Ediţia a treiaCOLOR

Editura CONPHYS2012

- 650 de ani de existenţă -

15 ani de lansări IT

Cãlimãneşti’2038Monografie ilustrată

Dan ZAMFIRACHE

Caseta CIP

Tehnoredactare, grafică şi procesare digitală: Dan ZamfirachePrelucrare imagini şi corectură DTP: Cezarina Tomulescu - CONPHYS srl, Rm. Vâlcea

C~LIM~NE}TI’2038

Edi\ia a treia COLOR

Berna 2012

Dan Zamfirache

“La C`lim`ne]ti sunt col\uri de o rar` frumuse\e care [ndep`rteaz` grijile, gonesc melancolia ]i lumineaz` spiritul. Un om cu adev`rat bolnav se [ns`n`to]e]te aici de murmurul pl`cut al apei ]i nu numai de al spumeg`torului r@u curg`tor dar ]i de izvoarele f@nt@nilor ce ]erpuiesc de pe st@nci. Orice vie\uitor ar re[nvia la privirea acestor mun\i cu verdea\` [nconjur`toare.” Paul Alep

Impresii de c`l`torie din 1657

”Nimic nu e mai pl`cut ca [ntoarcerea la origini, amintirea ]i p`strarea intact` a imaginii locului unde ai copil`rit! }i pentru c` locul acesta m-a atras - dar mai ales i-a f`cut ]i pe al\ii s`-l iubeasc`, m-am g@ndit s` nu las uit`rii imaginea a ceea ce a fost odat` aceast` minunat` sta\iune - perl` a Oltului, numit` C`lim`ne]ti - loc plin de istorie peste care timpul ]i vicisitudinile n-au reu]it s`-i ]tirbeasc` din faim` ]i frumuse\e”.

Dan Zamfirache Cairo - 2006

R O M ^N I A

2038C`lim`ne]ti‘

9

Prefata

Meleagurile v@lcene, cele sc`ldate de valurile spumegate alt`dat` ale Oltului ce au s`pat la poalele mun\ilor poarta de netrecut a Turnului Ro]u ]i un defileu p@n` la str`vechea Cozie, [nscriu azi o pagin` nou` [n istoria sta\iunii C`lim`ne]ti atestat` din timpul domnitorului Mircea cel B`tr@n – ctitorul a]ez`rii – ce va [mplini [n 2038 venerabila v@rst` de 650 de ani.

Este ]i motivul care a stat la baza alc`tuirii monografiei ilustrate ”C`lim`ne]ti’2038” a domnului profesor, matematician ]i informatician Dan Zamfirache, fiu al acestor meleaguri, pasionat numismat ]i cartofil care a str@ns timp de peste 30 de ani o bogat` colec\ie de c`r\i po]tale imagin@nd pentru noi, cei de azi, farmecul de alt`dat` al unor locuri binecuv@ntate. {n contextul schimb`rilor de azi, noul C`lim`ne]ti p`streaz` frumoasa tradi\ie a celui vechi descris ]i prezentat de autor, construc\iile ]i [mbin`rile arhitecturale l`s@nd ”noul” ]i ”vechiul” s` coexiste [ntr-o simbioz` perfect`.

Monografia ilustrat` a C`lim`ne]tiului [n actuala edi\ie revizuit` ]i publicat` prin grija prim`riei ora]ului nu este [n competi\ie cu moderna sta\i-une de azi ci este complementar` acesteia datorit` oamenilor locului ce se dovedesc conservatori [n a-]i p`stra obiceiurile ]i tradi\iile, dar [n acela]i timp sunt ]i flexibili la ineditul pozitiv contemporan.

Salut`m [nc` o dat` eforturile autorului la alc`tuirea acestei prime monografii color pe baza studiului c`r\ilor po]tale vechi.

Ing. Ilie Amuzan,

Primarul sta\iunii C`lim`ne]ti 2008

(

)

2038C`lim`ne]ti‘

10

2038C`lim`ne]ti‘

CartofiliaCartea po]tal` – vederea [n limbajul obi]nit – pe l@ng` modul de

transmitere a unor informa\ii de orice natur` constituie ]i un bogat material documentar pentru cercet`torii din orice domeniu.

Cartofilia, care se ocup` cu studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale, s-a n`scut probabil mai [nt@i din pasiunea pentru locuri dragi, din atrac\ia pe care o exercit` ”micul petic de carton” atunci c@nd ochi p`trunz`tori ]i sensibili g`sesc nu numai mijlocul de comunicare cu parfumul unor epoci de mult trecute dar ]i puterea de seduc\ie a unor tehnici de mult uitate. Este ]i cazul litografiilor – ace]ti precursori ai c`r\ii po]tale de la sf@r]itul secolului al XIX – lea.

Privirea [\i este ”suspendat`” pentru un moment at@t timp c@t admira\ia r`m@ne inefabil` [n fa\a [ndem@n`rii arti]tilor vremii [n punctarea minu\ioas` a celor mai mici detalii. Nu mai vorbim, sau mai bine spus, cuvintele devin s`race [n a exprima calitatea unei litografii, bog`\ia de informa\ie surprins` at@t de riguros. Spre deosebire de tehnicile moderne ce copiaz` realmente realitatea [nconjur`toare transform@nd micul dreptunghi [ntr-o splendid` imagine digital` de un efect aproape egal cu cel real, autorii litografiilor au trebuit s` [nlocuiasc` ”teribilul tehnic” al secolului XX cu mintea ]i cu m@na, individualiz@nd fiecare carte po]tal`. Prezen\a celor trei litografii vechi rare din C`lim`ne]ti face cu at@t mai mult interesant` parcurgerea c`r\ii!

Tocmai de aici s-au n`scut puterea de atrac\ie ]i [nceputurile colec- \ion`rii c`r\ilor po]tale. Farmecul lor, puterea de a seduce a fost unul din motivele concentr`rilor de colec\ionari [n cercuri ]i cluburi cartofilice. Exist` acum, practic [n toat` \ara, puternice cercuri cartofilice precum cele de la Piatra Neam\, Bucure]ti, Timi]oara, Pite]ti, R@mnicu V@lcea, Ploie]ti, Bra- ]ov, Cluj, Oradea, Constan\a, Ia]i.

{n vremuri de demult singurul contact [ntre oameni [l constituia scrisoarea sau cartea po]tal` ce foloseau re\elele rudimentare ale timpului. Exist` dovezi cum ar fi aceea a lui Confucius din secolul VI [.e.n. ce

11

2038C`lim`ne]ti‘

12

demonstreaz` eficien\a sistemului po]tal din timpul dinastiei Chu (1111-255 [.e.n.), mai mult, el afirm` c` un document ajungea mult mai repede la destinatar printr-un serviciu de tip po]tal dec@t cel folosit de conduc`torul suprem. Mai t@rziu, [n secolul III [.e.n., sistemul e [mbun`t`\it prin introducerea curierilor ce-]i schimbau coletele [ntr-o re\ea de posturi aflate la o dep`rtare de aproape 9 mile. Acest sistem se dezvolt` [n timpul dinastiei Han (206 [.e.n. – 220 e.n.) [n urma cuceririi noilor teritorii din Asia Central` dar ]i a contactelor cu romanii ce aveau un sistem similar. Ele se vor multiplica puternic [n timpul dinastiei Tang (618-907) c@nd num`rul posturilor cre]te, coresponden\a fiind transmis` at@t pe drumuri c@t ]i r@uri. {n secolul XIII Marco Polo remarca sistemul po]tal chinezesc din timpul dinastiei Yuan ]i a celui mongol, nimic existent atunci [n Europa put@nd fi comparat cu ele. Miile de oficii po]tale func\ion@nd de peste 3000 de ani vor fi [nlocuite abia [n 1896 cu cele imperiale create ]i organizate pe l@ng` cele europene. La 1 ianuarie 1849 este introdus primul timbru po]tal [n Fran\a ]i odat` cu el sistemul de plat` care s` simplifice structura iar [n 1869 apare prima cartea po]tal`. Mult mai t@rziu [n 1918 are loc primul zbor dintre Avignon ]i Nisa. Abia [n 1935 o re\ea de drumuri po]tale lega principalele ora]e din Fran\a.

Comunicarea privat` prin intermediul ilustratei e [ns` mult mai veche dec@t ideea original` ap`rut` [n Germania la 1865 ]i apari\ia primei c`r\i po]-tale ini\iate la 1 octombrie 1869 de guvernul austriac.

{n Rom@nia prima carte po]tal` adoptat` oficial a fost [n 29 februarie 1872 ]i a fost urmat` de o perioad` prolific` p@n` la transformarea \`rii [n lag`r comunist. Revolu\ia din 1989 red` mi]c`rii cartofilice o adev`rat` for\` abia [n 1990 dup` o coexisten\` de-a dreptul dramatic` [n umbra filateliei, urmare a deturn`rii Rom@niei din drumul ei european de c`tre noua putere instalat` cu for\a pentru mai bine de 40 de ani. Era u]or de ”surprins” c` activitatea colec\ionarilor era prea pasional`, studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale n`scute din dragostea pentru locurile dragi st@rneau teama unui regim care nu dorea atrac\ia ori [nclinarea ”omului de tip nou” c`tre zonele sensibile ce atr`geau ochi p`trunz`tori ]i sensibili spre epoci al c`ror parfum trebuia s` fi apus de mult. Mii de drame au trebuit s` suporte f`r` de vreo vin` bunicii

2038C`lim`ne]ti‘

13

la d`r@marea bisericilor ]i a propriilor case atent construite ]i gospod`rite alunga\i [n p`tratele pe vertical` ale unei or@nduiri ce se credea nemuritoare.

Cartofilia a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat` cu reactivarea cercurilor ce []i desf`]urau activitatea [n umbra filateliei.

Nu constituie obiectul acestei lucr`ri de a stabili suprema\ii sau a face compara\ii [ntre cele dou`.

Totu]i, cartofilia – probabil dat fiind izolarea ei pe o a]a perioad` mare – a reu]it s` se impun` imediat dup` 1990, fapt marcat de altfel ]i prin organizarea la Bucure]ti [n mai 1998 a primului For Interna\ional de cartofilie din Rom@nia. Au trebuit 8 ani de munc` asidu` pentru organizarea cercurilor teritoriale, atragerea colec\ionarilor la [nt@lniri de profil, simpozioane, schimburi, vizion`ri ]i organiz`ri de expozi\ii iar apari\ia c`r- \ilor de specialitate - studii de cartofilie ]i concursuri s-au materializat prin [ndr`zneala dac` nu curajul de o organiza acest prin for interna\ional de cartofilie la Bucure]ti.

Iat` de ce apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate, motiv pentru a face un studiu cartofilic ca cele de la Piatra Neam\, C@mpulung ]i C`lim`ne]ti – le-am numit [n ordinea nu numai a apari\iei lor, dar ]i a ob\i-nerii premiilor acordate de juriul Forumului – a constituit un real interes [n zona publicului avizat dar ]i [n aceea a sus\in`torilor.

Din bogata surs` de inspira\ie ce o constutuie cartofilia am surprins o parte ”infim`” dar incitant` din multitudinea c`r\ilor po]tale vechi al c`ror studiu cartofilic ne ”arunc`” pe unii spre nostalgia unor vremuri de demult, iar pe al\ii, sper`m, c`tre aprecierea trecutului pentru ca – odat` reg`sit – s` putem continua tradi\iile [n cultur`, art`, arhitectur`, ]tiin\`, port, pentru a re[nnoda leg`turile tradi\ionale europene ce ne-au \inut la marginea imperiilor de-a lungul veacurilor.

Tot CEEA CE E VECHI ne aduce aminte de trecutul nostru, cu vechile construc\ii, aleile pe care alt`dat` ]i-au purtat pa]ii str`mo]ii, monumentele [n`l\ate [ntru cinstirea lor, parcurile ]i aleile ce nu pot fi uitate dat fiind pasiunea de a colec\iona c`r\i po]tale ce ne reamintesc cu nostalgie de cum a fost odat`! E numai una din ra\iunile de a p`stra ve]nic [n amintire ceea ce

2038C`lim`ne]ti‘

14

ne leag` de trecutul prin care odinioar` am p`]it dac` nu cu pa]ii, m`car cu g@ndul, pentru a l`sa urma]ilor amintirea unor vremuri de mult apuse. Cine nu []i mai aduce aminte de numele str`zilor de alt`dat` Calea lui Traian – ce frumos sun`! aduc@nd aminte de vechiul drum construit de romani, Regele Carol I, Regina Elisabeta, Bulevardul Regele Ferdinand, Regina Maria, Matei Basarab, Cantacuzino, Alexandru Ioan Cuza ori de vilele de odinioar` sau Pavilionul Central - prezent [n monografie cu o serie de c`r\i po]tale amintind de istoria construc\iei, la [nceput din lemn, cu un singur etaj p@n` la moderna cl`dire de azi cu dou` nivele din c`r`mid` ]i acoperi] cu turnuri ]i balcoane din lemn [n stil helvetic, vilele Jantea construite l@ng` Olt, ale c`rui valuri spumegate se sp`rgeau [n ziduri de le auzeai noaptea din camer` ca o melodie ]i unde soseau primele ma]ini decapotabile din epoc`, semn al distinc\iei unei sta\iuni c`utate pentru petrecerea concediilor ca de altfel ]i fluxul de str`ini din anii ’70 cu nordici sosi\i [n serii chiar ]i iarna, vila familiei Cantacuzino cu intrarea majestoas` din coloane pe sub care treceau tr`surile iar mai t@rziu ma]inile de epoc`, vilele Meri ]i Piantine, celebra vila Florilor cu jerbera suind pe ziduri ]i intrarea medieval` care azi nu mai exist`, paradisul din insula Ostrov cu o construc\ie superb`, cazinoul, av@nd o teras` [n fa\a scenei teatrului de var`, foi]orul, schitul vechi, ]trandul cu cabine ]i pista de popice, al doilea cazinou de la intrarea [n Ostrov devenit azi bibliotec` ori fosta uzin` transformat` [n cas` de cultur`! ]i o curiozitate: o carte po]tal` a vilei Mihailidi, circulat` [n 1912 ]i trimis` de servitoarea P. Priboianu proprietarului de atunci inginerul C. Stoenescu aflat [n concediu la Nisa avea men\iunea ”v` trimit aceast` carte po]tal` s` vede\i cum au f`cut vila, mie mi se pare bine”! iar pe avers: “la vil` totul e bine”. S`-\i vezi propria vil` [ntr-o ilustrat`. Rarisim!

Dar iat` c` azi informatica face ca trecutul s` fie prezent ]i p`strat pentru ca ]i cei ce vor urma s` se bucure de frumuse\ea locurilor ]i m`iestria artistic` a celor ce nu le-au putut l`sa uit`rii! Miracolul se datoreaz` ]i acestor

2038C`lim`ne]ti‘

15

[mp`timi\i colec\ionari despre care lumea abia acum afl`. Remarcabila realizare din 1998, primul For interna\ional de cartofilie de la Bucure]ti, tot de miracol a \inut ]i mai pu\in de ”sufletul” [mp`timi\ilor colec\ionari chiar dac` preg`tirea material` nu se ridica la [n`l\imea ”[nd@rji\ilor” de a face din manifestare una european`.

Oricum pasul a fost f`cut ]i to\i avem de c@]tigat de pe urma prestigioa-selor ”petice de carton” care ne \in visele treze [n speran\a c` tot mai g`sim ceva ce n-ar mai exista la ceilal\i colec\ionari sau e at@t de rar [nc@t, trezindu-ne, descoperim c` de fapt realitatea e totu]i un vis frumos!

Studiul cartofilic [nseamn` [ns` mai mult dec@t culegerea ]i p`strarea [n colec\ii a minunatelor locuri cu arhitectura timpului, cu portul specific dar ]i cu atestarea istoric` a localit`\ilor, semn al nemuririi [n timp: el e legat de o atent` cercetare care uneori impresioneaz` prin con\inut ]i m`iestrie artistic` – l`s@nd nestinse epoci ce nu mai pot fi [nviate – de a c`ror frumuse\e, c@t a mai r`mas, ne bucur`m at@t de mult noi, azi!

Pasiunea cere [ns` sacrificii ]i ne[mpliniri! Poate ]i datorit` [ncr@n-cen`rii [mpotriva lor se datoreaz` conceperea acestei edi\ii departe de \ar`, la Berna. Cu tot trecutul lor zbuciumat c`r\ile po]tale au rezistat ca un miracol ]i reprezint` azi, at@tea c@te au mai r`mas, o istorie document la fel ca ]i pu- \inele cl`diri r`mase azi [nc` pe locul lor amintind de o epoc` revolut` ce poate fi ref`cut` oric@nd cu ajutorul lor! Amintirea ]i pre\uirea trecutului sunt cel mai scump dar pe care ilustratele le transmit. Iat` de ce apari\ia c`r\ilor bazate pe studiul ilustratelor aduce [n fa\a cititorului, chiar neavizat, lec\ii nu numai de istorie dar ]i de arhitectur`, literatur`, geografie ]i nu [n ultimul r@nd de respect ]i m@ndrie pentru tradi\ii ]i port popular.

{ntr-adev`r, nimic nu e mai pl`cut ca [ntoarcerea la origini, amintirea ]i p`strarea intact` a imaginii locului unde ai copil`rit!

Codrii bogat colora\i vara dar argintii toamna, castanii de alt`dat`, brazii falnici din insula Ostrov, aleile de neuitat, b`tr@nul ]trand ]i cazinoul,

2038C`lim`ne]ti‘

16

parcul cu plante exotice din fa\a Pavilionului majestos construit dup` toate tipicurile helvetice, vilele de alt`dat` cu blazon ale Cantacuzinilor impresiona\i de frumuse\ea locurilor – toate acestea ]i [nc` alte o sut` de motive m-au f`cut s` nu las uit`rii imaginea a ceea ce a fost c@ndva aceast` sta\iune – perl` a Oltului, numit` C`lim`ne]ti – loc plin de istorie peste care timpul ]i vicisitudinile n-au reu]it s`-i ]tirbeasc` din faim` ]i frumuse\e!

Cum apari\ia de studii ]i monografii care s` ofere tuturor pl`cerea de a le admira a devenit ]i mai imposibil` m-am v`zut nevoit s` realizez site-uri pe Internet, calculatorul fiind azi un mijloc ce nu mai poate lipsi din nici o cas`, ca de altfel e-mail–ul dintr-o carte de vizit`!

Adresa pentru C`lim`ne]ti, prima sta\iune pe internet, este:

http://calimanesti.yolasite.com

Cred c`, f`c@nd acest efort, departe de satisfac\ia muncii de peste 8 ani [n India c@t ]i [n Egipt el este mai mult un serviciu dezinteresat Cartofiliei rom@ne]ti [n ideea mai veche de a organiza ]i gestiona o baz` de date cu tot ceea ce inseamn` ”vederea rom@neasc`” - \el pe care nu-l voi abandona niciodat`. Poate viitorul ne va oferi posibilitatea de atragere a sponsorilor astfel [nc@t apari\ia acestor c`r\i at@t de necesare s` fac` posibil` continuitatea ]i cunoa]terea activit`\ii cartofilice.

A fost o onoare pentru mine de a participa la lansarea celei de a doua edi\ii [n 2008 la C`lim`ne]ti odat` cu s`rb`torirea a 620 de ani de la atestarea documentar` dat` prin hrisovul semnat la 20 mai 1388 de domnitorul Mircea cel B`tr@n pentru c` apari\ia ei are ]i o a doua semnifica\ie: [mplinirea a 11 ani de la lansarea primului proiect informatic de prezentare a unei c`r\i prin mijloace IT. Prin aceasta C`lim`ne]tiul, Casa de Cultur`, intr` [n istorie ca primul loc din Rom@nia al primelor lans`ri de carte cu o altfel de exprimare, moment consemnat [n 1977 de televiziunile TV V@lcea 1 ]i TV Etalon, iar [n aprilie 2008 de TVR Cultural [n cel mai important telejurnal cultural al

2038C`lim`ne]ti‘

17

doamnei Ti\ieni, de reportera Alice S`ceanu. Ideea formatului actual al c`r- \ii s-a n`scut departe de \ar`, la Cairo, [n ministudioul din Ambasada Rom@-niei din insula Zamalek, unde am continuat cercet`rile odat` cu ultimele achizi\ii de c`r\i po]tale ]i am dezvoltat mijloacele de prezentare pe suport informatic. Tot aici, [n mijlocul colectivului ambasadei, s-au n`scut idei care au f`cut posibil` apari\ia a [nc` patru c`r\i scrise special pentru viitorii tu- ri]ti rom@ni: Indiei, o carte dedicat` \`rii care m-a g`zduit timp de aproape 5 ani, Impresii de c`l`torie – un ghid de peste 45 de \`ri r`sp@ndite pe 4 continente din India p@n` la New York [n America, Monografii ilustrate, un compendiu cuprinz@nd 6 studii de cartofilie [ntr-o edi\ie color ]i, nu [n ultimul r@nd, Mirajul civiliza\iilor ]i Fascina\ia muzeelor - o incitant` incursiune prin peste 90 de muzee, unele cele mai mari din lume: Ermitaj, Pergamon, Musei Vaticani, Borghese, Luvru, British Museum, Tate Gallery, Tower of London, Brooklyn ]i Metropolitan din New York.

Cu g@ndul c` toate acestea nu se vor pierde [n ”eter” f`r` a sensibiliza sufletul celor dornici de amintiri pl`cute doresc tuturor celor ce ajung s` viziteze aceste mici ”paradisuri” s` se simt` ca ]i cum ar face parte din ele!

Dac` cele 4 c`r\i scrise la Cairo au ap`rut prin eforturi propri, apari- \ia edi\iei a treia C`lim`ne]ti’2038 – full colour – se datoreaz` Prim`riei ora]ului C`lim`ne]ti, eforturilor deosebite ale Domnului Primar, inginer Ilie Amuzan.

Alese mul\umiri.

Dan ZamfiracheMembru al Societ`\ii Numismatice Rom@ne

]i al Federa\iei Filatelice Rom@ne sec\ia CartofilieNew Delhi 1999

Cairo 2006 Berna 2011

2038C`lim`ne]ti‘

19

Prefata la editia a treiaC`lim`ne]ti’ 2038

Cel pu\in 7 motive au stat la baza alc`tuirii edi\iei a treia a monografiei ilustrate:

1. Lucrarea s-a dorit a fi un cadou din partea autorului c`tre locul copil`riei ]i al form`rii personalit`\ii pe b`ncile liceului ”Mircea cel B`tr@n” din C`lim`ne]ti.

2. Concuren\a prea mare a V`ii Prahovei ]i din acest motiv dorin\a de a echilibra ]i a atrage aten\ia asupra acestor locuri minunate pline de istorie ]i parfum de epoc` (s` amintim numai de Posada, Bivolari, Cozia, Masa lui Traian, D`e]ti, Dr`g`]ani,…), aflate la confluen\a marilor drumuri europeano-asiatice.

3. Pasiunea de cartofil. Studiul atent al istoriei, artei, culturii ]i civiliza- \iei printr-o nou` modalitate de cercetare cu ajutorul c`r\ilor po]tale ]i realizarea unei altfel de prezent`ri cu ajutorul tehnicilor moderne ale informaticii [n iulie 1997 – premier` [n Rom@nia – dat` fiind o alt` pasiune a autorului – calculatorul.

4. Deschiderea oferit` de Revolu\ia Rom@n`, explozia de informa- \ie precum ]i accesul la mijloacele cele mai moderne ale tehnicii – calculatoarele. Prezentarea inten\iei apari\iei c`r\ii a avut loc pentru prima dat` la Casa de Cultur` din C`lim`ne]ti [ntr-o manier` informatizat`(01.07.1997), efectul de unicitate al lans`rii ei printr-un alt mod dec@t cel tradi\ional, acela al prelu`rii imaginilor din calculator ]i proiectarea lor pe ecranul s`lii av@nd ca urmare apari\ia

(

( (

2038C`lim`ne]ti‘

20

c`r\ii dup` numai 2 luni de la eveniment. Pentru prima dat` limbajul calculatorului a [nlocuit pe cel obi]nuit, al omului, impresion@nd o [ntreag` audien\`.

5. Ob\inerea premiului III [n rang de medalie de bronz la primul For

Interna\ional de Cartofilie - Bucure]ti, Palutul }u\u, mai 1998 - ]i diplom` de onoare(1* la Expozi\ia Interna\ional` de Filatelie EFIRO’98 [n septembrie la Palatul Parlamentului.

6. Cercul de Numismatic` ai c`rui oameni deosebi\i ca d-l Auric` Smaranda, d-l Nicolae }erb`nescu, d-l academician Preda, d-l profesor Donoiu ]i-au pus amprenta asupra mea precum ]i Clubul de Cartofilie ]i Filetelie din Bucure]ti.

7. }i, nu [n ultimul r@nd, apari\ia monografiei se datoreaz` mamei mele, Maria Zamfirache2(**, c`reia [i dedic eforturile pentru [ncercarea, dac` nu aventura, de a scoate la iveal` aceast` carte.

Lucrarea este structurat` pe capitole, fiecare reprezent@nd o anume specificitate. A fost integral procesat` digital cu programe specifice calculatorului, iar prezentarea ei [n iulie 1997 la C`lim`ne]ti s-a realizat integral cu mijloace tehnice informatice prin preluarea anima\iei realizate cu pachetele de programe Premiere ]i Power Point ]i transmiterea lor pe ecranul Casei de Cultur` prin intermediul unui retroproiector 3M, bucur@du-se de un real interes, fiind pentru [nt@ia dat` c@nd limbajul obi]nuit al lans`rilor de carte a fost [nlocuit cu cel informatic, specific calculatoarelor.

Demn de amintit aici e ]i realizarea unei pagini3(** complexe de

1 (* Nu [n ultimul r@nd Diploma de onoare din partea Prim`riei ora]ului C`lim`-ne]ti cu prilejul s`rb`toririi a 618 ani de la atestarea documentar` a localit`\ii - 2006.2 (** Numele de famile [nainte de cas`torie - Panduru.3 (***Con\in@nd efecte speciale - studii de cartofilie ]i c`r\i electronice.

2038C`lim`ne]ti‘

21

publicitate pe Internet [nceput` la Singapore [n 1999 care poate fi accesat` din orice loc din lume cunosc@nd doar o simpl` adres`:

cartidanzamfirache.yolasite.com

Dac` primul capitol este consacrat studiului primelor apari\ii de c`r\i po]tale, unele [nainte de 1900, cu vechile cl`diri ]i drumuri de \ar` nepietruite, [n celelalte capitole sunt ilustrate concis vilele ora]ului – unele dintre ele amintind parfumul unei epoci trecute, istoria Pavilionului Central – emblem` a sta\iunii, construit [n stil helvetic, apoi parcurile cu farmecul lor, cazinourile, restaurantele, foi]oarele unde c@nta odat` fanfara militar`, portul popular – splendid` [ndeletnicire a oamenilor, form` de transmitere a unui meste]ug aparte, chiar unic [n zon`. Nu am uitat binen\eles locurile pline de istorie, monumentele, m`n`stirea Cozia, masa lui Traian, Schitul Ostrov, bisericile, castrul roman de la Bivolari ]i drumul care str`bate ]erpuind un defileu s`lbatic dar mai ales pitoresc, s`pat [n st@nc` [nc` de pe vremea romanilor.

Un capitol special l-am consacrat minunatului loc care a fost insula paradisiac` Ostrov, format` de cele dou` bra\e ale Oltului, loc de referin\` al ora]ului, unde oamenii ]i acum mai scap` c@te o lacrim` la amintirea imaginilor de ne[nlocuit de alt`dat`. A]a s-a [nt@mplat la Casa de Cultur` din C`lim`ne]ti [n iulie 1997 c@nd a avut loc prima prezentare a lucr`rii.

Cum ai scobor@t din gara C`lim`ne]ti ]i ai trecut Oltul cu podul plutitor, te [nt@mpin` ”Ostrovul”, insul` cu o vegeta\ie bogat`, care ascunde [n umbra ei o bisericu\` [n stil vechiu rom@nesc, singura amintire a fostei m`n`stiri. Un parc admirabil ad`poste]te hotelurile principale, vilele continu@ndu-se pe malul drept al Oltului [n tot lungul ]oselei p@n` la isvorul C`ciulata. (Descriere a insulei Ostrov ]i a sta\iunii din ”Rom@nia Balnear` ]i Turistic` - Turing Clubul Rom@niei 1932” - Emil |eposu & Valeriu Pu]cariu).

2038C`lim`ne]ti‘

22

Sigur cititorii aviza\i trebuie s`-]i aduc` aminte ]i de faimosul Cazino care exista [n insul` - prilej de dulci ]i pl`cute amintiri – dar din p`cate (]i e un mare regret pentru mine) nu am reu]it s` g`sesc nici o carte po]tal` cu acest al doilea cazinou al C`lim`ne]tiului (primul fiind cel care azi ad`pos- te]te Biblioteca ”Theodor Bakonsky” – dup` numele ilustrei familii).

C`lim`ne]tiul a exercitat cea mai evident` influen\` asupra portului locuitorilor din satele [nconjur`toare. De]i se pare c` a existat un costum na\ional cu motive specifice c`lim`ne]tene, totu]i, din acesta nu a mai r`mas dec@t ia, pe care o poart` \`r`ncile cu foi de stamb` sau din alt material cump`rat de la ora]. Portul na\ional b`rb`tesc a fost p`r`sit de mult, chiar [n zilele de s`rb`toare el observ@ndu-se tot mai rar la b`rba\i ]i atunci numai la cei b`tr@ni. ”Dac` aceasta este o influen\` [n r`u, C`lim`ne]tiul influen\eaz` ]i [n bine locuitorii satelor cu care vine [n contact. Astfel, s`tenii sunt obliga\i s` ]tie carte nu numai pentru a face socoteli impuse de v@nzarea produselor lor, ci ]i pentru a ]ti cum s` vorbeasc` ]i s` se poarte cu vizitatorii” afirm` cf. Vintil` Mih`ilescu [n lucrarea ”Vl`sia ]i Mosti]tea”, Buletinul Soc. Reg. Rom. de Geografie, tom. XLIII, Bucure]ti 1924. Av@nd o pozi\ie privilegiat` ]i un peisaj de invidiat C`lim`ne]tiul a fost de-a lungul timpului vizitat de familii deosebite, iar pentru localnici aceasta constituia un pretext ca de fiecare dat`, [n fiecare an s` fie la curent cu ”nout`\ile” fie c` ele se chemau mod` ori cuno]tin\e noi.

}i, ca un iubitor de locuri natale binen\eles c` nu am putut uita locul unde m-am n`scut, Brezoiul, ori R@mnicu V@lcea, Dr`g`]aniul, Govora, Ol`ne]tiul, Ocnele Mari, Horezu, locuri minunate a]ezate [ntr-o zon` la confluen\a Ardealului cu Oltenia ]i Muntenia, toate acestea constituind un capitol aparte despre ”{mprejurimi”.

Trebuie amintit c`, de]i era o sta\iune mic`, totu]i abunden\a de c`r\i po]tale se explic` prin miracolul de atrac\ie al locului, exist@nd aici ]i depozite ale editurilor din Bucure]ti precum Dumitru }orlei, Moise Gruia, I. Mangu…, dar ]i importan\ei apelor minerale care l-au determinat pe [nsu]i Napoleon al III-lea - sf`tuit fiind de dr. Carol Davilla - s` trimit`

2038C`lim`ne]ti‘

diligen\e pentru transportul apei de la C`ciulata [n Fran\a pentru a se vindeca de rinichi.

Apele minerale izvor`sc din Valea Oltului ]i au fost men\ionate [nc` de pe vremea romanilor. {n timpul nostru, [nc` din 1860 acest loc a c`p`tat faim` [n Europa datorit` izvoarelor sale minerale [mbuteliate ]i transportate la Paris unde erau folosite cu regularitate de [mp`ratul Napoleon al III-lea care le-a comparat cu cele similare din Fran\a, cum ar fi Chapelle, Eaux Bonnes ]i Chatelguyan.

Aceste izvoare au st@rnit pe bun` dreptate [n epoc` interesul european, fiind medaliate cu aur la expozi\iile de la Viena din 1873 ]i Bruxelles [n 1893. Cu izvoarele pe care le are [ntr-un spa\iu at@t de restr@ns sta\iunea poate fi notat` [ntr-o carte de recorduri c`ci pu\ine localit`\i balneare se pot l`uda cu at@tea surse minerale. Via\a satului avea s` se schimbe odat` cu descoperirea acestor izvoare.

De remarcat c` datorit` faimei apelor sta\iunea nu a mai parcurs toate etapele dezvolt`rii de la c`tun la sat, comun`, ora], ci a trecut direct la stadiul de sta\iune.

C`lim`ne]ti – C`ciulata a fost ]i izvorul mineral favorit al [mp`ratului Napoleon al III-lea. Numai r`zboiul l-a [mpiedicat s` vin` pentru o cur` la miraculosul izvor. De efectele aceleia]i ape s-au bucurat ulterior personalit`\i de [nalt rang precum [mp`ratul Austro-Ungariei, Frantz Joseph, pre]edintele Fran\ei, Emil Loubet ]i arhiducele austro-ungar Leopold Salvatore.

Frumuse\ea locurilor este aceea care-i determin` pe marii potenta\i ai vremii s`-]i construiasc` splendide vile, un sanatoriu ]i cazinouri pentru petrecerea vacan\elor ]i a concediilor [ntr-o zon` [n care dac` o dat` ai fost, sigur te vei re[ntoarce! Este ]i cazul celebrei actri\e spaniole Sarita Montiel g`zduit` [n frumoasa vil` a doctorului Nicolescu. A face azi o plimbare pe str`zile ora]ului [nseamn` s` gu]ti din m`iestria celor ce au [n`l\at vile [n stil helvetic aflate [ntr-un peisaj cu totul [nc@nt`tor!

Construirea cazinoului din insula Ostrov [n 1912 trebuie s` fi adus odat` cu finalizarea lui o mul\ime de oaspe\i atra]i aici nu numai de mirajul locului aflat la marginea de sud a insulei, retras la locul numit ”la V@ltoare”

23

2038C`lim`ne]ti‘

24

amintind de extraordinare ]i palpitante [ntreceri ale [not`torilor localnici, popicarilor sau spectacolelor de pe terasa explanadei din fa\a superbei construc\ii dar ]i de petrecere a timpului [ntr-un loc [nc@nt`tor – un “mic” Manhattan [nconjurat de bra\ele tumultosului pe atunci r@u Olt. Acesta a fost ]i motivul pentru care l-am ales ca loc al celebr`rii c`s`toriei mele din 1976 – anul restatur`rii cazinoului. Azi, doar o amintire a fermec`toarelor seri din somptuosul salon bordat cu balcoane din lemn!

Trebuie s` fi fost populat C`lim`ne]tiul interbelic din moment ce avea dou` cazinouri [n acele vremuri! Duminica, probabil ]trandul cu ale sale cabine din lemn vopsit verde era plin dup` ce se termina slujba de la Schit. Iar seara nu lipsea o plimbare pe alei ori o promenad` spre izvoare. Nu [n ultimul r@nd o vizit` la vilele ce se [n]iruiau de o parte ]i de alta de-a lungul drumului de 3 Km dintre C`lim`ne]ti ]i C`ciulata \i-ar fi [ncununat un sejur de care cu siguran\` [\i aminteai, descriindu-l cu emfaz` la orice [nt@lnire cu prietenii r`ma]i surprin]i c` ]i-au pierdut concediul de o var`!

Un loc aparte [l ocup` capitolele ad`ugate 11 ]i 12, consacrate [nt@iul ”Litografiilor” – acele superbe imagini [n tehnicile de [nceput, iar cel de-al doilea ”C`lim`ne]tiului de azi”, motiv pentru care am alc`tuit aceast` edi- \ie, a III-a la Berna, la g@ndul apari\iei [ntr-o versiune color – ceea ce i-ar spori mult calitatea dat fiind concentrarea ]i lucrul asupra imaginii.

De]i inventat` [n 1798 de germanul Alois Senefelder, litografia, precursor al c`r\ii po]tale, este o metod` de multiplicare bazat` pe nonaderen\a dintre ap` ]i gr`simi dar descrierea ei a fost publicat` cu 20 de ani mai [nainte. Considerat p`rintele ei, Jules Cheret a fost chiar onorat cu Legiunea de Onoare pentru crearea unui nou brand [n art`. Frumuse\ea litografiilor e ne[ntrecut`, greu de descris. E ca ]i cum ai admira o oper` de Leonardo, Rafael, Caravaggio, Botticelli, Borromini sau Bernini.

Pu\ine locuri din Romania se pot l`uda cu un a]a bogat patrimoniu [n domeniul litografiilor ca sta\iunile din jude\ul V@lcea, Govora, Ol`ne]ti, C`lim`ne]ti, R@mnicu V@lcea ori cu a]a multe biserici la un loc! Am surprins aici doar c@teva dintre ele, celelalte fiind descrise [n capitolul Litografii ro- m@ne]ti - ”Monografii ilustrate ” - Cairo 2006.

2038C`lim`ne]ti‘

25

M`n`stirile ]i bisericile vechi sunt o prezen\` pl`cut` [n capitolul dedicat monumentelor istorice al`turi de masa lui Traian ]i castrul de la Bivolari. Ca ]i [n Moldova turi]tii dornici de autentic pot contempla aici [n jude\ul V@lcea [nc` pe locul lor schitul Ostrov, Bradu, Iezer, P`pu]a, Troianu, m`n`stirile Cozia, Cornetu, Turnu, St`ni]oara, Horezu, Arnota, Bistri\a, Surpatele, Dintr-un Lemn dar ]i un Athos rom@nesc, cel de la Fr`sinei aflat departe de lume, [n v@rful mun\ilor, [ntr-un cadru fermec`tor. Un drum [ngust ]erpuind pe l@ng` r@ul Muereasca te conduce c`tre platoul unde sunt a]ezate m`n`stirea, casele ]i gospod`ria preo\ilor. Sunt pu\ine locuri [n lume unde m@na lui Dumnezeu ]i mintea omului se [nt@lnesc ca aici d@nd for\` imagina- \iei! Picturile din biseric`, amintind de evenimente din via\a lui Isus ]i a Fecioarei Maria, te fac s` te sim\i [n`l\`tor [n fa\a Na]terii ]i a {nvierii. Este singurul loc din Rom@nia unde femeile nu au voie s` intre! Vei avea surpriza s` consta\i aici enigmatica prezen\` a actorului Drago] P@slaru, acum preot aici. Doru Popescu, v`r al actorului Florin Zamfirescu, p`rintele Ghenadie de la Fr`sinei, l-a [ngrijit pe Drago] P@slaru dup` evenimentele tragice din Pia\a Universit`\ii.

Iernile la C`lim`ne]ti sunt bl@nde iar [mprejurimile ofer` priveli]ti spectaculoase ca acelea de la Voineasa, Puru sau M`laia unde z`pada exist` pe tot parcusul [ntregii ierni. Atrac\ia locurilor e splendid` [nc@t lipsa investi- \iilor [n realizarea p@rtiilor ]i a telecabinelor e de ne[n\eles. Cu siguran\` ar egala faima celor din Valea Prahovei!

{nv`\`m@ntul a fost ]i r`m@ne un reper esen\ial [n via\a profesorilor de la liceul ”Mircea cel B`tr@n” din C`lim`ne]ti. Genera\ii de elevi str`luci\i au fost modela\i de c`rturari deosebi\i: Cuprian, Ciobanu, Piele, Savu, Pan`, Stoica, Micu, Sandu… {n anii ‘70 genera\ia mea ajunsese s` reprezinte jude- \ul [n celebrele [ntreceri ”La ]ase pa]i de o excursie” de la Televiziunea Rom@n`, ajung@nd p@n` [n semifinal`.

De la primul medic al sta\iunii, Dr. Botescu, al c`rui bust se afl` [n fa\a Pavilionului ]i p@n` azi to\i directorii sta\iunii ]i-au pus amprenta asupra dezvolt`rii ei. Admira\ia mea r`m@ne [ns` pentru Doctorul M`mularu.

}i, de]i locuitorii se [ndeletniceau mai mult cu turismul, am surprins

2038C`lim`ne]ti‘

26

]i c@teva momente aparte cum ar fi pluta]ii de pe Olt, probabil nu localnici ci din Brezoi, ace]tia fiind cunoscu\i ca meseria]i [n domeniu. C`lim`ne]ti r`m@ne [n memoria rom@nilor prin simbolul Pavilionului central, insula ]i schitul Ostrov, Oltul, m`n`stirea Cozia ]i izvoarele sale miraculoase.

C`l`torule, oricare ai fi din orice col\ al lumii nu pregeta ca trec@nd prin defileul Oltului s` te opre]ti pu\in prin minunata sta\iune C`lim`ne]ti – C`ciulata ]i vei vedea c` dup` aceea sigur te vei re[ntoarce.

Am scris aceast` edi\ie a treia [n Elve\ia, la Berna, cu g@ndul la un proiect “Rom@nia – o Elve\ie a estului” - a]a cum cred c` ar fi ar`tat \ara noastr` dac` nu i s-ar fi [ntrerupt brusc drumul democratic. Aici [n Elve\ia m-am sim\it tot timpul “acas`” pentru c` satele seam`n` cu locurile de la noi, p@n` ]i d@rzenia celor dou` popoare de a duce [n spate tradi\iile seculare ]i arhitectura caselor. Nu [nt@mpl`tor vilele seam`n` [ntre ele, un exemplu ar fi Pavilionul Central [n care cu siguran\` [ncap toate camere hotelurilor din Berna! Pentru c` Berna este cea mai modest` dintre capitalele lumii. Este a]a cum spunea Excelen\a Sa Ambasadorul Rom@niei la Cairo Marcel Dinu, “cel mai mare sat european, [nt@mpl`tor capitala Elve\iei!”.

Dan Zamfirache Berna 2012

2038C`lim`ne]ti‘

27

Predoslovie Sunt idei care se ivesc de multe ori [n mintea ]i memoria fiilor unor locuri, localit`\i, despre care ace]tia []i amintesc ]i evoc`, cu duio]ie, str`zi, case, oameni, institu\ii ]i alte lucruri, de care se leag` via\a lor, ei fiind oamenii locului, a]a cum pe bun` dreptate, li se mai spune. Autorul, d-l Dan Zamfirache, aidoma acestor ”fii” reu]e]te s` pun` [ntre coper\ile volumului de fa\`, istoria ilustrat` a ora]ului C`lim`ne]ti, cetate veche din negura vremurilor, vatr` de rom@ni autentici ]i harnici, vechi locuitori ai acestui p`m@nt binecuv@ntat de Dumnezeu, [ntru [nzdr`venirea celor suferinzi. Dan Zamfirache este autentic fiu al C`lim`ne]tiului ]i a g`sit cu cale s` se ”achite” de obliga\ia moral` fa\` de locul unde s-a n`scut, a v`zut lumina zilei, unde a auzit prima dat` graiul rom@nesc al mamei sale Maria Zamfirache, unde a zg@riat [nt@ia oar` semnele alfabetului, zugr`vind cu migal` conturul vorbirii limbii materne! Alc`tuirea unei lucr`ri privind povestea ilustrat` a C`lim`ne]tiului, cu ajutorul c`r\ilor po]tale, cere pasiune, cercetare atent`, cere c`ut`ri ]i mult adev`r [n descrierea realit`\ii istorice a monumentelor, edificiilor publice, a caselor cu rezonan\` istoric`, a oamenilor, personalit`\ilor intrate [n istoria localit`\ii cu investitur` de cultur` ]i ]tiin\`! Se cere har ]i d`ruire. Autorul ]i-a asumat aceste responsabilit`\i, ]i, [ndemnat de dorul p`m@ntului matern, a creat volumul acesta, trebuincios nou` tuturor, nu numai cercet`torilor de monografii, dar ]i oamenilor de specialitate, istorici, tuturor iubitorilor de con\inut rom@nesc, mai ales celor ce s-au t`m`duit la b`ile C`lim`ne]ti ori s-au plimbat [n pitorescul plai v@lcean. Cartea este structurat` pe categorii de c`r\i po]tale ilustrate ce aduc [n fa\a noastr`, a cititorilor, monumente istorice, nume de oameni ]i familii, case, vile, edificii, parcuri, izvoare de ape t`m`duitoare, port na\ional popular al locului de ba]tin`, vecin`tate, [mprejurimi etc.

2038C`lim`ne]ti‘

28

Lucrarea se impune ]i se recomand` singur`, ca o fil` de turism autentic prin locurile v@lcene pline de istorie, intrat` [n memoria cartonului ilustrat. C`lim`ne]tiul nu este numai cel de azi, el este ]i cel de mai de mult, cu pitorescul s`u na\ional, de drume\ie ]i de petrecere de bun sim\ al omului [ndr`gostit de natur`. C`lim`ne]tiul este meleagul udat de b`tr@nul Olt, cel c@ntat frumos ]i duios de Octavian Goga.

mai 1997

Auric` Smaranda,

Secretar general al Societ`\ii Numismatice Rom@ne

2038C`lim`ne]ti‘

29

Cuvant inainte Nimic nu e mai pl`cut ca [ntoarcerea la origini, amintirea ]i p`strarea intact` a imaginii locului unde ai copil`rit! }i pentru c` locul acesta m-a atras - dar mai ales i-a f`cut ]i pe al\ii s`-l iubeasc`, m-am g@ndit s` nu las uit`rii imaginea a ceea ce a fost odat` aceast` minunat` sta\iune - perl` a Oltului, numit` C`lim`ne]ti - loc plin de istorie peste care timpul ]i vicisitudinile n-au reu]it s`-i ]tirbeasc` din faim` ]i frumuse\e. Fiecare epoc` ]i-a pus amprenta asupra localit`\ii, m`rturiile fiind p`strate ]i ast`zi, constituind pre\uirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. Este de ajuns s` amintim documentul din timpul lui Mircea cel B`tr@n din 8 ianuarie 1392, cu referire la M`n`stirea Cozia. Dar prima men- \iune documentar` o g`sim [n ”Condica m`n`stirii Cozia”, la 20 mai 1388, c@nd Mircea cel B`tr@n spune ”... a binevoit domnia mea s` r`dic din temelie o m`n`stire ... la locul numit C`lim`ne]ti pe Olt, care a fost mai [nainte satul boierului domniei mele Nan Udob`, pe care cu dragoste ]i mult` os@rdie, dup` voia domniei mele, l-a [nchinat mai [nainte zisei m`n`stiri”.

C`lim`ne]tiul are un trecut zbuciumat, determinat de [mprejur`ri isto- rice ]i sociale. Ca cele mai multe dintre sate a luat fiin\` [n jurul unei m`n`s-tiri. Legenda spune c` m`n`stirea Cozia - de care este legat` na]terea satului - a fost ridicat` [n locul sau [n apropierea alteia, zidit` de Negru Vod`. Urmele ei se g`sesc la poalele muntelui Capra, ceva mai la nord de m`n`stirea Cozia. {ntemeierea Principatelor g`se]te [n c@mpul Coziei un m`nunchi de case mici (satul Cozia), ce coborau pe poalele mun\ilor p@n` spre apa Oltului. ”{n aceste case []i tr`iau nevoile c@\iva rom@ni care, poate f`ceau puntea de leg`tur` dintre str`mo]ii no]tri Daco-Romani ]i noi Rom@nii” (I.Simionescu - |ara noastr`. Oameni, locuri, lucruri, ed. II Bucure]ti, 1938). De altfel pe toat` valea Oltului sunt pres`rate urme romane (castrul de la D`e]ti, urmele termelor romane de la Bivolari, Masa lui Traian etc.) care m`rturisesc latinitatea noastr`.

^ ^

2038C`lim`ne]ti‘

30

Urmele a]ez`rii se pierd [n negura vremurilor, localitatea actual` [nfirip@ndu-se probabil [n secolele V - VII e.n. c@nd vechea ob]te s`teasc`, ce se [ntindea pe malurile Oltului, pe dealurile de la poalele Coziei, s-a destr`mat, fiind [mp`r\it` [ntre oamenii de vaz` ai vechii ob]ti: C`liman, }erban, Stoian, Bogdan, care vor [nfiin\a localit`\ile C`lim`ne]ti, }erb`ne]ti, Stoene]ti ]i Bogd`ne]ti. Din cartea profesorului I. Petrescu-Burloiu (1944) afl`m c` Mircea cel B`tr@n []i alege acest loc pentru a construi aici un l`ca] de [nchin`ciune. Iar pentru c` locuitorii tulburau lini]tea, domnitorul a mutat satul [n Poiana Priboienilor, [n sud-vestul Coziei, pentru ca mai t@rziu - spre anul 1500 - o parte dintre locuitori s` se a]eze c`tre v`rsarea p@r@ului C`ciulata [n Olt, pe locul actualului izvor, iar al\ii mai jos, spre vatra actual` a C`lim`ne]tiului, unde ]i-au construit pe C@mpul lui C`liman o biseric` veche din b@rne (la 1741) [n jurul c`reia a luat fiin\` satul C`lim`ne]ti, dup` numele celui mai [nst`rit dintre primii locuitori, C`liman. Ca orice sat C`lim`ne]tiul s-a format pe mo]ia Coziei [mprejurul m`n`stirii unde au fost c@]tigate str`lucite victorii de c`tre domnitorii rom@ni. Basarab I [nvingea la Posada [n 1330 pe regele Ungariei Carol Robert d’Anjou. Au urmat cele ale lui Mircea cel B`tr@n, Vlad |epe], Nicolae Mavrogheni. Aici s-au refugiat revolu\ionarii de la 1821, de la 1848, constituan\ii de la 1866. Chiar m`n`stirea Cozia a fost construit` [n urma unei victorii a lui Mircea [mpotriva ungurilor.(1* }i locul nu e [nt@mpl`tor ales pentru c` aici valea era s`lbatic`, cu versante abrupte ]i mun\i pr`p`stio]i, cu [n`l\imi de p@n` la 1500m cu forme masive la nord, abia spre sud [n vatra de azi a ora]ului Oltul se mai domolea f`c@nd loc plaiurilor largi. Seam`n` izbitor cu locul ales de cei trei confedera\i Werner Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold Melchtal, Rutli din Elve\ia, unde s-a semnat prima cart` federal` prin care jurau s` lupte [mpotriva habsburgilor! M`rturii v`zute [nc` pe locul lor - precum Masa lui Traian din defileul Oltului, d`ltuit` [n st@nc` de romani [n scopul construirii drumului din defileu, pe l@ng` care trece azi calea ferat`, Bivolari - castru roman construit din piatr` [n timpul [mp`ratului Hadrian - cu terme ce foloseau apele minerale din jur, 1 (* Memeriu istoricu asupra m`n`stirii Cozia, 1882.

2038C`lim`ne]ti‘

31

Tezaurul de monede dacice format din 300 de piese, g`sit la Jiblea, precum ]i monedele de la Bivolari - toate acestea confirm` existen\a unei puternice a]ez`ri dacice ca important nod rutier al vremii. Cu toate c` arhivele locale au fost arse [n timpul r`zboiului istoria locului se poate reface din documente vechi, impresii ]i legende culese de la localnici. Multe informa\ii au fost date profesorului Burloiu de c`tre secretarul prim`riei din 1944 Gic` Morcov ]i Ion Sinc`, func\ionar la Societatea Govora – C`lim`ne]ti. Localit`\i multe nu au putut supravie\ui vicisitudinilor vremurilor, sting@ndu-se, dar C`lim`ne]tiul a supravie\uit datorit` miracolului apelor minerale! Dar numai cu informa\ii care uneori sunt contradictorii nu po\i s` refaci o istorie de c@teva sute de ani! Iat` numai c@teva argumente pentru care am decis s` p`strez vie amintirea trecerii prin epoci a acestei minunate sta\iuni prin colec\ia de vederi vechi ce constituie o m`rturie ]i [n acela]i timp un document viu care adaug` sta\iunii o impresionant` imagine a ceea ce a fost dar mai ales ceea ce mi-a] dori s` r`m@n` [n memoria oamenilor locului, a celor ce o viziteaz`, o adev`rat` Perl` a Oltului, numit` a]a chiar de marele Iorga. {nainte de toate a] dori s` trec [n revist` c@teva repere care sporesc nota de interes a locului. Meritoriu [n acest sens este ]i faptul c` aici [nv`\`- m@ntul are o veche tradi\ie - prima ]coal` [nfiin\at` la C`lim`ne]ti dat@nd din anul 1838, iar [nc` din anul 1890 localitatea trece [n r@ndul sta\iunilor balneare situ@ndu-se chiar p@n` [n ziua de azi printre cele mai de seam` sta\i-uni cunoscute prin efectele sale curative nu numai pe plan na\ional dar ]i interna\ional. Remarcabil este c` localitatea, datorit` descoperirii izvoarelor de ap` mineral` c`tre jum`tatea secolului al XIX - lea, nu a cunoscut evolu\ia sat - t@rg - ora], ci din prima faz` (sat) a trecut direct [n a treia (ora]). Casele erau ”mici ]i s`r`c`ciose”, alc`tuite din tind`, camer` ]i chiler. Satul ajunsese s` se [ntind` p@n` c`tre Sfrenghe], hotarul de sud al C`ciulatei.

{n anii urm`tori lui 1864 aveau s` se definitiveze cele patru unit`\i din care era format: satul C`lim`ne]ti, satul Seaca ]i c`tunele C`ciulata ]i Gura V`ii. Tot [n anul 1864 [ncepe construirea de case [n C@mpul lui Dan, dintre ]osea ]i Olt, pe f@]ii de teren cu care fuseser` [mpropriet`rite vechile familii:

2038C`lim`ne]ti‘

32

Cuprian, Zamfirache2*, Panduru, Br`nescu, G`in`, G`ozea, Berbece, Mangu, Morcov…

Casele cl`dite aici erau mari ]i cu pere\ii ”mai totdeauna” din c`r`mid`, iar acoperi]ul din \igl`. Gospod`riile sunt mai ar`toase ]i mai [nst`rite dec@t [n restul satului - subliniaz` profesorul I. Petrescu-Burloiu. Efectele curative, folosirea apelor termale este [ns` atestat` mult mai [nainte - de pe vremea romanilor - c@nd [n timpul [mp`ratului Hadrian (117 - 138 e.n.) la castrul roman Bivolari se foloseau apele sulfuroase pentru tratarea reumatismelor. Efectul terapeutic al apelor minerale ia amploare mai ales odat` cu descoperirea izvorului nr.1 din C`ciulata considerat de specia-li]ti drept ”o comoar`, un isvor unic”. {n 1854 ia fiin\` la C`lim`ne]ti un ”stabiliment” balnear rudimentar construit la [nceput din lemn. Faima apelor minerale cre]te de la an la an. Vine aici [n 1860 Mihail Kog`lniceanu, iar [mp`ratul Fran\ei, Napoleon al III-lea se trateaz` cu ap` de C`ciulata la recomandarea doctorului Carol Davilla - trimi\@nd regulat diligen\e ce transportau damigene cu ap`. {n 1873 apa de C`lim`ne]ti prime]te ”medalia de aur” la Expozi\ia interna\ional` a apelor minerale de la Viena, iar [n 1893, [n Elve\ia, apele minerale de la C`lim`- ne]ti, C`ciulata ]i Cozia ob\in diploma ”Grand Prix” ]i medalia de aur. Spre sf@r]itul secolului al XIX-lea apare fenomenul de [mbuteliere ]i comercializare a apelor minerale prin sticle, cre]terea faimei lor f`c@nd posibil` apari\ia construc\iilor de o frumuse\e aparte care se mai p`streaz` ]i azi, dovad` fiind personalit`\ile care au dorit s` se odihneasc` aici [n ambian\a plin` de farmec a vilelor construite [ntr-un peisaj de vis. Este momentul c@nd aristocra\ii Jantea, Macelariu, Mihailidi, Stoenescu, }orlei, Nicolescu, Seltea, Cosma, Cantacuzino ]i mul\i al\ii []i construiesc aici vile ce poart` p@n` azi parfumul epocii prin m`iestria constructorilor vremii. Cine viziteaz`

2* O interesant` istorie a schimb`rii numelui de Zamfirache [n Zamfirescu mi-a fost [ncredin\at` de doamna Zizi, mama lui Florin. Tat`l tat`lui Costica Zamfirescu(tat`l actorului Florin), Gheorghe Zamfirache, a fost primar ]i [n timpul lui a venit [n inspec\ie I.L.Caragiale care s-a [mprietenit cu el ]i i-a spus: sunt prea mul\i Zamfirache [n C`lim`ne]ti, de m@ine te vei numi Zamfirescu! Astfel c` o ramur` desprins` din Zamfirache s-a numit Zamfirescu. Un primar cu numele Gheorghe Zamfirescu era ]i pe timpul generalului R`descu n`scut la C`lim`ne]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

33

C`lim`ne]tiul r`m@ne ]i azi impresionat de stilul vilelor r`mase [nc` pe locul lor - semn al rezisten\ei dar ]i al durabilit`\ii. C@t timp oare ? {n 1855 se inaugureaz` Pavilionul balnear central de la C`lim`ne]ti, construc\ie [n stil elve\ian. Urmeaz` apoi construc\ia marilor hoteluri: Jantea nr.1 [n 1906, Jantea nr.2 [n 1913, marile vile Cosma, Antonescu, Zoe, se m`re]te hotelul statului la 1 noiembrie 1910, [n 1914 se ridic` hotelul Cozia precum ]i vilele: Mary, P`pu]ica, dr. Nicolescu etc. {n 1913 este construit` uzina electric` care va [nlocui vechiul motor ce func\iona prin puterea aburilor iar [n 1919 Societatea Govora-C`lim`ne]ti intervine pentru construirea unei halte ]i a unei pasarele peste Olt [n dreptul uzinei electrice, azi Casa de Cultur`. {n 1928 a [nceput pavarea ]oselei din dreptul prim`riei actuale p@n` la izvorul C`ciulata, ea fiind terminat` ]i canalizat` [n cursul anului 1944. Sunt men\ionate 9 nuclee industriale: 4 mori, 4 poverne ]i un teasc de ulei ce prelucrau produse agricole ]i pomicole, dar cea mai [nsemnat` activitate era exploatarea b`ilor, aceasta r`m@n@nd p@n` azi aceea care d` faim` localit`\ii. Pentru dezvoltarea sta\iunii un loc aparte [l ocup` darea [n folosin\` a c`ii ferate [ntre Sibiu ]i Piatra Olt (1896 – 1902). {n 1910 statul concesioneaz` sta\iunea pe 50 de ani Societ`\ii ”Govora - C`lim`ne]ti”. {ntre anii 1907 - 1911 este supra[n`l\at Pavilionul Central ]i dotat cu o sec\ie de tratament balnear care pe parcursul anilor va deveni una dintre cele mai importante [n tratamentul reumatismelor. Sunt descoperite sonde ]i izvoare minerale ce dau faim` unic` sta\iunii:

- C`lim`ne]ti : izvoarele 4, 5, 14, 7, 8, 6, sonda 1005 - C`ciulata : izvoarele 1, 2, sondele 1003, 1004 - Cozia : izvoarele 1, 2, 3, 4 - Bivolari : izvoarele 1, 2 - P`u]a : izvoarele 1, 2

2038C`lim`ne]ti‘

34

Remarcabilul rezultat al cercet`rilor speciali]tilor vremii a demonstrat competitivitatea apelor din C`lim`ne]ti - C`ciulata - Cozia cu acelea de la Wiesbaden, Bad - Nauheim, Evian, Aix - la - Chapelle, Aix - les - Bain. {mprejurimile constituiau un prilej [n plus de a vizita sta\iunea:

- locuri de agrement: parcuri, ]tranduri, cazinouri, moteluri, restaurante, chempinguri....

- parcul din fa\a Pavilionului cu plante exotice ]i f@nt@na cu amorez,- pavilioanele din lemn [n aer liber - loc de exercitare a m`iestriei

fanfarelor militare,- schitul Ostrov cu o istorie aparte, salvat de la dispari\ie prin

supra[n`l\are cu 15 m de o echip` de speciali]ti de la Institutul Proiect Bucure]ti, unde am lucrat ]i eu 30 de ani. De un farmec aparte se bucura acest loc ce aduna laolalt` cazinoul, schitul cu casele c`lug`rilor, ]trandul cu bacul ce traversa unul din bra\ele ce formau insula paradisiac`, v@ltoarea - locul de [ncercare a virtu- \iilor [not`torilor,

- drumul de la C`lim`ne]ti spre C`ciulata prin zona de p`dure cu podul suspendat,

- terenuri de sport (fotbal, volei, tenis, handbal…).

Multe alte trasee ]i surprize stau la [ndem@na oric`rui iubitor de natur` ]i frumos f`r` a ”face eforturi prea mari dar mai ales pentru a-]i [nc`rca sufletul de bucurie” a]a cum bine-mi spunea scriitorul Mircea S`ntimbreanu – mare admirator al locurilor ]i [n acela]i timp un statornic vizitator, de a c`rui prezen\` ne bucuram [n fiecare an [n casa actorului Florin Zamfirescu. Studiul c`r\ilor po]tale [\i ofer` ]i pl`cerea de a descoperi [nt@mpl`ri ]i fapte ce se pot constitui drept documente vechi care atest` nume de familii ]i personalit`\i, date esen\iale privind stilul ]i modalit`\ile de exprimare, principii, arhitectura vremii, monumente ori case vechi – unele disp`rute de mult, curiozit`\i, evenimente, [ndeletniciri ]i port de epoc`, dar ]i constat`ri interesante. De pild`, pe o ilustrat` din 1936 trimis` din C`lim`ne]ti spre

2038C`lim`ne]ti‘

35

Bucure]ti descoperi cu surprindere c` ea ajunge la destinatar chiar a doua zi ceea ce [nseamn` c` pe atunci trenurile mergeau f`r` [nt@rziere iar po]ta]ii []i f`ceau con]tincios meseria.

C`lim`ne]tiul nu este numai locul de azi ci ]i cel de ieri al minunatelor vacan\e studen\e]ti petrecute pe malul Oltului, la V@ltoare sau [n paradisul insulei Ostrov, la Masa lui Traian, cu trecerea bacului a [nvolburatului r@u spre Sfrenghe] [n drum c`tre C`ciulata ori prin p`dure pe Drumul Muncitorului spre m`n`stirea Cozia sau St`ni]oara, Turnu ori Cornetu, pe muntele Coziei – magnificul urs culcat pe spate! Dar ]i al serilor culturale de la Bibliotec`, al festivalurilor celebr@nd frumuse\ea portului popular, al [ntrecerilor sportive, al petrecerilor ]i discotecilor de-o var` de pe terase, al plimb`rilor pe care le refac [n g@nd atunci c@nd sunt departe ]i mi-e dor iar c@nd revin m` energizeaz` dac` le g`sesc [nc` pe locul lor.

Tot timpul [n cei peste 15 ani ai periplului diplomatic am dus imaginea acestui col\ de \ar` rom@nesc [n cele peste 45 de \`ri vizitate din 4 continente, din [ndep`rtata Asie, din India - [n 137 de ora]e ]i 40 de capitale - de la Bombay ]i New Delhi, Beirut, Dubai, Damasc, Aman, Colombo la Singapore, Kuwait, Cairo, trec@nd prin Europa ]i p@n` [n America la New York. La Berna [ns` am sim\it cu adev`rat [ntoarcerea [n copil`rie cu imaginea satelor v@lcene - acelea]i ca aici [n Elve\ia, a frumoaselor vile din C`lim`ne]ti, Pavilionul, paradisul din insula Ostrov, V@ltoarea, iar baia [n Aare m` ducea cu g@ndul la escapadele pe Oltul [nvolburat de la Cozia ]i p@n` [n dreptul casei.

Toate acestea au constituit motivul pentru care am str@ns cu statornicie colec\ia de vederi vechi, m`rturie vie a puternicei mele afec\iuni ”speciale” pentru inegalabilul C`lim`ne]ti. Dedic lucrarea mea s`rb`toririi [n 2038 a 650 de ani de atestare documentar` (1388).

Bucuria mea ar fi deplin` odat` cu [nfiin\area unui muzeu pe care sta- \iunea ]i-l merit` din plin. Dan Zamfirache

New Delhi1999 - Cairo 2006

Berna 2012

2038C`lim`ne]ti‘

36

C`lim`ne]ti – parfum de epoc`

Localitatea de care va fi vorba [n r@ndurile de fa\` se afl` [n jude- \ul V@lcea, [nc` unul dintre acele \inuturi rom@ne]ti [n care natura face o fascinant` demonstra\ie a verdelui, [n peisaje ce r`m@n un veritabil balsam [n memoria c`l`torului – numit ]i ”p`m@ntul f`g`duin\ei”. *Nota 1

Drumul de la C`lim`ne]ti la Cozia e descris ]i de c`l`torul Paul Alep care a [nso\it pe patriarhul Macarie al Antiohiei, tat`l s`u, la 1657. ”… de la C`lim`ne]ti drumul se transform` [ntr-o potec` [ngust` ]i pr`p`stioas`, unde numai un cal poate s` mearg` odat`.” Iat` ]i alte impresii la care \in at@t de mult de parc` am sim\it la fel de]i peste at@tea veacuri: ”sunt col\uri de o rar` frumuse\e care [ndep`rteaz` grijile, gonesc melancolia ]i lumineaz` spiritul. Un om cu adev`rat bolnav se [ns`n`to]e]te aici de murmurul pl`cut al apei ]i nu numai de al spumeg`torului r@u curg`tor dar ]i de izvoarele f@nt@nilor ce ]erpuiesc de pe st@nci. Orice vie\uitor ar re[nvia la privirea acestor mun\i cu verdea\` [nconjur`toare.” Oricum bucuria e mult mai mare c@nd cuvintele vin de la al\ii ]i mai ales de la o a]a distan\`!

Mult mai t@rziu, [n 1855, t@n`rul doctor Carol Davilla vizita a]ez`rile C`lim`ne]ti, C`ciulata ]i Cozia, r`m@n@nd uimit de frumuse\ea priveli]-tilor, dar mai ales de bog`\ia izvoarelor minerale ce ie]eau mai peste tot la suprafa\a p`m@ntului. Acest francez, [ndr`gostit definitiv de Rom@nia ]i devenit, mai apoi, [mpreun` cu doctorul N. Kretzulescu, fondatorul [nv`\`- m@ntului medical rom@nesc, este cel care a [nceput, [mpreun` cu o echip` de speciali]ti, studiul apelor curative din zon`, pe care le-a recomandat c`lduros [mp`ratului Napoleon al III-lea ce suferea de rinichi. {mp`ratului i se aduceau cu diligen\a sticle [mbuteliate la C`ciulata. Aceste izvoare puternic sulfuroase, bicarbonate, con\in@nd [ntre altele clor ]i sodiu, calciu ]i magneziu au st@r-nit pe bun` dreptate [n epoc` interesul european, mai ales dup` ce au fost medaliate cu aur la expozi\iile interna\ionale de la Viena (1873) ]i Bruxelles

2038C`lim`ne]ti‘

37

(1893). {ncep@nd cu romanii, care le descoperiser` puterea vindec`toare [nc` din primul secol al mileniului erei noastre, nenum`ra\i oameni suferinzi le-au b`ut ]i s-au [mb`iat [n ele, g`sind astfel alinarea pentru multe boli. For\a lor, intact` p@n` [n zilele noastre, reface echilibrul secre\iei stomacale ]i stimuleaz` contrac\ia vezicii biliare, comb`t@nd gastrite, ulcere, boli hepato-biliare; sunt [n stare s` diminueze colesterolul, s` asigure cantitatea optim` de calciu din s@nge, s` ajute la drenajul c`ilor renale, provoc@nd adesea m`cinarea sau eliminarea pietrelor la rinichi; atenueaz` durerile reumatismale cronice, redau mobilitatea articula\iilor [n\epenite; au, de asemenea, efecte benefice [n afec\iuni neurologice periferice ]i [n sechele post traumatice dar ]i [n boli ginecologice ]i cardio-vasculare. {n fine nu e de neglijat am`nuntul c` unele izvoare de la C`lim`ne]ti ]i C`ciulata au remarcabile [nsu]iri antialergice, apa mineral` fiind folosit` ]i sub form` de injec\ii. Tradi\ia local` confer` o re\et` conform c`reia [\i vindeci ochii dac`-i speli cu ap` de la izvorul nr.6. Sigur pot confirma c` izvorul nr.1 C`ciulata este [ntr-adev`r miraculos! Dup` numai trei cure so\ia mea Carmen s-a vindecat definitiv de bil`. Cu 14 izvoare obi]nuite, dar ]i termale, sta\iunea poate fi notat` [ntr-o carte european` de recorduri, c`ci pu\ine localit`\i balneare de\in, [ntr-un perimetru a]a restr@ns, at@tea surse minerale la un loc! De aceea se spune c` [n baza ei de tratament curge un mic ”r@u mineral”. Numai pentru cura extern` sunt folosi\i zilnic peste 400000 de litri de ap` mineral`! Denumirea actual` une]te dou` localit`\i: C`lim`ne]ti ]i C`ciulata desp`r\ite de un culoar de ]osea de numai 3 kilometri. El se constuie ca o promenad` pe malul drept al r@ului Olt, unde s-a dezvoltat sta\iunea, la [nceput cu b`tr@nul pavilion de b`i din C`lim`ne]ti. Ne g`sim la o altitudine de 280 m, [n locul unde r@ul abia a sc`pat din defileul C@ineni-Cozia, [n care a trecut prin [nfruntarea st@ncoas` dintre doi mun\i – cei ai Lotrului ]i masivul F`g`ra].

Urm@nd cursul de azi al drumului po\i u]or s`-\i dai seama de inaccesibilitatea locurilor. Faptul c` zeci de ani s-a construit ]i ref`cut ori

2038C`lim`ne]ti‘

38

l`rgit drumul pe Valea Oltului, practic de netrecut, demonstreaz` c` pasul Turnul Ro]u constituia un adev`rat avanpost [mpotriva n`v`litorilor. Erau at@t de [nguste potecile [nc@t puteau fi trecute doar cu calul. Ca ]i Valea Prahovei, Valea Oltului va fi un refugiu [n calea n`v`litorilor ]i locul c@]-tig`rii independen\ei |`rii Rom@ne]ti la 1330.

A]ezat ca poart` de ap`rare ]i retragere [n vremuri de restri]te la poalele mun\ilor, C`lim`ne]ti va fi o a]ezare stabil` ce se va dezvolta rapid dat fiind locul majestos unde r@urile ies din zbaterea furioas` cu mun\ii [n v`i largi cu o vegeta\ie de o cald` [nc@ntare sufleteasc`. Sunt aici locuri alese special pentru medita\ie ]i sim\ire.

Cu siguran\` acestea au fost ]i motivele pentru care Mircea cel B`tr@n [nal\` aici m`n`stirea Cozia, important loc [n lupta pentru ap`rare, aproape de [nchiderea natural` a mun\ilor pr`p`stio]i care i-au adus victoria lui Basarab I la Posada. Aduce aminte de istoria construirii m`n`stirii Sfintei Ecaterina din Sinai. La fel ca ]i Justinian, Mircea a construit ziduri de ap`rare cu tuneluri secrete care i-au sc`pat pe mul\i domnitori de invazia turceasc` ori imperialo-austriac`.

Ad`postit` de v@nt, cu p`duri superbe de jur [mprejur, ce-i aduc aer curat, ozonat, sta\iunea e deschis` [ntreg anul, toamnele oferind aici, ca [n [ntreaga zon`, un regal de culori. Azi la C`ciulata, [n apropierea m`n`stirii Cozia, trei mari hoteluri de cur` - ”Cozia”, ”Oltul” ]i ”C`ciulata” – au baz` proprie de tratament, cu piscin` [n aer liber, cu instala\ii de electro-terapie pentru b`i de ap` mineral` dar ]i de plante ]i de lumin`. Lor li se adaug` Motelul de la Cozia a]ezat [ntr-o zon` unde turismul este parc` o predestinare.

C`lim`ne]ti-C`ciulata formeaz` un fel de ”triunghi magic” balnear [mpreun` cu sta\iunile vecine Ol`ne]ti ]i Govora. Aici nu numai izvoarele minerale, care se g`sesc la tot pasul ]i se vor mai descoperi ]i altele, cu siguran\`, ci ]i peisajul te vindec` de insomnie, de stres ]i de angoase. {n V@lcea, muzeele, monumentele naturii, ca ]i cele religioase ]i istorice

2038C`lim`ne]ti‘

39

aproape c` nu-\i dau r`gaz. L@ng` cele trei hoteluri de cur`, la C`ciulata, e m`n`stirea Cozia. Cine iube]te istoriile cu cavaleri medievali, va fi interesat s` afle c` acela care a zidit l`ca]ul, Mircea cel B`tr@n (1386-1418), domnitor al |`rii Rom@ne]ti, poate fi v`zut [ntr-o impresionant` fresc` [n pronaosul bisericii de aici. Chiliile m`n`stire]ti se [nal\` albe, chiar deasupra r@ului Olt, [nc@nt@nd vizitatorul de azi cu o imagine care i-a impresionat c@ndva ]i pe poe\ii romantici.

Grigore Alexandrescu trebuie s` fi fost ]i el impresionat dup` 300 de ani de la vizita lui Paul Alep c@nd, entuziasmat, [n`l\a unele din cele mai frumoase versuri dedicate Oltului, Coziei:

”Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate C`tre \`rmul dimpotriv` se [ntind, se prelungesc }i-ale valurilor m@ndre genera\ii spumegate Zidul vechi al m`n`stirii [n caden\` [l izbesc.”

Pe Valea Oltului se afl` zone unice de atrac\ie turistic` ca cele de la Ob@r]ia Lotrului, Voineasa, Puru, M`laia, C@ineni, Boi]oara, Racovi\a, Peri]ani,Tite]ti, Cozia, P`u]a, Berisl`ve]ti, S`l`trucel, Muereasca, Bujoreni, D`e]ti, Runcu, Goranu, Govora, Ocnele Mari, Ol`ne]ti, drumul de pe Dealul Negru, Nicolae B`lcescu, B`beni, L`de]ti, Dr`g`]ani ]i binen\eles C`lim`- ne]ti-C`ciulata – perla sta\iunilor Oltului.

Este jude\ul cu cea mai mare concentrare de m`n`stiri ca acelea de la Cornetu, Turnu, Cozia, St@ni]oara, Fr`sinei – Athos-ul rom@nesc, Arnota, Bistri\a, Hurez, Surpatele, Dintr-un Lemn, Mamu, Iezeru, Pahomie…

Sunt tot at@tea locuri binecuv@ntate de Dumnezeu s` existe [nc` la marginea imperiilor!

Toate aceste g@nduri au stat la baza selec\iei ilustratelor c`r\ii.Demn de amintit e faptul c` localitatea a fost remarcat` [nc` din

lucr`ri mai vechi. {n ”Rom@nia Balnear` ]i Turistic`” - Turing Clubul Rom@-

2038C`lim`ne]ti‘

40

niei 1932 (de Emil |eposu & Valeriu Pu]cariu) sta\iunea e descris` pe larg, oferind o serie [ntreag` de informa\ii, ceea ce face s` credem c` ea se bucura de o aten\ie deosebit` [n peisajul turistic rom@nesc al vremii:

Ape cloruro-sodice, sulfurate, calcice ]i diuretice.SEZON: 1 iunie - 30 Septembrie. Cura de diurez` cu ap` de C`lim`ne]ti se poate face [n tot cursul anului.COMUNICA|II. Dou` g`ri locale Jiblea (21/2 km. de sta\iune) ]i halta C`lim`ne]ti (Ostrov), aceasta din urm` numai [n timpul sezonului.SERVICII PUBLICE. PTT, 8 medici, farmacie.HOTELURI, VILE, PENSIUNI, RESTAURANTE. Hotelul Soc. Govora-C`lim`ne]ti (300 camere), Jantea Nr. 1 ]i 2 (250 camere), Cozia, Carpa\i, Seltea, V. Cozma, M`celaru, Prahoveanu, Vasiu, Cincu, Bujorescu, Ciprian, Ursulescu,..SITUA|IA GEOGRAFIC~, ISTORIC. C`lim`ne]ti-C`ciulata e una din sta- \iunile balneo-climaterice cu care natura a fost deopotriv` de darnic`, at@t [n ce prive]te efectele curative ale apelor, c@t ]i [n minunatele pozi\ii pitore]ti ce [mbr`\i]eaz` fermec`torul defileu al Oltului.

Descoperit` din [nt@mplare de c`tre doi c`lug`ri ai M-rei Cozia [n 1848, apa de C`ciulata a devenit cur@nd apoi cura obi]nuit` a boierilor care veneau aci [n vilegiatur`. Datorit` unuia dintre ei, A. Golescu, izvorul a fost s`pat ]i ap`rat de inunda\iile Oltului, iar renumele ”apei puturoase” de la C`ciulata a trecut ]i dincolo de grani\ele \`rii. {nsu]i Napoleon al III-lea care suferea de gravel`, sf`tuit de Dr. Davilla, urma s` fac` [n 1869, o cur` de C`ciulata, dar evenimentele politice l-au [mpiedicat s` mai vin` la C`ciulata. Dup` secularizarea averilor m`n`stire]ti, sta\iunea a trecut [n proprietatea Statului, care a cedat-o spre administrare Soc. Govora-C`lim`-ne]ti. Aceasta a executat sub [ndemnul D-rului Botescu, [ncep@nd din 1910, majoritatea actualelor construc\ii ]i instala\ii balneare, care pot rivaliza cu

2038C`lim`ne]ti‘

41

cele din st`in`tate.ALTITUDINE. 280 m.CLIMAT foarte pl`cut, constant, f`r` schimb`ri bru]te de temperatur` ]i umiditate. Temperatura mijlocie [n timpul verii: 19 0C .IZVOARE MINERALE. Izvoarele de la C`lim`ne]ti-C`ciulata fac parte din categoria apelor clorurate sodice neconcentrate, con\in@nd iod, brom, ]i mai ales sulf, ]i din a celor clorate sodice sulfatate calcice slab litinate ]i radioactive. Prima analiz` a izvoarelor dateaz` din 1830, Dr. Caillat le descrie [n ”l’Union medicale” (1859), iar D-rul Bernard dup` ce le face analiza apelor, le expune la expozi\ia interna\ional` de la Viena (1873). Ast`zi se cunosc 32 de izvoare cu un debit ce trece de 200000 litri pe zi, situate parte [n Valea S`rat`, parte [n Valea Glodului, iar altele [n dosul stabilimentelor balneare. Izvoarele cele mai [nsemnate sunt: 1. Izvorul C`ciulata la 2 km de C`lim`ne]ti pe malul drept al Oltului, la o cotitur` a r@ului. Prin situa\ia sa, fiind totdeauna amenin\at de rev`rs`rile Oltului, Statul ]i apoi Societatea au f`cut continuu lucr`ri de ap`rare care au fost definitiv sf@r]ite [n 1902, pun@nd astfel izvorul la ad`post de orice pericol. Analizele ulterioare au dovedit c` dup` recaptare, apa nu ]i-a schimbat nimic din propriet`\ile sale. Apa de C`ciulata, cu o temperatur` de 11o C, limpede, are un miros slab de hidrogen sulfurat, e pu\in s`rat` dar pl`cut` la gust. Debitul este de 320 litri pe or`. Densitatea 10013, D crioscopic 0,10, indicele de refrac\ie la 17o5=3335. Ea este slab alcalin`. 2. Izvorul Nr. 5 are o ap` limpede cu un miros u]or de sulf; temperatura 7,3o C, gustul s`rat pronun\at, reac\ia alcalin`. Con\ine 19,2 gr. o/oo s`ruri: clorur` de sodiu, potasiu, magneziu, calciu; sulfat de magneziu, iodur` ]i bromur` de sodiu; pu\in carbonat de magneziu, siliciu, sulf hidrat de calciu ]i hidrogen sulfurat. 3. Izvorul Nr. 6 are o ap` pu\in s`rat` am`ruie ]i cu propriet`\i purgative, gra\ie marei sale mineraliz`ri ]i [n special existen\ei sulfa\ilor ]i clorurei de magneziu. Temperatura 17o C, densitate 1.0010.

2038C`lim`ne]ti‘

42

Indica\ii terapeutice.Rezultatele fericite c`p`tate prin [ntrebuin\area acestei ape, au ar`tat c`

ea e mai ales indicat` [n artrism, [n general, gut` cu diversele ei manisfest`ri, litiaza renal` uric`, [n doze mici [n litiaza oxalic` ]i [n pielitele u]oare, [n infec\iile cronice ale c`ilor urinare, afec\iunile tubului digestiv ]i a anexelor, congestia ficatului, diabet, obezitate, arterio-scleroz` cu rinichi permeabil...

Stabilimente balneare ]i medicale

1. Un mare stabiliment balnear modern ]i confortabil cu b`i calde, b`i sulfuroase ]i de acid carbonic, instala\ii de fizio, radio ]i radiumterapie.

2. Cura de b`ut se face de obicei la izvorul C`ciulata.Deasupra izvorului, pe platform`, este construit un pavilion frumos, care ad`poste]te publicul [n timp de ploaie; iar [mprejur s-a amenajat un parc splendid, plantat cu brazi ]i tot felul de arbori. {n ultimul timp s-a mai construit un bufet frumos ]i un pavilion de muzic`. Bolnavii care nu pot veni la izvor, fac cura acas`. Rezultatele ob\inute arat` c` apa de C`ciulata pus` [n sticle nu-]i pierde din eficacitatea ei.

3. Instala\ie special` pentru b`i reci [n Olt, c@t ]i cur` de soare ]i nisip (helioterapie) pe plaja din Ostrov, bine amenajat`.

4. Laborator de bacteriologie ]i analize chimice.{n sta\iune bolnavii beneficiaz` de cura de repaos ]i mai ales de cura de munte. Posibilitatea de aplicare a tuturor agen\ilor terapeutici ai bacteriologiei moderne, completeaz` pe aceea a apei de C`ciulata.STA|IUNI SIMILARE STR~INE: Aachen, Aix les Bains, Eaux Bonnes, Baden-Viena, Vittel, Evian, Contrexeville, Martigny, Capvern.DISTRAC|II. Plimb`ri [n parc ]i ”Ostrov”, cazinou cu reprezenta\ii artistice (concerte, serate, baluri), skatting, tenis, muzic` [n parc, c@t ]i la izvorul C`ciulata.Turism.

1. La Sibiu,

2038C`lim`ne]ti‘

43

2. La Rm. V@lcea, unul din cele mai pitore]ti ora]e din \ar`, cu vechi biserici zidite de principii, episcopii ]i boierii olteni, con\in@nd pre\ioase odoare (biserica Sf. Paraschiva, [ntemeiat` de domnitorul P`tra]cu cel Bun; biserica episcopal`, cl`dit` [n secolul al XVI-lea de arhiepiscopul Euthimie al Severinului ]i de episcopul Mihail cu numeroase relicve, biblioteca episcopiei posed` de asemeni c`r\i vechi biserice]ti de mare importan\`; biserica Sf. Fecioare Maria; biserica Sf. Gheorghe...

3. Dr`g`]ani, or`]el situat [ntr-una din cele mai bogate regiuni [n podgorii. {n apropierea lui turcii au zdrobit pe eteri]tii greci [n 1821(monument comemorativ).

4. B`i: Ocnele Mari, Ocni\a, Govora..5. Brezoi, 17 Km, sta\iune climatic` pe malul Lotrului ]i unul din

cele mai pitore]ti ]i [nst`rite sate ale Olteniei. Se pot face excursii [n mun\ii Lotrului, la M`laia ]i la Voineasa.

6. C@ineni, 37 Km, localitate situat` pe locul fort`re\ei romane Ponsvetus. Aici s-a deschis pentru [nt@ia oar` pe vremea st`p@nirii austriece a Olteniei (1718-1739), drumul prin defileul Oltului (via Carolina). {ntre C`lim`ne]ti ]i C@ineni sunt demne de vizitat m`n`stirile: Cozia, St@ni- ]oara,Turnu, Cornet - zidit` de banul Craiovei Mare] B`jescu [n sec. XVII-lea.

Din Rm V@lcea:B`ile Ol`ne]ti, Govora. M`n`stirile: Fr`sinei, Bistri\a, Arnota, Horezu,

Polovragi.M-rea Bistri\a a fost [ntemeiat` [n 1518 de fra\ii Craiove]ti, care au

cl`dit ]i paraclisul m`n`stirei cu admirabile borduri la u]ile de la intrare. Edificiul actual e mult mai nou. C. Br@ncoveanu a restaurat-o, iar Barbu }tirbei a re[noit-o f`r` ca s`-i mai p`streze ceva din [nf`\i]area veche. Con- \ine pre\ioase odoare ]i moa]tele Sf. Grigorie Decapolitu. {n apropierea m`n`stirei se afl` pe]tera Sf. Grigorie, iar la 1 or` dep`rtare M`n. Arnota cl`dit` de Matei Basarab pentru a [ngropa corpul tat`lui s`u vornicul Danciu, adus din Ardeal.

M-rea Horezu (dup` hrisoave Hurezi) e o adev`rat` minune arhitectu-

2038C`lim`ne]ti‘

44

ral`. {ntemeiat` [n 1694 de C. Br@ncoveanu ]i [nzestrat` cu mo]ii ]i odoare pre\ioase e locuit` p@n` [n 1862 de c`lug`ri, iar de atunci [ncoace de c`lug`ri\e. La acest monument care oglinde]te perfec\iunea arhitecturii cur\ilor boiere]ti la sf@r]itul sec. XVII-lea sunt de admirat foi]orul lui Dionisie, dup` numele arhimandritului Dionisie B`l`cescu care l-a construit [n 1763; arhondaricul, trapeza, paraclisul, cu fresce, t@mpl` ]i u]i din timpul lui C. Br@ncoveanu, pridvorul bisericei cu minunate fresce, biserica cea mare cu t@mpla ]i frescele f`cute de me]terii Marin ]i Preda, care au zugr`vit ]i pe ctitorul ei, C. Br@n-coveanu cu [ntreaga lui familie, [n tinda bisericii. Tot [n tind` sunt 4 morminte printre care ]i cel al domni\ei Smaranda, fiica domnitorului. L@ng` m`n`stire se afl` bolni\a, zidit` de doamna Maria, so\ia lui Br@ncoveanu, iar [n apropiere schiturile: Sf. Apostoli ]i Sf.}tefan (zidit de }t. Br@ncoveanu, fiul lui Constantin).

Alpinism. Pe muntele Cozia.

Din Lotru, urcu] 5 ore. La jum`tatea drumului se afl` M-rea St@ni- ]oara, pusnicie veche (Schitul Nucet), [nfiin\at` de boierul Gh. Clucerul ]i Marin Buliga-1747. Situa\ia M`n`stirii e din cele mai pitore]ti, de jur [mprejur ridic@ndu-se v@rfurile: Ciuha Neam\ului, Durducul (Borcanul) ]i Foarfecele.

***

Astfel de date g`sim ]i [n volumul ”Oltenia” tip`rit [n atelierele ”Ramuri”, Craiova - Funda\ia Cultural` Regal` ”Regele Mihai I ”. Articol de P.M.Preda la 1943. Citez c@teva fragmente:

2038C`lim`ne]ti‘

45

Localitatea C`lim`ne]ti se g`se]te la o altitudine de 280 m, [ntr-una

din cele mai pitore]ti pozi\ii a V`ii Oltului. {n mijlocul acesteia se g`se]te un frumos Ostrov, loc de recrea\ie pentru vizitatori, iar [n spatele sta\iunii se ridic` [n abrupt, un masiv muntos [mp`durit, ceea ce face din sta\iunea C`lim`ne]ti ]i o sta\iune climateric` de prim ordin. Apele minerale din aceast` localitate erau cunoscute ]i sunt men\ionate de mult` vreme de speciali]ti ca dr. Meyer [n anul 1829, Dr. Episcopeanu [n 1837, Dr. F`tu ]i Caillot, [n 1850. Primul lor proprietar ar fi fost diaconul Gheorghe, care st`p@nea acele ape de la egumenul Nectarie care le-a trecut apoi M@n`stirii Cozia. Dup` secularizarea averilor m@n`stire]ti, ele au revenit statului. Primul stabiliment de b`i ]i un hotel au fost construite de stat [ntre anii 1881 ]i 1886. Dup` 1910, de c@nd exploatarea acestei sta\iuni a fost concesionat` Societ`\ii Govora - C`lim`ne]ti, s-au f`cut [mbun`t`\iri cu totul remarcabile, at@t [n ceea ce prive]te captarea apelor, c@t ]i [n folosirea lor. {ntr-o descriere .... ”Sta\iunea este [nzestrat` azi (1943) cu un Institut de fizioterapie, cu sec\ii speciale de hidroterapie, electricitate, b`i de acid carbonic, sec\ii de inhala\ii, de diatermie, raze ultra-violete, etc”. Hoteluri spa\ioase ]i bine amenajate asigur` vizitatorilor confortul necesar. Apele mineralizate izvor`sc din conglomerate eocene, totdeauna la contact cu straturi de marne. Num`rul izvoarelor captate este de 32, av@nd [n total un debit de 230.000 litri [n 24 de ore. Apele tuturor izvoarelor au aceea]i compozi\ie, [ns` cu varia\iuni procentuale ale elementelor mineralizante. Toate con\in hidrogen sulfurat

C`lim`ne]ti

2038C`lim`ne]ti‘

46

liber ]i bioxid de carbon. {n special izvorul Puturosul (6 sau 8) este foarte bogat [n asemenea elemente volatile. Concentra\ia [n elementele mineralizante variaz` [ntre 0,5-5 grame la litru (ape cu concentra\ie mijlocie), p@n` la ape cu concentra\ie mare care con\in p@n` la 29 gr. la litru. (*3)

Apele minerale de la C`lim`ne]ti sunt folosite sub form` de b`i ]i sunt indicate [n reumatisme cronice, anemie, scrofuri, leziuni sifilitice, boli de femei. Apa izvorului 6 se folose]te ca ap` de b`ut cu efecte bune [n hiperclohidriile simple, gastrite hiperacide, constipa\ii. (*4)

{n general, ac\iunea terapeutic` a apelor de C`lim`ne]ti egaleaz` apele de la Aix les Bains, Eaux-Bhonnes, Aix la Chapelle ]i Baden-Wien (*4).

Despre C`ciulata se spune:

Apele din aceast` sta\iune merit` o aten\ie special` pentru efectul lor aproape miraculos [n afec\iunile renale. Exist` aici un singur izvor, captat la o dep`rtare de 4 m de malul Oltului. El era cunoscut alt`dat` sub numele de ”isvorul lui Golescu”, iar ast`zi sub numele de C`ciulata. Din datele de literatur` (*2,3,4,5) ]i alte bro]uri publicate afl`m c` izvorul a fost descoperit [n anul 1848 de 2 c`lug`ri, Partenie ]i Ghenadie. A fost captat mai t@rziu de Alexandru Golescu (1854) spre a-l feri de inundarea Oltului. Ast`zi este proprietatea statului ]i dat [n concesiune spre exploatare Societ`\ii Govora-C`lim`ne]ti. O captare mai bun` s-a f`cut [n anul 1887 de c`tre inginerii Brochet ]i Mercier. Captarea definitiv` a fost executat` de stat, prin inginerul Pu]-cariu [ntre anii 1902-1903. Izvorul se g`se]te captat sub nivelul Oltului, [n gresii eocene, pe un pat de argil`. Apa este ascendent` datorit` [n bun` parte ]i gazelor pe care le con\ine. Debitul, la [nceput, c@nd a fost captat, era de 182 litri pe or`, iar ast`zi este, [n medie de 212 litri pe or`. Analiza apei a fost f`cut` de numero]i chimi]ti [ntre care Bernard,

2038C`lim`ne]ti‘

47

Grindeanu, Saligny, Carnot, Pfeiffer, Crasu, Damian ]i Petrescu. Dup` una din analizele executate de Crasu(*4) acest izvor con\ine, la 15 ºC, urm`toarele elemente la litrul de ap`:

Cl 0,9697gr Li nedozat SH2

0,0092grI 0,0003gr NH

40,0002gr CO

2urme

SO4

0,0246gr Ca 0,1093gr SiO2

0,0098grCO

3H 0,4094gr Kg 0,0488gr

Na 0,5711gr Fe urmeK 0,0105gr Al urme

TOTAL GENERAL: 2.1629 gr./ l

Dup` alte analize, rezidiul fix este de 1,36 gr. la litru de ap`, temperatura 10,7 ºC, radioactivitatea dup` Hurmuzescu, de 0,17 M. Este deci o ap` clorurat`, slab iodurat`, alcalino-teroas`, slab litinat` cu concentra\ie mic`. Apele de C`ciulata (izvorul miraculos de C`ciulata) se administreaz` numai sub form` de ap` de b`ut ]i este cea mai de valoare ap` mineral` [n afec\iunile c`ilor renale din [ntreaga Rom@nie, concur@nd cu cele mai [nsemnate surse ale Apusului ]i are o putere vindec`toare de net`g`duit. El este ast`zi bine studiat clinic ]i farmaco-dinamic de numero]i doctori: D-na B`l`]oiu, B`lt`ceanu, Vasiliu, Coca, Cocia]u,... Este o ap` cu o mare putere diuretic`, spal` c`ile urinare, scade acidul uric din s@nge ]i influen\eaz` [n bine glicozuriile simple ]i diabetul. Acest izvor mineral poate fi deci indicat mai ales [n artrism, [n gut`, [n diferite forme de litiaz`, [n congestie hepatic`, colecistite cronice. Av@nd o valoare curativ` at@t de important` izvoarele de C`ciulata se bucur` de o deosebit` aten\ie din partea Societ`\ii Govora-C`lim`ne]ti. Un serviciu special [l cerceteaz` zilnic spre a se putea elimina eventualele cauze externe care ar putea s`-l influen\eze.

Captarea fa\` de Olt este f`cut` [n condi\ii perfecte, a]a c` influen\a apelor acestui r@u nu se resimte [n pre\ul de captare, nici [n viiturile cele mai mari ale acestui r@u. {n schimb, se constat` oarecari varia\iuni [n compozi- \ia elementelor dizolvate [n apa izvorului dup` cum se vede dintr-o serie de

2038C`lim`ne]ti‘

48

analize efectuate p@n` acum(*4). Ambele sta\iuni C`lim`ne]ti ]i C`ciulata au realizat progrese cu totul vizibile dup` ce au intrat [n exploatarea Societ`\ii Govora-C`lim`ne]ti, care a f`cut sacrificii importante pentru ridicarea acestor sta\iuni prin crearea confortului necesar vizitatorilor ]i a instala\iilor necesare tratamentelor medicale.

Din aceast` cauz` num`rul vizitatorilor, num`rul b`ilor ]i sticlelor [mbuteliate cu ap` de C`ciulata expediate pentru consum [n diferite localit`\i din \ar` a avut urm`toarea evolu\ie:

AN VIZITATORI B~I STICLE {MBUTELIATE1927 3464 8520 -1930 3301 7195 529511935 3626 10321 717971936 4646 9535 75543

1937 4789 9521 817051938 4800 10362 794891939 4139 9227 754771940 1362 2531 393701941 249 1306 285441942 927 4599 28887

Lucr`rile amintite dovedesc o dat` plus atrac\ia de care se bucurau apele minerale ale sta\iunii [nc` de la descoperirea lor. Ele subliniaz` situarea sta\iunii C`lim`nesti-C`ciulata pe unul din locurile preferate ale vizitatorilor [nc` din perioada interbelic`.

Mai trebuie doar s` ad`ug`m c` ]i acum sta\iunea se bucur` de un real interes din partea turi]tilor at@t din \ar` c@t ]i din str`in`tate, oferindu-le acestora pe l@ng` t`m`duire ]i numeroase clipe de neuitat.

Sta\iunea C`lim`ne]ti-C`ciulata, prin pozi\ia ei pitoreasc`, natura ]i valoarea medicinal` a apelor sale, prin confortul creat at@t [n hoteluri c@t ]i [n vile dotate cu instala\ii de tratament performante ai c`ror speciali]ti sunt

2038C`lim`ne]ti‘

49

dintre cei mai buni, poate fi socotit` de o valoare cel pu\in egal` cu aceea a sta\iunilor cu ape similare din orice localitate din Occident.

Nu e bucurie mai mare dec@t aceea de a o vedea ca pe vremuri, [nfloritoare, plin` de agita\ia turi]tilor at@t rom@ni, c@t ]i str`ini, c@nd franceza ]i italiana se exersau din plin, restaurantele ]i discotecile r`sunau de veselie, cu manifest`ri culturale ]i [ntreceri sportive, cu multe personalit`\i ale c`ror colocvii umpleau s`lile p@n` la refuz.

Am conceput aceast` a treia edi\ie a monografiei ilustrate cu g@ndul la minunatele clipe ale copil`riei ]i adolescen\ei ]i, pentru o clip`, n-am putut rezista s` las uit`rii amintirea a ceea ce a fost C`lim`ne]tiul c@ndva, pentru ca cei ce o vor citi s`-i p`streze vie amintirea de alt`dat` ]i, ceea ce e mai important, s` poat` d`rui ]i ei la r@ndul lor o parte din suflet sporirii faimei lui.

Iar dac` putere vor avea s`-l fac` de neegalat!Edi\ia a doua a c`r\ii s-a n`scut departe de \ar` [n India la New Delhi

ca un album reprezentativ demn de faima pe care o merit` C`lim`ne]tiul [ns` materializarea apari\iei primei edi\ii color, al`turi de monografia Bucure- ]tiului, Bu]teni, Buz`u, Ada Kaleh ]i Litografii rom@ne]ti s-a [nt@mplat s` fie pe p`m@ntul primitor al Egiptului, la Cairo! Edi\ia a treia, integral color, a fost realizat` la Berna ]i tip`rit` [n \ar` prin bun`voin\a Prim`riei sta\iunii C`lim`ne]ti.

A]a a fost s` fie! Alese mul\umiri domnului Ilie Amuzan.

Note: paginile 35, 45, 46 ]i 471* - Gavriil Preotul “Via\a ]i traiul sfin\iei sale p`rintele Nifon, patriarhul |arigradului”2* - Gh. Murgoci ”Ter\iarul [n Oltenia” Anuarul Inst. Geol. Rom. vol. I, Bucure]ti 1907.3* - I.P.Voite]ti, No\iuni de Geologia Petrolului.4* - V. Crasu, I. Cocia]u, V. Manole Ape minerale din Rom@nia Partea II – Studii Tech. ]i Economice seria B(Chimie nr. 23 Inst. Geol. Rom. Bucure]ti 194.5* - Em.|eposu,L.C@peanu Apele minerale din sta\iunile balneare climaterice din Ardeal. Sta\iunile principale din Vechiul

Regat, Basarabia ]i Bucovina, Bucure]ti 1921.

Dan Zamfirache Berna 2012

2038C`lim`ne]ti‘

51

Dac` tot a\i g`sit r`gazul necesar pentru a z`bovi c@teva clipe peste aceast` lucrare - [n fapt o reprezentare iconografic` a unui C`lim`ne]ti de alt`dat` - atunci trebuie s` afla\i c` respectiva monografie se bazeaz` pe c`r\i-le po]tale ilustrate emise [ntr-o epoc` pe care putem s` o consider`m de pe acum deja revolut`, adic` pe ceea ce noi numim [ndeob]te cartofilie. Ea, cartofilia, este pasiunea de a colec\iona ]i studia selectiv c`r\ile po]tale ilustrate.

Denumirea a fost preluat` din francez` ]i este at@t de nou` [nc@t asupra formei de desemnare a persoanelor care au acest hobby [nc` nu s-a ajuns la un anume consens.

Astfel, despre domnul Dan Zamfirache nu putem s` spunem cu precizie dac` este cartofil sau cartofilist! Putem [ns` spune cu siguran\` c` domnul Zamfirache a ]tiut s` aleag` din ”noianul” de vederi de epoc`, tocmai acele piese reprezentative ale unei localit`\i de mare rezonan\` balnear`, dar ]i turistic`.

Sigur c` din acest periplu imagistic de odinioar` nu era posibil s` lipseasc` nici plutele de pe Olt, nici ”P`u]a”, nici trenul cu abur puf`ind de zor spre ”C@rlige”, nici portul popular autentic, nici vechile vile ]i hoteluri, nici m@n`stirile Cozia, Bolni\a, Turnu sau St@ni]oara, dup` cum nu era posibil s` lipseasc` vechea Mas` a lui Traian sau alte puncte recunoscute ca pitore]ti din zona C`lim`ne]ti-C`ciulata. Domnul Zamfirache, s` zicem cartofilul, ]i-a dovedit - ]i ne-a dovedit - c` din c`r\ile po]tale ilustrate se poate u]or ajunge la un adev`rat studiu cu neb`nuite introspec\ii [n imagistica vremii. Tocmai de aceea, admitem ast`zi f`r` a gre]i cu nimic, c` altor

(

(Postfata

2038C`lim`ne]ti‘

52

mijloace deja recunoscure, li s-a ad`ugat [n ultimul timp [nc` unul: Ilustrata - Document. Lucrarea este prezentat` pentru prima dat` [n Istoria Cartofiliei din Rom@nia a subsemnatului [n cele dou` edi\ii scoase p@n` acum.

iunie 1977

Silviu N. Dragomir

Expert [n filatelie ]i cartofilie

La ]ase anidup` prima apari\iea vechii sale lucr`riC`lim`ne]ti‘2000 / 150 de aniiat` c` dl Dan Zamfiracherevine [n \ar` ]i ne ofer` o reluare:C`lim`ne]ti‘2038 /Monografie ilustrat` /Edi\ia a doua / 2006De formatul 23,5 x 18 cm,av@nd 168 de pagini ]i dispun@ndde reedit`ri succesive [n \ar`(a. 2007 ]i apoi 20.05.2008).credem c` lucraread-lui Zamfiraches-a impus.

2038C`lim`ne]ti‘

53

AprecieriDep`rtarea de \ar`, de locurile natale ]i de cei dragi te fac s` ai o alt`

evaluare, cu totul special`, asupra a tot ceea ce este rom@nesc [n jurul t`u. Prive]ti cu mai mult` nostalgie ]i melancolie orice fotografie sau imagine despre Rom@nia, iar atunci c@nd ascul\i o melodie sau un c@ntec tradi\ional rom@nesc, inima [\i vibreaz` mai puternic. Pentru a putea dep`]i marile neajunsuri ale ”izol`rii de \ar` ]i singur`t`\ii temporare”, sprijinul celor din jurul t`u este tot at@t de necesar ca aerul sau apa. Pentru mine, ]ansa de a tr`i, o scurt` perioad` de timp, [n mijlocul unui colectiv minunat de rom@ni adev`ra\i a constituit o imens` mul\umire sufleteasc` compens@nd astfel, par\ial, lipsa celor dragi, a prietenilor.

{n micul colectiv de rom@ni al ambasadei din New Delhi activitatea fiec`ruia este foarte bine delimitat` [n plan profesional ]i social. Cu toate acestea ai ]ansa s` [nt@lne]ti oameni ale c`ror preocup`ri dep`]esc cu mult limitele obi]nuitului, iar talentul ]i d`ruirea cu care []i pun [n valoare calit`- \ile le dau o not` aparte.

Fiind departe de \ar`, am avut pl`cerea s`-l [nt@lnesc aici pe profesorul Dan Zamfirache, omul care a reu]it ca prin pasiunea sa pentru cartofilie s` ne \in` aproape de frumoasele meleaguri rom@ne]ti.

Dup` succesul primei sale lucr`ri “C`lim`ne]ti’2000” - premiul III [n rang de medalie de bronz la primul For Interna\ional de Cartofilie – Bucu- re]ti 1998, ne-a oferit un prilej deosebit de a ne re[nt@lni cu minunatele \inuturi rom@ne]ti prin intermediul c`r\ilor sale monografice ilustrate “C`lim`ne]ti’2038”, edi\ia a II-a, Bucure]ti, Buz`u, Bu]teni ]i Litografii rom@ne]ti, bogate surse de tradi\ie ]i inspira\ie ce ne “arunc`” spre nostalgia

2038C`lim`ne]ti‘

54

unor vremuri de demult, cu vechile cl`diri monumentale, bulevarde, parcuri, drumuri nepietruite, cazinouri, pode\e ]i alei, toate acestea fiind ad@nc marcate prin trecerea at@tor genera\ii.

D-l Zamfirache se [ntoarce acas` cu o adev`rat` comoar` de lucr`ri ]i cuno]tin\e incluse [n c`r\ile scrise [n India ]i Egipt, ceea ce [l recomand` ca pe un foarte bun cunosc`tor ]i atent cercet`tor al meleagurilor rom@ne]ti dar ]i al tradi\iilor ]i culturii indiene ]i egiptene.

Impresiile despre \`ri de m`rimea unor continente, India ]i Egipt, sunt cuprinse [n lucr`rile ”Indiei”(Agra - minunea numit` Taj Mahal, Goa – p`- m@nt ne[nl`n\uit, Plimbare la New Delhi, Khajuraho – mit, legend`, [nt@mplare sau creativitate?), ”Impresii de c`l`torie” (Misterioasa Indie, Roma cu adev`rat, Singa pura, Kuwait, Mallaca, Siria, New York, New York, New York !, Efes, Egipt - \ara miracolelor) ]i, [n fine, Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor ap`rute la Cairo.

Sunt convins c` ceea ce a realizat p@n` acum profesorul, matematicianul, informaticianul, cartofilul Dan Zamfirache constituie numai [nceputul unei activit`\i ]i pasiuni pentru cercetarea ]i studierea a tot ceea ce este reprezentativ ]i frumos, c`reia i se dedic` cu toat` fiin\a sa.

{i doresc via\` lung` ]i putere de munc` pentru a putea realiza c@t mai multe lucr`ri despre minunatele locuri ]i tradi\ii rom@ne]ti.

Constantin Matache

{ns`rcinat cu afaceri a.i. Ambasada Rom@niei [n India

New Delhi 1999

2038C`lim`ne]ti‘

55

Nu in ultimul rand…ilustrata define]te autorul, expeditorul! Imaginea ei e asociat` cu

gustul expeditorului, textul cu ceea ce dore]ti s` exprimi fiind cheia dintre expeditor ]i purt`tor – afirma Proust despre ”micul petic de carton” care va fi timp de peste dou` secole nu numai mijloc de comunicare dar ]i putere de seduc\ie a unor tehnici de mult uitate.

Cu ajutorul ilustratelor putem u]or s` ne imagin`m istoria, arta, literatura, portul de alt`dat`…

Nu multe localit`\i sunt [n Rom@nia, ]i chiar [n lume, care se pot m@ndri cu o a]a atestare documentar` solid` cum o are C`lim`ne]tiul – parafat` chiar de un mare domnitor – Mircea cel B`tr@n.

Faptul c` Mircea a ales acest loc pentru a se odihni [n veci tr`deaz` c` era un bun cre]tin, un pasionat de locuri speciale dar ]i un strateg pe m`sur`, defileul Oltului oferind ap`rarea cea mai bun`, acolo unde lucrarea Oltului a s`pat ad@nc [n st@nci greu de p`truns. C`lim`ne]tenii trebuie s` fie m@ndri c` m`n`stirea g`zduie]te trupul unui a]a mare domnitor al`turi de Teofana, mama lui Mihai Viteazul.

C` ora]ul s-a dezvoltat mai [nt@i [n jurul Coziei este f`r` [ndoial`, dat fiind dimensiunile m`n`stirii [n acea vreme, ea neput@nd func\iona f`r` enoria]i! Abia mai t@rziu Mircea mut` satul mai [n jos, spre C`ciulata, dar asta o face pentru a asigura mai mult` lini]te ]i sfin\enie m`n`stirii. Se va dovedi [ns` c` ]i aici locul ales e neprielnic dat fiind versan\ii abrup\i ai mun\ilor [nconjur`tori astfel c` numai pe partea dreapt` s-a putut dezvolta localitatea.

Satul va cunoa]te dezvoltarea abia atunci c@nd ajunge s` se [ntind` pe actualul spa\iu dat fiind c` aici zona s`lbatic` se pierde [n deschiderea oferit` de c@mpul lui C`liman, o vale larg` cu posibilit`\i bune pentru agricultur` ]i pomicultur`, cu posibilit`\i de construc\ie a caselor situate pe c@mpul lui Dan

^ ^Nu in ultimul rand

2038C`lim`ne]ti‘

56

[ntre ]osea ]i Olt.Dac` satul C`ciulata situat la sud de Cozia sem`na mai degrab` cu un

]ir de case strivite de culmile bogat [mp`durite, re]edin\a C`lim`ne]ti afl`t` la 3 Km mai la sud se dezvolt` [ns` pe o deschidere uneori p@n` la 10 Km pentru ca apoi s` se continue cu o prelungire numit` Seaca, ultimul c`tun fiind cel al Gurii V`ii, unde l`rgimea plaiurilor cap`t` o m`rime semnificativ`.

Existen\a termelor de la Bivolari, castrele romane, drumul s`pat [n defileu [nc` din vremea romanilor m`rturisesc - dac` mai e nevoie - latinitatea noastr` ca de altfel ]i existen\a unui templu p`g@n aflat [n curtea m`n`stirii Cozia zidit de daci dar d`r@mat [n timpul lui Bibescu vod`1(*.

C` meleagurile au fost populate [nc` din epoca preistoric` o dovedesc ]i urmele de la Boi]oara descrise [n cartea lui I. Simionescu ”|ara Noastr`. Oameni, locuri, lucruri” din 1938.

Men\iuni despre rolul politic ]i militar al m`n`stirii Cozia pe domeniul c`ruia se va na]te sta\iunea de mai t@rziu le afl`m ]i de la pandurul Tudor Vladimirescu care ”d` voie comandan\ilor arn`u\ilor ]i tuturor pandurilor s` stea la Cozia”2(** iar din cartea istoricului C. Giurescu ”Material pentru Istoria Olteniei sub Austrieci” - Bucure]ti 1913 se afirm` c` prin\ul Eugeniu prime]-te de la Stanville o scrisoare datat` 25 iunie 1717 [n care spune c` ”boerul Ioano Mauro Cordato [l for\eaz` s`-]i retrag` trupele postate la R@mnicu V@l- cea ]i Cozia”. Sunt dou` documente pe care le adaug celor men\ionate [n monografie tocmai pentru a veni [n sprijinul ideii c` locurile au fost populate f`r` [ntrerupere chiar dac` [ntre anumite intervale lipsesc informa\iile, fie c` au fost distruse neinten\ionat [n timpul r`zboaielor sau au disp`rut din motive greu de [n\eles. Iat` de ce aceast` edi\ie a treia a Monografiei ilustrate – prima de acest gen a sta\iunii ! – se [nscrie ]i ea ca un document l`sat mo]tenire de minuna\ii edili ai Prim`riei sta\iunii C`lim`ne]ti.

Caracterul strict de sta\iune c`p`tat [n urma descoperirii izvoarelor [n a doua jum`tate a secolului al XIX–lea [l d` diferen\a mare dintre camerele ocupate [n sezon ]i cele locuite numai iarna, c@nd num`rul vizitatorilor se

1 (* Memoriu istoricu asupra M`n`stirii Cozia, 18822 (** Nicolae Iorga – ”Situa\ia agrar` , economic` ]i social` a Olteniei [n epoca lui Tudor Vladimirescu” – 1915.

2038C`lim`ne]ti‘

57

diminueaz`. Ca efect, [nc` din 1884, sta\iunea e [nzestrat` cu instala\ii pentru b`i

c@nd Pavilionul num`ra pe atunci 120 de camere. Atunci C`lim`ne]tiul era alc`tuit din 5 sate(1893) ]i se va contopi cu Gura V`ii dar [n 1876 se desparte de Muereasca de Sus ]i de Jos. Mai apoi ]i de Gura V`ii care azi e parte separat`.

Frumuse\ea locurilor ]i spendoarea vilelor amplasate [n partea de nord a sta\iunii fac ca num`rul vizitatorilor s` se m`reasc` de la an la an. Este momentul c@nd apar ilustratele ]i litografiile. Faptul c` era o sta\iune c`utat` [nc` de atunci o dovedesc num`rul mare al depozitelor de c`r\i po]tale chiar [n C`lim`ne]ti dar ]i r`sp@ndirea lor [n [ntreaga \ar` prin intermediul po]tei.

Privind numai la o parte dintre ele, cele selectate [n vederea alc`tuirii monografiei, e imposibil s` nu fii impresionat de multitudinea elementelor ce le definesc! Nu-mi imaginam niciodat` c` voi fi martorul unor momente care mi-au [nt`rit pasiunea de a fi colec\ionar ]i patima de a continua o profesiune de credin\` - Cartofilia!

Prezentarea din 1997 a inten\iei apari\iei monografiei ilustrate ”C`lim`ne]ti’2000” la Casa de Cultur` [ntr-o manier` informatizat` prin preluarea imaginilor din calculator ]i proiectarea lor pe ecranul s`lii a trezit nostalgii ]i chiar lacrimi pe obrajii celor ce asistaser` la dramatica sf@rtecare din anii ’70 a paradisiacului din insula Ostrov.

M`rturii v`zute [nc` pe locul lor sau disp`rute pentru totdeauna, iat` numai c@teva argumente pentru care am decis s` p`strez vie amintirea trecerii prin epoci a acestei minunate sta\iuni prin colec\ia de vederi vechi ce se constituie ca un document istoric ce adaug` sta\iunii o impresionant` imagine a ceea ce a fost, dar mai ales, ceea ce mi-a] dori s` r`m@n` [n memoria oamenilor locului, a celor ce o viziteaz`, o adev`rat` Perl` a Oltului.

Ca diplomat, [nso\ind-o la post [n Elve\ia pe so\ia mea Carmen, consul la Berna, am vizitat sta\iunile Evian, Baden-Baden ale c`ror ape sunt comparabile cu ale C`lim`ne]tiului ]i locul unde a copil`rit [mp`ratul Napoleon al III-lea, Arenenberg. Izvorul miraculos de la C`ciulata merit` o statuie a lui ]i sunt convins c` oamenii locului o vor face!

2038C`lim`ne]ti‘

58

Am vizitat special Davos ]i St. Moritz, Crans Montana ]i celebrul Gstaad ]i de fiecare dat` m-am sim\it acas` fiind ca o [ntoarcere [n copil`rie c@nd [nc` mai existau Oltul cu valurile lui n`valnice ce izbeau zgomotos zidul vechi al m`n`stirii Cozia ]i satele [nc` nedistruse duc@nd [n spate tradi\ia miilor de ani a caselor asemeni celor din Elve\ia, transmise din genera\ie [n genera\ie, cu paji]ti pe care [nc` mai p`]teau vacile albe ]i negre de la noi. Mi-a] dori ca Rom@nia s` redevin` ceea ce era pe vremea copil`riei ]i studen- \iei, deschis`, cu oameni harnici ]i primitori fascin@nd prin tradi\iile seculare turi]ti invidio]i c` nu au a]a ceva la ei acas`! }i e adev`rat. Multe de aici din Elve\ia seam`n` cu minunatele locuri de la noi, dar Rom@nia mai are pe l@n- g` toate acestea Banatul, Bucovina, Dobrogea ]i Marea Neagr`, Dun`rea ]i Delta, c@mpii ]i mun\i la un loc.

Ad`uga\i acestora o re\ea de autostr`zi ]i drumuri comunale asfaltate p@n` [n v@rful mun\ilor ]i ve\i ob\ine cel mai invidiat loc din lume: Rom@nia – o Elve\ie a estului!

{nt@lnirea aici la Aubonne, l@ng` Laussanne, cu Majestatea Sa Regele Mihai a fost cred momentul de v@rf [n Elve\ia, amintirea cea mai frumoas`. Primul monarh [nt@lnit [n via\` pe p`m@ntul unde pe nedrept a fost exilat!

Dar s` vedem cum ar`ta odinioar` paradisul din C`lim`ne]tiul!

Dan Zamfirache Berna 2012

2038C`lim`ne]ti‘

59

Capitolul 2. Primele ilustrate

1. C`lim`ne]ti la [nceput – vedere general` [n 1928.

2. C`lim`ne]ti – vedere general`.

2038C`lim`ne]ti‘

60

3. M`n`stirea Cozia. Rar`.

4. Trecerea Oltului pe scripete.

2038C`lim`ne]ti‘

61

5. Luntre pe Olt.

6. Vila M`celaru. Rar`.

2038C`lim`ne]ti‘

62

7. Vedere de pe Valea Oltului. 1903.

8. La Bivolari. Loc de excursie la acea vreme.

2038C`lim`ne]ti‘

63

9. Strada principal`. 1925.

10. Valea Oltului.

2038C`lim`ne]ti‘

64

11. C`lim`ne]ti – vedere general` circulat` cu ]tampil` la 10.08.1916.

12. Calea C`lim`ne]ti C`ciulata - 1925, circulat` [n 1926 - I. Mangu C`lim`ne]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

65

13. B`ile C`lim`ne]ti – Editura Em. M. Grunberg, Calea Victoriei 43, Bucuresci, Foto Fr. Duschek.

14. Hotelurile Jantea nr. 1 ]i 2, [nceput de secol cu primele ma]ini de epoc` [n sta\iune.

2038C`lim`ne]ti‘

66

15. C`lim`ne]ti – Valea Oltului ]i viitorul drum na\ional.

16. C`lim`ne]ti – Vedere general` din centrul ora]ului.

2038C`lim`ne]ti‘

67

17. Vedere pe Valea Oltului – Rar`. Ed. Ad. Maier & D.Stern, Pasagiul Vilagros Depozit la Dumitru }orlei “Magasin General” C`lim`ne]ti.

18. Vedere din Parc– 1916. Ed. Ad. Maier & D.Stern, Buc. str. Lipscani 3. Depozit la Dumitru }orlei “Magasin General” C`lim`ne]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

68

19. Vedere general` a satului – 1927. Rar`. {n st@nga se poate vedea vechiul pod de lemn. Ed. Ad. Maier & D.Stern, Pasagiul Vilagros.

Deposit la Dumitru }orlei “Magasin General” C`lim`ne]ti.

20. C`lim`ne]ti. Vedere general`. Libr`ria Fundetureanu & C@rpeneanu, Rm. V@lcea 1927.

2038C`lim`ne]ti‘

69

21. Hotel Jantea - v`zut din insula Ostrov 1920. Editura D & M.

22. Hotel Jantea - Libr`ria Fundetureanu & C@rpeneanu R. V@lcea 1928.

2038C`lim`ne]ti‘

70

23. Vedere din parcul Pavilionului spre Hotel Jantea. Se v`d arborii exotici. Ed. Dumitru Apreotesei & Virgil Grabowski, R. V@lcea.

24. C`lim`ne]ti. Vechiul defileu al Oltului la “Clopot”.

2038C`lim`ne]ti‘

71

25. C`lim`ne]ti. Hotel Jantea cu restaurantul. Ed. Ad. Maier & Stern, depozit la Dumitru }orlei “Magasin General” C`lim`ne]ti 1905.

26. Vilele Meri, Piantine ]i Stoenescu. Ed. Dumitru Apreotesei & Virgil Grabowski, R. V@lcea.

2038C`lim`ne]ti‘

72

27. Spre m`n`stirea Cornet cu drezina. Circulat` la 08.09.1928.

28. Vedere din Valea Oltului. Spre m`n`stirea Turnu. Plute pe Olt - 1928.

2038C`lim`ne]ti‘

73

29. Vedere pe Valea Oltului. La Masa lui Traian. Depozit Dumitru }orlei – C`lim`ne]ti.

30. Oltul la M`n`stirea Cozia ]i Bolni\a sus pe deal.

2038C`lim`ne]ti‘

74

31. Valea Oltului la C@rlige. Vechiul defileu, pietruit.

32. Hotelurile Jantea nr. 1 ]i 2 - Circulat` la 1914. Depozit Moise Gruia “Magasin cu coloniale, delicatese ]i ilustrate” - C`lim`ne]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

75

33, 34. Vila M`celariu 1925. Ed. Socec & Co S.A. Buc. Hotel Carpa\i – 1922. Ed. David Stern - Sfiin\ii Apostoli 75, Buc.

35. Hotelurile Jantea nr. 1 ]i 2.

2038C`lim`ne]ti‘

76

36. Valea Oltului – drumul ]i tunelul.

37. C`lim`ne]ti – Oltul v`zut pe de podul din Ostrov.

2038C`lim`ne]ti‘

77

38. C`lim`ne]ti – }coala general`.

39. C`lim`ne]ti – Vedere din centru la [nceput de secol XIX.

2038C`lim`ne]ti‘

78

40. M`n`stirea Cozia ]i sanatoriul Casei p`durii.

41. C`lim`ne]ti – vedere spre C`ciulata.

2038C`lim`ne]ti‘

79

42. C`lim`ne]ti - Tunelul.

43. C`lim`ne]ti – Oltul la Clopot.

2038C`lim`ne]ti‘

80

44. C`lim`ne]ti. Suit` de imagini reprezentative.

45. C`lim`ne]ti – vechiul drum din defileul Oltului.

2038C`lim`ne]ti‘

81

1. Schitul Ostrov – 1915. Depositul “Universal” }araga (Subt. Hotel de France).

2. M`n`stirea Cozia. Ctitorie a domnitorului Mircea cel B`tr@n - Editura Socec & Co. S.A. Bucure]ti.

Capitolul 3. Monumente istorice.

2038C`lim`ne]ti‘

82

3. B`ile C`lim`ne]ti - M`n`stirea Turnu 1927 Editura Dumitru Apreote-

sei ]i Gabrowski R.V@lcea.

4. B`ile C`lim`ne]ti - M`n`stirea Turnu Editura Libr`riei }coalelor - Pascu Anastasiu & Gr. Petrescu,

R. V@lcea.

2038C`lim`ne]ti‘

83

5. M`n`stirea St@ni]oara - Editura Dumitru Apreotesei ]i Gabrowski R.V@lcea.

6. Masa lui Traian - Editura Oscar Thuringer, R. V@lcea.

2038C`lim`ne]ti‘

84

7. B`ile C`lim`ne]ti - M`n`stirea St@ni]oara 1926. Editura Dumitru Apreotesei ]i Gabrowski R.V@lcea.

8. M`n`stirea St@ni]oara - Editura Grigore Petrescu - C`lim`ne]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

85

9a.C`lim`ne]ti - C`ciulata. Masa lui Traian Editura Libr`riei }coalelor Pascu Atanasiu & Gr. Petrescu,

R. V@lcea.

9b,c. Masa lui Traian.

10.Vedere General` a M`n`stirei Turnu ]i a nou-lui palat Episcopal, l@ng` masa lui Traian, zidit de P.S. Episcopul Arge]ului

Gherasim Timu].

2038C`lim`ne]ti‘

86

11. B`ile C`lim`ne]ti - M`n`stirea Cornetu. Ed. Ad. Maier & D.Stern, Bucure]ti, Pasagiul Vilagros.

12. C`lim`ne]ti. Biserica ora]ului - Editura Gh. Fund`tureanu, R. V@lcea.

2038C`lim`ne]ti‘

87

13. C`lim`ne]ti. Biserica veche din deal.

14. C`lim`ne]ti. Bolni\a ]i M`n`stirea Cozia.

2038C`lim`ne]ti‘

88

15. M`n`stirea Cozia ]i Bolni\a.

16 a,b. M`n`stirea Turnu.

2038C`lim`ne]ti‘

89

1. - B`ile C`lim`ne]ti. Vedere general` - vile din centru. Ed. Ad. Maier & D. Stern, Bucure]ti, Pasagiul Vilagros. 1908.

2. Vila Maior Mihailidi [n st@nga vilei Meri - Ed. Grigore Protescu C`lim`ne]ti - circulat` la 4.08.1912.

Capitolul 4. Vilele orasului,

2038C`lim`ne]ti‘

90

3. B`ile C`lim`ne]ti - Vila M`celariu - Ed.

Socec & Co. S.A. Bucure]ti.

4. Vila Cantacuzino - Ed. Ad. Maier & D. Stern, Pasagiul Vilagros, Bucure]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

91

5. C`lim`ne]ti - C`ciulata. Vila Cosma. Ed. Socec & Co. S.A. Bucure]ti

6. C`lim`ne]ti - Vila V`lim`rescu Ed. Fra\ii Nicolantin, R. V@lcea.

2038C`lim`ne]ti‘

92

7. C`lim`ne]ti - Vilele Meri, Piantine ]i Stoenescu, circu-lat` la 6.08.1923. Ed. Socec & Co S.A. Bucure]ti.

8. B`ile C`lim`ne]ti - Vila }orlei. Vedere circulat` [n 1928.

2038C`lim`ne]ti‘

93

9. B`ile C`lim`ne]ti - Vilele Prahoveanu. Vedere circulat` [n 1912. Ed. Grigore Protescu - C`lim`ne]ti.

10. B`ile C`lim`ne]ti. Vila Dr. Nicolescu. Foto original Fi-scher - Sibiu 1942. Printre oaspe\i, celebra Sarita Montiel.

2038C`lim`ne]ti‘

94

11. C`lim`ne]ti – Cas` de odihn` pe malul Oltului, vedere circu-lat` [n 1958, fost` Vila scriitorilor, gazd` a multor personalit`\i.

12. C`lim`ne]ti – pe plaj` la Vila Culbecul, [n st@nga jos Venus - statuie din bronz.

2038C`lim`ne]ti‘

95

13. C`lim`ne]ti - Vila Nicolescu.

14. C`lim`ne]ti – Pe plaj` la Culbelcul.

2038C`lim`ne]ti‘

96

15. {nceput de secol - tr`sur` pe drumul spre centru.

16. C`ciulata. Casa de odihn` a muncitorului C.F.R. Spre Drumul Muncitorului.

2038C`lim`ne]ti‘

97

17. C`lim`ne]ti - Hotelurile Jantea nr. 1 ]i 2.Ed. Socec & Co. S.A. Bucure]ti.

18. C`lim`ne]ti. Hotelul Soc. Govora - C`lim`ne]ti. Ed. Socec & Co. S.A. Bucure]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

98

19. C`ciulata,Vila 1 Mai ]i restaurantul Perla [n dreapta - 1962. Ed. Meridiane.

20. B`ile C`lim`ne]ti. Cazinoul, azi Biblioteca, vedere circulat` [n 1931. Libr`ria P. Anastasiu ]i Gr. Petrescu.

2038C`lim`ne]ti‘

99

21. B`ile C`lim`ne]ti Hotel Carpa\i, depozit Dumitru

}orlei. C`lim`ne]ti.

22.B`ile C`lim`ne]ti C`minul Func\ionarilor,

vedere cenzurat` - probabil 1943.

2038C`lim`ne]ti‘

23. Vedere cu imagini reprezentative: Bivolari, Vila Cantacuzino, V@rteju, m`n`stirea Cozia, Hotelul Societ`\ii, Vila Piantine, Mihai-lidi-Stoenescu, Izvorul, interior la hotel Vasiu, Gara Jiblea, Sursa

C`ciulata ]i hotel Jantea.

100

2038C`lim`ne]ti‘

24. C`lim`ne]ti - Hotel Cozia la 1925.

25. C`lim`ne]ti. Vedere general` spre Ostrov, Casa de cultur`, fost` Uzina electric`.

101

2038C`lim`ne]ti‘

26. C`lim`ne]ti – Administra\ia Apelor ]i Serviciul Medical.

27. C`lim`ne]ti. Sanatoriul Casei Muncii C.F.R. C`lim`ne]ti – C`ciulata.

102

2038C`lim`ne]ti‘

28. Hotel Vasiu – 1916. Deposit I. }araga & S. Schwartz str. }elari Bucure]ti.

29. C`lim`ne]ti. Vedere general` peste Olt de la halt`. Ed. Ad. Maier & Stern, deposit la Dumitru }orlei Magasin General C`lim`ne]ti.

103

2038C`lim`ne]ti‘

104

30. C`lim`ne]ti – hotelurile Jantea.

31. C`lim`ne]ti. Vila Cantacuzino.

2038C`lim`ne]ti‘

105

32. C`lim`ne]ti. Vila Meri.

33, 34. Venus la …C`lim`ne]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

106

35. C`lim`ne]ti – Pod suspendat, vila Piantini.

36. C`lim`ne]ti – Hotelurile Jantea v`zute de pe podul din Ostrov.

2038C`lim`ne]ti‘

107

37. C`lim`ne]ti – Vila Mihailidi. Circulat` [n 2 iunie 1912 spre Nisa tri-mis` de servitoarea P. Priboianu proprietarului vilei ing. C. Stoyanesco.

38. C`lim`ne]ti – Hotelul Seltea [n 1916.

2038C`lim`ne]ti‘

108

39. C`lim`ne]ti – Hotel Vasiu [n 1911.

40. C`lim`ne]ti – Hotel Vasiu.

2038C`lim`ne]ti‘

109

1. C`lim`ne]ti - Intrarea [n parcul B`ilor - Depozitul Univer-sal }araga, Bucure]ti sub Hotel de France, circulat` la 1911.

2. B`ile C`lim`ne]ti - Parcul Hotelului Societ`\ii Govora-C`lim`ne]ti, Ed. Socec & Co.

Capitolul 5. Parcuri

2038C`lim`ne]ti‘

110

3. Parcul cu f@nt@na artezian` - Ed. Socec & Co S.A. Bucure]ti.

4. B`ile C`lim`ne]ti - Vedere din Parc spre Pavilion.

2038C`lim`ne]ti‘

111

5. C`lim`ne]ti – parcul, vedere spre Pavilion.

6. C`lim`ne]ti – Parcul hotelului Societ`\ii.

2038C`lim`ne]ti‘

112

7. C`lim`ne]ti – parcul de la izvoare cu Pavilionul ]i f@nt@na artezi-an`. Ed. Gh. Fundetureanu, R.V@lcea 1929 - Foto Regal Pandelescu.

8. C`lim`ne]ti - Hotelul de Stat 1954. Parcul - F@nt@na cu amorez.

2038C`lim`ne]ti‘

113

9. C`lim`ne]ti. Parcul v`zut de la f@nt@na artezian` c`tre hotelurile Jantea.

10. B`ile C`lim`ne]ti - Vedere din Parc spre hotelurile Jantea.

2038C`lim`ne]ti‘

114

11. C`lim`ne]ti. Podul suspendat - Dumitru }orlei “Magasin Universal” C`lim`ne]ti.

12. C`lim`ne]ti. Podul Suspendat 1923. Ed. Socec & Co. S.A. Bucure]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

115

13. C`ciulata – intrarea [n parcul izvorului nr. 1, celebru [n vindecarea miraculoas` a [mp`ratului Napoleon al III-lea.

14. C`ciulata – vedere din parcul B`ilor.

2038C`lim`ne]ti‘

116

15. C`ciulata – pavilionul parcului.

16. C`ciulata – Parcul - pavilionul de var`, loc de [nt@lnire al pasiona\ilor de lectur`, sport ]i muzic`.

2038C`lim`ne]ti‘

117

Capitolul 6. Izvoarele miraculoase

1. Izvorul C`ciulata la [nceputuri.

2. C`ciulata, vedere general` spre pavilionul de Cur` 1908. Ed. Fra\ii Nicolantin, R.V@lcea, depozitul }araga Bucure]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

118

3. C`ciulata – Sursa. Izvorul nr.1. Depozitul }araga Bucure]ti.

4. B`ile C`lim`ne]ti. Izvorul C`ciulata, depozit Dumitru }orlei C`lim`ne]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

119

5. B`ile C`lim`ne]ti. Izvorul C`ciulata, depozit Dumitru }orlei C`lim`ne]ti.

6. Pavilionul de Cur` la 1909. Ed. Fra\ii Nicolantin, R.V@lcea, depozitul }araga Bucure]ti (sub. Hotel de France).

2038C`lim`ne]ti‘

120

7. Sursa (izvorul nr. 1 din C`ciulata). Ed. Fundetureanu, R.V@lcea. Foto Regal Pandelescu.

8. Izvorul nr. 1 C`ciulata. Ed. Libr`riei }coalelor - Pascu Anastasiu & Gr. Petrescu, R. V@lcea.

2038C`lim`ne]ti‘

121

9. C`lim`ne]ti. Izvoarele nr. 7 ]i nr. 14.

10. C`lim`ne]ti. Parcul cu izvoarele nr. 6 ]i nr. 8.

2038C`lim`ne]ti‘

122

11. C`lim`ne]ti. Parcul ]i izvorul C`ciulata.

12. C`lim`ne]ti. Parcul ]i izvorul C`ciulata.

2038C`lim`ne]ti‘

123

Capitolul 7. Istoria “Pavilionului Central”

1. Inaugurarea Marelui Hotel C`lim`ne]ti prin participarea unor mari personalit`\i din Bucure]ti. Un moment de referin\` pentru [nceputul unui nou capitol [n istoria C`lim`ne]tiului, devenit` sta\iune. Ordinele Coroana Rom@niei ]i Crucea din piepturile demnitarilor din primul r@nd arat` solem-nitatea momentului. Copie ob\inut` prin amabilitatea d-lui S.N. Dragomir.

2. Marele Hotel C`lim`ne]ti. Foto E. Fischer.

2038C`lim`ne]ti‘

124

3. C`lim`ne]ti. Hotelul statului, fa\ada. Construc\ie din lemn [nainte de 1900. Colec\ia Ing. Silviu Dragomir.

4. C`lim`ne]ti 1911. Hotelul statului construit din lemn. Ed. Ad. Maier & Stern Bucure]ti Pasagiul Vilagros.

2038C`lim`ne]ti‘

125

5. C`lim`ne]ti – 1902, o zi de s`rb`toare [n fa\a Pavilionului. Rar`.

6. C`lim`ne]ti – S`rb`toare [n curtea b`ilor. Rar`.

2038C`lim`ne]ti‘

126

7. Terasa Hotelului - Circulat` la 19.08.1906, Editura D&M - timbru cu regele Carol I, Calafat 1877.

8. Marele Hotel C`lim`ne]ti ]i parcul exotic cu foi]orul de l@ng` izvoare. Se observ` clar influen\a stilului helvetic.

2038C`lim`ne]ti‘

127

9. Marele Hotel C`lim`ne]ti. Colec\ia E. Marvan Bucure]ti.

10. B`ile C`lim`ne]ti - Hotelul statului v`zut dinspre halta CFR.

2038C`lim`ne]ti‘

128

11. B`ile C`lim`ne]ti. Marele Hotel al Societ`\ii la 1915 a]a cum de altfel arat` ]i azi!

12. B`ile C`lim`ne]ti - Hotelul statului v`zut dinspre hotelul Jantea.

2038C`lim`ne]ti‘

129

13.Primele ma]ini la C`lim`ne]ti – vedere circulat` la 1912.

14. B`ile C`lim`ne]ti. Marele Hotel al Societ`\ii la 1915 a]a cum de altfel arat` ]i azi! Observa\i florile de la balcoane – exact ca [n Elve\ia.

2038C`lim`ne]ti‘

131

1. C`lim`ne]ti. Prundul ]i insula Ostrov cu podul de piatr` ce lega insula cu ora]ul. {n dreapta se vede Cazinoul ]i V@ltoarea.

2. C`lim`ne]ti. Podul spre Ostrov Depozitul }araga, Bucure]ti.

Capitolul 8. A fost odatã... insula Ostrov !

2038C`lim`ne]ti‘

132

3. B`ile C`lim`ne]ti. Intrarea în insula Ostrov pe podul de piatr` de alt`dat`.

4. B`ile C`lim`ne]ti - }trandul din Insula Ostrov - Plaj` la Olt - Colec\ia Artistic` IORGU ARSENIE, R.V@lcea.

2038C`lim`ne]ti‘

133

5. Ostrov – Parcul, sau farmecul de alt`dat`, parfum de epoc`! Ed. Socec & Co.

6. Schitul Ostrov. Depositul }araga Bucure]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

134

7. Biserica din Ostrov la 1932. Ed. Gh.Fundetureanu, Rm. V@lcea.

8. Schitul ]i casele c`lug`rilor, salvate [n ultima clip` de o echip` de profesioni]ti de la Institutul “Proiect Bucure]ti”.

2038C`lim`ne]ti‘

135

9. C`lim`ne]ti – Bacul din insula Ostrov care f`cea leg`tura cu halta C.F.R.

10. Ostrov – foi]orul din lemn, locul unde evolua fanfara militar`.

2038C`lim`ne]ti‘

136

11. Ostrov – ]trandul.

12. Ostrov – ]trandul.

2038C`lim`ne]ti‘

137

13. Ostrov – Podul vechi din piatr` cu arcade, azi doar o amintire.

14. Ostrov – vedere a insulei. Rar`.

2038C`lim`ne]ti‘

138

15. Ostrov – Iarna la Ostrov [n 1919. {n st@nga se v`d schelele pentru construc\ia podului. Rar`.

16. Podul din Ostrov [n 1935. Pe spate scrie c` aplic@nd o formul` de polite\e taxa era de 1 leu [n loc de 3!

2038C`lim`ne]ti‘

139

Capitolul 9. Port popular

1. Salut`ri din C`lim`ne]ti 1915. Depositul Universal }araga. Vede-re stil po]et`, [n mijloc con\ine imagini din sta\iune. Extrem de rar`.

2. Strada principal`, car cu boi - port popular.

2038C`lim`ne]ti‘

140

3. Port popular la [nceput de secol la C`lim`ne]ti.

4. {nceput de secol. Port popular.

2038C`lim`ne]ti‘

141

5. Moda la 1900. La izvorul C`ciulata.

6. Moda la 1900. Izvorul nr.1 C`ciulata.

2038C`lim`ne]ti‘

142

7. Femei [n costum na\ional [n fa\a schitului Ostrov. Foto M.Vesa.

2038C`lim`ne]ti‘

143

8. Fete [n costum na\ional pe malul Oltului la C`lim`ne]ti. Foto Ficher 1942.

2038C`lim`ne]ti‘

144

9. {n fa\` la vila Vila Seltea ]i Cosma. C`ciulata. Magasin C.Niculescu, C`lim`ne]ti.

10. La podul peste Olt de la Proeni.

2038C`lim`ne]ti‘

145

11. La izvorul num`rul 1 C`ciulata.

12. {nt@lniri [n parcul Pavilionului Central.

2038C`lim`ne]ti‘

146

13. La schitul din Ostrov.

14. La m`n`stirea Cozia.

2038C`lim`ne]ti‘

147

Capitolul 10. Împrejurimi

1. C@ineni. Podul. Editura Horovitz, Str. Doamnei Bucure]ti nr. 16.

2. Tunelul Lotru. Fotograf L. O. Adler, Bra]ov.

2038C`lim`ne]ti‘

148

3. La C@rlige. Editura O. Thuringer Rm. V@lcea.

4. Brezoi-vedere general`. Ed. Dumitru Apreotesei & Virgil Grabowsky - Rm. V@lcea.

2038C`lim`ne]ti‘

149

5. Brezoi – opritoarele fabricii Lotru.

6. Brezoi – muntele |ur\udan.

2038C`lim`ne]ti‘

150

7. Brezoi – Magazin universal Toma Bojenescu.

8. Brezoi – Vila Alaman Oncea.

2038C`lim`ne]ti‘

151

9. R@mnicu V@lcea – bulevardul Tudor Vladimirescu.

10. Rm. V@lcea. Fostul Palat al Justi\iei ]i dealul Capela.

2038C`lim`ne]ti‘

152

11. R@mnicu V@lcea. Ed. Ad. Maier & D. Stern, Pasagiul Vilagros, Bucure]ti. Circulat` [n 1910.

12. R@mnicu V@lcea. Strada Traian. Depozitul general-Agen\ia Rom@n` Hachette. Circulat` [n 12.04.1909.

2038C`lim`ne]ti‘

153

13. R@mnicu V@lcea - fosta Prefectur`.

14. R@mnicu V@lcea - Palatul administrativ financiar.

2038C`lim`ne]ti‘

154

15. R@mnicu V@lcea Hotel Bulevard. Ed. Ad. Maier & D. Stern, Pasagiul Vilagros, Bucure]ti.

16. A fost odat`… Motelul Lotri]or – la nord de Cozia.

2038C`lim`ne]ti‘

155

17. B`ile Govora - Izvorul Ferdinand. Ed. Anastasiu & Gr. Petrescu. Rm. V@lcea. Circulat` [n 1912.

18. B`ile Govora Vila Paulinescu. Circulat` la 1909. Libr`ria Anastasiu & Petrescu – Rm. V@lcea.

2038C`lim`ne]ti‘

156

19. B`ile Govora Vila Bere]teanu. Ed. Ad. Maier & D. Stern Bucure]ti. Cenzurat`.

20. M`n`stirea ]i ]coala de la Bistri\a. Ed. David Stern, Bucure]ti, Str. Sfin\ii Apostoli.

2038C`lim`ne]ti‘

157

21. Jude\ul V@lcea. Ed. Thuringer, R. V@lcea. Circulat` [n 1906.

22. R@mnicu V@lcea. Vedere spre monumentul Independen\ei.

2038C`lim`ne]ti‘

158

23. Tren cu aburi trec@nd pe l@ng` masa lui Traian. 1936.

24. Plute pe Olt la Masa lui Traian transportate de la Brezoi. 1929.

2038C`lim`ne]ti‘

159

Capitolul 11. Litografii

1. Una din frumoasele litografii: Stabilimentul (Pavilionul de azi), Vila Maria, Izvorul C`ciulata, insul` la Robe]ti. Litografie circulat` la 1902. Rar`. ([nainte de 1900). Editura O.Thuringer.

2. Medalion [n care apare ]i C`lim`ne]tiul al`turi de Rm. V@lcea, Govora ]i Ocnele Mari. Ed. O. Thuringer, circulat` la 29.08.1899. Rar`.

2038C`lim`ne]ti‘

160

3. C`ciulata, m`n`stirea Cozia, Pavilionul, masa lui Traian ]i C@rligele - emblemele C`lim`ne]tiului pe o litografie rar`.

4. Govora. Vilele Colonel Bere]teanu, Zorilian ]i Hortensia.

2038C`lim`ne]ti‘

161

5. Govora. Vila Maria ]i vedere general` a b`ilor.

6. B`ile Govora. Hotelul Statului nr.II, Vila Serachetopol.

2038C`lim`ne]ti‘

162

7. Govora. Vila Militar`, vila Maria ]i vila Serachetopol.

8. Govora. Vila Hortensia, Cecile ]i Chihoiu. Ed. Libr`ria O. Thuringer – circulat` la 20.01.1897.

2038C`lim`ne]ti‘

163

9. R@mnicu V@lcea. Medalion cu Vila Marie, B`ile Govora ]i Ocnele Mari.

10. “Salut`ri din Rom@nia” – ed. Libr`riei Storck & Muller, Bucure]ti, furnizor al Curtei Regale.

2038C`lim`ne]ti‘

164

11. Rm. V@lcea. Vechea Gar`, Str. M. Bravu, }coala primar` de b`ie\i, Str. Doroban\ilor.

12. Salut`ri din Rom@nia.

2038C`lim`ne]ti‘

165

Capitolul 12. Calimãnesti azi,

1. C`lim`ne]ti – C`ciulata. Baza nou` de tratament, una dintre cele mai moderne din \ar`, situat` [ntr-un cadru natural unic.

2. Noul drum na\ional construit [n stil modern [nlocuind vechiul defileu roman.

2038C`lim`ne]ti‘

166

3. Faimosul, dac` nu b`tr@nul, Pavilion [n stil helvetic – mereu t@n`r ]i primitor.

4. Iernile sunt ca [n pove]ti, romantice…

2038C`lim`ne]ti‘

167

5. C`ciulata - o alt` referin\` [n peisajul minunat al sta\iunii.

6. B`tr@nul Olt croindu-]i majes-tos drumul prin

defileu.

2038C`lim`ne]ti‘

168

7. {mprejurimile gen Voineasa ofer` vizitatorului ierni minuna-te cu practicarea tuturor sporturilor.

8. M`n`stirea Cozia - azi mai t@n`r` ]i primitoare.

2038C`lim`ne]ti‘

169

9. Mircea cel B`tr@n - ctitorul Coziei.

10,11. C`lim`ne]tiul mereu plin de mistere… Vila Florilor sau farmecul de alt`dat` al C`lim`ne]tiului! Azi disp`rut dup` re-

trocedare. Inimaginabil!

2038C`lim`ne]ti‘

170

12. Noua teras` DADA de l@ng` baraj, construit` [ntr-un peisaj mirific.

13. Peisaj [nc@nt`tor [n fa\a terasei.

2038C`lim`ne]ti‘

171

14. Venus la C`lim`ne]ti [n parcul Pavilionului.

15. Eminescu la intrarea [n Ostrov.

2038C`lim`ne]ti‘

172

16. Athosul rom@nesc - m`n`stirea Fr`sinei.

17. Morm@ntul domnitorului Mircea cel B`tr@n de la m`n`stirea Cozia.

2038C`lim`ne]ti‘

173

18. Noul defileu al Oltului ]i biserica nou`.

19. Motelul Cozia.

2038C`lim`ne]ti‘

174

20. Complexul de hoteluri din C`ciulata.

21. Festivalul “C@ntecele Oltului”.

2038C`lim`ne]ti‘

175

Tezaurul descoperit la Jiblea con\ine 300 de monede dacice de o frumuse\e remarcabil`. Ele sunt descrise [n cartea D-lui profesor doctor Ion Donoiu “Efigii pe monezi dacice”, membru marcant al Societ`\ii Numismatice Rom@ne. De asemeni, ele constituie subiectul unor comunic`ri ]i cercet`ri ale Pre]edintelui S.N.R. acade-mician Constantin Preda. Monezile au pe avers un cap de dac bine conturat, stilizat, iar pe revers au un soldat pe cal cu flamura [n m@na st@ng`. Monezile descoperite constituie o m@ndrie pentru jude\ul V@lcea, nu numai pentru c` au intrat [n toate studiile ]i cercet`rile drept monezi dacice de “tip Jiblea”, dar mai ales dat fiind num`rul impresionant descoperit. Ele dau c`r\ii un farmec aparte. L`s`m cititorului pl`cerea de a le privi ]i surprinde m`iestria [nainta]ilor [n baterea monedelor.

Capitolul 13. Tezaurul de monezi dacice de tip Jiblea

1,2. Aversul monedei de tip Jiblea. Reversul monedei.

2038C`lim`ne]ti‘

176

Detaliu avers.- “din cartea profesorului A. Donoiu “Portre-

te dacice”

Detaliu revers - din cartea profesorului A. Donoiu “Portrete

dacice”.

2038C`lim`ne]ti‘

177

1. Oltul la izvorul C`ciulata.

2. Hotelul Jantea num`rul 2.

Capitolul 14. Special Cãlimãnesti,

2038C`lim`ne]ti‘

178

3. Vila Seltea ]i Cosma. C`ciulata.

4. }trand [n insula Ostrov.

2038C`lim`ne]ti‘

179

5. Intrarea [n parcul C`ciulata.

6. Vila Mihailidi.

2038C`lim`ne]ti‘

180

7. M`n`stirea Cozia.

8. Tunel l@ng` sta\ia R@ul Vadului.

2038C`lim`ne]ti‘

181

9. Cazinoul ]i Hotelul Societ`\ii.

10.Vila M`celaru.

2038C`lim`ne]ti‘

182

11. Gara Lotru.

12. Gara Jiblea.

2038C`lim`ne]ti‘

183

13. Gara Lotru.

14. Tren pe valea Oltului.

2038C`lim`ne]ti‘

184

15. Pod peste Olt.

16. Construirea c`ii ferate pe valea Oltului. Colec\ia S.N. Dragomir.

2038C`lim`ne]ti‘

185

17. M`n`stirea Turnu.

18. Vedere general` cu Oltul ]i hotelurile Jantea.

2038C`lim`ne]ti‘

186

19. Vila Seltea C`ciulata. Libr`ria Fund`tureanu Rm. V@lcea.

20. Vechiul defileu al v`ii Oltului, practic o “potec`” unde abia treceai cu tr`sura cu cai sau carul cu boi.

2038C`lim`ne]ti‘

187

Dintre cele mai [nt@lnite edituri de c`r\i po]tale ap`rute la examinare amintim pe urm`toarele:

1. Editura Libr`riei Dimitrescu, Tecuciu. 2. Editura D & M. 3. Editura Ad. Maier & Stern, Bucure]ti, Pasagiul Vilagros – avea

depozit la C`lim`ne]ti la “Magasinul General” al lui Dumitru }orlei.

4. EdituraSocec & Co S.A. Bucure]ti. 5. Libr`ria Fundetureanu & C@rpeneanu – Rm. V@lcea. 6. Moise Gruia – Magazin cu Coloniale, delicatese ]i ilustrate din C`lim`ne]ti.

7. Editura Dumitru Apreotesei & Virgil Grabowski, Rm. V@lcea. 8. Editura David Stern, Sfiin\ii Apostoli 75, Bucure]ti. 9. Depositul Universal }araga (Sub. Hotel de France).10. Deposit general – Agen\ia Rom@n` Hachette.11. Editura Libr`riei }coalelor – Pascu Anastasiu & Gr. Petrescu, Rm. V@lcea.12. Editura Oscar Thuringer, Rm. V@lcea.13. Editura Gr. Protescu, C`lim`ne]ti14. Editura Gr. Fundetureanu, Rm. V@lcea.15. Editura Fra\ii Nicolantin, Rm. V@lcea.16. Foto Fischer.17. Foto Regal Pandelescu.18. Foto O. Adler – Bra]ov.19. Foto M. Vesa

Capitolul 15. Editurile cãrtilor postale,,

2038C`lim`ne]ti‘

188

19. Editura Meridiane.20. Libr`ria P. Anastasiu ]i Gr. Petrescu.21. Editura Marvan – Bucure]ti.22. Editura M. Grunberg – Bucure]ti.23. Editura Horovitz – Bucure]ti.24. Editura Magasin General }orlei – C`lim`ne]ti.25. Union Postale Universelle – Rom@nia, Carta Postala.26. Editura Magasin General }orlei – C`lim`ne]ti.27. Colec\ia R. Bellu - Editura ”Cartea rom@neasc`”, Bucure]ti.28. I. Magu – C`lim`ne]ti.29. Editura Magasin universal V. C. Predescu – Brezoiu.

2038C`lim`ne]ti‘

189

JUDE|UL V^LCEA

ude\ul V@lcea se afl` situat [n partea central-sudic` a Rom@niei. Suprafa\a total` reprezint` 2,4% din teritoriul \`rii, din care aproape jum`tate este acoperit` cu p`dure ]i vegeta\ie forestier`.

ude\ul V@lcea, str`juit la nord de lan\ul Carpa\ilor meridionali, cuprinde toate formele de relief: mun\i, cu [n`l\imi care ajung la peste 2000 m, podi]uri ]i dealuri, depresiuni ]i v`i propice culturilor agricole.

e\eaua hidrografic` este bogat`, r@ul Olt, care curge [n jude\ul V@l-cea pe o lungime de 130 Km adun` [n bazinul s`u numeroase cursuri de ap`.

ude\ul are dou` municipii: R@mnicu V@lcea, re]edin\a jude\ului ]i Dr`g`]ani; ]ase ora]e: C`lim`ne]ti, Brezoi, Horezu, Ocnele Mari, Ol`ne]ti, Govora.

rima atestare documentar` este datat` 8 ianuarie 1392, [ntr-un hrisov din timpul Domnului |`rii Rom@ne]ti, Mircea cel B`tr@n(1386-1418), unde se arat` c` M`n`stirii Cozia, aflat` [n aceast` zon`, i se d`ruie]-te “albin`ritul din jude\ul V@lcea”.

inuturile V@lcei erau bine organizate administrativ ]i locuite cu mult timp [n urm`, dup` cum stau m`rturie descoperirile arheologice care fac trimitere la cele mai vechi a]ez`ri romane.

inuturile pitore]ti ]i bog`\ia miraculoaselor ape t`m`duitoare au favorizat dezvoltarea turismului. Apele minerale de la C`lim`ne]ti-C`ciulata, de la Govora ]i Ol`ne]ti fac, de secole, adev`rate minuni

J

J

R

J

P

|

|

2038C`lim`ne]ti‘

190

[n tratarea unui spectru larg de afec\iuni, prin cur` intern` ]i cur` extern`.

mpresionanta re\ea turistic` a jude\ului cuprinde a]ez`ri ]i vestigii istorice ]i culturale de mare pre\, multe dintre acestea fiind unicate precum m`n`stirile: Cozia, Hurezi, Govora, Bistri\a, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota, Episcopia R@mnicului, M`n`stirea Fr`sinei cu fascinanta ei istorie(Athosul V@lcii). Acestora li se adaug` castrele ]i cet`\ile geto-dacice ]i daco-romane de la Buridava sau de pe Calea lui Traian, pe Valea Oltului, Castrul Roman Arutela ]i Masa lui Traian.

n rezerva\iile naturale din mun\ii Coziei ]i Mun\ii Buila, V@nturari\a ]i C`p`\@nii sunt ocrotite, ca monumente ale naturii, o serie de specii rare din flora ]i fauna Rom@niei. O alt` component` de mare interes a turismului v@lcean, o constituie muzeele, amenajate [n 16 unit`\i de profil [n [ntregul jude\.

el mai valoros tezaur muzeistic se afl` la Muzeul Jude\ean de Istorie din municipiul R@mnicu V@lcea. Sunt adunate ]i expuse aici aproape 50.000 de m`rturii, care vorbesc despre existen\a neamului rom@-nesc din cele mai vechi timpuri ]i p@n` [n zilele noastre.

n real interes [l prezint` ]i celelalte unit`\i muzeale: Memorialul “Nicolae B`lcescu”, din comuna care poart` numele ilustrului c`rturar ]i revolu\ionar de la 1848; Muzeul de Art` - R@mnicu V@l-cea; Complexul muzeistic “Gheorghe Magheru” - de la Troianu, R@mnicu V@lcea; Casa memorial` “Anton Pann” - R@mnicu V@l-cea; Colec\ia de arheologie, carte veche ]i art` feudal` - Govora; Muzeul viei ]i vinului - Dr`g`]ani; Colec\iile de etnografie ]i art` popular` - Bujoreni, R@mnicu V@lcea; Colec\ia “Ip`te]ti” - R@mnicu V@lcea; Complexul muzeistic M`ld`re]ti; Colec\ia “Gh. D. Anghel” - Costesti; Expozi\ia “Gib I. Mih`escu” - Dr`g`]ani; Expozi\ia de

I

{

C

U

2038C`lim`ne]ti‘

191

arheologie Ocnele Mari; Colec\ia “Teodor B`l`]el” - }tef`ne]ti; Pe]tera Liliecilor - Bistri\a, comuna Coste]ti; Colec\ia etnografic` Irime]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

192

DEPARTEMENT DE V^LCEA

Le département de V@lcea est situé dans le Centre-Sud de la Roumanie. La surface total du département représente 2,4% du territoire du pays. Presque la moitié en sont couvert de foreêts et de végétation forestière. Le département de V@lcea, bordé au nord par les Carpates méridionales, conna[t toutes les formes de relief: depuis les montagnes, dont les sommets dépassent 2.200 m, les plateaux et les collines, aux dépressions et vallées propices à l’agriculture. Le réseau hydrographique y est dense. La rivière de l’Olt, qui arrose le département de V@lcea, réunit dans son bassin de nombreux cours d’eau. Dans le département il y a deux municipes: R@mnicu V@lcea - chef-lieu du département - et Dr`g`]ani, ainsi que six villes: C`lim`ne]ti, Brezoi, Horezu, Ocnele Mari, Ol`ne]ti, Govora. Le département est attesté pour la première fois dans un document daté le 8 janvier 1392 par lequel le prince de la Valachie, Mircea cel B`tr@n (1386-1418) conférait au Monastère de Cozia, trouvé dans la même zone, le droit sur “l’apiculture dans le département de V@lcea”. L’impressionant réseau touristique du département réunit des lieux et des vestiges historiques et culturels très précieux, dont certains sont uniques, comme les monastères de Cozia, Hurezi, Govora, Bistri\a, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota, Episcopia R@mnicului, la Monastere Fr`sinei avec sa fascinante histoire (l’Athos de la Roumanie). A cela s’ajouttement les camps fortifiés roumains et les cités géto-daces et daco-roumaines de Buridava ou de la Voie de Trajan, sur la Vallée de l’Olt, le cité Arutela et la spendide Table de Trajan. Dans les réserves naturelles des Monts Cozia et des Monts Buila, V@nturari\a et C`p`\@nii sont protégées, comme des espèces rares de la flore et de la faune de Roumanie. Le département est égallement intéressant au point de vue touristique par ses musées de spécialité distribuées sur tout son territoire. Le plus important est le Musée départemental d’Histoire de la ville de R@mnicu V@lcea, qui abrite environ 50.000 objects attestant l’anciennéte du

2038C`lim`ne]ti‘

193

peuple roumain. D’autres musées: Maison-musée “Nicolae B`lcescu”, dans la commune qui porte le nom de l’illustre savant et révolutionnaire de 1848; Musée d’Art - R@mnicu V@lcea; Complexe de musées “Gheorghe Magheru” - à Troianu, R@mnicu V@lcea; Maison-musée “Anton Pann” - R@mnicu V@l-cea; Collection d’archéologie, livre ancien et art féodal - Govora; Musée de la vign et du vin - Dr`g`]ani; Collection d’ethnographie et d’art populaire - Bujoreni - R@mnicu V@lcea; Collection “Ip`te]ti” - R@mnicu V@lcea; Complexe de musée à M`ld`re]ti; Collection “Gh. D. Anghel - Coste]ti; Exposition “Gib I. Mih`escu” - Dr`g`]ani; Exposition d’archéologie Ocnele Mari; Collection “Teodor B`l`]el” - }tef`ne]ti; Pe]tera Liliecilor - Bistri\a, commune de Coste]ti; Collection ethnographique Irime]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

194

THE V^LCEA COUNTY

The V@lcea county is situated in the Central-Southern part of Romania. Its surface is 2,4 per cent of Romania, of which about a half is covered by forests and forestry flora. The V@lcea county, bordered to the North by the Meridional Carpathians has all formations of relief: mountains up to 2,200 m above sea level, plateaux and hills, valley which are proper for agriculture. The hydrographic network is rich, the Olt River crosses the V@lcea county on a length of 130 Km, gathering in its basin numerous other courses.

The county has two municipalities: R@mnicu V@lcea, the capital city and Dr`g`]ani; six towns: C`lim`ne]ti, Brezoi, Horezu, Ocnele Mari, Ol`-ne]ti, Govora. The V@lcea county is dated from to January, 8th, 1392 and it is mentioned in a document of Mircea cel B`tr@n, Voivode of the Wallachia (1386-1418) by which the bee culture in the V@lcea county is given to the Cozia Monastery. The territory of this county is well-organized administratively and inhabited since long time ago as the archaeological discoveries show.

The picturesque regions and the curing waters contributed to the development of the tourism here. The table waters from C`lim`ne]ti C`ciulata, Govora and Ol`ne]ti are miraculous in the cure of a lot of diseases. The tourist network of this county consists in cultural, historic and architectural monuments, much of them beig unique ones as the monasteries of Cozia, Horezu, Govora, Bistri\a, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota, Episcopal Palace of R@mnic, Fr`sinei most faimost monastery (Romanian’s Athos). Also there are Geto-Dacian and Dacian Roman camps and fortresses from Buridava, or Arutela and Table of Trajan from the Calea lui Traian on the Olt Valley. In the natural reservations situated in the Cozia, Buila, V@nturari\a and C`p`\@nei Mountains are protected, as monuments of nature, some species of Romanian’s flora and fauna. In the V@lcea county there are sixteen museums. The main one is the History Museum in R@mnicu V@lcea with its 50,000 exhibits which depicts the history of the Romanian people on this land. The other museums are also interesting: “Nicolae B`lcescu” Memorial in his native village; Art Museum

2038C`lim`ne]ti‘

195

in R@mnicu V@lcea; “Gheorghe Magheru” Museum in Troianu, R@mnicu V@l- cea; “Anton Pann” Memorial House in R@mnicu V@lcea; the Collection of arhaeology , old books and Medieval art in Govora; The Museum of vine and wine in Dr`g`]ani; the Collection of ethnography and folk art in Bujoreni, R@mnicu V@lcea; the “Ip`te]ti” Collection in R@mnicu V@lcea; the M`ld`-re]ti Museum Complex; “Gh. D. Anghel” Collection in Coste]ti; “Gib I. Mih`escu” exhibition in Dr`g`]ani; the archaeological Exhibition in Ocnele Mari; the “Teodor B`l`]el” Collection in }tef`ne]ti; the Rearmouse Cave in Bistri\a; the ethnographic Collection in Irime]ti.

C`lim`ne]ti - C`ciulata was “THE FAVOURITE WATERING PLACE OF THE EMPEROR NAPOLEON III” !

The mineral water springs of the river OLT Valley are mentioned as early as the reports of the Roman legions. In the modern times, as early as 1860, the place has already acquired fame in Europe as its waters, embottled and transported to PARIS, were regularly used by the Emperor Napoleon III of France, who compared them to the similar ones, of the thermal spaces in France(such as Chapelle, Eaux Bonnes and Chatelguyan).

The locality we are going to present is situated in V@lcea County, yet another Romanian land where the blessed green of nature sceneries that are a sight for the sore eyes of travellers.

In 1855 young doctor Carol Davilla visited the localities of C`lim`-ne]ti, C`ciulata and Cozia, and was amazed at the breath-taking view, and especially at the richness of mineral sources spurting everywhere. This Frenchman, having a lasting love affair with Romania and being the founder, together with doctor N. Kretzulescu, of the Romanian medical school, began, together with a team of experts, to study the curative waters of the water. He was the one who warmly recommended them to Napoleon III who had some kidney disorder. Thus, the Emperor became a keen user of the miraculous waters bottled at C`ciulata and sent to him by coach. In good justice, these strongly sulfurous, bicarbonate springs, also containing chlorine, calcium and magnesium, aroused the interest of Europeans, garnering several golden

2038C`lim`ne]ti‘

196

medals at the international exhibitions of Vienna (1873) and Brussels (1893). Beginning with the Romans who had discovered, in the first century of this millennium, their healing powers, numerous pained people drank from or bathed in these sources in order to ease their suffering. To this day they have preserved intact all their fantastic qualities. Thus they are used to balance the stomach’s secretion and stimulate the contraction of the gall bladder, they have good results in gastritis, ulcers, liver and gall bladder maladies. Moreover, they can lower the cholesterol level, assure an optimum amount of calcium in the blood, help drain the kidneys, often favoring the dissolution or elimination of stones, and they allay chronic rheumatismal pains, and stiff joints. They also have beneficial effects in peripheral neurological disorders and post-trauma sequelae, as well as in gynecological and cardiovascular diseases. Worth mentioning is also the fact that some C`lim`ne]ti-C`ciulata springs have outstanding anti-allergic qualities, the mineral water being used in the form of injections. With its 14 ordinary and thermal sources, the resort can be put down in a European book of records, as few spas may boast so many mineral sources gathered in such a small area. The treatment base features a tiny ‘mineral rivulet’. Daily, upwards of 400000 liters of mineral water are used for external cure! The present-day name puts together the denominations of two localities. C`lim`ne]ti is separated from C`ciulata by a 3 km highway corridor. This is actually a promenade along the right bank of the Olt where the old bath pavilion of C`lim`ne]ti was first established. The place is at an altitude of 280 m. Here the river escapes the Cozia-C@i-neni straits, after having washed the craggy sides of the Lotru Mountains and the F`g`ra] Massif. In this excellent nest against winds, surrounded by superb woods that keep the air clean and ozonized, the resort is open all year long, and summers here, as everywhere else in the region, are a spectacle of colours. There are three big treatment hotels at C`ciulata: Cozia, Oltul and C`ciulata, each with its treatment facilities, outdoor swimming pool, electrical therapy installation. There is a magic triangle of spas, together with the neighbouring Ol`ne]ti and Govora resorts. It is not only the mineral sources that can be seen almost everywhere, while new ones keep on popping up, but especially the landscape that does wonders to one’s bill of heath. It

2038C`lim`ne]ti‘

197

cures you of insomnia, stress, anxiety.Near the three treatment hotels, at C`ciulata there stands the Cozia

monastery. Those who cherish stories of mediaeval knights will be interested to learn that the man who had the abode erected, Prince Mircea the Old (1386-1418) of Wallachia can be seen in an impressive fresco on the church narthex. The white monastery cells hang above the Olt river, delighting present-day visitors just like they once flabbergasted so many a romantic poet. Then a village museum at Bujoreni, with exquisite households, typical of the region, could be another well-deserved stop before romping into the beech and common oak forests surrounding the resort, graced also by so many wild flowers and shiny butterflies.

2038C`lim`ne]ti‘

198

KREIS V^LCEAV@lcea liegt im zentral-südlichen Teil Rumäniens und nimmt 2,4 Prozent der

Landes-oberfläche ein, davon sind fast die Hälfe bewaldet. Auch sind alle Reliefformen vertreten: Gebirge, mit Spitzen über 2200 m, Hochebene und Hügelland, Senkungen und Täler.

Das Flussnetz ist dicht. Der Olt fliesst in diesem Kreis auf 130 Km und sammelt in sein Becken zahlreiche Wasserläufe.

Der Kreis hat zwei Munizipen: R@mnicu V@lcea, Kreishauptstadt und Dr`g`- ]ani sowie sechs Städte: C`lim`ne]ti, Brezoi, Horezu, Ocnele Mari, Ol`ne]ti, Govora. Die erste schriftliche Bestätigung stammt vom 8 Januar 1392, in einem Freibrief aus der Zeit Mircea des Alten, Fürst der Walachei (1386-1418) in dem gezeigt wird, dass dem Cozia-Kloster “die Bienenzucht dieses Kreises” geschenkt wird. Das V@lcea Gebiet kennt schon aus den ältesten Zeiten sesshafte Niederlassungen, so wie es die archäologischen Funde bestätigen und die alte römische Niederlassungen erwähnen.

Das touristische Potential des Kreises besteht aus wertvolllen historischen und kulturellen Kunstwerken: die Klöster Cozia, Hurezi, Govora, Bistri\a, Arnota, Dintr-un Lemn, Surpatele, Episcopia R@mnicului, Fr`sinei. Dazu kommen die getisch-dakischen und dakisch-römischen Kastren und Festungen von Buridava oder Calea lui Traian auf dem Olt-Tal, Arutela und Masa lui Traian. In den Naturschutzgebieten des Coziei, Buila, V@nturari\a und C`p`\@nii-Gebirge gibt seltene Pflanzen und Tierarten Rumäniens.

Der Kreis hat 16 Musees. Im Geschichtsmuseum der Kreisresedenz sind fast 50000 Exponate ausgestellt, die über das Bestehen des rumänischen Volkes aus den ältesten Zeiten bis in unseren Tagen spreches.

Besuchsziele sind das Gedenkhaus “Nicolae B`lcescu” in der gemeinde, die den Namen dieses berühmten Gelehrten und Revolutionären von 1848 trägt; dasKunstmuseum in R@mnicu V@lcea, das Museumskomplex “Gheorghe Magheru” in Troianu: die archäologische, Altbuch und Feudalkunstsammlung in Govora; das Museum der Weinrebe und des Weins in Dr`g`]ani; die Ethnographie und Volkskunstsammlungen in Bujoreni, R@mnicu V@lcea; das Museumskomplex M`ld`re]ti; die Sammlung “Gh. D. Anghel” in Coste]ti; die Ausstellung “Gib I. Mih`escu” in Dr`g`]ani; die Archäologieausstellung Ocnele Mari; die Sammlung “Teodor B`l`]el” in }tef`ne]ti; die Höhle der Fledermäuse Bistri\a, Gemeinde Cos- te]ti; die ethnographische Sammlung in Irime]ti.

2038C`lim`ne]ti‘

199

Bibliografie selectiv`:

1 Condica M`n`stirii Cozia.

2 Gavriil Preotul – ”Via\a ]i traiul sfin\iei sale p`rintele Nifon, patriarhul |arigradului”.

3 Paul Alep – Descrierea drumului de la C`lim`ne]ti la Cozia prilejuit` de c`l`toria al`turi de tat`l s`u patriarhul Macarie al Antiohiei la 1657.

4 Dionisiu Fotino – ”Istoria general` a Daciei sau a Transilvaniei, |erei Munteniei ]i Moldovei”, Buc. 1859.

5 Gh. Murgoci – ”Ter\iarul [n Oltenia”, anuarul institutului geologic rom@n, vol. I, Bucure]ti, 1907.

6 I. P. Voite]ti – ”No\iuni de geologia p`m@ntului”.

7 ”Memeriu istoricu asupra m`n`stirii Cozia din jude\ul V@lcea, 1882”.

8 Marionne Emm. – Recherches sur l’evolution morfologique des Alpes de la Transilvanie, Revue de Geographie, tom I, Paris 1906 – 1907.

9 Emil |eposu, L. C@mpeanu - Apele minerale din sta\iunile balneare climaterice din Ardeal. Sta\iunile principale din vechiul regat, Basarabia ]i Bucovina – Bucure]ti 1921.

10 Emil |eposu – Apa de C`ciulata ]i efectele sale terapeutice.

2038C`lim`ne]ti‘

200

11 I. Simionescu – ”|ara noastr`. Oameni, locuri, lucruri” ed. II Bucure]ti 1938.

12 I. Simionescu – “Govora ]i C`lim`ne]tii”

13 Grigore Alexandrescu – “Umbra lui Mircea la Cozia”.

14 Emil |eposu, Valeriu Pu]cariu – Rom@nia balnear` ]i turistic` - Turingul clubului Rom@niei, 1943.

15 P. M. Preda – “Oltenia”, volum ap`rut la Funda\ia Regal` Regele Mihai I, tip`ri [n atelierele “Ramuri” la Craiova 1943.

16 I. Crasu, I. Cocia]u, V. Manole – Ape minerale din Rom@nia - partea II, studii tehnice ]i economice seria B (chimie) nr. 23, Institutul geologic rom@n, Bucure]ti 1943.

17 I. Petrescu-Burloiu – C`lim`ne]ti, considera\ii antropo-geografice ]i geo-economice, Bucure]ti 1944.

18 I. Iepureanu – Monografia comunei C`lim`ne]ti.

19 C. Giurescu – Material pentru istoria Olteniei sub austrieci.

20 Dr. Momularu – Studii ]i articole de specialitate.

2038C`lim`ne]ti‘

201

De acela]i autor:

Calim`ne]ti’2000 (** – monografie ilustrat` (* Edi\ia I-a, 1997.Indiei –

Impresii de c`l`torie – Misterioasa Indie, Roma cu adev`rat, Singa pura, Kuwait, Mallaca, Siria, New York, New York, New York !, Efes, Egipt - \ara miracolelor. Cairo 2005.

Monografii ilustrate (** – C`lim`ne]ti, Bucure]ti, Buz`u, Bu]teni, Ada Kaleh, Litografii rom@ne]ti - Cairo 2006.

Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor – Descrierea a peste 90 de muzee din 45 de \`ri din 4

continente din Asia pân` la New YORK-Cairo 2007.

C`lim`ne]ti’2038 (** – monografie ilustrat` Edi\ia II-a, 2008.

Vizit@nd Berna - ed.I, II – ghid turistic [nso\it de DVD, Berna 2008 ]i 2011.

Obeliscuri egiptene, Portrete Fayoum, f@nt@ni medievale la Berna – Berna 2011, carte dedicat` s`rb`toririi centenarului rela\iilor diplomatice Rom@nia – Elve\ia.

*) Carte medaliat` cu bronz la Primul For Interna\ional de Cartofilie, 1998,Bucure]ti, Palatul }u\u. Prima carte lansat` prin mijloace IT [n Rom@nia 1997.

**) C`r\i incluse [n’’ ISTORIA CARTOFILIEI ROM^NE}TI’’ - Silviu Dragomir.

Agra – Minunea numit` Taj Mahal, Khajuraho - mit, legend`, [nt@mplare sau creativitate?, Goa – p`m@nt ne[nl`n\uit, Plimbare la New Delhi – Cairo 2004.

*

Calim`ne]ti’2000 (** – Indiei –

Impresii de c`l`torie –

Monografii ilustrate (** –

Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor –

2038C`lim`ne]ti‘

202

{n curs de apari\ie:

Bucure]tiul de alt`dat` - editat` la Berna incluz@nd imagini [n premier` cu originalele fotografiilor realizate de celebrul Angerer la 1856.

Rom@nia - o Elve\ie a estului - carte dedicat` centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia, 1911 - 2011.

Elve\ia - fort`rea\` de necucerit.

Ghidul marilor metropole ale lumii: Bombay, New Delhi, Paris, Londra, Roma, Singapore, Cairo, New York, Madrid.

Peste 45 de proiecte IT realizate la Berna pe DVD incluz@nd: comoara lui Tutankhamon, Rom@nia - o Elve\ie a estului, istoria obeliscurilor egiptene, portretele de la Fayoum, f@nt@ni medievale la Berna, parlamentul elve\ian, vizit@nd Madridul, Bombay, New Delhi, Paris, Londra, Roma, Singapore, Cairo, New York, muzeul de egiptologie din Cairo, mirajul vechilor civiliza\ii hindu ]i faronice,...

Web site :www.calimanesti.yolasite.com

Site personal realizat ca o continuare a celui din 1997 [n colaborare cu firma CINOR – Bucure]ti, Rom@nia

]i continuat la Singapore [n 1999, dezvoltat [n India la New Delhi,[n Egipt la Cairo ]i [n Elve\ia la Berna cu subiecte privind studii de cartofilie, impresii de c`l`torie din peste 45 de \`ri din patru continente din Asia p@n` la

New York ]i un capitol dezvolt@nd ideea c`r\ilor electronice.

You Tube: www.youtube.com/user/pharesdanC`r\i electronice: www.cartidanzamfirache.yolasite.com

Bucure]tiul de alt`dat`Bucure]tiul de alt`dat`originalele fotografiilor realizate de celebrul Angerer la 1856.originalele fotografiilor realizate de celebrul Angerer la 1856.

Rom@nia - o Elve\ie a estuluiRom@nia - o Elve\ie a estuluidintre Rom@nia ]i Elve\ia, 1911 - 2011.dintre Rom@nia ]i Elve\ia, 1911 - 2011.

Elve\ia - fort`rea\` de necucerit.Elve\ia - fort`rea\` de necucerit.

Ghidul marilor metropole ale lumii: Ghidul marilor metropole ale lumii: Singapore, Cairo, New York, Madrid.Singapore, Cairo, New York, Madrid.

Peste 45 de proiecte IT realizate la Berna pe DVD incluz@nd: Peste 45 de proiecte IT realizate la Berna pe DVD incluz@nd: Tutankhamon, Rom@nia - o Elve\ie a estului, istoria obeliscurilor egiptene, portretele Tutankhamon, Rom@nia - o Elve\ie a estului, istoria obeliscurilor egiptene, portretele de la Fayoum, f@nt@ni medievale la Berna, parlamentul elve\ian, vizit@nd Madridul, de la Fayoum, f@nt@ni medievale la Berna, parlamentul elve\ian, vizit@nd Madridul, Bombay, New Delhi, Paris, Londra, Roma, Singapore, Cairo, New York, muzeul de Bombay, New Delhi, Paris, Londra, Roma, Singapore, Cairo, New York, muzeul de egiptologie din Cairo, mirajul vechilor civiliza\ii hindu ]i faronice,...egiptologie din Cairo, mirajul vechilor civiliza\ii hindu ]i faronice,...

2038C`lim`ne]ti‘

Cuprins Pagina 1. Prefatã 9

2. Cartofilia 11

3. Primele ilustrate 59

4. Monumente istorice 81

5. Vilele orasului 89

6. Parcuri 109

7. Izvoarele miraculoase 117

8. Istoria “Pavilionului Central” 123

9. A fost odatã...insula Ostrov 131

10. Port popular 139

11. Împrejurimi 147

,

,

203

2038C`lim`ne]ti‘

204

12. Litografii 159

13. Cãlimãnesti – azi 165

14. Tezaurul de monezi descoperit la Jiblea 175

15. Special Cãlimãnesti 177

16. Edituri de cãrti postale 187

17. Judetul Vâlcea 189

18. Bibliografie selectivã 199

19. Autor 201

20. Napoleon al-3-lea 205

,

,

, ,

,

2038C`lim`ne]ti‘

Napoleon al III-lea Tat`l lui Ludovic Bonaparte, fratele lui Napoleon I, este cel de-al 3-lea fiu n`scut la Paris, c`s`torit cu Hortensia de Beauharnaca [mp`r`tesei Iosefina. {n noaptea de 20 spre 21 aprilie 1808 se na]te fiul s`u Ludovic Napoleon care e botezat la Fontainbleu la 5 mai 1810. {n 1817 mama sa cump`r` o vil` la Augsburg pe malul lacului Constan\a ]i o proprietate [n cantonul Turgovia din Elve\ia, la Arenenberg, unde tr`iesc [n exil, copil`re]te, chiar []i ia cet`\enia elve\ian`. Veneau aici la Arenenburg Chateaubriand, d-na Recamier, Alexandre Dumas, pictori, savan\i... {n 1831 intr` la ]coala militar` din Thune, comandat` de generalul Dufour. Public` “Manualul de artilerie”, „Considera\ii politice ]i militare asupra Elve\iei“. “M-am f`cut elve\ian, sunt iubit [n aceast` \ar`, locuitorii ei mi-o dovedesc zilnic. La 40 de ani, [n 1848 este primul pre]edinte de Republic` din istoria Fran\ei, iar la 44 ani [n 1852 al 2-lea ]i ultimul [mp`rat care va domni mai mult dec@t primul. Socialist, saint-simnonist, aduce pe baronul Haussmann care face din Paris unul din cele mai frumoase ora]e din Europa. A fost un exilat, singur,... ]i bolnav de rinichi. Este autorul spiritual al statelor moderne Romania ]i Italia. Se [nt@lne]te cu Vasile Alecsandri - trimis special de Cuza [n Europa pentru a recunoa]te alegerea sa unic`.Napoleon ajut` Rom@nia cu bani, dublul sumei cerute de Cuza, 12 milioane de franci, arme, tunuri, gloan\e ]i instructori pentru armata na\ional` rom@n` aflat` [n formare. La [ntrebrea lui Napoleon privitor la leg`turile latine ale poporului rom@n Alecsandri [i scrie fraza:

“Bun`parte nu-i departe.Vrea s` ne dea dreptate!”

Cu sprijinul lui Napoleon III, Ferdinand de Lesseps întreprinde str`pungerea canalului de Suez la a c`rei inaugurare din 1869 particip` [mp`r`teasa Eugenia primit` la Cairo [n palatul regal special amenajat pentru ea de Mohamed Ali, azi hotelul Merriott, care mai p`streaz` [nc` [n hol tablourile celor doi [mp`ra\i. {n 1856 discut` la congresul de la Paris eventuala unire a Principatelor, mili- t@nd [n favoarea ei. {l desemneaz` ca [mp`rat al Mexicului pe Maximilian, fratele [mp`ratului Austriei. La Sedan [n 1870 dup` [nfr@ngerea de c`tre prusacii condu]i

205

2038C`lim`ne]ti‘

Rm Vâlcea - RomâniaStr. Ştrandului nr. 52, cod 240501

Tel:+40-250-733323, Fax:+40-250-731522

de Bismark, urmeaz` tragedia lui Napoleon, Eugenia preia conducerea, el nu poate muri pe c@mpul de lupt`, este bolnav, cu piatr` la rinichi c@t oul de porumbel, se pred` lui Bismark ca persoan`, dar nu va tr`da Fran\a niciodat`! Va fi prizonier la Cassel, apoi regele Prusiei Wilhelm I [l elibereaz` dup` 100 de zile ]i merge [n Anglia la Camden Place unde i se fac 2 opera\ii. Moare la 9 ianuarie 1873, apoi e transferat [n 1888 la Farnborough, ca un blestem, al`turi de fiul s`u omor@t de zulu]i [n 1879. Eugenia moare ]i ea [n 1920. To\i sunt printre str`ini. Cripta din biserica Sf. Augustin din Paris are 2 locuri goale care [i a]teapt` [ntoarcerea din exil! Italia [i datoreaz` unitatea 1859, Mexicul libertatea 1850, Principatele rom@ne au beneficiat de sprijinul s`u [n procesul unirii 1859 iar imperiul colonial francez era deja [n linii mari constituit. Singur, Sedanul [i aduce dezastrul! Importan\a apelor minerale de la C`lim`-ne]ti l-a determinat pe Napoleon al III-lea - sf`tuit de dr. Carol Davilla - s` trimit` diligen\e pentru transportul apei [mbuteliate de la C`ciulata [n Fran\a pentru a se vindeca de rinichi, izvorul miraculos fiind favoritul [mp`ratului.

206

Tipar executat la: