Claude Steiner - Competenta Emotionala

5/25/2018 Claude Steiner - Competenta Emotionala

1/17

Cateva idei din cartea Competenta Emotionala - ClaudeSteinersi alte materiale conexe acestor idei

S-a demostrat (Fowler) ca fiintele umane au o foame inascuta pentru stimulare care

conduce si este la originea comportamentului uman.

Deprivarea senzoriala are efecte perturbatoare dramatice asupra psihicului uman avandca rezultat voiaje similare celor care apar in urma utilizarii de LSD.

onform lui !erne foamea de stimuli motiveaza si directioneaza activitatea umanala fel de puternic ca foamea, setea si nevoia de oxigen.

"ste nevoia de stimuli aceia care genereaza #patologia sociala# - tranzactiile clandestine$jocurile si scripturile$ toate in efortul de a obtine stimularea pe care nu o putem obtineusor in forma ei sanatoasa$ ca intimitate.

!erne a numit activitatea umana de schimb de recunoastere$ #stro%ing# si unitateaacestui schimb "stroke".

#&amenii au nevoie de stro%e-uri. si daca nu le obtin$ nervii spinali vor fi afectati#

Stro%e-urile sunt puternice$ bogate in informatie$ surse de stimulare' stimulare umana.

Stro%e-urile sunt procurate prin intimitate$ munca$ timp de recreere si jocuri$

Stro%e-urile si stro%ing-ul definesc intr-un simplu si stralucitor concept$ cele mai

fundamentale evenimente umane$ iubirea si ura.

ompetenta "motionala este o sursa de putere personala indispensabila pentru succesulin lumea de azi.

rmatoarele asertiuni trebuie sa fie intelese pentru a aprecia aceasta lucrare.

. Competenta emotionala este inteligenta emotionala centrata pe iubire*. + iubi (pe sine si pe altii) ,si a fi iubit (de sine si de altii) sunt conditiile esentiale alecompetentei emotionale.. apacitatea de a da si a accepta iubirea$ pierduta la majoritatea oamenilor $ poate firecuperata si invatata cu cinci$ simple si precise eercitii tranzactionale./. 0n plus fata de imbunatatirea capacitatii de a iubi$ antrenarenamentul in inteligentaemotionala implica trei abilitati de o dificultate crescuta' si fiecare este sustinuta de unset de eercitii tranzactionale.1. +ceste abilitati sunt2 a. + vorbi despre emotiile noastre si despre cauza lor$ b. + dezvolta intuitia noastra empatica$ si c. + ne cere iertare pentru neplacerile cauzate de greselile noastre emotionale

Doua concepte cheie2 starile eului$ si in special #opilul 3atural# din interior$ si conceptulde stro%es.

opilul este partea creativa si emotionala a sinelui$ +dultul este un #computer uman#rational$ si starea de 4arinte este compus dintr-un set de atitudini protective cu privire aloameni.
http://www.claudesteiner.com/2000.htmhttp://www.claudesteiner.com/2000.htmhttp://www.claudesteiner.com/2000.htmhttp://www.claudesteiner.com/2000.htm


2/17

Stro%urile pot fi fizice sau verbale si sunt definite ca unitati de baza ale recunoasteriiumane.

and oamenii se iubesc pe ei si pe altii$ tranzactiile lor vor fi guvernate de de inimile loriubitoare si ei nici nu vor da si nici nu vor accepta stro%e-uri negative.

Stroke-urile si IubireaDe trei ori pe saptamana #Stro%e it5# a adunat in jur de *6 de oameni care timp dedoua ore au putut sa dea stro%e-uri$ sa accepte stro%e-uri$ sa ceara stro%e-uri$ si chiarsa-si dea stro%e-uri intr-un mediu sigur$ protejat.

4articipantii au descris eperinta lor ca pe un sentiment pervaziv de iubire. "i au declaratca #iubesc pe toata lumea din camera#.

"i au vorbit de sentimente de dragoste$ de o inima deschisa$ despre o eperintatranscendenta a iubirii$ despre un sentiment oceanic.

+ devenit clar ca stro%e-urile si sentimentele de iubire sunt intim legate unul de altul.

4arintele critic$ pig parent$ este opresorul intern$ acea voce interioara cere ne impiedicasa gandim lucruri bune despre noi si altii.4arintele critic este interesat in special in a-i impiedica pe oameni sa obtina stro%e-uri.

& parte a muncii in Stro%e it5 a fost de a recunoaste si neutraliza 4arintele ritic carene ataca stima de sine a noastra si a celor din jur.

Cele patru idei care sunt pietrele unghiularea ale traininguluicompetentei emotionale sunt) legatura dintre stro%e-uri si dragoste

*) importanta luptei cu 4arintele ritic) utilitatea sigurantei contractelor cand invatam competenta emotionala./) validarea cuseelor paranoide ca o cale de a antrena intuitia si curatarea relatiilor deteama$ suspiciune$ si influentele 4arintelui ritic.

4entru a fi competenti emotional trebuie sa fi capabil sa manipulezi emotiile intr-un modcare va imbunatateste puterea personala si imbunatateste calitatea vietii pentru voi si ceidin jur. ompetenta emotionala creeaza posibilitati de iubire intre oameni$ face lucrulcooperativ posibil intre oameni$ si faciliteaza asentimentul de comunitate.

4rin acest training veti deveni un gurmand emotional - constient de tetura$ aroma sigustul emotiilor. +stfel veti deveni mai bun in orice faceti impreuna cu altii2 parenting$

parteneriat$ munca$ joc$ invatat$ dragoste.

!ntrenamnetul in Competenta emotionala este centrat pe inima si consta incinci abilitati principale.. unoasterea propriilor sentimente.*. Simtul empatiei. + recunoaste sentimentele altora.. + invata sa gestionam propriile emotii/. 7epararea problemelor emotionale. Stiti cum sa va cereti scuze sau sa impunetiscuze 81. + le pune pe toate la un loc. 0nteractivitate emotionala - capacitatea de a va acorda cuoamenii din jurul dvs.$ de a le simti starile emotionale si a stii cum sa interactionezi cuei.


3/17

+ntrenarea competentei emotionale este o metoda directa si eficienta de a restabilicontactul cu sentimentele noastre si sursa lor de putere$ in special puterea dragostei.

&data ce o persoana este capabila sa vorbeasca despre emotiile sale cu alte fiinte umaneapropiate el poate sa-si dezvolte o constiinta crescuta a sentimentelor sale.

Constientaeste partea esentiala a competentei emotionale. 9a puteti interoga pentru ava plasa pe o scara a constientei emotionalepentru a vedea unde sunteti.

Scala de la cel mai jos nivel pana la cel mai inalt este2ipsa senzatiilornu aveti nici o constienta a sentimentelor voastre.Senzatii fizice"perimentati emotii haotice (sentimente parazite) dar nu stiti ce suntele. 3u poti sa le discuti sau sa le intelegi.#iferentierea:recand bariera verbala si vorbind despre sentimentele voastre$ invatatisa sa diferentiati intre suparare$ iubire$ rusine$ bucurie si ura.Cauzalitate3u numai ca intelegeti emotiile separat dar intelegeti si ce le provoaca.Empatie Sunteti constient de emotiile altora.Interactivitate Sunteti sensibil la variatia emotiilor din jurul vostru si cuminteractioneaza ele.

ea mai eficienta poarta prin barierele noastre emotionale este epresia naturii noastreiubitoare. +ntrenamentul in competenta emotionala incepe si sfarseste cu inima.

tilizand tranzac;ii de antrenament in competenta emotionala puteti vorbi despresentimentele voastre pentru ceilalti$ sa va aratati supararea$ temerile profunde$ si celemai mari sperante.

$asi in procesul de instruire

. Deschiderea inimii. 0ncepeti prin a elibera acest centru al emotiilor de impulsurirestrictive si influente care ne tin departe de a ne arata dragostea unii altora.*. Survolarea peisajului emotional2 &data ce taramul bazal al unei inimi deschise estestabilit puteti sa va uitati in jur si sa luati nota de terenul emotional in care traiti. 4utetiinvata sa cunoasteti care sunt sentimentele voastre$ cat de puternice sunt si de ce.Deveniti constient de fluctuatiile emotiilor voastre. u sentimentele voastre de iubire cabaza sigura observati emotiile care sunt eperimentate de altii si vedeti cumsentimentele lor sunt influentate de actiunile dvs.. +sumarea responsabilitatii2 oamenii fac greseli in relatiile lor$ greseli mici si mari. andfaci o greseala pagubitoare trebuie sa-ti ceri scuze si sa-ti asumi responsabilitatea pentruactiunile tale. Foarte putini oameni sunt suficient de abili pentru a-si cere sincer scuzefara sa intre in defensiva (se spune #imi cer scuze pentru...# in loc de #scuza-ma# care e

o impunere)

%n proces energizant3oi risipim un urias stoc de energie emotionala cand blocam eprimarea emotiilornoastre. Fie ca pastram tacerea cu privire la o trauma umilitoare$ sau ascundem oamintire dureroasa$ noi epuizam mari cantitati de energie reprimand sentimentelenoastre. Lasand sa apara aceste sentimente nu numai ca eliberam puterea emotiilornoastre$ dar primim inapoi energie pe care o cheltuim pentru a nu le tine blocate.

"ersand aceste strategii emotionale invatam sa practicam o abordare a puterii personalecentrata pe iubire intr-o societate care se misca in directia lipsei de incredere$singuratatii$ anietatii si depresiei (si in prezent chiar a psihozei$ asa cum e acum in

&rientul


4/17

$asi in antrenarea competentei emotionale6. + cere permisiunea

Stadiul intai deschiderea inimii

. + da stro%e-uri*. + cere stro%e-uri. + accepta stro%e-uri/. + rejecta stro%e-uri (putem rejecta atat stro%e-urile false$ asa zisele #nalbe#$ dar si pecele negative neconditionate' stro%e-urile negative conditionate$ cand sunt obiective$ neajuta sa ne corectam actiunile gresite$ aici intervine propriul spirit critic' un paranoic nuva accepta nici un fel de critica legata de actiunile sale$ motiv pentru care e incorigibil sineterapiabil)1. + ne oferi noua insine stro%e-uri

Stagiul al doilea ! supraveghea peisa&ul emotional

=. Declaratii de actiuni>sentimente?. +cceprarea de Declaratii de actiuni>sentimente@. 7evelarea senzatiilor noastre intuitiveA. 9alidarea senzatiilor intuitive

Stadiul trei asumarea responsabilitatii

6. + ne cere scuze pentru greselile noastre (unii agresori ignora sa-si ceara scuze si inschimb fac cadouri$ incearca sa-si mituiasca victima$ lucru care nu tine$ ci e tot un jocbolnav). +cceptarea scuzelor (face parte din procesul iertarii)*. 7ejectarea scuzelor (inseamna de fapt a nu ierta)

. + cere iertare/. + oferi iertare (mai intai iertarea se cere, apoi se ofera, asta nu inseamna ca dacaagresorul nu cere iertare, victima ramane afectata si-i va pasa pentru totdeauna pentru

prejudiciul adus)

1. + nega iertarea(a ramane cu resentimente, cu ura, cu sentimentul de pierdere, de

neputinta, toate acestea ducand mai tarziu la conversia lor in dorinta compulsiva de

despagubire prin ceva/cineva)

ercetarile stiintifice sugereaza cu putere ca pentru a mentine o sanatate fizica siemotionala noi avem nevoie de stro%e-uri si trebuie sa stim cum sa le procuram. Dovezide netagaduit arata ca lipsa dragostei si a intimitatii afecteaza sanatatea si recuperareadupa o boala fizica.

Dean &rnish in Dragoste si spuravietuire2 dovezi stiintifice pentru puterea vindecatoare aintimitatii. +cesta spune #dragostea si intimitatea este radacina a ceea ce ne facebine...3u am cunostinta de nici un alt factor medical - nici dieta$ nici fumat$ nici stress$nici genetic$ nici medicamente nici chirurgical - care sa aibe un mai mare impact asupracalitatii vietii noastre$ si o mai mare incidenta a bolii si mortii premature dintre toatecauzele.#&rnish demonstreaza ca intimitatea personala si alte aspecte ale buna-starii emotionale -toate elementele care care fac ceea ce noi numim dragoste sunt importante pentruconditia nostra fizica si sanatatea mintala cu efect direct asupra corpului$ intarireasistemului imunitar$ o mai buna functionare cardiovasculara$ si o mai mare speranta deviata. Dar beneficiile deschiderii inimii$ spune acesta$ merg dincolo de vindecarea corpuluide boala$ este primul pas spre vindecarea intregii noastre vieti.


5/17

4rin simplul act al schimbului de stro%e-uri pozitive intr-un mediu sigur noi putem cultivacapacitatea noastra inascuta de a iubi.

&amenii cauta iubire. 0ubirea este schimbata tranzactional prin stro%e-uri. Stro%e-urilepot fi fizice sau verbale.

Stroke-uri fizicesunt orice forma de atingere2 imbratisari$ saruturi$ mangaieri$strangeri de maini.

Stroke-uri verbale- sunt orice afirmatii care iau cunostinta de o trasatura a uneipersoane intr-un mod pozitiv.Stro%e-urile verbale pot fi despre felul in care arata cineva$ imbracaminte$ inteligenta$generozitate$ creativitate$ competenta emotionala$ bunatate$ integritate$ etica muncii$abilitati practice$ demnitate$ abilitatea de lider$ talent artistic$ raspuns sau abilitateseuala$ onestitate$ intelepciune practica$ eleganta$ tact sau orice alt atribut pe care opersoana il poseda.

nele stro%e-uri sunt superstro%e-uri pentru ca ele sunt dorite in mod special.

nele stro%e-uri par pozitive dar nu sunt. De eemplu #'u esti cel mai loial prieten almeu# pare un stro%e pozitiv dar nu este pentru ca denigreaza ceilalti prieteni aipersoanei.


6/17

4rima tranzactie pentru deschiderea inimii este oferirea de stro%e-uri.

:ranzactia de competenta emotionala nr. 62 ere permisiunea

Cand vrem sa vorbim despre stroke-uri si alte probleme emotionale trebuie sacerem permisiunea.

- Dati o avertizare ca incepe o comunicare mai dificila si oferiti oportunitatea de a sepregati sa asculte.- 4ermiteti o alegere a momentului. 4oate are o durere de cap sau un eamen maine.

:rebuie sa ne asiguram ca abordarea noastra cade pe un teren fertil si genereaza unraspuns productiv.

el mai important prim pas in invatarea competentei emotionale este de a gasi una saumai multe persoane cu care sa o inveti.

and planuiti sa dati un stro%e sau sa abordati o tema emotionala. dati-i o idee de cedoriti sa discutati cu un comentariu de acest tip2

#4ot sa-ti spun ceva ce imi place cel mai mult la tine#

:ranzactia de competenta emotionala nr 2 + da stro%e-uri - a face afirmatii oneste siadevarate de afectiune.

0namicul nr al stro%e-urilor2 4arintele critic

4rima problema in a oferi stro%e-uri este parintele nostru critic care actioneaza ca unpaznic de inchisoare emotionala$ dandu-ne mesaje care ne impiedica sa intranm incontact cu adevartele noastre sentimente.

0ata cateva din mesajele parintelui critic2

- Daca stro%e-ul nu e dorit vei parea nebun- Stro%e-ul este nepotrivit$ cuvintele sunt nepotrivite$ inepte.- 9a parea ca un avans seual- 9a pare nesincer$ nepoliticos oricum si de ce sa ne asumam riscul8- ineva poate crede ca esti disperat dupa o prietenie.

Dand stro%e-uri in ciuda avertismentelor parintelui critic noi vom vedea aprecierea pentru

stro%e-urile noastre si vom incepe sa primim stro%e-uri inapoi.

$(E)I! S'*(+E-%*I(*

:ranzactia de competenta emotionala nr *2 + cere stro%e-uri - a cere afectiunea de careavem nevoie

n stro%e trebuie sa aspire totdeauna sa fie un poem de iubire.

+ cere stro%e-uri este mai riscant decat de a le da pentru ca nu stim sigur ca vom auziceea ce vrem sa auzim.

:ranzactia de competenta emotionala nr 2 + accepta stro%e-urile pe care le dorim


7/17

:ranzactia de competenta emotionala nr /2 a rejecta stro%e-urile pe care nu le dorim-#

Fiecare emotie are o cauza si trebuie sa intelegem aceste cauze daca vrem sa fimcompetenti emotional.

"u pot sa te fac sa simti$ tu poti sa ma faci sa simt.

0n acest stadiu noi eploram constienta noastra emotionala$ care este intelegerea a cumemotiile ne afecteaza zilnic.

3oi vom eamina ce simtim noi si ce simt altii$ cat de puternic simtim aceste sentimente

si de ce. :elul acestui stagiu este sa ne faca confortabili si bine orientati in peisajulemotional.

9om privi la2- Legatura dintre actiunile unei persoane si sentimentele altei persoane- Legatura dintre sentimentele unei persoane si actiunile lui

:ranzactia de competenta emotionala nr = Declaratiile de actiune>sentiment"ste o metoda libera de judecati care eploreaza legatura dintre actiuni si sentimente.Este o propozitie care descrie emotiile pe care le avem ca rezultat al actiuniloraltei persoane.

and tu (actiune)$ eu simt (emotie). Stnd departe de orice judecG;i sau acuza;ii (#Dzeusta in fapte$ dracu in vorbarie# sau #3u judeca ca sa nu fi judecat#)$ ajuta si sa evitamplasarea oricGrei acuzatii sau de a face pe cineva defensiv. 4utem insa constata ce face


8/17

celalalt vis-a-vis de noi$ in concordanta sau in discordanta cu ceea ce emitem noi. " chiarindicat sa constatam pentru a putea evita sa fim abuzati. 3u este insa indicat sa acuzam$sa reprosam$ sa ne plangem. "ste ineficient. "ficienta este doar iesirea din joc (a intoarcespatele). Desigur$ cand e vorba de jocuri de gradul $*. 4entru ca la jocuri de gradul $

intervine legitima aparare$ cand ne suntem datori noua insine sa ne aparam viata.

!ctionfeeling error nr 2 confundarea actiunii cu motivatia. +daugarea unei judecatisau interpretari. "ste suficient a constata ce face cineva$ pentru a ne apara de ceea ceface. De ce face ce face o anumita persoana presupune o analiza$ o speculatie$ carepoate dura la infinit. De eemplu ce ar fi sa analizam de ce face un psihotic cutare sicutare lucru8 0n cazul nevrozei>depresiei se mai poate specula de unde sare iepurele(desi nici aici nu merita munca de analiza decat daca nu avem ce face si cochetam si noicu nevroza)$ dar in cazul psihozei$ deja e prea mult (aici merge zicala cu #din calea

nebunului doar sa te feresti#).

and ai ajuns tarziu .. 4oate deveni and m-ai umilit ajungand tarziu.

!ctionfeeling error nr 2 onfundarea sentimentelor cu gandurile

and tu ai intrerupt conversatia$ am simtit ca tu esti furios.

4entru a construi un buna propozitie action>feeling trebuie sa te concentrezi pe ce simtitu$ nu pe ceea ce suspectezi sau presupui ca alta persoana simte sau gandeste.

!ctionfeeling error nr /2 0gnorarea intensitatii unei emotii.

!ctionfeeling error nr 02 7evelarea bGnuielilor intuitive$ ascunse. &btinerea unei

validari (false) a propriei realitati functie de actiunile si intentiile altei persoane.Pentru a

evita aceasta eroare, e bine sa ne limitam a constata ce face celalalt si sa nu analizam de ce

face ce face.

Fiind capabili sa discutam reciproc sentimentele poate aduce rezultate spectaculoase$ inspecial cand ambele persoane sunt deschise spre o comunicare emotionala deschisa.+stfel$ validarea realitatii va fi una reala$ valabila pentru toate persoanele implicate$ si nuuna speculativa$ functie de ce anume speculeaza fiecare individ in mintea sa.

1(C%*IE $E C!*E E 1(!C! (!2E3II

and oamenii joaca jocuri ei schimba stro%e-uri negative. and conversatiile sunt liberede jocuri$ tranzactiile sunt pozitive si stro%e-urile sunt bune.

Daca urmaresti oamenii din jurul tau si conversatiile lor vei vedea ca anumiti oameniau aceleasi tranzactii neplacute mereu si mereu.


9/17

schimb. &amenii joaca jocuri pentru ca sunt infometati dupa stro%e-uri si le vor obtine cuorice cost chiar daca obtin stro%e-uri negative. 0nsa o persoana joaca jocuri nu doarpentru a obtine stro%e-uri ci si pentru a-Hi confirma scriptul (scenariul de via;G) si a-l facesa avanseze spre rasplata finala (puscarie$ azilul de nebuni$ cimitir$ spital$ etc.)

S704:702 D"0I00 +7" 3" 9"73"+I+ 90+:+

Scripturile sunt viziuni asupra lumii. De eemplu2 #Sa nu ai niciodata incredere in barbati(femei)#$ #4une-te cu mine si vei regreta#$ #3ici o HansG#$ #e rost are8# +cest tip deviziuni ii dau jucatorului senzatia ca intelege lumea.

:impuriu in viata oamenii decid asupra epectatiilor lor in viata. +ceste decizii devinnarative$ machete pentru viata$ sau scenarii similare scenariilor de film sau teatru.


10/17

- Salvatorii au grija de oamenii care ar trebui sa aibe grija de ei insisi impiedicandu-i safaca propriile lor decizii sau sa gaseasca propriul lor drum.- 4ersecutorii critica$ judeca$ predica si pedepsesc.- 9ictimele sunt incapabile sa ia decizii$ lasand pe altii sa le conduca viata.

De ce ne fiam pe aceste roluri 8 4entru ca am invatat ca obtinem stro%e-uri jucandu-lesi deoarece rolurile dau inteles vietii noastre. !erne a descoperit ca cineva care joaca unrol joaca in ultima instanta toate rolurile jocului (roata vietii se intoarce si agresorul poatedeveni victima in final$ sau$ poate anticipa singur rasturnarea inevitabila de situatiedandu-se singur victima atunci cand...nu mai are puterea de a agresa' asa apar batranii#enigmatici si cuminti#$ cand dupa o viata de agresare a celor din jur$ stau cuminti$linistiti$ tristi$ cu frica$ emitand mesajul #nu as vrea sa imi faceti acum ce v-am facut euvoua cand erati voi mici si eu in putere#' insa eista si eceptii$ unii se agata cu disperarede rol pana inchid ochii).

&amenii trec de la un rol la altul la nesfarsit.

um sa oprim aceste jocuri 8 :rebuie sa abandonam rolurile de Salvator$ 4ersecutor si9ictima avand grija sa nu trecem de la unul la altul.

4entru a face schimbarile necesare fiecare persoana trebuie sa gaseasca centrul &B in elinsusi si sa-l recunoasca in persoana de alaturi.

3imic nu ne poate elibera mai bine de greselile anterioare decat gestul de a ne cerescuze din inima primind o compensatie pentru ele (iertarea)$ asta in cazul agresorilor. 0ncazul victimelor vezi pagina a doua a site-ului.

!S%2!*E! *ES$(3S!5II'!'II

Dupa ani de probleme emotionale acumulate multe relatii devin reci sau se termina.Pentru a aduce o schimbare trebuie sa ne asumam partea noastra de vina inproces (acest lucru este important mai ales pentru victime care in procesul lorde victimizare tind sa se considere fara vina).

( persoana matura emotional va admite ca a gresit si isi va cere scuze.

(bstacole in asumarea responsabilitatii

. Sa admitem ca am facut o greseala (cum ar fi aceea ca a fost comod sa fiu victima$pentru ca am avut niste avantaje indirecte)2 a decide sa admitem ca am facut o greseala

este foarte dificil pentru majoritatea dintre noi pentru ca atunci devenim vulnerabiliparintelui critic.

*. Sa admitem greselile noastre in fata altora2 admiterea faptului ca am gresit este oeperienta purificatoare.

. + simti un regret real.

/. 0n final a admite ca sunt necesare compensatii sau reparatii.

:ranzactia de competenta emotionala nr 6 2 Sa ne cerem scuze pentru o salvare.


11/17

+ invata sa nu salveze (necerut) este foarte important pentru cineva care vrea saconserve si sa hraneasca relatii semnificative.

:ranzactia de competenta emotionala nr +-ti cere scuze pentru persecutare

/ puncte esentiale pentru a face o scuza efectiva

. Sunt necesare ambele parti pentru o scuza completa. Scuza trebuie sa fie auzita$contemplata si sa primeasca un raspuns. & scuza este o tranzactie intre doi. Scuzele nutrebuiesc acceptate formal. Daca nu eista raspuns scuza este incompleta in senstranzactional.

*. $entru a fi eficienta o scuza trebuie sa descrie ofensa. neori oamenii isi cerscuze pentru ceva care nu a creat probleme si omit ceva care a creat.

. 0n plus descrierii comportamentului ofensator$ scuzele trebuie sa includarecunoasterea marimii ofensei sau pre&udiciului.

Erori

. Scuze superficiale(din vrful buzelor fara a specifica ofensa si marimea prejudiciului)

*. !lamarea victimei. #upa ce am &ucat rolul de salvator este foarte usor satrecem la blamarea lui 6"p7i vezi, dac7 nu ai fost 8n stare s7..."9.

:ranzactia de competenta emotionala nr *2

+-ti cere scuze pentru ca ai jucat rolul victimei.

:ranzactia de competenta emotionala nr 2 +cceptarea scuzelor

+ fi iertat este un dar care nu poate fi intotdeuna garantat.

"roarea in acceptarea scuzelor nr 2 0ertand prea usor. & scuza nu vindeca daca esteacceptata prea usor.

:ranzactia de competenta emotionala nr /2 7ejectarea unei scuze

:ranzactia de competenta emotionala nr 12 0mplorand iertare

CELE ZECE PORUNCI ALE COMPETENEI EMOIONALE (Emotional literacy)

I. Plasai draostea !n centr"l #iei d#s. emoionale. Inteligena emoional centrat pe

dragoste ofer ncredere n sine oricrei persoane pe care o atinge.

II. Com$etena emoional% necesit% s% n" minii $rin omisi"ne sa" ad%"are

&e'aerare). !u e"cepia cazurilor n care este vorba de sigurana dvs. personala sau a altora,

nu minii.
http://www.claudesteiner.com/2000_ii.htmhttp://www.claudesteiner.com/2000_ii.htmhttp://www.claudesteiner.com/2000_ii.htmhttp://www.claudesteiner.com/2000_ii.htm


12/17

III. A$%rai ceea ce simii (i cerei ceea ce dorii.#aca nu o faceti voi pentru voi, putin

probabil sa o faca altii in locul vostru.

I$. Com$etena emoional% #% cere s% n" #% im$"nei dorinele (i "st"rile c" ora

as"$ra celorlali.%&or dar ferm cerei ceea ce dorii p'n vei fi satisfcut.

$. N" $ermitei altora s%*(i im$"n% dorinele (i "st"rile $ersonale c" ora as"$ra

d#s. %&or dar ferm refuzai s facei ceva din ceea ce nu ai dori s facei din proprie voin.

$I. Res$ectai ideile+ sentimentele (i dorinele altora la el de m"lt $e c,t le res$ectai

$e ale #oastre.espectarea ideilor altora nu presupune c v supunei acestor idei. !i doar

c le ascultai, fr a critica sau judeca valoric persoana sau ideile sale. ceasta porunca e

similara cu *a nu emite judecati de valoare* sau *a nu judeca persoana si ideile sale*.

$II. Cerei*#% sc"-e (i rectiicai $e c,t $osiil $re/"diciile ad"se altora$rin re(elile

d#s.ceasta atitudine v va ajuta cel mai mult s cre&tei.

$III. N" acce$tai sc"-ele alse &din #,r"l "-elor). cestea valoreaza mai puin dec't

dac nu ar fi fost rostite deloc.

I+. I"ii*#% $e #oi !n(i#%+ $e ceilali (i ade#%r"l !n eal% m%s"r%.u sacrificai una

pentru cealalt.

+. Urmai aceste $or"nci !n acord c" $ro$ri"l #ostr" discern%m,nt. a urma urmei,

nu sunt scrise in piatr.

7eferinta2 "motional Literac5 - laude Steiner

#espre mediul organizational ca mediu ideal de antrenare a competentei

emotionale. Este mediul care scoate cel mai mult in evidenta skils-urile

persoanelor facand astfel posibile stroke-urile pozitive.

!ntrenamentul in competenta emotionala faciliteaza relatii cooperative

armonioase acasasi la lucru si ne ofera instrumente pentru a evita o viziune mereu

mai intunecata si cinica asupra vietii.
http://www.emotional-literacy.com/2000.htmhttp://www.emotional-literacy.com/2000.htm


13/17

ompetenta emotionala face posibil ca pentru fiecare conversatie pentru fiecare contact

uman$ si fiecare parteneriat- fie scurt sau de lunga durata sa culeaga cele mai mari

recompense pentru toti cei implicati.

Competenta emotionala este o cheie catre puterea personaladeoarece emotiile

sunt puternice daca poti sa le faci sa lucreze pentru tine mai degraba decat impotriva ta.

*elatia profesor elev

7elatia profesor elev este o unitate fundamentala a invatarii. Din pacate aceasta esteastazi pervertita. restinii ii venerau in vechime pe batranii intelepti$ +va iar in SivaSamhita se spune2 #guru e mama$ guru e tata$ guru este fara indoiala Dumnezeu#. 0nvechime profesorii erau adorati si prin aceasta iubire neconditionata o uriasa cantitate deinformatie neformala trecea de la profesor la elevi.

+stazi vedem ca profesorii nici nu mai stiu ca fundamental$ iubirea$ este iubireneconditionatasi fie ca uneori se implica in relatii de iubire conditionata cu elevii lorcreand adevarate drame$ fie se feresc de o relatie afectiva cu elevii pentru ca nu intelegiubirea neconditionata$ ceea ce este la fel de grav. 0n acest caz elevii ar putea prefera safie educati de computer.

0n aceste conditii nu putem decat sa propunem


14/17

3u poate fi vorba de iubire daca cineva ajunge sa spuna2 te iubesc numai daca maiubesti si tu si aceasta se transforma in patologie cand conditionarea ia forme violente cuamenintari de distrugere sau autodistrugere.

3atura terapeutica a unei atingeri iubitoare

ontactul fizic este atat de important incat este imprimat in insasi limbajul nostru.

& privire la ceea ce spun cercetatorii despre atingere arata include si uimitoarea

descoperire a faptului ca absenta atingerii umane poate ucide efectiv.

(amenii de stiinta studiaza atingerea

n studiu stiintific al atingerii a inceput accidental cand un cercetator a eliminat anumite

glande vitale de la soareci. Spre uimirea lui unii au spupravietuit. Si mai suprpinzator a

fost faptul ca cei care au supravietuit proveneau de la colonii in care acestia erau in mod

regulat mangaiati de posesorii lor. +cesti soareci erau mai putin timizi si mai puternici

decat cei nemangaiati. Studiul a descoperit ca soarecii mangaiati aveau o probabilitate de

suprivietuire de sase ori mai mare decat cei nemangaiati.

Copii iubiti


15/17

la nastere cu o bola cumplita care ar fi urmat sa o omoare in trei luni. Din momentul

cand au aflat vestea parintii ei au tinut-o in brate continuu.

Dar dupa trei luni s-au gandit sa faca o noua investigatie. La noua investigatie s-a

dovedit ca nu are si nu a avut nici o boala. 3u a avut nimic sau ....cele trei luni de iubire

au au vindecat-o.


16/17

spera$ a face proiecte si a construi idealuri$ dar si a actiona in vederea infaptuirii

scopirilor propuse si anume a faptui in numele creativitattii$ mereu deschis fata de nou$

de originalitate$ cu temeritate si spirit innoitor...

3u toti tinerii sunt astfel$ caci$ sunt destui tineri batarni$ dupa cum insa sunt si batrani

tineri..

0mbatranirea incepe in momentul in care nu mai traim in prezent si in viitor ci ne

intoarcem cu fata la trecut.

:ineretea nu este un atribut automat al unei varste ..ea nu apare de la sine ci trebuie

cucerita invatata$ produsa.

'ineretea este timpul afectelor generoase$ a simpatiilor pline de caldura si

ardoare$ a zelului si activitatii...

Semisocializarea tinerilor$ relatiile lor cu adultii permit societatii sa beneficieze direct de

inovatii si descoperiri. :rasaturile ale adolescentei ca prietenia$ gustul jocului$ gustul

noului$ respectiv aptitudinea de inventie se mentin din ce in ce mai mult la varsta adulta

si juvenilizarea devine fenomen antropologic.

"dgar


17/17

+cordurile cerute pentru a face invatarea competentei emotionale posibila pot fi facute

mult mai usor intre doua persoane$ in special doua persoane compatibile care nu au nici

un istoric de conflicte.

www.psihologie.50g.com
http://www.psihologie.50g.com/http://www.psihologie.50g.com/

Claude Steiner - Competenta Emotionala

Documents

Transcript of Claude Steiner - Competenta Emotionala