Cod CR6,cap 8 RIV.doc

7/23/2019 Cod CR6,cap 8 RIV.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cod-cr6cap-8-rivdoc 1/27

8. Detalii de execuţie

8.1 Detalii pentru zidărie

8.1.1 Materiale pentru zidărie(1)P Corpurile de zidărie se vor alege corespunzător cu tipul zidăriei, poziţia şi cerinţele dedurabilitate ale acesteia. Mortarul, betonul de umplutură şi armăturile vor fi adecvate tipului decorp şi cerinţelor de durabilitate.( ) !idăria armată cu bare poate fi realizată cu mortar M" sau mai rezistent, iar zidăria armată cucarcase prefabricate dispuse #n rosturile orizontale poate fi realizată cu mortar M ." sau mairezistent.

8.1.2 Grosimea minimă a unui perete(1)P $rosimea minimă a unui perete trebuie să fie cea necesară pentru asigurarea unui pereterobust (rezistent) şi să satisfacă rezultatele calculelor.

8.1.3 Suprafaţa minimă a unui perete(1)P %n perete portant trebuie să aibă o arie minimă #n plan de &,&'m.( )P n cazul structurilor clădirilor situate #n zone seismice aria minimă #n plan a pereţilor va fistabilită prin ormativul de protecţie antiseismică P1&&.

8.1.4 Ţeserea zidăriei

(1) P Corpurile de zidărie trebuiesc ţesute #mpreună, cu mortar, #n concordanţă cu practicacurentă.( )P Corpurile de zidărie dintr*un perete de zidărie simplă (nearmată) trebuiesc suprapuse per+ndurile alternante #n aşa fel #nc+t peretele să lucreze ca un singur element structural.( ) -a zidăria simplă (nearmată), corpurile de zidărie trebuie ţesute prin suprapunerea pe olungime mai mare sau egală cu cea mai mare valoare dintre &,' din grosimea corpului sau '& mm.(fig. .1.)

C+nd peretele lucrează la #ncovoiere, suprapunerea corpurilor trebuie să fie /umătate dinlungimea acestora. -a colţuri şi la intersecţii, suprapunerea corpurilor nu trebuie să fie mai micădac+t grosimea acestora0 #n restul peretelui se pot folosi şi corpuri tăiate, pentru menţinereasuprapunerii specificate.

otă! C+teva detalii de ţesere pentru corpurile de zidărie produse #n om+nia sunt prezentate #n figurile . 2.3 de la sf+rşitul capitolului.

(') -a zidăria armată poate fi utilizată şi o ţesere care nu #ndeplineşte cerinţele minime de

suprapunere, pe baza e4perienţei sau a unor date e4perimentale care să arate ca această ţesere estesatisfăcătoare.

3



ota 15 C+teva tipuri de zidărie armată sunt prezentate #n fig. .1& de la sf+rşitul capitolului.ota 2! -a pereţii din zidărie armată, gradul de suprapunere se poate determina ca parte din proiectarea

armăturii.

"i#. 8.1 Suprapunerea corpurilor de zidărie

(") 6colo unde pereţii neportanţi se #nvecinează cu pereţi portanţi, trebuie luate #n consideraredeformaţiile din curgere lentă şi din contracţii. 7e recomandă ca astfel de pereţi să nu fie legaţi prin ţesere, ci prin intermediul unor conectori care pot prelua deformaţii diferenţiate.(8) 6tunci c+nd materiale diferite sunt conectate rigid, trebuie luată #n considerare comportarea

materialelor la deformaţii diferenţiate.(9) -a stabilirea dimensiunilor pereţilor, st+lpilor şi a golurilor va ţine seama de dimnesiunilecorpurilor din zidărie #n scopul reducerii la minim a tăierii acestora.

33



1&&



1&1



1&



1&'



1&"



1&8



1&9



1&



1&3



11&



111



8.1.$ %osturi de mortar(1) %tiliz+nd valorile şi ecuaţiile prezentate la punctele .".1 şi .". , rosturile orizontale şiverticale realizate cu mortare de uz general sau uşoare trebuie să aibă grosimea cuprinsă #ntre 8mm şi 1" mm, iar rosturile orizontale şi verticale realizate cu mortar pentru rosturi subţiri trebuiesă aibă grosimea #ntre 1 mm şi mm.

&'(! osturile cu grosimea cuprinsă #ntre şi 8 mm pot fi realizate dacă mortarul a fost conceput #n modspecial, pentru cazuri particulare, c+nd calculul se poate face cu utilizarea unui mortar de uz general(obişnuit).

( ) osturile dintre r+nduri trebuie să fie orizontale, cu e4cepţia cazurilor c+nd proiectantulspecifică altfel #n proiect.( ) osturile verticale pot fi considerate umplute atunci c+nd se prevede ca umplerea cu mortar săse facă pe #ntreaga #nălţime a acestora şi pe o lăţime de cel puţin '&: din lăţimea corpurilor.

-a zidăria armată supusă la #ncovoiere şi forţă tăietoare #n lungul rosturilor, rosturile verticaletrebuie umplute complet cu mortar pentru ca acestea să fie considerate umplute.(')P Cu e4cepţia regiunilor cu seismicitate slabă rosturile verticale trebuie să fie complet umplutecu mortar.

8.1.) %eazeme su* +ncărcări concentrate(1) ;ncărcările concentrate vor rezema pe o lungime minimă de perete de 1&& mm sau pe o

lungime rezultată din calculele conform 8.1.9, consider+ndu*se valoarea cea mai mare.

8.2 Detalii pri,ind armarea

8.2.1 Generalităţi(1)P 6rmătura din oţel trebuie astfel poziţionată #nc+t să conlucreze cu zidăria.( )P 6colo unde #n calcule se acceptă simplă rezemare, trebuie luate #n considerare orice efectede #ncastrare ce pot apărea la zidărie.( ) 6rmarea zidăriei #n rosturile orizontale se poate face şi cu alte materiale * de e4. grile polimerice, pe baza unor reglementări specifice şi cu respectarea principiilor şi regulilor prevăzutela cap. ",8 şi 9.

8.2.2 (coperirea armăturilor din oţel(1) 6tunci c+nd armătura din oţel este prevăzută #n rosturile de mortar şi este aleasă folosindtabelul '.15

− grosimea stratului de mortar de la armătura din oţel p+nă la faţa zidăriei trebuie să fie 1"mm (vezi fig. .11.)0

11



− trebuie prevăzut mortar deasupra şi sub armătura din oţel, astfel #nc+t grosimea rostuluieste mai mare cu " mm faţă de diametrul armăturii din oţel, pentru mortare de uz generalşi mortare uşoare, respectiv 1," mm pentru mortare pentru rosturi subţiri (vezi fig. .11).

"i#. 8.11 (coperirea armăturilor de oţel +n rosturile orizontale

( ) Pentru armăturile dispuse #n goluri umplute cu beton sau pentru cazuri speciale de ţesereacoperirea minima a armăturii de oţel, aleasă conform tabelului '.1, poate fi, după caz, & mm pentru mortar sau beton conform tabelului '.1, sau diametrul barei, select+nd valoarea ma4imă.( ) Capetele barelor din armătura de oţel, cu e4cepţia oţelului ino4idabil, trebuie să aibă aceiaşiacoperire minimă ca şi cea pentru oţelul neprote/at #n condiţiile de e4punere considerate, cue4cepţia cazurilor c+nd se iau măsuri de protecţie.

8.2.3 (ria minimă de armătură(1)P 6ria armăturii din oţel prevăzută trebuie să fie cel puţin aceea minimă necesară asigurăriisatisfacerii criteriilor de proiectare.( ) -a elementele din zidărie armată, unde este prevăzută armătură din oţel #n scopul spoririicapacităţii de rezistenţă la acţiuni #n planul a acestora, aria de armătură nu trebuie să fie mai micăde &,&": din aria de calcul (efectivă) a secţiunii transversale a elementului, luată ca produs dintrelăţimea de calcul (efectivă) şi grosimea de calcul (efectivă).( ) n pereţii la care armătura din rosturile orizontale este prevăzută pentru creşterea capacităţiide rezistenţă la #ncărcări laterale, perpendicular pe planul peretelui, aria de armătură totală nu

trebuie să fie mai mică de &,& : din aria totală a secţiunii transversale a peretelui (cate &,&1": pefiecare faţă).(') 6colo unde armătura este prevăzută #n rosturile orizontale pentru controlul fisurării sau pentruasigurarea ductilităţii, aria totală de oţel nu trebuie să fie mai mică de &,& : din aria totală asecţiunii transversale a peretelui.(") -a elementele din zidărie armată cu corpuri cu goluri umplute cu beton, proiectate să lucreze pe o singură directie, trebuie prevăzută o armare secundară pe direcţia perpendiculară faţă de

armătura principală, #n scopul distribuirii eforturilor. 6ria acestei armături secundare din oţel nutrebuie să fie mai mică dac+t &,&": din aria secţiunii transversale a elementului luată ca produsdintre lăţimea de calcul (efectivă) şi grosimea de calcul (efectivă).

11



(8) 6colo unde este necesară armarea elementelor la forţă tăietoare (vezi 8.8. ), aceasta nutrebuie să fie mai mică de &,1&: din aria secţiunii transversale, luată ca produs dintre lăţimea decalcul (efectivă) şi grosimea de calcul (efectivă).

8.2.4 Dimensiunile armăturilor din oţel(1)P <imensiunea ma4imă a armăturii din oţel va fi aleasă astfel #nc+t să poată fi #nglobatăcomplet #n mortar sau #n betonul de umplutură.( ) <iametrul minim al barelor din oţel este de 8 mm (=8 >? 9 sau =8 PC" ).( )P <imensiunile ma4ime ale armăturii din oţel vor fi astfel alese #nc+t să nu fie depăşiteeforturile de ancorare, conform pct. . .". şi să fie menţinută acoperirea prevăzută la . . .

8.2.$ (ncorarea -i +nădirea

8.2.$.1 (ncorarea *arelor +ntinse din oţel

(1) P 6rmătura din oţel trebuie prevăzută cu lungime de ancora/ suficientă astfel #nc+t forţeleinterne la care este supusă să fie transmise mortarului sau umpluturii de beton şi să impiedicefisurarea sau despicarea longitudinală a elementului.( ) 6ncorarea poate fi realizată prin intermediul barelor drepte, c+rligelor (ciocurilor), #ndoiridrepte sau bucle, aşa cum se prezintă #n figura .1 . n alte cazuri transferul de eforturi se poateface prin intermediul unor dispozitive mecanice adecvate probate prin #ncercări. ( ) 6ncorarea dreaptă sau prin #ndoire (vezi fig. .1 (a) şi (c)) nu va fi utilizată la ancorarea barelor din oţel neted cu diametrul mai mare de mm. C+rligele, #ndoirile drepte sau buclele nuvor fi utilizate pentru ancorarea armăturii din oţel supusă la compresiune. (') -ungimea de ancorare necesară la barele drepte l b, consider+nd că efortul de ancorare prinaderenţă este constant, poate fi obţinută din5

bom ym M b f

f l 1

'

Φ= γ

( .1)unde5

Φ - diametrul efectiv al armăturii din oţel0

f @m * rezistenţa de calcul a oţelului, obţinută din .'. 0f bom * rezistenţa de calcul la ancorare prin aderenţă a oţelului, obţinută din tabelul

." sau .8 şi .".' după caz.

11'



(") Pentru barele solicitate la eforturi de #ntindere, terminate cu c+rlige, #ndoiri drepte sau bucle(vezi fig. .1 (b), (c) şi (d)), lungimea de ancora/ poate fi redusă la &,9 l b.

"i#. 8.12 Detalii de ancorare

(8) 6colo unde aria de armătură prevăzută depăşeşte aria de armătură necesară din calcul,lungimea de ancora/ poate fi redusă proporţional astfel5

(i) pentru armăturile din oţel solicitate la #ntindere, lungimea de ancora/ nu este maimică dec+t cea mai mare dintre valorile5

− &, & l b sau

−

1&Φ

sau− 1&& mm

(ii) pentru armăturile din oţel solicitate la compresiune, lungimea de ancora/ nu estemai mică dac+t cea mai mare dintre valorile5

− &,8& l b sau

− 1&Φ sau

− 1&& mm

(9) 6colo unde este posibil se poate prevedea armătură transversală uniform distribuită #n lungulzonei de ancora/, cu cel puţin o bară dispusă #n zona curbă a ancorării (vezi fig. .1 (b), (c) şi

11"



(d)). 6ria totală a armăturii transversale nu trebuie să fie mai mică de ": din aria unei bare dearmătură care se ancorează.( ) ;n cazul folosirii carcaselor de armătură prefabricate, lungimea de ancora/ va fi calculată #nfuncţie de rezistenţa caracteristică la ancorare prin aderenţă determinată prin #ncercări #nconformitate cu A '8* .

8.2.$.2 nădirea armăturii +ntinse(1) P -ungimea de #nădire va fi suficientă pentru transmiterea fortelor determinate prin calcul.( ) -ungimea de #nădire dintre două bare va fi calculată #n concordanţă cu . .".1 consider+nd bara cu diametrul cel mai mic.( ) -ungimea de #nădire dintre două bare de armătură va fi5

− l b B pentru barele comprimate şi pentru armăturile #ntinse din oţel, unde mai puţin de&: dintre bare sunt #nădite #n aceeaşi secţiune şi unde lumina dintre barele #nădite, pe

directie transversală este mai mare de 1& diametre, iar acoperirea de mortar sau betoneste mai mare de " diametre0

− 1,' l b B pentru barele armăturilor din oţel #ntinse unde &: sau mai multe dintre bareledin aceeaşi secţiune sunt #nădite sau dacă lumina dintre barele #nădite, pe direcţietransversală, este mai mică de 1& diametre, sau dacă acoperirea cu mortar sau betoneste mai mică de " diametre0

− l b B pentru barele armăturilor din oţel #ntinse unde &: sau mai multe dintre barele

din aceeaşi secţiune sunt #nădite şi lumina dintre bare este mai mică de 1& diametre sauacoperirea cu mortar sau beton este mai mică de " diametre.

(' ) 6colo unde este posibil, #nădirile dintre barele de armatură din oţel nu vor fi poziţionate #nzone cu eforturi ridicate sau unde dimensiunile secţiunii se modifică, de e4emplu, o treaptă demodificare a grosimii peretelui. -umina dintre două bare #nădite nu va fi mai mică dac+t cea maimare valoare dintre diametre de bară sau & mm.(") %nde sunt utilizate carcasele de armătură prefabricate lungimea de #nădire se va baza pe

rezistenţa caracteristică la ancorare prin aderenţă determinată prin #ncercări #n conformitate cuA '8* .

8.2.$.3 (ncorarea armăturilor de oţel pentru preluarea forţei tăietoare(1) 6ncorarea armăturilor din oţel dispuse pentru preluarea forţei tăietoare, incluz+nd etrierii, seva face prin c+rlige sau #ndoiri drepte (vezi fig. .1 (b) şi (c)), prevăz+nd c+te o bară longitudinală#n interiorul c+rligului sau #ndoirii.( ) 6ncora/ul este considerat satisfăcător dacă zona curbă a c+rligului este e4tinsă cu o zonă

dreaptă cu lungime luată ca cea mai mare dintre " diametre de bară sau "& mm iar #n cazul barelor #ndoite curbura #ndoiturii este e4tinsă cu o zonă dreaptă cu lungime luată ca cea mai mare dintre1& diametre de bară şi 9& mm (vezi fig. .1 ).

118



"i#. 8.13 (ncorarea armăturii pentru preluarea forţelor tăietoare

8.2.$.4 /ntreruperea armăturilor +ntinse(1) ;n oricare element supus la #ncovoiere, fiecare bară de armatură din oţel va fi prelungită,e4cept+nd zonele de rezemare, dincolo de zonele #n care nu mai este necesară, pe o lungime egală

cu cea mai mare valoare dintre grosimea de calcul (efectivă) a elementului sau 1 diametre de bară. Punctul #n care armătura nu mai este necesară, teoretic, este acela #n care capacitatea derezistenţă a secţiunii la moment #ncovoietor, consider+nd numai armăturile continui, este egală cumomentul e4terior. otuşi, armătura din oţel nu va fi #ntreruptă #ntr*o zonă #ntinsă fără ca unadintre următoarele condiţii să fie respectată5

− barele de armătură din oţel se e4tind cel puţin cu lungimea de ancora/ corespunzătoarecapacităţii lor de rezistenţă, din punctul #n care acestea nu ar mai fi necesare0

− capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare #n secţiunea #n care barele armăturii din oţelse opresc este mai mare de două ori faţă de forţa tăietoare din acea secţiune0

− continuarea armăturilor din oţel #n secţiunea #n care armătura se opreşte asigură dublulariei necesare pentru preluarea momentului #ncovoietor #n acea secţiune.

( ) 6colo unde #ncastrarea la capete este mică sau nu e4istă, pentru elementele #ncovoiate, minim": din aria armăturilor din oţel #ntinse, necesară la mi/locul descDiderii, #n c+mp, va fi prelungită

dincolo de reazem. 6ceastă armătură va fi ancorată #n concordanţă cu . .". sau asigur+nd5

− o lungime efectivă de ancora/ egală cu de 1 ori diametrul barei dincolo de a4areazemului acolo unde #ndoirea barelor sau ciocurile se face dincolo de a4ulreazemului,sau

− o lungime efectivă de ancora/ egală cu de 1 ori diametrul barei plus dE de la faţareazemului, (unde d este #nălţimea elementului) şi #ndoirea barelor sau ciocurile se facela o distanţă de peste dE dincolo de faţa reazemului.

( ) 6colo unde distanţa de la faţa reazemului la cea mai apropiată #ncărcare este mai mică dac+tdublul #nălţimii elementului, #ntreaga armare din elementul #ncovoiat se va continua dincolo dereazem şi va fi prevăzută cu o lungime de ancora/ ecDivalentă cu & diametre de bară.

119



8.2.) 0imitări pri,ind armăturile din oţel comprimate(1) P 6riile armăturilor comprimate vor fi limitate #n scopul prevenirii flamba/ului local.( ) ;n elementele #n care aria armăturilor longitudinale de oţel este mai mare de &. ": faţă de ariasecţiunii de zidărie sau de beton iar #ncărcarea a4ială este mai mare dec+t ": din capacitatea derezistenţă la #ncărcări a4iale, trebuiesc prevăzute legături transversale care să #ncon/oare aceste

bare (etrieri).( ) 6colo unde sunt necesare legături (etrieri), acestea vor avea diametre mai mari de ' mm sau1E' din diametrul ma4im al barelor longitudinale iar distanţa dintre ele nu va fi mai mare dac+t5

- grosimea peretelui0- && mm0- de 1 ori diametrul armăturii principale.

(') ?arele verticale amplasate la colţuri trebuie să fie legate de ciocuri la fiecare dintre etrieri, cuungDiuri care nu vor depăşi 1 "o. ?arele de armătură verticale, interioare, vor fi legate cu agrafecu ciocuri, altern+nd cu etrierii.

8.2. Distanţele dintre armături(1) P <istanţele dintre armăturile din oţel vor fi suficient de mari astfel #nc+t mortarul sau betonulde umplutură să poată fi turnat şi compactat.( ) -umina dintre armăturile adiacente, paralele, nu va fi mai mică dac+t cea mai mare valoaredintre5 mărimea sortului ma4im al agregatelor plus " mm, diametrul barei, sau 1& mm.( ) A4cept+nd cazurile c+nd armăturile sunt concentrate #n nuclee sau #n goluri umplute cu beton,distanţa dintre armăturile #ntinse nu va depăşi '&& mm.(') C+nd armătura principală din oţel este concentrată #n nuclee sau #n goluri umplute cu beton, dee4emplu, #n pereţi de tip cu goluri umplute cu beton armat, distanţa dintre centrele barelor dispuse#n goluri poate a/unge la 8&& mm. 6ria armăturii principale nu va depăşi ': din aria secţiuniitransversale a nucleului sau golului umplut cu beton, cu e4cepţia zonelor de #nădire #n care nu vor depăşi :.(") 6colo unde sunt necesare armături pentru preluarea forţei taietoare, distanţa dintre etrieri nu

va fi mai mare de &,9" din grosimea de calcul a elementului sau && mm.(8) Carcasele de armătură prefabricate dispuse #n rosturi vor fi distanţate la 8&& mm intera4, saumai puţin.

8.3 Detalii cu pri,ire la zidăria confinată(1)P Pereţii din zidărie confinată vor fi prevăzuţi cu elemente verticale şi orizontale din betonarmat astfel #nc+t să lucreze #mpreună, ca un singur element structural, c+nd sunt supuşi unor acţiuni.

( )P Alementele superioare şi laterale de confinare vor fi e4ecutate după realizarea zidăriei, astfel#nc+t ele fie legate #mpreună şi să conlucreze.

11



(1) Alementele de confinare trebuie prevăzute la fiecare nivel, la fiecare intersecţie a pereţilor şi deambele părţi ale golurilor cu suprafaţa mai mare de 1," m. <acă distanţa pe verticală şi orizontalăeste mai mare sau egală cu ' m, pot fi necesare elemente de confinare suplimentare.( ) Alementele de confinare vor avea o arie a secţiunii transversale mai mare sau egală cu &,& m,cu o grosime minimă de 1"& mm #n planul peretelui şi pot fi prevăzute cu armături longitudinale

cu o arie minimă ecDivalentă de &, : din aria secţiunii elementuluide confinare, dar nu mai puţinde && mm('= mm). <iametrul etrierilor nu trebuie să fie mai mic de 8 mm şi distanţa dintre einu va fi mai mare de && mm. <etaliile de armare vor fi #n conformitate cu prevederile capitolului

. .( ) -a pereţii din zidărie confinată la care se folosesc corpuri de zidărie din $rupa 1 şi $rupa ,corpurile de zidărie adiacente elementelor de confinare vor fi suprapuse conform regulilor prevăzute la pct. .1. pentru ţeserea zidăriei. ;n caz contrar se va dispune armătură cu diametrul

mai mare de 8 mm sau ecDivalentă, la distanţe de min. '&& mm ancorată corespunzător #n beton şi#n rosturile de mortar (8) Pentru zidăriile confinate utilizate la structurile clădirilor situate #n zone seismice, prevederileacestui paragraf se aplică dacă, prin reglementările specifice nu sunt prevăzute condiţii mai severe.

8.4 0e#ăturile pereţilor

8.4.1 0e#ătura pereţilor cu plan-eele -i acoperi-urile

8.4.1.1 Generalitati(1)P -a intersecţia cu planşeele sau cu acoperişurile, pereţii se vor lega #n scopul transferului#ncărcărilor laterale de calcul, către elementele de contrav+ntuire.( ) ransferul #ncărcărilor laterale la contrav+ntuiri se va realiza de către structurile planşeelor sauacoperişurilor, de e4emplu, planşee sau acoperişuri din beton armat (monolit sau prefabricat), saucu grinzi din lemn cu astereală (contrav+ntuite) cu condiţia ca acestea să poată acţiona cadiafragme orizontale (şaibe rigide) sau centuri capabile să transfere eforturile de forfecare şi#ncovoiere. 6t+t rezistenţa datorată frecării de la reazemele elementelor structurale (planşee) pe

pereţii de zidărie c+t şi tiranţi metalici fi4aţi corespunzător pot fi capabile să transfere #ncărcările.( )P 6colo unde planşeele sau acoperişurile reazemă pe pereţi, lungimea de rezemare va fisuficientă pentru a asigura capacitatea portantă şi rezistenţa la forţă tăietoare, necesare, av+nd #nvedere toleranţele de fabricaţie şi e4ecuţie.(') -ungimea minimă de rezemare a planşeelor sau acoperişurilor pe pereţi va fi realizată ca pentru cazul #ncărcărilor concentrate (vezi .1.8).

8.4.1.2 0e#ături cu tiranţi din *andă de oţel

(1)P n cazurile #n care se folosesc tiranţi din bandă de oţel, aceştia trebuie să fie capabili sătransfere #ncărcările laterale #ntre pereţi şi elementele structurale orizontale.

113



( ) C+nd supra#ncarcarea peretelui este negli/abilă, de e4emplu la legătura #ntre planşeul deacoperiş şi perete la frontoane, vor fi necesare măsuri speciale pentru a asigura legătura efectivă#ntre perete şi tiranţii din bandă de oţel.(1) <istanţele #ntre tiranţi, faţă de planşee sau acoperişuri nu vor fi mai mari de m la clădiri cu p+nă la ' niveluri şi 1, " m pentru clădirile mai #nalte.

8.4.1.3 0e#ătură prin rezistenţa datorată frecării(1)P 6colo unde planşeele din beton armat, acoperişurile sau grinzile perimetrale reazemă direct pe pereţi, rezistenţa datorată frecării poate asigura transferul #ncărcărilor laterale.6ceastarezolvare nu este acceptata pentru structurile de zidarie situate #n zone seismice.( ) u sunt necesare dispozitive de legătură locale dacă rezemarea planşeelor se e4tinde p+nă laa4ul peretelui sau pe 1&& mm (se alege valoarea cea mai mare), cu condiţia să nu se realizeze

reazeme glisante.

8.4.1.4 enturi -i #rinzi perimetrale(1) 6tunci c+nd transferul #ncărcărilor laterale către elementele de contrav+ntuire este asigurat prin folosirea grinzilor (centurilor) perimetralese vor respecta urmatoarele cerinte5

− centurile perimetralevor fi plasate la nivelul fiecărui planşeu sau imediat dedesubt0 elevor fi realizate din beton armat, zidărie armată, oţel sau lemn şi vor fi proiectate să preiao forţă de #ntindere de & F .

− c+nd centurile perimetrale nu sunt continui vor fi luate măsuri suplimentare #n scopulasigurării continuităţii.

− centurile perimetrale realizate din beton armat vor fi armate cu cel puţin două bare deoţel cu aria de cel puţin 1"& mm0 #nădirile se vor proiecta conform prevederilor 7 671&1&9E&*3& şi vor fi decalate at+t c+t este posibil (dispuse G#n şaDG). ?arele continui paralele, pot fi considerate ca lucr+nd (#n centurile sau grinzile perimetrale) cu #ntreagalor secţiune transversală dacă sunt plasate #n planşee sau buiandrugi, la distanţe mai mici

de &," m de mi/locul peretelui, respectiv planşeului. ( ) <acă sunt utilizate planşee care nu asigură diafragma orizontală (şaiba rigidă), sau dacă subreazemele planşeelor sunt dispuse straturi glisante datorită deformaţiilor planşeelor de acoperişrigidizarea orizontală a pereţilor trebuie asigurată cu grinzi perimetrale sau lu+ndu*se măsuristatice ecDivalente.

8.4.2 0e#ături +ntre pereţi

8.4.2.1 Generalităţi(1)P -a intersecţii pereţii portanţi sunt legaţi #mpreună, astfel #nc+t se poate face transferul#ncărcărilor verticale şi orizontale #ntre aceştia.

1 &



( ) -egatura #ntre pereţi poate fi realizată folosind oricare dintre următoarele măsuri5− ţeserea zidăriei (vezi .1.') sau

− conectori sau armături e4tinse #n fiecare perete.

( ) Pereţii care se intersectează trebuie să fiee4ecutati simultan.

8.4.2.2 ereţi din zidărie du*li cu #ol +ntre straturi(1)P Cele două straturi ale unui perete dublu cu gol #ntre straturi vor fi bine legate pentru a lucra#mpreună.( ) umărul de dispozitive de legătură care vorlega cele doua straturi ale unui perete dublu cugol #ntre straturi nu va fi mai mic de dispozitiveEmşi nu mai puţin de numărul de dispozitivenecesare calculat conform 8. . .

ota! C+nd pentru legătura #ntre cele două straturi se utilizează elemente de conectare, de e4emplucarcase prefabricate de armătură dispuse #n rosturile de mortar, fiecare element de conectare poate fi tratatca un dispozitiv de legatură.

( )P <ispozitivele de legătură vor fi rezistente la coroziune pentru clasa de e4punere a peretelui(vezi Capitolul ').(')P Pot fi prevăzute dispozitive de legătură suplimentare la capetele libere #n scopul conectăriicelor două straturi.(") 6colo unde peretele este străpuns de un gol şi cadrul din /urul golului nu este capabil sătransfere la structură #ncărcările orizontale de calcul, dispozitivele de legătură care ar fi fost plasate pe suprafaţa golului vor fi redistribuite uniform #n lungul laturilor verticale ale golului.(8) -a alegerea tipurilor de dispozitive de legătură se va ţine seama #n mod deosebit de oricedeplasări diferenţiate #ntre straturi sau #ntre un strat şi un cadru.

8.4.2.3 ereţi du*li(1)P Cele două straturi ale unui perete dublu vor fi bine legate astfel #nc+t să lucreze #mpreună.( ) -egăturile de conectare a celor două straturi, calculate conform pct. 8. . , vor avea o secţiuneminimă de && mmEm de perete, pentru conectorii de oţel iar pentru conectorii distribuiţiuniform, nu mai puţin de conectoriE mde perete.

otă! Pot fi folosite ca dispozitive de legătură #ntre cele două straturi ale unui perete dublu şi unele tipuride carcase prefabricate de armatură dispuse #n rosturile zidăriei (vezi A '"* )

( )P <ispozitivele de legătură vor fi rezistente la coroziune pentru clasa de e4punere a peretelui

(vezi '. .8)(') -a alegerea tipurilor de dispozitive de legătură se va ţine seama #n mod deosebit de oricedeplasări diferenţiate #ntre straturi.

1 1



8.$ liţuri -i ni-e +n pereţi

8.$.1 Generalităţi(1)P Hliţurile şi nişele nu vor afecta stabilitatea pereţilor.( ) Hliţurile şi nişele nu vor fi permise dacă ad+ncimea acestora va fi mai mare de /umătate dingrosimea peretelui e4terior al corpurilor de zidărie, cu e4cepţia cazurilor c+nd se face verificarea prin calcul a rezistenţei peretelui.( ) Hliţurile şi nişele nu vor trece prin buiandrugi sau alte componente structurale din perete şi nuvor fi admise #n elementele din zidărie armată fără verificări prin calcul şi fără avizul proiectantului.(') ;n pereţii dubli cu gol #ntre straturi, prevederea şliţurilor şi nişelor trebuie considerată separat pentru fiecare strat.

8.$.2 liţuri -i ni-e ,erticale(1) 7lăbirea rezistenţei la #ncărcări verticale, forfecare şi #ncovoiere, rezultată prin prevederea deşliţuri sau nişe verticale poate fi negli/ată dacă acestea sunt #n limitele prezentate #n tabelul .1, cuconsiderarea ad+ncimii incluz+nd orice gol (din corpurile de zidărie) rezultat la e4ecuţie. <acăaceste limite sunt depăşite, capacităţile de rezistenţă la #ncărcări verticale, forfecare şi #ncovoierevor fi verificate prin calcul.

'a*elul 8.1 Dimensiunile -liţurilor -i ni-elor ,erticale +n zidărie5 acceptate fără calcule

$rosimea peretelui (mm)

Hliţuri şi nişe realizate dupăconstruirea zidăriei

Hliţuri şi nişe realizate #n timpulconstrucţiei

6d+ncimema4imă (mm)

-ătime ma4imă(mm)

-ătime ma4imă(mm)

$rosime zidminimă ramasă

(mm)I11" & 1&& && 9&

118*19" & 1 " && 3&198* " & 1"& && 1'&

8* && & 19" && 19"

J && & && && 1"

1



ote!1. 6d+ncimea ma4imă a şliţurilor şi nişelor va include ad+ncimea ma4imă a oricărui gol apărut la e4ecuţie.

Hliţurile şi nişele verticale, care nu se e4tind pe mai mult de 1E din #nălţimea unui eta/ deasupra nivelulu planşeului, pot avea o ad+ncime de p+nă la & mm şi o lăţime de p+nă la 1 & mm, dacă grosimea peretelueste " mm sau mai mare.

. <istanţa orizontală #ntre două şliţuri sau nişe adiacente sau #ntre şliţuri, nişe şi un gol nu va fi mai mică de

" mm.. <istanţa orizontală #ntre oricare două şliţuri sau nişe adiacente, indiferent dacă apar pe aceeaşi parte sau pe

părti diferite ale peretelui, sau #ntre şliţuri, nişe şi un gol, nu va fi mai mică dac+t de două ori lăţimea celuimai lat dintre cele două şliţuri sau nişe.

'. -ăţimea cumulată a şliţurilor sau nişelor verticale nu va depăşi 1E din lungimea peretelui.

8.$.3 liţuri -i ni-e orizontale -i +nclinate

(1) Hliţurile şi nişele orizontale sau #nclinate vor fi de regulă evitate. %nde nu este posibilăevitarea, acestea vor fi poziţionate #n interiorul unei zone cu #nălţimea egală cu 1E din #nălţimealiberă a peretelui, deasupra sau sub planşeu, iar ad+ncimea totală, incluz+nd ad+ncimea oricăruigol ce apare la realizarea şliţurilor şi nişelor va fi mai mică dac+t dimensiunea ma4imă prevăzută #ntabelul . . <acă aceste limite vor fi depăşite, capacitatea de rezistenţă la #ncărcări verticale,forfecare şi #ncovoiere se verifica prin calcul.Pentru peretii din zidarie ai cladirilor situate #n zone seismice nu se accepta prevederea sliturilor orizontale.

'a*elul 8.2 Dimensiunile -liţurilor -i ni-elor orizontale -i +nclinate +n zidărie5 acceptate fărăcalcule

$rosimea peretelui (mm)

6d+ncimea ma4imă (mm)

-ungime nelimitată -ungime K 1 "& mmI11" & &

118*19" & 1"

198* " 1& &8* && 1" "J && & &

ote!1. 6dancimea ma4imă pentru şliţuri include ad+ncimea oricărui gol apărut la e4ecuţie.

. <istanţa orizontală #ntre capătul unui şliţ şi un gol nu va fi mai mică de "&& mm.

. <istanţa orizontală #ntre şliţuri adiacente de lungime limitată, indiferent dacă apar pe aceiaşi parte sau pe părti opuse ale peretelui, nu va fi mai mică dac+t de două ori lungimea şliţului celui mai lung.

'. ;n pereţii cu grosime J 11" mm, ad+ncimea permisă a şliţurilor poate creşte cu 1&mm dacă şliţurile sunttăiate cu maşini speciale, cu mare acurateţe. <acă sunt utilizate tăieturi de maşină, şliţurile cu ad+ncimimai mici de 1& mm pot fi tăiate pe ambele părţi ale pereţilor cu grosime mai mare de " mm.

". -ătimea şliţurilor nu va depăşi /umătate din grosimea reziduală a peretelui.

1



8.) Straturi 6idroizolatoare(1) P 7traturile Didroizolatoare trebuie să fie capabile să transfere #ncărcările orizontale şi verticalede calcul fără să producă pagube0 ele trebuie să aibă o suprafaţă suficientă pentru a prevenilunecarea zidăriei de deasupra.

8. Deplasări din diferenţe de temperatură -i din +ncărcări de lun#ă durată(1) P 7e vor considera efectele acestor deplasări at+ta timp c+t performanţele zidăriei nu suntafectate #n mod negativ.( ) Pot fi prevăzute rosturi verticale şi orizontale pentru preluarea efectelor deplasărilor dindiferenţe de temperatură, umezeală, curgere lentă precum şi posibile efecte ale eforturilor interne produse de #ncărcările verticale şi laterale, astfel #nc+t zidăria să nu sufere degradări.( ) -a determinarea distanţelor ma4ime #ntre rosturile de deplasare pot fi luate #n considerare

urmatoarele aspecte5

− contracţia la uscare a corpurilor de zidărie din silicaţi de calciu, din beton, din betoncelular autoclavizat şi a celor din piatră0

− e4pansiunea ireversibilă a elementelor la umezeală0

− variaţii ale temperaturii şi umidităţii0

− termoizolaţiile zidăriei0

− prevederea rosturilor cu carcase prefabricate de armătură.

(') ;n cazul c+nd se utilizează tiranţi cu reazeme fi4e trebuiesc avute #n vedere precauţii privinddeformaţiile verticale ale pereţilor e4teriori. nalţimea continuă #ntre rosturile de deplasare dinstratul e4terior al unui perete dublu cu gol #ntre straturi, e4terior, va fi limitată pentru a evitadesprinderea dispozitivelor de legătură. 7e vor folosi dispozitive de legătură articulate sau caresunt libere să se deplaseze pe direcţia verticală.(") -ăţimea rosturilor orizontale şi verticale de deplasare se va considera cea ma4imă aşteptată.<acă rosturile trebuiesc umplute atunci aceasta se va face cu materiale uşor compresibile.

Cod CR6,cap 8 RIV.doc

Documents

Transcript of Cod CR6,cap 8 RIV.doc