CERCUL DIRECTORILOR DIN ÎNVÂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR · în parte, un plan individualizat de...
Transcript of CERCUL DIRECTORILOR DIN ÎNVÂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR · în parte, un plan individualizat de...
CERCUL DIRECTORILOR DIN ÎNVÂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
VÂLCEA, 9 NOIEMBRIE 2011
METODOLOGIA
de organizare şi administrare a
evaluării dezvoltării fizice, socio-
emoţionale, cognitive, a limbajului şi a
comunicării, precum şi a dezvoltării
capacităţilor şi atitudinilor de
învăţare, la finalul clasei pregătitoare-
ENCP
(2) ENCP se administrează tuturor elevilor din clasa pregătitoare a fiecărei unităţi de învăţământ de stat sau particular și are ca rezultat un raport de evaluare. (3) Scopul întocmirii raportului de evaluare la finalul clasei pregătitoare îl reprezintă orientarea şi optimizarea procesului educativ, în vederea adaptării elevilor la solicitările de tip şcolar. Art. 2. – (1) Procesul de evaluare a elevilor din clasa pregătitoare se desfăşoară pe tot parcursul anului şcolar și se finalizează în luna mai. (2) Raportul de evaluare este întocmit de către cadrul didactic responsabil, în cursul lunii mai a fiecărui an şcolar.
Art. 5. Pentru organizarea şi administrarea evaluării, CNEE îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează un Manual de proceduri pentru asigurarea calităţii evaluării; b) organizează procesul de selecţie a membrilor grupului de lucru pentru elaborarea/ revizuirea raportului de evaluare; c) organizează stagiile de formare specifice pentru membrii grupului de lucru; d) organizează stagii de formare pentru inspectorii de specialitate pentru învăţământul primar şi pentru resursa umană implicată în ENCP; e) elaborează modelul de raport, precum şi alte instrumente de lucru şi le postează pe website-ul dedicat www.subiecte2012.edu.ro până la data de 30 noiembrie;
Art. 6. – (1)La nivel judeţean/ al municipiului Bucureşti, prin decizie a inspectorului şcolar general se desemnează un responsabil care asigură organizarea şi administrarea evaluării. Pentru sprijinirea activităţii acesta constituie un colectiv de monitori de calitate selecţionaţi din rândul cadrelor didactice de specialitate. (2) În unităţile de învăţământ în care funcţionează mai mult de o clasă pregătitoare se înfiinţează Comisia de evaluare. În celelalte unităţi de învăţământ, coordonarea ENCP revine directorului şcolii.
Art. 8. - (1) Comisia de Evaluare din unitatea de învăţământ se compune din:
- preşedinte – directorul/ directorul adjunct al unităţii de învăţământ în care sunt şcolarizaţi
elevi în clasa pregătitoare;
- 2-4 membri - cadre didactice pentru învăţământul primar din unitatea de învăţământ în care
sunt şcolarizaţi elevi în clasa pregătitoare;
- profesorul psihopedagog, profesorul psiholog şcolar, profesorul logoped, consilierul şcolar,
medicul şcolar, alţi profesori ai clasei, după caz.
(2) Componenţa comisiei din unitatea de învăţământ este aprobată prin decizia directorului
unităţii de învăţământ.
IV. DESFĂȘURAREA EVALUĂRII
III. ORGANIZAREA ŞI ADMINISTRAREA EVALUĂRII LA FINALUL CLASEI
PREGĂTITOARE
Art.10. – (1) Evaluarea dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării,
precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, la finalul clasei pregătitoare, se
administrează pe tot parcursul anului şcolar şi se concretizează prin întocmirea unui raport de
evaluare la finalul clasei pregătitoare.
(2) Evaluarea se realizează de către cadrul didactic responsabil în colaborare, după caz, cu profesorul
psihopedagog, profesorul psiholog şcolar, profesorul logoped, consilierul şcolar, medicul şcolar,
alţi profesori ai clasei, părinţii/ tutorii legali.
METODOLOGIA
de organizare şi administrare
a evaluării competenţelor
fundamentale
la finalul clasei a II-a
Art. 1. - (1) Prezenta metodologie reglementează organizarea şi administrarea evaluării competenţelor fundamentale scris-citit şi matematică la finalul clasei a II-a, numită în continuare EN II, în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) ale Art. 71, alin. (1) al Art. 72 şi alin. (2) Art.74 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/ 2011. (2) EN II este o evaluare naţională care se organizează pentru toţi elevii în clasa a II-a din fiecare unitate şcolară, din învăţământul de stat şi particular acreditat și are ca rezultat, pentru fiecare elev în parte, un plan individualizat de învățare. (3) EN II reprezintă modalitatea de evaluare cu scop de orientare şi optimizare a învăţării elevilor aflaţi la finalul clasei a II-a şi de elaborare a planurilor individualizate de învăţare ale acestora.
Art. 2. - (1) EN II se desfăşoară anual, pe parcursul lunii mai. (2) Rezultatele EN II sunt detaliate, prin descriptori de performanţă, în Fişa de evaluare şi sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. (3) Planurile individualizate de învăţare ale elevilor sunt comunicate părinţilor/ tutori legali ai elevilor şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.
II. COORDONAREA EVALUĂRII - EN II
Art. 4. – (1) Coordonarea la nivel naţional a proiectării, organizării şi a administrării EN II, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia, este asigurată de MECTS prin CNEE. (2) În demersurile de organizare şi administrare, la elaborarea procedurilor specifice pentru EN II, CNEE se va consulta cu direcţiile generale de specialitate din MECTS: DGEÎTPV şi DGÎLMRPS. Art. 5. Pentru organizarea şi administrarea EN II, CNEE îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează un Manual de proceduri pentru asigurarea calităţii evaluării; b) organizează procesul de selecţie a membrilor grupului de lucru al EN II; c) organizează stagiile de formare specifice pentru membrii grupului de lucru; d) organizează stagii de formare pentru inspectorii de specialitate pentru învăţământul primar şi pentru resursa umană implicată în EN II; e) elaborează modele de subiecte şi bareme şi le postează pe website-ul dedicat www.subiecte2012.edu.ro până la data de 30 noiembrie; f) elaborează subiectele şi baremele de evaluare; g) asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul efectiv al elaborării acestora până în momentul în care acestea devin publice; h) asigură tipărirea caietului elevului şi a caietului cadrului didactic pentru administrarea EN II;
Art. 8. – (1) Comisia de Evaluare pentru organizarea şi administrarea EN II din unitatea de învăţământ se compune din: •preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ; •membri - toate cadrele didactice din unitatea de învăţământ care au elevi cuprinşi în clasa a II-a. (2) În situaţia în care, în unitatea de învăţământ, se susţin probe redactate într-o limbă a minorităţilor, cel puţin unul din membrii comisiei trebuie să fie cunoscător al limbii respective. (3) În situaţii excepţionale, bine justificate, în care cadrul didactic al clasei clasei nu poate participa la administrarea EN II, acesta va fi înlocuit cu un alt cadru didactic, numit de preşedintele comisiei.
III. ELABORAREA SUBIECTELOR
Art.10. - (1) Subiectele pentru EN II se elaborează de către CNEE, ţinând seama de următoarele cerinţe: a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu programele şcolare în vigoare şi cu standardele naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină de studiu; b) să aibă un nivel mediu de dificultate; c) să permită administrarea în mai multe secvenţe de evaluare planificate de cadrul didactic într-o perioadă de 10 zile de cursuri; d) durata cumulată a secvențelor de evaluare să nu depășească un total de 50 de minute. (2) Subiectele sunt cuprinse în caietul elevului care conţine două secţiuni, fiecare fiind destinată disciplinele evaluate: scris-citit şi matematică. (3) Timpul alocat pentru fiecare item/ cerinţă, baremele, precum şi alte informaţii referitoare la administrarea evaluării sunt cuprinse în caietul cadrului didactic. (4) Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile clasei a II-a, conform legii, în limba maternă, li se asigură subiectele la matematică atât în limba în care au studiat, cât și în limba română. (5) Modalitatea de transmitere a caietelor la unităţile de învăţământ pentru desfăşurarea EN II este reglementată prin procedură separată. (6) Subiectele şi baremele pentru EN II se clasifică în categoria documentelor secret de serviciu, din momentul demarării acţiunii de elaborare a acestora şi până în momentul în care devin publice. Toate persoanele care au acces la subiectele pentru EN II vor da o declaraţie în acest sens, în condiţiile legii.
IV. ORGANIZAREA ŞI ADMINISTRAREA EN II Art.11. - (1) EN II se desfăşoară anual pe parcursul a 10 zile, în timpul orelor de curs, sub forma unor secvenţe de evaluare planificate de cadrul didactic al clasei. În anul şcolar 2011-2012 evaluarea este planificată să se desfăşoare în perioada 14-25 mai 2012. (2) Responsabilitatea administrării la clasă a EN II o are cadrul didactic al clasei. (3) Sălile în care se susţine EN II sunt, de regulă, sălile în care elevii clasei îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit. Acestea vor fi adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de secvenţa de evaluare planificată, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi în timpul administrării evaluării. (4) Pregătirea pentru administrarea EN II se realizează prin aşezarea elevilor în bănci, în ordine alfabetică, în sala lor de clasă. (5) Elevii sunt informaţi că se interzice pătrunderea în sală cu orice fel de materiale: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. (6) Fiecărui elev i se distribuie un caiet cu subiecte pe care îşi notează numele şi prenumele. Caietul devine astfel nominal și este interzisă înlocuirea lui. (7) Înregistrarea și monitorizarea timpului de rezolvare a subiectelor se face de către cadrul didactic. (8) La încheierea timpului alocat secvenţei de evaluare, cadrul didactic recuperează caietele elevului conform procedurii specifice. (9) Se interzice cadrului didactic să ofere elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor, să facă modificări ale subiectelor şi ale baremelor de evaluare sau să realizeze completări ale rezolvărilor înregistrate în caiete. (10) Pentru rezolvarea subiectelor din caiet, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru. Pentru proba de matematică, elevii pot să utilizeze instrumente adecvate. (11) În timpul administrării evaluării, cadrele didactice răspund de asigurarea ordinii şi a liniştii în sala de clasă, de respectarea de către elevi a tuturor prevederilor prezentei metodologii.
V. DESFĂȘURAREA EVALUĂRII Art.12. (1) Înainte de începerea procesului de evaluare a caietului elevului, preşedintele din unitatea de învăţământ are obligaţia de a asigura o sesiune de instruire pentru cadrele didactice implicate în EN II. (2) Evaluarea caietelor se efectuează de către cadrele didactice implicate în EN II, pe baza caietului cadrului didactic. (3) La evaluarea caietelor elevului, cadrul didactic nu va face sublinieri sau menţiuni pe acestea. (4) Rezultatele EN II se înregistrează în Fişele de evaluare. (5) La finalul perioadei de evaluare, cadrul didactic predă preşedintelui caietele şi raportul clasei. (6) Zilnic, după terminarea programului de evaluare, caietele şi fişele de evaluare sunt păstrate în condiţii de securitate.
VI. VALORIFICAREA REZULTATELOR EN II Art.14. – (1) Rezultatele obţinute la EN II sunt valorificate prin: •elaborarea planurilor individualizate de învăţare; •consemnarea în portofoliul educaţional al elevului; •informarea părinţilor/ tutorilor legali asupra stadiului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate. (2) Comisia din unitatea de învăţământ urmăreşte procesul de stabilire a planurilor individualizate de învăţare şi de informarea elevilor şi părinţilor/ tutorilor legali. (3) Planul individualizat de învăţare se supune procedurilor privind confidenţialitatea. Accesul la document şi informaţiile transmise se limitează la corpul profesoral implicat în procesul educativ, elevul şi familia acestuia. (4) După comunicarea către familie, se întocmeşte un proces-verbal, în care părinţii semnează pentru luarea la cunoştinţă a informaţiilor din planul individualizat de învăţare.
Art.16. – (1) Cadrele didactice care comit fapte cu caracter infracţional, legate de organizarea şi administrarea EN II, cum ar fi furnizarea rezolvării subiectelor, înlocuiri de caiete, falsificări de caiete, care permit sau favorizează fraudarea probei sau care dovedesc neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sunt sancţionate în conformitate cu prevederile legale. (2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual. Art.17. În vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie şi pentru asigurarea corectitudinii administrării EN II, preşedinţii comisiilor vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale şi că, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei, ştie că se vor lua măsuri de sancţionare, care pot merge până la excluderea din învăţământ, în funcţie de gravitatea abaterii, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic şi ale art. 292, din Codul penal.
VIII. DISPOZIŢII FINALE
Art.18. In anul şcolar 2011-2012 se pretestează instrumentele de evaluare specifice EN II - 2013. Art.19. Caietele administrate în cadrul EN II şi documentele întocmite pentru buna administrare a acesteia se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ care a organizat evaluarea, pe o perioadă de doi ani.
•Elevii cu deficienţe din unităţile de învăţământ pot beneficia, după caz, de prevederile alin. (2), în baza certificatului de încadrare în gradul de handicap sau a unei adeverinţe medicale. •În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizaţi la pat, temporar sau definitiv, pentru cei şcolarizaţi la domiciliu, precum şi pentru cei care suferă de boli contagioase, responsabilul judeţean poate decide susţinerea probelor EN II la locul imobilizării sau prin reprogramare. Aprobarea se obţine pe baza documentului medical care atestă imposibilitatea deplasării sau a susţinerii probei în colectivitate şi se comunică, în scris, responsabilului judeţean. •Reprogramarea elevilor menţionaţi la alineatele anterioare se face într-o altă perioadă a lunii mai a.c. Art.21. - (1) Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în şcolile de masă, precum şi cei din învăţământul special, care parcurg curriculumul şcolii de masă, susţin EN II. (2) Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în şcolile de masă, precum şi cei din învăţământul special, care parcurg curriculumul specific învăţământului special sau care beneficiază de adaptări curriculare, în baza planurilor de intervenţie personalizată, susţin EN II numai la solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorilor legali. Art.22. Conducerile unităţilor de învăţământ asigură popularizarea prezentei metodologii prin următoarele categorii de activităţi menite a aduce la cunoştinţa celor interesaţi prevederile referitoare la EN II şi la importanţa acesteia pentru dezvoltarea planurilor individualizate de învăţare: •afişarea la avizierul şcolii; •prezentarea în cadrul consiliului profesoral; •prezentarea în colectivele de elevi ai clasei a II-a; •organizarea unor întâlniri cu părinţii în vederea informării acestora.
METODOLOGIA
de organizare şi administrare a evaluării naţionale
la finalul clasei a IV-a
(2) EN IV este o evaluare standardizată, realizată pe un eşantion naţional reprezentativ de elevi aflaţi în şcoli acreditate din învăţământul de stat şi particular din întreaga ţară, care are scopul de a furniza datele, dovezile necesare pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar. Art. 2. - (1) EN IV se desfăşoară anual, pe parcursul lunii mai. (2) Toate datele publice fac referire la informaţii cumulate la nivel naţional. Rezultatele EN IV sunt incluse într-o bază de date la nivel de sistem, fără a se constitui într-un criteriu de ierarhizare pentru unităţile de învăţământ eşantionate, pentru colectivele la care s-a administrat testul sau, individual, pentru elevii participanţi.
Art. 5. Pentru organizarea şi desfăşurarea EN IV, CNEE îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează un Manual de proceduri pentru asigurarea calităţii evaluării; b) organizează procesul de selecţie a membrilor grupului de lucru al EN IV; c) organizează stagiile de formare specifice pentru membrii grupului de lucru; d) organizează stagii de formare pentru inspectorii de specialitate pentru învăţământul primar şi pentru resursa umană implicată în EN IV; e) elaborează modele de subiecte şi bareme şi le postează pe website-ul dedicat www.subiecte2012.edu.ro până la data de 30 noiembrie; f) elaborează subiectele şi baremele de evaluare; g) asigură confidenţialitatea subiectelor şi a procedurilor de eşantionare a elevilor şi a şcolilor, precum şi a caietului elevului pe toată durata derulării EN IV; h) asigură tipărirea caietului elevului şi a caietului cadrului didactic pentru administrarea EN IV; i) asigură, împreună cu inspectoratele şcolare, distribuirea în şcoli a caietului elevului şi a caietului cadrului didactic; j) propune, împreună cu direcţiile de specialitate din MECTS, delegarea unor monitori de calitate pentru activităţile prevăzute în cadrul EN IV;
Art. 6. – (1) La nivel judeţean/ al municipiului Bucureşti, prin decizie a inspectorului şcolar general se desemnează un responsabil care asigură organizarea şi administrarea evaluării. (2) În unităţile de învăţământ în care funcţionează mai mult de o clasă a IV-a se înfiinţează Comisia de Evaluare pentru EN IV. La celelalte unităţi de învăţământ responsabilul cu organizarea EN IV este directorul.
Art 8. Comisia de Evaluare pentru organizarea şi administrarea ENIV de la nivelul unităţii de învăţământ, se înfiinţează la începutul anului şcolar şi se compune din: •preşedinte – directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ; •secretar – informatician/ cadru didactic care are competenţe digitale/ secretarul unităţii de învăţământ; •2-4 membri – cadre didactice din unitatea de învăţământ.
III. ELABORAREA SUBIECTELOR
Art.10. - (1) La începutul fiecărui an şcolar, sunt stabilite probele care urmează să fie administrate din lista celor care vizează competenţele fundamentale dobândite de către elevi pe parcursul învăţământului primar: a) înţelegerea unui text audiat în limba română; b) înţelegerea unui text audiat în limba maternă, pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale; c) înţelegerea textelor scrise în limba română; d) înţelegerea textelor scrise în limba maternă, pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale; e) comunicarea în limba română; f) comunicarea în limba maternă, pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale; g) matematică; h) ştiinţe ale naturii; i) alfabetizarea digitală; j) comunicarea în limba străină studiată. (2) În anul şcolar 2011-2012, sunt administrate următoarele probe: a) înţelegerea textelor scrise în limba română; b) înţelegerea textelor scrise în limba maternă, pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale; c) matematică. (3) CNEE stabileşte repartizarea sarcinilor de lucru în două secvenţe de testare. (4) Subiectele pentru EN IV se elaborează de către CNEE, ţinând seama de următoarele cerinţe: a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu programele şcolare parcurse în ciclul primar; b) să aibă un nivel mediu de dificultate; c) să permită rezolvarea în 90 de minute, în două secvenţe de testare de câte 45 de minute fiecare; d) să aibă un format asemănător cu cel al evaluărilor internaţionale administrate elevilor în vârstă de 10-12 ani. (5) Subiectele sunt cuprinse în caietul elevului care conţine două secţiuni destinate fiecare câte uneia dintre probele selecţionate pentru anul administrării. (6) Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile primare, conform legii, în limba maternă, li se asigură subiectele la matematică în limba în care au studiat. (7) Modalitatea de transmitere a subiectelor la unităţile de învăţământ eşantionate pentru desfăşurarea EN IV este reglementată prin procedură separată.
IV. ORGANIZAREA ŞI ADMINISTRAREA EN IV
Art.11. – (1) EN IV se desfăşoară printr-o singură administrare în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră. În anul şcolar 2011- 2012 evaluarea este planificată să se desfăşoare pe data de 10 mai. (2) Responsabilitatea administrării la clasă a EN IV o are administratorul de test. (3) Sălile în care se susţine EN IV sunt, de regulă, sălile în care îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit elevii clasei. Acestea vor fi adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de secvenţa de evaluare planificată, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi în timpul administrării evaluării. (4) Pregătirea pentru administrarea EN IV se realizează prin aşezarea elevilor în bănci în ordine alfabetică, în fiecare sală de clasă. (5) Elevii sunt informaţi că se interzice pătrunderea în sală cu orice fel de materiale: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. (6) Fiecărui elev i se distribuie Caietul elevului pe care îşi notează numele şi prenumele. Caietul elevului devine astfel nominal și este interzisă înlocuirea lui. (7) Înregistrarea și monitorizarea timpului de rezolvare a subiectelor se face de către administratorul de test. (8) La încheierea primelor 45 de minute în care elevii au avut de rezolvat sarcinile specifice primei secvenţe de testare, se acordă o pauză de 10 minute. (9) Se interzice administratorului de test să ofere elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor, să facă modificări ale subiectelor şi ale baremelor de evaluare sau să realizeze completări ale rezolvărilor înregistrate în caiete. (10) Pentru rezolvarea subiectelor din caiet, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru. Pentru proba de matematică, elevii pot să utilizeze instrumente adecvate. (11) În timpul administrării evaluării, administratorul de test răspunde de asigurarea ordinii şi a liniştii în sala de clasă, de respectarea de către elevi a tuturor prevederilor prezentei metodologii.
V. DESFĂȘURAREA EVALUĂRII Art.12. – Toţi evaluatorii pentru EN IV sunt externi şcolilor eşantionate, participante la evaluare şi au parcurs programul de formare iniţiat de CNEE, conform Manualului de proceduri. Art.13. - (1) Evaluarea lucrărilor este organizată de CNEE, care selectează şi formează profesorii evaluatori. (2) Evaluarea lucrărilor se face cu respectarea strictă a baremului de evaluare, utilizând codificarea şi sistemul de descriptori asociat scalei performanţelor și menţionat în caietul cadrului didactic. (3) Fiecare caiet al elevului este evaluat de către doi evaluatori independenţi, iar CNEE asigură calitatea procesului de corectură printr-o procedură dedicată. (4) EN IV operează cu coduri şi descriptori de performanţă care prezintă niveluri de competenţă, după modelul testelor internaţionale.
VI. VALORIFICAREA REZULTATELOR EN IV
Art.14. (1) EN IV nu se finalizează printr-o notă sau printr-un calificativ sumativ. Codurile corespunzătoare fiecărui caiet al elevului contribuie la realizarea unui scor mediu naţional al performanţelor elevilor pe competenţele fundamentale. (2) Rezultatele obţinute sunt utilizate de MECTS-CNEE pentru realizarea unor studii şi cercetări de diagnoză a sistemului de învăţământ primar.
VIII. DISPOZIŢII FINALE
Art.18. În anul şcolar 2011-2012 se organizează pretestarea instrumentelor de evaluare pentru EN IV 2013 pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, în scopul validării itemilor. Art.19. Caietele şi documentele întocmite pentru buna administrare a EN IV se păstrează în arhiva CNEE pe o perioadă de doi ani.
Art.21. Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în învăţământul de masă, susţin EN IV împreună cu colegii lor.
METODOLOGIA
de organizare şi administrare
a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a
(2) EN VI este o evaluare la nivel naţional care se organizează pentru toţi elevii clasei a VI-a din fiecare unitate şcolară din învăţământul de stat şi particular acreditat și are ca rezultat, pentru fiecare elev în parte, un plan individualizat de învățare. (3) EN VI reprezintă modalitatea de evaluare cu scop de preorientare, de optimizare a învăţării elevilor aflaţi la finalul clasei a VI-a şi de elaborare a planurilor individualizate de învăţare ale acestora. Art. 2. - (1) EN VI se desfăşoară anual, pe parcursul lunii mai. (2) Rezultatele EN VI sunt detaliate, în raport cu standardele de evaluare, în Fişa de evaluare şi sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. (3) Planurile individualizate de învăţare ale elevilor sunt comunicate părinţilor/ tutorilor legali ai elevilor şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.
Art. 8. – (1) Comisia de Evaluare pentru organizarea şi administrarea EN VI din unitatea de învăţământ se compune din: •preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ; •membri - toate cadrele didactice de specialitate din unitatea de învăţământ care au elevi cuprinşi în clasa a VI-a. (2) În situaţia în care, în unitatea de învăţământ, se susţin probe redactate într-o limbă a minorităţilor, cel puţin unul din membrii comisiei trebuie să fie bun cunoscător al limbii respective.
III. ELABORAREA SUBIECTELOR
Art.10. - (1) Subiectele pentru EN VI se elaborează în cadrul CNEE, ţinând seama de următoarele cerinţe: a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu programele şcolare în vigoare; b) să permită rezolvarea în 100 de minute, în două secvenţe de testare de câte 50 de minute fiecare. (2) Subiectele sunt cuprinse în caietul elevului care conţine două secţiuni, fiecare fiind destinată domeniilor evaluate: limbă şi comunicare, respectiv matematică şi ştiinţe. (3) Baremele de evaluare, precum şi alte informaţii referitoare la administrarea evaluării sunt cuprinse în caietul cadrului didactic. (4) Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile în limba maternă, li se asigură subiectele de la proba de matematică şi ştiinţe atât în limba în care au studiat, cât şi în limba română. (5) Modalitatea de transmitere a caietului elevului şi a caietului cadrului didactic la unităţile de învăţământ în care se desfăşoară EN VI va fi reglementată printr-o procedură separată. (6) Subiectele şi baremele de evaluare pentru EN VI se clasifică în categoria documentelor secret de serviciu, din momentul demarării acţiunii de elaborare a acestora şi până în momentul în care devin publice. Toate persoanele care au acces la subiectele pentru EN VI vor da o declaraţie în acest sens, în condiţiile legii.
IV. ORGANIZAREA ŞI ADMINISTRAREA EN VI Art. 11. (1) EN VI se desfăşoară într-o singură administrare în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră. În anul şcolar 2011- 2012 evaluarea este planificată să se desfăşoare pe data de 17 mai. (2) Responsabilitatea administrării la clasă a EN VI o are administratorul de test, care este unul dintre cadrele didactice ale clasei. (3) Sălile în care se susţine EN VI sunt, de regulă, sălile în care îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit elevii clasei. Acestea vor fi adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de secvenţa de evaluare planificată, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi în timpul administrării evaluării. (4) Pregătirea pentru administrarea EN VI se realizează prin aşezarea elevilor în bănci, în ordine alfabetică, în fiecare sală de clasă. (5) Elevii sunt informaţi că se interzice pătrunderea în sală cu orice fel de materiale: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. (6) Fiecărui elev i se distribuie un caiet al elevului, pe care îşi notează numele şi prenumele. Caietul elevului devine astfel nominal și este interzisă înlocuirea lui. (7) Înregistrarea și monitorizarea timpului de rezolvare a subiectelor se face de către administratorul de test. (8) La încheierea primelor 50 de minute în care elevii au avut de rezolvat sarcinile specifice primei secvenţe de testare, se acordă o pauză de 10 minute.
V. DESFĂȘURAREA EVALUĂRII Art.12. (1) Înainte de începerea procesului de evaluare a caietului elevului, preşedintele din unitatea de învăţământ are obligaţia de a asigura o sesiune de instruire pentru cadrele didactice implicate în EN VI. (2) Evaluarea caietelor se efectuează în echipă, de către cadrele didactice de specialitate care predau ore la clasa respectivă, pe baza caietului cadrului didactic. (3) Echipele de evaluatori sunt compuse din profesori din aceeaşi arie curriculară: limbă şi comunicare, respectiv matematică şi ştiinţe. (4) Evaluarea caietelor elevului se face pe baza baremului de evaluare, de către echipele stabilite de preşedintele comisiei, respectându-se baremele de evaluare elaborate în cadrul CNEE. (5) În timpul evaluării caietelor elevului, profesorii evaluatori nu fac sublinieri sau menţiuni pe acestea. Rezultatul evaluării se înregistrează în fişe de evaluare, distincte pentru fiecare echipă de profesori evaluatori. (6) Caietele şi fişele de evaluare sunt păstrate în condiţii de securitate, după terminarea evaluării.
VI. VALORIFICAREA REZULTATELOR EN VI Art.14. – (1) Rezultatele obţinute la EN VI sunt valorificate prin: •elaborarea planurilor individualizate de învăţare; •consemnarea în portofoliul educaţional al elevului; •preorientarea şcolară; •informarea părinţilor asupra stadiului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate. (2) Comisia din unitatea de învăţământ urmăreşte procesul de realizare a planurilor individualizate de învăţare şi de informarea elevilor şi părinţilor/ tutorilor legali. (3) Planul individualizat de învăţare se supune procedurilor privind confidenţialitatea. Accesul la document şi informaţiile transmise se limitează la corpul profesoral implicat în procesul educativ, elevul şi familia acestuia. (4) După comunicarea către familie, se întocmeşte un proces-verbal, în care părinţii semnează pentru luarea la cunoştinţă a informaţiilor din planul individualizat de învăţare.
Art.21. - (1) Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în şcolile de masă, precum şi cei din învăţământul special, care parcurg curriculumul şcolii de masă, susţin EN VI. (2) Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în şcolile de masă, precum şi cei din învăţământul special, care parcurg curriculumul specific învăţământului special sau care beneficiază de adaptări curriculare, în baza planurilor de intervenţie personalizată, susţin EN VI numai la solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorilor legali. Art.22. Conducerile unităţilor de învăţământ asigură popularizarea prezentei metodologii prin următoarele categorii de activităţi menite a aduce la cunoştinţa celor interesaţi prevederile referitoare la EN VI şi la importanţa acesteia pentru dezvoltarea Planurilor individualizate de învăţare: a) afişarea la avizierul şcolii; •prezentarea în cadrul consiliului profesoral; •prezentarea în colectivele de elevi ai clasei a VI-a; •organizarea unor întâlniri cu părinţii în vederea informării acestora.
METODOLOGIA ŞI CRITERIILE
PRIVIND ACORDAREA
GRADAŢIEI DE MERIT ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Art. 2. - (1) Numărul de gradaţii care se vor acorda se calculează astfel: din numărul stabilit
prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice existente la nivelul inspectoratului
şcolar, se scade numărul de gradaţii acordate în ultimii 3 ani, având în vedere că gradaţia de
merit se acordă pe o perioadă efectivă de 5 ani, fără a fi luate în calcul perioadele de
suspendare a contractului individual de muncă din motive neimputabile angajatului sau de
exercitare a unei funcţii publice.
(2) În situaţia în care personalului didactic, cel de conducere, inclusiv celui din cluburile sportive
şcolare şi din palatele copiilor şi elevilor/Palatul Naţional al Copiilor i se modifică locul de muncă,
la nivelul aceluiaşi judeţ/al municipiului Bucureşti, acesta îşi păstrează gradaţia de merit.
(3) În situaţia în care personalul didactic din învățământ beneficiar al gradaţiei de merit este detaşat
în alt judeţ, acesta îşi păstrează gradaţia de merit, în condiţiile art. 47 alin. (2) din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În situaţia în care cadrele didactice beneficiare ale gradaţiei de merit sunt
pretransferate/transferate în alt judeţ, acestea îşi păstrează gradaţia de merit, cu încadrarea în
numărul maxim de gradaţii de merit, pentru anul respectiv, la nivelul judeţului/municipiului
Bucureşti, în care s-a pretransferat/transferat.
CAPITOL II
Acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar începând cu anul
şcolar 2014-2015 Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Art. 11. - (1) Începând cu anul şcolar 2014-2015, personalul didactic de predare, de
conducere, îndrumare şi control care participă la concursul organizat în vederea obţinerii
gradaţiei de merit, va fi evaluat pe baza unui proiect.
(2) Acordarea gradaţiei de merit se va realiza în acord cu prevederile din Legea – cadru nr.
284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în
Monitorul Oficial nr. 877 din 28 decembrie 2010.
Art. 12. - Numărul de gradaţii care se vor acorda se calculează astfel: din numărul stabilit prin
aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice se scade numărul de gradaţii acordate în ultimii 3
ani, având în vedere că gradaţia de merit se acordă pe o perioadă efectivă de 5 ani, fără a fi luate
în calcul perioadele de suspendare a contractului individual de muncă din motive neimputabile
angajatului sau de exercitare a unei funcţii publice.
Art. 13. - La concursul pentru acordarea gradaţiei de merit, poate depune proiect
personalul didactic de predare, cu contract individual de muncă pe perioadă
nedeterminată, personalul didactic de conducere, îndrumare şi control, precum şi
personalul didactic de predare cu contract individual de muncă pe perioadă determinată
care a obţinut cel puţin definitivarea în învăţământ şi calificativul "Foarte bine” în ultimii
2 ani şcolari anteriori depunerii proiectului, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul
unităților de învățământ, unităților conexe, casele corpului didactic și inspectoratelor
şcolare judeţene/al municipiului București:
Secţiunea II
Procedura de acordare a gradaţiei de merit pentru personalul didactic de
predare
Art. 17. - Pentru personalul didactic de predare din unităţile de
învăţământ/unităţile conexe:
(1) Raportul de activitate se realizează at în baza unui proiect propus de
cadrul didactic, pe o perioadă de 4 ani și va care va fi reactualizat la
începutul fiecărui an şcolar.
(2) În cazul în care, candidatul se transferă, proiectul trebuie reactualizat şi se ia
în considerare activitatea depusă anterior. În acest caz, conducerea unității de
învățământ/conexe predă dosarul cu toate documentele concepute până la data
respectivă.
(3) Obiectivul general al proiectului trebuie să dezvolte cel puțin un obiectiv din proiectul
de dezvoltare instituțională, contribuind astfel la creșterea prestigiului unității de
învățământ/unităţii conexe, unde funcționează cadrul didactic.
(4) În cadrul proiectului de dezvoltare instituţională se au în vedere indicatorii de bază
centraţi asupra următoarelor dimensiuni ale sistemului educaţional:
a) resursele umane ale sistemului de educaţie;
b) participarea la educaţie;
c) eficienţa internă a sistemului de învăţământ;
d) rezultatele elevilor;
e) rezultatele educaţiei pe piaţa muncii. Art. 18. - (1) Proiectul propus de personalul didactic de predare din unităţile de
învăţământ/centrele școlare pentru educație incluzivă, vizează un grup țintă format din
preșcolari/elevi, echivalentul efectivului unei grupe/clase de copii/elevi.
(2) Proiectul propus de personalul didactic de predare din centrele logopedice interşcolare şi
cabinetele logopedice, centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică vizează un grup
ţintă format din 4 – 8 copii/elevi, conform specificului activităţilor desfăşurate.
Art. 19. - În vederea aprobării implementării proiectelor, se parcurg următoarele etape:
1. Proiectele se depun și se înregistrează la secretariatul unității de învățământ/unităţii conexe în
care urmează a fi implementate, până la data de 1 octombrie a fiecărui an școlar.
2. Consiliul de administrație al unității de învățământ/unităţii conexe evaluează eligibilitatea
candidaților și a proiectelor în conformitate cu condițiile şi criteriile de eligibilitate şi întocmește
lista candidaților și a proiectelor eligibile, pe care o supune spre avizare consiliului profesoral.
3. Consiliul profesoral avizează proiectele eligibile, menționând numele candidatului și titlul
proiectului în procesul-verbal al ședinței.
4. Conducerea unității de învățământ/unităţii conexe transmite candidaților ale căror proiecte au
fost avizate de consiliul profesoral acordul scris pentru implementarea proiectului.
Art. 20. - (1) Proiectul aprobat este monitorizat permanent de conducerea unității de
învăţământ/unităţii conexe, prin directorul unității de învăţământ/unităţii conexe, care va
asigura cadrul legal și organizatoric necesar desfășurării activităților. Monitorizarea se
realizează pe parcursul întregului an școlar.
(2) Instrumentul de monitorizare a proiectului este fișa anuală de monitorizare care are structura
din Anexa nr. 7 din prezenta Metodologie și care se completează la sfârșitul anului școlar.
(3) Consiliul de administraţie validează fişele de monitorizare anuale ale candidaţilor.
(4) Portofoliul proiectului cuprinde:
•prezentarea proiectului;
•fișele anuale de monitorizare (întocmită de
directorul unităţii de învăţământ şi contrasemnată
de candidat);
•fişa finală de (auto)evaluare (Anexa nr. 8 din
prezenta Metodologie);
•raportul de evaluare;
•solicitarea evaluării proiectului;
•opis.
Art. 21. - La nivelul unității de învățământ/unităţii conexe, evaluarea
proiectului candidatului se realizează în următoarele etape:
•candidatul depune la secretariatul unităţii de învăţământ/unităţii conexe
fişele anuale de monitorizare, fişa finală de (auto)evaluare şi
prezentarea proiectului;
•consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ/unităţii conexe
completează fişa finală de (auto)evaluare a proiectului;
•consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ/unităţii conexe
întocmește raportul de evaluare, ca formă descriptivă a fişei finale de
(auto)evaluare;
Art. 22. - Directorul unității de învățământ/unității conexe depune
la inspectoratul școlar portofoliile proiectelor personalului didactic
candidat la concursul pentru obţinerea gradaţiei de merit.
(3) Punctajul final al candidatului, luat în
calcul pentru acordarea gradaţiei de merit, va
fi de minim 50 de puncte, din maximum
100 de puncte.
Secțiunea 3
Procedura de acordare a gradaţiei
de merit pentru personalul de conducere, îndrumare şi control
Art. 26. - Personalul didactic de conducere din unităţile de
învăţământ/unităţile conexe, personalul didactic şi de conducere din
cadrul caselor corpului didactic, personalul didactic de conducere,
îndrumare şi control din cadrul inspectoratelor şcolare vor fi
evaluate în baza unui proiect de management, derulat pe perioada de
4 ani și reactualizat la începutul fiecărui an şcolar.
(2) Pentru personalul de conducere din unitățile de învățământ/unitățile
conexe, obiectivul general al proiectului trebuie să dezvolte cel puțin un
obiectiv din proiectul de dezvoltare instituțională, contribuind astfel la
creșterea prestigiului unității de învățământ/unității conexe unde
candidatul ocupă funcţia de conducere.
Art. 27. - (1) Proiectele propuse de personalul de conducere din
unităţile de învăţământ/unităţile conexe, vizează un grup țintă
format din colectivul de cadre didactice al unităţii de
învăţământ/unităţii conexe.
Art. 28. - Pentru personalul didactic de conducere din unitățile de
învățământ/unitățile conexe, personalul didactic și de conducere din casele
corpului didactic, personalul de conducere şi îndrumare şi control din
inspectoratele școlare, în vederea aprobării implementării proiectelor se
parcurg următoarele etape:
1. Proiectele se depun și se înregistrează la registratura inspectoratului şcolar,
până la data de 1 octombrie a fiecărui an școlar.
2. Consiliul de administrație al inspectoratului şcolar evaluează eligibilitatea
candidaților și a proiectelor în conformitate cu condițiile şi criteriile de
eligibilitate şi întocmește lista candidaților și a proiectelor eligibile.
3. Conducerea inspectoratului școlar transmite candidaților ale căror
proiecte au fost considerate eligibile, acordul scris pentru implementarea
proiectului, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an şcolar.
Art. 29. - (1) Monitorizarea proiectelor candidaţilor pentru acordarea gradaţiei de
merit se realizează de către o comisie de monitorizare stabilită la nivelul
inspectoratului școlar, din care face parte un inspector management şi evaluare
instituţională;
(2) Monitorizarea se realizează pe parcursul întregului an școlar.
(3) Instrumentul de monitorizare a proiectului este fişa anuală de monitorizare care
are structura din Anexa nr. 7 din prezenta Metodologie.
(4) Candidatul depune la inspectoratul şcolar:
a) prezentarea proiectului;
b) fişele anuale de monitorizare;
c) fişa finală de (auto)evaluare;
d) solicitarea evaluării proiectului;
e) opis.
(5) Comisia de monitorizare completează fişa finală de (auto)evaluare a proiectului,
prezentată în Anexa nr. 8 din prezenta Metodologie.
(6) Comisia de monitorizare predă, pe bază de proces verbal, comisiei de
coordonare a concursului pentru acordarea gradației de merit, portofoliile
candidaților înscriși la concurs.
Art.32. - Sunt eligibile proiectele care contribuie la:
•îmbunătăţirea activităţii proprii prin utilizarea metodelor interactive de
învăţare-predare şi tehnologia informaţiei şi comunicării, prin programe
de cercetare ştiinţifică realizate în ţară sau prin cooperare internaţională,
prin inovare educaţională, creaţie ştiinţifică, tehnică şi artistică;
•dezvoltarea competenţelor-cheie şi profesionale ale colectivului de elevi;
•prevenirea eşecului şcolar;
•realizarea progresului şcolar;
•obţinerea performanţei şcolare la evaluările intermediare/finale în sensul
realizării unui rezultat superior față de media la nivel național;
•dezvoltarea unităţii de învăţământ ca centru de resurse educaţionale
pentru comunitate;
•promovarea conceptului de educaţie incluzivă/incluziune socială,
•îmbunătăţirea activităţii manageriale.
Art. 33. - (1) Proiectul are următoarea structură minimală:
•Date privind aplicantul:
Nume şi prenume;
Statut (titular/suplinitor);
Specializarea/Funcţia;
Gradul didactic.
•Titlul proiectului
•Unitatea de învăţământ/unitatea conexă în care se derulează proiectul
•Grupul ţintă (preşcolari/elevi/cadre didactice)
•Diagnoză relevantă pentru realizarea obiectivelor proiectului, la data depunerii proiectului:
Identificarea nevoilor membrilor din grupul ţintă la care răspunde proiectul;
Descrierea succintă a grupului ţintă selectat în urma diagnozei.
•Justificarea necesităţii implementării proiectului
•Obiectivul general
(în acord cu proiectul de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ/unității conexe/casei corpului
didactic/inspectoratului școlar)
•Obiectivele specifice (SMART)
•Rezultate anticipate (măsurabile) pe fiecare obiectiv specific
•Descrierea activităţilor propuse în proiect
(obiectivul la care răspunde activitatea, activitate eligibilă, resursele necesare, orizontul de timp)
•Graficul activităţilor/diagrama Gantt
•Precizarea indicatorilor:
•indicatori aferenţi obiectivelor/rezultatelor la nivel disciplinar/managementului educaţional;
•indicatori aferenţi obiectivelor/rezultatelor la nivel interdisciplinar/managementului educaţional;
•indicatori aferenţi obiectivelor/rezultatelor la nivel transdisciplinar/managementului educaţional;
•indicatori aferenţi obiectivelor/rezultatelor din domeniul educaţiei incluzive/ managementului educaţional.
• Autoevaluarea proiectului
Instrumente – fișă de monitorizare anuală;
Feedback de la elevi, părinţi, colegi etc.
(2) Candidatul la concursul pentru obținerea gradației de merit prezintă proiectul în maximum 3 pagini.
CAPITOLUL al III-lea
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Art. 35. - Candidaţii înscrişi la concursul de acordare a gradaţiei de merit,
sesiunea 2011 – 2012, au obligaţia de a completa o declaraţie pe proprie
răspundere prin care să confirme că documentele depuse la dosar le aparţin şi
că prin acestea sunt certificate activităţile desfăşurate, conform modelului din
Anexa nr. 6 la prezenta Metodologie.
Art. 36. - La data intrării în vigoare a prezentei Metodologii, se abrogă
O.M.E.C.T.S. nr. 5106/01.09.2010 privind Normele metodologice de acordare
privind modul de realizare a raportului de activitate în vedere obținerii gradației
de merit pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și
O.M.E.C.T.S. nr. 5617/11.11.2010 privind aprobarea Metodologiei și criteriile de
acordare a gradației de merit în învățământul preuniversitar.
GRAFICUL
desfăşurării concursului pentru acordarea gradaţiilor de merit - sesiunea 2012
• Detalierea punctajelor aferente criteriilor de către comisia paritară la nivelul inspectoratului şcolar
Perioada: 1-15 martie 2012
• Depunerea dosarelor care conţin documentele justificative privind activitatea cadrului didactic
respectiv, la registratura inspectoratului şcolar;
Perioada: 15 martie -11 aprilie 2012
• Analiza dosarelor de către inspectorul de specialitate, cu consultarea consiliului consultativ şi
elaborarea raportului referitor la activitatea candidatului în specialitate
Perioada: 12-20 aprilie 2012
• Verificarea dosarelor de către comisia de coordonare a concursului în vederea acordării gradaţiei de
merit;
Perioada: 25 aprilie-4 mai 2012
• Verificarea dosarelor de către reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ şi
refacerea punctajelor, în situaţia în care observaţiile sunt juste, împreună cu inspectorul de specialitate;
Perioada: 25 aprilie-5 mai 2012:
• Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar aprobă lista cuprinzând punctajele acordate în urma
evaluării
Perioada: 8-11 mai 2012
• Afişarea listei la avizierul inspectoratului şcolar;
Termen: 14 mai 2012
• Depunerea contestaţiilor asupra punctajului acordat;
Perioada: 16 - 18 mai 2012:
• Rezolvarea contestaţiilor de către comisie;
Perioada: 21 - 24 mai 2012
• Validarea rezultatelor finale Termen: 26 mai 2012
METODOLOGIE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI
DESFĂȘURAREA
CONCURSULUI DE SELECȚIE A
CADRELOR DIDACTICE
MEMBRE ALE CORPULUI NAȚIONAL DE EXPERȚI ÎN
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Art. 2. – (1) Calitatea de membru al corpului naţional de experţi în management
educaţional se dobândeşte prin înscrierea în Registrul naţional al experţilor în
management educaţional, în urma promovării concursului de selecţie organizat în
conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
(2) La concursul de selecție pentru dobândirea calităţii de membru al
corpului naţional de experţi în management educaţional poate participa orice
cadru didactic, care îndeplineşte cumulativ, următoarele condiţii:
• a absolvit programe de formare în management educaţional, cu minimum 60
de credite transferabile;
• este titular în învăţământul preuniversitar/ într-o unitate de învăţământ, are
cel puţin gradul didactic II;
• a obţinut calificativul anual “foarte bine” în ultimii 4 ani şi nu a fost
sancţionat disciplinar în anul şcolar curent;
• nu a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni sau nu a fost lipsit de
dreptul de a ocupa un post didactic prin hotărâre judecătorească definitivă de
condamnare penală;
• nu a fost exclus, conform prevederilor art. 21 din prezenta metodologie, din
Registrul naţional al experţilor în management educaţional.
Criteriile și procedura de selecție a membrilor corpului național de experți în management
educațional
Art. 3. - Portofoliul candidaţilor înscrişi la selecţie pentru a deveni membri în corpul naţional de
experţi în management educaţional se evaluează pe baza fişelor de evaluare prevăzute în anexa
4 la prezenta metodologie, ţinându-se seama de următoarele criterii generale:
•absolvirea unor programe de formare în domeniul managementului educaţional;
•experienţa managerială;
•performanţe deosebite în inovarea didactică/managerială;
•participarea la proiecte.
Art. 4. - Selecţia candidaţilor se realizează, în baza calendarului stabilit de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, după următoarele etape:
• completarea formularului de selecţie online, în aplicaţia informatică dedicată
acestui scop pentru compararea datelor înscrise de candidat cu cerinţele obligatorii,
prevăzute la art. 2 din prezenta metodologie;
• afişarea listelor cuprinzând candidaţii admişi în această etapă, în urma
introducerii informaţiilor în formularul de selecţie online;
• depunerea dosarului cu documentele prevăzute la art. 7 din prezenta
metodologie, la inspectoratele şcolare, de către candidaţii declaraţi admişi după
etapa de selecţie online;
• evaluarea portofoliilor de către inspectoratele şcolare;
• afişarea rezultatelor evaluării, în ordinea descrescătoare a punctajelor;
• întocmirea, de către inspectoratele şcolare, a listelor cuprinzând candidaţii
propuşi pentru a deveni membri în corpul naţional de experţi în management
educaţional;
• emiterea ordinului de ministru privind înscrierea cadrelor didactice care au
promovat concursul de selecţie şi înscrierea în Registrul naţional al experţilor în
management educaţional.
Organizarea concursului
Art. 5. - (1) Inspectoratul şcolar afişează, la sediul propriu şi pe site-ul său,
cu cel puţin 15 de zile înaintea etapei de evaluare a portofoliilor, programul
orar al înscrierilor, metodologia de concurs și anexele 1-3 la prezenta
metodologie.
(2) În vederea organizării şi desfăşurării concursului, inspectorul şcolar general
constituie, prin decizie, potrivit legii şi prezentei metodologii, comisia de
înscriere şi evaluare a portofoliilor candidaţilor.
Art. 6. - Comisia de înscriere şi evaluare a portofoliilor are următoarea
componenţă:
•preşedinte: - inspector şcolar general adjunct;
•membri: - câte doi inspectori şcolari pentru evaluarea a minimum 200 de
dosare;
•consilierul juridic al inspectoratului şcolar
•secretar: - un inspector şcolar/reprezentant al compartimentului “Plan
şcolarizare,
reţea şcolară, normare-salarizare”.
Art. 7. - Dosarul de înscriere cuprinde următoarele documente, numerotate pe fiecare filă şi consemnate într-un opis:
• cerere de înscriere;
• curriculum vitae, redactat după modelul comun european, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.021/2004, anexa
1 la prezenta metodologie;
• portofoliu personal, care să cuprindă dovezi referitoare la îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 3 din prezenta
metodologie;
• copii legalizate la notariat sau la alte autorităţi investite cu acest drept, ale:
• actelor de studii (diplomă, diplomă de licenţă, foi matricole etc.);
• certificatului/ adeverinţei/ diplomei de absolvire a unui program acreditat de formare în domeniul managementului
educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile;
• copii certificate “conform cu originalul” de către conducerea unităţii de învăţământ/instituţiei de la care provine
candidatul, ale:
• certificatului de naştere şi, dacă este cazul, certificatului de căsătorie;
• actului de titularizare în unitatea de învăţământ;
• adeverinţelor/certificatelor/diplomelor de acordare a gradelor didactice/a titlului ştiinţific de doctor;
• documentului (carnetului de muncă/documentului echivalent) conform cu art.34 alin. (5) din Legea nr.53/2003 privind
Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare, eliberat de unitatea de învăţământ/instituţia, de la care provine
candidatul, completat la zi;
• hotărârilor judecătoreşti, pentru persoanele care şi-au schimbat numele din diferite motive;
• adeverinţă cu calificativele din ultimii patru ani, în original;
• cazier judiciar în original;
• declaraţie pe proprie răspundere prin care să confirme că documentele depuse la dosar le aparţin şi că prin acestea sunt
certificate activităţile desfăşurate, conform modelului din anexa 2 la prezenta metodologie;
• opisul dosarului, în două exemplare pe care se va consemna numărul total de file; un exemplar se restituie, cu semnătura
persoanei care a depus dosarul şi a preşedintelui comisiei de înscriere.
Evaluarea portofoliilor candidaților. Afișarea rezultatelor
Art. 9. - (1) Etapa de evaluare a portofoliilor candidaţilor se desfăşoară la
sediul inspectoratului şcolar şi constă în:
a)Verificarea datelor înregistrate în aplicaţia online;
b)Stabilirea punctajului conform fişei de evaluare.
(2) Lipsa documentelor justificative ale datelor înregistrate în aplicaţia
online conduce la eliminarea candidatului de la evaluarea portofoliului.
Art. 10. - (1) Stabilirea punctajului se face, în plenul comisiei, prin acordarea de
puncte, potrivit itemilor menţionaţi în anexa 3 la prezenta metodologie.
•Punctajul maxim este de 100 de puncte.
•Punctajul minim de promovare este de 70 de puncte.
Art. 19. - (1) Începând cu anul școlar 2012 – 2013, inspectoratele școlare
județene/al municipiului București vor scoate la concursul de selecție
pentru dobândirea calităţii de membru al corpului naţional de experţi în
management educaţional un număr de locuri de cel mult 5% din totalul
posturilor didactice existente în județul/municipiul București, pentru care
se organizează concursul.
(2) Ocuparea locurilor scoase la concurs se face de către candidații declarați
”promovat”, în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute la evaluarea
portofoliilor.
(3) La punctaj egal, se vor compara, în ordine rezultatele obținute la criteriile:
Absolvirea unor programe de formare în domeniul managementului
educaţional; Experienţa managerială; Performanţe deosebite în inovarea
didactică/managerială; Participarea la proiecte. Candidatul care a obținut la
unul dintre criteriile prezentate anterior un punctaj mai mare este declarat reușit.
Evaluator Nume și prenume Semnătura Data
1
2
Anexa 3 a Metodologiei privind organizarea și desfășurarea concursului de selecție a cadrelor
didactice membre ale corpului național de experți în management educațional, aprobată prin
OMECTS nr. ………../…………2011
Fișa de evaluare a portofoliului
Concursul de selecție a cadrelor didactice membre ale corpului național de experți în management
educațional organizat de către Inspectoratul Școlar al Județului....................../Municipiului București
Candidat: Numele și prenumele ______________________
Funcția ______________________
Unitatea de învățământ ______________________
Vechimea în învățământ ______________________
Grad didactic ______________________
Criteriul Punctaj
Maxim
1. Absolvirea unor programe de formare în domeniul managementului
educațional
40 p
a) Îndeplinirea prevederilor art. 3 lit. c)1 35 p
- doctorat în management educațional 35 p
- masterat în management educațional 30 p
- acumularea a 60 de credite transferabile2 25 p
a) Participarea la stagii de formare/perfecționare în specialitate sau în
managementul educațional, altele decât cele anterioare
10 p
- se acordă 2 puncte pentru fiecare stagiu de formare cu o durată de cel puțin 5
zile (40 de ore)
1. Experiența managerială3 35 p
a) responsabil comisie metodică 8 p
a) șef catedră 8 p
a) membru în comisia de asigurare a calității 8 p
a) responsabil de cerc pedagogic 8 p
a) metodist al inspectoratului școlar 10 p
a) membru în consiliul consultativ al inspectoratului şcolar 10 p
a) membru în consiliul de administrație al unității de
învățământ/conexe/inspectoratului școlar
10 p
a) consilier educativ 10 p
a) director adjunct unitate de învățământ/conexă 12 p
a) director unitate de învățământ/conexă 14 p
a) inspector școlar/școlar de specialitate 14 p
a) director casa corpului didactic 16 p
a) inspector școlar general adjunct 16 p
a) inspector școlar general 18 p
a) funcție de îndrumare și control/specialitate în MECTS 18 p
a) funcție de conducere în MECTS 20 p
Criteriul Punctaj
Maxim
Punctaj
acordat
Punctaj
final
1. Performanțe deosebite în inovarea didactică/managerială 15 p
a) membru în comisia naţională de specialitate3 7 p
a) mentor3 7 p
a) formator3 7 p
a) participarea la elaborarea de programe şcolare, regulamente,
metodologii (câte 2 puncte pentru fiecare participare)
9. p
e) activitatea desfășurată în calitate de formator în domeniul
specialității/managementului educațional (câte trei puncte pentru
fiecare curs cu o durată de minimum 2 zile-16 ore)
10 p
9. lucrări de management educaţional sau de specialitate
publicate, cu ISBN/ ISSN (câte 4 puncte pentru fiecare lucrare)
11 p
1. Participarea la proiecte3 10 p
a) manager proiect din Fonduri Structurale și de Coeziune 10 p
a) asistent manager de proiect din Fonduri Structurale și de
Coeziune
8 p
a) coordonare de proiecte de parteneriat educaţional, la nivel
local/judeţean/naţional/ internaţional recunoscute de
inspectoratul şcolar/MECTS , altele decât cele din Fonduri
Structurale și de Coeziune
6 p
a) participare la proiecte de parteneriat educaţional, la nivel
local/judeţean/naţional/ internaţional recunoscute de
inspectoratul şcolar/MECTS
4 p
a) participare la proiecte din Fonduri Structurale și de Coeziune 4 p
Punctaj final C1 + C2 + C3 + C4
Dacă suma punctelor acordate subcriteriilor este mai mare decât punctajul maxim acordat
criteriului, punctajul final este punctajul maxim acordat criteriului. 1 Se punctează forma cea mai înaltă de studii absolvită 2 Acumularea a 60 de credite transferabile se poate realiza și ca urmare a absolvirii, în cadrul
unor programe acreditate de formare, a unor module din domeniul managementului
educațional: managementul organizației școlare, managementul resurselor în instituțiile de
învățământ; managementul calității, management de proiect, legislație și deontologie în
învățământ, comunicare și relații publice, tehnologia informație și a comunicării,
managementul curriculum-ului, dezvoltare profesională și managementul carierei, politici
educaționale, marketing, decizie și previziune în educație, consiliere în carieră, managementul
clasei,managementul centrelor de excelență, proiectarea, managementul și evaluarea
programelor educaționale, școala și comunitatea, psihopedagogia adulților, educație
interculturală, inspecția școlară, pedagogia activităților extracurriculare. În documentele care
atestă absolvirea acestor module trebuie să fie precizat numărul de credite obținute. Nu se cumulează creditele obținute după absolvirea, în cadrul mai multor programe
acreditate de formare, a aceluiași modul. 3 Fiecare subcriteriu va primi punctajul maxim alocat dacă în portofoliul candidatului se
regăsesc documente care să ateste exercitarea de către candidat a funcției respective.
METODOLOGIE PRIVIND
CONSTITUIREA CORPULUI
PROFESORILOR MENTORI
PENTRU COORDONAREA
EFECTUĂRII STAGIULUI
PRACTIC ÎN VEDEREA
OCUPĂRII UNEI FUNCŢII DIDACTICE
Art.2. - (1) Corpul profesorilor mentori se constituie la nivelul inspectoratelor
școlare județene /al municipiului Bucureşti şi cuprinde cadrele didactice care
deţin funcţia didactică de profesor mentor şi coordonează efectuarea
stagiului practic în vederea ocupării unei funcţii didactice, conform
prevederilor Art. 248, alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.
(2) Pentru a deveni membri ai Corpului profesorilor mentori, cadrele
didactice trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile prevăzute de prezenta
metodologie.
(3) Înscrierea unui cadru didactic în Corpul profesorilor mentori se face în baza
deciziei de numire în funcția didactică de profesor mentor emisă de inspectorul
şcolar general ca urmare a promovării concursului organizat pentru constituirea
Corpului profesorilor mentori.
(2) Responsabilitatea administrării aplicaţiei privind
Corpul profesorilor mentori revine inspectorului şcolar
pentru mentorat.
(3) Activitatea profesorului mentor este coordonată de
inspectorul școlar pentru mentorat.
Art. 4. - Dobândirea funcţiei didactice de profesor mentor pentru inserţia
profesională a cadrelor didactice stagiare se realizează prin promovarea unui
concurs specific, reglementat de prezenta metodologie, organizat de către
inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, respectiv prin
excepțiile prevăzute de prezenta metodologie.
Art. 5. - (1) La nivelul inspectoratelor școlare județene/al municipiului București se
constituie Comisia judeţeană pentru mentorat.
(2) Comisia județeană pentru mentorat se compune dintr-un număr impar de
membri, cu următoarea componență:
a) Preşedinte - directorul Casei Corpului Didactic
b) Vicepreședinte - inspectorul şcolar pentru mentorat
c) Secretar - inspector școlar
d) Membri (2-6 persoane) - inspectori școlari/profesori mentori pentru inserţia
profesională a profesorilor stagiari/directori de unități de învățământ.
(3) Componența acestei comisii este aprobată în Consiliul de administrație al
inspectoratului școlar și este numită prin decizia inspectorului școlar general.
Art. 7. - (1) Selecţia profesorilor mentori pentru inserţia profesională a cadrelor didactice
stagiare se realizează în perioada februarie-iunie, după un calendar detaliat la nivelul
inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, astfel:
a) în perioada 1-10 februarie: anunţarea calendarului concursului;
b) în perioada 11-20 februarie: depunerea dosarelor (portofoliilor personale) la
secretariatul inspectoratelor școlare județene de către directorii unităţilor şcolare,
însoţite de adresă de înaintare;
c) în perioada 15-20 martie: anunţarea candidaturilor admise în urma evaluării
portofoliilor;
d) în perioada 21-25 martie: depunerea şi rezolvarea contestaţiilor cu privire la
evaluarea portofoliului personal, în prezența candidatului;
e) în perioada 1 aprilie-31 mai: desfășurarea probei practice de către candidații admiși
în urma evaluării portofoliilor; această probă constă în susținerea unei lecții/activități
didactice pentru disciplina/disciplinele pe care le poate preda în concordanţă cu
specializarea/specializările înscrise pe diplomă, de către candidat și asistență la o
lecție/activitate pe care o va evalua;
f) în perioada 1-15 iunie: se anunţă rezultatele selecţiei şi cadrele didactice care vor fi
cuprinse în Corpul profesorilor mentori, în calitate de profesori mentori pentru
stagiatură.
Art. 8.- (1) Fiecare inspectorat şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti va realiza o
procedură privind selecția profesorilor mentori pentru inserţia profesională a cadrelor
didactice stagiare care va fi avizată în consiliul de administraţie și va fi făcută publică
până la data de 1 februarie.
Art. 9. - Are dreptul să-şi depună dosarul pentru funcţia de profesor mentor
pentru pentru inserţia profesională a cadrelor didactice stagiare orice cadru
didactic care îndeplineşte, cumulat, următoarele condiţii:
•este titular în învăţământul preuniversitar;
•deţine gradul didactic I;
•a urmat cel puţin un program de formare continuă în ultimii 5 ani,
acreditat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;
•are calificativul Foarte Bine în ultimii cinci ani;
•nu a fost condamnat pentru savârsirea unei infractiuni sau nu a fost lipsit
de dreptul de a ocupa un post didactic prin hotărâre judecătorească
definitivă de condamnare penală;
•este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei funcţii.
Art. 10. - Probele de concurs constau în evaluarea administrativă şi
calitativă a portofoliului și în susţinerea a două probe practice.
Art. 11. - (1)Evaluarea administrativă a portofoliului candidatului constă în verificarea
îndeplinirii criteriilor formale privind:
•existenţa CV-ului în format Europass;
•existenţa copiilor pentru documentele justificative, certificate de conducerea
unității de învățământ (decizia de numire ca titular în sistemul de învățământ/pe
post, certificatul de obținere a gradului didactic I, certificat de formare continuă,
adeverințele din ultimii cinci ani pentru acordarea calificativului);
•respectarea ordinii documentelor în conformitate cu grila de evaluare, reflectată
într-un opis prezentat în dublu exemplar.
(2) Nerespectarea criteriilor formale atrage respingerea portofoliului, fără drept de
contestație.
(3) Evaluarea calitativă a conținutului portofoliului, care constă în acordarea punctajului
corespunzător, conform grilei de evaluare elaborate de inspectoratul școlar, pe baza
criteriilor de evaluare din anexa 1 a prezentei metodologii, pentru:
a) scrisoarea de intenţie;
b) documentele doveditoare pentru îndeplinirea criteriilor de evaluare din grila
de punctaj, elaborată de către inspectoratul școlar.
Art. 12. - (1) Proba practică constă în susținerea unei lecții/activități
didactice de către candidat și asistența la o lecție/activitate didactică pe
care candidatul o va analiza.
(2) Proba practică se anunţă cu 48 de ore înainte de susținerea
acesteia și se va derula în unitatea în care funcționează cadrul
didactic respectiv.
(3) Proba practică este evaluată de o comisie numită de inspectorul
școlar general, cu următoarea componență:
•coordonator al comisiei: unul din membrii comisiei judeţene de
mentorat;
•inspectorul şcolar, conform specializării/specializărilor
candidatului;
•un profesor mentor, după caz, un profesor emerit al
şcolii/directorul unităţii de învăţământ.
(4) Evaluarea probei practice se face conform criteriilor din anexa 2 a
prezentei metodologii. Fiecare membru al comisiei acordă un punctaj pentru
cele două activități, iar coordonatorul comisiei calculează media celor 6
punctaje, cu două zecimale fără rotunjire, care devine punctajul la proba
practică.
Art. 13. - (1) Un candidat la obţinerea funcţiei didactice de profesor mentor
pentru stagiatură este declarat selectat dacă a obţinut la ambele etape ale
selecţiei calificativul admis.
(2) Calificativului admis la fiecare dintre probele de concurs se obține pentru
minim 85 de puncte din totalul de 100.
(3) Susținerea probei practice este condiționată de obținerea calificativului
admis la proba de portofoliu.
Art.20.- Profesorul mentor are competenţe de specialitate, didactice şi
metodice:
1. proiectează și structurează logic conţinuturile disciplinei, conform
documentelor curriculare;
a) asigură o varietate de activităţi didactice pentru stagiari (ore de predare-
învăţare, de exersare a deprinderilor formate, de analiză, de recapitulare, de
elaborare şi prezentare de proiecte, activităţi extraşcolare diverse);
b) urmăreşte ca proiectul de lecție/activitate să includă toate componentele
specifice; asistenţa în elaborarea proiectului scade treptat, pe măsură ce stagiarul
câştigă experienţă;
c) îndrumă stagiarul în îmbunătăţirea tehnicilor de predare;
d) încurajează inițiativa și creativitatea stagiarului în proiectarea activității
instructiv-educative;
(2) utilizează feedback-ul ca modalitate de reglare a activității didactice:
a) formulează observații obiective, fără prejudecăţi, focalizate pe activităţile
didactice ale stagiarului;
b) negociază cu stagiarii conceptele utilizate și îi îndrumă în vederea clarificării
acestora.
Drepturi și îndatoriri ale profesorilor mentori
Art. 23. - Prin dobândirea funcției didactice de profesor mentor, cadrul
didactic își păstrează titulatura, contractul de muncă încheiat pe perioadă
nedeterminată și funcția didactică pe care o deține, care se va numi
funcție didactică de bază.
Art. 24. - (1) Cadrele didactice care au calitatea de profesori mentori şi fac
parte din Corpul profesorilor mentori beneficiază de reducerea cu două ore
pe săptămână a normei didactice dacă desfăşoară activitate de mentorat
în anul şcolar respectiv, conform prevederilor Art. 262, alin. (4) din Legea
educaţiei naţionale nr. 1/2011.
(2) Cadrele didactice profesori pentru învăţământul preşcolar şi profesori
pentru învăţământul primar, care care au calitatea de profesori mentori şi
fac parte din Corpul profesorilor mentori, sunt remunerate suplimentar prin
plata cu ora.
Art.25. - (1) Profesorul mentor coordonează activitatea a 1-2 profesori
stagiari, în funcție de repartizarea primită din partea comisiei județene pentru
mentorat.
Art.26. - (1) Profesorul mentor poate îndruma profesori stagiari de la diverse
unități școlare, aflate pe raza mai multor localități, conform repartizării primite
din partea comisiei județene.
(2) Profesorul mentor poate solicita să desfăşoare activitate de mentorat
pentru disciplina/ disciplinele pe care le poate preda în concordanţă cu
specializarea/specializările înscrise pe diploma/diplomele de studii, dar, în
cazuri justificate, i se pot atribui spre îndrumare și profesori stagiari din
aceeași arie curriculară.
Art.29. - Profesorul mentor nu are dreptul să refuze îndrumarea unui
profesor stagiar repartizat de către comisia județeană de mentorat.
Art.30. - (1) Stagiul de practică începe la 1 septembrie şi se încheie în ultima zi
de curs a anului şcolar. Profesorul mentor este obligat ca, la încheierea stagiului
de practică, să înmâneze cadrului didactic stagiar o recomandare, fără de
care acesta nu se poate prezenta la examenul de definitivare în învățământ.
Organizarea activităţii profesorilor mentori
Art.34. - (1) În perioada 15-31 august Comisia județeană pentru
mentorat repartizează profesorilor mentori 1-2 profesori stagiari, pe
baza următoarelor criterii:
•Apropierea unităţilor de învăţământ în care profesorul mentor, respectiv,
profesorul stagiar îşi desfăşoară activitatea;
•Punctajul abţinut la concursul pentru funcţia de profesor mentor;
•Calificativul obţinut în anul şcolar anterior pentru activitatea de
mentorat, dacă este cazul.
(2) Profesorii mentori sunt repartizaţi să îndrume inserţia profesorilor
stagiari pe disciplina/disciplinele pentru care au promovat concursul de
mentor. În caz justificat, în mediul rural, se pot atribui spre îndrumare
profesori stagiari pe alte discipline, dar din aceeaşi arie curriculară cu
cea a profesorului mentor.
(3) Comisia județeană pentru mentorat comunică, în scris, decizia luată,
profesorilor mentori, profesorilor stagiari, precum şi conducerii unităţilor de
învăţământ în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.
Dispoziții finale
Art. 38. - În învățământul particular și în cadrul alternativelor
educaționale sunt valabile prevederile prezentei metodologii pentru
desfășurarea activității de mentorat și pentru ocuparea funcției didactice
de profesor mentor.
Art. 39. - Atunci când un profesor mentor părăseşte sistemul de
învăţământ, işi pierde calitatea de membru al Corpului profesorilor
mentori.
Art. 40. - (1) Un cadru didactic membru al Corpului profesorilor mentori poate
să-și suspende activitatea de mentorat pe un an școlar, depunând o cerere, în
acest sens, la Comisia județeană pentru mentorat, până la data de 15 august. Un
profesor mentor poate să-și suspende activitatea de mentorat de două ori
în cinci ani consecutivi.
(2) În această perioadă, cadrul didactic respectiv rămâne membru în Corpul
profesorilor mentori.
Art.42. - (1) În perioada de ocupare a unei funcții de
conducere/îndrumare și control se suspendă din oficiu
calitatea de mentor a unui cadru didactic, acesta rămânând în
Corpul profesorilor mentori.
(2) La încetarea ocupării funcției de conducere/îndrumare și
control, cadrul didactic își redobândește din oficiu calitatea de
mentor.
CRITERII DE EVALUARE A PORTOFOLIULUI CADRULUI DIDACTIC ÎN VEDEREA OBŢINERII
FUNCŢIEI DIDACTICE DE PROFESOR MENTOR
Nr.
crt.
Criterii Punctaj
Maxim
1 Scrisoarea de intenţie 2
2 Studii 10
Cursuri postuniversitare/Masterat/Altă licenţă 5
Doctorat 5
3 Participare la stagii de formare/perfecţionare 20
- locale, regionale, naţionale 15
- internaţionale 5
4 Experienţă în activitate dovedită în: 23
- funcţii de conducere, îndrumare şi control în MECTS, I.S.J.,
unităţi de învăţământ
5
- profesor emerit 5
- experienţă în activităţi de mentorat 8
- profesor metodist, responsabil cerc pedagogic, membru în consiliul
consultativ al ISJ, responsabil de comisie metodică, şef de catedră
5
5 Lucrări/articole de management educaţional sau de
specialitate/mentorat publicate cu ISBN/ISSN
10
6 Autor/coautor manuale/programe şcolare avizate MECTS, membru
al comisiilor de lucru ale MECTS
10
7 Coordonarea, participarea la proiecte internaţionale, naţionale,
regionale
15
8 Cunoştinţe de operare pe calculator evaluabile pe baza
documentelor prezentate
10
Analiza Aspecte evaluate: criterii Punctaj
Maxim Realizat
Lecţie Aspecte formale (documente, documentaţie, materiale didactice disponibile) 10
Proiectare – motivare (relaţionarea intra- şi interdisciplinara, intra- şi
crosscurriculară, perspectiva în raport cu unitatea de învăţare, relevanţa pentru
viaţă a conţinuturilor)
10
Conţinut ştiinţifico-aplicativ (obiectivizare, structurare, sistematizare, coerenţă,
consistenţă)
10
Metode şi mijloace didactice (varietate, oportunitate, originalitate, eficienţă) 10
Climat psihopedagogic (ambient specific disciplinei, motivaţie pentru lecţie) 10
Elevii -
dominante vizate
Achiziţii cognitive, verbalizate/nonverbalizate
(calitate, cantitate, relaţionare, operaţionalizare)
10
Deprinderi de activitate intelectuală individuală şi în echipă (operaţii logice,
mecanisme de analiză şi sinteză, consecvenţă, seriozitate, dorinţa de autodepăşire,
colegialitate, responsabilitate şi răspundere, flexibilitate în asumarea rolurilor)
10
Atitudine faţă de şcoală - statutul şi rolul la oră
(pozitivă – colaborator, indiferentă – spectator)
10
Profesorul –
dominante vizate
Competenţe profesionale şi metodice (de cunoaştere – gradul de stăpânire,
organizare şi prelucrare a informaţiei, de execuţie – rapiditatea, precizia acţiunilor
şi distributivitatea atenţiei, de comunicare – fluiditatea, concizia şi acurateţea
discursului, captarea şi păstrarea interesului elevilor, abilitatea pentru activitate
diferenţiată)
10
Competenţe sociale şi de personalitate
(sociabilitate, degajare, registre diverse de limbaj, echilibru emoţional, rezistenţă la
stress, ingeniozitate, flexibilitate, fermitate, toleranţă, rigurozitate, obiectivitate,
disponibilitate)
10
TOTAL 100
CRITERII DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE
I.FIŞA DE EVALUARE A LECŢIEI/ACTIVITĂŢII DIDACTICE
Evaluare Indicatori de evaluare Punctaj
Maxim Acordat
Analiza proiectării şi
desfăşurării lecţiei
Aspecte formale
Proiectare – motivare
Conţinut ştiinţifico-aplicativ
Metode şi mijloace didactice
Climat psihopedagogic
50
Analiza activităţilor
elevilor
Achiziţii cognitive, verbalizate/nonverbalizate
Deprinderi de activitate intelectuală individuală şi în
echipă
Atitudine faţă de şcoală – statutul şi rolul la oră
30
Analiza activităţilor
profesorului
Competenţe profesionale şi metodice
Competenţe sociale şi de personalitate
20
TOTAL 100
II. FIŞA DE EVALUARE ASISTENŢEI LA LECŢIE/ACTIVITATE DIDACTICĂ
Numele şi prenumele candidatului:_________________________________________
Data: ____________________
EXAMINATOR: _________________________________
SEMNATURA:__________________________________