Cercetare cantitativa privind opinia studentilor cu ...
35
[Type text] 1 Cercetare cantitativa privind opinia studentilor cu privire la vaccinare si modalitatile de tranzitie de la predarea online la cea conventionala Sociolog, Maria Madalina Dinu Craiova, 2021
Transcript of Cercetare cantitativa privind opinia studentilor cu ...
[Type text]
1
Cercetare cantitativa privind opinia studentilor cu
privire la vaccinare si modalitatile de tranzitie de la
predarea online la cea conventionala
Sociolog,
Maria Madalina Dinu
Craiova,
2021
[Type text]
2
CUPRINS
1. Definirea temei chestionarului si motivatia alegerii acestuia ................................................................... 3
2. Studiul bibliografiei de specialitate- Conceptualizare .............................................................................. 3
2.1 Profilaxie activa- vaccinuri virale ........................................................................................................ 5
3. Stabilirea ipotezelor de lucru .................................................................................................................... 7
4. Analiza descriptiva a rezultatelor chestionarului ...................................................................................... 7
5. Interpretarea rezultatelor si concluziile cercetarii .................................................................................. 20
Anexa 1- CHESTIONAR ................................................................................................................................ 23
Anexa 2 – GRAFICE RASPUNSURI ................................................................................................................ 27
[Type text]
3
Cercetare cantitativa privind opinia studentilor cu privire la
vaccinare si modalitatile de tranzitie de la predarea online la
cea conventionala
1. Definirea temei chestionarului si motivatia alegerii acestuia
De mai bine de un an traim intr-o continua incertitudine si teama cu privire la sanatatea noastra
si a apropiatilor, la aspectele socio-economice si la restabilizarea activitatilor sociale. Una dintre
metodele care ne conduce catre scaparea de pericolul acestei boli- Covid-19, este vaccinarea unei mase
cat mai mare din intreaga populatie, dupa cum recomanda Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Motivul pentru care am ales construirea acestei cercetari se datoreaza dorintei de a cunoaste
parerea studentilor nostri cu privire la vaccinare si la adaptarea rapida la schimbarile cauzate de
pandemie. Aceste informatii ne ajuta sa intelegem nevoile lor pentru a construi impreuna un context
echilibrat si adaptat la aceasta perioada, in viata noastra academica-profesionala.
2. Studiul bibliografiei de specialitate- Conceptualizare
De-a lungul timpului omenirea s-a confruntat de mai multe ori cu situatii de criza cauzate de
epidemii si pandemii. In aceste perioade, privind in perspectiva, oamenii s-au afiliat formand doua
tabere mari si chiar in opozitie. Cei care au crezut si cei care nu au crezut, cei care au fost de acord si cei
care nu au fost de acord. Aceasta abordare nu exclude complexitatea realitatii ci ne invita sa intelegem
ca momente sau perioade de criza, fiind definite de stari de incertitudine, au facut ca omul sa isi aleaga
propriile opinii si sa se afilieze acelora cu care impartaseste aceste opinii.
[Type text]
4
Ne putem imagina ca in incercarea de a trata anumite boli in secolele trecute se recurgea la
metode care erau adeseori traumatizante atat pentru bolnavi cat si pentru cei care trebuiau sa ii trateze.
Cercetarile in domeniul medicinei erau in rudimentare in acele vremuri. „Unica interventie care putea sa
salveze un om muscat de un animal turbat ramanea cauterizarea imediata a plagii, tratament propus
inca din Antichitate, dar atat de greu de suportat nu numai de pacient, dar si de medic, incat nu se aplica
decat rar. O metoda chimica de cauterizare, relativ mai blanda, a fost introdusa in 1780 de Antonie-
Michel Le Roux, chirurgul-sef al spitalului din Dijon; presupunea aplicarea pe rana asa-numitului unt de
antimoniu (triclorura de stibiu), substanta care, dupa ce intra in contact cu apa, formeaza acid clorhidric,
un compus extrem de coroziv.1”
De la inventarea primului vaccin au trecut peste doua secole. Edward Janner este considerat a fi
„parintele” vaccionologiei, dupa ce a inoculat unui baiat de 13 ani virusul variolei bovine in 17962.
Urmatorul vaccin a fost inventat un secol mai tarziu de catre Louis Pasteor, vaccinul impotriva rabiei.
Se estimeaza ca in sexolul XX au murit de variola aproximativ 300 de milioane de oameni, de trei
ori mai mult decat decesele inregitrate ca urmare a tuturor razboaielor si conflictelor armate din veacul
trecut.3
Astazi, vaccinarea salveaza anual peste trei milioane de vieti din intreaga lume, conform
estimarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Atunci cand acoperirea vaccinala este ridicata,
numarul persoanelor care contracteaza boala se reduce considerabil. In lipsa vaccinarii sau atunci cand
acoperirea vaccinala scade sub 90%, sunt probabile reaparitia bolilor si manifestarilor epidemice. 4
Frica de vaccin nu este o frica izolata. Aceasta poate fi cauzata de lipsa de informatii sufieciente
pentru cel care alege sa se vaccineze pe el sau pe cei pentru care trebuie sa decida asta, sa faca alegerea
potrivita, cat si de actiunea in sine- frica de ace si de durere. Faptul ca oamenii nu au acces la informatia
necesara in ceea ce priveste vaccinurile nu este un lucru de acuzt. O documentare in acest sens nu este
una tocmai usoara deoarece riscul de a primi informatii eronate este destul de mare. Iar daca reactiile
adverse dupa un vaccin sunt intese, pacientii pot percepe vaccinarea un pericol – „inainte de vaccinare
eram sanatos si acum nu mai sunt”.
1 Alexandru Toma Patrascu, Povestiri despre epidemii si vaccinuri, Editura Humanitas, Bucuresti, 2020, pag. 20 2 https://www.medichub.ro/reviste/farmacist-ro/o-scurta-istorie-a-vaccinului-id-1567-cmsid-62 3 Alexandru Toma Patrascu, Povestiri despre epidemii si vaccinuri, Editura Humanitas, Bucuresti, 2020, pag. 33 4 http://desprevaccin.ro/ce-este-un-vaccin-si-cum-functioneaza-el/
[Type text]
5
2.1 Profilaxie activa- vaccinuri virale
Vaccinarea este medoda de combatere a bolilor infectioase prin inducerea unui raspuns imun
specific vaccinului administrat. Vaccinul viral reprezinta o suspensie de virusuri vii atenuate/inactive sau
fractiuni administrate pentru inducerea imunitatii. 5
Mai jos am preluat o clasificare a vaccinurilor din cartea Virusologie Medicala de Anca Ungureanu si
Alice Gaman:
„ Clasificarea vaccinărilor
Vaccinurile pot fii: - vii atenuate, inactivate, subunitare, preparate din ADN - recombinat, din acizi
nucleici, sintetice, antiidiopatice
Vaccinuri vii atenuate
Cotțin virus infectant cu patogenitate redusa, capabil sa se multiplice în organism. Induc imunitate
durabila similara celei naturale, prin activarea sistemului imun umoral, celular, local; previn boala
naturala. Aceste vaccinuri au dezavantajul reversiei spre patogenitate. In aceasta categorie sunt incluse
vaccinurile antipolio per os, antirujeolos, antirubeolos, antiurlian, amaril, gripal, adenoviral, varicelos,
variolic.
Vaccinurile inactivate
Contin virusuri cu infectivitate atenuata ( prin agenti fizici - caldura, radiatii UV sau X, agenti chimici -
fenol, formol, β propiolactona), dar imunogenitate redusa.
Au avantajul unui foarte bun raspuns umoral, stabilitate antigenica, se pot administra la indivizi cu
deficiente imunologice, virusul nu este transmis la contacții cu cei vaccinati.
Dezavantajul acestui tip de vaccinuri este faptul ca induc imunitate de scurta durata ceea ce impune
rapeluri, imunitatea de tip celular este redusa, iar cea locala limitata.
Exemple: vaccinul antigripal, vaccinul antipolio Salk, cel antirabic, antihepatita A, antiencefalita de
căpușe.
Vaccinuri subunitare
Contin subunitati virale (HA și NA pentru virusul gripal, HBs pentru vaccinul antihepatitic B) cu putere
imunogena. Determina imunitate numai pentru antigenul administrat, antigenul este stabil, reactiile
5 Ungureanu Anca, Gaman Alice, Virusologie Medicala, Editura Medicala Universitara, 2016, pag 221
[Type text]
6
adverse absente. Prezinta dezavantajul necesitatii multiplelor rapeluri, imunogenitate redusa, imunitate
celulară scazuta, prețuri ridicate. Exemple: vaccin antigripal, vaccin antihepatita B.
Vaccinuri obținute cu ADN recombinat
Contin fractiuni antigenice imunogene, purificate, lipsite de reactii adverse și complicatii postvaccinale.
Prin aceasta tehnica, genele ce codifica antigenele vaccinale sunt selectionate și introduse în genomul
unei celule vector bacterie, levuri sau de mamifere, capabile sa le sintetizeze ulterior în cantitati
industriale. Exemple: unele vaccinuri antihepatita B - ce utilizeaza v. ADN și vaccinul antipoliomielitic - ce
utilizează v. ARN.
Acest tip de vaccinuri induc raspuns imun eficace, umoral și celular, se pot realiza preparate ce pot
induce raspunsuri fata de mai multe antigene prin insertia mai multor gene in vectori iar prin clonare se
pot obtine vaccinuri fata de virusuri ce se cultiva greu în culturi celulare (papilomavirusuri). Prezinta insa
dezavantajul ca necesita asocierea cu adjuvante, administrari repetate si costuri repetate.
Vaccinuri sintetice
Contin fractiuni peptidice ale unor epitopi (antigene) specifici obținuți prin sinteza in vitro, administrarea
facandu-se in asociere cu un adjuvant sau prin incorporarea in lipozomi. Prezinta avantajul ca sunt
preparate chimic definite, au stabilitate indelungata, lipsite de reactii adverse și contaminanti.
Vaccinuri din acizi nucleici
Vaccinurile ADN pot fi obtinute cu plasmide purificate de ADN circular ce contine gena codificata a
antigenului dorit. Au avantajul unui raspuns imun complex, umoral si celular, inalta stabilitate, dar si
dezavantajul unei posibile integrari în AND-ul celulei gazde.
Vaccinurile ARN - ARNm încorporat în lipozomi determina sinteza de proteine fata de care se produc
anticorpi și raspuns celular citotoxic. Au avantajul ca nu se integreaza in genomul celulei gazda, iar ca
dezavantaj, instabilitatea relativa a ARNm și costuri ridicate pentru preparare.
Vaccinuri antiidiopatice
Utilizeaza în loc de antigene anticorpi antiidiotip ce declanșeaza raspunsuri imune specifice.» 6
6 Ungureanu Anca, Gaman Alice, Virusologie Medicala, Editura Medicala Universitara, 2016, pag 222
[Type text]
7
3. Stabilirea ipotezelor de lucru
Prima ipoteza de la care pornim este aceea ca daca studentii si membri ai familiilor acestora au
fost infectati cu virusul Sars-Cov-2 , atunci studentii vor alege sa se vaccineze.
Astfel, primul obiectiv este sa aflam daca rata infectarii in randul studentilor si membri familiei acestora
influenteaza decizia de vaccinare.
A doua ipoteza este legata de faptul ca daca studentii vor reveni la modalitatea de predare
conventionala (fata in fata), acestia devin tematori si anxiosi in privinta pericolului de infectare cu
virusul.
Al doilea obiectiv se refera la opinia studentilor cu privire la revenirea la normal ( atat pe plan social cat
si educational).
A treia ipoteza se refera la faptul ca daca studentii UMF se informeaza cu privire la virus si vaccin
in mediul lor academic- stiintific, acestia aleg sa se vaccineze.
Al treilea obiectiv este de a afla care sunt mijloacele prin care se informeaza si daca acestea influenteaza
in alegerea pe care o au de facut cu privire la vaccinare.
4. Analiza descriptiva a rezultatelor chestionarului
Dintr-un numar total de 1423 de repondenti, din datele demografice reiese ca 76,5% sunt de sex
feminin, 22,4% de sex masculin, cu varste cuprinse intre 18 si 51 de ani, predominant 19-25 de ani.
Nationalitatea fiind de peste 95% romana iar restul de nationalitati diferite precum: albaneza, israeliana,
greaca, siriana, libaneza, sarba, britanica, marocana, iordaniana, palestiniana, italiana, suedeza, bulgara,
moldoveneasca, finlandeza, irakiana, turca, germana, pakistaneza si franceza. Dintre acestia 64% sunt
studenti la Medicina, 15,3% Medicina Dentara, 12% Moase si Asistenta Medicala si 8,7% Farmacie.
Pentru anii de studiu avem urmatoarele date: 28,5% anul I, 20,3% anul II, 14,8% anul III, 14,4% anul VI,
12,7% anul IV, 9,3% anul V.
La prima intrebare: „Ai avut stari de teama si anxietate cand te gandeai la pericolul de infectare
cu virusul SarsCov2?”, studentii au trebuit sa aprecieze pe o scara de la 1 la 5 (1- deloc temator/ anxios-
[Type text]
8
5 foarte temator/anxios), cat de tematori/ anxiosi s-au simtit cu privire la infectarea cu virusul,
rezultatele fiind: 1- 18,9%, 2- 22,3% putin tematori, 3- 27,3%, 4- 17,4%, 5- 14,1%.
La a doua intrebare „Ai fost testat pozitiv pentru Covid 19?”, 80,6% au raspuns ca NU, 10,1% ca
Da, 8,9% ca Nu stiu, iar la intrebarea a treia „Au existat membri ai familiei tale care au fost testati pozitiv
pentru Covid 19?”, 65,2% au raspuns ca nu au fost testati pozitivi membri ai familiilor acestora, 29,5% Da
si 4,9% au raspuns ca Nu stiu.
Din punct de vedere al alegerii pentru vaccinare, intrebarea a patra „Care este optiunea ta in
ceea ce priveste vaccinarea?”, 63,6% aleg sa se vaccineze, 17,1% aleg sa nu se vaccineze iar 16,6% nu s-
au hotarat inca.
Intrebarea a cincea „Ai participat la conferinta de tip webinar din data de 8 ianuarie 2021
”Vaccinarea Covid-19 pe intelesul tuturor”, organizata de Universitatile de Medicina si Farmacie
traditionale din Romania?”, in proportie de 78,6% dintre studenti NU au participat la aceasta conferinta,
17,9% au participat.
Pentru a sasea intrebare in care se regasesc atat raspunsuri prestabilite cat si posibilitatea unui
raspuns deschis, „Care sunt canalele prin care te informezi in ceea ce priveste vaccinul impotriva
SarsCov2?”, in proportie de 49,6% ca modalitate de informare este internetul, 18,2% -
televizor/radio/presa, 14%- UMF- cursuri si conferinte de dezbatere pe aceasta tema, 4,3% nu se
informeaza, 4% aleg varianta – Nu raspund, 2%- prieteni/colegi iar la varianta raspunsului deschis avem
urmatoarele modalitati de informare: imunolog, medici epidemiologi, articole stiintifice, carti de
specialitate, cursuri si conferinte, articole stiintifice via Google Scholar, personal medical de specialitate,
reviste medicale si surse media de incredere, site-uri de specialitate, pagini de Facebook oficiale, cadre
medicale, portaluri de informare medicala in limba engleza, Farmacisti.net, Pubmed, surse oficiale.
[Type text]
9
La intrebarea cu numarul sapte „Ai sperante de revenire la normal (in tot planul social), dupa ce
o buna parte din populatie se vaccineaza?”, 67,4% au raspuns Da, 14,1%- Nu iar 16,9%- Nu stiu. Cand
vine vorba despre perioada in care spera sa se revina la normal, „In cat timp speri sa revenim la modul
obisnuit de a functiona?”, 44,9% spera la revenire in 6 luni, 33,3% in 1 an, 9,4%- nu stiu iar 8,7% in 2 ani.
Intrebarea a noua, „Alege afirmatia pe care o consideri cel mai mult in acord cu tine”, studentii
au fost pusi sa evalueze raspunsurile si sa il alegea pe acela pe care il considera cel mai mult in acord cu
ei iar acestea au urmatoarele procente:
- Imi doresc sa se vaccineze o parte cat mai mare din populatie, cat mai repede posibil 1- 44,4%;
- Imi este teama ca si dupa vaccinare tot va exista pericolul de a ma infecta - 14,8% ;
- Nu am incredere in vaccin - 10%;
- Ma simt presat sa fac vaccinul – 8,9%;
- Imi doresc sa fac vaccinul cat mai repede (in cazul in care nu l-ai facut)- 6,6%.
[Type text]
10
Pentru intrebarile zece A si zece B, atunci cand se gandesc la posibilitatea de revenire la
modalitatea de predare conventionala (fata in fata), avem urmatoarele alegeri:
A) „Cand te gandesti ca putem sa revenim la modalitatea de predare conventionala (fata in fata),
din semestrul al doilea, cum te face sa te simti? (alege afirmatia care este cel mai mult in acord
cu tine)”
-36,9% - Nerabdator;
- 26,2% - Ma simt expus infectarii luand contact cu multi oameni zilnic;
-12,5% - Nu ma simt in niciun fel;
12,4% - Nu vreau sa revenim;
-5,9% - Simt anxietate cand ma gandesc la revederea cu profesorii si colegii.
B) „Cand te gandesti ca putem sa revenim la modalitatea de predare conventionala (fata in fata),
din semestrul al doilea, care afirmatie este cel mai mult in acord cu tine?”
-35,1% - Cred ca ma va ajuta sa invat mai bine;
-29,7% - As prefera sa continuam cu predarea online;
-16,6% - Stand acasa am mai mult timp pentru invatat;
-8,4% - Cred ca imi va fi greu sa ma acomodez la aceasta schimbare;
-6,8% - Imi doresc sa separ spatiul personal de cel educational.
[Type text]
11
Intrebarea unspreceze face referire la presiunea pe care o simt studentii atunci cand trebuie sa
aleaga sa se vaccineze impotriva Sars-Cov-2, mediile cele mai presante pentru acestia sunt: 32,6% -
Mediului institutional, 10% - Mediul social, 5,1% - Grupa de risc din care fac parte membri ai familiei iar
10,5 au ales variantele de raspuns – Nu stiu , Nu raspund. Pentru 39,6% aceasta presiune NU exista.
Intrebarile doisprezece A si doispreceze B, „Cum te pregatesti pentru revenirea la cursurile
conventionale (fata in fata)?”, au doua categorii de raspunsuri din punct de vedere al pregatirii pentru
revenirea la cursurile conventionale. Acestea au fost apreciare in felul urmator:
A)
- Ma informez cu privire la reglementari specifice acestui subiect – 40,7%;
- Nu ma pregatesc – 24,6%;
- Vorbesc mai des cu colegii- 24,1%;
- Discut cu prieteni/ cunostinte din alte centre universitare sau alte universitati – 18%;
- Cer detalii profesorilor – 7,1%;
- Nu stiu- 6,5%.
B)
- Ma gandesc la toate schimbarile din ulimele luni si cum le pot integra in noul program – 37,9%;
- Imi organizez mai atent timpul – 26,7%;
- Stabilesc cele mai eficiente metode de protectie impotriva virusului – 24,9%;
[Type text]
12
- Stabilesc detaliile in legatura cu locuinta si/sau tranportul – 18,1%;
-Nu am nevoie sa ma pregatesc – 16,4%;
-Nu stiu – 7%.
Ultimele doua intrebari, treisprezece si paisprecece, se refera la gradul de cunoastere al
studentilor despre Centrul de Consiliere si Orientare Profesionala (CCOP), din cadrul Universitatii, „Cat
de familiar iti este Centrul Consiliere si Orientare Profesionala(CCOP), din cadrul UMFCV?, si care sunt
modalitatile de suport preferate de catre studenti, pe care CCOP le poate oferi, „Daca CCOP ar putea sa
te ajute cu ceva in ceea ce priveste aceasta perioada de schimbare si tensiune datorata pandemiei,
modalitatile ar fi?”. In proportie de 61,6% acestia au evaluat la 1- deloc familiar, 18,8% -2 si 13,4%- 3.
28,4% dintre repondenti Nu stiu cu ce i-ar putea ajuta, 26,4% - cu worksop-uri pe teme de gestionare a
anxietatii si depresiei, 24,7% - vor dezvoltare persoanala individuala, 22,3% - suport psihologic
individual, 20,6% dezvoltare persoanala de grup, 11,9% -grupuri de suport tematice iar 7,4% aleg
varianta Nu raspund.
Analizand diferenta pe ani pentru felul in care se simt studentii cu privire la intoarcerea la
modalitatea de predare fata in fata, am putut constata urmatoarele:
La Facultatea de Medicina pentru care ciclu de invatamant este de sase ani, cei din anul intai se
simt nerabdatori in proportie de 31%, mergand aproape in descrestere nerabdarea, odata cu avansarea
in ani ani de studiu, in asa fel incat, pentru anul sase nerabdarea este in proportie de 9%. Procentul cel
mai mic pe care l-au ales pentru – NU VREAU SA REVENIM- anul patru cu aproximativ 3% iar anul sase
cel mai mare procent fiind de 44%.
[Type text]
13
Ma simtexpus
infectariiluand
contact cumulti oameni
zilnic
NerabdatorNu ma simtin niciun fel
Nu raspund Nu stiuNu vreau sa
revenim
Simtanxietatecand ma
gandesc larevederea cuprofesorii si
colegii
Anul I 25.68% 31.29% 26.61% 17.65% 22.86% 25.78% 32.79%
Anul II 13.06% 20.25% 16.51% 29.41% 14.29% 11.72% 19.67%
Anul III 12.61% 14.11% 14.68% 11.76% 11.43% 9.38% 9.84%
Anul IV 9.01% 11.96% 14.68% 11.76% 11.43% 3.91% 16.39%
Anul V 9.91% 13.19% 14.68% 5.88% 20.00% 4.69% 11.48%
Anul VI 29.73% 9.20% 12.84% 23.53% 20.00% 44.53% 9.84%
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
40.00%
45.00%
50.00%
Medicina
[Type text]
14
Ma simtexpus
infectariiluand
contact cumulti
oamenizilnic
NerabdatorNu ma simtin niciun fel
Nu raspund Nu stiuNu vreau sa
revenim
Simtanxietatecand ma
gandesc larevederea
cuprofesorii si
colegii
Anul I 45.28% 51.85% 31.25% 50.00% 16.67% 35.71% 25.00%
Anul II 22.64% 22.22% 18.75% 50.00% 16.67% 21.43% 25.00%
Anul III 13.21% 7.41% 25.00% 0.00% 0.00% 21.43% 0.00%
Anul IV 13.21% 14.81% 6.25% 0.00% 16.67% 21.43% 50.00%
Anul V 5.66% 3.70% 18.75% 0.00% 50.00% 0.00% 0.00%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%Farmacie
[Type text]
15
Ma simtexpus
infectariiluand
contact cumulti
oamenizilnic
NerabdatorNu ma simtin niciun fel
Nu raspund Nu stiuNu vreau sa
revenim
Simtanxietatecand ma
gandesc larevederea
cu profesoriisi colegii
Anul I 33.33% 26.37% 10.71% 20.00% 5.88% 38.10% 77.78%
Anul II 26.67% 19.78% 17.86% 20.00% 17.65% 38.10% 0.00%
Anul III 6.67% 21.98% 10.71% 0.00% 23.53% 9.52% 11.11%
Anul IV 13.33% 16.48% 35.71% 60.00% 29.41% 0.00% 0.00%
Anul V 6.67% 8.79% 21.43% 0.00% 11.76% 0.00% 0.00%
Anul VI 13.33% 6.59% 3.57% 0.00% 11.76% 14.29% 11.11%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%
Medicina Dentara
[Type text]
16
Ma simtexpus
infectariiluand
contact cumulti
oamenizilnic
NerabdatorNu ma simtin niciun fel
Nu raspund Nu stiuNu vreau sa
revenim
Simtanxietatecand ma
gandesc larevederea
cuprofesorii si
colegii
Anul I 13.33% 22.08% 28.57% 100.00% 0.00% 41.67% 11.11%
Anul II 44.44% 33.77% 28.57% 0.00% 0.00% 8.33% 77.78%
Anul III 24.44% 25.97% 28.57% 0.00% 100.00% 41.67% 11.11%
Anul IV 17.78% 18.18% 14.29% 0.00% 0.00% 8.33% 0.00%
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
120.00%
Moase si Asistenta Medicala
[Type text]
17
As preferasa
continuamcu predarea
online
Cred ca imiva fi greu sa
maacomodezla aceastaschimbare
Cred ca mava ajuta sainvat mai
bine
Imi dorescsa separspatiul
personal decel
educational
Nu raspund Nu stiu
Stand acasaam mai
mult timppentruinvatat
Anul I 30.58% 29.89% 29.62% 18.03% 37.50% 41.67% 24.29%
Anul II 15.29% 20.69% 20.06% 24.59% 12.50% 16.67% 7.34%
Anul III 11.16% 19.54% 14.01% 16.39% 12.50% 8.33% 7.91%
Anul IV 9.09% 10.34% 14.33% 14.75% 12.50% 8.33% 5.08%
Anul V 5.37% 9.20% 15.61% 18.03% 12.50% 25.00% 10.17%
Anul VI 28.51% 10.34% 6.37% 8.20% 12.50% 0.00% 45.20%
0.00%5.00%
10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%
Medicina
[Type text]
18
As prefera sacontinuam cu
predareaonline
Cred ca imi vafi greu sa maacomodez la
aceastaschimbare
Cred ca ma vaajuta sa invat
mai bine
Imi doresc sasepar spatiulpersonal de
celeducational
Nu stiu
Stand acasaam mai multtimp pentru
invatat
Anul I 48.39% 25.00% 34.48% 57.14% 11.11% 41.67%
Anul II 17.74% 50.00% 34.48% 0.00% 22.22% 25.00%
Anul III 12.90% 25.00% 10.34% 14.29% 22.22% 8.33%
Anul IV 17.74% 0.00% 10.34% 28.57% 11.11% 8.33%
Anul V 3.23% 0.00% 10.34% 0.00% 33.33% 16.67%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
Farmacie
[Type text]
19
As preferasa
continuamcu predarea
online
Cred ca imiva fi greu sa
maacomodezla aceastaschimbare
Cred ca mava ajuta sainvat mai
bine
Imi dorescsa separspatiul
personal decel
educational
Nu raspund Nu stiu
Stand acasaam mai
mult timppentruinvatat
Anul I 30.51% 37.50% 30.59% 20.00% 20.00% 0.00% 18.52%
Anul II 32.20% 18.75% 15.29% 20.00% 20.00% 11.11% 25.93%
Anul III 10.17% 18.75% 21.18% 13.33% 0.00% 11.11% 11.11%
Anul IV 6.78% 18.75% 20.00% 20.00% 40.00% 55.56% 18.52%
Anul V 8.47% 0.00% 9.41% 26.67% 0.00% 11.11% 3.70%
Anul VI 11.86% 6.25% 3.53% 0.00% 20.00% 11.11% 22.22%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
Medicina Dentara
[Type text]
20
5. Interpretarea rezultatelor si concluziile cercetarii
Ca urmare a interpretarii rezultatelor chestionarului, prima ipoteza „Daca studentii si membri ai
familiilor acestora au fost infectati cu virusul Sars-Cov-2, atunci vor alege sa se vaccineze.”, nu se
confirma deoarece procentul infectarilor in cadrul studentilor si al familiilor acestora este de aproximativ
20% iar peste 60% dintre studenti aleg sa se vaccineze. In cazul in care exista o presiune in a se vaccina,
studentii au ales cu doar 6,6% grupa de risc din care fac parte, ei si membri ai familiilor lor, aceasta
contribuind la infirmarea primei noastre ipoteze.
As prefera sacontinuam cu
predareaonline
Cred ca imi vafi greu sa maacomodez la
aceastaschimbare
Cred ca ma vaajuta sa invat
mai bine
Imi doresc sasepar spatiulpersonal de
celeducational
Nu stiu
Stand acasaam mai multtimp pentru
invatat
Anul I 17.65% 18.18% 24.64% 14.29% 0.00% 26.32%
Anul II 25.49% 81.82% 34.78% 42.86% 33.33% 36.84%
Anul III 37.25% 0.00% 30.43% 7.14% 66.67% 15.79%
Anul IV 19.61% 0.00% 10.14% 35.71% 0.00% 21.05%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
90.00%
Moase si Asistenta Medicala
[Type text]
21
Pentru a verifica validitatea celei de-a doua ipoteze „Daca studentii vor reveni la modalitatea de
predare conventionala (fata in fata), acestia devin tematori si anxiosi in privinta pericolului de infectare
cu virusul”, am urmarit opiniile acestora cu privire la cum se simt daca din semestrul al doilea ar reveni
pe bancile facultatii si cu aproape 37% acestia au spus ca sunt nerabdatori, aproximativ 26% se simt
expusi infectarii luand contact cu multi oameni zilnic, 12,5% nu se simt in niciun fel iar 12,4% nu vor sa
revina. Anxietate la revederea cu colegii si profesorii simt doar 6% dintre acestia.
Pentru 35% dintre studenti, revenirea la modalitatea de predare conventionala (fata in fata), inseamna
ca ii va ajuta sa invete mult mai bine iar numai pentru 16% statul acasa le ofera mai mult timp pentru
invatat. In acelasi timp, pentru alti aproape 30% nu este o varianta preferata cea de a merge la facultate
si numai 7% vor sa separe spatiul personal de cel educational.
Nici cea de-a doua ipoteza nu este confirmata de rezultatele chestionarului.
A treia ipoteza „Daca studentii UMF se informeaza cu privire la virus si vaccin in mediul lor
academic- stiintific, acestia aleg sa se vaccinez.”, nici aceasta nu se confirma deoarece canalele cele mai
accesate de informare sunt internetul si televiziune/radio/presa – aproximativ 68% iar procentul de
vaccinare este de 63%. Avand in vedere toate restrictiile sociale, modalitatea de desfasurare a cursurilor
Da Nu Nu raspund Nu stiu
Aleg sa ma vaccinez 67.46% 62.73% 50.00% 51.47%
Aleg sa NU ma vaccinez 13.40% 18.53% 16.67% 20.59%
Nu m-am hotarat inca 16.51% 15.93% 33.33% 26.47%
Nu raspund 1.20% 0.98% 0.00% 1.47%
Nu stiu 1.44% 1.84% 0.00% 0.00%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
Ai fost testat pozitiv pentru Covid19?
[Type text]
22
in mediul online, informarea prin astfel de canale nu este una lipsita de profesionalism. Desi exista un
risc mai mare de a primi o informatie falsa, multi dintre studentii nostri au declarat ca incearca sa
foloseasca surse oficiale si de incredere in ceea ce tine de informarea despre virus si vaccin.
Putem sa urmarim procentele asemanatoare dintre cei care aleg sa se vaccineze- 63,6% si cei
care studieaza la Facultatea de Medicina- 64%. Pentru a nu se face o corelare eronata intre cei doi itemi
voi prezenta procentul pe fiecare facultate pentru care studentii au ales sa se vaccineze:
Medicina- 70,83% ;
Medicina Dentara – 59,26%;
Farmacie- 41,13%;
Moase si Asistenta Medicala- 47,34%
Farmacie MedicinaMedicinaDentara
Moase siAsistentaMedicala
Aleg sa ma vaccinez 41.13% 70.83% 59.26% 47.34%
Aleg sa NU ma vaccinez 23.39% 12.71% 20.37% 30.77%
Nu m-am hotarat inca 30.65% 13.81% 18.52% 19.53%
Nu raspund 0.81% 1.10% 0.93% 1.18%
Nu stiu 4.03% 1.55% 0.93% 1.18%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
[Type text]
23
Anexa 1- CHESTIONAR
Centrul de Consiliere si Orientare Profesionala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din
Craiova si-a propus sa afle opinia studentilor cu privire la vaccinul impotriva Covid19 si sa ajute la
gestionarea tranzitiei de la noua forma de predare- in mediul online, la cea conventionala (fata in fata).
Completarea acestui chestionar se face in mod anonim. Te rugam sa citesti intrebarile si raspunsurile
de mai jos si sa alegi raspunsurile care ti se par cele mai potrivite. Prin completarea chestionarului iti
exprimi acordul de a participa la cercetarea noastra. Iti garantam confidentialitatea si vom folosi
raspunsurile in scopul mai sus mentionat.
Varsta Sex Nationalitate Anul de studiu Facultate: Medicina, Medicina Dentara, Farmacie, Moase si Asistenta Medicala
1. Ai avut stari de teama si anxietate cand te gandeai la pericolul de infectare cu virusul SarsCov2?
Deloc temator/anxios.............................. Foarte temator/anxios(1-5)
2. Ai fost testat pozitiv pentru Covid 19?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
3. Au existat membri ai familiei tale care au fost testati pozitiv pentru Covid 19?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
4. Care este optiunea ta in ceea ce priveste vaccinarea?
[Type text]
24
a. Aleg sa ma vaccinez
b. Aleg sa nu ma vaccinez
c. Nu m-am hotarat inca
d. Nu stiu
e. Nu raspund
5. Ai participat la conferinta de tip webinar din data de 8 ianuarie 2021 ”Vaccinarea Covid-19 pe
intelesul tuturor”, organizata de Universitatile de Medicina si Farmacie traditionale din
Romania?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
6. Care sunt canalele prin care te informezi in ceea ce priveste vaccinul impotriva SarsCov2?
a. UMF – cursuri si conferintele de dezbatere pe aceasta tema
b. Carti de specialitate
c. Internet
d. Televizor/ radio/ presa
e. Prieteni/colegi
f. Nu ma informez
g. Nu stiu
h. Nu raspund
i. Altele
7. Ai sperante de revenire la normal (in tot planul social), dupa ce o buna parte din populatie se
vaccineaza?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
d. Nu raspund
8. In cat timp speri sa revenim la modul obisnuit de a functiona?
a. 6 luni
b. 1 an
c. 2 ani
d. Mai mult
e. Nu stiu
f. Nu raspund
[Type text]
25
9. Alege afirmatia pe care o consideri cel mai mult in acord cu tine:
a. Imi este teama de vaccin
b. Imi este teama ca si dupa vaccinare tot va exista pericolul de a ma infecta
c. Imi doresc sa fac vaccinul cat mai repede (in cazul in care nu l-ai facut)
d. Imi doresc sa se vaccineze o parte cat mai mare din populatie, cat mai repede posibil
e. Ma simt presat sa fac vaccinul
f. Nu am incredere in vaccin
g. Daca NU ne vaccinam o sa fim in pericol
h. Cred in conspiratiile despre accest vaccin
i. Daca ne vaccinam o sa fim in pericol
j. Nu stiu
k. Nu raspund
10. (A) Cand te gandesti ca putem sa revenim la modalitatea de predare conventionala (fata in fata),
din semestrul al doilea, cum te face sa te simti? (alege afirmatia care este cel mai mult in acord
cu tine)
a. Nerabdator
b. Simt anxietate cand ma gandesc la revederea cu profesorii si colegii
c. Nu ma simt in niciun fel
d. Ma simt expus infectarii luand contact cu multi oameni zilnic
e. Nu vreau sa revenim
f. Nu stiu
g. Nu raspund
10. (B) Cand te gandesti ca putem sa revenim la modalitatea de predare conventionala (fata in fata),
din semestrul al doilea, care afirmatie este cel mai mult in acord cu tine?
a. As prefera sa continuam cu predarea online
b. Cred ca imi va fi greu sa ma acomodez la aceasta schimbare
c. Cred ca ma va ajuta sa invat mai bine
d. Stand acasa am mai mult timp pentru invatat
e. Imi doresc sa separ spatiul personal de cel educational
f. Nu stiu
g. Nu raspund
11. Daca exista presiunea vaccinarii, aceasta se datoreaza:
a. Mediului social ( ex. prieteni, cunostinte, mass media, etc)
b. Mediului familial
c. Mediului institutional din care fac parte (locul de munca, institutia de invatamant,
organizatii, asociatii, etc)
d. Nu exista o astfel de presiune
[Type text]
26
e. Grupei de risc din care fac parte
f. Grupei de risc din care fac parte membri ai familiei mele
g. Nu stiu
h. Nu raspund
12. (A) Cum te pregatesti pentru revenirea la cursurile conventionale (fata in fata)?
a. Vorbesc mai des cu colegii
b. Discut cu prieteni/ cunostinte din alte centre universitare sau alte universitati
c. Caut grupuri de suport pentru a trece cat mai usor prin aceasta etapa
d. Cer detalii profesorilor
e. Ma informez cu privire la reglementari specifice acestui subiect
f. Nu ma pregatesc
g. Nu stiu
h. Nu raspund
12.(B) Cum te pregatesti pentru revenirea la cursurile conventionale (fata in fata)?
a. Imi organizez mai atent timpul
b. Stabilesc detaliile in legatura cu locuinta si/sau tranportul
c. Ma gandesc la toate schimbarile din ulimele luni si cum le pot integra in noul program
d. Stabilesc cele mai eficiente metode de protectie impotriva virusului
e. Nu am nevoie sa ma pregatesc
f. Nu stiu
g. Nu raspund
13. Cat de familiar iti este Centrul Consiliere si Orientare Profesionala(CCOP), din cadrul UMFCV?
Deloc familiar.................................................Foarte Familiar (1-5)
14. Daca CCOP ar putea sa te ajute cu ceva in ceea ce priveste aceasta perioada de schimbare si
tensiune datorata pandemiei, modalitatile ar fi?
a. Workshop-uri pe teme de gestionare a anxietatii si depresiei
b. Grupuri de suport tematice
c. Suport psihologic individual
d. Dezvoltare personala - de grup
e. Dezvoltare personala - individuala
f. Nu stiu
g. Nu raspund
Daca ai nevoie de consiliere psihologica in aceasta perioada, psihologii CCOP iti stau la
dispozitie. Ne poti contacta la adresa de e-mail [email protected]
[Type text]
27
Anexa 2 – GRAFICE RASPUNSURI
[Type text]
28
[Type text]
29
[Type text]
30
[Type text]
31
[Type text]
32
[Type text]
33
[Type text]
34
[Type text]
35
