PROIECTAREA APLICAŢIEI INFORMATICE

1 Etapele proiectării şi implementării unui magazin virtual

În etapa de proiectare a unui magazin virtual se vor enumăra următoarele

obiective:

a. Stabilirea scopului şi obiectivelor dezvoltării unui magazin virtual are

drept punct de plecare opţiunile strategice globale ale firmei şi poate viza

următoarele aspecte:

• promovarea imaginii firmei/produselor

• impulsionarea vânzărilor

• creşterea cotei de piaţă/ pătrunderea pe alte pieţe.

Indiferent de scopul urmărit, în general regăsindu-se toate obiectivele

menţionate, înaintea proiectării şi implementării unui magazin virtual este

necesară o amplă documentare cu privire la site-urile, ofertele şi

instrumentele de marketing utilizate de firmele concurente.

În strânsă corelaţie cu obiectivele vizate se conturează următoarele

subetape:

1. stabilirea produselor/serviciilor care vor fi comercializate;

46

2. stabilirea pieţei de operare şi a segmentelor de piaţă ţintă (grupe de vârstă,

sex, categorii socio-profesionale etc.).

1.Ca şi în cazul magazinului clasic, proiectarea şi dezvoltarea unui

magazin virtual este strâns legată de producerea sau comercializarea unui

anumit produs/serviciu.

Deşi opţiunea pentru o anumită categorie de produse sau servicii este

dependentă şi de aspecte de ordin motivaţional, un rol esenţial în cadrul

acestui proces revine premiselor economice conferite de mediul economic al

respectivului domeniu de activitate.

Astfel, şansele alegerii corecte a produselor/ serviciilor cerute pe

piaţă, la un moment dat, depind în principal de două aspecte:

• gradul de satisfacere a cererii pentru respectivele produse;

• analiza comparativă a tipurilor de produse şi de servicii nedisponibile în

momentul analizat, dar care sunt necesare şi ar putea constitui o piaţă de

desfacere.

Chiar dacă considerentele mai sus menţionate îşi menţin valabilitatea

indiferent de modalităţile de comercializare utilizate, inclusiv prin

intermediul comerţului electronic, particularităţile acestuia generează

caracteristici distincte şi în ce priveşte natura produselor care pot fi furnizate

de către un magazin virtual.

Practic pot fi comercializate orice tipuri de produse, cele mai răspândite

categorii fiind bunurile de larg consum, în cadrul cărora un loc aparte revine

Soft-urilor.

Selectarea produselor care vor fi incluse în oferta magazinului virtual nu se

limitează însă la identificarea unor grupe mari de produse, ci presupune

detalierea caracteristicilor acestora şi specificarea preţurilor practicate.

47

Stabilirea produselor/serviciilor reprezintă aşadar un proces complex

desfăşurat corespunzător următoarelor etape:

♦ stabilirea grupelor de produse ce urmează a comercializate;

♦ stabilirea referinţelor (culori, modele, mărimi etc.);

♦ ilustrarea grafică a cât mai multor articole din ofertă, îndeosebi a celor

reprezentative;

♦ descrierea caracteristicilor tehnico-economice ale produselor (parametri

tehnici, durata de utilizare, termen de valabilitate, preţ etc.)

Prezentarea cataloagelor se poate realiza în diferite limbaje- html,

html dinamic, java, etc interpretabile de browserele de web.

În ce priveşte serviciile furnizate, orice magazin virtual trebuie să le ofere

cel puţin pe cele existente în magazinele clasice - transport gratuit pentru

produse specifice,transmiterea ofertelor speciale şi actualizate vizitatorilor

site-ului, bonusuri în cazul anumitor achiziţii cantitative/valorice.

2. Alegerea naturii afacerii şi a produselor/serviciilor presupuse de aceasta

este urmată de studierea pieţei căreia i se va adresa magazinul virtual. De

altfel, cele două etape se întrepătrund, aflându-se într-o relaţie de strictă

interdependenţă. Ele nu reprezintă acţiuni ocazionale, ci trebuie să facă

permanent obiectul studiului iniţiatorului oricărei firme de comerţ, inclusiv a

unui magazin virtual.

Pentru majoritatea produselor există deja o piaţă cu parametri bine

delimitaţi - arie, structură, capacitate, dinamică - pentru a căror cunoaştere,

în numeroase situaţii, trebuie să se recurgă nu numai la o investigare de

birou, ci şi la o cercetare de teren proprie sau efectuată de instituţii

specializate.

48

Pentru identificarea şi estimarea mărimii şi potenţialului pieţei unui magazin

virtual pot fi utilizate informaţii obţinute prin intermediul cercetării pieţei,

proces definit prin ansamblul acţiunilor de culegere, înregistrare a datelor,

analiză şi interpretare a informaţiilor cu privire la piaţa produselor şi

serviciilor. Totodată, extinderea reţelei Internet oferă în prezent o

multitudine de facilităţi cu privire la obţinerea informaţiilor

necesare cercetării de piaţă.

În mod similar comerţului tradiţional, unul dintre aspectele definitorii ale

stabilirii pieţei de operare a unui magazin virtual, îl constituie determinarea

segmentelor de piaţă ţintă.

Necesitatea unei asemenea segmentări este generată de diversitatea

factorilor demografici, pshihologici, precum şi de particularităţile diferitelor

arii teritoriale şi ale stilurilor de viaţă ale consumatorilor.

De exemplu, o ofertă care se adresează grupei tinere de vârstă deţine

particularităţi distincte de cea destinată persoanelor vârstnice, după cum

caracteristicile pieţei rurale diferă de cele ale pieţei urbane etc.

b. Stabilirea bugetului care va fi alocat proiectării şi implantării unui

magazin virtual

Bugetul alocat proiectării unui magazin virtual variază de la firmă la

firmă în funcţie de dimensiunea acesteia, potenţialul său financiar şi, nu în

ultimul rând, de imaginea prin care doreşte să se identifice în rândul

vizitatorilor site-ului.

Un rol prioritar în procesul decizional cu privire la particularităţile

tehnice şi estetice ale aplicaţiilor de comerţ electronic, revine costurilor

implantării şi dezvoltării unui magazin virtual.

49

Astfel, cheltuielile antrenate de acest proces trebuie privite ca o

investiţie, deoarece un site bine realizat are drept efect imediat facilitarea

comunicării cu partenerii de afaceri, iar pe termen lung îmbunătăţirea good-

wiil-ului firmei şi creşterea profitabilităţii sale.

În consecinţă, în locul existenţei unui site rudimentar, nepersonalizat

şi lipsit de profesionalism, dar puţin costisitor, este de preferat un efort

financiar suplimentar care să pună în valoare produsele şi serviciile firmei,

într-o prezentare de calitate.

Stabilirea bugetului care va fi alocat proiectării şi implementării

magazinului virtual trebuie astfel realizată încât să fie acoperite următoarele

categorii de cheltuieli:

• cost software;

• cost echipamente;

• cost proiectare, implementare şi întreţinere site;

• taxe necesare;

• costul forţei de muncă implicată în crearea, funcţionarea şi actualizarea

site-ului.

Mărimea bugetului alocat implantării şi dezvoltării unui magazin

virtual este strâns legată atât de particularităţile organizaţiei respective

(obiectivele urmărite , experienţa deţinută, potenţialul financiar), precum şi

de modalitatea de proiectare adoptată: prin resurse umane, materiale şi

informaţionale proprii, cu ajutorul asistenţei gratuite oferite de unele site-uri

de pe Internet sau prin intermediul unei firme specializate.

Selectarea uneia dintre aceste variante este determinată deopotrivă de

disponibilităţile financiare, dar şi de accesibilitatea şi disponibilitatea la

50

tehnologiile necesare iniţierii şi funcţionării magazinului virtual. Astfel, în

situaţia în care bugetul nu permite funcţionarea unui server propriu sau nu se

dispune de experienţa necesară, se poate recurge la găzduirea site-ului pe un

alt server.

Deşi complexitatea magazinului virtual ce urmează a fi implementat este

prioritară în luarea deciziei cu privire la una dintre cele două variante majore

de realizare a sa (cu personal propriu sau aplelând la serviciile unei firme

specializate) precum şi în privinţa deciderii asupra bugetului necesar, este

necesară analiza avantajelor şi dezavantajelor fiecăreia dintre alternativele

menţionate mai jos.

Modalităţi de proiectare a magazinului virtual

- avantaje şi dezavantaje-

Proiectantulmagazinului virtual

Avantaje Dezavantaje

Personal propriu ◊ costuri mai reduse;◊ dispunerea de personalpermanent responsabil defuncţionarea magazinuluivirtual;

◊ necesar de fond de timprelativ important pentruconstrucţia/actualizarea siteului;◊ potenţial redus de integrare atehnologiilor avansate înproiectarea magazinului;◊ costuri suplimentare deîntreţinere;

Firme specializate ◊ beneficierea de experienţăîn domeniu;◊ permanentă adaptare la

◊ costuri ridicate;◊ riscuri legate de proiectareaunui magazin virtual cu

51

perfecţionarile tehnologicedin domeniu;◊ oferirea de facilităţi în cepriveşte plata, modalităţilede promovare etc.◊ profesionalismul site-ului;◊ economisirea timpului.

design şi conţinut similarcelorlalte construite de firmaproiectantă.

c. Instalarea server-ului Web/alegerea unui furnizor de servicii de

găzduire,reprezentative în acest sens fiind următoarele: Internet Information

Server (de la Microsoft), NetSite (NetScape), Web Site (O′Reilly

&Associates), WebServer.

Prin intermediul furnizorilor de servicii pot fi realizate tranzactii

electronice complete şi în acelaşi timp asigurate cele mai moderne tehnologii

pentru securitate.

Software-ul furnizat de firmele specializate permite crearea facilă de site-uri,

utilizânduse şabloane şi metode simple de point-click-and-drag.

d. Stabilirea adresei (domain main) astfel încât aceasta să fie uşor de reţinut

şi semnificativă pentru produsele comercializate.

Stabilirea numelui va fi urmată de următoarele acţiuni:

• se va verifica dacă numele respectiv este utilizat de o altă firmă, putându-se

apela la site-ul www.domenii.ro; Numele pe Internet sunt aprobate după

regula primul venit, primul servit.

• înregistrarea numelui pe site-ul www.domenii.ro

• publicarea adresei în diferite materiale promoţionale (pliante, broşuri) şi

înregistrarea pe site-uri special concepute pentru a putea fi găsite cu ajutorul

52

motoarelor de căutare (Google, Yahoo, Quickbrowse ca şi motoare

româneşti precum Caută, Start, Rol).

e. Stabilirea modalităţii de preluare a comenzilor reprezintă una dintre

etapele definitorii ale proiectării unui magazin virtual. Deşi pe Internet există

numeroase site-uri ale unor firme de comerţ, acestea se limitează la

furnizarea de informaţii cu privire la oferta lor şi la posibilităţile de

contactare a firmei.

Absenţa posibilităţilor de comandare on-line reprezintă o

disfuncţionalitate care poate fi înlăturată prin proiectarea unor formulare de

comandă.

În principal, se disting două modalităţi de preluare a comenzilor:

• prin intermediul formularelor interactive;

• prin e-mail.

Deşi există numeroase modalităţi de proiectare a formularelor de comandă,

în general sistemul de lucru al magazinelor virtuale se bazează pe utilizarea

coşului de cumpărături sau pe sistemul înregistrării într-o bază de date.

f. Stabilirea modalităţii şi termenelor de livrare

În funcţie de natura produselor, termenele de livrare ale magazinelor

virtuale variază de la 1-3 zile la perioade de 2-3 săptămâni pentru produse

care nu se află în stoc la momentul respectiv sau care fac obiectul unor

comenzi specifice. Deoarece, ca şi în cazul firmelor de comerţ clasice,

magazinele virtuale se pot confrunta cu epuizarea stocului la anumite

produse, prin construcţia site-ului clientul ar putea selecta virtual numai

produsele care sunt cu certitudine disponibile. Atenţionarea vizitatorilor

asupra disponibilităţii produselor în stoc se poate realiza atât prin

53

intermediul unor mesaje scrise, cât şi prin colorit sau alte elemente audio-

video.

În general pentru livrarea mărfurilor se recurge la expedierea prin

Curier rapid, Curier propriu, Prioripost sau Poşta Română, putându-se alege

varianta convenabilă pentru fiecare produs în parte.

g. Stabilirea modalităţii de plată şi securizarea plăţilor electronice

În condiţiile în care se acceptă plata prin credit, comerciantul va trebui

să îşi stabilească un Merchant I.D. şi să dispună de un cont la bancă sau

procesor de cărţi de credit. Deşi în cazul majorităţii magazinelor virtuale

plata se face ramburs, se poate recurge la numeroase alte modalităţi notabile:

• plata prin cartele de credit;

• plata prin CyberCash;

• plata prin “SmartCard” (cartela “inteligenta”);

• transferul electronic de fonduri;

• plata prin E-cash;

• banii electronici (digicash).

În efectuarea tranzacţiilor prin intermediul comerţului electronic un rol

aparte revine sistemului de asigurare a securităţii plăţilor electronice.

Semnificative în acest sens sunt următoarele protocoale de plata electronică:

SET, SNPP, IBS. JEPI, EMV si ECheck- Electronic Checkbook.

h. Crearea paginilor Web

În principal, crearea paginilor Web se poate realiza prin intermediul a

două variante:

54

a) crearea prin forţe proprii utilizându-se angajaţi din interiorul organizaţiei

sau apelarea la instrumente furnizate gratuit (Netscape Composer, de

exemplu);

b) apelarea integrală sau parţială la specialişti din exteriorul firmei.

Asistenţa externă în crearea magazinelor virtuale poate fi realizată de

numeroase firme care îşi oferă serviciile pe paginile Intrenetului. Dintre

acestea pot fi menţionate ASD Invest, Direct Design, E-integro.ro, Flamingo

Media, Media Concept, Media Creation Network România, Media

SoftServices, NetDesign România, SitexDesign, Welzter România, Web@rt.

i. Stabilirea tehnicilor promoţionale

Atragerea traficului, şi mai ales a unor vizitatori, potenţiali

cumpărători este obiectivul principal al programelor de promovare ale unui

magazin virtual.

Datorită diversităţii serviciilor disponibile în reţea, există numeroase

instrumente de promovare, dintre care cele mai folosite sunt:

• înscrierea în motoarele de căutare;

• obţinerea de legături (link-uri);

• marketingul piramidal;

• relaţiile publice;

• media tradiţională;

• publicitatea prin e-mail;

• marketingul relaţional;

• publicitatea plătită.

j. Testarea funcţionalităţii site-ului

55

Site-urile complexe vor necesita o testare prealabilă pentru a detecta

eventualele greşeli de codare. Aceste teste (denumite şi teste beta) se referă

în general la publicarea site-ului pentru a fi testat de diverşi utilizatori.

Aceste teste sunt foarte importante, ele furnizând informaţii vitale despre

felul în care utilizatorii interacţionează cu site-ul. După design, programare

şi testare, site-ul este complet. Nu mai rămâne decât să fie transferate pe un

server gazdă (host server) toate componentele site-ului.

Următoarea etapă este înscrierea site-ului la principalele motoare de căutare.

Aceasta ar putea dura câteva zile sau chiar o lună. Odată site-ul publicat, se

va continua observarea eventualelor erori pentru a le putea corecta imediat.

Foarte important este faptul că acţiunile de marketing sau publicitate pentru

site ar trebui începute în acest stadiu al dezvoltării.

2. Proiectarea de Ansamblu

La proiectarea structurii a sistemului s-a folosit o metodă de tip top-

down. Metoda descendentă (top-down), prin obiectivele sale specifice, este

cea mai indicată pentru analiza, conceperea şi proiectarea în ansamblu,

precum şi pentru construirea fiecărui subsistem în parte.

Această metodă este caracterizată printr-un set de reguli specifice:

- Se consideră drept punct de pornire o componentă (modul)

neterminată

- Se aplică descompuneri succesive, în paşi, de sus în jos, pentru toate

modulele neterminate ale unui nivel.

56

-Un nivel de descompunere corespunde cu sfârşitul unui pas de sus în

jos

-Descompunerea se consideră încheiată atunci când toate modulele

unui nivel sunt module terminale.

- Se înlocuiesc rezultate obţinute la un nivel de decompensare cu

rezultate obţinute la nivelul următor sau, după terminarea

descompuneri, se aplică succesiv această regulă începând de la ultimul

nivel(ce conţine numai module terminale) şi finalizând cu nivelul 0

(zero) de descompunere,

Cerinţele structurării sistemului informatic în etapa de proiectare de

ansamblu sunt următoarele:

- Pe fiecare nivel al structurării trebuie asigurată unicitatea criteriului de

descompunere a sistemului

- Structurarea realizată trebuie să permită construirea ulterioară a întregului

sistem prin agregarea modulelor separate

- Structura creată nu trebuie să conţină suprapuneri ale modulelor

- Structura trebuie să fie naturală, ceea ce înseamnă că trebuie să fie obţinută

pe baza unui criteriu semnificatic şi esenţial.

În funcţie de cerinţele prezentate mai sus s-a realizat o proiectare a structurii

generale a sistemului.Această structură a stat la baza procesului de proiectare

a meniurilor aplicaţiei, meniuri ce realizează legătura între utilizator şi

module.

Interfaţa cu utilizatorul

57

Interfaţa cu utilizatorul reprezintă mijlocul de comunicaţie aplicaţie-

utilizator. Aceasta face legătura între subsistemele statice şi dinamice şi are

la bază un mecanism de încărcare dinamică a modulelor.

În proiectarea interfeţei cu utilizatorul trebuie luate în calcul trei

componente: uzabilitatea, vizualizarea şi funcţionalitatea. Recent, o a patra

componentă a devenit recunoscută ca fiind una dintra cele mai importante-

accesibilitatea.

Uzabilitatea face referire la uşurinţa cu care o aplicaţie este navigată şi

procesată. Această componentă este cea mai cuprinzătoare din cele trei şi

este influenţată de vizualizare şifuncţionalita

Vizualizarea înseamnă creearea unei aplicaţii interesante den punct de

vedere vizual şi estetic fără a recurge însă la artefacte grafice inutile şi cu

potenţial de distragere a atenţiei a utilizatorului.

Funcţionalitatea se referă la caracteristicile sau componentele unei aplicaţii,

la utilitatea acestora în suportul unei sarcini date(ex: simulări interactive,

chestionare, harta site-ului, sondaje de opinie, etc.)

Accesibilitatea reprezintă un domeniu emergent al proiectării de interfeţe

grafice web; dacă nu îi este acordată atenţia necesară, poate influenţa în mod

negativ uzabilitatea pentru utilizatorii site-ului în accesarea într-un format

adaptat sau alternativ, îmbunătăţind funcţionalitatea aplicaţiei.

58

Pagina principală întâmpină utilizatorul, îi prezintă succint scopul şi

semnificaţia proiectului, îl acomodează cu interfaţa aplicaţiei şi îl pune în

legătură cu subsistemele care o compun.

Interfaţa este implementată în română deoarece este considerat, pentru

început, un proiect la nivel naţional, urmând în timp, ca toate textele şi

imaginile cu text să fie traduse în mai multe limbi, având prioritate cele de

circulaţie internaţională.

Subsistemul de membership

În cadrul portalului, informaţiile sunt afişate în funcţie de nivelul de

acces al utilizatorului. Fiecare se supune unui set de reguli impuse pentru

buna desfăşurare a aplicaţiei.

Există două tipuri de utilizatori:

o Vizitatori (Nivel 0-5)

o Utilizatorii (Nivel 6-10)

Vizitatorii au doar permisiunile de vizionare şi de căutare a informaţiilor

legate de Companii şi oferte. Nu necesită înregistrare pentru acces la aceste

nivele, dar nu pot adăuga în coşul de cumpăraturi şi nu pot aduce modificări

site-ului.

59

Utilizatorii au un nivel de acces superior vizitatorilor şi dispun de o serie de

facilităţi: pot să adauge un produs în coşul de cumparături, pot să trimită

comenzi , le este permis să participe la concursurile postate pe site.

La crearea unui cont nou, utilizatorului i se vor cere, în ansamblu,

următoarele informaţii:

nume şi prenume

nume de utilizator

parolă

e-mail

Autentificarea se va face pe baza adresei de e-mail şi parolei furnizate la

crearea contului, iar datele de identificare vor fi memorate până la ieşire sau

până la operaţia de log-out.

4.3. Proiectarea de detaliu

În proiectarea meniului trebuie considerată necesitatea flexibilităţii

sistemului de navigare, dată fiind predispoziţia la schimbări a conţinutului

informaţional al sistemului.

De aceea, se doreşte o separare a conţinutului meniului de modul de

prezentare al acestuia pentru a permite flexibilitate în cazul unei schimbări

de interfaţă a aplicaţiei şi pentru a face uşoară tranziţia de la un mod de

prezentare la altul (ex: de la un meniu HTML la un meniu Shockwave

Flash).

60

De asemenea, pentru a evita crearea unui meniu foarte stufos şi greu

de parcurs, s-a optat pentru divizarea acestuia în submeniuri ce işi fac

apariţia condiţionate de rubrică şi necesitatea de a dispune de acele opţiuni.

Subsistemul de căutare

Modulul oferă utilizatorilor şi vizitatorilor sistemului posibilitatea de a

căuta informaţii specifice prin intermediul unui motor de căutare.

Rezultatele căutării sunt rafinate în funcţie de nivelul de acces şi de

filtrele impuse de utilizator. Modulul este localizat sub bara de meniu şi

poate fi accesat de către toţi utilizatorii.

Subsistemul de ştiri

Acest subsistem oferă cele mai noi ştiri privind sfera electronică ,

fiind constituit din articole preluate de pe site-uri cu prestigiu

(www.wallstreetiournal.com, www.economist.com, www.euronews.corn,

www.revistabiz.ro, www. finanţare. Ro, www.9am.ro. etc.).

Totodată, prezintă şi ultimele modificări/actualizări privind conţinutul

infromaţional al site-ului, evenimente, ş.a.

Ştirile se vor încărca în mod dinamic, preluând conţinutul unor pagini

statice indicate de link-uri din baza de date.

Noutăţile pot fi adăugate, modificate şi şterse prin intermediul unor

formulare ce pot fi accesate numai de către personalul de specialitate

(administratori).

61

Subsistemul curs valutar

Rolul acestui subsistem este de a cursul valutar actualizat zilnic. A

fost necesară adăugarea acestui instrument, deoarece preţul produselor

oferite de joburi poate apărea în mai multe monede, iar compania trebuie să

aibă mereu o dată reală asupra preţului.

Subsistemul obţine de pe site-ul BNR cotaţiile valutare pentru ziua

curentă, le prelucrează, le înregistrează şi le afişează.

Subsistemul Noutăţi

Acest modul are ca funcţie promovarea şi prezintă într-o bandă

orizontală pe prima pagină.

Nu este necesară înregistrarea penru a accesa paginile produselor.

Subsistemul Statistici

Subsistemul realizează statistici legate de funcţionarea site-ului.

Pentru ziua curentă, pentru ultima săptămână sau pentru o perioadă stabilită,

subsistemul prelcrează şi afişează rezultatele statisticilor privind firmele

înscrise, paginile accesate, numărul de membrii, cele mai utilizate cuvinte în

căutări precum şi o serie de rapoarte destinate Administratorilor site-ului.

62

4.4. Proiectarea Bazei de Date

Procesul proiectării unei baze de date este format dintr-o serie de paşi

cum ar fi identificarea obiectelor (surselor de date) pe care trebuie să le

reprezinte sistemul bazei de date; descoperirea asociaţiilor între obiecte;

determinarea proprietăţilor semnificative şi a comportamentelor obiectelor;

stabilirea legăturilor dintre proprietăţile obiectelor; etc.

Un singur obiect, împreună cu toate proprietăţile sale, se numeşte

entitate de date.

Fiecare entitate trebuie să fie unică pentru a putea fi deosebită de

celelalte. Proprietăţile obiectelor sunt incluse în entităţile de date şi poartă

denumirea de atribute. Orice atribut are o valoare care permite identificarea

entităţii din care face parte şi deosebirea acesteia de alte componente de

aceleaşi clase de entităţi. Un atribut poate avea diferite tipuri (numeric, şir de

caractere, etc.).

Colecţia tuturor entităţilor dintr-un singur tip de date se numeşte clasă

de entităţi sau tabel. Setul de tabele în care sunt stocate clase de entităţi

înrudite poartă numele de bază de date.

Tabelele dintr-o bază de date relaţională prezintă anumite legături

formate cu ajutorul atributelor cheie.

Acestea sunt de mai multe tipuri:

-Chei primare -un set de valori care defineşte în mod univoc un rând

(tuplu) dintr-un tabel. Valorile acestor atribute trebuie să fie în

permanenţă unice.

63

-Chei candidate -orice atribut sau grup de atribute care îndeplinesc

condiţiile de a deveni chei primare într-un tabel (de ex: codul numeric

personal)

-Chei compuse -dacă este necesar ca datele din mai multe tabele să

îndeplinească cerinţa de unicitate pentru cheia primară, acestea se

numesc chei compuse sau concatenate

-Chei străine —sunt coloane ale căror valori corespund celor din

cheile primare ale tabelelor înrudite.

Scopul modelării datelor este de a crea o reprezentare logică a

structurii datelor, folosită pentru crearea bazei de date.

Normalizarea este o procedură standardizată prin care atributele

datelor sunt grupate în tabele, iar tabelele sunt grupate în baze de date.

Scopurile normalizării sunt următoarele:

-Eliminarea dublurilor din tabelele cu informaţii

-Permiterea efectuării unor viitoare modificări în structura tabelelor

-Minimizarea impactului modificării structurale a bazelor de date în

aplicaţiile utilizatorilor care folosesc datele.

Normalizarea este executată în mai mulţi paşi; primii trei paşi, executaţi cel

mai des.

Forma Normală l stabileşte că tabelele trebuie sa fie plane şi să nu

conţină repetări de grupuri. Tabelul plan nu are decât 2 dimensiuni:

lungimea (numărul de înregistrări —tupluri) şi lăţimea(numărul de câmpuri -

coloane) şi nu poate conţine celule de date cu maimulte valori.

Pe Forma Normală 2 datele din coloanele fără cheie sunt complet

dependente de cheia primară, adică valorile datelor din fiecare coloană a

64

unui tuplu sunt determinate în mod unic de valorile din cheia primară.

Tabelul trebuie să fie în FN l înainte de a se verifica dacă este conform cu

FN2.

Pentru a se trece la FN3, toate coloanele din tabele trebuie să respecte

FN1 şi FN2.

Această etapă presupune eliminarea tuturor dependentelor funcţionale

tranzitive, care se referă la asocierea a două atribute din care unul este

determinant şi celălalt determinat, în concordanţă cu regulile de normalizare,

descrise mai sus, se vor face anumite modificări la structura bazei de date

pentru a facilita reprezentarea relaţiilor dintre tabele.

65

Pentru evidenţa utilizatorilor, precum şi a produselor de pe site, a fost

proiectat o bază de date relaţională care cuprinde următoarele tabele:

- Tabela Utilizatori

- Tabela Produse

- Tabela Producători

- Tabela Tip_produse

Tabela Utilizatori memoreză datele utilizatorilor inscrişi pe site

Camp Tip Null Cheie Default Extra

ID int(11) unsigned - Cheie Primara

NULL Auto increment

mail varchar(50) DA NULL

nume varchar(50) DA NULL

prenume varchar(50) DA NULL

parola varchar(50) DA NULL

Tabela Produse are următoarea structură:

Camp Tip Null Cheie Default Extra

ID int(6) unsigned - Cheie Primara

NULL Auto increment

Id_tip int(6) unsigned DA NULL

Id_producator int(6) unsigned DA NULL

nume varchar(70) DA NULL

66

scurta_descriere varchar(150) DA NULL

detalii blob DA NULL

detalii_cartus blob DA NULL

pret float(7,2) DA NULL

poza varchar(60) DA NULL

web varchar(60) DA NULL

driver varchar(120) DA NULL

disponibilitate varchar(50) DA NULL

Tabela Producători memorează marca produselor şi are următoarea

structură:

Camp Tip Null Cheie Default Extra

ID int(6) unsigned - Cheie Primara

NULL Auto increment

producator varchar(50) DA NULL

detalii text DA NULL

Web varchar(40) DA NULL

Tabela Tip, memorează date referitoare la categoria din care fac parte

produsele şi are următoarea structură:

Camp Tip Null Cheie Default Extra

67

ID int(6) unsigned - Cheie Primara

NULL Auto increment

varchar(60) DA NULL

Asocierea dintre entităţi exprimă legătura stabilită între aceste entităţi şi

rolul pe care-l joacă fiecare la legătură. Tipul de asociere se defineşte ca

ansamblul legăturilor prezentând aceeaşi semnificaţie dintre două sau mai

multe tipuri de entităţi.

68

Cardinalitatea unui cuplu entitate -asociere reprezintă un cuplu de valori

întregi (m,M) unde:

-m(cardinalitatea minimală) exprimă numărul minim de instanţe aie

legăturii care pot să apară pentru o instanţă a entităţii;

-M(cardinalitatea maximală) exprimă numărul maxim de instanţe ale

legăturii care pot apară pentru o instanţă a entităţii.

Gama de valori întregi pe care m respectiv M le pot lua sunt:

-zero(indică faptul că pot exista entităţi care nu participă la nici o asociere);

-m= l (toate entităţile trebuie să participe la o asociere);

-M= l (numărul maxim de apariţii ale corespondentei care poate apărea

pentru o entitate este t);

-n(mai multe entităţi ale unui anumit tip participă la o asociere).

între două tabele se pot stabili mai multe tipuri de asocieri prezentând

semnatică diferită şi, în consecinţă, cardinalităţi diferite.

Se disting:

- Asocierea unară (ciclică) se caracterizează prin faptul că exprimă

legăturile stabilite între entităţile aparţinând aceluiaşi tip

- Asocierea binară exprimă legături stabilite între entităţile a două

tabele diferite

- Asocierea complexă se realizează între mai multe tipuri de entităţi

Modelul Entitate-Asociere este un model semantic care urmăreşte obţinerea

unei reprezentări fidele a realităţii. MEA este un instrument de lucru care se

utilizează în modelarea bazei de date a sistemului ce urmează a fi

informatizat.(fig 2.)

69

Structura şi corelatiile dintre tabelele bazei de date

Figura. 2. Structura bazei de date

70