Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, reunit...

Consiliul pentru Dezvoltare RegionalăSud Muntenia, reunit

în şedinţă extraordinarăla Călăraşi pagina 2

Buletin Informativ nr. 296 / 3 - 9 octombrie 2016

Publicaţie editată deAgenţia pentru

Dezvoltare RegionalăSud Muntenia

Argeş / Parteneriat între argeș și Sibiu pentru dezvoltarea turismului ...............................................15

Călăraşi / Colegiul naţional „Barbu Ştirbei” – 132 de ani de tradiţie și prestigiu în învăţământul călărășean ...15

Dâmboviţa / Conferinţă Internaţională pe teme de economie globală, la Universitatea „Valahia” târgoviște ...16

Giurgiu / Proiectul „Portul Verde și de Înaltă Performanță”, în plin proces de derulare ..........................16

Ialomiţa / dezbaterea publică privind comunităţile de romi din judeţul Ialomiţa ..................................17

Prahova / Locuinţe sociale pe fonduri europene, la Ploiești ............................................................17

Teleorman / Premiu de Excelenţă în administraţie pentru Consiliul judeţean teleorman .........................18

InFO jUdEțE

EvEnIMEntE

adR Sud Muntenia▪continuă Caravana POR2014 – 2020! ................ 3

OPORtUnItățI dE FInanțaRE

România a luat de la UE▪3,2 miliarde de euro,în 9 luni, din vechilefonduri structuraleși de coeziune .............. 5

Orașele vor avea▪responsabilitateasistemului de gestionarea fondurilor UE ............. 6

Guvernul a adoptat▪Strategia de dezvoltareteritorială a Românieipentru 20 de ani ............ 7

Împrumuturi bancare▪garantate de stat pentruIMM-urile din România .... 8

Schemă de ajutor de stat▪de 100 milioane de euro pentruenergie din surseregenerabile ................ 9

InFO POR 2014 - 2020Fonduri nerambursabile▪

pentru implicareacomunităţilor în dezvoltarealocală ........................ 4

Situaţia proiectelor▪depuse în cadrulProgramului OperaţionalRegional 2014 - 2020în regiunea Sud Muntenia ... 4

https://www.facebook.com/adrsudmuntenia

https://twitter.com/ADRSudMuntenia

http://www.youtube.com/user/ADRSudMuntenia

În data de 6 octombrie, la sediul»Consiliului judeţean Călărași a avut locședinţa extraordinară a Consiliului pentrudezvoltare Regională (CpdR) Sud Muntenia.

În cadrul reuniunii membrilor CpdR au fost a -probate în unanimitate proiectul de hotărâre aflatpe ordinea de zi și propunerile exprimate pe mar-ginea subiectelor de discuţii ce au făcut obiectulședinţei extraordinare.

astfel, cu această ocazie s-au desemnat re -pre zentanţii Regiunii de dezvoltare Sud Munteniaîn Comitetul de Monitorizare al Programului Opera -ţional Regional 2014 – 2020 și au fost prezentate sta -diul implementării proiectelor aflate în derulare încadrul programelor Regio 2007 – 2013 și POS CCE 2007 -2013, precum și detalii despre stadiul depunerii deaplicaţii în cadrul noului POR, pentru perioada2014 – 2020.

Unul dintre cele mai importante puncte aflatepe ordinea de zi a vizat organizarea de cursuri deformare profesională pentru Manager de proiect șiExpert achiziţii publice, care va demara în luna no-iembrie pentru aparatele de specialitate din cadrulunităţilor administrativ-teritoriale din regiunea noas -tră, precum și ale instituţiilor subordonate acesto -ra, care au solicitat agenţiei sprijinul pentru a creș -te gradul de perfecţionare a funcţionarilor publici înaceste domenii.

Ultimul punct pe ordinea de zi a ședinţei a vi-zat propunerea de aderare a adR Sud Muntenia laclusterul InOvatIv StaRt ROManIa, în vederea rea-

lizării de proiecte comune importante pentru dez-voltarea economică a comunităţilor locale.

Consiliul pentru dezvoltare Regională SudMuntenia este organismul regional deliberativ, fărăpersonalitate juridică, care este constituit și func-ţionează pe principii parteneriale la nivelul regiu-nii de dezvoltare Sud Muntenia, în scopul coordo-nării activităţilor de elaborare și monitorizare cedecurg din politicile de dezvoltare regională.

CpdR Sud Muntenia este alcătuit din 28 de mem -bri, câte patru de la nivelul fiecărui judeţ din re-giunea noastră (argeș, Călărași, dâmboviţa, Giurgiu,Ialomiţa, Prahova și teleorman), după cum urmea -ză: președintele consiliului judeţean, reprezentan-tul consiliilor locale municipale, reprezentantul con -siliilor locale orășenești, reprezentantul consiliilorlocale comunale.

2Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 296 / 3 - 9 octombrie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia,reunit în şedinţă extraordinară la Călăraşi

Liviu Mușat, directorul adR Sud Muntenia, alături de adrian țuţuianu,președintele Consisiului judeţean dâmboviţa

EVENIM

ENTE

http://www.adrmuntenia.ro

http://regio.adrmuntenia.ro



EVENIM

ENTE VIITO

ARE

ADR Sud Muntenia continuă Caravana POR2014 – 2020!

agenţia pentru dezvoltare Regională Sud Mun-tenia, în calitate de Organism Intermediar pentruProgramul Operaţional Regional (POR), a demarat laînceputul lunii cea de-a treia caravană de promovarea oportunităţilor de finanţare din POR 2014 – 2020.

Luni, 3 octombrie, reprezentanţii agenţiei s-auîntâlnit cu potenţialii beneficiari din judeţul Giur-giu, iar marţi, 4 octombrie, cu reprezentanţii auto -rităţilor publice locale, ai instituţiilor deconcentra -te, precum și ai Episcopiei Sloboziei și Călărașilor.aceste seminarii de informare au avut ca obiectivcreșterea gradului de conștientizare asupra opor -tunităţilor de accesare a fondurilor nerambursabilepentru investiţii ce vizează sprijinirea eficienţeienergetice în clădirile rezidenţiale (Prioritatea deinvestiţii 3.1, Operaţiunea a) și în clădirile publice(Prioritatea de investiţii 3.1, Operaţiunea B – varian -ta draft); dezvoltarea patrimoniului natural și cul-tural (Prioritatea de investiţii 5.1); revitalizareaorașelor (Prioritatea de investiţii 5.2); moderniza-rea reţelei de drumuri judeţene (Prioritatea deinvestiţii 6.1); investiţii în infrastructura de turismîn staţiuni balneare, climatice și balneoclimatice(Prioritatea de investiţii 7.1); infrastructura servi-ciilor sociale pentru persoanele vârstnice (Priori-tatea de investiţii 8.1 – Obiectivul specific 8.3).

astfel, vor fi prezentate condiţiile de accesare afondurilor nerambursabile din cadrul acestor liniide finanţare din POR 2014 – 2020, conform Ghidu-rilor specifice aferente.

În următoarea perioadă vor fi organizate semi -narii de informare conform calendarului de mai jos:

12 octombrie, ora 11:00 – municipiul târgo -•viște, sediul Primăriei Municipiului târgoviște;

13 octombrie, ora 11:00 – municipiul Slobozia,•sediul Centrului Cultural UnESCO „Ionel Perlea”;

18 octombrie, ora 11:00 – municipiul Pitești,•sediul Cj argeș;

19 octombrie, ora 11:00 – municipiul Ploiești,•sediul Centrului de afaceri multifuncţional „Lumi -na Verde”;

20 octombrie, ora 11:00 - municipiul alexan-•dria, sediul Cj teleorman.

Cei interesaţi să participe la unul din evenimen -tele de mai sus sunt invitaţi să se înscrie prin formu -larul disponibil aici - https://goo.gl/forms/MjlpvQqE-mujEZvk73.

Menţionăm că pe site-ul http://regio.adrmun-tenia.ro, secţiunea POR 2014 – 2020 > Știri, precumși pe pagina FB a agenţiei - www.facebook.com/adrsud-muntenia/ vor fi postate în timp util informaţii pri-vind Caravana de promovare POR 2014 - 2020.



https://goo.gl/forms/MJlpvQqEmuJEZVk73

https://goo.gl/forms/MJlpvQqEmuJEZVk73



www.facebook.com/adrsudmuntenia/

www.facebook.com/adrsudmuntenia/



Situaţia proiectelor depuse în cadrul POR 2014 - 2020 la nivelul regiunii Sud Munteniaşi gradul de acoperire a alocării financiare disponibile, la data de 7 octombrie 2016

REGIUnEa SUd MUntEnIa PROIECtE dEPUSE PROIECtE RESPInSE EvaLUa RE

axă

Priori -tate

de in -ves tiţii

apeldata

închidereapel

alocareregională

apel- mil. euro -

nr. pro -iec te

de pu se

valoaretotală

- mil. Lei -

valoareeligibilă

- mil. Lei -

valoaresolicitată- mil. Lei -

nr. pro -iec te

res pin -se

valoaretotală

- mil. Lei -

valoareeligibilă

- mil. Lei -

valoaresolicitată- mil. Lei -

nr. pro -iec te înse lec ţie

alocareregională

apel- mil. Lei -

Procentacoperirealocare

regionalăl

2 2.1 2.1.a/2016 27.01.2017,ora 12.00 36,85 133 142,230 118,797 0,000 0 0,000 0,000 0,000 133 164,296 0,0%

3 3.1 POR/2016/3/3.1/a/1 16.11.2016,ora 10.00 57,34 0 0,000 0,000 0,000 0 0,000 0,000 0,000 0 255,650 0,0%

5 5.1 POR/2016/5/5.1/1 25.11.2016,ora 12.00 38,53 9 124,255 122,827 120,368 0 0,000 0,000 0,000 9 171,786 70,15%

5 5.2 POR/2016/5/5.2/1 25.11.2016,ora 12.00 14,16 0 0,000 0,000 0,000 0 0,000 0,000 0,000 0 63,132 0,0%

6 6.1 POR /2016/6/6.1/1 16.11.2016,ora 12.00 125,09 1 130,105 129,722 127,022 1 130,105 129,722 127,022 0 557,714 0,0%

7 7.1 POR/2016/7/7.1/1 02.12.2016,ora 12.00 15,32 0 0,000 0,000 0,000 0 0,000 0,000 0,000 0 68,304 0,0%

Informaţiile referitoare la cererile de finanţare depuse în cadrul PI 2.1 vor fi disponibile în momentulînceperii evaluării conformităţii administrative și eligibilităţii

• Curs Inforeuro septembrie 2016: 4,4505 lei• Valoare totală este formată din cofinanţare UE (FEdR) la care se adaugă cofinanţarea de la bugetul de stat (BS), contribuţia beneficiarului la cheltuielile eligibile (CBCHE), precum și

cheltuielile neeligibile ale proiectului.• Valoarea eligibilă este formată din cofinanţare UE (FEdR) la care se adaugă cofinanţarea de la bugetul de stat (BS), contribuţia beneficiarului la cheltuielile eligibile (CBCHE).• Valoarea solicitată este formată din cofinanţare UE (FEdR) și cofinanţarea de la bugetul de stat (BS).• Alocare apel este suma solicitată confom Ghidului solicitantului calculată în lei la cursul Inforeuro din luna raportării.

INFO

POR 2014 - 2020

Fonduri nerambursabile pentru implicareacomunităţilor în dezvoltarea locală

Luni, 3 octombrie, Ministerul Fondurilor Euro-pene a deschis apelurile de proiecte pentru „Sprijinpregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvol-tare Locală (SDL) — orașe/municipii cu populație depeste 20.000 locuitori”.

apelurile sprijină transpunerea în plan local amăsurilor prevăzute de Guvernul României în Pachetulantisărăcie. astfel, la nivelul comunităţilor urbane ca -racterizate prin nivel scăzut de educaţie, grad crescutde șomaj, stare precară de sănătate a locuitorilor și con -diţii proaste de locuire, cu accent pe cele cu populaţieaparţinând minorităţii rome, se vor implementa pro-iecte integrate în contextul mecanismului de dezvol-tare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii.

Beneficiarii fondurilor din acest apel de proiectepot fi autorităţile publice locale, în parteneriat cu ac-tori sociali relevanţi sau Grupurile de acţiune Locală(GaL) existente la momentul lansării apelurilor.

Pentru cele șapte regiuni mai puţin dezvoltate,printre care și Sud Muntenia, alocarea financiară estede 4.800.000 de euro. valoarea maximă eligibilă a u -nui proiect este de 50.000 de euro.

În cadrul acestor apeluri de proiecte se pot fi -nanţa următoarele activităţi:

• constituirea GaL-ului sau activarea/adaptareaGaL-ului existent la cerinţele dezvoltării Locale pla-sate sub Responsabilitatea Comunităţii pentru pe-

rioada 2014-2020;• elaborarea studiului de referinţă, în vederea

identificării zonei/zonelor urbane marginalizate și adelimitării teritoriului vizat de Strategia de dezvol-tare Locală, precum și a analizei comunităţii margi-nalizate din teritoriu;

• mobilizarea, facilitarea și consultarea comunită -ţii/comunităţilor urbane marginalizate vizate de SdL;

• animarea partenerilor locali și mobilizareacomunităţii marginalizate vizate de SdL;

• elaborarea Strategiei de dezvoltare Locală și a lis-tei indicative de intervenţii, prin care GaL consideră căvor fi atinse obiectivele strategiei de dezvoltare locală.

Strategiile de dezvoltare locală elaborate vor par-ticipa în etapa a doua a programului la o selecţie, urmândca în etapa a treia, să se finanţeze din POR și POCU, pro-iectele din pachetele integrate aferente fiecărei strate-gii. Proiectele se depun prin sistemul informatic MySMIS2014, până la data de 14 noiembrie 2016, ora 16:00.

Reamintim că dezvoltarea Locală plasată subResponsabilitatea Comunităţii (dLRC) este noul instru -ment de dezvoltare teritorială propus de Comisia Euro -peană pentru perioada de programare 2014-2020 în ve -derea combaterii sărăciei și a excluziunii sociale de lanivel urban, prin stimularea implicării comunităţilor îndezvoltarea locală, prin formarea unui parteneriat localși implementarea unor Strategii de dezvoltare Locală (SdL).





România a luat de la UE 3,2 miliarde de euro, în 9 luni,din vechile fonduri structurale şi de coeziune

România a primit de la Comisia Europeană, înprimele 9 luni ale anului 2016, peste 3,2 miliardede euro, din fondurile structurale și de coeziune alo-cate ţării în perioada de programare 2007 - 2013,potrivit celor mai recente date centralizate de Mi-nisterul Fondurilor Europene. astfel, în perioada2007 - 30 septembrie 2016, Comisia Europeană a de-contat ţării fonduri structurale și de coeziune în va-loare totală de peste 14,42 miliarde de euro, în bazacheltuielilor efectuate în proiecte europene din Ro-mânia. Rata efectivă de absorbţie a fondurilor struc-turale și de coeziune ajunge astfel la 75,69%, ca sumerambursate ţării în baza cheltuielilor din proiecteleeuropene. Practic, în primele 9 luni ale anului 2016rata de absorbţie efectivă a fondurilor structurale șide coeziune a crescut cu 16,8 puncte procentuale.

numai în luna septembrie 2016 au intrat înţară fonduri strcturale și de coeziune de peste 280de milioane de euro din cadrul financiar trecut.

acestor bani li se adaugă și avansurile de 2,1miliarde de euro, oferite deja de Comisia Europeanăla începutul perioadei de programare 2007 - 2013,sumele încasate de România de la Bruxelles ridi-cându-se astfel la peste 16,6 miliarde de euro, adică86,74% din alocarea pentru România. Odată cu rea-lizarea soldului final, care va fi la 31 martie 2017,Comisia va retrage ţării din avansurile acordate ini-ţial, sume aferente cheltuielilor nerealizate.

Până la 30 septembrie 2016, România a trans-mis la Bruxelles declaraţii de cheltuieli de circa15,29 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că ţaraașteaptă în acest moment să i se deconteze încăaproximativ 800 de milioane de euro, pe lângă cea primit până acum. Cu acești bani, rata de absor-bţie efectivă ar ajunge la 80,23%, din fondurilestructurale și de coeziune, fără avansuri.

această absorbţie nu se referă la toate fondurile eu-ropene alocate României în perioada de programare 2007-2013, ci numai la fondurile structurale și de coeziune, ceau o valoare totală de circa 19,2 miliarde de euro pentruţara noastră. La data de 30 septembrie, topul ratelor pro-centuale de absorbţie, în cele 7 programe operaţionaleprin care România atrage fonduri structurale și de coeziunedin vechea perioadă de programare se prezenta astfel:

1. POat a avut o rată de absorbţie de 86%,

adică 0,146 miliarde de euro încasaţi de la UE. dinacest program s-au finanţat activităţi pentru creș-terea gradului de absorbţie a fondurilor europeneîn celelalte programe: sporurile salariale pentrufuncţionarii MFE, deplasări, seminarii, chiria se-diului Ministerului Fondurilor Europene etc..

2. POSCCE are o rată de absorbţie de 85,94%,adică aproape 2,18 miliarde de euro. Principalii be-neficiari care au derulat proiecte europene în pro-gram sunt universităţile, institutele de cercetare,firme private (mai ales în domeniul It&C), IMM-uri.

3. POR a înregistrat o rată de absorbţie de85,4%, adică peste 3,37 miliarde de euro deja în-casaţi, fără avansuri. Principalii beneficiari careau derulat proiecte europene sunt autorităţile lo-cale, proiectele urmărind, în special, repararea dedrumuri de interes local, renovarea școlilor, rea-bilitarea termică a blocurilor etc..

4. La POdCa, rata de absorbţie efectivă a rămas82%, adică 0,17 miliarde de euro. acest program mica stagnat în anul 2016, însă este explicabil, având învedere rata mare de aborbţie (cu tot cu avansurilede la CE, rata ajunge la 95% în acest program). In-stituţiile publice au fost aici beneficiarii.

5. În POS-Mediu, ţara a obţinut o rată de absor-bţie de 74,85%, adică peste 3,3 miliarde de euro în-casaţi de la UE. Principalii beneficiari care au derulatproiecte aici au fost companii de utilităţi publice de-ţinute de autorităţi locale, agenţia naţională pentruProtecţia Mediului etc. Lucrările au vizat în specialinfrastructuri de apă și canalizare, gropi de gunoi,amenajări de prevenire a inundaţiilor.

6. În POS - transport, România a reușit o ratăde absorbţie efectivă de 70,14%, adică aprox. 3 mi-liarde de euro. Principalii beneficiari care au de-rulat proiecte europene cu acești bani suntCnadnR, Căile Ferate, Metrorex - toate aflate însubordinea Ministerului transporturilor.

7. POSdRU are cea mai mică rată de absorbţie- 64,55%, adică 2,24 miliarde de euro primiţi de laBruxelles. Principalii beneficiari care au derulatproiecte au fost organizaţiile non-guvernametale,autorităţile locale, autorităţi centrale (precumanOFM) etc..

Sursa: hotnews.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE



http://www.hotnews.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Oraşele vor avea responsabilitateasistemului de gestionare a fondurilor UEComisia Europeană dezvoltă un»

portal urban ce va reuni toate informaţiileprivind dimensiunea urbană a politicilorUniunii Europene, alături de instrumentelede finanţare.

Pentru prima dată, orașele vor avea un rol șiresponsabilitatea sistemului de gestionare a fon-durilor UE, a declarat comisarul european pentruPolitică regională, Corina Creţu.

„Noi, la Comisia Europeană, dezvoltăm un portalurban care va reuni toate informațiile privind dimen-siunea urbană a politicilor Uniunii Europene și a instru-mentelor de finanțare. O diferență importantă față detrecut vizează obligația statelor membre de a alocă mi-nim 5% din bugetul național al Fondului european pen-tru dezvoltare regională, pentru dezvoltarea urbană in-tegrată. Orașele au pentru prima dată un rol importantîn utilizarea acestei sume. Implicarea lor poate variade la un stat membru la altul, dar ele trebuie să fie pri-mele responsabile cel puțin pentru selecția proiectelor.Orașele vor avea un rol și responsabilitatea sistemuluide gestionare a fondurilor Uniunii Europene. Orașele artrebui să pună la aceeași masă toate resursele pe carele au – oamenii de afaceri, lumea academică, adminis-trația publică locală – pentru a avea o strategie pe ter-men lung și a prioritiza resursele pe care le au la dis-poziție în perioada următoare”, a subliniat oficialul laConferinţa „Orașul meu în Europa noastră”.

Potrivit comisarului european, aceasta nu vi-zează doar finanţarea proiectelor și aplicare pro-cedurilor, ci faptul că toate investiţiile trebuie a -bordate în așa fel încât orașele să elaboreze o stra-tegie integrată de dezvoltare urbană durabilă caresă arate provocările și oportunităţile pe care le au.„O astfel de strategie trebuie construită pe bazaunei analize solide și în cooperare cu toate părțileinteresate, inclusiv actorii publici și privați. Noipunem un accent foarte mare pe acest principiu alparteneriatului între mediul public și privat. Con-solidarea dimensiunii urbane în cadrul politicii decoeziune include, de asemenea, acțiuni urbane in-ovative care oferă mediului urban din Europa spri-jin pentru a implementa soluții noi, inovatoare șipentru a face față provocărilor cu care se con-fruntă zonele orășenești. Comisia Europeană a în-ființat rețeaua de dezvoltare urbană, care facili-tează schimburi de cunoaștere și experiență în sco-pul de a sprijini orașele în elaborarea și punereaîn aplicare a strategiilor și proiectelor integratede dezvoltare urbană”, a explicat Corina Creţu.

În ceea ce privește dimensiunea urbană a po-liticii de coeziune din România, comisarul pentruPolitică regională a felicitat România pentru faptulcă a ales să aloce aproape 1,2 miliarde de euro pen-tru dezvoltarea urbană durabilă, fonduri gestionatedirect de către 39 de orașe reședinţa de judeţ.

Sursa: finantare.ro



http://www.finantare.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Guvernul a adoptatStrategia de dezvoltare teritorială a României

pentru 20 de aniExecutivul a adoptat proiectul de Lege»

privind aprobarea Strategiei de dezvoltareteritorială a României pentru următoareledouă decenii, una dintre priorităţile pe careși le-a asumat pentru anul 2016.

Prin Strategia de dezvoltare teritorială a României(SdtR) „România policentrică 2035. Coeziune și com-petitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pen-tru oameni”, Guvernul propune ca dezvoltarea terito-riului României în perspectiva anului 2035 să fie con-centrată pe asigurarea unui teritoriu funcţional, admi-nistrat eficient, astfel încât să fie asigurate condiţiiatractive de viaţă și locuire pentru cetăţenii săi și săaibă un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est aEuropei. SdtR stabilește o viziune integratoare a ac -ţiunilor de dezvoltare la nivelul teritoriului naţional, înconexiune cu evoluţiile din spaţiul european și inter -naţional. În acest sens, SdtR vizează creșterea accesi-bilităţii către zonele dezvoltate din centrul Europei șivalorificarea poziţiei geografice a teritoriului naţionalși deschiderea la Marea neagră, pentru o repoziţionarea ţării noastre ca actor-cheie în circuitele economiceîntre spaţiul european vestic și spaţiul estic.

Fie că este vorba despre politicile sectoriale demediu, transport, agricultură, educaţie, sănătate saualte domenii, deciziile de politică publică produc efectela nivel teritoriului și, implicit, asupra oamenilor. Pentruca efectele să devină convergente, este necesar ca de-ciziile publice să ia în considerare teritoriul, transfor-mând particularităţile locale sau regionale în politici lo-calizate în teritoriu. teritoriul furnizează imaginea glo-bală, integrată, ce poate contribui semnificativ la fun-damentarea deciziilor de politică publică și la eficien-tizarea utilizării fondurilor publice prin alocarea fon-durilor acolo unde indică necesităţile teritoriale.

Prin SdtR este stabilit cadrul strategic de funda-mentare a dezvoltării teritoriale a României pe termenlung, necesar pentru sprijinirea și ghidarea procesuluide dezvoltare teritorială la nivel naţional, cu scopul va-lorificării oportunităţilor și a nivelului de dezvoltare alfiecărui teritoriu. Strategia de dezvoltare teritorială aRomâniei este necesară deoarece asigură documentul-

cadru ce relaţionează în profil teritorial strategiile sec-toriale naţionale, precum și orientările strategice petermen lung, fundamentând planurile pe termen scurtși mediu (ex: exerciţiile bugetare ale UE), reuneștetoate aspectele dezvoltării, problemele, tendinţele,poten ţia lul de dezvoltare și riscurile, asigură suportulpentru evaluarea ex-ante a impactului teritorial al im-plementării exerciţiior bugetare naţional și al UE.

Potrivit documentului elaborat de Ministerul dez-voltării Regionale și administraţiei Publice (MdRaP), subcoordonarea primului-ministru, scenariul România Poli-centrică urmărește, în perspectiva anului 2035, dezvol-tarea teritoriului naţional la nivelul unor nuclee de con-centrare a resurselor umane, materiale, tehnologice șide capitaluri (orașe mari/medii) și conectarea eficientăa acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene.

Obiectivele generale ale strategiei vizează:asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriu-•

lui naţional în spaţiul european, prin sprijinirea inter-conectării eficiente a reţelelor energetice, de trans-porturi și broadband;

creșterea calităţii vieţii prin dezvoltarea infras-•tructurii tehnico-edilitare și a serviciilor publice, învederea asigurării unor spaţii urbane și rurale de ca-litate, atractive și incluzive;

dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive•și coezive, prin sprijinirea specializării teritoriale șiformarea zonelor urbane funcţionale;

protejarea patrimoniului natural și construit și•valorificarea elementelor de identitate teritorială;

creșterea capacităţii instituţionale de gestionare•a proceselor de dezvoltare teritorială.

(continuare în pagina 8)





OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

REÎmprumuturi bancaregarantate de stat

pentru IMM-urile din RomâniaFondul naţional de Garanta -

re a Creditelor pentru Întreprin-derile Mici și Mijlocii (FnGCIMM)și Fondul Român de Contragan-tare (FRC) anunţă relansarea pro -iectului comun de sprijinire a in-treprinerilor mici și mijlocii (IMM).Prin garanţiile de stat acordate,creditele bancare devin, în modnormal, mai ușor de accesat, fiindmai puţin riscante pentru bănci.

Măsura este posibilă în urmasemnării actului adiţional la Con-venţia de contragarantare, docu-ment ce va permite acordarea degaranţii contragarantate la cre-ditele bancare pentru întreprin-derile mici și mijlocii.

Mecanismul prezintă avanta -je financiare prin faptul că redu -ce costul garanţiei pentru IMM-uri.

de asemenea, sunt și avan-taje de natură economică și so-cială: creează condiţii de genera -re de valoare adăugată în econo-mie și facilitează înfiinţarea șiconsolidarea locurilor de muncă.

din 2014 până în prezent,FnGCIMM și FRC au parcurs unproces pentru găsirea noului nu-

mitor comun ce să răspundă mul-tiplelor provocări instituţionaleși de context.

Potrivit acestora, se creeazăastfel premisele pentru reluareafuncţionării facilităţii de finan-ţare – garantare – contragaranta -re, în beneficiul celui mai dinamicsector al economiei - IMM-urile.

Cele două instituţii îi propunastfel întărirea încrederii bănci-lor și a altor categorii de finan-ţatori în soliditatea și solvabili-tatea garanţiilor FnGCIMM, con-tragarantate de FRC.

Efectele benefice scontatesunt cele de mobilizare a poten-ţialului pieţei financiare pentrusprijinirea dezvoltării mediuluide afaceri, în condiţii de risc di-minuate.

acordul FnGCIMM-FRC recon -firmă valenţele unui instrumentaliniat la cele mai moderne prac-tici europene în domeniu, prinparticiparea activă a celor douăinstituţii în cadrul aECM – asocia-ţia Europeană a Instituţiilor deGarantare și Contragarantare.

Sursa: finantare.ro

(continuare din pagina 7)Prin aceste cinci obiective

generale, cele 18 obiective spe-cifice și cele 10 linii directoare deplanificare, documentul orientea -ză procesul de dezvoltare și fur-nizează reperele strategice dedezvoltare a României pentru ur -mătoarele două decenii, stabilindo serie de acţiuni concrete, măsuriteritoriale la nivel naţional, mă-suri teritoriale integrate la nivelzonal și un plan de acţiuni priori -tare pe termen scurt (3 ani), mediu(7 ani) și lung (mai mult de 10 ani).

Pe termen scurt, strategia aidentificat, ca acţiuni prioritare,printre altele, negocierea și sem -narea documentelor tehnice șipolitice necesare racordării Ro-mâniei la reţelele paneuropenede transport de energie, revizui-rea Planului de amenajare a te-ritoriului naţional (Patn) - sec-ţiunea Reţeaua de localităţi, dez -voltarea a minimum 100 de comu -ne poli rurali în afara ariilor de po -larizare a centrelor urbane, adop -tarea Strategiei locuirii, aproba-rea metodologiei de regenerareurbană, realizarea de hărţi derisc pentru toate tipurile de risc,pe întreg teritoriul României șielaborarea de planuri de preven-ţie, pregătire și intervenţie, re-vizuirea metodologiei privindconţinutul cadru al documenta-ţiilor de amenajare a teritoriuluiși al planurilor de urbanism, sta-bilirea mecanismului instituţio -nal de cooperare pentru imple-mentarea Strategiei Europene pen -tru Regiunea dunării (SUERd) etc..

În cadrul MdRaP se va consti -tui o unitate de monitorizare șievaluare a implementării strate-giei, iar sistemul de monitorizareva fi verificat și reactualizat anual.

Sursa: stiripesurse.ro




http://stiripesurse.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Schemă de ajutor de statde 100 milioane de europentru energie din surse

regenerabileautorităţile vor să»

aloce peste 100 milioanede euro pentru o schemăde ajutor de stat având caobiectiv sprijinireainvestiţiilor destinatepromovării producţiei deenergie din surseregenerabile mai puţinexploatate.

Schema de ajutor vizează ener -giile de tip biomasă, biogaz, geo-termal, se arată într-un proiect deHotărâre de Guvern, publicat mier -curi pe site-ul Ministerului Fon-durilor Europene (MFE).

Bugetul total estimat alocatal schemei este de 100.630.588de euro, echivalent în lei și repre -zintă fonduri europene nerambur -sabile asigurate prin Fondul Eu-ropean pentru dezvoltare Regiona -lă și restul reprezintă fonduri decofinanţare publică asigurate dela bugetul de stat, prin bugetul Mi -nisterul Fondurilor Europene.

Pentru 2017 este alocată o su -mă de peste 20,1 milioane de eu -ro, pentru 2018 - circa 30,1 mili -oane de euro, pentru 2019 - su -ma de 40,2 milioane de euro și pen -tru 2020 - de 10 milioane de euro.

dacă proiectele depuse per-mit utilizarea sumelor din anii ur -mători, bugetul este utilizat înavans.

ajutorul maxim ce se poateacorda unei beneficiar nu poatedepăși 15.000.000 de euro pen-

tru un proiect de investiţii. In-tensitatea ajutorului de stat acor -dat prin prezenta schemă de aju-tor de stat nu poate depăși 45%din costurile eligibile, pentru pro -iecte de investiţii în capacităţide producere de energie din bio-masă, biogaz și surse geoterma -le, în cazul în care costurile eli-gibile sunt calculate pe baza art.41, alineatului (6), literele (a) și(b) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014. Intensitatea ajutorului poa -te fi majorată cu 15% pentru in-vestiţiile situate în zone asistate.

Promovarea investiţiilor încapacităţi de producere a ener-giei electrice și termice propuseprin acest proiect de hotărâreare la bază prevederile acorduluide Parteneriat 2014-2020 și aleProgramului Operaţional Infras-tructură Mare 2014-2020, apro-bat prin decizia Comisiei Euro-pene nr. C (2015) 4823 din 9 iulie2015.

Măsurile promovate prin pre -zentul act normativ sunt prevă-zute a fi realizate în cadrul axeiprioritare 6 - Promovarea ener-giei curate și eficienţei energe-tice, în vederea susţinerii uneieconomii cu emisii scăzute decarbon, Obiectivul specific 6.1„Creșterea producției de energiedin resurse regenerabile mai pu-țin exploatate” (biomasă, bio-gaz, geotermal), din ProgramulOperaţional Infrastructură Mare2014 - 2020.

Sursa: capital.ro

Ministrul mediului:Vrem să lansămo linie de finanţarepe ecoturism dedicatăorganizaţiilorde managemental destinaţiilor

autorităţile intenţionează să lan-seze o linie de finanţare pe ecoturismpentru organizaţiile de managemental destinaţiilor, a anunţat ministrulmediului, Cristiana Pască Palmer,într-o conferinţă de specialitate.

„Pe ecoturism vrem să lansăm o li-nie de finanțare pentru organizațiilede management al destinațiilor. Aicifoarte mult ne-ar folosi experiențadumneavoastră (a antreprenorilor —n. r.) mai avansată. Avem niște insti-tuții birocratice în care nu există su-ficientă creativitate și capacitate pen -tru intervenția rapidă a acestor ideicare deja se mișcă repede în alte țări”,a spus Palmer la prima ediţie a con-ferinţei internaţionale Innoteque.

Ea a precizat că ministerul are o li-nie de eco-business pentru stimula-rea antreprenorilor locali.

„Avem o linie pe care o deschidempe eco-business, în care încercăm săstimulăm antreprenori locali pe unsector de materiale de construcțieecologice. În același timp avem o altălinie de finanțare în care finanțămprogramul ‘Casa Verde’ și ‘Casa VerdePlus’. Atunci, prin aceste două linii,am vrut într-un fel să ajutăm și parteade cerere și cea de ofertă și să încer-căm să creăm o piață. Să încercăm săeducăm și consumatorii. Am deschis șio linie de finanțare pentru societateacivilă să facă programe de educare șiconștientizare pe acest domeniu”, aprecizat ministrul mediului.

Sursa: agerpres.ro

Cristiana Pască Palmer, ministrul mediului



http://www.capital.ro

http://www.agerpres.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Programul naţional multianualpentru susţinerea

meşteşugurilor şi artizanatuluiProgramul naţional pentru sus -

ţinerea meșteșugurilor și artiza-natului este un program multia-nual de încurajare și de stimularea înfiinţării și dezvoltării întreprin -derilor mici și mijlocii.

Status: Lansat Depunere: de pe 11.10.2016.Buget: 890.000 de lei.Obiectivul general al schemei

de minimis îl constituie stimulareadezvoltării meșteșugurilor și a mi -cii industrii din România, a întă-ririi clasei de mici meșteșugari șiartizani, care își desfășoară acti-vitatea individual sau organizatprin intermediul asociaţiilor orial altor organizaţii, în special în lo-calităţile rurale, dar și în cele ur-bane, protejarea meseriilor ce pre -supun un număr mare de operaţiiexecutate manual în practicarealor și relansarea serviciilor și a pro-duselor realizate de aceștia, înspecial a celor cu specific tradiţio-nal, inclusiv obiecte de artă popu-lară și artizanat, promovarea aces-tor produse și servicii pe pieţelenaţionale și internaţionale.

Programul urmărește, prin or -ganizarea unui târg naţional pen-tru artizanat și meșteșuguri 2016,susţinerea micilor meșteșugari înpromovarea produselor proprii șiconservarea și stimularea promo-vării mai largi a tradiţiilor autoh-tone prin:

a) câștigarea de pieţe exter -ne noi pentru acest tip de produ -se și servicii;

b) stimularea cererii internede servicii și produse, ce presu-pun un grad important de prelu-

crare manuală; c) creșterea vizibilităţii pe

piaţă atât a meșteșugarilor, câtși a produselor și serviciilor fur-nizate de aceștia;

d) îmbunătăţirea accesuluimeșteșugarilor la informaţii depiaţă și facilitarea valorificăriiacestor informaţii;

e) dezvoltarea contactelorde afaceri și stabilirea unor legă-turi parteneriale;

f) promovarea serviciilor șiproduselor realizate apelându-sela tehnologii tradiţionale și avândo componentă de prelucrare ma-nuală semnificativă.

În cadrul Programului, înţele -sul unor termeni este definit astfel:

(1) produsele și serviciile meș -teșugărești, de mică industrie șiartizanale – sunt produsele și ser-viciile executate de meșteșugariși artizani în serie mică sau unicat,fie complet manual, fie cu ajuto -rul uneltelor manuale sau chiar me -canice, atât timp cât contribuţiamanuală a meșteșugarului sau ar-tizanului rămâne componentă sub -stanţială a produsului finit, fiindcaracterizate prin faptul că:

– sunt produse fără restricţiiprivind cantitatea și folosind mate-riale brute, neprelucrate, apelândîn general la resursele naturale;

– natura specială a produselormeșteșugărești și artizanale deri -vă din trăsăturile lor distinctive, cepot fi: artistice, creative, culturale,decorative, tradiţionale, simboliceși semnificative din punct de ve-dere comunitar și religios;


România, pe ultimul loc înUniunea Europeană la inovare

România se situează pe locul 48 înlume în ceea ce privește inovarea,după Republica Moldova, și pe ultimulloc din comunitatea europeană.

accesul scăzut la finanţări, birocraţiași ineficienţa guvernamentală, alăturide taxe, sunt doar câteva dintre celemai mari piedici identificate de studiulGlobal Competitiveness, citat în cadrulconferinţei internaţionale Innoteque,care s-a desfășurat în perioada 5 - 7 oc-tombrie, la București și Cluj, cu partici-pări din SUa, Israel și Olanda.

„Din punctul nostru de vedere, ceitrei factori ai inovării sunt Guvernul,industria și cercetarea academică. Gu-vernul, aici, ar trebui să aibă o marecontribuție fiindcă este vorba despredezvoltarea economică. (…) Între in-strumentele inovării, noi identificămsprijinul pentru proiecte, accelerareadezvoltării incubatoarelor de afaceri,implementarea de granturi mari șimici, activitatea academică, coopera-rea cu mediul de afaceri, instrumen-tele financiare și, nu în cele din urmă,cooperarea internațională”, a declaratdr. Yehoshua Shuki Gleitman, chairmanGIBF- Guangzhuo Israel Biotech Fund.

Sursa: mediafax.ro

PNDR: Până la 2,5 milioanede euro pentru finanţareaproiectelor de procesarea produselor alimentare

agenţia pentru Finanţarea Investiţii-lor Rurale (aFIR) a anunţat că mai suntdisponibile aproximativ 61 de milioanede euro pentru a finanţa proiecte deinvestiţii din domeniul procesării pro-duselor agricole. Fondurile europenenerambursabile pot fi accesate prin in-termediul submăsurii (sM) 4.2 „Sprijinpentru investiții în procesarea/ mar-ketingul produselor agricole” din ca-drul Programul naţional de dezvoltareRurală 2014 – 2020 (PndR 2020). datalimită până la care aFIR primește proiecteprin sM 4.2 este 31 octombrie 2016, ora16:00. Proiectele se depun online pe pa-gina oficială a agenţiei, www.afir.info. PrinsM 4.2 se pot obţine, în funcţie de tipulbeneficiarului și de investiţia propusă,până la 2,5 miloane de euro/ proiect.Sprijinul public nerambursabil este de ma-xim 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

Sursa: finantare.ro



http://www.mediafax.ro

http://www.afir.info




OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

(continuare din pagina 10)– cuprind o arie largă de obiecte și activităţi,

ce valorifică tehnicile, materiile prime, formele șiornamentele tradiţionale, precum și ale creaţieipopulare din diferite genuri;

– produse și servicii cu valoare artistică, darși utilitară, ce păstrează specificul execuţiei ma-nuale și tradiţionale.

(2) produsele de artă populară – sunt produ-sele realizate de creatorii și meșterii populari, cepăstrează caracterul autentic și specificul etnicși/sau cultural al unei anumite zone.

(3) întreprindere unică - include toate între-prinderile între care există cel puţin una dintre re-laţiile următoare:

(a) o întreprindere deţine majoritatea drep-turilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilorunei alte întreprinderi;

(b) o întreprindere are dreptul de a numi saurevoca majoritatea membrilor organelor de admi-nistrare, de conducere sau de supraveghere aleunei alte întreprinderi;

(c) o întreprindere are dreptul de a exercitao influenţă dominantă asupra altei întreprinderi întemeiul unui contract încheiat cu întreprindereaîn cauză sau în temeiul unei prevederi din contrac-tul de societate sau din statutul acesteia;

(d) o întreprindere care este acţionar sau aso-

ciat al unei alte întreprinderi și care controleazăsingură, în baza unui acord cu alţi acţionari sauasociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drep-turilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilorîntreprinderii respective.

Întreprinderile care întreţin, cu una sau maimulte întreprinderi, relaţiile la care se face referirela literele (a)-(d) sunt considerate întreprinderi unice.

(4) ajutor de minimis – reprezintă ajutoareleacordate unei entităţi - întreprinderi unice caredesfășoară o activitate economică ce nu depășescvaloarea de 200.000 de euro în trei ani fiscali con-secutivi, respectiv 100.000 de euro în cazul între-prinderilor ce activează în sectorul transportuluirutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost.

Programul este parte integrantă a SăptămâniiEuropene a IMM-urilor 2016, ce va avea loc în ul-timul trimestru al anului în curs. Săptămâna Euro-peană a IMM-urilor 2016 este o campanie de pro-movare a antreprenoriatului în Europa și de infor-mare a antreprenorilor despre ajutorul de care potbeneficia la nivel european, naţional și local. acesteveniment pune la dispoziţia IMM-urilor o gamalargă de informaţii, sfaturi, ajutor și idei în scopuldezvoltării activităţilor acestora. Săptămâna Eu-ropeană a IMM-urilor 2016 încurajează și ajutăIMM-urile să-și atingă potenţialul maxim.

Sursa: finantare.ro






PARTEN

ERIATECerere de propuneri de proiecte,programul european COSME –antreprenoriat pentru migranţi

Comisia Europeană a lansat o nouă cerere depropuneri de proiecte a programului COSME – „Pro-gramul UE pentru Competitivitatea Întreprinderilorși IMM-urilor” 2014-2020. titlul cererii: „Programde sprijinire a antreprenoriatului pentru migranți”.

Status: activ Depunere până la: 20.12.2016.Obiectivul general al acestei iniţiative este de

a sprijini crearea, îmbunătăţirea și o mai bună di-fuzare a programelor de sprijin pentru antrepre-norii migranţi, pentru a-i ajuta pe aceștia să devi -nă independenţi și să construiască o afacere de succes(generatoare de profit și/sau cu obiective sociale).

accentul acestei iniţiative se pune pe abor-dări de partajare și lecţii învăţate între adminis-traţii publice, organisme de sprijin pentru afaceri,organizaţii non-profit, instituţii de învăţământ șialte organizaţii care sunt active în acest domeniu,în diferite orașe, regiuni și ţări.

Obiectiv: să reunească actorii relevanţi la ni-vel naţional și regional în reţele transnaţionale casă lucreze împreună pe baza a ceea ce este evidentdin experienţele eficiente care există, pentru a serealiza un impact mai mare al acestora. accentulva fi pus pe schimb de experienţă și schimb de cu-noștinţe între colegii din organizaţiile participanteca aceșţia să obţină mai multe informaţii și cerce-tări privind ceea ce funcţionea ză concret într-uncerc mai larg de părţi interesate și organizaţii.

Priorităţi:– crearea unor reţele de sprijin pentru antre-

prenorii migranţi; – organizarea de evenimente și activităţi de

împărţire a cunoștinţelor între parteneri; – evaluarea, îmbunătăţirea și dezvoltarea

programelor de sprijin existente; – difuzarea de informaţii, orientare și consiliere;– participarea într-o reţea europeană mai

largă și construirea unei comunităţi. Buget: 1.500.000 €; până la 90% din totalul

costurilor eligibile și maximum 375.000€/proiect. Cine poate solicita cofinanţare: – autorităţi

publice locale, regionale, naţionale, camere de co -merţ și industrie, asociaţii de întreprinderi și reţe -le de sprijin, incubatoare de afaceri, OnG-uri, aso -ciaţii și fundaţii care lucrează cu migranţi, entităţipublice sau private implicate în educaţie și formare.

Eligibilitate: autorităţi publice locale, regio-nale și naţionale, camere de comerţ și industrie,incubatoare de afaceri, asociaţii/fundaţii activeîn activităţi pentru migranţi, furnizori de servicii deeducaţie și formare publici și privaţi, OnG-uri etc..

Sursa: finantare.ro

Cerere de propuneri de proiecteOrizont 2020 – Proiecte de referinţăpentru orașe și comunităţi inteligente

Comisia Europeană a deschis cererea de pro-puneri de proiecte Orizont 2020 – „Proiecte farpentru orașe și comunități inteligente”.

Status: activ Depunere până la: 14.02.2017 Scopul este de a facilita o transformare de succes

a comunităţilor locale, către infrastructuri urbane și ser-vicii orientate în funcţie de cerere și pentru utilizatori.

Proiectele trebuie să propună soluţii de inte-grare la nivel de cartier (în orașe/comunităţi far)pentru case și clădiri inteligente, reţele inteli-gente (electricitate, termoficare, telecomu nica -ţii, apă etc.), stocarea energiei, vehicule elec triceși infrastructuri de tarifare inteligente, precum șicele mai noi platforme de generare a tIC.







PARTEN

ERIATE(continuare din pagina 12)aceste orașe/comunităţi ar trebui să acţione -

ze ca exemple pentru regiunea lor și să ajute laplanificarea și multiplicarea acestor soluţii, adap-tate la diferite condiţii locale. de asemenea, serecomandă crearea de legături cu strategiile dedezvoltare urbană integrată și durabilă, în cadrulfondurilor structurale, și găsirea de soluţii finan-ciare fiabile (ex: fondurile structurale și de inves-tiţii sau investitori privaţi) pentru multiplicarearezultatelor proiectelor.

Este esenţial ca toate orașele far să acoperetoate aspectele următoare (acoperirea acestor as -pecte va fi evaluată în baza criteriului „Impact”):

– îmbunătăţirea semnificativă a eficienţei ener -getice: integrarea inovatoare a clădirilor existen -te cu clădiri noi (în special în zonele de utilizaremixtă, cum ar fi campusuri universitare, cartiereinovatoare etc.);

– încorporarea surselor regenerabile de ener-gie (SRE) maximizând utilizarea resurselor locale(inclusiv căldură reziduală, energia electrică și/sau de stocare a căldurii);

– integrarea infrastructurii de alimentare cuenergie electrică pentru flotele de vehicule elec-trice. Impactul implementării unui număr marede vehicule pe reţeaua de energie electrică tre-buie să fie evaluat (costurile infrastructurii de re -încărcare și vehiculele care nu sunt eligibile);

– utilizarea soluţiilor tIC pentru îmbunătăţi-rea gestiunii, planificării, controlului și întreţine-rii infrastructurii urbane fizice și a tehnologiiloroperaţionale în clădiri, energie și transport, și ca -re să permită servicii mai bune pentru persoanefizice și juridice;

– dovedirea interoperabilităţii între modulelede software pentru a permite o gestionare efi-cientă a componentelor și a fluxurilor de informaţii;

– dezvoltarea unor modele de afaceri inova-

toare pentru a demonstra că riscurile, atât tehni -ce, cât și financiare, sunt suficient de scăzute pen -tru investiţii pe scară largă în alte orașe din UEcu caracteristici similare. Planurile de implemen-tare pentru orașele far și replicarea rapidă în ora-șele „discipol”, și potenţial în alte orașe, vor fi pre -zentate (și vor face parte din evaluare).

Buget total/ suma acordată pe proiect– 69.500.000€; cofinanţare de 70% pentru acţiunile de inovare,100% pentru organizaţiile non-profit.

Beneficiari: orice entitate constituită legalpe teritoriul unei ţări participante la program.

Eligibilitate: ţări/regiuni – state membre UE,ţări asociate la program în urma unor acorduri cuUE, organizaţii internaţionale care au ca scop pro-movarea cooperării știinţifice și tehnologice în Eu-ropa și ai căror membri provin din stalele UE și ţă -rile asociate la program.

Proiectele vor fi evaluate pe baza a trei grupede criterii:

1. excelenţă; 2. impact; 3. calitate și eficienţă în implementare.

Sursa: finantare.ro

Cerere de propuneri de proiecte „EuropaCreativă”, subprogramul Cultură

Comisia Europeană a deschis cererea de pro-puneri de proiecte 2017 „Sprijin pentru proiecte -le de cooperare la nivel european” din cadrul pro-gramului european „Europa Creativă”, subprogra-mul „Cultură”.

Status: activ.Depunere până la: 23.11.2016.Priorităţile subprogramului „Cultură”:– promovarea mobilităţii transnaţionale a ar-

tiștilor și profesioniștilor.(continuare în pagina 14)






(continuare din pagina 13)Măsura este utilă pentru a-i ajuta să coope-

reze la nivel internaţional și să-și internaţionali-zeze carierele și activităţile în cadrul Uniunii și înafara acesteia, pe baza unor strategii pe termenlung dacă este posibil, împreună cu încurajareacirculaţiei transnaţionale a operelor culturale șicreative, cu scopul de a promova schimburile cul-turale, dialogul intercultural, înţelegerea diver-sităţii culturale și incluziunea socială;

– consolidarea dezvoltării publicului ca mijlocde stimulare a interesului pentru patrimoniul cul-tural material și imaterial și pentru operele cul-turale și creative europene și de îmbunătăţire aaccesului la acestea;

– stimularea creativităţii, a abordărilor inova-toare în domeniul creaţiei și a unor noi moduri dea influenţa alte sectoare;

– sprijinirea integrării refugiaţilor în UE prinintermediul unor activităţi de prezentare și crea -re în comun cu caracter cultural și audiovizual lanivel european, relevante pentru acest grup ţintăspecific.

Subprogramul „Cultură” își propune să spri-jine proiecte ce vizează îndeosebi:

a. mobilitatea transnaţională; B. dezvoltarea publicului; C.1. consolidarea capacităţilor – digitalizare; C.2. consolidarea capacităţilor – noi modele

de afaceri; C.3. consolidarea capacităţilor – educaţie și

formare. Prin urmare, proiectele finanţate trebuie să

includă o strategie motivată și o descriere deta-liată a modului în care și-au propus să pună înaplicare una sau mai multe dintre aceste priorităţiale programului. La momentul depunerii cererilor,solicitanţii trebuie să bifeze maximum 3 din a -ceste 5 priorităţi, și anume pe cele mai relevante

pentru proiectul lor, și să le ordoneze în funcţiede relevanţă.

În funcţie de amploarea, nevoile, natură, obiec -tivele și priorităţile proiectului, solicitantul trebu -ie să depună fie o cerere pentru categoria 1 – Pro-iecte de cooperare de mai mică amploare (pânăla 200.000€ - 60% cofinanţare), fie pentru catego -ria 2 – Proiecte de cooperare de mai mare am-ploare (până la 2.000.000€ - 50% confinanţare).

Buget/suma acordată pe proiect: 35.500.000€;maximum 2 milioane €/proiect și 60% din totalulcosturilor eligibile în funcţie de categoria la carese încadrează proiectul.

Beneficiari: operatori activi în sectoarele cul -turale și creative, definite la articolul 2 din regu-lament, care sunt stabiliţi legal pe teritoriul uneiadintre ţările ce participă la subprogramul „Cul-tură”. aceștia trebuie să fie activi în domeniu decel puţin 2 ani.

Eligibilitate ţări/regiuni: statele membre,statele SEE (Islanda, Liechtenstein, norvegia) șiConfederaţia Elveţiană, ţările în curs de aderare,ţările candidate și potenţial candidate și ţărilecare intră sub incidenţa Politicii Europene de ve-cinătate.

Sursa: finantare.ro

PARTEN

ERIATE




Marţi, președintele Consiliului judeţean ar-geș, dan Manu, s-a întâlnit cu omologul de la Con-siliul judeţean Sibiu, daniela Cîmpean. Întâlnireadintre cei doi președinţi a vizat realizarea unuiparteneriat între cele două judeţe, care să aibădrept scop dezvoltarea turistică a zonei montanedin cele două judeţe, Făgăraș - Bâlea - Capra, princrearea, între altele, de pârtii de schi, dar și prinmodernizarea și reabilitarea transfăgărășanului,astfel încât acest drum naţional, să fie deschis tottimpul anului. „Un astfel de proiect de dezvoltareturistică nu poate fi realizat de un singur județ,fie că vorbim despre Argeș sau despre Sibiu, cidoar printr-o colaborare interjudețeană, fiind vor -ba despre un proiect de interes național ce vizea -ză, în fapt, dezvoltarea turismului la nivel de ța -

ră. Mă bucur că am găsit aceeași deschidere și dinpartea d-nei președinte Daniela Cîmpean. Maimult, am stabilit și măsuri concrete în acest sens.Astfel, săptămâna aceasta, specialiștii din echipe -le noastre se vor întâlni pentru a realiza proiectulde asociere între județe, proiect ce va fi supus vo-tului celor două Consilii județene în această lună,chiar în aceeași zi, pe 27 octombrie. Şi asta pentrucă ședințele de consilii se vor întruni atât în Argeș,cât și în Sibiu, tot în ultima zi de joi a fiecăreiluni. După ce va fi aprobat de cele două consilii,ne vom întâlni din nou, pentru a semna acordul departeneriat”, a declarat președintele Consiliul ju-deţean argeș, dan Manu.

Sursa: argesexpres.ro

În data de 3 octombrie, Colegiul naţional „Bar -bu Ştirbei” din municipiul Călărași a îmbrăcat stra -ie de sărbătoare. astfel, în cadrul instituţiei de în-văţământ au avut loc două evenimente importan -te, împlinirea a 132 de ani de la înfiinţarea liceuluiși inaugurarea noului sediu în care acesta funcţio-nează de la începutul anului școlar.

Colegiul naţional „Barbu Ştirbei” a împlinit132 de ani de tradiţie, prestigiu, excelenţă și dem-nitate. astfel, cu acest prilej a avut loc și inaugu-rarea noului sediu, în care liceul funcţionează dinluna septembrie a acestui an. Pentru a marca celedouă evenimente, conducerea și colectivul de eleviși cadre didactice ale unităţii de învăţământ au or-ganizat o festivitate în curtea colegiului, la careau participat autorităţi locale și părinţi. În cadrulacestei manifestări, elevii talentaţi ai liceului aususţinut mai multe programe artistice, ce au cuprinscântece de toate genurile, care au ajuns la inimileinvitaţilor. La eveniment au participat cadre didac-tice și elevi ai colegiului, precum și autorităţi pu-

blice locale și reprezentanţi ai direcţiilor decon-centrate de la nivelul judeţului Călărași.

după tăierea panglicii noului sediu al liceului,a urmat vizitarea sălilor de clasă, precum și a labo -ratoarelor. de altfel, cu sprijinul sponsorilor, pre-cum și al asociaţiei Părinţilor, holurile școlii au fostamenajate astfel încât să fie adaptate standarde-lor europene, fiind un spaţiu potrivit pentru ca ele-vii să poată socializa în pauze.

Sursa: observatorcl.info



INFO

JUD

EȚE

Parteneriat între Argeş şi Sibiupentru dezvoltarea turismului

Argeş

Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei” –132 de ani de tradiţie şi prestigiu

în învăţământul călărăşean

Călăraşi

http://www.argesexpres.ro

http://www.observatorcl.info





INFO

JUD

EȚE

În perioada 7 – 8 octombrie, la Universitatea„Valahia” din târgoviște, Facultatea de Știinţe Eco -nomice, s-a desfășurat Conferinţa InternaţionalăInterférences globales de la société de la connais-sance / Global Interferences of Knowledge Society.

Conferinţa a fost organizată în colaborare cu aca -demia Oamenilor de Știinţă din România (aOSR),asociaţia valahă pentru Educaţie și Știinţă (avES),Centrul de Reușită Universitară târgoviște (CRU),Institutul CEdIMES, Franţa, Consiliul judeţean dâm -boviţa.

deschiderea conferinţei a avut loc vineri, 7octombrie, în Campusul Universităţii „Valahia” din

târgoviște, corp B (aleea Sinaia, nr. 13). La deschi de -rea oficială au luat parte Excenţa Sa doamna FaouzEL aCHCHaBI, ambasador Extraordinar și Plenipo-tenţiar al Regatului Maroc în România.

Conferinţa a abordat aspecte actuale din do-meniul economiei globale, dezvoltării durabile,politicilor monetare, bioeconomiei, gestiunii fir-mei și antreprenoriatului, admnistraţiei publice.Opt ţări au fost reprezentate la conferinţă (alba-nia, algeria, Franţa, Grecia, Maroc, turcia, Republi -ca Moldova, România) prin lucrări susţinute de că-tre peste 100 de specialiști.

Sursa: gazetadambovitei.ro

Conferinţă Internaţionalăpe teme de economie globală,

la Universitatea „Valahia” Târgovişte

Dâmboviţa

În urmă cu aproximativ două luni, Primăria Mu -nicipiului Giurgiu a dat startul lucrărilor la proiec-tul „Portul Verde și de Înaltă Performanță”, în va-loare de aproximativ 16 milioane de euro, avândca parteneri ILR Logistica România, Primăria Giur-giu și Zona Liberă. În cadrul proiectului, Primăria Giur - giu are ca sarcină demolarea efectivă a feribotuluipentru ca terenul să poată fi lăsat liber de sarcinipentru cea de-a doua etapă: construcţia. Finanţa -rea lucrărilor este făcută de Comisia Europeană prinMecanismul de Interconectare a Europei, parteade demolare a feribotului ce revine Primăriei ajun-gând la 2 milioane de euro, din care 15% reprezintăcontribuţia proprie, iar 85%, fonduri europene.

Potrivit administratorului firmei de construcţiicare a câștigat licitaţia pentru demolarea feribo-tului, în acest moment se lucrează la infrastruc-tură, la părţile care au fost sub pâmânt, demolareaefectivă a feribotului fiind deja realizată:

„Este o lucrare atipică, partea de demolare aferibotului fiind și ea la rândul ei una deosebită.Noi avem echipamente și utilaje care ne-au adus

foarte aproape de specificul lucrării, avem trăgă-toare hidraulice de înaltă performanță cu ajutorulcărora am putut aduce la sol toată structura meta-lică. Acum lucrăm la partea de palplanșe și pi loți,unde iarăși avem utilajele noastre specifice, pompede dragaj și mașini de tăiat cu cablu diamantat”, adeclarat Sterică atanasiu, administrato rul firmei deconstrucţii. de asemenea, acesta a mai declarat cădacă vremea va permite, până la finalul acestui an lu-crările vor fi finalizate, urmând să fie de marată ceade-a doua etapă din cadrul proiectului: construcţia.

Partea din proiect ce revine primăriei, în afarăde demolarea feribotului, care a fost realizată, maiinclude și pregătirea terenului pentru construireaterminalului intermodal și construirea unui drumde acces de la Stadion spre Șoseaua Portului, cu otrecere la nivel de cale ferată. Proiectul „PortulVerde și de Înaltă Performanță” este unul dintre ce -le 14 proiecte de infrastructură depuse de Româniapentru accesarea de fonduri europene în cadrulProgramului „Connecting Europe Facility”.

Sursa: primariagiurgiu.ro

Proiectul „Portul Verdeși de Înaltă Performanță”,în plin proces de derulare

Giurgiu



http://www.gazetadambovitei.ro

http://www.primariagiurgiu.ro



INFO

JUD

EȚE

În data de 6 octombrie, la Centrul CulturalUnESCO „Ionel Perlea” a avut loc dezbaterea pu-blică privind problematica minorităţii rome din ju-deţul Ialomiţa. Evenimentul organizat de Consiliuljudeţean Ialomiţa a adunat laolaltă reprezentanţiai minorităţii rome, cetăţeni ai judeţului, autori-tăţi publice centrale, judeţene, locale, reprezen-tanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, ai Po-liţiei, jandarmeriei și ai Inspectoratului școlar.

agenda întâlnirii a cuprins teme precum „nevoilecomunităților de romi”, „oportunități de finanțareeuropeană”, „modele de bune practici în comunită-țile rome” și înfiinţarea unui Consiliu consultativ pen-tru problemele minorităţii rome din Ialomiţa.

Scopul întâlnirii a fost reunirea principalilor actorijudeţeni implicaţi în implementarea „Strategiei Națio-nale pentru Îmbunătățirea Situației Cetățenilor RomâniAparținând Minorității Rome”, la care s-au alăturat și treisecretari de stat, domnul Ciprian necula, Ministerul Fon-durilor Europene, domnul Florin Manole și domnul Iliedincă, Consiliul naţional pentru Combaterea discrimină-rii. În cadrul întâlnirii președintele Consiliului judeţeanIalomiţa, victor Moraru, a subliniat importanţa bunei co-laborări între factorii decidenţi și a lansat invitaţia celorprezenţi, de a se alătura iniţiativei Cj pentru a contribuila conceperea unei strategii judeţene pentru îmbunătă-ţirea situaţiei comunităţilor de romi din Ialomiţa.

Sursa: cicnet.ro

Dezbaterea publică privindcomunităţile de romi din judeţul Ialomiţa

Ialomiţa

Confruntaţi cu o reală problemă din cauza sta-diului avansat de degradare în care se află multedintre locuinţele sociale dţinute, la care se adaugălungul șir de solicitări din partea altor potenţialibeneficiari, reprezentanţii Primăriei Ploiești anunţăcă pregătesc o serie de proiecte privind realizareaunor noi locuinţe. autorităţile ploieștene au în pre-zent un parteneriat cu un OnG, care vizează și par-tea de incluziune socială, dar anunţă că, în paralel,intenţionează să obţină fonduri europene pentruconstruirea unor noi blocuri de locuinţe.

„Prin Programul Operațional Regional, axa pentrudezvoltare urbană, avem la dispoziție 45 de milioanede euro, din care cel puțin 15% trebuie să iasă din sferaproiectelor de mobilitate urbană. Asta înseamnă căputem folosi aceste fonduri pentru programe socialesau de educație. Ne gândim să realizăm o serie de clă-diri, inclusiv cu acest scop, de locuințe sociale”, a de-clarat primarul municipiului Ploiești, adrian dobre,care a discutat și despre parteneriatul în derulare:„Avem un parteneriat cu un ONG, cu posibilitatea dea obține o finanțare externă inclusiv pentru locuințesociale în zone defavorizate ale municipiului. Momen-tan, se realizează lucrări la Şcoala ‘Anton Pann’ și lacâteva clădiri din Bereasca. Anul viitor, dacă proiectul

merge bine, vom putea accesa bani pentru locuințesociale”. Respectivul OnG derulează un proiect deincluziune socială, axat în acest an pe cartierul Be-reasca, având un buget iniţial de 400.000 de euro,au mai anunţat reprezentanţii Primăriei Ploiești.

tema construirii de locuinţe în Ploiești a re-venit în discuţie în urma cutremurului de peste 5grade Richter produs în urmă cu aproximativ 10zile, în condiţiile în care în municipiu sunt foartemulte case și blocuri de locuit cu structurile de re-zistenţă grav afectate. În teorie, autorităţile s-arputea implica pentru demararea unui program deconsolidare, numai că drumul de la teorie la prac-tică este foarte anevoios. Și revine la problema lo-cuinţelor, mai exact la lipsa unor spaţii unde să fiecazate temporar, pe durata lucrărilor, proprietariidin imobilele ce ar intra în programul de consoli-dări. „Nu dispunem de un spațiu adecvat pentru amuta persoanele respective. În general, în acesteblocuri locuiesc persoane care au o anumită vârstăși refuză să participe la acest gen de program,pentru că proprietarii trebuie să returneze baniirespectivi în 25 de ani, conform prevederilor le-gale.”, a mai declarat primarul adrian dobre.

Sursa: ziarulincomod.ro

Locuinţe sociale pe fonduri europene,la Ploieşti

Prahova



http://www.cicnet.ro

http://ziarulincomod.ro



INFO

JUD

EȚE

Premiu de Excelenţă în Administraţiepentru Consiliul Judeţean Teleorman

Teleorman

Consiliul judeţean teleorman a obţinut Premiulde Excelenţă în administraţie, pentru realizareaunui sistem integrat de monitorizare, informare șialarmare în caz de dezastre naturale, cu rol deprevenţie și/sau diminuare a efectelor cauzate dedezastre. Prin intermediul acestui sistem se reali-zează primirea în timp real a informaţiilor privindsituaţiile de urgenţă, dar și comunicarea cu toateautorităţile implicate, pentru un bun managemental situaţiilor de criză. Sistemul este format din 10sirene de avertizare montate pe aco perișul unor clă-diri publice aflate în zona populată a localităţilordin zona transfrontalieră: Islaz, traian, Seaca, vii -șoara, Fântânele, năsturelu, Bujoru și Pietroșani, ora -șul Zimnicea și municipiul turnu-Măgurele.

Consiliului judeţean teleorman a obţinut Pre-miul de Excelenţă în administraţie, decernat în ca-drul festivităţii de premiere la „Gala Premiilor deExcelență în Administrație”, cu proiectul IMES, „Îm -bunătățirea managementului situațiilor de urgen -ță în regiunea transfrontalieră”. Premiul de exce -lenţă este o recunoaștere a rezultatelor pozitiveale Consiliului judeţean teleorman cu privire la ma -nagementul modern în administraţie și a importan -ţei proiectului IMES. Proiectul IMES a fost imple-mentat prin Programul de Cooperare transfronta-lieră România-Bulgaria 2007-2013, axa prioritară 2„Utilizarea durabilă și protejarea resurselor na-turale și de mediu și promovarea unui manage-

ment eficient al riscului în regiunea transfronta-lieră”, domeniul major de intervenţie 2.2 „Dez-voltarea infrastructurii și a serviciilor comune deprevenire a crizelor naturale și tehnologice, inclu-siv dezvoltarea de servicii de intervenție însituații de urgență”. Rezultatele investiţiei au con-stat în realizarea unui sistem integrat de monito-rizare, informare și alarmare în caz de dezastrenaturale, cu rol de prevenţie și/sau diminuare aefectelor cauzate de dezastre.

Sistemul asigură integrarea prin interfeţestandard cu alte sisteme naţionale sau regionale,care furnizează diverse informaţii și date necesarepentru luarea deciziilor (administraţia naţională„Apele Române”, administraţia naţională de Îmbu -nătăţiri Funciare, agenţia pentru Protecţia Mediu-lui, administraţia naţională de Meteorologie, In-spectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă).

Prin intermediul acestei interconectări se rea-lizează primirea în timp real a informaţiilor privindsituaţiile de urgenţă, dar și comunicarea cu toateautorităţile implicate, pentru un bun managemental situaţiilor de criză. Sistemul este format din 10sirene de avertizare montate pe acoperișul unorclădiri publice aflate în zona populată a locali tă -ţilor din zona transfrontalieră: Islaz, traian, Seaca,viișoara, Fântânele, năsturelu, Bujoru și Pietro șani,orașul Zimnicea și municipiul turnu-Măgurele.

Sursa: ziarulmara.ro



http://www.ziarulmara.ro



REVISTA PRESEI

arena / 7 octombrie 2016

Călărași24 / 7 octombrie 2016

Radio vocea Campi / 4 octombrie 2016

Călărași24 / 7 octombrie 2016



newsletter-ul „Info Regional Sud Muntenia”este un material cu informaţii despre activităţile derulate de către

agenţie și de către Ministerul dezvoltării Regionale și administraţiei Publice,în vederea promovării Programului Operaţional Regional.

Pe lângă aceste noutăţi, se dorește informarea publicului ţintădespre activitatea instituţiilor membre aleReţelei de Informare REGIO Sud Muntenia

și despre cele mai importante evenimente organizate de acesteaîn judeţele regiunii.

DATE DE CONTACTAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

Sediul central CĂLĂRAŞIAdresă / Str. General Constantin Pantazi, nr. 7a,cod poștal 910164, mun. Călărași, jud. CălărașiTel. / 0242/331.769, Fax / 0242/313.167E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean ARGEŞAdresă / adR Sud Muntenia, Biroul judeţeanargeș, sediul Consiliului judeţean argeș: Piaţavasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. Pitești,jud. argeș; Tel./fax / 0248/222.250E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean DÂMBOVIȚAAdresă / adR Sud Muntenia, Biroul judeţeandâmboviţa, sediul Consiliului judeţeandâmboviţa: Piaţa tricolorului, nr. 1, et. Iv, cam.90, 100 și 101, mun. târgoviște, jud. dâmboviţaTel./fax / 0345/100.018, E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean GIURGIUAdresă / adR Sud Muntenia, Biroul judeţeanGiurgiu, B-dul Mihai viteazul, nr. 4,mun. Giurgiu, jud. GiurgiuTel./fax / 0246/215.271E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean IALOMIȚAAdresă / adR Sud Muntenia, Biroul judeţeanIalomiţa, Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. Iv,cam. 55/58/59, mun. Slobozia, jud. IalomiţaTel./fax / 0343/101.139E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean PRAHOVAAdresă / adR Sud Muntenia, Biroul judeţeanPrahova, B-dul Republicii, nr. 2-4, et. vI, cam.626/627, mun. Ploiești, cod 100066, jud. PrahovaTel./fax / 0244/595.594E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean TELEORMANAdresă / adR Sud Muntenia, Biroul judeţeanteleorman, sediul Consiliului judeţeanteleorman: Str. dunării, nr. 178, parter,mun. alexandria, jud. teleormanTel. / 0247/311.201, int. 358; Fax / 0247/312.494E-mail / [email protected]

Organismul Intermediar POS CCEAdresă / Str. Sloboziei, nr. 9, Călărași, jud.Călărași, cod 910001Tel. / fax 0342-100.160E-mail / [email protected]

Editor / Direcţia Dezvoltare şi Comunicare -Serviciul Comunicare / Daniela TRAIAN -director adjunct, Cristina RADU - șef ServiciuComunicare, Diana NEAGU, Mădălina CILIBEANU,Alexandra GHERASIM, Andreea DOBRESCUPLOEŞTEANU, Şerban GEORGESCU, FlorentinGEORGESCU, Mircea MARINACHE, Ionuţ Marian POPAE-mail / [email protected], Website / www.adrmuntenia.ro,regio.adrmuntenia.roData publicării / 10 octombrie 2016

ADR Sud Muntenia vă oferă ocazia de a vă promova,în fiecare săptămână, instituţia și activităţile pe caredumneavoastră le desfășuraţi. dacă sunteţi interesaţi

să promovaţi activitatea instituţiei dvs., vă rugămsă ne transmiteţi un scurt material de informare

(maxim 1.500 de ca ractere cu tot cu spaţii), împreunăcu 1 - 2 poze, cel târziu până vineri, la ora 12:00,acesta urmând să fie publicat în viitoarea ediţie

a newsletter-ului.Materialele de informare vor fi transmise la adresa

de e-mail [email protected] va fi publicat pe site-ul agenţiei(http://regio.adrmuntenia.ro) și va fi distribuit

electronic săptămânal tuturor membrilor Reţelei deInformare REGIO Sud Muntenia, membrilor Consiliuluipentru dezvoltare Regională Sud Muntenia, consiliilor

judeţene și locale și prefecturilor din regiune,Ministerului dezvoltării Regionale și administraţiei

Publice, reprezentanţilor mass-mediade la nivelul regiunii Sud Muntenia și site-urilor

dedicate (portalurilor de știri economice), precumși publicului larg.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţiServiciul Comunicare, tel.: 0242/331.769,

fax: 0242/313.167.




Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, reunit...

Documents

Transcript of Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, reunit...