5/4/12

Regiunea De Dezvoltare Sud Muntenia

Click to edit Master Lavinia Alexandra subtitle style

Enea Filip Anca Fronoiu Gherghe

Georgiana

5/4/12

Cuprins

Localizarea regiunii naturale si economie asezarilor

Conditii

Populatie Resurse

Infrastructura Tipologia Concluzie Bibliografie

5/4/12

Regiunea Sud - Muntenia este situat n partea de sud a Romniei, avnd o suprafa de 34.453 km2 (14.45 % din suprafaa Romniei), corespunztoare judeelor Arge, Clrai, Dmbovia, Giurgiu, Ialomia, Prahova i Teleorman. n partea de sud, regiunea se nvecineaz cu Bulgaria. Regiunea are o reea de localiti alctuit din 48 de orae (din care 16 municipii), 517 comune i 2018 de sate. Cele mai multe orae (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructur deficitar, apropiat de cea a zonelor rurale. Numai 2 orae au peste 100.000 de locuitori (Ploieti i Piteti). Distribuia teritorial arat o concentrare mai mare a oraelor n judeul Prahova (14) i mai redus n Giurgiu .

Prezentarea jude ului Arge

5/4/12

Judeul ARGE este situat n bazinul Argeului superior, ru al crui nume l poart, fiind strjuit la nord de creasta Fgrailor, cu vrfurile Moldoveanu (2.543 m) i Negoiu (2.535 m), iar la sud se leagn n Cmpia Romn. Astfel, de la nord la sud, se regsesc toate cele trei forme de relief: muni, dealuri i cmpie, precum i dou bazine hidrografice: Bazinul Arge, n zona muntoas i cea de deal

Hart Judeul Arge

Prezentarea jude ului C l ra i

5/4/12

Hart Judeul Clrai Sursa: Consiliul Jude ean Clrai Judeul Clrai, declarat ca unitate teritorialadministrativ n ianuarie 1981, este situat n partea de Sud-Est a Romniei, pe malul stng al fluviului Dunrea i al braului Borcea i se nvecineaz la nord cu judeul Ialomia, la est cu judeul Constana, la vest cu judeul Giurgiu i sectorul agricol Ilfov, iar la sud cu Bulgaria. Suprafaa judeului este de 5.088 kmp,

Prezentarea jude ului Dmbovi aJudeul Dmbovia are o suprafa de 4054 Kmp (1,70 % din suprafaa rii) repartizat astfel: 63 % - teren agricol, 29 % pduri i 9 % curi construcii. Judeul Dmbovia este situat n partea central-sudic a rii, suprapunndu-se bazinelor hidrografice ale rurilor Ialomia i Dmbovia. Coordonate: este intersectat de paralela de 450 grade latitudine nordic (N de Ttrani, Ocnia) i meridianul de 25030 longitudine estic. Reedina judeului este

Hart Judeul Dmbovia

5/4/12

5/4/12

Prezentarea jude ului GiurgiuAezare geografic : n partea de sud a rii. Suprafa a: 3.500 kmp (1,5% din suprafa a rii).

Hart Judeul Giurgiu Sursa:

Prezentarea jude ului Ialomi a

5/4/12

Hart Judeul Ialomia Sursa: Consiliul se afl n partea Judeul IalomiaJude ean Ialomi ade sud-est a rii, n Cmpia Brganului, diviziune estic a Cmpiei Romne, pe cursul inferior al Ialomiei i la interferena unor vechi i importante drumuri comerciale, prin care capitala rii este legat cu Moldova i cu litoralul Mrii Negre. Relieful judeului Ialomia poart amprenta siturii sale n diviziunea estic a Cmpiei Romne Brganul, fiind dominat de cmpuri tabulare ntinse i lunci. Circa 65% din suprafaa judeului aparine Cmpiei Brganului, 15% Luncii Dunrii, 9% Cmpiei

Prezentarea jude ului Prahova

5/4/12

Jude ul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpailor Meridionali, avnd o suprafa de 4716 kmp i forma unui dreptunghi ce include n el toate formele de relief (muni, dealuri, cmpii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de exploatare a solului i subsolului, precum i o palet larg de

Hart Judeul Prahova

Prezentarea jude ului Teleorman

Teritoriul jude ului Teleorman este aezat n partea sudic, n zona central a Cmpiei Romne, fiind ncadrat de judeele Arge i Dmbovia la nord, Giurgiu la est i Olt la vest, iar la sud de fluviul Dunrea, care constituie grania Romniei cu Bulgaria pe circa 90 Km. ntre aceste limite, suprafaa judeului este de 5872 Kmp, ncadrndu-se din acest punct de vedere ntre judeele mijlocii i ocupnd locul 19 la nivel de ar. Relief. Cmpia Munteniei de Vest, numit i Cmpia Central sau a Hart Judeul Teleorman Teleormanului, este o subunitate

5/4/12

Din punctul de vedere al caracteristicilor geografice i socio-economice, regiunea Sud Muntenia poate fi divizat n dou zone distincte, dup cum urmeaz: Partea nordic (format din judeele Arge, Dmbovia i Prahova) este mai dezvoltat din mai multe puncte de vedere, concentrnd un numr mai mare de companii industriale tradiionale sau noi. n partea de nord sunt localizate toate cele 4 universiti i majoritatea institutelor de cercetare, n conexiune direct cu industriile predominante: chimie i petrochimie, metalurgie i constructoare de maini, alimentar, ICT, etc. Partea de sud (compus din judeele Teleorman, Giurgiu, Clrai i Ialomia) este localizat n Cmpia Romn i este mai puin dezvoltat, agricultura fiind sectorul dominant. Slaba dezvoltare a prii sudice se datoreaz n principal faptului c ntreaga zon a suferit n timp o dezvoltare industrial artificial. Prin urmare, ncepnd cu anul 1990, aceasta a fost afectat de procesul de tranziie la economia de pia, prin nchiderea sau restrngerea activitii ntreprinderilor de stat. O consecin notabil a acestui fapt a fost apariia fenomenului de migraie a populaiei din comunitile urbane. Activitile economice desfurate n partea de sud sunt mai puin diversificate i sunt efectuate n majoritate n agricultur.

5/4/12

5/4/12

1.Conditii naturale

Teritoriul Regiunii are trei forme de relief, care se succed de la Nord ctre Sud avnd ntre ele o diferen de nlime de 2.500 m. Structura formelor de relief : 70,7% cmpie, 19,8% deal, 9,5% munte. Daca pentru cele 4 judete din Sud (Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman) forma caracteristica de relief este campia, celelalte 3 judete din Nord (Arges, Dmbovita, Prahova) cuprind att cmpia ct si dealurile si muntii, m aceasta zona gasindu-se cele mai mari altitudini mutoase ale tarii vrfurile Moldoveanu (2544m) si Negoiu (2535m) din Masivul Fagaras si varful Omu (2505m) din Masivul Bucegi. Reteaua hidrografica destul de bogata este dominata de fluviul Dunarea n care se varsa principalele ruri ale regiunii (Olt, Arges, Dmbovita, Ialomita si Prahova). Aceasta este completata de o serie de lacuri naturale si antropice cu folosinta complexa. Clima luata n ansamblu este temperat-continentala moderata, cu temperatur medii anuale ntre 10 0-12 0 C n partea de Sud si 2 0-6 0 C n partea de Nord si cu un regim al precipitatiilor atmosferice caracterizat de urmatoarele cantitati medii anulae: 504 mm-600 mm n zona de cmpie si 1000 mm-1300 mm n zona montana.

http://www.prahova-online.com/?p=5

Muntii Baiului sunt situati pe partea stanga a Vaii Prahovei, au inaltimi mult mai mici, altitudinea maxima o atinge Varful Neamtu (1923 m). Inspre est acestia sunt marginiti de minunata Vale a Doftanei.

5/4/12

Muntii bucegi prezinta variate forme de relief: vai glaciare, chei sapate in calcare, barne aeriene care fac posibila parcurgerea unor pereti abrupti, forme datorate eroziunii diferentiate asa cum sunt babele sau celebrul sfinxhttp://yo9gjx.blogspot.com/2010_06_01_archive.html

Subcarpatii, ca unitati de tranzitie de la munte la deal, sunt formati dintr-o succesiune latitudinala de sinclinale si anticlinale puternic foliate, distingandu-se doua subunitati: - Subcarpatii externi care fac trecerea de la campiile piemontane la zona montana; - Subcarpatii interni care fac trecerea de la subcarpati la munte. Piemontul de la marginea subcarpatilor apartine ca relief unitatilor de platforma, cu o larga dezvoltare spre sud (aproape 30 km), iar prin altitudine coboara de la 320 m nord pana la 200 m in sud; Piemontul Candesti in vest si Piemontul Cricovului Dulce in est

5/4/12

Lunca Dunarii. In cuprinsul luncii interne a Dunarii se afla forme pozitive de relief (gradiste sau popine si grinduri) si intense zone depresionare. Lunci puternic aluvionate sunt de tipul Argesului, Ialomitei si Dambovitei si lunci de tipul baltilor (Dunarea).

5/4/12

Campia este forma de relief predominanta ai cuprinde in totalitate suprafata judetelor Calarasi, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Astfel, campia detine o pondere de 70,7%, urmeaza dealurile cu 19,8% si muntii cu 9,5%.

In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare peste maluri, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului sau o succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la formarea, intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve (Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi, Zimnicea). In decursul timpului s-au produs tasari ale terenului care au dat nastere la crovuri (depresiuni) cu intinderi de la citeva zeci de metri la cativa kilometrii patrati avand adancimea de 0,5-4,5 m fata de nivelul general al cimpului si care pot fi usor observate primavara cand se formeaza lacuri cu adancime mica.

5/4/12

5/4/12

Populatia . Piata muncii .Click to edit Master subtitle style

5/4/12

Demografie

POPULAIA

Potrivit datelor INSSE, la 1 ianuarie 2010, Regiunea Sud Muntenia are o populaie stabil total de 3.267.270 locuitori. Din punct de vedere al numrului de locuitori, aceast regiune este a doua ca mrime (dup Regiunea Nord Est), reprezentnd 15,2% din populaia rii (21.462.186 la 01.01.2010). La aceeai dat, mediul urban al regiunii cuprinde 41,4% din populaia stabil total, iar mediul rural 58,6%. Din punct de vedere al compoziiei etnice a populaiei, la recensmntul din anul 2002, Regiunea Sud Muntenia se prezenta astfel: Populaie majoritar romn: 96,9% din

La aceast tendin descendent n evoluia populaiei regiunii a contribuit n special sporul natural negativ nregistrat la nivel de regiune. ncepnd cu anul 2005, se poate observa cum sporul natural al populaiei se ncadreaz pe

5/4/12

Structura i dinamica populaiei judeelor

5/4/12

Regiunea Sud Muntenia are n componena sa 7 (apte) judee: Arge, Clrai, Dmbovia, Giurgiu, Ialomia, Prahova i Teleorman. Din punct de vedere al numrului de locuitori, Judeul Prahova este primul ca mrime, reprezentnd 24,93% din populaia total a regiunii, urmat de Arge 19,6%, i Dmbovia 16,23%.

Celelalte judee au o populaie stabil sub 40 mii locuitori, cel mai mic judedin punct de vedere al numrului de locuitori fiind Giurgiu cu o populaie stabil de 28 mii locuitori (8,59 %). n toate judeele care compun Regiunea Sud

Populaia pe medii de rezidenStructura populaiei pe medii de reziden, n perioada 2005 - 2010, manifest n general o uoar tendin de micorare a ponderii populaiei urbane n total populaie, n favoarea celei din rural. Conform INS, n anul 2005, din totalul populaiei, 41,9% locuia n mediul urban fa de 41,4% n 2010. n acelai an 2005, mediul rural cuprindea 58,1% din totalul populaiei fa de 58,6% n 2010. Evoluia sporului negativ pe mediile de reziden poate explica acest fenomen, fiind nregistrate valori mai mari negative n mediul urban dect

5/4/12

Populaia pe grupe de vrste La tendinele evoluiei structurii populaiei pe grupe de vrste se remarc scderea constant a populaiei tinere i creterea populaiei vrstnice, tendin implicit a scderilor sporului natural al populaiei. n 2009, ponderea cea mai mare n rndurile populaiei totale o reprezint populaia grupei de vrst 15-59 ani,

5/4/12

Piaa muncii

Conform INSSE, totalul populaiei active la nivelul Regiunii Sud Muntenia n 2009 a fost de 1280,3 mii persoane, din care 680,3 mii brbai i 600 mii femei. Rata de activitate n Regiunea Sud Muntenia este de 62,1% i se ncadreaz sub rata de activitate la nivel national (65,7%) reflectnd fora de munc disponibil ntr-o pondere maximal cu referin la trendul national. (conform INSSE, 2009) Urmrind rata de activitate pe fiecare judeal regiunii, remarcm ca avnd cea mai mare valoare, respectiv de 71,40%, rata de activitate a Jud. Teleorman judecare, de altfel, a nregistrat n ultimii ani cele mai importante scderi ale populaiei totale.

5/4/12

Structura populaiei ocupate la nivel de regiune n 2009, conform INSSE, ne arat o distribuie pe sectoarele principale de activitate ale economiei cu preponderen pe sectorul Industrie i Construcii (41%). Acest fapt arat implicit un grad mai mare de ocupare a populaiei n nordul

5/4/12

5/4/12

Rata omajului la nivel de regiune n 2009, conform INSSE, era de 9,4% - respectiv 10,4% n rndul populaiei masculine i 8,3% a celei feminine, n situaia n care ponderea populaiei feminine este dominant n fiecare jude. Evoluia populaiei omere n Regiunea Sud Muntenia n perioada 2000-2009 ilustreaz un trend descendent pn n anul 2008 cnd, odat cu declanarea situaiei de criz economic general, numrul persoanelor omere a crescut brusc, atingnd un numr total de 120.303 fa de 65.518 omeri nregistrai n anul precedent.

5/4/12

Resurse si economie

Click to edit Master subtitle style

Resurse naturaleSubsolul a asigurat de-a lungul anilor insemnate resurse de titei, gaze naturale, carbune, sare si alte roci utile, a caror extractie si prelucrare au marcat, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, evolutia economica a acestei regiuni. Zacaminte de petrol si gaze naturale: Baicoi, Tintea, Boldesti-Scaieni, Predeal-Sarari, Urziceni, Colelia Nord, Buiesti, Catrunesti, Strambeni, Badesti, Videle, Mosoaia, Poiana Lacului, MerisaniValcele, Moreni, Gura Ocnitei, Aninoasa, Ochiuri, Razvad, Sotanga, Corbii Mari, Teis, Valea Mare, Aninoasa, Cobia, Ludesti, Hulubesti, Visina, Cojasca, Poiana, Floresti, Stoenesti, Ulmi, Gaiseni, Roata, Balaria, Videle, Gura Sutii, Bilciuresti, Finta, Nucet, Bratestii de Jos, Gheboaia, Videle-Rosieri de Vede Zacaminte de carbune: Filipestii de Padure, Ceptura, Campulung, Sotanga, Margineanca. Zacaminte de sare: Slanic, Ocnita, Gura Ocnitei, Ochiuri.

5/4/12

Resurse de ape minerale si termale in regiune Sud Muntenia se afla in zona Giugeni, Amara, Bughea de Sus, Bradet si Barla. Lacurile terapeutice Amara si Fundata sint importante prin rezervele de namol sapropelic, terapeutic, si de apa mineralizata cu calitati terapeutice benefice pentru sanatatea omului. Resurse de ape minerale mai sunt la Pucioasa (ape sulfuroase, clorurosodice, sulfatate, bicarbonatate) sau la Vulcana Bai (iodurate, bromurate si sarate). Ape minerale de diferite compozitii (mai ales saline) sau mai descoperit la Urseiu, Varfuri, Bezdead, Glodeni sau la Gura Ocnitei inca din anul 1959. Din categoria rocilor utile si a materialelor de constructii mai importante intalnim: gresii: Buciumeni, Moroieni marne: Sima, Fieni, Pucheni calcare: Lespezi, Albestii de Arges argile comune: Crngurile, Doicesti, Pucioasa, Sotanga - balast: Viisoara, Matasaru, Ionesti, Crangurile, Crovu, de asemenea agregate minerale se extrag din albia raurilor Arges, Dambovnic, Sabar, din fluviul Dunarea etc.

5/4/12

Economie

Regiunea Sud -Muntenia genereaz circa 13% din PIB-ul economiei naionale. Din punct de vedere structural, agricultura are o contribuie mare la realizarea produsului intern brut regional, datorit condiiilor naturale aleregiunii i calitii solului, care sunt favorabile dezvoltrii tuturor ramurilor agriculturii. Astfel, suprafaa agricol de 2,448.5 mii de hectare reprezint 71,1% din suprafaa total a regiunii i determin caracterul agricol alregiunii, plasnd regiunea pe locul nti n cadrul celor opt regiuni de dezvoltare. Industria regional particip cu circa 29 de procente la realizarea PIB-ului, mult peste media naional (circa 25%), reprezentnd una din cele mai ridicate contribuii. Industria regiunii este foarte diversificat i cuprinde aproape toate activitile industriale: extracia i prelucrarea petrolului i a gazelor naturale, a crbunelui, a calcarului, argilei, nisipurilor i a srii, prelucrarea produselor agroalimentare i confecionarea de produse textile, prelucrarea lemnului, fabricarea de maini, echipamente i mijloace de transport, producia de utilaj petrolier i chimic, producia de frigidere i congelatoare, producia de automobile (Dacia i Aro), producia de energieelectric, termic, gaze, etc.

5/4/12

5/4/12

Construciile au o pondere n produsul intern brut regional care depete uor 5%. n ceea ce privete serviciile, cu o pondere de 38% n produsul intern brut regional (mult sub nivelul naional care este de peste 45%), situeaz regiunea pe ultimul loc ntr-un top al regiunilor. Din punctul de vedere al ocuprii forei de munc, regiunea a avut un trend descendent pn n anul 2005, cnd s-au nregistrat creteri n 6 din 7 judee componente. Regiunea Sud Muntenia contribuie cu 14% la ocuparea total a forei de munc i deine aproximativ 17,8% din numrul total de omeri nregistrai. n aceast regiune s-au dezvoltat activiti din agricultur cu o pondere a ocuprii de 39,8%. Serviciile dein 32,2% (serviciile comerciale 20,3% i serviciile sociale 11,9%), iar industria i construciile dein 28%. Creterea real a PIB-ului n regiunea Sud Muntenia a nregistrat n anul 2006 o modificare spectaculoas fa de valoarea nregistrat n anul 2005, cu aproape 6 procente, de la 1,6% la 7,5%, ajungnd aproape de valoarea nregistrat la nivelul rii. Pentru anul 2007, Comisia Naional de Prognoz a preconizat o cretere real a PIBului de 6,1%, cu o scdere de 1,4 puncte procentuale fa de 2006, dar apropiat din nou de valoarea total a PIB-ului naional. Pentru 2008 se prevede o cretere de 6,3%, egal cu cea a ntregii ri, iar din 2009 creterea PIB-ului la nivelul Regiunii Sud Muntenia va depi uor media rii. n regiunea Sud Muntenia au fost realizate i importante investiii strine directe (ISD) care pot s conduc la o cretere a productivitii, deoarece acestea aduc tehnologii inovative, precum i un transfer de bune practici. Nivelul ridicat al ISD-urilor la nivel regional este datorat, n principal creterii de capital (Dacia Renault n industria constructoare de maini, Petrotel Lukoil, Unilever n industria petrochimic) i investiiilor de tip green field precum Saint Gobain (industria sticlei).

Potenialul economic i uman, resursele bogate ale solului i gradul crescut de urbanizare i industrializare, caracteristici dominante n special ale zonei de nord, reprezint condiii favorabile pentru atragerea investiiilor strine n regiune. Sectorul privat a avut o evoluie lent, dar pozitiv. n perioada 2001-2005 s-a nregistrat o dinamic crescut a numrului de ntreprinderi ca un rezultat eficient al msurilor adoptate n vederea impulsionrii rapide adezvoltrii economice i a iniiativei private. Sectorul serviciilor a avut o evoluie pozitiv n ultimii ani n anumite domenii, iar n prezent acoper o gam larg de activiti, precum: financiare i bancare, asigurri i transport, imobiliare, servicii potale i telecomunicaii, turism, educaie, sntate i servicii sociale, consultan etc. n ntreaga regiune, activitile acestui sector (cu excepia comerului) sunt efectuate de 11.403 de companii i organizaii (din care 11.366 sunt IMM-uri), numrul angajailor fiind de 58.779 de persoane, iar cifra de afaceri realizat n anul 2005 a fost de 3,873 milioane RON. n anul 2005, n sectorul comercial au funcionat un numr de 25.049 de uniti active locale, dintre care 25.035 sunt IMM-uri, (99,94% din numrul total de ntreprinderi din cadrul acestui sector al economiei). Cifra de afaceri a sectorului comercial a fost de 20.224 milioane RON, din care 17.954 milioane RON realizate de IMM-uri, n timp ce fora de munc ocupat plaseaz acest sector pe ultimul loc n regiune cu un numr de 102.104 angajai, din care 95.392 de angajai n cadrul IMM-urilor n domeniul comerului.

5/4/12

5/4/12

Sectoare economice cu tradiie n regiunea Sud Muntenia: Producia de utilaj petrolier i chimic Poducia de produse petro-chimice Producia de automobile Dacia Producia agricol vegetal Turism montan si balnear Avantaje comparative ale regiunii Grad de acoperire ridicat cu reele de telecomunicaii. Acces la principal poart aerian a rii- aeroportul Henry Coand Bucureti. Existena unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV i IX, precum i existena segmentului de autostrad A1 (Bucureti - Piteti) i A2 (Bucureti - Drajna), reele de drumuri naionale i europene modernizate. Existena terenurilor adecvate agriculturii ecologice.

5/4/12

Cadrul economic al Regiunii este caracterizat de urmtoarele aspecte:

Regiunea dispune de o industrie complexa si diversificata; Extinderea sectorului privat in toate sectoarele economiei; Un numar mare de locuitori sunt angajati in activitatile industriale; Calificarea superioara a salariatilor disponibilizati din unitatile industriale restructurate sau inchise; Existena unor societati comerciale industriale cu capital privat sau mixt, preponderent in judetele din nord; Existenta unui numar mare de societati comerciale private (de tip IMM) cu activitati in sfera serviciilor si comertului; Capacitati industriale care au fost inchise si care pot fi adaptate altor noi forme de activitati productive Ponderea populatiei active a Regiunii Sud - Muntenia din totalul populatiei la nivelul anului 2000 a fost de 42,2 %, inregistrand o tendinta de scadere.

Pe sectoare de activitate, scaderi importante in ceea ce priveste procentul de populatie ocupata s-au produs in industrie (cu deosebire in industria de prelucrare) si in constructii. In acelasi timp se constata o crestere a ponderii populatiei ocupate in agricultura si servicii comerciale si sociale. Media de locuitori cu angajati in Regiunea Sud Muntenia a fost in permanenta scadere in ultimii ani. In 2003 numarul de personae cu loc de munca a fost de 598 900 ceea ce inseamna 17,78% din totalul populatiei. Ponderea populatiei angajata in industrie din totalul de populatie cu loc de munca in regiune, in anul 2000 era de 22,8 %, in timp ce in agricultura si silvicultura procentul era de 48,7%. Evolutia negativa a principalilor indicatori ai fortei de munca este ilustrata de raportul de dependenta economic, exprimat prin numarul de persoane inactive si in somaj la 1000 persoane ocupate. Diminuarea numarului de salariati incadrati in ramurile

5/4/12

Din punct de vedere al fortei de munca, Regiunea Sud Muntenia se caracterizeaza prin: Tendinta de scadere a populatiei active si ocupate, in mod special la femei; Populatia angajata are o pondere ridicata in judeele din nord, fata de cele din sud unde intreprinderi industriale importante au fost restructurate si inchise; Populatia angajata scade in industrie si constructii, crescand in domeniul agro alimentar si al serviciilor comercial sociale; Predominanta este forta de munca tanara si cu pregatire medie; Existenta fenomenului de somaj cu fluctuatii anuale apreciabile de la judet la judet, chiar daca pe total regiune rata somajului este putin mai mica decat media nationala; Scaderea constanta an de an, a numarului mediu de salariati in economia Regiunii.

5/4/12

Forta de munca din sectorul economic la nivelul regiunii Sud MunteniaDomeniu Cod CAEN Numar populatie angajata (nr.) Procent populatie angajata (nr.)

5/4/12

Agricultura, silvicultura, piscicultura Industria extractiva Industrie de prelucrare Energie electrica si termica gaze si apa Constructii Comert Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicatii Tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii prestate in principal intreprinderilor Invatamant Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective, sociale si personale

01; 02; 05 10 11 15 37 40 45 50 52 55 60 63

884 67 5 183 61 2 097 23 028 1 465 1 768 2 806

2.27 0.17 13.34 0.15 5.40 59.28 3.77 4.55 7.22

80 85 90 93 *

60 354 1 070

0.15 0.91 2.75

Total regiunea Sud Muntenia

38843

100.00

TURISMULn prezent turismul tinde sa devina unul dintre cele mai dinamice sectoare economice cu potential de dezvoltare pe termen lung, acesta putnd contribui substantial la revigorarea soci-economica a regiunii. Aceasta dispune de un potential considerabil, cu precadere n partea de nord, pentru dezvoltarea turismului si a activitatilor de recreere datorita conditiilor naturale favorabile si a traditiilor culturale si istorice existente. Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului de weekend le constituie statiunile montane de pe Valea Prahovei-Masivul Bucegi, acestea dispunand de o retea hoteliera care acopera n mare parte necesitatile de cazare si de o infrastructura turistica adecvata. Turismul balnear se poate practica n cadrul a 3 statiuni balneoclimaterice, spatiile de cazare si bazele de tratament existente ct si calitatea serviciilor fiind n mare parte necorespunzatoare. Comparativ cu zona de nord, zona de sud a regiunii si n special zona riverana fluviului Dunarea detine un potential turistic neexploatat suficient pna n prezent, dar care n timp poate deveni prin investitii sustinute o alternativa la turismul clasic montan. Regiunea este atractiva din punct de vedere turistic si datorita existentei n cadrul acesteia a unor valori culturale, a unor monumente cultural-istorice si a unor parcuri naturale situate n Muntiii Bucegi si Muntii Piatra Craiului. O problema cheie pentru dezvoltarea potentialului turistic al regiunii si pentru atragerea unui numar ct mai mare de turisti o constituie mbunatatirea serviciilor turistice si dezvoltarea centrelor de informare si promovare turistica.

5/4/12

5/4/12

InfrastructuraClick to edit Master subtitle style

Reteaua de drumuriIn prezent Regiunea Sud - Muntenia beneficiaza de puncte de control si de trecere a frontierei, pentru trafic mixt de calatori, marfa si autoturisme, existente in judetele: Teleorman, Giurgiu si Calarasi. Cel mai important este punctul de control trecere frontiera si terminal vamal pentru marfuri Giurgiu, prin care se realizeaza una dintre principalele legaturi intre tarile situate in vestul si nord-vestul Europei si Orientul Apropiat, pe artera E85 (Romania - Bulgaria).

5/4/12

Situatia drumurilor publice in regiunea Sud Muntenia la 31 decembrie 2003Densitatea drumurilor la 1000 km2 de teritoriu

Drumuri Nationale Total kmTotal Moder nizate Cu imbracaminti usoare rutiere

Drumuri judetene si comunale

Total

Moder nizate

Cu imbracaminti usoare rutiere

Romania (31 dec. 2002)

78896

14832

13538

1098

64064

6420

18895

33.1

Regiunea Sud Muntenia Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova

14227 5367 1177 1743 1084 1141 2197

4939 2945 384 361 267 338 293

2549 597 371 361 267 311 293

1291 659 13 267 27 -

9288 2422 793 1382 817 803 1904

838 93 36 99 97 85 231

3003 650 282 524 335 889

41,3 43,1 23,1 43,0 30,7 25,6 46,6

Teleorman

1518

351

349

325

1167

197

323

26,2

n prezent n cadrul regiunii, transportul pe drumuri, aflat n ultimii ani ntr-o continua dezvoltare, tinda sa devina lider n domeniu pe fondul declinului nregistrat de transportul feroviar. Strabatuta de 4 cai rutiere internationale si de viitorea autostrada ConstantaBucurestiOradea-parte a retelei pan-europene de transport, regiunea beneficiaza de o buna deschidere interna si internationala. Reteaua de drumuri nationale (21,2% din 11.818 km lungime totala drumuri), n mare parte modernizate, asigura o buna comunicare n special ntre centrele urbane din regiune, facilitnd totodata accesul din si nspre diverse centre importante cum ar fi: Bucuresti-capitala tarii, portul maritim Constanta etc. Comunicarea cu teritoriul tarii aflat n interiorul arcului carpatin este asigurata de 4 culuoare si anume: - Valea Prahovei (rutier si feroviar) - Valea Oltului (rutier si feroviar) - Rucar-Bran (rutier) - Transfagarasan (rutier-accesibil numai pe perioada verii) n comparatie cu starea tehnica n general satisfacatoare a drumurilor nationale, drumurile judetene si comunale a caror pondere este de 78,8% sunt n marea lor majoritate necorespunzatoare, fapt ce npiedica sau ngreuneaza traficul rutier, acest aspect avnd un impact negativ major n special n zonele rurale.

5/4/12

Transportul feroviar

5/4/12

Reteaua de cai ferate a regiunii este bine dezvoltata, liniile aflate n exploatare nsumnd la sfrsitul anului 2001 o lungime de 1.699 km, regiunea situnduse din acest puct de vedere pe locul II n tara. n raport cu suprafata regiunii , liniile de cale ferata au o densitate de 49,3 Km /1000 Km fiind superioara mediei pe tara. Cea mai densa retea de cale ferata exista n judetele Prahova (73,8 Km/1000 Km) si Ialomita (62,0 Km/1000 Km), judetul Giurgiu nregistrnd din acest punct de vedere cea mai scazuta valoare (32,0 Km/1000 Km). Liniile de cale ferata electrificate din cadrul regiunii au o lungime de 621km (locul II la nivelul tarii), ponderea acestora de 36,6% n totalul liniilor de cale ferata, fiind superioara mediei pe tara. Traversata de principalele magistrale feroviare ale tarii, regiunea are un real avantaj datorita facilitarii de catre acestea a legaturii cu importante zone si centre urbane ale tarii si asigurarii unui transport rapid. Magistrala cu lungimea cea mai mare care traverseaza regiunea este aceea care asigura legatura cu principala poarta maritima a tarii Constanta. Lungimea liniilor de cale ferata in exploatare in regiunea Sud Muntenia este de 1713 km din care electrificata 575 km.

5/4/12

Transportul aerianPe teritoriul regiunii nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de calatori si marfa, dar se beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din Romania (aeroportul Otopeni) amplasat la minimum 60 km si maximum 120 km de capitalele judetelor regiunii.

Transport navalRegiunea Sud - Muntenia este dotata si cu cai de navigatie. Judetele din sudul Regiunii beneficiaza de principala artera de navigatie transeuropeana, fiind strabatute de fluviul Dunarea. Pe teritoriul regiunii sunt situate porturi navale, comerciale si chiar industriale: Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Zimnicea si Turnu Magurele. In general traficul in aceste porturi a cunoscut un pronuntat regres dup 1990, in special in cele din judetele Calarasi si Teleorman, in ultima vreme i datorita embargoului impus Iugoslaviei si implicit, afectarii circulatiei pe Dunare n sectorul de granita cu aceasta tara.

5/4/12

Transportul naval, aflat ntr-un declin continuu dupa 1990, este asigurat de fluviul Dunarea principala cale de navigatie transeuropeana pe care, n cadrul regiunii, sunt situate 4 importante porturi. Legatura cu Bulgaria se face prin intermediul a 3 puncte de trecere a frontierei, cel mai important fiind cel de la Giurgiu-Ruse datorita podului rutierferoviar existent, prin acest punct realizndu-se una din legaturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat.

Transportul rutier este sustinut de transportul feroviar, din reteaua de caiferate a regiunii facnd parte 4 magistrale care asigura legatura cu toate regiunile istorice: Moldova, Dobrogea, Transilvania si Banat. Lungimea drumurilor publice la sfrsitul anului 2001 era de 11.827 Km, sitund regiunea pe locul II din tara. n structura retelei de drumuri publice, drumurile nationale a caror lungime este de 2.506 km (locul II) au o pondere de 21,2%, restul de 78,8% fiind drumuri judetene si comunale. Densitatea drumurilor publice este de 34,3 Km/100 Km, valoarea cea mai mare a acesteia nregistrndu-se n judetele Prahova (43,0 Km/100Km) si Dmbovita (42,8 Km/100 Km) , iar cea mai mica n judetele Calarasi (21,6 Km/100 Km) si Teleorman (24,7 Km/100 Km). Starea tehnica a retelei de drumuri publice este n general nesatisfacatoare, drumurile modernizate n lungime de 3.242 km reprezentnd 27,4% din lungimea totala a acestora, iar cele cu mbracaminti usoare rutiere 27,6%. Drumurile nationale din cadrul regiunii sunt modernizate n proportie de 98,3 %, iar cele judetene si comunale n proportie de 8,4%. Reteaua de drumuri existenta si pozitia geografica a regiunii asigura acesteia o buna deschiderea interna si internationala.

5/4/12

EducatieStructura educaional din Regiunea Sud Muntenia poate asigura o colarizare la toate nivelurile i a constat n anul colar 2005/2006, n 1901 uniti cu personalitate juridic, din care un numr de 604 grdinie, 1092 de coli primare i gimnaziale, 178 de licee, 10 coli profesionale i de ucenici, 13 coli postliceale i de maitri i 4 instituii de nvmnt superior: Universitatea de Petrol i Gaz din Ploieti, Universitatea Valahia din Trgovite, Universitatea de Stat din Piteti i Universitatea Constantin Brncoveanu din Piteti. La nceputul anului colar 2005/2006, 508,3 mii copii, elevi i studeni frecventau o form de nvmnt organizat. In Regiunea Sud invatamantul este organizat intr-un sistem complex, care poate asigura scolarizarea la toate nivelurile. In anul scolar 2004/2005 invatamantul s-a desfasurat in 1892 unitati de invatamant din care 594 gradinite, 1092 scoli primare si gimnaziale, 176 licee, 12 scoli profesionale si de ucenici, 13 scoli postliceale, 5 institutii de invatamant superior. In anul scolar 2004/2005, in invatamantul primar si gimnazial reveneau 13,4 elevi la un cadru didactic. In ultimii cinci ani se constata o usoara crestere a numarului studentilor si a elevilor din invatamantul profesional si de ucenici.

5/4/12

La inceputul anului de invatamant 2004/2005, 596 mii copii, elevi si studenti frecventau o forma de invatamant organizata, ceea ce reprezinta 68,1% din populatia de varsta prescolara si scolara si 17,8% din total populatie. In anul scolar 2004/2005 rata bruta de cuprindere a copiilor in invatamantul prescolar a fost de 67,9 % (54,4 % in anul scolar 1996/1997), printre judetele cu un grad mai scazut numarandu-se Ialomita (53,4%) si Giurgiu (59,1%). Rata bruta de cuprindere scolara la toate nivelele, in anul scolar 2004/2005, a fost de 65,2 %, in crestere constanta pe toata perioada analizata (56,9 % in anul scolar 1996/1997). Cea mai scazuta rata s-a inregistrat in judetul Giurgiu (55,2 % in 2004/2005) si cea mai ridicata in judetul Arges (75,6 % ). Rata bruta de cuprindere a elevilor in invatamantul general obligatoriu (primar si gimnazial), a fost de 101,7 % in anul scolar 2004/2005, in ultimii cinci ani inregistrandu-se o tendinta de crestere, atat la nivel regional cat si la nivelul celor 7 judete, exceptie facand anul scolar 2001/2002 cand

5/4/12

Sanatate

Reteaua unitatilor sanitare din cadrul regiunii se caracterizeaza printr-o accesibilitate buna n mediul urban n comparatie cu mediul rural.Asistenta sanitara a populatiei regiunii este asigurata de unitati din sectorul public si din cel privat, acesta din urma dezvoltandu-se pe parcursul ultimilor ani. Sectorul public de asistenta sanitara cuprindea la sfrsitul anului 2000 urmatoarele tipuri de unitati de profil: 125 dispensare de medicina generala-unitati cu cea mai larga raspndire ,11 policlinici ,167 spitale cu o capacitate de 19.711 paturi, revenind 5,7 paturi la 1000 locuitori, cu variatii destul de mari de la un judet la altul, 3 sanatorii TBC , 2 preventorii , 47 crese, 99 farmacii , 14 centre de sanatate, 4 centre de diagnostic si tratament Asistenta medicala era asigurata la sfrsitul anului 2000 de un numar de 4.118 medici (la un medic revenind 841 locuitori) , 555 medici stomatologi (la un medic stomatolog revenind 6.224 locuitori) si 13.649 cadre sanitare medii (la un cadru sanitar revenind 254 locuitori). Caracteristic actului de asistenta sanitara este faptul ca personalul medical cu studii superioare este mult sub nivelul necesar si ca dotarea unitatilor sanitare cu aparatura medicala si cu medicamente este necorespunzatoare. Sectorul privat de asistenta sanitara dezvoltat cu precadere n ultimii ani cuprindea la sfrsitul anului 2000 urmatoarele tipuri de unitati de profil: 23 policlinici , 425 cabinete medicale , 354 cabinete stomatologice ,31 laboratoare medicale,143 laboratoare de tehnica dentara ,726 farmacii ,25 depozite farmaceutice.

5/4/12

5/4/12

Tipologia asezarilorClick to edit Master subtitle style

Populatia stabila a regiunii Sud Muntenia este de 3,355 milioane locuitori reprezentand 15,45 % din populatia tarii. Densitatea populatiei de 97.39 loc/km2 depaseste media nationala (95,7 loc/km2). Regiunea Sud Muntenia este formata din sapte judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 27 orase, 488 comune, 2030 sate si o suprafata totala de 34 453 km2, reprezentand 14,45% din suprafata Romaniei.

5/4/12

1 6 ,8 0 % 1 3 ,6 9 %

1 9 ,8 1 %

1 4 ,7 6 %

1 2 ,9 2 % 1 0 ,2 3 %

1 1 ,7 6 %

A r g e Cs a l a r a sa i m b o Gv i tua r g I iau l o m P t ra a h o Tv ea l e o r a n D i

Ponderea judetelor in populatia Regiunii 3 Sud

Populaia n mediu urban i rural

5/4/12

Asezarile rurale

5/4/12

Concluzie

5/4/12

Click to edit Master subtitle style

5/4/12

Bibliografie

Click to edit Master subtitle style