

c) în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieşiri din

patrimoniu, nemaifiind considerate proprietatea băncii, astfel:

- bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrate în patrimoniu;

- bunurile livrate, dar refacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât şi

în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii;

d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze de rezerve de proprietate se înregistrează la intrări şi

respectiv la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.

La intrarea în patrimoniu, bunurile de natura stocurilor, se înregistrează în contabilitate la costul

de achiziţie, iar cele produse de către bancă la costul de producţie.

La ieşirea din patrimoniu, stocurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate prin aplicarea

uneia dintre următoarele metode:

-metoda costului mediu ponderat (CMP)

-metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO)

-metoda ultima intrări-primei ieşiri (LIFO)

Costul mediu ponderat se calculează fie după fiecare intrare, fie lunar ca raport între valoarea

totală a stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi cantitatea existentă în stocul iniţial plus cantităţile intrate.

Metoda „primei intrări-primei ieşiri” (FIFO) presupune evaluarea bunurilor ieşite din gestiune se

evaluează la costul de achiziţie al lotului următor, în ordine cronologică.

Metoda „ultimei intrări-primei ieşiri” (LIFO) presupune evaluarea bunurilor ieşite din gestiune la

costul de achiziţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune la costul

de achiziţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la

costul de achiziţie al lotului următor, în ordine cronologică.

Metoda „ultimei intrări-primei ieşiri” (LIFO) presupune evaluarea bunurilor ieşite din gestiune la

costul de achiziţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se

evaluează la costul de achiziţie al lotului ulterior, în ordine cronologică.

Instituţiile de credit ţin contabilitatea valorilor materiale cantitativ şi valoric, prin folosirea

inventarului permanent.

Prin folosirea inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare

şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi

valoric.

Pentru folosirea inventarului permanent, contabilitatea analitică a stocurilor se poate organiza

după una din următoarele metode:

metoda operativ-contabilă (pe solduri) care constă în ţinerea, la locul de depozitare, a evidenţei cantitative

a bunurilor pe categorii, iar la contabilitate a valorilor desfăşurate pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe

grupe şi subgrupe de bunuri, după caz.

Controlul exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţă depozitelor cu cele din

contabilitate se asigură lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fişele de magazie în

registrul stocurilor:

metoda cantitativ – valorică (pe fişe de cont analitic), care constă în ţinerea evidenţei cantitative pe

categorii de bunuri la locul de depozitare, iar în contabilitate, a evidenţei cantitativ valorice.

Contabilitatea stocurilor se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 36 „Conturi de stocuri” care

cuprinde următoarele conturi:

361 „Valori din aur, metale şi pietre preţioase”

362 „Materiale”

363”Materiale de natura obiectelor de inventar”

365 „Stocuri aflate la terţi”

367”Alte stocuri şi asimilate”

368 „Alte bunuri diverse”

Sunt conturi de activ.

În debitul acestor conturi se înregistrează operaţiuni care au ca efect constituirea sau majorarea

categoriilor de stocuri prin diverse modalităţi cum ar fi:

-achiziţionarea de la terţi;

-primirea cu titlul gratuit;

-constatarea în plus la inventarierea;

-primirea de la sediu sau de la alte subunităţi ale aceleiaşi instituţii de credit.

În credit se înregistrează operaţiuni care au ca efect diminuarea categoriilor de stocuri, dintre care

amintim:

-vânzarea;

-constatarea lipsă la inventar;

-donaţii;

-pierderi, din calamităţi;

-livrarea acestora sediului sau altor subunităţi ale aceleiaşi instituţii de credit.


-achiziţionarea unor bunuri de natura valorilor din aur, metale şi pietre preţioase:

361 „Valori din aur, metale = 3566 „Alţi creditori diverşi”

şi pietre preţioase”

-înregistrarea unor valori din aur primite de la altă subunitate aparţinând aceleiaşi bănci:

361 „Valori din aur, metale = 341 „Decontări intrabancare”


-vânzarea valorilor din aur, metalelor şi pietrelor preţioase:

% = 7099 „Venituri diverse de exploatare „

101 „Casa”




3556 „Alţi debitori diverşi”

6099 „Cheltuieli diverse de exploatare” = 361 „Valori din aur, metale


-achiziţionarea unor materiale de întreţinere, plata efectuându-se în numerar:

362 „Materiale” = 3566 „Alţi creditori diverşi”

-trecerea în consum a unor materiale consumabile:

6311 „ Cheltuieli cu materialele = 362 „Materiale”

consumabile”

-livrarea unor materiale altei subunităţi aparţinând aceleiaşi bănci:

341 „Decontări intrabancare” = 362 „Materiale”

- achiziţionarea unor obiecte de inventar, de la terţi, în devize:

363 „Materiale de natura obiectelor de = 3722 „Contravaloarea poziţiei

inventar” de schimb”

CAPITOLUL VCONTABILITATEA VALORILOR IMOBILIZATE

Valorile imobilizate reprezintă bunurile şi alte active destinate să servească o perioadă îndelungată

activităţii instituţiilor de credit sub forma imobilizărilor financiare, necorporale şi corporale, precum şi

imobilizărilor date în leasing sau locaţie simplă.

O poziţie intermediară este ocupată de imobilizările în curs şi datoriile pentru unităţile proprii din

străinătate.

Contabilitatea valorilor imobilizate se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 4 ”Valori

imobilizate”, în cadrul căreia conturile sunt sistematizate pe categorii de imobilizări. Se remarcă unele

particularităţi ale contabilităţii imobilizărilor specifice sectorului bancar.

Astfel, o grupă distinctă cuprinde conturile destinate să ţină evidenţa operaţiunilor de leasing şi

locaţie simplă.

5.1. Contabilitatea imobilizărilor financiare

Imobilizările financiare se împart la rândul lor în două categorii:

-credite subordonate

-titluri imobilizate

5.1.1. Creditele subordonate

Creditele subordonate sunt creanţe pe termen lung, nereprezentate de un titlu, pentru care

împrumutătorul acceptă ca drepturile sale să fie restituite după satisfacerea celorlalţi creanţieri.

În categoria creditelor subordonate se includ creditele participative şi alte credite subordonate la

termen, precum şi creditele pe perioadă determinată.

Creditele participative sunt creanţe de ultim rang care se caracterizează prin următoarele:

-în caz de lichidare a clientului debitor, creditele vor fi rambursate după satisfacerea celorlalţi creanţieri

privilegiaţi sau chirografari;

-în caz de redresare judiciară, rambursarea acestor credite şi plata remuneraţiilor prevăzute sunt

suspendate pe toată perioada planului de redresare;.

-daca creditul participativ face obiectul unei convenţii, rambursarea creditului şi plata remuneraţiilor

prevăzute sunt suspendate pe toată perioada necesară realizării angajamentelor luate de la debitor, faţă de

creanţieri, în momentul încheierii convenţiei respective.

Remuneraţiile la creditele participative cuprind o parte fixă şi, eventual, o parte variabilă.

Dobânda fixă a creditului poate fi majorată, cu o parte variabilă, sub forma unei clauze de

participare la profitul net al clientului împrumutat.

Contabilitatea operaţiunilor privind creditele subordonate se ţine cu ajutorul conturilor din grupa

40 „Credite subordonate”, după cum urmează:

401 “Credite subordonate la termen”

402 “Credite subordonate pe durată nedeterminată”


Operaţiuni economice privind creditele subordonate şi reflectarea lor în contabilitate

-acordarea unor credite subordonate la termen în conturile curente ale clienţilor :

401 “Credite subordonate la

termen”

= 2511 “Conturi curente”

-acordarea unui credit subordonat la termen, plata efectuându-se din cadrul curent deschis la Banca

Naţională a României :


termen”

= 1111 “Cont curent la Banca


-acordarea unui credit subordonat pe durată nedeterminată, plata efectuându-se din contul de corespondent deschis la altă

instituţie de credit:

402 “Credite subordonate pe durată

nedeterminată”

= 121 “Conturi de

corespondent la

instituţii de credit

(nostro)”

-rambursarea unor credite subordonate la termen şi pe perioadă nedeterminată de către clienţii instituţiei de credit, din conturile

curente ale acestora:

2511 “Conturi curente” = %


termen”


nedeterminată”

-dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, privind creditele subordonate la termen:

407 “Creanţe ataşate” = 7051 “Dobânzi de la creditele

subordonate la termen”

-dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă, privind creditele subordonate pe perioadă nedeterminată:

407 “Creanţe ataşate” = 7052 “Dobânzi de la creditele

subordonate pe durată

nedeterminată”

-trecerea în categoria creanţelor restante, a creditelor subordonate la termen şi pe perioadă nedeterminată, nerambursate la

scadenţă:

4811 “Creanţe restante” = %


termen”


nedeterminată”

-trecerea în categoria creanţelor îndoielnice, a creditelor subordonate la termen şi pe perioadă nedeterminată, nerambursate la

scadenţă şi pentru care s-au început procedurile de executare silită:

4821 “Creanţe

îndoielnice”

= %


termen”


nedeterminată”

-încasarea dobânzilor aferente creditelor subordonate la termen şi pe perioadă nedeterminată, în contul

current deschis la BNR:

1111 “Cont curent la Banca


= 407 “Creanţe ataşate”

5.1.2. Contabilitatea valorilor imobilizate în acţiuni şi alte titluri cu venit

variabil ,deţinute de bancă în societăţile comerciale legate

Titlurile imobilizate sunt formate din acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute în alte

societăţi comerciale, iar în funcţie de ponderea deţinută în capitalul acestora se clasifică în trei grupe :

-părţi în societăţile comerciale legate;

-titluri de participare;

-titluri ale activităţii de portofoliu.;

Părţile în societăţile comerciale legate sunt formate din titluri cu venit variabil deţinute în societăţi

comerciale la care banca are o cotă de participare > 50 %.

Contabilitatea unor astfel de pachete de acţiuni se ţine cu ajutorul contului 411 “Părţi în societăţile

comerciale legate”, care se detaliază în trei conturi sintetice de gradul al doilea, în funcţie de tipul

societăţii la care se deţin acţiunile : instituţii de credit, societăţi cu caracter financiar şi societăţi cu

caracter nefinanciar,după cum urmează:

4111”Părţi în instituţii de credit”

4112”Părţi în societăţi cu caracter financiar”

4113”Părţi în alte societăţi cu caracter nefinanciar”

Titlurile de participare reprezintă de asemenea acţiuni sau alte titluri cu venit variabil la care însă

participarea băncii la formarea capitalului este mai mică de 50 % sau la care instituţia de credit este

implicată în conducere.

Contabilitatea titlurilor de participare se realizează cu ajutorul contului 412 “Titluri de participare”

care la rândul lor se detaliază în conturi sintetice de gradul al doilea pe tipuri de societăţi la care se deţin

titlurile,după cum urmează:

4121”Titluri de participare la instituţiile de credit”

4122”Titluri de participare la societăţi cu caracter financiar”

4123”Titluri de participare la alte societăţi cu caracter nefinanciar”

:Titlurile activităţii de portofoliu reprezintă titluri cu o reprezentare satisfăcătoare, achiziţionate cu

intenţia de a le păstra o perioadă îndelungată fără drept de intervenţie în gestiunea societăţii ale cărei

titluri la deţine instituţia de credit. Contabilitatea acestor titluri se realizează cu ajutorul contului 413

“Titluri ale activităţii de portofoliu”

Operaţiuni economice şi reflectarea lor în contabilitate cu privire la titlurile imobilizate :

- achiziţionarea unor titluri de la o altă instituţie de credit, achitate parţial:

4121 “Titluri de participare la = %

instituţiile de credit” 1111 “Cont curent la Banca


418“Vărsăminte de efectuat pentru părţi

în societăţile comerciale legate, pentru

titluri de participare şi pentru titluri ale activităţii de

portofoliu”

- achiziţionarea unor titluri ale activităţii de portofoliu, prin societăţile de bursă :

413 “Titluri ale activităţii de portofoliu” = 333 “Conturile societăţilor de

bursă”

- vânzarea prin societăţile de bursă, a titlurilor de participare, la un preţ mai mic decât valoarea

contabilă a titlurilor :

% = 4121 “Titluri de participare la instituţiile de credit”

333 “Conturile societăţilor de bursă”

645 “Pierderi din cedarea părţilor

în cadrul societăţilor comerciale legate,

a titlurilor de participare şi a titlurilor

activităţii de portofoliu”

-vânzarea prin societăţile de bursă, a titlurilor de participare, la un preţ mai mare decât valoarea contabilă

a titlurilor :

333 “Conturile societăţilor de bursă” = %

4121 “Titluri de participare la instituţiile de credit”

745 “Venituri din cedarea părţilor în cadrul

societăţilor comerciale legate, a titlurilor de

participare şi a titlurilor activităţii de

portofoliu”

5.2. Contabilitatea imobilizărilor în cursImobilizările în curs sunt formate din imobilizări necorporale şi corporale în curs de realizare.

Imobilizările în curs necorporale reprezintă costul de producţie, respectiv costul de achiziţie

aferent imobilizărilor necorporale neterminate până la finele exerciţiului.

Imobilizările în curs corporale reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în

antrepriză, care se evaluează la costul de producţie, respectiv la costul de achiziţie, reprezentând preţul de

deviz al investiţiei.

Imobilizările în curs corporale se trec în categoria mijloacelor fixe după recepţia, darea în

folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, după caz.

Contabilitatea imobilizărilor în curs se realizează cu ajutorul următoarelor conturi:

-431 „Imobilizări necorporale în curs ”

-432 „Imobilizări corporale în curs”

Contul 432 „Imobilizări corporale în curs” este dezvoltat în următoarele conturi sintetice de

gradul al doilea:

- 4321”Amenajări de terenuri şi construcţii”

- 4322”Instalaţii tehnice şi maşini”

- 4323”Alte imobilizări corporale”

Contul 431 „Imobilizări necorporale în curs ” se debitează cu: valoarea imobilizărilor

necorporale în curs facturată de terţi, în lei; valoarea imobilizărilor necorporale în curs facturată de terţi,

în devize; valoarea imobilizărilor necorporale în curs realizate pentru nevoi proprii.

Se creditează cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs recepţionate.

Contul 432 „Imobilizări corporale în curs” se debitează cu: valoarea imobilizărilor corporale în

curs facturată de terţi, în lei; valoarea imobilizărilor corporale în curs facturată de terţi, în devize;

valoarea imobilizărilor corporale în curs realizate în regie proprie.

Se creditează cu valoarea amenajărilor de terenuri şi a mijloacelor fixe recepţionate.

Pentru evidenţierea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări se folosesc conturile de activ:

433 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”

434 „Avansuri pentru imobilizări corporale”

4341 „Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii”

4342 „Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini”

4343 „Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale”


- se înregistrează valoarea imobilizărilor necorporale în curs, facturate de terţi :

431 „Imobilizări necorporale în curs” = 3566 „ Alţi creditori diverşi”

- se înregistrează avansul acordat unui furnizor de imobilizări necorporale:

433 „Avansuri acordate pentru

imobilizări necorporale”

= 1111 „Cont curent la Banca


- se înregistrează valoarea imobilizărilor necorporale în curs, realizate pentru nevoile proprii:

431 „Imobilizări necorporale în

curs”

= 7494 „Venituri din producţia de

imobilizări”

-se înregistrează punerea în funcţiune (implementarea) unui program informatic, ce a fost înregistrat iniţial în categoria

imobilizărilor în curs:

4419 „ Alte imobilizări necorporale” = 431 „Imobilizări necorporale

în curs”

- se înregistrează valoarea imobilizărilor corporale în curs, facturate de terţi:

432 „Imobilizări corporale în curs” = 3566 „ Alţi creditori diversi”

- se înregistrează avansul acordat unui furnizor de imobilizări corporale:

434 „Avansuri acordate pentru

imobilizări corporale”

= 1111 „Cont curent la Banca Naţională

a României”

-se înregistrează valoarea imobilizărilor corporale în curs facturate de terţi ,în devize:

432 „Imobilizări corporale în curs” = 3722 „Contravaloarea

poziţiei de schimb”

se înregistrează valoarea imobilizărilor corporale în curs, realizate în regie proprie:

432 „Imobilizări corporale în curs” = 7494 „Venituri din

producţia de

imobilizări”

- se înregistrează punerea în funcţie a unor imobilizări corporale în curs, de natura amenajărilor de

terenuri:

44212 „Amenajări de terenuri” = 432 „Imobilizări corporale

în curs”

- se înregistrează punerea în funcţiune a unor imobilizări corporale în curs, de natura instalaţiilor de lucru:

44231 „ Echipamente tehnologice

( maşini, utilaje şi instalaţii de

lucru)”

= 432 „Imobilizări corporale

în curs”

5.3. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

Imobilizările necorporale cuprind: fondul comercial, cheltuielile de constituire, concesiunile,

brevetele, licenţele, şi alte imobilizări necorporale.

Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerţ care nu figurează în cadrul celorlalte

elemente de patrimoniu, dar care concură la menţinerea sau dezvoltarea patrimoniului instituţiei de

credit ,cum sunt:clientela, vadul, reputaţia şi alta elemente necorporale.

Elementele fondului comercial se înregistrează într-un cont distinct de imobilizări necorporale. Se

determină ca diferenţă între valoarea de aport sau valoarea de achiziţie ,după caz, şi valoarea elementelor

de activ înregistrate în conturile corespunzătoare.

De regulă, fondul comercial nu este supus amortizării, cu excepţia cazurilor când se constată o

depreciere ireversibilă. Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuieli la înfiinţarea sau modificarea

activităţii instituţiei de credit.

Acestea constau în taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emiterea şi

vânzarea de acţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţii, cheltuieli de publicitate. Alte cheltuieli legate de

înfiinţarea şi modificarea activităţii instituţiei de credit.

Imobilizările necorporale de această natură se amortizează într-o perioadă de cel mult cinci ani.

Imobilizările necorporale de natura concesiunilor şi alte drepturi similare, cuprind valoarea

bunurilor preluate cu acest titlu în patrimoniu, de către instituţia de credit, potrivit contractelor încheiate.

Imobilizările necorporale de natura brevetelor, licenţelor şi alte drepturi, de proprietate

intelectuală similare, achiziţionate sau dobândite pe alte căi se înregistrează la valoarea de achiziţie sau

costul de producţie, după caz. Acestea se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor, de

instituţia de credit care le deţine.

În categoria acestor imobilizări necorporale se înregistrează şi programele informatice create de

instituţia de credit sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţile de utilizare proprii, evaluate la costul de

producţie ,respectiv la valoarea de achiziţie. Se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare,

care nu poate depăşi cinci ani.

Contul cu ajutorul cărora se ţine evidenţa contabilă a imobilizărilor necorporale este 441

„Imobilizări necorporale”.

Pentru imobilizările necorporale, contul sintetic de gradul întâi este dezvoltat în conturi sintetice

de gradul al doilea şi al treilea, pe categorii de imobilizări necorporale, după cum urmează:

4411 „Fondul comercial”

4412 „Cheltuieli de constituire”

4419 „Alte imobilizări necorporale”

Sunt conturi de activ care se debitează cu valoarea imobilizărilor necorporale intrate în patrimoniu

prin achiziţionare de la terţi, primite cu titlu gratuit, valoarea imobilizărilor în curs recepţionate, realizate

pe cont propriu, cheltuieli ocazionate de înfiinţarea şi extinderea activităţii instituţiei de credit.

Se creditează cu valoarea imobilizărilor necorporale cedate sau scoase din activ. Pentru

evidenţierea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, în planul de conturi este prevăzut contul

sintetic de gradul întâi 461 ”Amortizări privind imobilizările necorporale şi corporale”

Amortizarea imobilizărilor necorporale se înregistrează în contabilitatea bancară cu ajutorul

următoarelor conturi sintetice de gradul al doilea sau al treilea:

4611 ”Amortizarea imobilizărilor necorporale”

46111 ”Amortizarea fondului comercial”

46112 ”Amortizarea cheltuielilor de constituire”

46119 ”Amortizarea altor imobilizări necorporale”

Sunt conturi de pasiv care se creditează cu valoarea amortizării imobilizărilor necorporale

şi se debitează cu valoarea cu valoarea amortizării imobilizărilor necorporale vândute sau scoase din

activ.

Contul de cheltuieli cu ajutorul căruia se reflectă amortizarea imobilizărilor necorporale este

contul 651”Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporale”

Dintre operaţiunile economice cu privire la imobilizările necorporale prezentăm:

- se înregistrează valoarea fondului comercial achiziţionat de la terţi:

4411 ”Fond comercial” = 3566 ”Alţi creditori diverşi”

- se înregistrează cheltuielile ocazionate de înfiinţarea instituţiei de credit ,plata efectuându-se în numerar:

4412 ”Cheltuieli de constituire” = 101 ”Casa”

- se înregistrează cheltuielile de constituire ocazionate de extinderea activităţii instituţiei de credit, plata

făcându-se prin virament interbancar:

4412 “Cheltuieli de

constituire”

= 1111 „Cont curent la Banca Naţională a

României „

-se înregistrează achiziţionarea unor imobilizări necorporale din categoria altor imobilizări:

4419 “Alte imobilizări necorporale” = 3566 „Alţi creditori diverşi”

-se înregistrează achiziţionarea unor imobilizări necorporale din categoria altor imobilizări, în devize:

4419 “Alte imobilizări necorporale ” = 3722 „Contravaloarea

poziţiei de schimb”

-se înregistrează primirea cu titlu gratuit a unui program informatic:

4419 “Alte imobilizări necorporale ” = 541 „Subvenţii pentru

investiţii”

-se înregistrează realizarea pe cont propriu a unui program informatic:

4419 “Alte imobilizări necorporale ” = 7494 „Venituri din producţia

de imobilizări”

-se înregistrează amortizarea fondului comercial:

651 “Cheltuieli cu amortizările

imobilizărilor necorporale”

= 46111 „Amortizarea fondului

comercial”

-se înregistrează amortizarea cheltuielilor de constituire:



= 46112 „Amortizarea cheltuielilor

de constituire”

-se înregistrează amortizarea altor imobilizări necorporale:



= 46119 „Amortizarea altor

imobilizări necorporale”

-se înregistrează valoarea programului informatic cedat:

% = 4419 “Alte imobilizări necorporale

ale activităţii de exploatare”

46119 „Amortizarea altor

imobilizări

necorporale”

6462 „Pierderi din cedarea şi

casarea imobilizărilor

necorporale ”

5.4. Contabilitatea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale cuprind terenurile şi mijloacele fixe.

Terenurile sunt împărţite la rândul lor în două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri.

Terenurile se înregistrează la intrarea în patrimoniu, la valoarea de achiziţie sau ca aport, şi de

regulă, nu sunt supuse amortizării, iar investiţiile în amenajările de terenuri sunt supuse amortizării

Mijloacele fixe reprezintă obiectele singulare sau un complex de obiecte, care îndeplinesc

cumulativ următoarele condiţii:

-au o valoare mai mare decât limita stabilită de lege;

-au o durată normală de utilizare mai mare decât un an.

Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau formează un singur corp, la încadrarea lor ca

mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.

Mijloacele fixe, la intrarea în patrimoniu, se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare,

prin care se înţelege:

-costul de achiziţie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

-costul de producţie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de bancă;

-valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ ţinând seama de valoarea mijloacelor fixe cu

caracteristici tehnice similare sau apropiate, pentru mijloacele fixe obţinute cu titlu gratuit;

-valoarea de utilitate (de aport) acceptată de părţi, pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia

asocierii, fuziunii, etc., conform statutelor şi contractelor;

-valoarea rezultată din reevaluări, pentru mijloacele fixe reevaluate în baza unei dispoziţii legale.

Contabilitatea analitică a mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect de evidenţă, prin care se

înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile lui, destinat să

îndeplinească în mod independent, în totalitatea lui, o funcţie distinctă.

Mijloacele fixe sunt împărţite în următoarele categorii, în funcţie de care se ţine contabilitatea

acestora:

-construcţii;

-echipamente tehnologice;

-aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare;

-mijloace de transport;

-mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active

corporale.

Amortizarea se determină prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a

mijloacelor fixe.

Instituţiile de credit amortizează mijloacele fixe, utilizând unul dintre următoarele regimuri de

amortizare:

-amortizarea lineara, care constă în repartizarea uniformă a valorii de intrare a mijloacelor fixe pe toată

durata de funcţionare stabilită a acestora;

-amortizarea degresivă, care presupune multiplicarea cotelor de amortizare lineară cu coeficienţii

prevăzuţi de lege;

-amortizarea accelerată, care constă în calcularea, în exerciţiul în care mijloacele fixe intră în patrimoniul

băncii, a unei amortizări de până la limita prevăzută de lege din valoarea de intrare a acestora. În

exerciţiile următoare, amortizarea se calculează după regimul amortizării liniare.

Amortizarea aferentă mijloacelor fixe se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii şi

obiecte de evidenţă.

Prin deducerea amortizării din valoarea de intrare se obţine valoarea contabilă netă a mijloacelor

fixe.

Prin planul ce conturi, pentru evidenţa contabilă a imobilizărilor corporale sunt prevăzute următoarele conturi:

442 “Imobilizări corporale ”

4421 “Terenuri şi amenajări de terenuri”

44221 “Terenuri”

44222 “Amenajări de terenuri”

4422 “Construcţii”

4423 “Instalaţii tehnice şi mijloace de transport”

44231 “Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii

de lucru)”

44232 “Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare”

4424

44233 “Mijloace de transport”

„Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie

a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale”

Sunt conturi de activ, ce se debitează cu: aporturile în natură aduse de acţionari sau asociaţi pentru

majorarea capitalului social; valoarea imobilizărilor corporale achiziţionate de la terţi; valoarea

imobilizărilor corporale primite cu titlu gratuit; valoarea imobilizărilor corporale recepţionate; valoarea

imobilizărilor corporale realizate pe cont propriu (din producţie proprie).

Se creditează cu valoarea imobilizărilor corporale donate, cedate sau scoase din activ.

Amortizarea imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitatea instituţiilor de credit cu ajutorul următoarelor

conturi sintetice de gradul al doilea sau al treilea, după cum urmează:

4612 “Amortizarea imobilizărilor corporale”

46121 “Amortizarea amenajărilor de terenuri”

46122 “Amortizarea construcţiilor”

46123 “Amortizarea instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor de

transport”

46124 “Amortizarea altor active corporale”

Sunt conturi de pasiv ce se creditează cu valoarea amortizării imobilizărilor corporale si se

debitează cu valoarea amortizării imobilizărilor corporale vândute sau scoase din activ.

Contul de cheltuieli cu ajutorul căruia se reflectă amortizarea imobilizărilor corporale este contul

652 „Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale”.

Dintre principalele operaţiuni cu privire la imobilizările corporale amintim:

-aporturi în natură, sub formă de terenuri aduse de acţionari pentru majorarea capitalului social:

44211 “Terenuri” = 508 ,,Acţionari sau asociaţi”

-achiziţionarea unor terenuri de la terţi:

44211 “Terenuri” = 3566 ,,Alţi creditori diverşi”

-primirea unor terenuri cu titlu gratuit:

44211 “Terenuri” = 541 ,,Subvenţii pentru investiţii”

-recepţionarea unor amenajări de terenuri înregistrate, în prealabil, la imobilizări în curs:

44212 “Amenajări de terenuri” = 432 ,, Imobilizări corporale în curs”

-realizarea, pe cont propriu, a unor amenajări de terenuri:

44212 “Amenajări de terenuri” = 7494 ,,Venituri din producţia

imobilizări”

- aporturi în natură, sub forma mijloacelor de transport, pentru majorarea capitalului

social:

44233 ,,Mijloace de transport” = 508 ,,Acţionari sau asociaţi”

- achiziţionarea de la terţi, pentru activitatea de bază a unor mijloace fizice de natura aparaturii birotice:

4424 ,,Mobilier, aparatură, birotică,

echipamente de protecţie a valorilor

umane şi materiale şi alte active

corporale”

= 3566 ,,Alţi creditori

diverşi”

- recepţionarea unor imobilizări în curs de natura clădirilor:

4422 ,,Construcţii” = 432 ,,Imobilizări corporale în

curs”

scoaterea din funcţiune a unui echipament tehnologic amortizat complet:

46223 ,,Amortizarea instalaţiilor

tehnice şi mijloacelor de

transport”

= 44231 ,,Echipamente tehnologice, maşini,

utilaje şi instalaţii de lucru”

-scoaterea din funcţiune a unu mijloc de transport, amortizat parţial:

% = 44233 ,,Mijloace de transport”

46123 ,, Amortizarea instalaţiilor tehnice,

mijloacelor de transport, animalelor

şi plantaţiilor”

6461 ,,Pierderi din cedarea şi casarea

imobilizărilor corporale ”

- vânzarea unui mijloc fix complet amortizat:

3566 ,,Alţi debitori diverşi” = 7461 ,,Venituri din cedarea şi casarea

imobilizărilor corporale”

- înregistrarea amortizării unor amenajări de terenuri:

652 ,,Cheltuieli cu

amortizările


= 46121 ,,Amortizarea amenajărilor de

terenuri”

-înregistrarea amortizării unor clădiri:

652 ,,Cheltuieli cu

amortizările imobilizărilor

corporale”

= 46122 ,,Amortizarea construcţiilor”

- înregistrarea amortizării unor mijloace fixe de natura mobilierului:

652 ,,Cheltuieli cu amortizările


= 46124 ,,Amortizarea altor active

corporale”

CAPITOLUL VICONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

Conturile de capitaluri proprii, asimilate şi provizioane cuprind totalitatea fondurilor aflate la

dispoziţia instituţiei de credit cu caracter permanent sau durabil, precum şi provizioanele pentru riscuri şi

cheltuieli şi provizioanele reglementate.

Capitalul propriu al instituţiilor de credit reprezintă totalitatea elementelor de capital aparţinând

acţionarilor sau asociaţilor: aporturile de capital (capital social); primele legate de capital şi rezervele din

reevaluare; provizioanele reglementate; rezultatul reportat; alte elemente asimilate capitalurilor proprii.

Pentru a evidenţia structura variată a capitalurilor a fost rezervată clasa 5 din Planul de conturi

„Capitaluri proprii, asimilate şi provizioane”, în cadrul căreia conturile sunt sistematizate pe grupe ce

reprezintă elementele definitorii ale capitalurilor.

6.1. Contabilitatea capitalului social si a elementelor asimilate

Capitalul social reprezintă un element important al capitalurilor proprii, fiind egal cu valoarea

nominală a acţiunilor sau părţilor sociale, respectiv cu valoarea aportului de capital, a primelor şi

rezervelor încorporate sau a altor operaţiuni care conduc la modificarea acestuia.

În cadrul acţiunilor de constituire şi modificare a capitalului social se remarcă două operaţiuni:

subscrierea şi vărsarea.

Astfel, din punct de vedere al contabilităţii există două componente ale capitalului social: capital

subscris nevărsat şi capital subscris vărsat.

Capitalul subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a

băncii şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital.

Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând numărul

sau părţilor sociale subscrise şi vărsate.

Principalele operaţiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la mărirea capitalului, sunt

următoarele: subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni; încorporarea primelor legate de capital, rezervelor

statutare şi altor rezerve şi alte operaţii potrivit legii.

Primele legate de capital reprezintă excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a

acţiunilor sau a părţilor sociale.

Contabilitatea capitalului se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 50 „Capital” care cuprinde

următoarele conturi sintetice de gradul întâi sau al doilea:

501 “Capital social”

5011 “Capital subscris nevărsat”

“Capital subscris vărsat”5012

502

503

“Elemente asimilate capitalului”

„Acţiuni proprii”

508 “Acţionari sau asociaţi”

Contul 501 “Capital social” este un cont de pasiv ce se creditează cu capitalul subscris de

acţionari sau cu ocazia majorării capitalului social prin încorporarea unor elemente de capitaluri proprii şi

se debitează cu pierderile realizate în exerciţiile financiare precdente sau la încheierea exerciţiului care

reduc capitalul social, precum şi prin anularea acţiunilor proprii răscumpărate.

Contul 502 “Elemente asimilate capitalului” este, de asemenea un cont de pasiv ce se debitează

cu contravaloarea în lei a fondurilor în devize (capital în dotare) puse la dispoziţie, cu caracter permanent,

sucursalelor din România ale băncilor al căror sediu se află în străinătate şi cu profitul net realizat în

exerciţiile financiare precedente sau la închiderea exerciţiului financiar, trecut la capital în dotare de către

sucursalele din românia, pe baza aprobării băncilor de care aparţin, cu sediul în străinătate. Se debitează

cu contravaloarea în lei a diminuărilor de fonduri (capital de dotare) ale sucursalelor din România ale

băncilor care au sediul în străinătate.

Contul 508 “Acţionari sau asociaţi” este un cont de activ ce se debitează cu capitalul subscris de

acţionari sau asociaţi, valoarea primelor de emisiune sau de aport şi alte prime legate de capital, reducerea

capitalului social prin anularea acţiunilor proprii răscumpărate, sumele plătite acţionarilor sau asociaţilor,

la răscumpărarea acţiunilor proprii în vederea reducerii capitalului social. Se creditează cu sumele depuse

de acţionari sau asociaţi, reprezentând aporturi în numerar la capitalul social, aporturi în natură aduse de

acţionari sau asociaţi pentru majorarea capitalului social, reducerea capitalului social prin anularea

acţiunilor proprii răscumpărate.

Operaţiuni economice şi reflectarea lor în contabilitate

-înregistrarea capitalului social subscris de acţionari :

508 “Acţionari sau asociaţi” = 5011 “Capital subscris

nevărsat”

-înregistrarea capitalului social subscris de acţionari în devize:

508 “Acţionari sau asociaţi” = 3721 “Poziţie de schimb”

şi

3722 “Contravaloarea poziţiei de

schimb”

= 5011 “Capital subscris

nevărsat”

-sumele depuse de acţionari, reprezentând aporturi la capitalul social :

% = 508 “Acţionari sau asociaţi”

101 „Casa”

1111 „Cont curent la Banca Naţională a

României”

121 „Conturi de corespondent la instituţii

de credit (nostro)”

122 „Conturi de corespondent ale

instituţiilor de credit (loro)”


Şi concomitent:

5011 “Capital subscris nevărsat” = 5012 “Capital subscris

vărsat”

-majorarea capitalului social prin încorporarea unor elemente ale capitalului propriu sau a altor elemente patrimoniale:

% = 5012 “Capital subscris vărsat”

511 „Prime legate de capital”

512 „Rezerve legale”

513 „Rezerve statutare sau contractuale”

519 „Alte rezerve”

581 „Rezultatul reportat”

592 „Repartizarea profitului”

3251 „Obligaţiuni”

354 „Dividende de plată”

-reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor realizate în exerciţiile financiare precedente sau

la închiderea exerciţiului financiar:

5012 “Capital subscris vărsat” = %

581 „Rezultatul reportat”

591 “Profit sau pierdere”

- reducerea capitalului social prin anularea acţiunilor proprii răscumpărate:

5012 “Capital subscris vărsat” = 508 “Acţionari sau asociaţi”

- aporturi în natură, sub forma unor terenuri şi construcţii

% = 508 “Acţionari sau asociaţi”

44211 “Terenuri”4422 “Construcţii”

6.2. Contabilitatea rezervelor

Reglementările în vigoare obligă sau dau posibilitatea instituţiilor de credit să-şi constituie mai

multe tipuri de rezerve.

Astfel, cele care constituie în mod obligatoriu, pe baza unor prevederi legale, sunt deductibile din

punct de vedere fiscal.

Rezervele ce se constituie în mod opţional, pe baza unor Hotărâri ale Adunării Generale a

Acţionarilor, sunt nedeductibile.

Contabilitatea rezervelor se ţine pe categorii de rezerve:

-rezerve legale;

-rezerve statutare sau contractuale;

- rezerve din reevaluare;

-rezerve pentru riscuri bancare;

-alte rezerve.

Rezervele legale se constituie anual din profitul băncii în cotele şi limitele stabilite de lege.

Astfel, potrivit reglementărilor actuale, băncile constituie rezerve legale în procent de 20% din

profitul brut până când fondul egalează capitalul social şi în procent de 10% până când fondul este de 2

ori mai mare decât capitalul social, iar în continuare rezervele legale se constituie din profitul net.

Rezervele statutare sau contractuale se constituie din profitul net al băncii, conform prevederilor

din statutul acesteia.

Rezervele pentru riscuri bancare includ rezerva generală pentru riscul de credit şi rezerva

reprezentând fondul pentru riscuri bancare generale.

Rezerva generală pentru riscul de credit s-a constituit până la sfârşitul exerciţiului financiar al

anului 2003 din profit, în cotele şi limitele stabilite de lege, în funcţie de soldul creditelor acordate,

existent la sfârşitul anului. Sumele constituite până la această dată se au în vedere la constituirea rezervei

reprezentând fondul pentru riscuri bancare generale.

Sumele reprezentând rezerva generală pentru riscul de credit vor fi utilizate potrivit destinaţiilor

prevăzute de reglementările legale.

Rezerva reprezentând fondul pentru riscuri bancare generale s-a constituit, începând cu exerciţiul

financiar al anului 2004 până la sfârşitul exerciţiului financiar al anului 2006, din profitul contabil

determinat înainte de deducerea impozitului pe profit, în cotele şi limitele prevăzute de lege.

La determinarea nivelului fondului pentru riscuri bancare generale se au în vedere şi sumele

reprezentând rezerva generală pentru riscul de credit, constituită până la sfârşitul exerciţiului financiar al

anului 2003, existentă în sold.

Rezervele din reevaluare se constituie din reevaluarea aferentă bilanţului de deschidere al primului

an de aplicare a ajustării la inflaţie şi din reevaluările dispuse prin acte normative.

Diferenţele din reevaluare, reprezintă soldul diferenţelor între valoarea actuală (mai mare) şi

valoarea înregistrată în contabilitate a elementelor de activ (mai mică) supuse reevaluării în condiţiile

legii.

Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuată numai în limita soldului creditor existent.

Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil.

Alte rezerve, neprevăzute de lege sau de statut, pot fi constituite facultativ pe seama profitului net,

pentru acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri potrivit Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor

sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

De asemenea, se constituie rezerve din excedentul obţinut prin emisiunea acţiunilor la un curs mai

mare decât valoarea nominală, dacă acest excedent nu este folosit la plata cheltuielilor de emisiune sau nu

este destinat amortizărilor.

Contabilitatea rezervelor se ţine cu ajutorul următoarelor conturi:

512 „Rezerve legale”

5121 „Rezerve legale din profitul determinat înainte de deducerea impozitului pe profit”

5122 „Rezerve legale din profitul determinat după deducerea impozitului pe profit”

513 „Rezerve statutare sau contractuale”

514 „Rezerve pentru riscuri bancare”

5141 „Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat înainte de deducerea

impozitului pe profit”

5142 „Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat după deducerea impozitului

pe profit”

516 „Rezerve din reevaluare”

5161 „Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative”

5162 „Alte rezerve din reevaluări”

517 „Rezerve specifice organizaţiilor cooperatiste de credit”

519 „Alte rezerve”

Sunt conturi de pasiv care se creditează cu sumele repartizate pentru constituirea rezervelor şi se

debitează cu rezervele utilizate pentru majorarea capitalului social, acoperirea pierderilor realizate în

exerciţiile financiare precedente şi la încheierea exerciţiului financiar; diferenţele nefavorabile rezultate

din evaluarea contului „Poziţie de schimb”, trecute la alte rezerve; diferenţele nefavorabile aferente

operaţiunilor de subscriere în vărsare a capitalului social în devize, trecute la alte rezerve.

Pentru rezerva generală pentru riscul de credit, contul de rezerve se creditează cu sumele

reprezentând diminuarea sau utilizarea rezervei pentru riscul de credit.

Operaţiuni economice şi reflectarea în contabilitate:

-sume repartizate din profitul brut pentru constituirea rezervelor legale:

592 “Repartizarea profitului” = 5141 „Rezerve legale din

profitul determinat

înainte de deducerea


-constituirea rezervelor statutare, în urma hotărârii adunării generale a acţionarilor, din profitul net

realizat în exerciţiile precedente:

581 “Rezultatul reportat” = 513 „Rezerve statutare sau

contractuale”

-constituirea rezervei generale pentru riscul de credit din profitul net realizat în exerciţiile precedente:

581 “Rezultatul reportat” = 5142 „Rezerva generală

pentru riscul de credit

din profitul determinat

după deducerea


-trecerea la rezerve a primelor de emisiune sau de aport:

511 “Prime de capital” = 519 „Alte rezerve”

-utilizarea rezervelor legale pentru acoperirea pierderilor realizate în exerciţiile financiare precedente:

5121 “Rezerve legale din profitul

determinat înainte de

deducerea impozitului pe

profit”

= 581 „Rezultatul reportat”

-utilizarea rezervelor statutare pentru creşterea capitalului social:

513 “Rezerve statutare sau

conctractuale”

= 5012 „Capital social subscris

vărsat”

6.3. Contabilitatea rezultatului exerciţiului

Rezultatul exerciţiului ( profitul sau pierderea) cuprinde rezultatul activităţii curente, rezultatul

activităţii extraordinare şi impozitul pe profit.

Rezultatul activităţii curente reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiuni curente, respectiv

veniturile din exploatare, veniturile din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate şi cheltuieli

curente, respectiv cheltuieli de exploatare, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate, cheltuieli cu materialele, lucrările şi serviciile executate de terţi, cheltuieli diverse

de exploatare, cheltuieli cu amortizarea privind imobilizările necorporale şi corporale, cheltuielile cu

provizioane şi pierderi din creanţe nerecuperabile.

Rezultatul activităţii extraordinare reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile

extraordinare.

Comparând veniturile cu mărimea cheltuielilor aferente se obţine mărimea rezultatelor financiare

sau a profitului brut. Acesta mai este denumit şi rezultatul contabil deoarece se determină după principiile

şi regulile contabile.

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile

efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se

adaugă cheltuielile nedeductibile.

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar se ţine cu ajutorul contului bifuncţional

591 „Profit sau pierdere”, soldul creditor reflectând profitul iar soldul debitor pierderea. Periodic pentru

cunoaşterea rezultatelor financiare se realizează o sinteză a cheltuielilor şi veniturilor prin intermediul

contului 591”Profit sau pierdere”, lunar conturile de cheltuieli şi venituri închizându-se pin acest cont.

Astfel, conturile de cheltuieli se creditează, iar conturile de venituri se debiteză, în corespondenţă

cu contul 591”Profit sau pierdere”.

Pentru reflectarea operaţiunilor de repartizare a profitului se foloseşte contul 592”Repartizarea

profitului”, cont de activ.

Se debitează în corespondenţă cu conturile care arată destinaţia sumelor repartizate , după cum

urmează:

512”Rezerve legale”, cu sumele repartizate din profitul brut şi profitul net pentru constituirea de

rezerve;

514”Rezerve pentru riscuri bancare”, cu sumele repartizate din profitul brut şi profitul net pentru

constituirea rezervei generale pentru riscul de credit, precum şi pentru constituirea fondului pentru riscuri

bancare generale;

3513”Prime reprezentând participarea personalului la profit”, cu sumele repartizate salariaţilor din

profit;

3542”Dividende de plată”, cu sumele repartizate acţionarilor sau asociaţilor sub formă de

dividende, etc.

Dacă o parte a profitului nu a fost repartizată, este preluată de către contul 581”Rezultatul

reportat”, înregistrându-se astfel:

591”Profit sau pierdere” = 581”Rezultatul reportat”

De asemenea pierderile înregistrate la încheierea exerciţiului , reflectate prin soldul debitor al

contului 591”Profit sau pierdere”, sunt preluate de contul 581”Rezultatul reportat”, astfel:

581”Rezultatul reportat” = 591”Profit sau pierdere”

CAPITOLUL VII

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR

7.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Cheltuielile efectuate de bănci în vederea desfăşurării activităţii, după natura lor, au o structură

foarte variată, iar pentru reflectarea lor în contabilitate, prin planul de conturi a fost alocată clasa 6

“Cheltuieli” care cuprinde un număr de zece grupe după cum urmează :

- 60 “Cheltuieli de exploatare ”

- 61 “Cheltuieli cu personalul”

- 62 “Cheltuieli cu alte impozite taxe şi vărsăminte asimilate”

- 63 “Cheltuieli cu materialele, lucrările şi serviciile executate de terţi”

- 64 “Cheltuieli diverse de exploatare”

- 65 “Cheltuieli cu amortizările privind imobilizările necorporale şi corporale”

- 66 “Cheltuieli cu provizioane şi pierderi din creanţe nerecuperabile”

- 67 “Cheltuieli extraordinare”

- 68 “Cheltuieli cu operaţiuni între instituţii financiare nebancare şi instituţii de credit”

- 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite ”

Toate conturile cuprinse în aceste grupe sunt conturi de activ şi se debitează cu cheltuielile

efectuate după natura, iar la data închiderii se creditează în corespondenţă cu contul 591 “Profit sau

pierdere”.

1. Cheltuieli de exploatare , sunt formate în cea mai mare parte din dobânzi şi comisioane, la care

se adaugă pierderi din cesiuni de titluri, pierderi din operaţiuni de schimb valutar.

Această grupă de conturi cuprinde conturi sintetice operaţionale de gradul al doilea sau al treilea

privind cheltuielile cu dobânzile pe feluri de împrumuturi primite.

Conturile de cheltuieli privind dobânzile se debitează cu dobânzile suportate de bancă în

corespondenţă cu conturile de datorii ataşate fiecărui cont de împrumut, pentru cele calculate şi neajunse

la scadenţă, cu contul 3722 “Contravaloarea poziţiei de schimb”, pentru echivalentul în lei al dobânzilor

în devize.

Se efectuează următoarea înregistrare :

6013 “Dobânzi la depozitele instituţiile de credit” = %


375 “Cheltuieli înregistrate în avans’

3722 “Contravaloarea poziţiei de schimb”

În mod similar se înregistrează şi cheltuielile cu dobânzile la alte împrumuturi.

Cheltuielile cu comisioanele se înregistrează în corespondenţă cu conturile curente sau de

corespondent bancar, cele care au fost achitate, cu contul 377 “Cheltuieli de plătit”, după cum urmează :

6029 “Comisioane” = %

1111 “Cont curent la BNR”

377 “Cheltuieli de plătit”

2. Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuielile cu remuneraţiile personalului precum şi a

contribuţiilor suportate de la bancă pentru asigurarea şi protecţia socială care se înregistrează în

corespondenţă cu conturile corespunzătoare de datorii .

3. Cheltuielile cu impozitele şi taxele suportate de bancă se înregistrează de asemenea în

corespondenţă cu conturile de datorii faţă de buget.

4. Cheltuieli cu materialele, lucrări şi servicii prestate de terţi cuprind consumurile materiale

înregistrate în corespondenţă cu conturile de stocuri, uzura obiectelor de inventar, precum şi

contravaloarea lucrărilor şi serviciilor prestate de terţi.

5. Cheltuieli diverse de exploatare reprezintă în principal pierderile din cesiunea imobilizărilor.

Astfel pierderile din cesiunea imobilizărilor corporale şi necorporale reprezintă valoarea neamortizată a

imobilizărilor cedate sau scoase din evidenţă, iar pierderile din cesiunea imobilizărilor financiare

reprezintă diferenţele nefavorabile dintre valoarea contabilă şi preţul de vânzare.

Pierderile se înregistrează în corespondenţă cu conturile de imobilizări.

Deasemenea sunt cuprinse şi cheltuielile reprezentând despăgubiri, amenzi şi penalităţi;

donaţii şi subvenţii acordate; cheltuieli privind sponsorizările; pierderi din debitori diverşi.

6. Cheltuielile cu amortizările privind imobilizările corporale şi necorporale cuprind amortizările

privind imobilizările privind şi funcţionează în corespondenţă cu conturile specifice de amortizări.

7. Cheltuielile cu provizioanele şi pierderile din creanţe nerecuperabile sunt formate din

cheltuielile de constituire a provizioanelor.

Există o mare varietate de provizioane privind deprecierea activelor, fiecare clasă de conturi

cuprinzând câte o grupă de conturi privind provizioanele. La rândul lor fiecare din conturile de

provizioane îşi găseşte corespondent în grupa de conturi privind cheltuielile cu provizioanele.

8. Cheltuielile extraordinare reprezentând cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente

similare.

9. Cheltuielile cu impozitul pe profit se înregistrează în corespondenţă cu contul 3531 “Impozitul

pe profit”, reprezentând sumele datorate bugetului statului pentru acest impozit.

7.2 CONTABILITATEA VENITURILOR

În cea mai mare parte veniturile reprezintă expresia valorică a serviciilor efectuate de bancă

precum şi unele venituri excepţionale şi din reluarea provizioanelor şi a rezervelor pentru riscul de credit.

Cea mai mare parte a veniturilor băncilor sunt formate din dobânzi (aferente plasamentelor) şi

comisioane.

Contabilitatea veniturilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 7 “Venituri” care cuprinde

următoarele grupe de conturi :

- 70 “Venituri din activitatea de exploatare ”

- 74 “Venituri diverse din exploatare”

- 76 “Venituri din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate”

- 77 “Venituri extraordinare”

- 78 “Venituri din operaţiuni între instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de credit”

1. Veniturile din activitatea de exploatare au ponderea valorică cea mai mare în totalul veniturilor

precum şi o structură variată care a impus un număr mare de conturi necesare reflectării acestora.

De asemenea în cadrul acestor venituri ponderea cea mai mare o deţin veniturile din dobânzi şi

comisioane

2. Veniturile diverse din exploatare sunt formate din cheltuieli refacturate societăţilor in cadrul

grupului sau a altor societăţi bancare pentru operaţiunile efectuate în comun.

În această grupă se mai include conturile care reflectă veniturile din cesiunea imobilizărilor, din

producţia de imobilizări, din subvenţii şi alte venituri

3. Veniturile din provizioane se constituie din diminuarea provizioanelor ca urmare a cedării sau

scoaterii din evidenţă a activelor pentru care s-au constituit provizioanele, ca urmare a diminuării

riscurilor sau a deprecierilor ireversibile.

Veniturile din provizioane se constituie şi ca urmare a anulării provizioanelor rămase fără obiect.

Veniturile realizate din aceste sume se înregistrează în creditul conturilor de venituri, în

corespondenţă cu conturile adecvate, de provizioane.

4. Veniturile extraordinare reprezentând subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele

similare.

5. Veniturile din operaţiuni între instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de credit

înregistrează veniturile obţinute din astfel de operaşiuni.

Toate veniturile înregistrate în cursul exerciţiului se închid la sfârşitul perioadei de gestiune

(lunar) prin creditul contului 591 “Profit sau pierdere”.

APLICAŢII PRACTICE

1.Contabilitatea capitalurilor proprii şi a rezervelor

Problema nr.1

Conform bilanţului încheiat la sfarsitul exercitiului financiar, o institutie de credit obţine un profit brut în valoare de 1200.000 lei. Adunarea Generală a Acţionarilor hotărăşte următoarele:- 10% din profitul brut să se repartizeze pentru constituirea rezervelor legale;- 10.000lei din profitul net se repartizează pentru rezerva statutară;- 5.000 lei se repartizează pentru constituirea altor rezerve;- institutia de credit constituie şi rezerva generală pentru riscuri bancare în limita a 0,5% din totalul creditelor acordate, din profitul net, în sumă de 100.000 lei.

Din rezervele constituite, AGA, cu acordul prealabil al B.N. a României, hotărăşte majorarea capitalului social prin încorporarea a 50% din rezerva legală, rezerva statutară şi din alte rezerve. Valoarea nominală a acţiunilor emise este de 100 lei/acţiune.

Rezolvare:1) Se calculează şi se evidenţiază constituirea rezervei legale:

1.200.000lei x10%=120.000lei592 ”Repartizarea profitului”=512 ”Rezerve legale” 120.000 lei

2) Se evidenţiază constituirea rezervei statutare:592 ”Repartizarea profitului”=513 ”Rezerve statutare” 100.000lei

3) Se înregistrează constituirea altor rezerve:592 ”Repartizarea profitului”=519 ”Alte rezerve” 50.000lei

4) Se evidenţiază constituirea rezervei generale pentru riscul de credit: 592 ”Repartizarea profitului”=514 ”Rezerva generală 1000.000. lei pentru riscuri bancare”

5) Se evidenţiază încorporarea rezervelor în capitalul social:- calculul contribuţiilor la capitalul social:

1200.000 lei x50%=600.000 lei : 100 lei/acţiune=6000 acţiuni din rezerva legală;10000 lei x50%=5000 lei : 100 lei/acţiune=50 acţiuni din rezerva statutară;5.000 lei x50%=2500 lei : 100 lei/acţiune=25 acţiuni din alte rezerve.

- evidenţa în contabilitate băncii:

% =5012”Capital subscris vărsat” 607.500 lei 512”Rezerve legale” 600.000 lei 513”Rezerve statutare” 5.000 lei 519”Alte rezerve” 2.500 lei

Diferenţele din reevaluarea legală a activelor corporale, reprezentând soldul diferenţelor între valoarea actuală (mai mare) şi valoarea înregistrată în contabilitate a elementelor de activ (mai mică) supuse reevaluării în condiţiile legii, se evidenţiază în contabilitatea băncii cu ajutorul contului ”Diferenţe din reevaluare” (516). Acestea se transferă la rezerve sau sunt folosite pentru majorarea capitalului social.

Problema nr. 2

La 31 XII a.c. se efectuează operaţia de reevaluare a activelor corporale existente în folosinţă. Valoarea iniţială de înregistrare este de 100.000 lei, amortizarea calculată şi înregistrată este de 30.000 lei. Valoarea de utilitate actuală netă stabilită în urma reevaluării este de 175000 lei.

Diferenţele din reevaluarea activelor corporale sunt încorporate în capitalul social, în urma hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor.

Rezolvare:Se determină diferenţa din reevaluare

Tabelul nr. 1Explicaţii Brută Amortizare NetăValoare activelor corporale înaintea reevaluării

100 000 lei 30 000 Lei 70 000 lei

Valoarea activelor corporale după reevaluare

205 000 lei 30 000 Lei 175 000 lei

Diferenţe din reevaluare 105 000 lei * 105 000 lei

2) Se înregistrează diferenţele din reevaluare:4422 ”Constructii”=516 ”Diferenţe din reevaluare” 105.000 lei

3) Se evidenţiază majorarea capitalului social: 516”Diferenţe din =5012 ”Capital subscris 105.000lei reevaluare” vărsat”

2. Contabilitatea valorilor imobilizateProblema nr. 1

O societate bancară obţine din producţia proprie programe informatice, evaluate la preţul de 10.000lei, care vor fi recepţionate în exerciţiul financiar următor. Programele informatice obţinute vor fi amortizate într-o perioadă de doi ani de zile, folosind metoda liniară de amortizare. După 18 luni de la recepţionarea lor, programele informatice sunt vândute unui agent economic, cu contul curent deschis la unitatea bancară respectivă, la valoarea de 16.000lei, inclusiv TVA. Odată cu vânzarea programelor informatice se evidenţiază şi descărcarea din gestiune a imobilizărilor necorporale cedate.

Rezolvare:

1) Se evidenţiază imobilizările necorporale în curs: 431 “Imobilizări necorporale în curs” = 7494 “Venituri din 10.000lei producţia de imobilizări”

2) Se evidenţiază recepţia imobilizărilor necorporale, în exerciţiul financiar următor:4419 “Alte imobilizări necorporale = 431 “Imobilizări necorporale 10.000 lei

ale activităţii de exploatare” în curs”

3) Se calculează şi se evidenţiază amortizarea imobilizărilor necorporale (Am), până în momentul vânzării:

Amortizarea până în momentul vânzării=416,66lei/lună x 18 luni = 749,88 lei- evidenţa amortizării:651 “Cheltuieli cu amortizările = 46119 “Amortizarea altor 749,88 leiimobilizărilor necorporale” imobilizări necorporale”

4) Se evidenţiază vânzarea imobilizărilor necorporale:3556 “Alţi debitori diverşi” = % 16.000,00lei 7461 “Venituri din cedarea si casarea 13445,38lei imobilizarilor corporale”

35327 “TVA colectată” 2.554,62 lei

5) Se evidenţiază încasarea debitorilor diverşi: 2511 “Conturi curente” = 3556“Alţi debitori diverşi” 16.000lei

analitic: agentul economic 6) Se evidenţiază descărcarea gestiunii cu imobilizările necorporale cedate: % = 4419 “Alte imobilizări necorporale 10.000,00 lei 6461 “Pierderi din cedarea 9250,12 lei si casarea corporale” 46119 “ Amortizarea altor imobilizări 749,88lei necorporale”

Problema nr. 2

O societate bancară achiziţionează de la o persoană fizică, un teren în valoare de 100.000lei inclusiv TVA. Plata contravalorii terenului achiziţionat se face în numerar. După achiziţionarea terenului societatea bancară efectuează investiţii, în valoare de 40.000lei pentru amenajarea terenului. Investiţiile sunt efectuate în totalitate în antrepriză. Recepţia amenajărilor de terenuri se efectuează în exerciţiu financiar următor, după care sunt amortizate linear o perioadă de 2 ani de zile. După amortizarea integrală a amenajărilor de terenuri, acesta sunt scoase din evidenţa contabilă.

Rezolvare:

1) Se evidenţiază achiziţionarea terenului: % = 3566 “Alţi creditori diverşi” 100.000lei 44211 “Terenuri” 81970 lei 35326 “TVA deductibilă” 18030lei

2) Se evidenţiază plata contravalorii terenului: 3566 “Alţi creditori diverşi” = 101 “Casa ” 100.000lei

3) Se evidenţiază investiţiile nedeterminate pentru amenajarea terenului : 432 “Imobilizări corporale în curs” =3566 “Alţi creditori diverşi” 40.000 lei

4) Se evidenţiază plata antreprenorilor: 3566 “Alţi creditori diverşi” = 1111 “Cont curent la BNR 40.000lei sau 2511, 121, 122

5) Se evidenţiază amenajările de terenuri recepţionate: 44212 “Amenajări de terenuri” = 432 “Imobilizări 40.000lei corporale în curs”

6) Se evidenţiază amortizarea integrală a amenajărilor de terenuri :652 “Cheltuieli cu amortizările = 46121”Amortizarea amenajărilor 40.000lei lei imobilizări corporale” de terenuri”

7) Se evidenţiază amenajările de terenuri amortizate integral: 46121 “Amortizarea amenajărilor = 44212 “Amenajări 40.000lei lei de terenuri” de terenuri”

3. Contabilitatea decontărilor cu personalul şi cu bugetul statului

Problema nr. 1

Conform bilanţului contabil încheiat la 31.12., institutia de credit ” X” reprezintă următoarea situaţie:

- cheltuieli totale aferente exerciţiului ---------------------------------------180.000 lei- venituri totale aferente exerciţiului ---------------------------------------- 280.000 lei-cheltuieli totale nedeductibile ------------------------------------------------ 10 000. lei-deductibile fiscale, din care: -------------------------------------------------- 32 000 lei

- constituirea rezervei legate din profitul brut ----------------------- 30 000 lei- acoperirea pierderilor din anii precedenţi ------------------------ --2 000 lei

Impozitul pe profit plătit în cursul anului, către bugetul statului este de 1500 lei. Se cere să se calculeze şi să se evidenţieze în contabilitatea băncii virarea impozitului pe profit la bugetul statului.

Rezolvare:

1) Se evidenţiază închiderea conturilor de cheltuieli : 591 ”Profit sau pierdere” = 6……”Conturi de cheltuieli” 180000 lei2) Se evidenţiază închiderea conturilor de venituri: 7……”Conturi de venituri” = 591”Profituri sau pierdere” 280000 lei3) Se înregistrează constituirea rezervei legale:592 ”Repartizarea profilului” = 5121” Rezerve legale 30000 lei din profitul brut” 4) Se evidenţiază acoperirea pierderilor din anii precedenţi:591”Profit sau pierdere” = 581”Rezultatul reportat” 2 000 lei

5) Se determină profitul impozabil (rezultatul fiscal):Rezultatul = Rezultatul exerciţiului + Cheltuieli – Deduceri = fiscal înainte de impozitare nedeductibile fiscale = 100 000. lei + 10 000. lei - 32000. lei = 78000 lei.6) Se determină impozitul pe profit de plată: a) Impozitul aferent profitului impozabil:la 31 decembrie ------12480 lei b) Impozitul pe profit plătit în cursul anului ------------------------ 1500 lei c) Impozitul pe profit de plată (a-b) --------------------------------- 10980 lei7) Se evidenţiază impozitul pe profit datorat:691 ”Cheltuieli cu impozitul = 3531”Impozitul pe profit 12480 lei pe profit” 8) Se înregistrează vărsarea impozitului pe profit către bugetul statului:3531 ”Impozitul pe profit” = 1111”Cont curent la BNR 10980 lei 9) Se evidenţiază închiderea contului 691:591 ”Profit sau pierdere” = 691 ”Cheltuieli cu impozitul 12480 lei pe profit”

Problema nr. 2

La închiderea exerciţiului financiar se repartizează suma de 200.000 lei din profitul net pentru participarea personalului la profit. Din fondul constituit se acordă prime anuale şi se virează impozitul pe salarii datorat bugetului statului în sumă de 32.000 lei. În momentul achitării primelor nete, suma de 60.000 lei rămâne neridicată de un salariat. După 5 zile, salariatul se prezintă la bancă pentru ridicarea primei cuvenite.

Rezolvare:

1) Se evidenţiază dreptul de participare al salariaţilor la profit: 592 ”Repartizarea profitului” = 3513”Participarea 200 .000 lei personalului la profit” 2) Se evidenţiază impozitul aferent participării salariaţilor la profit:3513 ”Participarea personalului = 3533”Impozit pe salarii” 32.000 lei la profit”3) Se evidenţiază plata drepturilor cuvenite personalului din participarea la profit şi sumele

neridicate în termen: 3513”Participarea personalului = % 168.000 lei la profit” 101”Casa ” 108.000 lei 3515”Drepturi de 60.000 lei personal neridicate” 4) Se evidenţiază plata ulterioară a drepturilor de personal neridicate:3515 ”Drepturi de personal neridicate” = 101”Casa ” 600. 000 lei

Evidenţa operaţiunilor privind împrumuturilor de refinanţare de la B.N. a României

Problema nr. 1

Sucursala Dolj a B.C.R. solicită sucursalei Dolj a B.N.R un împrumut de refinanţare în valoare de 80.000lei pe o perioadă de 2 zile. Împrumutul este remunerat cu o dobândă de 30% pe an, iar rambursarea împrumutului şi plata dobânzii aferente se vor face integral la scadenta.

Rezolvare:

a) Se înregistrează angajamentul de primire a împrumutului de refinantare, la sucursala Dolj a BCR:

999”Contrapartida” = 902” Angajamente primite 80.000lei de la institutiile de credit”

b) Se evidenţiază primirea împrumutului de la B.N. a României:1111”Cont curent la B.N.R” = 1122” Împrumuturi lombard” 80.000lei Concomitent, se anulează angajamentul de primire a împrumutului:902”Angajamente primite = 999”Contrapartida” 80.000lei de la alte bănci”d) Se calculează şi se evidenţiază dobânda datorată pentru împrumutul primit: 6011”Dobânzi la B.N. a României” = 1172”Datorii ataşate” 133,33leie) Se evidenţiază rambursarea împrumutului la scadenţă şi plata dobânzii aferente: % = 1111”Cont curent la B.N.R” 80.133,33 lei1122” Împrumuturi lombard” 80.000,00 lei1172”Datorii ataşate” 133,33 lei

Concomitent, se evidenţiază primirea bonurilor de tezaur date în garanţie:

5. Evidenţa depozitelor institutiilor de credit şi a împrumuturilor interbancare

Problema nr. 1

Conform convenţiei încheiate Între BRD şi BCR, la nivel de sucursale acestea îşi deschid reciproc conturi de corespondent, în care se evidenţiază depozitele constituite. Presupunem că sucursala Deva BCR îşi constituie un depozit de 100 mil. lei, pe o durată de 30 zile la sucursala Cluj a Banca Ţiriac. Pentru depozitul constituit se percepe o dobândă de 20% pe an. La scadenţă, are loc lichidarea depozitului şi încasarea dobânzii cuvenite.

1) Evidenţa constituirii depozitului:a) Evidenţa la sucursala Deva a BCR:1312”Depozite la termen = 121”Conturi de corespondentla institutii de credit” la institutiile de credit 100 mil. lei

(nostro)” b) Evidenţa la sucursala Cluj a BŢ:122”Conturi de corespondent = 1322”Depozite la termen 100 mil. lei

ale institutiilor de credit (loro)” la institutiile de credit” 2) Calculul şi evidenţa dobânzii cuvenite şi datorate:

a) Evidenţa la sucursala Deva a BCR : 1317”Creanţe ataşate” = 7013 ”Dobânzi de la conturile 4.583.333 lei de depozite”

b) Evidenţa la sucursala Cluja BŢ: 6013”Dobânzi la depozitele băncilor” = 1327”Dobânzi ataşate” 4.583.333 lei

3) Evidenţa lichidării depozitului şi încasarea dobânzii cuvenite:a) Evidenţa la sucursala Deva a BCR:

121”Conturi de corespondent = % 104583333 lei la institutiile de credit (nostro)” 1312”Depozite la termen la bănci” 100000000 lei 1317”Creanţe ataşate” 4.583.333 lei

b) Evidenţa la sucursala Cluj a BŢ : % = 122”Conturi de corespondent 104583333 lei ale institutiilor de credit (loro)” 1322 ”Depozite la termen ale institutiilor de credit” 100000000 lei 1327 ”Datorii ataşate” 4.583.333 lei

Problema nr. 2

Sucursala Dolj a BŢiriac solicită un împrumut în valoare de 200.000 lei de la sucursala Dolj a BCR, pe o durată de 3 luni de zile. Pentru împrumutul acordat se percepe şi se calculează o dobândă de 65% pe an. Rambursarea împrumutului şi plata dobânzii se va realiza integral la scadenţă.

Rezolvare:

1) Evidenţa la sucursala Dolj a BCR:a) Înregistrarea angajamentului de acordare a creditelor:901”Angajamente în favoarea = 999”Contrapartidă” 200.000 lei

instituţiilor de credit”

b) Evidenţa creditelor acordate:1412”Credite la termen = 122 Conturi de corespondent 200.000lei

acordate instituţiilor de credit” ale instituţiilor de credit (loro)” Concomitent, se evidenţiază şi anularea angajamentului de acordare a creditului:999”Contrapartida” = 901”Angajamente în favoarea 200.000lei

instituţiilor de credit”

c) Calculul şi evidenţa dobânzii cuvenite:

1417”Creanţe ataşate” = 70142”Dobânzi de la creditele 32.500 lei la termen”

d) Evidenţa rambursării creditelor şi încasarea dobânzii:

122 ”Conturi de corespondent = % 232.500 lei ale instituţiilor de credit (loro)” 1412 ”Credite la termen 200.000 lei

acordate instituţiilor de credit” 1417 ”Creanţe ataşate” 32.500 lei

2) Evidenţa la sucursala Dolj a BŢ:a) Evidenţa primirii împrumutului:121”Conturi de corespondent = 1422” Împrumuturi la termen 200.000 lei

la institutiile de credit (nostro)” primite de la instituţiile de credit” b) Evidenţa dobânzilor calculate datorate:60142”Dobânzi la împrumuturile = 1427”Datorii ataşate” 32.500 lei

la termen”c) Evidenţa rambursării împrumutului şi plata dobânzii:

% = 121”Conturi de corespondent 232.500lei la institutiile de credit (nostro)” 1422”Împrumuturi la termen primite de la instituţiile de credit 200.000 lei 1427”Datorii ataşate” 32.500lei

6. Evidenţa creditelor acordate clienţilor

Problema nr. 1

Societatea comercială ”X”, cont deschis la sucursala Dolj a BCR, posesoare a unei cambii cu valoare nominală de 5000.000lei, emisă la data de 25.12, şi cu termen de scadenţă 30 ianuarie anul următor, se prezintă la banca sa pe data de 07 ianuarie, în vederea scontării. Banca contează

cambia .Trasul cambiei, S.C.”Y”, are cont deschis la sucursala Dolj a B.Ţiriac. Comisionul reţinut de bancă este de 2% din valoarea nominală a cambiei.

Se cere să se calculeze taxa scontului, cunoscând că dobânda percepută de institutia de credit este de 63% pe an şi să se evidenţieze operaţiunile de scontare a cambiei şi de încasare a acesteia de către institutia de credit la scadenţă.

Rezolvare:

1) Calculul taxei scontului:

, în care:

TS –reprezintă taxa scontului;Vn –valoarea nominală a cambiei;Rd –rata dobânzii percepută de bancă;Nz –numărul de zile calendaristice de la scontare până la scadenţa cambiei.

2) Evidenţa operaţiunilor de scontare a cambiei:a) Se evidenţiază cambia, la valoarea nominală:

20111”Scont” = 2511”Conturi curente 5000.000lei analitic: S.C.”X”

b) Se evidenţiază reţinerea scontului şi comisionului : 2511”Conturi curente = % 301250 lei analitic: S.C.”X” 376”Venituri înregistrate în avans” 201250 lei 7029”Comisioane” 100000 lei

c) Se evidenţiază încasarea scontului:

376”Venituri înregistrate în avans” = 70211”Dobânzi la operaţiunile 201250 lei de scont”

3) Se înregistrează încasarea cambiei la scadenţă:a) Evidenţa la sucursala Dolj a BRD (la banca trasului):

2511”Conturi curente analitic: S.C. ”Y” = 20111”Scont 5000.000lei

b) Plata efectivă a cambiei prin Casa de compensaţie: 1621”Alte sume datorate” = 1111”Cont curent la B.N. a României” 50000.000lei

c) Evidenţa la sucursala Dolj a BCR: 1111”Cont curent la B.N.R” = 20111”Scont 5000.000 lei

Problema nr. 2

Conform bugetului previzional de trezorerie, societatea comercială „X”, cont deschis la sucursala Cluj a B.R.D.are pentru luna ianuarie a.c. un deficit de trezorerie în sumă de 70.000 lei care reprezintă volumul de credite noi de care poate beneficia agentul economic în luna respectivă. În lunile februarie şi martie rezultă un excedent de trezorerie care permite agentului economic să ramburseze volumul de credite primit anterior. Pentru creditul acordat banca percepe o dobândă de 20% pe an. Creditul este rambursat la scadenţă (după 31 de zile) din încasările activităţii de exploatare. Pentru simplificare, presupunem că societatea comercială „X” încasează 50.000. lei de la societatea comercială „Y”, cont

deschis la sucursala Dolj a B.C.R. şi alte 50.000. lei de la S.C. „Z”, cont deschis la sucursala Braşov a B.R.D.

Rezolvare:

1) Se evidenţiază angajamentul de acordare a creditului:903 ”Angajamentul în favoarea = 999 ”Contrapartida” 70.000 lei

clientului ”2) Se evidenţiază acordare efectivă a creditului:20215 ”Credit global de = 2511 ”Conturi curente” 70.000 lei exploatare” analitic: S.C. „X”Concomitent, se evidenţiază diminuarea angajamentului de acordare a creditului:999 ”Contrapartida” = 903 ”Angajamente în favoarea 70.000 lei

clientului”3) Se evidenţiază dobânda calculată, cuvenită băncii pentru creditul acordat:

2027 ”Creanţe ataşate” = 70213 ”Dobânzi la creditele 1205.55 lei de trezorerie”

4) Se evidenţiază încasările activităţii de exploatare la banca clientului, S.C. „X” (sucursala Dolj a B.R.D.): % = 2511 ”Conturi curente” 100.000lei

analitic: S.C. „X”111 ”Cont curent la 50.000 lei B.N.R. ”34159 ”Decontări letrice 50.000lei -operaţiuni primite”5) Rambursarea creditului şi plata dobânzii aferente se înregistrează:2511 ”Conturi curente” = % 71205.55 lei analitic: S.C. „X” 20215 ”Credit global de exploatare” 70000 lei

2027 ”Creanţe ataşate” 1205.55 lei

7.Evidenţa operaţiunilor de casă

Problema nr. 1

Sucursala Petrosani a B.C.R. efectuează următoarele operaţii cu numerar:a) la începutul lunii, primeşte necesarul de numerar de la sucursala Deva a B.N.R., în sumă de

2.000.000lei;b) un agent economic depune numerar, în contul său curent la bancă, în sumă de 10.000 lei;c) o persoană fizică îşi constituie un depozit la termen de trei luni în valoare de 5.000 lei;d) pe baza cecului simplu un agent economic ridică numerar, din contul său curent, în sumă de

500.000 lei;e) titularul unui depozit la termen de 3 luni solicită încasarea dobânzii în sumă de 2.000 lei;f) banca valorifică materiale prin vânzarea acestora în numerar, în sumă de 3.000lei;g) se achită în numerar reparaţiile curente efectuate asupra sediului băncii în valoare de 5.000. lei

şi se procură piese de schimb pentru mijloacele de transport proprii, în valoare de 2 .000 lei;h) se evidenţiază plata salariilor nete cuvenite personalului lucrător al băncii pe luna decembrie

a.c. în valoare de 30000lei şi plata dividendelor cuvenite acţionarilor băncii în sumă de 20000. lei.Rezolvare:

a) Se evidenţiază primirea necesarului de numerar de la sucursala Dolj a B.N.R.:

101 ”Casa ” = 1111 ”Cont curent la B.N.R.” 2.000.000. leib) Se înregistrează depunerea de numerar în contul curent:101 ”Casa” = 2511 ”Conturi curente” 10.000. lei

c) Constituirea depozitului la termen se evidenţiază astfel:101”Casa” = 2532”Depozite la termen” 5.000. lei

d) Se înregistrează ridicarea numerarului de la bancă:2511”Conturi curente” = 101”Casa” 500.000. lei

e) Se evidenţiază ridicarea dobânzii de către titularului unui depozite la termen:60252”Dobânzi la depozitele = 2537”Datorii ataşate” 2.000. lei

la termen”Concomitent, se înregistrează:

2537”Datorii ataşate” = 101”Casa” 2 .000 lei

f) Se evidenţiază valorificarea materialelor: 101”Casa ” = 7499”Alte venituri” 3.000lei

g) Se înregistrează cheltuielile cu reparaţiile curente şi procurarea de piese de schimb: % = 101”Casa ” 7.000 lei 6341”Cheltuieli de întreţinere 5.000 lei şi reparaţii”

6313”Cheltuieli privind piesele de schimb” 2.000 lei

h) Se evidenţiază plata salariilor şi a dividendelor cuvenite:

% = 101”Casa 50000 lei3511”Personal – remuneraţii 30.000 lei

datorate” 354”Dividente de plată” 20.000 lei

Problema nr. 2

În urma controlului efectuat la sucursala Dolj a BCR de către şeful serviciului contabilitate, a rezultat un minus de casă de 3000 lei. Răspunzător de minusul de casă se face casierul plătitor.

Rezolvare:

1) Se evidenţiază contarea minusului de casă: 3556”Alţi debitori diverşi” = 101”Casa ” 3 000 lei

/casierul plătitor2) Se înregistrează achitarea datoriei de către casier:

101”Casa ” = 3556”Alţi debitori diverşi” 3000 lei /casierul plătitor

PLANUL DE CONTURI APLICABIL INSTITUŢIILOR DE CREDIT ŞI

INSTITUŢIILOR FINANCIARE NEBANCARE

Clasa 1 – Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancareClasa 2 – Operaţiuni cu clientela şi operaţiuni între instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de creditClasa 3 – Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverseClasa 4 – Valori imobilizateClasa 5 – Capitaluri proprii, asimilate şi provizioaneClasa 6 – CheltuieliClasa 7 – VenituriClasa 9 – Operaţiuni în afara bilanţului

Clasa 1 – OPERAŢIUNI DE TREZORERIE ŞI OPERAŢIUNI INTERBACARE

Grupa 10 – CASA ŞI ALTE VALORIA 101 – CasaA 102 - Numerar în ATM-uri şi ASV-uriA 109 - Alte valori

Grupa 11 - DECONTĂRI CU BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEIA 111 - Cont curent la Banca Naţională a RomânieiA 1111 - Cont curent la Banca Naţională a RomânieiA 1112 - Depozite la vedere la Banca Naţională a RomânieiA 1113 - Depozite la termen la Banca Naţională a RomânieiA 1114 - Depozite colaterale la Banca Naţională a României P 112 - Împrumuturi de refinanţare de la Banca Naţională a RomânieiP 1121 - Împrumuturi colateralizate cu active eligibile pentru garantareP 1122 - Împrumuturi lombardP 1123 – Alte împrumuturi

B 117 - Creanţe şi datorii ataşateA 1171 - Creanţe ataşateP 1172 - Datorii ataşate

Grupa 12 - CONTURI DE CORESPONDENTA 121 - Conturi de corespondent la instituţiile de credit(nostro)P 122 - Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)B 127 - Creanţe si datorii ataşateA 1271 - Creanţe ataşateP 1272 - Datorii ataşate

Grupa 13 - DEPOZITE INTERBANCAREA 131 - Depozite la instituţiile de credit A 1311 - Depozite la vedere la instituţii de credit A 1312 - Depozite la termen la instituţii de creditA 1313 - Depozite colaterale la instituţii de creditA 1317 - Creanţe ataşate

P 132 - Depozite ale instituţiilor de creditP 1321 - Depozite la vedere ale instituţiilor de creditP 1322 - Depozite la termen ale instituţiilor de creditP 1313 - Depozite colaterale ale instituţiilor de creditP 1327 - Datorii ataşate

Grupa 14 CREDITE ŞI ÎMPRUMUTURI INTERBANCAREA 141 - Credite acordate instituţiilor de creditA 1411 - Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor de creditA 1412 - Credite la termen acordate instituţiilor de creditA 1417 - Creanţe ataşateP 142 - Împrumuturi primite de la instituţii de creditP 1421 - Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituţii de creditP 1422 - Împrumuturi la termen primite de la instituţii de creditP 1427 - Datorii ataşate

Grupa 15 - VALORI PRIMITE SAU DATE ÎN PENSIUNEA 151 - Valori primite în pensiuneA 1511 - Valori primite în pensiune de pe o zi pe altaA 1512 - Valori primite în pensiune la termenA 1517 - Creanţe ataşateP 152 - Valori date în pensiuneP 1521 - Valori date în pensiune de pe o zi pe altaP 1522 - Valori date în pensiune la termenP 1527 - Datorii ataşate

GRUPA 16 - VALORI DE RECUPERAT ŞI ALTE SUME DATORATE

A 161 - Valori de recuperatA 1611 - Valori de recuperat A 1617 - Creanţe ataşateP 162 - Alte sume datorateP 1621 - Alte sume datorateP 1622 - Datorii ataşate

GRUPA 17 – OPERAŢIUNI ÎNTRE ORGANIZAŢIILE COOPERATISTE DE CREDIT DIN CADRUL REŢELEI

B 171- Conturi curenteA 1711- Cont curent la casa centralăP 1712- Conturi curente ale cooperativelor de credit afiliateB 1717- Creanţe şi datorii ataşateA 17171- Creanţe ataşateP 17172- Datorii ataşate

B 173- Depozite între organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţeleiA 1731- Depozite la casa centralăA 17311- Depozite la vedere la casa centralăA 17312- Depozite la termen la casa centralăA 17313- Depozite colaterale la casa centralăA 17317- Creanţe ataşateP 1732- Depozite ale cooperativelor de credit afiliateP 17321- Depozite la vedere ale cooperativelor de credit afiliateP 17322 - Depozite la termen ale cooperativelor de credit afiliate

P 17323- Depozite colaterale ale cooperativelor de credit afiliateP 17327- Datorii ataşateB 174 – Credite şi împrumuturi între organizaţiile cooperatiste de credit

din cadrul reţeleiA 1741– Credite acordate organizaţiilor cooperatiste de credit

din cadrul reţeleiA 17411– Credite de pe o zi pe alta acordate organizaţiilor cooperatiste

de credit din cadrul reţeleiA 17412– Credite la termen acordate organizaţiilor cooperatiste

de credit din cadrul reţeleiA 17417- Creanţe ataşateP 1742- Împrumuturi primite de la organizaţiilor cooperatiste

de credit din cadrul reţeleiP 17421- Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la organizaţiile

cooperatiste de credit din cadrul reţeleiP 17422- Împrumuturi la termen primite de la organizaţiile

cooperatiste de credit din cadrul reţeleiP 17427- Datorii ataşateB 176 – Valori de recuperat şi alte sume datorate organizaţiile cooperatiste

de credit din cadrul reţeleiA 1761– Valori de recuperat de la organizaţiile cooperatiste

de credit din cadrul reţeleiA 17611– Valori de recuperatA 17617- Creanţe ataşateP 1762– Alte sume datorate organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul

reţeleiP 17621– Alte sume datorateP 17627 - Datorii ataşateA 178– Creanţe restante şi îndoielnice privind operaţiunile cu cooperatiste

de credit din cadrul reţeleiA 1781– Creanţe restante privind operaţiunile cu cooperatiste de credit din

cadrul reţeleiA 17811– Creanţe restante A 17812– Dobânzi restanteA 17817 - Creanţe ataşateA 1782– Creanţe îndoielnice privind operaţiunile cu cooperatiste de credit

din cadrul reţeleiA 17821– Creanţe îndoielniceA 17822– Dobânzi îndoielniceA 17827 - Creanţe ataşate

Grupa 18 - CREANŢE RESTANTE ŞI ÎNDOIELNICEA 181 - Creanţe restanteA 1811 - Creanţe restanteA 1812 - Dobânzi restanteA 1817 - Creanţe ataşateA 182 - Creanţe îndoielniceA 1821 - Creanţe îndoielniceA 1822 - Dobânzi îndoielniceA 1827 - Creanţe ataşate

Grupa 19 - PROVIZIOANE PENTRU CREANŢE DIN OPERAŢIUNI INTERBANCARE

P 191 - Provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancareP 1911 - Provizioane specifice de risc de creditP 1912 - Provizioane specifice de risc şi dobândă

Clasa 2 - OPERAŢIUNI CU CLIENTELA ŞI OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢIILE NEBANCARE ŞI INSTITUŢIILE DE CREDIT

Grupa 20 - CREDITE ACORDATE CLIENTELEIA 201 - Creanţe comercialeA 2011 - Creanţe comercialeA 20111 - Scont A 20112 – Factoring cu recursA 20113 – ForfetareA 20114 - Factoring fără recursA 20119 - Alte creanţe comercialeA 2017 - Creanţe ataşateA 202 - Credite de trezorerieA 2021 - Credite de trezorerieA 20211 – Utilizări din deschideri de credite permanenteA 20212 - Credit global de exploatareA 20213 - Diferenţe de rambursat legate de utilizarea cardurilorA 20219 - Alte credite de trezorerieA 2027 - Creanţe ataşateA 203 - Credite de consum şi vânzări în rateA 2031 - Credite de consumA 20311 - Credite de consum pentru nevoi personaleA 20312 - Credite de consum pentru achiziţionarea de bunuri A 2032 – Vânzări în rate A 2037 - Creanţe ataşateA 204 - Credite pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior A 2041 - Credite pentru importA 2042 - Credite pentru exportA 2047 - Creanţe ataşateA 205 - Credite pentru finanţarea stocurilor şi pentru echipamenteA 2051 - Credite pentru finanţarea stocurilorA 2052 - Credite pentru echipamenteA 2057 - Creanţe ataşateA 206 - Credite pentru investiţii imobiliareA 2061 - Credite pentru investiţii imobiliareA 20611 – Credite ipotecareA 20619 – Alte credite pentru investiţii imobiliareA 2057 Creanţe ataşateA 209 - Alte credite acordate clienteleiA 2091 - Alte credite acordate clienteleiA 2097 - Creanţe ataşate

Grupa 23 - CREDITE ŞI IMPRUMUTURI PRIVIND INSTITUŢIILE FINANCIARE

A 231 - Credite acordate instituţiilor financiare

A 2311 - Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor financiareA 2312 - Credite la termen acordate instituţiilor financiareA 2317 - Creanţe ataşateP 232 - Împrumuturi primite de la instituţiile financiareP 2321 - Împrumuturi de pe o zi pe alta de la instituţiile financiareP 2322 - Împrumuturi la termen de la instituţiile financiareP 2323 - Datorii ataşate

Grupa 24 - VALORI PRIMITE SAU DATE ÎN PENSIUNEA 241 - Valori primite în pensiuneA 2411 - Valori primite în pensiune de pe o zi pe altaA 2412 - Valori primite în pensiune la termenA 2417 - Creanţe ataşateP 243 - Valori date în pensiuneP 2431 - Valori date în pensiune de pe o zi pe altaP 2431 - Valori date în pensiune la termenP 2437 - Datorii ataşate

Grupa 25 - CONTURILE CLIENTELEIB 251 - Conturi curenteB 2511 - Conturi curente B 2517 - Creanţe şi datorii ataşateA 25171 - Creanţe ataşateP 25172 - Datorii ataşateP 252 - Conturi de factoringP 2521 - Conturi de factoringP 2527 - Datorii ataşateP 253 - Conturi de depoziteP 2531 - Depozite la vedereP 2532 - Depozite la termenP 2533 - Depozite colateraleP 25331 - Depozite pentru deschiderea de acreditiveP 25332 - Depozite pentru emiterea de scrisori de garanţieP 25333 - Depozite pentru cecuri certificateP 25334 - Depozite pentru ordine de plată cu scadenţăP 25335 - Depozite pentru garanţii gestionariP 25336 - Alte depozite colateraleP 2537 - Datorii ataşateP 254 - Certificate de depozit, carnete şi librete de economii P 2541 - Certificate de depozitP 2542 - Carnete şi librete de economii P 2547 - Datorii ataşateP 255- Disponibil din contribuţia financiara a Comunităţii

Europene la Dispoziţia Fondului Naţional

Grupa 26 - VALORI DE RECUPERAT ŞI ALTE SUME DATORATEA 261 - Valori de recuperatA 2611 - Valori de recuperatA 2617 - Creanţe ataşateP 262 - Alte sume datorateP 2621 - Alte sume datorate

P 2627 - Datorii ataşate

GRUPA 27 – OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢIILE FINANCIARE NEBANCARE ŞI INSTITUŢIILE DE CREDIT

B 271- Conturi curente la instituţii de creditA 2711- Cont curent la instituţii de credit B 2717- Creanţe şi datorii ataşateA 17171- Creanţe ataşateP 17172- Datorii ataşateB 272- Depozite constituite la instituţii de credit A 2721- Depozite la vedere la instituţii de creditA 2722- Depozite la termen la instituţii de creditA 2723- Depozite colaterale la instituţii de creditA 2727- Creanţe ataşateA 273– Credite acordate instituţiilor de credit A 2731– Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor de credit A 2732– Credite la termen acordate instituţiilor de credit A 2737- Creanţe ataşateP 274- Împrumuturi primite de la instituţii de credit P 2741- Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituţii de credit P 2742- Împrumuturi la termen primite de la instituţii de credit P 2747- Datorii ataşateA 175 – Valori primite în pensiune de la instituţii de creditA 2751– Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta primite de la instituţii

de credit A 2752– Valori primite în pensiune la termen primite de la instituţii de

creditA 2757- Creanţe ataşateP 276– Valori date în pensiune instituţiilor de creditP 2761– Valori date în pensiune de pe o zi pe alta instituţiilor de creditP 2762– Valori date în pensiune la termen instituţiilor de creditP 2767 –Datorii ataşateA 277– Valori de recuperat de la instituţii de credit A 2771– Valori de recuperat de la instituţii de credit A 2777 - Creanţe ataşateP 278– Alte sume datorate instituţiilor de creditP 2781– Alte sume datorate instituţiilor de creditP 2787–Datorii ataşate

GRUPA 28 - CREANŢE RESTANTE ŞI ÎNDOIELNICEA 281 - Creanţe restanteA 2811 - Creanţe restanteA 2812 - Dobânzi restanteA 2817 - Creanţe ataşateA 282 - Creanţe îndoielniceA 2821 - Creanţe îndoielniceA 2822 - Dobânzi îndoielniceA 2827 - Creanţe ataşate

Grupa 29 - PROVIZIOANE PENTRU CREANŢE DIN OPERAŢIUNI CU CLIENTELA, PRECUM ŞI DIN OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢIILE FINANCIARE NEBANCARE ŞI INSTITUŢIILE DE CREDIT

P 291 - Provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela,precum şi din operaţiuni între instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de credit

P 2911 - Provizioane specifice de risc de creditP 2912 - Provizioane specifice de risc de dobândă

Clasa 3 - OPERAŢIUNI CU TITLURI ŞI OPERAŢIUNI DIVERSE

Grupa 30 - OPERAŢIUNI CU TITLURIB 301 - Titluri primite sau date în pensiune livratăA 3011 - Titluri primite în pensiune livratăA 30111 - Titluri primite în pensiune livratăA 30117 - Creanţe ataşateP 3012 - Titluri date în pensiune livratăP 30121 - Titluri date în pensiune livratăP 30127 - Datorii ataşateA 302 - Titluri de tranzacţie

A 30211 - Efecte publice şi valori asimilateA 30212 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fixA 30213 - Acţiuni şi alte titluri cu venit variabilA 30214 - Acţiuni propriiA 3025 - Titluri date cu împrumutA 30251 - Efecte publice si valori asimilateA 30252 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fixA 30253 - Acţiuni şi alte titluri cu venit variabilA 30254 - Acţiuni propriiA 30257 - Creanţe ataşateA 3026 - Titluri luate cu împrumutA 30261 - Efecte publice si valori asimilateA 30262 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fixA 30263 - Acţiuni şi alte titluri cu venit variabilA 30264 - Acţiuni propriiP 3027 - Datorii privind titlurileP 30271 - Datorii privind titlurile luate cu împrumutP 30272 - Alte datorii privind titlurile P 30277 - Datorii ataşateA 303 - Titluri de plasamentA 3031 - Titluri de plasament

A 30311 - Efecte publice si valori asimilateA 30312 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fixA 30313 - Acţiuni şi alte titluri cu venit variabilA 30314 - Acţiuni propriiA 3035 - Titluri luate cu împrumutA 30351 - Efecte publice si valori asimilateA 30352 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fixA 30353 - Acţiuni şi alte titluri cu venit variabilA 30354 - Acţiuni propriiP 3036 - Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasamentA 3037 - Creanţe ataşateA 30371 - Efecte publice si valori asimilateA 30372 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fixA 30373 - Acţiuni şi alte titluri cu venit variabilA 30374 - Acţiuni propriiA 304 - Titluri de investiţiiA 3041 - Titluri de investiţiiA 30411 - Efecte publice si valori asimilateA 30312 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fixA 3045 - Titluri date cu împrumutA 30451 - Efecte publice si valori asimilateA 30452 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fixA 3046 - Diferenţe de conversieA 30461 - Efecte publice si valori asimilateA 30462 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fixA 3047 - Creanţe ataşateA 30471 - Efecte publice si valori asimilateA 30472 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix

Grupa 32 - DATORII CONSTITUITE PRIN TITLURIP 321 - Titluri de piaţă interbancarăP 3211 - Titluri de piaţă interbancarăP 3217 - Datorii ataşateP 322 - Titluri de creanţe negociabileP 3221 - Titluri de creanţe negociabileP 3227 - Datorii ataşateP 325 - ObligaţiuniP 3251 - ObligaţiuniP 3257 - Datorii ataşateP 326 - Alte datorii constituite prin titluriP 3261 - Alte datorii constituite prin titluriP 3267 - Datorii ataşate

Grupa 33 - CONTURI DE DECONTARE PRIVIND OPERAŢIUNILE CU TITLURI

P 331 Conturile societăţilor bancareP 332 Conturile organismelor de plasament colectiv de valori

mobiliare (OPCVM *)B 333 - Conturile societăţilor de bursăP 334 - Conturile altor instituţii financiare *P 335 - Conturile clienteleiB 336 - Alte conturi de decontare privind operaţiunile cu titluriP 3361 - Alte sume de plătit privind operaţiunile cu titluriA 3362- Alte sume de încasat privind operaţiunile cu titluriB 337 - Creanţe şi datorii ataşateA 3371 - Creanţe ataşateP 3372 - Datorii ataşate

Grupa 34 - DECONTĂRI INTRABANCARE ŞI ÎNTRE ORGANIZAŢIILE COOPERATISTE DE CREDIT DIN CADRUL REŢELEIB 341 - Decontări intrabancareB 342 – Decontări între organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul

reţelei

Grupa 35 - DEBITORI ŞI CREDITORIB 351 - Personal şi conturi asimilateP 3511 - Personal – salarii datorateP 3512 - Personal - ajutoare materiale datorateP 3513 – Prime reprezentând participarea personalului la profitA 3514 - Avansuri acordate personaluluiP 3515 - Drepturi de personal neridicateP 3516 - Reţineri din salarii datorate terţilorB 3519 - Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalulB 35191 - Alte datorii în legătură cu personalulB 35192 - Alte creanţe în legătură cu personalulB 352 - Asigurările sociale, protecţia socială şi conturi asimilateP 3521 - Asigurările socialeP 35211 - Contribuţia unităţii la asigurările socialeP 35212 - Contribuţia personalului la asigurările socialeP 35213 - Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de

sănătateP 35214 - Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de

sănătateP 3522 - Ajutor de şomajP 35221 - Contribuţia unităţii la fondul de şomajP 35222 - Contribuţia personalului la fondul de şomajB 3526 - Alte datorii şi creanţe socialeP 35261 - Alte datorii socialeA 35262 - Alte creanţe socialeB 353 - Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilateP 3531 - Impozitul pe profit B 3532 - Taxa pe valoarea adăugatăP 35323 - TVA de platăA 35324 - TVA de recuperatA 35326 - TVA deductibilăP 35327 - TVA colectatăB 35328 - TVA neexigibilă

P 3533 - Impozitul pe venituri de natura salariilorA 3534 – SubvenţiiA 35341 – Subvenţii guvernamentaleA 35342 - Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţiiA 35349 - Alte sume primite cu caracter de subvenţii P 3536 - Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilateP 3538 - Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilateB 3539 - Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului P 35391 - Alte datorii faţă de bugetul statului A 35392 - Alte creanţe privind bugetul statului P 35393 - Datorii faţă de statA 35394 - Creanţe în legătură cu statul *P 354- Dividende de platăA 355 - Debitori diverşiA 3551 - Depozite de garanţii vărsateA 35511 – Depozite aferente operaţiunilor pe pieţele organizate de

instrumente financiare derivate A 35512 - Depozite aferente altor operaţiuni cu instrumente financiare

derivateA 35516 – Alte depoziteA 3552 - Debitori din avansuri spre decontareA 3556 - Alţi debitori diverşiA 3557 - Creanţe ataşateP 356 - Creditori diverşiP 3561 - Depozite de garanţii pentru leasing P 3562 – Alte depozite de garanţii primiteP 3566 - Alţi creditori diverşiP 3567 - Datorii ataşateB 357 – Decontări din operaţiuni în asocieri în participaţieA 3571 – Creanţe din operaţiuni în asocieri în participaţieP 3572 - Datorii din operaţiuni în asocieri în participaţieP 358 – Împrumuturi primite de la acţionari şi alte împrumuturiP 3581 - Împrumuturi primite de la acţionariP 3582 – Alte împrumuturiP 3587 - Datorii ataşate

Grupa 36 - CONTURI DE STOCURIA 361 - Valori din aur, metale şi pietre preţioaseA 362 - MaterialeA 363 – Materiale de natura obiectelor de inventarA 365 - Stocuri aflate la terţiA 367 - Alte stocuri şi asimilateA 368 - Alte bunuri diverse

Grupa 37 - CONTURI DE REGULARIZAREB 371 – Valori primite la încasareB 372 - Conturi de ajustareB 3721 - Poziţie de schimbB 3722 - Contravaloarea poziţiei de schimbB 3723 - Conturi de ajustare devizeB 3729 - Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilanţuluiB 373 - Conturi de diferenţeB 3731 - Diferenţe privind devizele

B 3732 - Diferenţe privind vânzările de titluri cu posibilitate de răscumpărare

B 3739 - Alte conturi de diferenţeA 374 - Cheltuieli de repartizatA 3741 - Prime de emisiune privind titlurile cu venit fixA 3742 - Prime de rembursare privind titlurile cu venit fixA 3749 - Alte cheltuieli de repartizatA 375 - Cheltuieli înregistrate în avansP 376 - Venituri înregistrate în avansP 377 - Cheltuieli de plătitA 378 - Venituri de primitB 379 - Alte conturi de regularizareB 3791- Conturi de regularizare privind instrumentele de acoperire B 3799 – Alte conturi de regularizare

Grupa 38 - CREANŢE RESTANTE ŞI ÎNDOIELNICEA 381 - Creanţe restanteA 3811 - Creanţe restanteA 3812 - Dobânzi restanteA 3817 - Creanţe ataşateA 382 - Creanţe îndoielniceA 3821 - Creanţe îndoielniceA 3821 - Dobânzi îndoielniceA 3827 - Creanţe ataşate

Grupa 39 - PROVIZIOANE PRIVIND OPERAŢIUNI CU TITLURI ŞI OPERAŢIUNI DIVERSE

P 391 - Provizioane pentru deprecierea titlurilorP 3911 - Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasamentP 39111 - Provizioane pentru deprecierea efectelor publice şi a altor

valori asimilateP 39112 - Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor şi a altor

titluri cu venit fixP 39113 - Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor şi a altor

titluri cu venit variabilP 3912 - Provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiţiiP 39121 - Provizioane pentru deprecierea efectelor publice şi a altor

valori asimilateP 39122 - Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor şi a altor titluri cu venit fixP 393 - Provizioane pentru deprecierea stocurilorP 399 - Provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice

Clasa 4 - VALORI IMOBILIZATE

Grupa 40 - CREDITE SUBORDONATEA 401 - Credite subordonate la termenA 402 - Credite subordonate pe durată nedeterminatăA 407 - Creanţe ataşate

Grupa 41 - PĂRŢI ÎN CADRUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE LEGATE, TITLURI DE PARTICIPARE ŞI TITLURI ALE ACTIVITĂŢII DE PORTOFOLIU

A 411 - Părţi în societăţile comerciale legateA 4111 - Părţi în societăţi bancareA 4112 - Părţi în societăţi cu caracter financiarA 4113 - Părţi în alte societăţi cu caracter nefinanciarA 412 - Titluri de participareA 4121 - Titluri de participare la societăţile bancareA 4122 - Titluri de participare la societăţi cu caracter financiarA 4123 - Titluri de participare la alte societăţi cu caracter nefinanciarA 413 - Titluri ale activităţii de portofoliuB 414 - Diferenţe de conversieA 415 - Titluri date cu împrumutA 417 - Creanţe ataşateP 418 - Vărsăminte de efectuat pentru părţi în societăţi comerciale legate, pentru titluri

de participare şi pentru titluri ale activităţii de portofoliu

GRUPA 42 - DOTĂRI PENTRU UNITĂŢILE PROPRII DIN STRĂINĂTATE

A 421 - Dotări pentru unităţile proprii din străinătate

Grupa 43 - IMOBILIZĂRI ÎN CURS ŞI AVANSURI ACORDATE PENTRU IMOBILIZĂRI

A 431 - Imobilizări necorporale în cursA 432 - Imobilizări corporale în cursA 4321 – Amenajări de terenuri şi construcţiiA 4322 - Instalaţii tehnice şi maşiniA 4323 – Alte imobilizări corporaleA 433 – Avansuri acordate pentru imobilizări necorporaleA 434 - Avansuri acordate pentru imobilizări corporaleA 4341 - Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţiiA 4342 - Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşiniA 4343 - Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale

Grupa 44 - IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE A 441 - Imobilizări necorporale A 4411 - Fondul comercialA 4412 - Cheltuieli de constituireA 4419 - Alte imobilizări necorporale A 442 - Imobilizări corporale A 4421 – Terenuri şi amenajări de terenuriA 44211 - TerenuriA 44212 - Amenajări de terenuriA 4422 - ConstrucţiiA 4423 - Instalaţii tehnice şi mijloace de transportA 44231 – Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)A 44232 - Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglareA 44233 - Mijloace de transportA 4424 – Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi

materiale şi alte active corporale

Grupa 46 - AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE P 461 - Amortizări privind imobilizările necorporale şi corporale P 4611 - Amortizarea imobilizărilor necorporaleP 46111 - Amortizarea fondului comercialP 46112 - Amortizarea cheltuielilor de constituireP 46119 - Amortizarea altor imobilizări necorporaleP 4612 - Amortizarea imobilizări corporaleP 46121 - Amortizarea amenajărilor de terenuriP 46122 - Amortizarea construcţiilorP 46123 - Amortizarea instalaţiilor tehnice şi mijloacelor de transportP 46124 - Amortizarea altor active corporale

Grupa 47 – LEASING FINANCIARA 471 – Creanţe din operaţiuni de leasing financiarA 4711 – Creanţe din operaţiuni de leasing financiar cu imobilizări

necorporaleA 4712 – Creanţe din operaţiuni de leasing financiar cu imobilizări

corporaleA 4717 – Creanţe ataşateP 472 – Datorii din operaţiuni de leasing financiarP 4721 – Datorii din operaţiuni de leasing financiar cu imobilizări

necorporaleP 4722 – Datorii din operaţiuni de leasing financiar cu imobilizări

corporaleP 4727 – Datorii ataşate

Grupa 48 – CREANŢE RESTANTE ŞI ÎNDOIELNICEA 481 – Creanţe restanteA 4811 – Creanţe restanteA 4812 – Dobânzi restanteA 4817 – Creanţe ataşateA 482 – Creanţe îndoielniceA 4821 – Creanţe îndoielniceA 4822 – Dobânzi îndoielniceA 4827 – Creanţe ataşate

Grupa 49 – PROVIZIOANE PENTRU VALORI IMOBILIZATEP 491 – Provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în

cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu

P 492 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilorP 4921 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în cursP 49211 - Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

necorporale în cursP 49212 - Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

corporale în cursP 4922 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale P 49221 - Provizioane pentru fondul comercialP 49222 - Provizioane pentru alte imobilizări necorporaleP 4923 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporaleP 49231 - Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de

terenuri

P 49232 - Provizioane pentru deprecierea construcţiilorP 49233 - Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor tehnice şi

mijloacelor de transportP 49234 - Provizioane pentru deprecierea altor active corporale

P 493 – Provizioane pentru operaţiuni de leasing financiarP 499 – Provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice

Clasa 5 – CAPITALURI PROPRII, ASIMILATE ŞI PROVIZIOANE

Grupa 50 - CAPITALP 501 – Capital socialP 5011 – Capital subscris nevărsatP 5012 – Capital subscris vărsatP 502 – Elemente asimilate capitaluluiA 508 – Acţionari sau asociaţi

Grupa 51 – PRIME LEGATE DE CAPITAL ŞI REZERVEP 511 – Prime legate de capitalP 5111 – Prime de emisiune P 5112 – Prime de fuziuneP 5113 – Prime de aportP 5114 - Prime de sciziuneP 5115- Prime de conversie a obligatiunilor in actiuniP 5119 – Alte primeP 512 – Rezerve legaleP 5121 – Rezerve legale din profitul determinat înainte de deducerea

impozitului pe profit P 5122 – Rezerve legale din profitul determinat după deducerea

impozitului pe profitP 513 – Rezerve statutare sau contractualeP 514 – Rezerva pentru riscuri bancare P 5141 – Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat

înainte de deducerea impozitului pe profitP 5142 – Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat

după deducerea impozitului pe profitP 5143 - Rezerva reprezentând fondul pentru riscuri bancare generale P 516 – Rezerve din reevaluareP 5161 – Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normativeP 5169 – Alte rezerve din reevaluăriP 517 – Rezerve specifice cooperativelor de creditP 5171 - Rezerva de întrajutorare P 5172 – Rezerva mutuală de garantareP 51721 – Rezerva mutuală de garantare constituită din profitul casei centrale

determinat înainte de deducerea impozitului pe profitP 51722 – Rezerva mutuală de garantare constituită din cotizaţiile

cooperativelor de credit afiliateP 519 – Alte rezerve

Grupa 53 – DATORII SUBORDONATEP 531 – Datorii subordonate la termen

P 5311 – Titluri subordonate la termenP 5312 – Împrumuturi participativeP 5319 – Alte împrumuturi subordonate la termenP 532 – Datorii subordonate pe durată nedeterminatăP 5321 – Titluri subordonate pe durată nedeterminatăP 5322 – Împrumuturi subordonate pe durată nedeterminatăP 537 – Datorii ataşate

Grupa 54 – SUBVENŢII SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢIIP 541 – Subvenţii pentru investiţiiP 5411 – Subvenţii guvernamentale pentru investiţiiP 5412 – Împrumuturi nerambusabile cu caracter de subvenţii pentru

investiţiiP 5413 - Donaţii pentru investiţiiP 5414 - Plusuri de inventar de natura imobilizărilorP 5414 - Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii

Grupa 55 – PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELIP 551 – Provizioane pentru riscuri de executare a

angajamentelor prin semnăturăP 552 – Provizioane pentru facilităţi acordate personaluluiP 553 – Provizioane pentru riscuri de ţarăP 554 – Provizioane pentru restructurareP 555 – Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte

acţiuni similare legate de acesteaP 556 – Provizioane pentru impoziteP 559 – Alte provizioane

Grupa 56 – PROVIZIOANE REGLEMENTATEP 561 – Provizioane reglementate

Grupa 58 – REZULTATUL REPORTATB 581 – Rezultatul reportatB 5811- Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat,respectiv

pierderea nerecuperataB 5812- Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data

a IAS, mai putin IAS 29B 5814- Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile B 5815- Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din

rezerve din reevaluare B 5816 - Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea

Reglementările contabile conforme cu directivele europene

Grupa 59 – REZULTATUL EXERCIŢIULUIB 591 – Profit sau pierdereA 592 – Repartizarea profitului

Clasa 6 – CHELTUIELI

Grupa 60 – CHELTUIELI DE EXPLOATARE A 601 – Cheltuieli cu operaţiunile de trezorerie şi operaţiunile

interbancare

A 6011 - Dobânzi la Banca Naţională a RomânieiA 6012 - Dobânzi la conturile de corespondentA 6013 - Dobânzi la depozitele băncilorA 60131 - Dobânzi la depozitele la vedereA 60132 - Dobânzi la depozitele la termenA 60133 - Dobânzi la depozitele colateraleA 6014 - Dobânzi la împrumuturile de la instituţiile de creditA 60141 - Dobânzi la împrumuturile de pe o zi pe altaA 60142 - Dobânzi la împrumuturile la termenA 60143 - Dobânzi la împrumuturile financiareA 6015 - Dobânzi la valorile date în pensiuneA 60151 - Dobânzi la valorile date în pensiune de pe o zi pe altaA 60152 - Dobânzi la valorile date în pensiune la termenA 6016– Cheltuieli cu operaţiunile organizaţiilor cooperatiste de credit din

cadrul reţeleiA 60161– Dobânzi la conturile curente ale cooperativelor de credit

afiliateA 60162– Dobânzi la depozitele cooperativelor de credit

afiliateA 60163– Dobânzi la împrumuturile de la organizaţiile cooperatiste de

credit din cadrul reţeleiA 60164– Dobânzi privind alte sume datorate organizaţiilor

cooperatiste de credit din cadrul reţeleiA 60169 – Comisioane A 6017 – Alte cheltuieli cu dobânzileA 6019 – ComisioaneA 602 – Cheltuieli cu operaţiunile cu clientelaA 6021 – Dobânzi la conturile de factoringA 6022 - Dobânzi la împrumuturile primite de la instituţiile financiareA 60221 - Dobânzi la împrumuturile de pe o zi pe altaA 60222 - Dobânzi la împrumuturile la termenA 6023 - Dobânzi la valorile date în pensiuneA 60231 - Dobânzi la valorile date în pensiune de pe o zi pe altaA 60232 - Dobânzi la valorile date în pensiune la termenA 6024 – Dobânzi la conturile curenteA 6025 – Dobânzi la conturile de depozite A 60251- Dobânzi la depozitele la vedereA 60252- Dobânzi la depozitele la termenA 60253- Dobânzi la depozitele colateraleA 6026 – Dobânzi la certificatele de depozit, carnetele şi libretele de

economiiA 6027 – Alte cheltuieli cu dobânzileA 6029 – ComisioaneA 603 – Cheltuieli pentru operaţiunile cu titluriA 6031 – Dobânzi la titlurile date în pensiune livratăA 6032 – Pierderi la titlurile de tranzacţieA 60321 – Pierderi din reevaluări şi cesiuneA 60322 – Costuri de tranzacţionareA 6033 – Pierderi din cesiunea titlurilor de plasamentA 6034 – Cheltuieli cu titlurile de investiţiiA 60341 – Cheltuieli cu amortizarea primelorA 60342 – Pierderi din cesiune

A 6036 – Cheltuieli privind datorii constituite prin titluriA 60361 – Dobânzi privind titlurile de piaţă interbancarăA 60362 – Dobânzi privind titlurile de creanţe negociabileA 60363 – Dobânzi privind obligaţiunileA 60369 – Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluriA 6037 – Cheltuieli diverse privind operaţiunile cu titluriA 6039 – ComisioaneA 604 – Cheltuieli cu operaţiunile leasingA 6041 – Dobânzi aferente datoriilor din operaţiuni de leasing financiarA 6042 – Cheltuieli cu chiriile

6049 - Comisioane A 605 – Cheltuieli privind datoriile subordonate A 6051 - Cheltuieli privind datoriile subordonate la termenA 6052 – Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durată nedeterminatăA 6059 – ComisioaneA 606 – Cheltuieli privind operaţiunile de schimbA 6061 – Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente tranzacţiilor în

` valutăA 6069 – ComisioaneA 607 – Cheltuieli privind operaţiunile în afara bilanţului şi operaţiunile cu

instrumente financiare derivateA 6071 – Cheltuieli cu angajamentele de finanţareA 60711 – Cheltuieli cu angajamentele de finanţare primite de la

instituţiile de creditA 60712 – Cheltuieli cu angajamentele de finanţare primite de la

clientelăA 6072 – Cheltuieli cu angajamentele de garanţieA 60721 – Cheltuieli cu angajamentele de garanţie primite de la

instituţiile de creditA 60722 – Cheltuieli cu angajamentele de garanţie primite de la

clientelăA 6074 - Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente derivateA 60741- Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente derivate de curs

de schimbA 60742- Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente derivate de rată

a dobânziiA 60743- Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente financiare

derivate pe acţiuni şi indici bursieriA 60744- Cheltuieli privind operaţiunile cu alte instrumente derivateA 60747- Cheltuieli cu dobânzile aferente instrumentelor financiare

derivateA 60749 – Costuri de tranzacţionareA 6075 – Cheltuieli cu instrumentele de acoperireA 6077 – Cheltuieli cu alte angajamente primiteA 608 – Cheltuieli cu prestaţiile de servicii financiareA 6081 – Cheltuieli cu mijloacele de platăA 6082 – Alte cheltuieli cu prestaţiile de servicii financiareA 609 – Alte cheltuieli de exploatare A 6092 – Cota-parte privind activităţile şi activele controlate în comun

A 6093 – Venituri retrocedate privind activităţile şi activele controlate în comun

A 6094 – Cheltuieli pentru constituirea rezervei mutuale de garantare a casei centrale

A 6099 – Cheltuieli diverse de exploatare

Grupa 61 – CHELTUIELI CU PERSONALULA 611 - Cheltuieli cu salariile personaluluiA 612 - Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socialăA 6121 – Contribuţia unităţii la asigurările socialeA 6122 – Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomajA 6123 – Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătateA 6127 – Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socialăA 617 – Alte cheltuieli privind personalul

Grupa 62 – CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE

A 627 – Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Grupa 63 - CHELTUIELI CU MATERIALELE, LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI

A 631 – Cheltuieli cu materialeleA 6311 – Cheltuieli cu materialele consumabileA 6312 – Cheltuieli privind combustibiliiA 6313 – Cheltuieli privind piesele de schimbA 6317 – Cheltuieli privind alte materialeA 632 – Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventarA 633 – Cheltuieli privind alte stocuriA 634 – Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţiA 6341 –Cheltuieli de întreţinere şi reparaţiiA 6342 – Cheltuieli privind energia şi apaA 6343 – Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţiiA 6344 – Cheltuieli cu colaboratorii şi de intermediereA 6345 – Cheltuieli cu deplasările, detaşări, transferări şi transportul

personalului şi bunurilorA 6347 – Alte cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţiA 63471 – Cheltuieli cu primele de asigurareA 63472 – Cheltuieli cu redevenţele privind concesiunile A 63473 – Cheltuieli cu redevenţele privind concesiunileA 63479 – Alte cheltuieliA 635 – Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate

Grupa 64 – CHELTUIELI DIVERSE DE EXPLOATARE A 641 – Cota – parte din cheltuielile sediului socialA 644 – Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporaleA 643 – Cota – parte din cheltuielile sediului socialA 645 –Pierderi din cedarea părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate

, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu

A 6461 – Pierderi din cedarea şi casarea imobilizărilor corporaleA 6462 – Pierderi din cedarea şi casarea imobilizărilor necorporaleA 649 – Alte cheltuieli diverse de exploatareA 6491 – Despăgubiri, amenzi şi penalităţiA 6492 – Donaţii şi subvenţii acordateA 6493 – Cheltuieli privind sponsorizărileA 6494 – Pierderi din debitori diverşiA 6495 – Dobânzi la împrumuturile primite de la acţionari şi la alte

împrumuturiA 64951 – Dobânzi la împrumuturile primite de la acţionariA 64952 – Dobânzi la alte împrumuturi primiteA 6497 – Alte cheltuieli diverse de exploatare

Grupa 65 – CHELTUIELI CU AMORTIZARILE PRIVIND IMOBILIZARILE NECORPORALE SI CORPORALE

A 651 – Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporaleA 652 – Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale

Grupa 66 – CHELTUIELI CU PROVIZIOANELE SI PIERDERI DIN CREANTE NERECUPERABILE

A 661 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare

A 6611 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de creditA 6612 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobândă

A 662 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela, precum şi din operaţiuni între instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de credit

A 6621 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de creditA 6622 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobândă A 663 – Cheltuieli cu provizioane privind operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverseA 6631 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilorA 66311 –Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de

plasamentA 66312 –Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de

investiţiiA 6633 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea stocurilorA 6637 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe restante şi îndoielniceA 664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizateA 6641 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute

în societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu

A 6642 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilorA 66421 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea

imobilizărilor în cursA 66422 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

necorporaleA 66423 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

corporale A 6643 – Cheltuieli cu provizioane pentru operaţiunilor de leasing financiarA 6647 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe restante şi îndoielniceA 665 – Cheltuieli cu provizioane A 6651 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a

angajamentelor prin semnătură

A 6652 – Cheltuieli cu provizioane pentru facilităţi acordate personaluluiA 6653 – Cheltuieli cu provizioane pentru risc de ţarăA 6654- Cheltuieli cu provizioane pentru restructurareA 6656- Cheltuieli cu provizioane pentru impoziteA 6657 – Cheltuieli cu alte provizioane A 667 – Pierderi din creanţe nerecuperabile acoperite cu provizioaneA 668 – Pierderi din creanţe nerecuperabile neacoperite cu provizioane

Grupa 67 – CHELTUIELI EXTRAORDINAREA 671 – Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare Grupa 68 – CHELTUIELI DIN OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢII

FINANCIARE NEBANCARE ŞI INSTITUŢII DE CREDITA 681 – Dobânzi la conturile curenteA 682 – Dobânzi la împrumuturile primite de la instituţii de creditA 6821- Dobânzi la împrumuturile de pe o zi pe altaA 6822- Dobânzi la împrumuturile la termenA 683– Dobânzi la valorile date în pensiune instituţiilor de creditA 6831- Dobânzi la valorile date în pensiune de pe o zi pe altaA 6832- Dobânzi la valorile date în pensiune la termenA 684– Dobânzi privind alte sume datorate instituţiilor de creditA 689– Comisioane

Grupa 69 - CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE

A 691 – Cheltuieli cu impozitul pe profitA 699 – Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai

sus

CLASA 7 – VENITURI

Grupa 70 –VENITURI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE P 701 – Venituri din operaţiunile de trezorerie şi operaţiunile

interbancareP 7011 – Dobânzi de la Banca Naţională a RomânieiP 7012 – Dobânzi de la conturile de corespondentP 7013 – Dobânzi de la conturile de depozite la instituţiile de creditP 70131 – Dobânzi de la depozitele la vedereP 70132 – Dobânzi de la depozitele la termenP 70133 – Dobânzi de la depozitele colateraleP 7014 – Dobânzi de la creditele acordate instituţiilor de creditP 70141 – Dobânzi de la creditele de pe o zi pe altaP 70142 – Dobânzi de la creditele la termenP 70143 – Dobânzi de la creditele acordate financiareP 7015 – Dobânzi de la valorile primite în pensiuneP 70151 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune de pe o zi pe

altaP 70152 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune la termenP 7016–Venituri din operaţiunile organizaţiilor cooperatiste de credit din

cadrul reţeleiP 70161– Dobânzi de la contul curent la casa centralăP 70162– Dobânzi de la depozitele la casa centrală

P 70163– Dobânzi de la creditele acordate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei

P 70164– Dobânzi privind valorile de recuperat de la organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei

P 70168– Dobânzi din creanţe restante şi îndoielnice privind operaţiunile cu organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei

P 70169– ComisioaneP 7017 – Alte venituri din dobânziP 7018 – Dobânzi din creanţe restante şi îndoielniceP 7019 – ComisioaneP 702 – Venituri din operaţiunile cu clientelaP 7021 – Dobânzi de la creanţe comerciale şi credite acordate clientelei

P 70211 – Dobânzi de la operaţiunile de scont , forfetare şi alte creanţe comerciale

P 70212 – Dobânzi de la operaţiunile de factoringP 70213 – Dobânzi de la creditele de trezorerieP 70214 – Dobânzi de la creditele de consum şi vânzări în rate P 70215 – Dobânzi de la creditele pentru finanţarea operaţiunilor de

comerţ exteriorP 70216 – Dobânzi de la creditele pentru finanţarea stocurilor şi pentru

echipamenteP 70217 - Dobânzi de la creditele pentru investiţii imobiliareP 70218 – Dobânzi de la alte credite acordate clientelei P 7022 – Dobânzi de la creditele acordate instituţiilor financiareP 70221 – Dobânzi de la creditele de pe o zi pe altaP 70222 – Dobânzi de la creditele la termenP 7023 – Dobânzi de la valorile primite în pensiuneP 70231 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune de pe o zi pe altaP 70232 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune la termenP 7024 – Dobânzi de la conturile curente debitoareP 7027 – Alte venituri din dobânziP 7028 – Dobânzi din creanţe restante şi îndoielniceP 7029 – ComisioaneP 703 – Venituri din operaţiunile cu titluriP 7031 – Dobânzi de la titlurile primite în pensiune livratăP 7032 – Venituri din titlurile de tranzacţieP 7033 – Venituri din titlurile de plasamentP 70331 – DobânziP 70333 –Dividende şi venituri asimilateP 70336 – Venituri din cesiuneP 7034 – Venituri din titlurile de investiţiiP 70341 – DobânziP 70342 – Venituri din primeP 7036 – Venituri din datorii constituite prin titluriP 7037 – Venituri diverse din operaţiunile cu titluriP 7038 – Dobânzi din creanţe restante şi îndoielniceP 7029 – ComisioaneP 704 – Venituri din operaţiunile de leasingP 7041 – Dobânzi aferente creanţelor din operaţiuni de leasing financiarP 7042 – Venituri din chiri P 7048 – Dobânzi din creanţe restante şi îndoielniceP 7049 – Comisioane

P 705 – Venituri din credite subordonate, părţi în cadrul societăţilor comerciale legate, titluri de participare şi titluri ale activităţii de portofoliu P 7051 – Dobânzi de la creditele subordonate la termenP 7052 – Dobânzi de la creditele subordonate pe durată nedeterminatăP 7053 – Dividende şi venituri asimilate P 7058 – Dobânzi din creanţe restante şi îndoielniceP 7059 – ComisioaneP 706 - Venituri din operaţiunile de schimbP 7061 - Venituri din diferenţe de curs valutar aferente tranzacţiilor în valutăP 7069 - ComisioaneP 707 – Venituri din operaţiunile în afara bilanţului şi operaţiunile cu instrumente financiare derivateP 7071– Venituri din angajamentele de finanţareP 70711– Venituri din angajamentele de finanţare în favoarea instituţiilor

de credit P 70712– Venituri din angajamentele de finanţare în favoarea

clienteleiP 7072– Venituri din angajamentele de garanţieP 70721– Venituri din angajamentele de garanţie în favoarea instituţiilor de creditP 70722– Venituri din angajamentele de garanţie în favoarea

clienteleiP 7074 – Venituri privind operaţiunile cu instrumente financiare derivateP 70741 – Venituri privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate de curs de schimbP 70742 – Venituri privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate de rată a dobânziiP 70743 – Venituri privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate pe acţiuni şi indici bursieriP 70744 – Venituri privind operaţiunile cu alte instrumente financiare derivateP 70477 – Venituri din dobânzi aferente instrumentelor financiare derivateP 70749 – ComisioaneP 7075 – Venituri din instrumentele de acoperireP 7077– Venituri din alte angajamente dateP 708 – Venituri din prestaţiile de servicii financiareP 7081 – Comisioane privind titlurile gestionate sau în depozitP 7082 – Comisioane privind operaţiunile cu titluri efectuate în contul clienteleiP 7083– Comisioane din activităţile de asistenţă şi de consultanţăP 70831– Comisioane din activităţile de asistenţă şi de consultanţă

pentru persoane fizice P 70832– Comisioane din activităţile de asistenţă şi de consultanţă

pentru persoane juridiceP 70839– Alte comisioane P 7085– Venituri privind mijloacele de platăP 7087– Alte venituri din prestaţiile de servicii financiareP 709 – Alte venituri din activitatea de exploatare P 7092– Cota-parte privind activităţile şi activele controlate în comun

P 7093– Cheltuieli refacturate privind activităţile şi activele controlate în comunP 7094– Transferuri de cheltuieli de exploatare P 7099– Venituri diverse de exploatare

Grupa 74 – Venituri diverse din exploatareP 741 – Cota-parte din cheltuielile sediului socialP 742– Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporaleP 745– Venituri din cedarea părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu P 746– Venituri din cedarea şi casarea imobilizărilor corporale şi

necorporaleP 7461 – Venituri din cedarea şi casarea imobilizărilor corporaleP 7462 – Venituri din cedarea şi casarea imobilizărilor necorporaleP 747– Venituri accesoriiP 7471 – Venituri din alte activităţiP 7479 – Alte venituri accesoriiP 74791– Venituri din operaţiuni de intermediere în domeniul asigurărilorP 74792– Venituri accesorii diverseP 749– Alte venituri diverse din exploatare P 7492– Cota-parte din subvenţiile de investiţii trecută la venituriP 7493– Venituri din subvenţii de exploatareP 74931– Venituri din subvenţii de exploatare aferente veniturilor din activitatea de exploatareP 74932– Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi

materiale consumabileP 74933– Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personaluluiP 74934– Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţia socialăP 74935– Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatareP 74936– Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor veniturP 7494– Venituri din producţia de imobilizăriP 7495– Venituri privind bunurile mobile şi imobile din executarea

creanţelorP 7499 – Alte venituri P 74991- Venituri din despăgubiri,amenzi si penalităţiP 74992- Venituri din donaţii si subvenţiiP 74997-Alte venituri diverse de exploatare

Grupa 76 – Venituri din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate P 761– Venituri din provizioane pentru creanţe din operaţiuni

interbancareP 7611– Venituri din provizioane specifice de risc de creditP 7612– Venituri din provizioane specifice de risc de dobândăP 762– Venituri din provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu

clientela, precum şi din operaţiuni între instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de creditP 7621– Venituri din provizioane specifice de risc de credit

P 7622– Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă P 763– Venituri din provizioane privind operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverseP 7631– Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilorP 76311– Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de

plasamentP 76312– Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de

investiţiiP 7633 - Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurilorP 7637 - Venituri din provizioane pentru creanţe restante şi îndoielniceP 764 – Venituri din provizioane pentru valori imobilizateP 7641 – Venituri din provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în

cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu

P 7642 - Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilorP 76421 - Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

în cursP 76422 - Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

necorporaleP 76423 - Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

corporaleP 7643 - Venituri din provizioane pentru operaţiunile de leasing financiarP 7647 - Venituri din provizioane pentru creanţe restante şi îndoielniceP 765 - Venituri din provizioane P 7651 - Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a

angajamentelor prin semnăturăP 7652 - Venituri din provizioane pentru facilităţi acordate personaluluiP 7653 - Venituri din provizioane pentru risc de ţarăP 7654 - Venituri din provizioane pentru restructurareP 7656 - Venituri din provizioane pentru impoziteP 7657 - Venituri din alte provizioaneP 767 – Venituri de recuperări de creanţe amortizate

Grupa 77 – VENITURI EXTRAORDINAREP 771 – Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi

altele similare

Grupa 78 – VENITURI DIN OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢIILE FINANCIARE NEBANCARE ŞI INSTITUŢIILE DE CREDIT

P 781 – Dobânzi de la conturile curenteP 782 – Dobânzi de la depozitele constituite la instituţiile de creditP 7821– Dobânzi de la depozitele la vedereP 7822– Dobânzi de la depozitele la termenP 7823– Dobânzi de la depozitele colateraleP 783– Dobânzi de la creditele acordate instituţiilor de creditP 7831– Dobânzi de la creditele de pe o zi pe altaP 7832– Dobânzi de la creditele la termenP 784– Dobânzi de la valorile primite în pensiune de la instituţii de creditP 7841– Dobânzi de la valorile primite în pensiune de pe o zi pe altaP 7842– Dobânzi de la valorile primite în pensiune la termenP 785– Dobânzi privind valorile de recuperat de la instituţii de credit

P 789– Comisioane

Clasa 9 – OPERŢIUNI ÎN AFARA BILANŢULUI

Grupa 90 – ANGAJAMENTE DE FINANŢAREA 901 – Angajamente în favoarea instituţiilor de creditP 902 – Angajamente primite de la instituţii de creditA 903 – Angajamente în favoarea clienteleiA 9031 – Deschideri de credite confirmateA 90311 – Garanţii imobiliareA 90312 – Deschideri de credite documentareA 90319 – Alte deschideri de credite confirmateA 9032 – Acceptări sau angajamente de platăA 9039 – Alte angajamente în favoarea clienteleiP 904 – Angajamente primite de la clientelă

Grupa 91 – ANGAJAMENTE DE GARANŢIEA 911 – Cauţiuni, avaluri şi alte garanţii date instituţiilor de credit

A 9111 – Confirmări de deschideri de credite documentareA 9112 – Acceptări de platăA 9119 – Alte garanţii date instituţiilor de creditP 912 – Cauţiuni, avaluri şi alte garanţii primite de la instituţii de creditA 913 – Garanţii date pentru clientelăA 9131 – Cauţiuni şi avaluri A 91311 – Cauţiuni imobiliareA 91312 – Cauţiuni administrative şi fiscaleA 91313 – Garanţii financiareA 91314 – Garanţii de rambursare a creditelor acordate de alte instituţii de

creditA 9139– Alte cauţiuni şi avaluriA 9139 – Alte garanţii date pentru clientelăP 914 – Garanţii primite de la clientelăP 9141 – Garanţii primite de la instituţiile administraţiei publice şi

asimilateP 9142 – Garanţii primite de la societăţi de asigurare şi reasigurareP 9143 – Garanţii primite de la alte instituţii financiareP 9144 – Garanţii primite de la instituţii nefinanciareP 9145 – Ipoteci imobiliareP 9145 – Gajuri cu deposedare P 9146 – Gajuri fără deposedareP 9149 – Alte garanţii primite de la clientelă

Grupa 92 – ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILEA 921 – Titluri de primitA 9211 – Titluri vândute cu posibilitate de răscumpărareA 9219 – Alte titluri de primitP 922 – Titluri de livratP 9221 – Titluri cumpărate cu posibilitate de răscumpărareP 9229 – Alte titluri de livrat

Grupa 93 – OPERAŢIUNI DE SCHIMB LA VEDEREB 931 – Operaţiuni de schimb la vedereA 9311 – Lei cumpăraţi şi neprimiţiA 9312 – Devize cumpărate şi încă neprimiteP 9313 – Lei vânduţi şi încă nelivraţiP 9314 – Devize vândute şi încă nelivrate

Grupa 94 – CONTURI DE AJUSTARE ÎN AFARA BILANŢULUIB 941 – Poziţie de schimbB 942 – Contravaloarea poziţiei de schimbB 943 – Conturi de ajustare devize

Grupa 95 – INSRUMENTE FINANCIARE DERIVATEB 951– Operaţiuni ferme de schimb la termenB 9511– Operaţiuni ferme de schimb la termen care nu sunt operaţiuni de

acoperireA 95111 – Lei de primit contra devize de livratP 95112 – Devize de livrat contra lei de primitA 95113 – Devize de primit contra lei de livrat P 95114 – Lei de livrat contra devize de primitA 95115 – Devize de primit contra devize de livrat P 95116 – Devize de livrat contra devize de primitB 9512– Operaţiuni ferme de schimb la termen care sunt operaţiuni de

acoperireA 95121 – Lei de primit contra devize de livratP 95122 – Devize de livrat contra lei de primitA 95123 – Devize de primit contra lei de livratP 95124 – Lei de livrat contra devize de primitA 95125 – Devize de primit contra devize de livratP 95126 – Devize de livrat contra devize de primitA 952– Alte instrumente ferme de curs de schimbA 9521– Operaţiuni ferme de schimb la termen care nu sunt operaţiuni de

acoperireA 9522– Operaţiuni ferme de schimb la termen care sunt operaţiuni de

acoperireA 953– Instrumente condiţionale de curs de schimbA 9531– Instrumente cumpărateA 95311– Instrumente condiţionale de curs de schimb , cumpărate, care nu sunt operaţiuni de acoperireA 95312– Instrumente condiţionale de curs de schimb , cumpărate, care sunt operaţiuni de acoperireA 9532– Instrumente vânduteA 95321– Instrumente condiţionale de curs de schimb , vândute , care nu sunt operaţiuni de acoperireA 95322– Instrumente condiţionale de curs de schimb , vândute, care sunt operaţiuni de acoperireA 954– Instrumente financiare derivate ferme de rată a dobânziiA 9541– Instrumente ferme de rată a dobânzii, care nu sunt operaţiuni de

acoperireA 9542– Instrumente ferme de rată a dobânzii, care sunt operaţiuni de

acoperireA 955– Instrumente financiare derivate condiţionale de rată a dobânzii

A 9551– Instrumente cumpărateA 95511– Instrumente condiţionale de curs de schimb , cumpărate, care nu sunt operaţiuni de acoperireA 95512– Instrumente condiţionale de curs de schimb , cumpărate, care sunt operaţiuni de acoperireA 9552– Instrumente vânduteA 95521– Instrumente condiţionale de curs de schimb , vândute , care nu sunt operaţiuni de acoperireA 95522– Instrumente condiţionale de curs de schimb , vândute, care sunt operaţiuni de acoperireA 956– Instrumente financiare derivate ferme pe acţiuni şi indici bursieriA 9561– Instrumente ferme pe acţiuni şi indici bursieri, care nu sunt

operaţiuni de acoperireA 9562– Instrumente ferme pe acţiuni şi indici bursieri, care sunt

operaţiuni de acoperireA 957– Instrumente financiare derivate condiţionale pe acţiuni şi indici

bursieri A 9571– Instrumente cumpărateA 95711– Instrumente condiţionale pe acţiuni şi indici bursieri,

cumpărate care nu sunt operaţiuni de acoperireA 95712– Instrumente condiţionale pe acţiuni şi indici bursieri,

cumpărate care sunt operaţiuni de acoperireA 9572– Instrumente vânduteA 95721– Instrumente condiţionale pe acţiuni şi indici bursieri,

vândute, care nu sunt operaţiuni de acoperireA 95722– Instrumente condiţionale, pe acţiuni şi indici bursieri,vândute,

care sunt operaţiuni de acoperireA 959– Alte instrumente financiare derivateA 9591– Instrumente care nu sunt operaţiuni de acoperireA 9592– Instrumente care sunt operaţiuni de acoperire

Grupa 96 – ANGAJAMENTE DIVERSEP 961 – Angajamente primiteP 9611– Valori primite în garanţie privind operaţiunile cu instrumente

financiare derivateP 9612– Alte valori primite în garanţieP 9613– Alte angajamente primiteA 962 – Angajamente dateA 9621– Valori date în garanţie privind operaţiunile cu instrumente

financiare derivateA 9622– Alte valori date în garanţieA 9623 – Alte angajamente date

Grupa 98 – ANGAJAMENTE ÎNDOIELNICEA 981 – Angajamente îndoielnice

Grupa 99 – CONTURI DE EVIDENŢĂP 991 – Bunuri luate cu chirieP 992 – Valori primite în păstrare sau custodieA 993 – Creanţe scoase din activ, urmărite în continuareA 9931 – Creanţe scoase din activ şi urmărite în continuareA 9932 – Dobânzi aferente creanţelor scoase din activ, urmărite în continuareA 9937 – Creanţe ataşate

A 994 – Debitori din penalităţi pretinseP 995 – Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixeB 998 – Alte conturi de evidenţăP 9981 – Alte valori primiteA 9982 – Alte valori dateP 9983 – Capital în devizeP 99831– Capital social subscris şi nevărsat în devizeP 99832– Capital social subscris şi vărsat în devizeP 99833– Capital de dotare în devizeP 9984– Prime de emisiune plătite în devizeA 9985– Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţăB 9986– Conturi diverse de evidenţă

B 999 - Contrapartida

*Se utilizează potrivit instrucţiunilor emise de Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României

BIBLIOGRAFIE

1.V.Dedu,A.Enciu Contabilitate bancară, Ed.Economică,

Bucureşti, 2001

2. I. Temeş, M. Mureşan Contabilitate bancară, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000

3. I Răscolean Contabilitatea instituşiilor de credit,Ed. Universitas, Petroşani,

2007

4. I. Turcu Operaţiuni şi contracte bancare, Ed. Lumina Lex, Bucureşti,

1997

5. E. Zaharciuc Contabilitatea societăţilor bancare, Ed. Teora, Bucureşti,

2000

6. XXX Ordin privind aprobarea Planului de conturi pentru societăţile

bancare şi a normelor metodologice de

utilizare a acestuia, Monitorul Oficial nr.

212 bis / 1997

7.XXX Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 24 din 21.12.2006

Contabilitate Bancara

Documents

Transcript of Contabilitate Bancara