Centrul de Competen Timi oara - · PDF file comercializarea cercet rii, organizarea de...

Click here to load reader

  • date post

    29-Dec-2019
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Centrul de Competen Timi oara - · PDF file comercializarea cercet rii, organizarea de...

  • 1

    MANAGEMENTUL ACTIVIT ILOR TER IARE Centrul de Competen Timi oara

    Dr.ing. Diana Andone (coordonator)

    Universitatea „Politehnica” din Timisoara

    Prof.dr.ing. Nicolae Muntean Universitatea „Politehnica” din Timisoara

    Prof.dr.ing. Daniel Grecea Universitatea „Politehnica” din Timisoara

    Prof.dr.ing. Marian Mocan Universitatea „Politehnica” din Timisoara

    Prof.dr.ing. Aurel Gontean Universitatea „Politehnica” din Timisoara

    Conf.dr.ing. Nicolae Crainic Universitatea „Politehnica” din Timisoara

    Prof.dr.fiz. Daniel Vizman Universitatea de Vest din Timisoara

    Conf.dr.ing. Andreea Ionica Universitatea din Petrosani

    2

    222222 3

    Obiectiv

    Obiectivul principal este de a imbun ta i cuno tiintele i aptitudinile participan ilor, a le

    transforma în metodologii i a le integra în managementul departamentelor/centrelor. Scopul

    principal este de a transfera cunoa terea i expertiza diverselor activit i ter iare si integrarea lor

    in activit i curente.

    “Activit ile ter iare” presupun orice alte activit i decât cercetare i predare, cele dou elemente

    principale ale activit ii universitare. Acestea se pot referi la consultan , cercetare contractual ,

    comercializarea cercet rii, organizarea de evenimente, inchirierea de spatii, relatiile cu mediul

    socio-economic, relatiile cu comunitatea din afara spatiului universitar, etc.

    Public int

    Prorectori, Decani, efi de departamente, Directori ai centrelor de cercetare, membri ai centrelor

    de cercetare

    Durata de desfasurare / Metoda de livrare Sesiune de training fa în fa cu durata de o zi la începutul modulului (8 ore), 4 ore de activit i

    online sincronizate, 24 ore de munc individual , training final cu durata de 4 ore (prezentarea

    public a proiectului de c tre întregul grup) – 40 de ore în total. În timpul întâlnirii fa în fa ,

    fiec rui capitol îi este alocat o or (20 minute de teorie, urmate de exemple de bun practic ).

    Intre intâlniri va exista un suport online constant furnizat in cadrul Campusului Virtual al UPT.

    Fiecare participant trebuie s identificie o zon de interes i s dezvolte un studiu de caz pe acea

    zon .

    Dezvoltarea unei arhive online a studiilor de caz disponibile pentru studen ii existen i i pentru

    viitorii studen i.

    Modalitati de evaluare

    Fiecare participant va desfasura activit i online si o activitate finala de tip studiu de caz. Aceste

    activitati vor consta in evaluarea finala.

    Activitati online:

    1. Comentati, exprimati-va opiniile personale si reflec iile in zona de blog a modulului.

    2. Comentati si/sau dati exemple la cel putin 2 dintre temele prezentate in zona de blog

    (activitatile de sponsorizare in Romania, rolul activitatilor ter iare in universitatea dvs.,

    implicarea IMM in activitatile ter iare, etc).

  • 4

    3. Dati exemple de activitati ter iare in univeristatea/departamentul dvs.

    Studiu de caz: Fiecare participant va identifica o zona de interes in care va realiza un studiu de caz.

    Acest studiu de caz va fi prezentat si comentat in cadrul grupului de training la ultima intalnire

    fata-in-fata.

    Scurta descriere

    “Activit ile ter iare” presupun orice alte activit i decât cele de cercetare i predare, cele dou

    elemente principale ale activit ii universitare. Acestea se pot referi la consultan , cercetare

    contractual , comercializarea cercet rii, organizarea de evenimente, inchirierea de spatii, relatiile

    cu mediul socio-economic, relatiile cu comunitatea din afara spatiului universitar, etc.

    Scopul principal este de a transfera cunoa terea i expertiza diverselor activit i ter iare si

    integrarea lor in activit ile curente din managementul universitar.

    No iunile de baz vor descrie entit ile ter iare, structura lor si procedurile de integrare in

    sistemele univeristare. Legisla ia si modalit ile de finan are a activit ilor ter iare sunt prezentate

    si discutate in contextul na ional. Notiuni de creativitate si innovare cât si de responsabilitate

    social a universita ilor constituie partea final a modulului.

    Structura modulului este concentrat pe exemple practice, pe studii de caz na ionale si

    interna ionale si pe numeroase resurse externe.

    Modulul se regaseste online la http://cv.upt.ro/course/category.php?id=16 si

    http://learning.management-universitar.ro/

    5

    Cuprins

    Activit i ter iare în înv mântul superior – defini ii si structur .................................................. 7

    Managementul finan rilor ob inute prin intermediul activit ilor ter iare .................................. 14

    Legisla ia referitoare la activit ile ter iare .................................................................................. 20

    Cadrul de referinta in Romania privind proprietatea intelectuala : OSIM si inregistrarea de

    patente ........................................................................................................................................ 26

    Corelarea activit ilor ter iare cu activit ile academice .............................................................. 39

    Northern Kentucky University

    6

    Corelarea activit ilor ter iare cu activit ile de cercetare ............................................................ 47

    Creativitate i inova ie ................................................................................................................. 54

    Responsabiliatea social corporativ a universit ilor .................................................................. 59

    Aplicarea strategiei de RCS ................................................................................................................................................................ 62

    References ................................................................................................................................... 64

    7

    Activit i ter iare în înv mântul superior – defini ii si structur

    Entit i ter iare (industrie, comunit i locale, ONG-uri, etc) Structura i planul de management - cum s integrezi activit ile ter iare în educa ie i cercetare

    Ghiduri de proceduri de integrare în sistemele universitare Dezvoltarea structurii unui plan strategic i opera ional de cercetare bazat pe o analiz SWOT Strategii i impactul regional pentru integrarea nevoilor entit ilor locale direct interesate Integrarea în zona na ional i european : cercetare (apeluri de finan are FP7), consultan , alte proiecte (finan are cu impact regional, plan opera ional regional, fonduri structurale) Marketing, valorizare i dezvoltare (materiale tip rite , online) Beneficii (studii de caz):

    • alocarea de fonduri c tre noi cercet ri, programe educa ionale i sus inere financiar pentru studen i

    • asisten în recrutarea i p strarea cadrelor didactice i a absolven ilor cu interese în cercetare i transfer tehnologic

    • beneficii educa ionale prin internship-uri i stagii de practic pentru studen i

    • parteneri de afaceri influen i, pentru stimularea dezvolt rii economice pe plan local i regional

    • îmbun t irea renumelui universit ii în scopul atragerii de cercet tori, cadre didactice i studen i

    Exist nenum rate beneficii prin implicarea în activit i ter iare: înmul irea

    leg turilor cu sectorul privat poate duce la noi arii de cercetare i la viitoare aplic ri

    pentru finan are; munca de cercetare poate fi testat i apoi aplicat în industrie; se

    pot câ tiga venituri suplimentare, iar ideile personale pot fi protejate în cadrul

    domeniului public.

    Introducere

    Cu toate c începuturile strânsei rela ii dintre industrie i înv mânt dateaz de la sfâr itul

    secolului al XVIII-lea i începutul secolului al XIX-lea, în Anglia i Germania (Lawton Smith, 2006;

    Etzkowitz, 1998), acest fenomen a devenit mai larg r spândit în a doua jum tate a secolului al XX-

    lea, în mod special din anii 1980, mai întâi în SUA i apoi în Europa.

    Pe lâng efectele cantitative – m surate prin cre terea num rului de patent ri atribuite

    universit ilor (Geuna i Nesta, 2006), prin num rul de lucr ri scrise de c tre profesori universitari

    în colaborare cu oameni de tiin din industrie (Hicks i Hamilton, 1999), prin finan area

    universit ilor de c tre regalitate (Feller, 1990, AUTM, 2002) i prin alocarea de fonduri provenite

  • 8

    din industrie unor cercet ri academice – un vizibil efect calitativ în ceea ce prive te implicarea

    reciproc în activit i ter iare a educa iei i industriei a fost dezvoltarea noilor forme

    organiza ionale.

    Comisia European (EC, 2005) raporteaz o tendin de externalizare a Cercet rii i Dezvolt rii din

    partea firmelor c tre universit i, în paralel cu reducerea ponderii globale a Cercet rii i

    Dezvolt rii din companii. Informa ii provenite din SUA eviden iaz tendin e similare (Slaughter i

    Rhoades, 1996).

    Dovezi empirice confirm faptul c interac iunile dintre universit i i companii implic atât

    activit i de producere a cuno tin elor, cât i transferul i aplicarea cuno tin elor existente.

    În acela i timp, diferite guverne au oferit stimulente