Capitolul 6

DEFINIŢIECotarea unui desen tehnic de construcţii este operaţiunea

de înscriere pe desen a dimensiunilor parţiale şi totale,necesare pentru determinarea precisă a poziţiei şi adimensiunilor tuturor elementelor reprezentate.

SR ISO 129:1994-Desene tehnice. Cotare – Conţineprincipiile generale de cotare, aplicabile desenelor tehnice dintoate domeniile (construcţii, arhitectură, mecanic, electric etc.).

STAS 1434-83 Desene tehnice de construcţii. Linii, cotare,reprezentări convenţionale, indicator. – Prezintă regulile şiconvenţiile suplimentare care acoperă necesităţilor practicedin domeniul construcţiilor.

În afară de reglementările cu caracter general, pentru fiecaredintre tipurile de structuri sau utilităţi care se întâlnesc înconstrucţii, trebuie respectate prevederile standardelorspeciale elaborate pe specializări.

pentru structuri din beton şi beton armat:- SR ISO 7437:1996 - Desene tehnice. Desene de construcţii.

Reguli generale pentru întocmirea desenelor de execuţie pentruelementele structurilor prefabricate;

- SR ISO 4172:1996 - Desene tehnice. Desene de construcţii.Desene de ansamblu pentru structurilor prefabricate;

- SR ISO 4066:1996 – Desene de clădiri şi construcţii civile.Extrase de armături;

-STAS 855-79 - Desene tehnice de construcţii. Întocmireadesenelor pentru construcţii din beton şi beton armat;

pentru structuri metalice:- STAS-ISO 406:1991 - Desene tehnice. Toleranţe liniare şi

unghiulare;- STAS-ISO 1660:1991 - Desene tehnice. Cotarea şi tolerarea

profilelor;- SR ISO 1302:1995 - Desene tehnice. Indicarea stării suprafeţei;- SR ISO 3040:1994 - Desene tehnice. Cotare şi tolerare. Conuri;- SR ISO 6410:1995 - Desene tehnice. Filete şi piese filetate;- SR ISO 8826:1995 - Desene tehnice. Rulmenţi;- STAS 11634/-83 – Construcţii metalice. Întocmirea desenelor;- STAS 11634/-83 - Desen tehnic. Reprezentarea şi cotarea

structurilor metalice;- STAS 187-80 – Desen tehnic. Reprezentarea organelor de

asamblare demontabile;- STAS 735/1-87 - Desen tehnic. Reprezentarea îmbinărilor sudate sau lipite;

pentru construcţii din lemn:- STAS 856-71 – Construcţii din lemn. Prescripţii de proiectare;- STAS 11461-80 – Îmbinarea lemnului masiv;- STAS 465-90 – Ferestre şi uşi de balcon din lemn pentru

construcţii. Secţiuni;- STAS 466-92 - Uşi din lemn pentru construcţii civile. Secţiuni;- STAS 5333-93 - Ferestre, uşi de balcon, uşi interioare şi exterioare

din lemn pentru construcţii. Formate şi alcătuire.

Elementele cotării sunt: cota linia de cotă linia ajutătoare de cotă linia de indicaţie

50

17 linie deindicaţie

20 15

5

65

cota

liniede cotă

linie ajutătoare de cotă

Cota este valoarea numerică, exprimată în unităţi de măsurăcorespunzătoare şi reprezentată grafic prin linii, simboluri şi note.

Principalele reguli de respectat la înscrierea cotelor pe planşă: cotele se scriu direct pe desen, cu excepţia cazurilor când suntdate informaţii suplimentare în documentaţii conexe; pe desen se scriu numai cotele necesare citirii corecte; scrierea cotelor se face pe vederile şi secţiunile în care elementulapare cel mai clar reprezentat; fiecare element se cotează o singură dată pe desen; toate cotele unui desen se exprimă în aceeaşi unitate de măsură(de ex. mm), fără a se trece simbolul unităţii de măsură; cotele se scriu cu cifre arabe, cu înălţimea de cel puţin 2,5mm pentru reprezentările executate la aceeaşi scară, se foloseşteaceeaşi înălţime nominală a scrierii; cotele înscrise nu trebuie să fie intersectate de linii din desen.

NotăSTAS 1434-83 - Desene tehnice de construcţii. Linii,

cotare, reprezentări convenţionale, indicator,face distincţie între modul de scriere a cotelor pe desenele deansamblu şi pe cele de detaliu astfel:

pe desenele de ansamblu cotele mai mari sau egale cu 1,00m se indică în metri cudouă zecimale (chiar dacă acestea sunt zero), cotele mai mici de 1,00m se indică în centimetri,milimetrii fiind trecuţi sub formă de exponent;

pe desenele de detaliu cotarea se poate face şi în milimetri(ex. 75, 25, 375 - în centimetri şi, 75, 250, 375 – în milimetri).

Linia de cotă este linia deasupra căreia se înscrie valoarea cotei.Se trasează cu linie continuă subţire (tip B), fără întreruperi chiar dacă

elementul la care se referă este reprezentat în vedere întreruptă.Liniile ajutătoare şi liniile de cotă nu trebuie să intersecteze alte linii ale

desenului.

1500

870

300

630

300

Linia de cotă pentru cotarea arcelor decerc se trasează echidistantă de elementulreprezentat, iar liniile ajutătoare suntnormale la curbă sau paralele între ele.

Cotarea unghiurilor se face prin liniicirculare cu centrul în vârful unghiului.

Liniile de cotă trebuie să aibă extremităţile precise, marcate prin: săgeţi, bare scurte înclinate la 450

se indică originea printr-un cerc cu diametrul de 3mm.

Săgeata: are braţele scurte sub un unghi de 150–900

poate fi închisă sau deschisă.

Pe un acelaşi desen se foloseşte un singur tip de marcare a extremităţilor.

Liniile de cotă ale: unghiurilor, razelor, diametrelor,

au extremităţile numai cu săgeţi.

În cazul cercurilor mici, săgeţile se orientează spre interior.În cazul cercurilor mai mari de 6mm, săgeţile se orientează spre exterior.

460

5 φ 3 φ 16

Liniile ajutătoare delimitează grafic elementul care se cotează; trebuie să depăşească liniile de cotă cu cca. 2mm.

Ele se trasează:- cu linii continui subţiri (tip B), - linii paralele între ele,- pe direcţie perpendiculară pe elementul cotat, sau - pe direcţie oblică (dacă situaţia o impune).

Liniile de axă sau de contur pot servi ca linii ajutătoare.

50

15

70

Scrierea cotelor se face deasupra liniei de cotă, la mijlocul acesteia,la cca. 1 mm distanţă.

Orientarea scrierii cotelor se face astfel încât citirea să se facă dinfaţă şi din dreapta.

Cotele dimensiunilor care:nu sunt reprezentate la scara - se subliniază cu linie continuă (a),Elementelor întrerupte - se subliniază cu linie întreruptă (b).

9,00

6,00

3,00

30,00

32,00

2,00

ba32,00

3,00

9,00

6,00

30,00 2,00

Liniile de indicaţie (sau de referinţă) sunt linii frânte care sefolosesc în cazul cotării intervalelor mici, când spaţiul dintreextremităţile liniei de cotă nu este suficient pentru înscrierea cotei.

Liniile de indicaţie se pot folosi şi pentru notări sau observaţii înscrisepe desen.

125cm zidărie de protecţie

2cm tencuială 375cm zidărie de cărămidă hidroizolaţie

cotarea în serie cotarea în paralel cotarea în coordonate cotarea nivelurilor

Modul de cotare ales trebuie să permită o asemenea dispunere acotelor încât să reiasă clar scopul desenului. Se utilizează următoarelemoduri de cotare:

2900

1600

60

cotarea în serie - la care cotelesunt înşiruite pe un singuraliniament;

cotarea în paralel - la carecotele cu aceeaşi direcţie au oorigine comună;

100 6080

cotarea în coordonate - la care valorile cotelor sunt grupate într-untabel de coordonate.

X=20Y=30

X=45Y=30

X=40Y=50

X=25Y=50

1

2 3

4

Nr X Ypunct1 20 302 25 503 40 504 45 30

cotarea nivelurilor – se face pornind de la un nivel zerodefinit în prealabil.

Se disting trei tipuri de cotare a nivelurilor: cotarea nivelurilor pe vederile şi secţiunile verticale cotarea nivelurilor pe vederile în plan şi pe secţiunileorizontale cotarea nivelurilor pe desenele traseului de amplasare

Cotarea nivelurilor pe vederile şi secţiunile verticale

Cota de nivel este valoarea numerică a diferenţei deînălţime dintre un punct al construcţiei şi un reper de nivelstabilit pentru referire.

Cotarea nivelurilor se poate face: utilizând cote absolute – în acest caz nivelul de repereste zero Marea Neagră; utilizând cote relative – în acest caz nivelul de reperzero este cel al unei suprafeţe caracteristice a lucrării(ex. suprafaţa pardoselii finite a parterului corpuluiprincipal de clădire).

Cotele de nivel se indică în metri, cu: două zecimale, pentru cotarea în m, cm; trei zecimale, pentru cotarea în mm.

Cota nivelului-reper se notează cu ±0,00 sau ±0,000 . Cotele de deasupra nivelului-reper sunt precedate desemnul plus (+2,80). Cotele de sub nivelul-reper sunt precedate de semnulminus (-1,85).

Pe vederile şi secţiunile verticale cotarea de nivel se faceutilizând săgeţi.

Nivelul zero este indicat printr-o săgeatăînchisă sub formă de triunghiuri dreptunghic cuipotenuza orientată pe orizontală.

Săgeata se înnegreşte pe jumătate şi seuneşte printr-o linie scurtă subţire cu o linie deindicaţie orizontală.

Dacă nivelului-reper i se ataşează şi cota dealtitudine, atunci simbolul se modifică astfel:

cota 0,000 se înscrie deasupra liniei deindicaţie iar cota de altitudine (absolută) se trece subaceastă linie.

0,000

0,0008,235

Cotarea pentru nivelurile următoare

se face utilizând săgeţi cu braţele dispuse în unghi drept şi care se sprijină pe nivelul respectiv.

Săgeţii i se ataşează o linie subţire de indicaţie, frântă în unghi drept, cota înscriindu-se deasupra braţului ei orizontal.

+7,00

+9,10

+7,90

+9,10

cotarea nivelurilor pe vederile în plan şi pesecţiunile orizontale

Se face utilizând simbolul X pentru localizare –când se cotează un punct.

Valoarea numerică a cotei se înscrie deasupraliniei de indicaţie.

+7,900

Se face scriind valoarea cotei într-un dreptunghi– când se cotează o suprafaţă.

Dacă punctul care se cotează este situat la intersecţia a două linii decontur: simbolul X poate fi înlocuit cu un cerc cu diametru de 1 mm, valoarea numerică a cotei se înscrie deasupra liniei de indicaţieataşată cercului, în interiorul conturului suprafeţei asociate acestuinivel.

+7,900

Pentru suprafeţeledenivelate în plan vertical,cotarea în plan orizontal seface prin înscrierea valoriinumerice a cotei pe o linieadiacentă la conturulsuprafeţei, de aceeaşiparte a conturului căruia ise asociază cota.

+9,7

00+7

,900

+9,700

+7,900

cotarea nivelurilor pe desenele traseului deamplasare

Pe planurile de amplasare şi pe desenele de reprezentare a solului, cotarea nivelurilor se face utilizând următoarele simboluri:

nivel de origine al solului care se păstrează +0,000noul nivel al solului +0,000nivel de origine al solului care se modifică (+0,000)

Pentru liniile de contur, cotarea nivelurilor se face prin înscrierea valorii numerice a cotei deasupra liniei de contur, astfel:

55, 320

Referinţele specificate pentru elevaţii care se utilizează pentru definirea cotelor se înscriu după cum urmează:

FIX +0,000

Notarea axelorCotarea golurilorCotarea stâlpilorCotarea înclinărilorCotarea scărilorCotarea foliilor, plăcilor subţiri, straturilorCotarea armăturilor Cotarea elementelor de construcţii simetrice

Notarea axelor

Axele de trasare ale construcţiilor: se reprezintă cu linie-punct subţire se notează cu simboluri încadrate în pătrate cu laturade 6-9mm.

Se notează cu: litere mari - axele longitudinale sau circulare, cifre arabe - axele transversale sau radiale.

C

1

B

A

3 2

1

2

3

B

A

Cotarea golurilor

Se folosesc următoarele moduri de cotare a golurilor: Cotarea golurilor din pereţi Cotarea golurilor verticale din zidărie Cotarea golurilor suprapuse Cotarea golurilor cu forme variate

Cotarea golurilor din pereţi

Poziţiile golurilor din pereţii exteriori se indică:• pe linie de cotă trasată la exteriorul clădirii;• prin cotarea succesiunii dintre plinuri şi goluri.

5

1500750 2100

300

300

2200

p=900

Poziţiile golurilor din pereţii interiori se indică:• prin cotarea distanţei de la marginile golului la reperul celmai apropiat (zid, stâlp, etc.)

9002100

2

250

Cotele înscrise sub formă de fracţie indică dimensiunilegolului: lăţime/înălţimea de la faţa pardoselii finite – pentru uşi; lăţime/înălţime- pentru ferestre.

Alte notaţii: înălţimea parapetului la ferestre se scrie: p=... sau hp=...; în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestreisau uşii din tabloul de tâmplărie.

Cotarea golurilor verticale din zidărie

Golurile pentru:• coşuri,• canale,• şanţuri pentru conducte,

se cotează prin înscrierea pe o linie de referinţă adimensiunilor secţiunii transversale.

Pentru golurile cu secţiune dreptunghiulară:prima cifră a cotei va fi dimensiunea laturii orizontale

indiferent de modul de orientare al planşei.Nivelurile pe care le deservesc golurile sunt simbolizate cu

literele: S - pentru subsol, P - pentru parter, I, II, … - pentru etajele clădirii.

Înălţimea de la care începeun gol faţă de nivelul pardoselii se notează însoţită de litera h=…, se înscrie sub linia de referinţă.

Pentru golurilor grupate se utilizează cotarea în paralel.

Pentru diferenţierea pe plan a destinaţiei diferitelorcanale se utilizează simboluri diferite:

a-coş de fum;

b-coş de gaze;

c canal de ventilaţie.

Golurile din plăci se reprezintă şi se cotează astfel:

Cotarea golurilor suprapuse se face independent pentru: golurile cuprinse în planul de secţionare, golurile situate deasupra acestui plan.

Se face prin:înscrierea cotelor dreptunghiului de gabarittrimiterea la detalii sau noteexplicative.

Acestea se reprezintă prin fracţiiînscrise în cerculeţe care au:la numărător indicativul saunumărul detaliuluila numitor numărul planşei încare este desenat detaliul.

Cotarea golurilor cu forme variate