biblioteca rao

Carl Bernstein

O FEMEIE LA PUTEREVIA}A LUI HILLARY CLINTON

Traducere din limba englez\ [i noteNINA IORDACHE

RAO International Publishing CompanyGrupul Editorial RAO

Str. Turda nr. 117-119, Bucure[ti, Româniawww.raobooks.com

www.rao.ro

CARL BERNSTEIN????????

© 2003 ?????

CopertaD????

© RAO International Publishing Company, 2008?????pentru versiunea `n limba român\

2009

ISBN 978-973-?????

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României BERNSTEIN, CARL

O femeie la putere / Carl Bernstein; trad.: Nina Iordache.Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2008????

Indice

ISBN 978-973-????

I. Iordache, Nina (trad.)

396.???????

PENTRU CHRISTINE

CUPRINS

Prolog ........................................................................... 9

Formarea ....................................................................... 23O tân\r\ pe cont propriu .............................................. 63Dragoste [i r\zboi la Yale.............................................. 99C\minul din Arkansas .................................................. 142Premiul .......................................................................... 289O femeie de tranzi]ie..................................................... 317~nvestitura...................................................................... 344Acomodarea .................................................................. 368Portretul unei Prime Doamne ...................................... 401O pant\ descendent\ ..................................................... 417Asigur\rile de s\n\tate................................................... 426Politica cu semnifica]ie… [i familia ............................... 443Perioada crunt\.............................................................. 459Nici escroc, nici degenerat ............................................ 522Adev\r sau consecin]e ................................................... 562Adev\r sau consecin]e (2) .............................................. 641Cea mai lung\ iarn\ ...................................................... 723O femeie la putere ......................................................... 798

Bibliografie .................................................................... 823Indice ............................................................................. 839

PROLOGCeea ce am f\cut [i ceea ce am spus `n zilele [i

`n s\pt\mânile ce au urmat vor influen]a nu numaiviitorul lui Bill [i al meu, dar [i pe cel al Americii.Cât despre c\snicia mea, f\cea [i ea parte dinecua]ie, dar nu eram deloc sigur\ `n ce m\sur\.

Hillary Rodham Clinton, Istorie tr\it\

~n ziua de 12 februarie 1999, pe la amiaz\, Hillary RodhamClinton, purtând ni[te pantaloni cât se poate de potrivi]i mo-mentului, o bluz\ simpl\, pantofi f\r\ tocuri [i cu zâmbetul pebuze, [i-a f\cut intrarea `n salonul ei impresionant cu vedere spreMall, `n capital\. ~ntâlnirea pe care urma s-o aranjeze avea s\schimbe cursul vie]ii ei [i (`ntr-o m\sur\ ce r\mâne s\ fie apre-ciat\ ulterior) istoria ]\rii. Din ziua `n care `l `ntâlnise pe BillClinton, `n 1970, fusese al\turi de b\rbatul ei, `n toate `ncerc\rile[i r\sturn\rile de situa]ie, oricât de chinuitoare, inclusiv `n expe-rien]a (cea mai recent\ [i mai renumit\), cunoscut\ sub numelede afacerea Lewinsky, care acum ajunsese la mult a[teptatul s\udeznod\mânt. Trecuse mai bine de un an de când ea ([i `ntreaga]ar\) auzise pentru prima oar\ de Monica Lewinsky, an `n carefusese r\v\[it\, iar Washingtonul odat\ cu ea. Acum, HillaryClinton era gata s\ se elibereze – nu neap\rat de mariaj sau deWashington, sau de imaginea din con[tiin]a na]ional\. Mai

degrab\, o alterare profund\ a rela]iilor cu cele trei atinsese punc-tul critic [i era acum gata s\ ia o decizie final\ de a candida pentruSenatul Statelor Unite ale Americii, din partea statului NewYork, unde nu locuise niciodat\, devenind astfel cea dintâi Prim\Doamn\ care s\ candideze pentru pre[edin]ie.

La parter, `n Biroul Oval, pre[edintele primea rapoarteleconsilierilor, care nu-[i puteau dezlipi ochii de la imaginiletelevizate ale `nc\perii la care aspira so]ia sa. ~n timp ce o sut\ demembri ai Senatului erau chema]i la ordine de c\tre pre[edinteleCur]ii Supreme de Justi]ie a Statelor Unite ale Americii, solem-nitatea ocaziei era marcat\ de roba special\ pe care William H.Rehnquist o concepuse pentru a o purta la procesul pre[edintelui.Mânecile cu dungi aurii fuseser\ inspirate, extrem de potrivit, deo operet\ de Gilbert [i Sullivan.

Pe biroul fiec\rui senator fusese a[ezat câte un dosar din pielero[ie, care con]inea acuza]iile tip\rite [i oficiale – de sperjur [iobstruc]ionare a justi]iei – aduse pre[edintelui [i o list\ de evi-den]\ a voturilor. Rezultatul strig\rii apelului pentru vot, careurma s\ aib\ loc, era previzibil. Era necesar\ o majoritate de dou\treimi pentru punerea sub acuzare [i se [tia c\ republicanii vorvota pentru: patruzeci [i cinci pentru primul cap de acuzare [icincizeci pentru al doilea. Clinton, primul pre[edinte pus sub acu-zare de c\tre Camera Reprezentan]ilor dup\ Andrew Johnson,`n anul 1868, urma s\ fie achitat de acuza]iile de infrac]iuni [idelicte majore.

Clinton urma s\ r\mân\ `n func]ie mai ales datorit\ ac]iunilorso]iei sale, de[i rela]ia lor complicat\ – care probabil reprezentasecel mai important factor – fusese motivul principal pentru pune-rea lui sub acuzare, de la bun `nceput.

{apte ani mai târziu, Bill Clinton se va `ntreba ce va mai r\-mâne de f\cut cu via]a sa. Ea, `n schimb, urma s\ `ncerce s\devin\ pre[edinte. Dup\ numai un singur mandat de senator, setransformase din Prima Doamn\ – `n[elat\ de cel mai celebru [imai important lider al partidului ei, de cel mai polarizator om

10 CARL BERNSTEIN

politic din ]ar\ – `ntr-un senator ca nimeni altul, o celebritate cutotul ie[it\ din comun, angajându-[i patria `ntr-o alt\ aventur\clintonian\, devenind aproape omniprezent\ `n ceea ce se con-sider\ a fi cucerirea pozi]iei sociopolitice dominante – la tele-viziuni, la dezbaterile din cadrul dineurilor din toat\ America,sear\ de sear\, `n presa str\in\, printre colegii ei din Senat, printoate districtele electorale ale presupusei conspira]ii vaste a drep-tei, care `ncercase s\ suprime Clintonismul. Pân\ la realegere, cuo majoritate covâr[itoare de voturi, `n Senat, `n 2006, devenisesursa de inspira]ie a unui dialog continuu, na]ional [i interna]io-nal, despre ea `ns\[i – despre tacticile ei politice, despre flerul ei`n afaceri, despre viitorul, sim]ul ei moral, sexualitatea, religia,despre imaginea [i c\snicia ei (viabil\ `nc\). Prin propriile puteri,rede[teptase `n du[manii Clintonismului team\ [i agita]ie, la nive-luri neb\nuite. Reu[ise s\ `ndrepte asupra sa aten]ia public\,sus]inut\ de o pres\ a c\rei curiozitate a fost alimentat\ neab\tut[i `ntr-o m\sur\ care a dep\[it uneori chiar [i nivelul atins depre[edintele `n func]ie, ce fusese declarat ales, `n 2000, de c\treacela[i pre[edinte al Cur]ii Supreme de Justi]ie, `mbr\cat cu robaà la Gilbert [i Sullivan, [i de c\tre colegii lui de la Curtea Su-prem\. George W. Bush, câ[tig\torul primelor alegeri preziden-]iale din istoria Americii decise nu de electorat, ci de putereajudec\toreasc\, a triumfat dup\ o campanie `n care a promis ale-g\torilor s\i c\ va reinstaura onoarea [i valorile americanetradi]ionale la Casa Alb\, `ntinate de Clintoni. La plural.

Cu toate acestea, `n timp ce mandatul dezastruos al succeso-rului so]ului ei se apropia de sfâr[it, Hillary Clinton, `ntr-o ]ar\unde popula]ia e vr\jit\ de for]a celebrit\]ii, reu[ise s\ captezeinteresul public `ntr-un mod unic pentru epoca sa – ajungând s\ocupe un spa]iu rarefiat, `n care nu p\trunseser\ nici m\car FDR1,

O FEMEIE LA PUTERE 11

1 Franklin Delano Roosevelt, cel de-al 32-lea pre[edinte al Statelor Unite aleAmericii (1882–1945). Traduc\toarea mul]ume[te celor care au ajutat-o `n explica-rea unor realit\]i [i termeni specifici lumii politice americane, [i `n special doam-nei Cristina Dr\gu[ Radu pentru entuziasmul [i profesionalismul ar\tate. (n.tr.)

prin]esa Diana, Ike, Oprah sau Eleanor Roosevelt1, `n timp ce,`ntr-un limbaj colorat, personajele cele mai diverse (plus mo-deratorii de talk-show-uri, dar [i National Enquirer2 tunau [ifulgerau, dezb\teau [i ]ipau unii la al]ii, ea fiind subiectul contro-verselor. Str\inii `i `ntrebau pe americanii cu care se `ntâlneau:Cine e? V\ place? Oare chiar o s\ devin\ pre[edinte? Estelesbian\? Iar `n tot acest timp, continua s\ pun\ ditamai SenatulStatelor Unite ale Americii s\ joace cum `i cânta, fermecându-[icolegii de dreapta sau de stânga, adunând fonduri-record pentrumembrii propriului partid ([i preg\tindu-[i astfel baza financiar\a propriei campanii electorale pentru mandatul preziden]ial),vizitând trupele din Irak [i sprijinindu-le atent misiunea, `n timpce c\uta, prin diferite mijloace, s\ se deta[eze de politica pre-[edintelui care le trimisese acolo [i de propriul vot, care con-tribuise la aceasta.

~n toate aceste ac]iuni, Bill Clinton devenise cel mai im-portant sus]in\tor, acum, când rolurile se inversaser\ [iangrenajul clintonian `[i schimba direc]ia, când un nou Clintoncandida la pre[edin]ie. Bill Clinton devenise acum prezen]aconstant\ din fundal, era consilierul, consultantul, strategul[i, de fapt, elementul-cheie din procesul ei de a deveni o femeiela putere.

La numai câteva minute dup\ ce Senatul votase achitareaso]ului ei [i dup\ ce pre[edintele Cur]ii Supreme de Justi]ieanun]ase `ncheierea procesului de pe Capitol, Hillary tocmaisfâr[ise o `ntrevedere cu Harold Ickes, la Casa Alb\. Hillary [iIckes, adjunctul ei neoficial, erau arhitec]ii strategiilor desucces care salvaser\ pre[edin]ia lui Clinton `n diverse situa]ii.~n cele mai grave momente, `n timp ce to]i ceilal]i f\ceau

12 CARL BERNSTEIN

1 Diplomat american, membr\ a Partidului Democrat, devine Prim\ Doamn\ `n1948, ca so]ie a pre[edintelui Franklin Delano Roosevelt.2 Celebru tabloid american

eforturi mari s\ reziste, Hillary `ns\[i preg\tise un grup de oloialitate fanatic\, care se prezenta la raport `n fiecare duminic\diminea]\, pentru a pune la punct strategia b\t\liei care seprofila la orizont, `n timp ce se derula procedura de punere subacuzare, poticnindu-se, frânând cu zgomote asurzitoare [ioprindu-se, `ntr-un târziu, `n Senat. Ickes, fostul [ef de cabinetal pre[edintelui, este fiul lui Harold Ickes, unul dintre cei maidistin[i membri ai Partidului Democrat. Harold Senior,confidentul lui FDR [i secretarul pentru Interne, s-a `ntâlnit,`n 1945, cu Eleanor Roosevelt, la pu]in timp dup\ moarteaso]ului ei, pentru a o `ndemna s\ intre `n politic\ [i s\ can-dideze pentru postul de guvernator al statului New York.Dup\ o examinare am\nun]it\, atât politic\ cât [i emo]ional\,aceasta a respins ideea.

Ickes Senior, la fel ca fiul s\u, fusese un apropiat al pre-[edintelui [i al Primei Doamne [i o ajutase pe Eleanor s\se adapteze urii [i du[m\niei presupuse de principiile, stra-tegiile politice [i participarea la mandatul preziden]ial al so-]ului ei – ultimul pre[edinte democrat ales [i reales, `nainte deBill Clinton.

Harold Jr., un maestru al strategiilor politice realizate cusânge rece la New York, nu se hot\râse dac\ Hillary ar trebuisau nu s\ candideze la Senat pentru a-i succeda lui Daniel PatrickMoynihan [i nu se ferise s\-i prezinte pe fa]\ toate obstacoleleunei asemenea ac]iuni, printre ele num\rându-se, deloc de igno-rat, inevitabilele pove[ti despre ostilitatea (care n-a mai contatatât de mult, pân\ la urm\, Moynihan apropiindu-se de pen-sionare) dintre senatorul care `[i `ncheia mandatul [i PrimaDoamn\. ~n cele din urm\, Harold Jr. a avut [ansa unui candidatmult mai doritor [i mai motivat decât avusese tat\l s\u cujum\tate de secol `nainte, când i-a propus candidatura luiEleanor – pe care Hillary o idolatriza. Hillary viza acum maimult decât un scaun de senator, `[i dorea izb\virea personal\, aso]ului ei [i a pre[edin]iei clintoniene.

O FEMEIE LA PUTERE 13

*Anii mandatului Clinton au marcat ceea ce mul]i prieteni [i

asocia]i au considerat diferen]a esen]ial\ de caracter dintreHillary [i Bill Clinton: capacitatea ei de dezvoltare [i de schim-bare personal\. „Din punct de vedere emo]ional, el a r\masacela[i din anul `n care [i-a terminat studiile la Oxford“, afirmaun membru mai vechi al personalului, atunci când Clintonii aup\r\sit Casa Alb\, pe 20 ianuarie 2001. Hillary, care depusesejur\mântul ca senator de New York pe 3 ianuarie, demons-trase, pe de alt\ parte, o capacitate extraordinar\ de a seschimba [i de a evolua – de la sus]in\toarea lui Goldwater lademocrata liberal\, de la victim\ a modei, adept\ a taiorului, dela Prim\ Doamn\ `n[elat\ de so] la senatoare, membr\ aaparatului de stat.

Ultima demonstra]ie a capacit\]ii ei de a se schimba a re-prezentat-o experien]a afacerii Lewinsky, ce i-a traversatnecru]\tor via]a, [i hot\rârea de a se elibera de toate acesteamai apoi. Ac]iona conform principiului „chiar [i la primavedere pare o idee absurd\“, dup\ cum m\rturisea un asistentcare a lucrat atât pentru ea, cât [i pentru so]ul ei. „O Prim\Doamn\ a Statelor Unite ale Americii mergea `n statul NewYork, unde nu locuise niciodat\, [i candida pentru Senat – `ntimp ce se afla `nc\ la Casa Alb\. {i a reu[it. Orice analistpolitic ar fi spus: «Nu se poate, e ridicol! De unde i-a mai venit[i ideea asta?» {i totu[i a f\cut-o.“

De fapt, nu aspirase niciodat\ la o func]ie public\, `n ciudabârfelor din pres\, care au sus]inut contrariul vreme de dou\zecide ani [i a rug\min]ilor prietenilor apropia]i, care doreau s-o vad\candidând. Se v\zuse, dup\ ce fusese Prima Doamn\, `ncepând ovia]\ cu c\r]i [i plin\, poate, de angajamente politice ori devenindpre[edinta unui colegiu sau [efa unei funda]ii. O singur\ dat\luase `n considera]ie o posibil\ candidatur\, `n 1989, dup\ ceaflase c\ so]ul ei credea c\ e `ndr\gostit de o alt\ femeie. Segândise atunci s\ divor]eze [i s\ candideze pentru postul de

14 CARL BERNSTEIN

guvernator de Arkansas `n urm\torul an, când se termina man-datul guvernatorului `n func]ie. Pu]inii care au [tiut despre aceas-t\ posibilitate au afirmat c\ ideea se n\scuse din sup\rare [i dinorgoliu r\nit. Cu toate acestea, Hillary [i Bill s-au `mp\cat cugreu [i, `n 1991, ea i-a spus ([i el a fost de acord) c\ sosise timpuls\ candideze la pre[edin]ie, c\ putea câ[tiga `n 1992.

Dup\ ce devenise pre[edinte, Hillary `i m\rturisea prietenei eicelei mai apropiate, Diane Blair, c\, odat\ ajuns la Casa Alb\,pulsiunile sexuale ale so]ului ei – care fuseser\ sursa major\ asup\r\rilor [i a angoaselor ei de-a lungul timpului – vor fi tem-perate, prin for]a lucrurilor, de natura func]iei `ns\[i, dac\ nu dem\re]ia pre[edin]iei, atunci m\car de faptul c\ va fi „`nchis“ laCasa Alb\, o colivie de aur, unde mi[unau membrii corpului depres\, cunoscut drept cel mai indiscret din lume, care st\teaupermanent la pând\.

~n mod inevitabil, `n momentul penibil al punerii subacuzare, la fel ca `n cazul atâtor crize [i confrunt\ri ale vie]ii lorconjugale, ea [i rela]ia lor au fost cauza esen]ial\, factoruldeterminant, pretextul nem\rturisit de r\zboi, acas\ [i `n Con-gres – Lewinsky reprezentând doar un catalizator recent. Pu-nerea sub acuzare a pre[edintelui a fost doar o reflectare direct\ aop]iunilor pe care le f\cuse, a compromisurilor pe care le accep-tase, oricât de greu i-ar fi fost, [i a du[m\niei n\scute din proiec-tele, succesele [i e[ecurile lor m\re]e.

Robert S. Bennett, avocatul lui Bill Clinton `n procesul deh\r]uire sexual\ intentat de Paula Jones, care l-a condus pe procu-rorul special `ns\rcinat cu acest caz la descoperirea Monic\iLewinsky, afirma c\ rezultatul afacerii Jones a declan[at ceea ce elnumea „problema Hillary“. Bennett era sigur de refuzul clien-tului s\u de a solicita consiliere juridic\ minim\ [i de a rezolvachestiunea cu Jones (care sus]inea c\ pre[edintele Clinton i-aar\tat p\r]ile intime, f\r\ ca ea s\-i fi cerut acest lucru) `n afaratribunalului, doar pentru c\ era `ngrozit de mânia lui Hillary [ide faptul c\ ea l-ar fi putut p\r\si. Pre[edintele, celelalte femei ale

O FEMEIE LA PUTERE 15

lui, Hillary [i mandatul Clinton au devenit, `n consecin]\, ab-solut interdependente.

Hillary `ns\[i `[i d\duse seama, `n mod instinctiv, de peri-colele iscate de cazul Jones [i de poten]ialul s\u dezastruos,prevestind distrugerea lumii familiei Clinton, lume edificat\ cuatâta grij\. Cu pu]in timp `nainte ca procesul s\ `i fie intentatso]ului ei, Hillary `i telefonase fostei [efe de cabinet din Arkansasa lui Bill, Betsey Wright, [i, cu vocea gâtuit\ de emo]ie, o rugases\ g\seasc\ o modalitate de a evita procesul. Dar du[manii Clin-tonilor preluaser\ deja controlul afacerii. So]ul ei `[i s\pase singurgroapa, procedura juridic\ [i-a urmat cursul [i previzibila dina-mic\ a mariajului Clintonilor a avut câ[tig de cauz\ in extremis,ca `ntotdeauna: Bill nu a `ndr\znit s\-i m\rturiseasc\ so]iei lui c\transpirase ceva `n cazul Jones, a[a c\ a dat cu zarul [i [i-a riscatpostul, fie ce-o fi – a[a cum f\cuse când negase, luni de-a rândul,c\ ar fi avut o rela]ie sexual\ cu Lewinsky.

A[a cum puteau depune m\rturie cei care `i cuno[teau peClintoni cel mai bine, era singurul mod `n care putea merge`nainte. Hillary era singura persoan\ de care nu se putea lipsi,singura parte de ne`nlocuit din trecutul, procesul, pre[edin]ia [idin inima lui.

~n cei dou\zeci [i doi de ani pe care au trebuit s\-i parcurg\,de la Facultatea de Drept de la Yale, trecând prin guver-natoratul din statul Arkansas [i pân\ la pre[edin]ie, Clintonii[i-au format o strategie politic\ a lor, un set anume de valori [iconcep]ii, la care au ajuns datorit\ experien]elor personale,cuno[tin]elor acumulate [i mediilor `n care tr\iser\, care seuniser\, se rafinaser\ [i se perfec]ionaser\ `n cursul unor dis-cu]ii interminabile, bazate pe acordul lor de a porni `mpreun\`n aceast\ c\l\torie. {i, de[i for]a ei intelectual\ nu era nici pedeparte atât de charismatic\, iar instinctul politic era mai stân-gace, a fost mereu partenera lui politic\, `n adev\ratul sens alcuvântului, persoana cu care discuta fiecare chestiune politic\,

16 CARL BERNSTEIN

strategic\, ideologic\ important\ sau care ]inea de dorin]a luide putere.

~n vara lui 1974, la o s\pt\mân\ dup\ ce (odat\ cu demisialui Richard Nixon) activitatea ei, ca membr\ a ComitetuluiJudiciar al Camerei Reprezentan]ilor pentru ancheta de puneresub acuzare, luase sfâr[it, ea [i-a f\cut bagajul, [i-a pus lucrurile`ntr-un Volkswagen [i a p\r\sit Washingtonul pentru a-i fial\turi lui Bill [i pentru a lua parte la campania electoral\ aacestuia pentru Congresul Statelor Unite ale Americii. I-a maitrebuit `nc\ un an pentru a se hot\r` s\ se c\s\toreasc\ cu el,[tiind foarte bine c\ probabilitatea ca el s\ devin\ monogam eracu mult mai sc\zut\ decât aceea ca el s\ devin\ pre[edinte.Aproape to]i prietenii ei apropia]i au `ncercat s-o conving\ s\nu fac\ acest lucru: chiar o s\ poat\ tr\i `ntr-un Arkansasdesprins de lume, numai pentru c\ el `[i desf\[ura activitateaacolo? Chiar era gata s\-[i lege destinul de viitorul lui [i s\renun]e pentru totdeauna la viitorul ei poten]ial de supernov\politic\? {i cum se potriveau toate acestea cu feminismulcaracteristic acelei perioade? La toate aceste `ntreb\ri, ea r\s-pundea mereu: „~l iubesc“, spunându-[i c\ el era cea mai fasci-nant\ persoan\ pe care ea – sau prietenii ei (care erau cu to]ii deacord asupra acestui punct) – o `ntâlnise vreodat\.

Mariajul lui Bill [i Hillary se va dovedi un dialog nesfâr[it, cuschimburi de idei [i discu]ii despre aspira]ii, dar [i o dragoste carea rezistat – punctat\, din când `n când, de dispute pasionate.Sfaturile ei au reprezentat o constant\ a stilului [i a transform\riilui politice, de[i `n impun\toarea re[edin]\ din Little Rock [ichiar mai târziu, la Casa Alb\, Bill nu respecta `ntotdeauna pro-punerile ei, f\când-o uneori s\ se simt\ frustrat\.

„C\l\toria“ – a[a cum au denumit-o ei – a fost, `n acela[i timp,nespus de romantic\ [i necru]\tor de ambi]ioas\, o traversare apeisajului politic care s-a dorit sursa de inspira]ie a expansiuniicon[tiin]ei politice a ]\rii lor, izvorât\ din propriile lor idei [iidealuri, dar [i din cele ale genera]iei lor. F\r\ `ndoial\, judecând

O FEMEIE LA PUTERE 17

dup\ propriile lor spuse [i dup\ cele ale prietenilor lor, `nc\ de la`nceputul idilei lor, fiecare a `nceput s\-l priveasc\ pe cel\lalt cape centrul universului s\u [i aceast\ fuziune de energii [i descopuri nu s-a referit niciodat\ la el, ci i-a privit pe amândoi [iarta transform\rii posibilului. Urmau s\ schimbe istoria Ameri-cii. Oponen]ilor [i du[manilor, care au devenit tot mai numero[i[i mai revolta]i, `n timp ce Clintonii urcau spre vârf, aparentneafecta]i de umilin]\ [i neclinti]i `n fa]a pericolelor, a capcanelor[i a atacurilor care doborâser\ muritori mai pu]in importan]i`naintea lor, c\l\toria lor li se p\rea un act de hybris, cum poli-tica american\ modern\ nu mai cunoscuse pân\ atunci.

Când se va scrie istoria c\l\toriei familiei Clinton, Tuci-didele ei va considera imposibil de descris perioada1993–2000, ani petrecu]i la Casa Alb\, `n orice alt mod decâtca pe o copre[edin]ie. Acest concept a fost proclamat cumândrie de candidatul Clinton la un miting electoral dinNew Hampshire, `n anul 1992. Apoi Clinton a retractat,considerându-l nepotrivit sferei politicului [i, din primele zileale mandatului s\u, l-a pus `n practic\ pe t\cute – stabilindpentru urm\torii opt ani condi]ii esen]iale pentru via]apolitic\ american\, dar [i pentru amuzamentul general. Laurma urmei, dinamica cea mai important\ [i totu[i atât desubtil\ a mandatelor Clinton a oglindit rela]ia dintre cei doi –nisipul din angrenaje, `n momentele dificile, sau uleiul carepermitea ma[inii s\ func]ioneze `n momentele fericite, unfactor pe care aproape nimeni altcineva de la Casa Alb\ nureu[ea s\ [i-l explice. Uneori, nici pre[edintele `nsu[i nu [tiacum s\ abordeze factorul Hillary.

Cu singura excep]ie notabil\ a neglijen]ei lascive a so]ului ei,gre[elile cele mai flagrante, atât strategice cât [i tactice, ale man-datelor lui Bill Clinton, mai ales la `nceput, pot fi atribuite luiHillary – [i nu este vorba numai despre proasta administrare aprogramului lor de asigur\ri de s\n\tate sau despre negura moral\

18 CARL BERNSTEIN

amenin]\toare care a coborât, ca un semn de r\u augur, pesteadministra]ie, ci [i despre nenum\ra]ii pa[i gre[i]i [i erorile careau provocat pr\bu[irea structurii Congresului condus de NewtGingrich, `n 1994, [i care au culminat cu perioada ambi]ioas\ amandatului lor, cât [i cu ceea ce a p\rut aproape un soi demajoritate democrat\ permanent\ `n Congres [i care s-a con-format sincopelor imprevizibile ce `ncepuser\ s\ se manifeste`nc\ de pe vremea lui FDR. Angajarea inept\ de personal de laCasa Alb\, p\guboasa c\utare `n serie a unui procuror general,celebrul fiasco de la Biroul Deplas\ri1, afacerea imobiliar\ White-water, a[a-numitul scandal al tranzac]iilor bursiere, `ndep\rtareaunor senatori [i congresmeni importan]i – toate acestea au fostcauzate, `n mare m\sur\, de Hillary.

Pentru prima dat\ `n istoria Americii, so]ia unui pre[edintea reu[it s\ produc\ deraierea mandatului so]ului ei. La cap\tul anumai doi ani de mandat, administra]ia lor de tip dual p\readistrus\, repudiat\. Prima Doamn\ se temea de incriminare – [iurma s\ se confrunte cu ea. Atât pre[edintele, cât [i so]ia satreceau printr-o perioad\ de dificult\]i sentimentale serioase.Omagiat\ ca o figur\ simbolic\ la `nvestitura din 1992, de[iatacat\ din toate p\r]ile de du[mani, se trezea acum dispre]uit\nu numai de extremi[tii de dreapta, dar [i de milioanele dealeg\tori care nu se `nscriseser\ niciodat\ pe listele republicanilor.~n capital\, doar câ]iva o iubeau [i mult mai mul]i se temeaude ea. ~n timp ce Bill `[i c\uta lini[tea `n escapadele lui, departe defamilie, ea citea Biblia din copil\ria sa metodist\ [i `ncerca s\ iadin nou aminte la mesajul explicit religios din sfaturile lui JohnWesley2: „F\ tot binele de care e[ti `n stare, prin toate mijloaceleposibile, `n toate felurile [i `n toate locurile, `n orice moment [icât de mult timp vei putea“. Cocheta cu spiritualismul de tip

O FEMEIE LA PUTERE 19

1 Travel Office, `n englez\, `n original2 John Wesley (17 iunie 1703–2 martie 1791) – pastor anglican [i teolog cre[tin,printre primii lideri ai mi[c\rii metodiste

New Age, avea mereu la ea o carte de axiome celestiale,subliniat\ [i cu col]urile `ndoite, [i primea `n solariul Casei Albedou\ mediumuri feministe, care `i `nlesneau comunicarea cusufletul lui Eleanor Roosevelt. {i toate acestea se petreceau `ntimp ce se g\sea – `ntr-un mod imposibil de imaginat pentru ea –`n situa]ia f\r\ ie[ire de a se elibera (sau de a fi eliberat\) de pepuntea de comand\ a Casei Albe, dup\ numai doi ani de mandat.Obi[nuia s\ plece de la Washington s\pt\mâni de-a rândul une-ori, urm\rindu-[i scopul [i mântuirea `n solidaritatea cu femeiledin Lumea a Treia.

Drumul ei – [i al lui – `napoi c\tre vârf a fost lung [i istovitor,dar alimentat de arogan]a lui Gingrich, care a dus [i la blocajulguvernamental1 (al c\rui efect a fost, printre altele, apari]ia servi-ciului de livr\ri de pizza la domiciliu al Monic\i Lewinsky), Clin-tonii au triumfat odat\ cu realegerea lui Bill, cu o majoritatecovâr[itoare, `n 1996, fapt pe care pu]ini anali[ti politici l-ar fiputut prognoza `n climatul mohorât ce `l precedase. Dup\ câtevaluni, procurorul care se ocupase de cazul lor vreme de doi ani ap\r\sit Washingtonul ([i ancheta sa chinuit\), devenind decanulunei facult\]i de drept la Malibu, `n California.

~n ziua celei de-a dou\ `nvestituri a so]ului ei, pe 20 ianuarie1997, „c\l\toria“ lor revenise pe traiectoria normal\, repudiin-du-i pe cei care-i h\ituiser\ [i-i h\r]uiser\ [i câ[tigând girul po-porului american pentru politica [i strategiile politice alefamiliei Clinton.

Dup\ un an, s-a produs dezastrul. Washington Post, TheDrudge Report [i ABC News au anun]at c\ procurorul special,care fusese readus la via]\ [i convins s\ nu se retrag\, `nainte definalizarea oficial\ a anchetei, descoperise `ntr-un târziu c\pre[edintele avusese, timp de [aisprezece luni, o idil\ cu o

20 CARL BERNSTEIN

1 Government shutdown, `n englez\, `n original: restrângerea func]iilor guverna-mentale la cele absolut esen]iale (din cauza neaprob\rii bugetului)

stagiar\ de la Casa Alb\ [i c\, dup\ câte se p\rea, min]ise [icomplotase sub jur\mânt, `ntr-o depozi]ie privitoare la cazulPaula Jones. ~n dup\-amiaza aceea, `n timp ce un incendiu depropor]ii amenin]a s\-i mistuie pre[edin]ia, Bill Clinton `i m\r-turisea unui consilier teama c\ nu va reu[i s\ r\mân\ `n func]iemai mult de o s\pt\mân\ [i c\, probabil, va fi nevoit s\ demi-sioneze. Dar so]ia sa afirmase `n mod public la televiziune, laToday show, de la NBC, c\ are `ncredere `n afirma]ia lui, con-form c\reia „nu a avut rela]ii sexuale cu femeia aceea, domni-[oara Lewinsky“. Sprijinul ei ca so]ie i-a salvat mandatul. Maif\cuse acest lucru [i `n timpul campaniei preziden]iale din 1992,ap\rând la emisiunea 60 Minutes de la CBS pentru a asigurana]iunea c\ o alt\ presupus\ iubit\ de-a so]ului ei era doar otraseist\ nenorocit\ (dup\ cum o numise `n cadrul semiprivat peGennifer Flowers), care `ncercase s\ vând\ „sex“ unui tabloid [is\-[i aranjeze, astfel, publicarea unei c\r]i.

Hillary ajunsese singura din familie [i din cercul prietenilor[i al asisten]ilor ei care `l credea atunci când `[i sus]inea nevi-nov\]ia `n leg\tur\ cu ultima [i cea mai cople[itoare dovad\ deinfidelitate, singura care a continuat s\-l cread\ `n cele [apte lunicare au urmat, pân\ când el [i-a trimis avocatul ca s-o preg\-teasc\ pentru cutremurul ce avea s\ urmeze, ca mai apoi (tot `nziua `n care a m\rturisit `n fa]a na]iunii [i a lumii) s\ o `n[tiin-]eze c\ min]ise (din nou).

{i iar, `n momentul cel mai dificil al vie]ii lor, ea l-a salvat,hot\rât\ s\ izb\veasc\ mo[tenirea lor. Mai `ntâi, prudent\, a deciss\ nu se despart\ de el. I-a adus doctori `n teologie [i consi-lieri-psihologi care s\-l sprijine. Apoi [i-a pus la b\taie toat\puterea [i inteligen]a pentru a reu[i s\ supravie]uiasc\ `n timpulcruciadei pentru destituirea pre[edintelui. Furioas\ [i sup\rat\,era con-vins\ c\ periclitase absolut tot ceea ce cl\diser\ `mpreun\.Cu toate acestea, referin]ele ei – ca so]ie, ca avocat [i ca strategpolitic – s-au concentrat unilateral asupra salv\rii epocii Clinton,aceste calit\]i neputând fi puse sub acuzare. „Tot ce am aflat din

O FEMEIE LA PUTERE 21

perioada investig\rii afacerii Watergate (la care am participat)m-a convins c\ nu existau motive de destituire a lui Bill“, scria eamai târziu.

~n lumina tuturor acestor evenimente, ascensiunea lui Hillary`n perioada urm\toare a mandatului preziden]ial al so]ului ei neapare cu atât mai remarcabil\.

22 CARL BERNSTEIN

1

FORMAREA~l adoram (pe tat\l meu) când eram

mic\. M\ uitam pe fereastr\, a[teptându-l cuner\bdare [i alergam pe strad\ când veneaacas\ de la lucru. Mul]umit\ `ncuraj\rilor [i`ndrum\rii lui am `nv\]at s\ joc baseball,fotbal [i baschet. Am `ncercat s\ iau notebune ca s\ m\ laude.

Istorie tr\it\1

Copil\ria lui Hillary Rodham nu a fost idila din suburbiipe care ]i-o poate sugera veranda umbrit\ [i panta lin\ a paji[tiicu gazon din fa]a casei de pe Wisner Street nr. 235, din ParkRidge, Illinois, care a fost odat\ casa familiei ei. ~n peisajul acestamustind de speran]e [i de prosperitate postbelic\, familiaRodham era, `n mod evident, o familie de indivizi ciuda]i, izola]ide vecini din cauza caracterului dificil al tat\lui ei, HughRodham, un b\rbat acru [i nerealizat, ai c\rui copii `ndurau cugreu permanentul, `njositorul lui sarcasm [i tendin]a lui spre

1 Living History, `n limba englez\, `n original: Istorie tr\it\, de Hillary RodhamClinton, Editura RAO, noiembrie 2006

mizantropie, suportau zgârcenia lui jenant\ [i acceptau `n t\cereumilirea [i abuzul verbal asupra mamei lor.

Cu toate acestea, oricât de aspru [i provocator ar fi fostRodham, [i el [i so]ia sa, pe numele ei de domni[oar\ DorothyHowell, le-au transmis copiilor un sim] al familiei [i iubireaunuia pentru altul, care, `n cazul lui Hillary, este de o deosebit\importan]\. Când Bill Clinton [i Hillary se aflau `n luna de mierela Acapulco, `n 1975, p\rin]ii ei [i cei doi fra]i, Hughie (Hugh Jr.)[i Tony au stat `n acela[i hotel cu mirele [i mireasa.

Dorothy [i Hugh Rodham, `n ciuda `ncord\rii patologiceepuizante [i a fondului tensionat al c\sniciei lor (remarcat ime-diat de cei care veneau `n vizit\), au fost ni[te p\rin]i hot\râ]icare, la mijloc de veac, inten]ionau s\ le transmit\ copiilor lor omo[tenire bazat\ pe valori [i adev\ruri dintr-o alt\ epoc\.Credeau ([i sus]ineau fiecare, conform valorilor sale tradi]io-nale) c\, dac\ era disciplinat, muncitor, `ncurajat (adesea `ntr-omanier\ nonconformist\) [i primea suficient\ educa]ie acas\, la[coal\ [i la biseric\, un copil putea s\-[i `mplineasc\ orice vis. ~ncazul unicei lor fiice, Hillary Diane, n\scut\ pe 26 octombrie1947, aceast\ concep]ie a fost `ncununat\ de un succes covâr-[itor [i a ajutat-o s\ ajung\ `n lumea de dincolo de Park Ridge,cu o hot\râre [i un sim] al scopului pe care cei doi fra]i maimici nu le-au `n]eles. Dar toate acestea au costat-o mult: Hugh aimpus `n cas\ un soi de plictis patriarhal [i de autoritarismritualic, `mblânzit doar de no]iunea, cât se poate de modern\, c\lui Hillary nu i se vor limita [ansele sau aptitudinile numai pen-tru c\ se n\scuse fat\.

Hugh Rodham, fiul unor imigran]i galezi, era moroc\nos,strâns la pung\, `nc\p\]ânat [i avea darul de a exagera propriilerealiz\ri. Aparen]ele de un anumit tip erau foarte importantepentru el: conducea mereu un Lincoln sau un Cadillac nou. Darnu se ferea s\ scuipe zeama de tutun prin fereastra deschis\. Seobi[nuise deja s\ fac\ teoria chibritului, `i vota mereu pe repu-blicani [i era cât se poate de enervant s\ vezi cât de greu `i venea

24 CARL BERNSTEIN

O FEMEIE LA PUTERE 25

s\-[i laude copiii. „Era grosolan [i cât se poate de ar]\gos“, spuneala un moment dat o cuno[tin]\ de-a lui. Educa]ia [i laudele erau,`n general, apanajul so]iei, de a c\rei inteligen]\ [i aptitudini `[ib\tea joc, c\lcându-i `n picioare firea blând\. „Când ie[i, vezis\ nu te love[ti `n fund cu mânerul u[ii“, `i tot spunea la mas\,când ea se `nfuria [i amenin]a c\ pleac\. Nu a plecat niciodat\,dar câ]iva prieteni [i unele rude erau contrariate de hot\rârealui Dorothy de a r\mâne c\s\torit\ cu el, de vreme ce violen]a luiverbal\ p\rea de nesuportat.

„Nu ar fi spus niciodat\ «Gata, m-am s\turat»“, poveste[teBetsy Ebeling1, prietena cea mai bun\ din copil\rie a lui Hillary,care a asistat la multe scene belicoase `n timpul mesei la familiaRodham. Uneori, replica cu mânerul u[ii detensiona atmosfera [itoat\ lumea râdea. Dar nu `ntotdeauna.

~nainte ca Hillary s\ intre `n adolescen]\, tat\l ei se transfor-mase deja `ntr-un monument de arogan]\ – nu mai avea nici unfel de urm\ de entuziasm sau vreo preten]ie de toleran]\ [icoborâse `n abisul f\r\ sfâr[it al ar]agului, al proastei-dispozi]ii, alacuzelor [i al depresiei.

De fapt, depresia se pare c\-i urm\rea pe to]i b\rba]ii dinfamilia Rodham. Fratele mai mic al lui Hugh, Russell, care eramedic, a fost cel mai reu[it b\iat dintre cei trei copii ai Hannei [iai lui Hugh Rodham Sr. din Scranton, Pennsylvania. CândRussell a c\zut `n depresie, `n 1948, p\rin]ii i-au cerut lui Hugh s\se `ntoarc\ la Scranton s\-i ajute. La numai câteva ore de lasosirea lui, Russell a `ncercat s\ se spânzure `n podul casei [iHugh a trebuit s\-i taie sfoara. Apoi, Russell s-a mutat la Chicagos\ fie al\turi de Hugh, de Dorothy [i de feti]a lor, `ntr-un apar-tament cu un singur dormitor, care era [i a[a ne`nc\p\tor. Russella stat luni de zile la spitalul local al Administra]iei Veteranilor,unde a beneficiat de tratament psihiatric. ~n cele din urm\, s-a

1 Ebeling este numele de c\s\torie al lui Betsy. Numele ei de fat\ era Johnson.(n.a.)

26 CARL BERNSTEIN

mutat `ntr-un bloc f\r\ ascensor din centrul ora[ului, a lucrat cabarman [i s-a scufundat `n alcoolism [i `ntr-o depresie [i maiprofund\, pân\ când a murit, `n 1962, `ntr-un incendiu produsde o ]igar\ aprins\. Hillary a m\rturisit `n cartea ei c\ a fostafectat\ foarte mult de durerea pe care a sim]it-o tat\l ei dup\aceast\ tragedie.

Fratele mai mare al lui Hugh, Willard, care era considerat celmai sociabil [i mai cu sim]ul umorului dintre cei trei, nu a p\r\sitniciodat\ casa p\rinteasc\, nici nu s-a c\s\torit [i a lucrat `ntr-ofunc]ie ob]inut\ prin sprijin politic1, la Departamentul de Lucr\riPublice din Scranton. Dup\ moartea mamei, s-a hot\rât s\ seocupe de tat\l s\u. S-a dedicat trup [i suflet acestui scop `nurm\torii treisprezece ani [i, când tat\l s\u a murit, la vârsta deoptzeci [i [ase de ani, `n 1965, pe Willard l-a cople[it disperarea.A murit dup\ cinci s\pt\mâni de tromboz\ coronarian\, a[a cumse specific\ `n raportul medicului legist, de[i fratele lui Hillary,Tony, spunea: „A murit de singur\tate. Când a murit buniculmeu, unchiul Willard a sim]it c\ a pierdut totul“.

Hugh Rodham, profund descurajat [i el dup\ ce i-au muritfra]ii [i p\rin]ii, a renun]at la afacere [i s-a pensionat. Avea maipu]in de cincizeci [i cinci de ani, dar a continuat s\ se `nchid\ `nsine. Mai târziu, ambii fra]i ai lui Hillary s-au c\znit s\ se matu-rizeze, afecta]i `n diferite grade de cea]a melancoliei.

~n 1993, dup\ ce asociatul lui Hillary, prieten apropiat [iconsilier adjunct pe probleme juridice la Casa Alb\, Vince Foster,s-a sinucis, ea l-a contactat pe William Styron, care-[i dep\nasepropria lupt\ cu accesele de depresie `n paginile apreciatei salec\r]i, Darkness Visible2. Conversa]ia nu s-a limitat doar la

1 Patronage job, `n limba englez\, `n original: o func]ie ob]inut\ cu ajutorulrela]iilor, al simpatiilor politice2 Darkness Visible – A Memoir of Madness, de William Styron: Bezn\ vizibil\ –Amintiri despre nebunie, Grupul Editorial Art, 2007

sinuciderea lui Foster, ci s-a orientat [i spre depresia care p\reas\-i afecteze pe membrii familiei lui Hillary.

Mama lui Hillary, o femeie optimist\, a c\rei copil\rie a re-prezentat o culme a abandonului [i a cruzimilor de tot felul, areu[it s\ dep\[easc\ adversit\]ile, la fel ca [i fiica ei, mai târziu.Dorothy a rezistat vreme de cinci ani `ncheia]i, cât a duratlogodna ei cu Hugh Rodham – timp `n care a fost secretara lui [il-a suspectat de continuarea unei rela]ii cu o alt\ femeie –, `naintes\ se c\s\toreasc\ cu el, dup\ spusele unor membri ai familiei.Ea [i Hugh au a[teptat al]i cinci ani pân\ li s-a n\scut primulcopil. ({i Chelsea Clinton s-a n\scut tot `n al cincilea an de c\s\-torie a p\rin]ilor ei.)

Era tot atât de deschis\ la minte, pe cât era so]ul ei de indi-ferent [i de lipsit de curiozitate, era tot atât de `nclinat\ sprereflec]ie, pe cât era el de impulsiv [i [i-a atins ]elul de-o via]\,acela de a urma o facultate, abia când se apropia de [aptezeci deani (ob]inând o diplom\ `n psihologie), dup\ ce ea [i so]ul ei s-aumutat la Little Rock, `n 1987, pentru a fi al\turi de fiica [i denepoata lor. Aflat\ `ntr-o continu\ evolu]ie [i schimbare (la felca fiica ei), a reu[it aproape `ntotdeauna s\-[i concentreze ener-gia [i mul]umirea de sine `ntr-o anume direc]ie, `n ciuda vie]iidificile pe care o ducea acas\. ~n vreme ce so]ul ei continua s\decad\, ea se transforma `ntr-un fel de spirit liber, când senti-mental, când analitic, spiritual [i aventuros. (Filmele ei prefe-rate nu erau cele din copil\rie, ci Aventurile Priscillei, reginade[ertului – o comedie tr\snit\ cu travesti]i – [i clasicul sângerosPulp Fiction.) Dorothy preda la [coala de duminic\ (la fel ca [ifiica ei); Hugh nu mergea la biseric\ duminica, declarând c\prefer\ s\ se roage acas\.

Via]a `n casa familiei Rodham sem\na cu atmosfera dintr-otab\r\ de instruc]ie, prezidat\ de un instructor militar c\ruia `ipl\cea s\ umileasc\ [i care nu era niciodat\ mul]umit. ~ntimpul celui de-al Doilea R\zboi Mondial, Rodham, pe atuncimaistru militar principal `n marin\, instruise tinerii recru]i `n

O FEMEIE LA PUTERE 27

cadrul programului Gene Tunney pentru militarii americani,un regim de preg\tire fizic\ riguroas\, bazat pe antrenamentul[i tehnicile de autoap\rare ale boxerului cu acela[i nume [i peexperien]a obi[nuit\ a unui sergent de instruc]ie. Dup\ r\zboi,`n care Hugh fusese scutit de serviciul militar `n str\in\tate [itrimis la Unitatea Naval\ de la Marile Lacuri din cauza unorprobleme la un genunchi, `[i transpuse experien]a de cazarm\`n propria cas\, dând ordine pe un ton ridicat, a[ezat comod `nfotoliul s\u din camera de zi (din care se ridica doar arareori[i atunci ca s\ ia masa), urlându-[i comenzile, denigrând, mi-nimalizând reu[itele, ignorând talentele, ridicând permanent[tacheta pentru copiii s\i frustra]i – activitate pe care o numea„formarea personalit\]ii“.

Controlul lui asupra c\minului trebuia s\ fie absolut [i, dac\`ntâmpina cumva rezisten]\, devenea necru]\tor. Dac\ Hillarysau unul dintre fra]ii ei uita s\ `n[urubeze capacul de la tubul depast\ de din]i, `l arunca pe fereastra de la baie [i-i spuneavinovatului s\ se duc\ s\-l culeag\ din gr\dina cu arbu[ti ve[nicverzi din fa]a casei, chiar dac\ afar\ era z\pad\. Indiferent cât detare b\tea vântul sau cât de reci ar fi fost nop]ile de iarn\ dinChicago, insista ca, atunci când familia se ducea la culcare, s\ se`nchid\ c\ldura pân\ diminea]a. ~n timpul cinei, `[i emiteaopiniile printre din]i, nu permitea nim\nui s\-l contrazic\ [ifoarte rar admitea c\ era posibil s\ se `n[ele. Cu toate acestea,Hillary `l contrazicea dac\ subiectul trebuia dezb\tut [i dac\ eaconsidera c\ are dreptate. Dac\ Dorothy `ncerca s\ prezinteo p\rere personal\ divergent\ `n cursul unei discu]ii, so]ul`i r\spundea `n mod constant: „{i de unde [tii tu, m\ rog?“,„Cum de ]i-a trecut prin cap o idee atât de stupid\?“ sau chiar„Don’[oara [tie tot!“

„Tat\l meu era un personaj conflictual, absolut [i pe deplin“,afirma Hugh Jr. Peste zeci de ani, Hillary [i fra]ii ei sugerau c\acest comportament apar]inea unui plan care avea ca scop creareaunor „lupt\tori competitivi [i cu spirit combativ“, c\ voia s\ le

28 CARL BERNSTEIN

transmit\ „puterea de decizie“ [i s\ de[tepte `n ei un „spirit decompetitivitate pragmatic\“, f\r\ s\-i descurajeze [i s\ reu[easc\ s\le induc\ elemente de „realism“ `n via]a lor de privilegia]i dinPark Ridge. Tat\l `i recuno[tea cu jum\tate de gur\ meritele, dar`i spunea c\ trebuie s\ fac\ mai mult, ad\uga Hillary. Dar, pevremea aceea, nu prea existau semne c\ ea sau fra]ii ei ar fi inter-pretat un asemenea stil de `ncurajare ca fiind bine inten]ionat.Când Hillary venea acas\ doar cu note maxime, cu excep]ia unui9 `n carnetul de note, tat\l `i spunea c\, probabil, [coala nu eraprea serioas\ [i `ntreba de ce nu primise numai note maxime.Hillary `ncerca din r\sputeri s\ ob]in\ o aprobare f\r\ echivocdin partea tat\lui ei, dar acesta avea probleme serioase `n ceea ceprivea exprimarea mândriei de a fi p\rinte sau a afec]iunii.

La cin\, Betsy Ebeling `[i aducea aminte c\ „mama lui Hillaryg\tea ceva bun, iar tat\l ei `ncepea un subiect de conversa]ie ca [icum ar fi aruncat o m\nu[\ pe mas\, afirmând `ntotdeaunalucruri contrare celor pe care le gândea efectiv – doar pentru c\era atât de `ngrozitor de provocator [i de revolt\tor. A[a era el.Era atât de convins [i vorbea atât de tare [i, pe urm\, unde puteael s\ se manifeste (astfel) dac\ nu `n propria cas\?“

Odat\ dezl\n]uit\, furia lui era `nsp\imânt\toare [i `ntregulc\min p\rea gata s\ se pr\bu[easc\. Betsy [i cele câteva prietenepe care Hillary le aducea acas\ s-au putut convinge c\ via]a cuHugh Rodham putea fi foarte umilitoare pentru mama ei, c\Hillary se bloca când tat\l ei avea crize de temperament [i c\ oenerva zgârcenia lui. Banii erau mereu m\rul discordiei [i eraumodalitatea prin care `[i f\cea sim]it\ puterea absolut\, mai alesca o reac]ie la spiritul rebel al lui Dorothy [i al lui Hillary [i laumorul ustur\tor pe care `l `mp\rt\[eau.

Uneori, tiradele lui `ncepeau `n buc\t\rie [i continuau `ndrumul spre dormitor, [i chiar [i acolo. Hillary `[i punea mâinilela urechi. Dar experien]a revoltei `n fa]a tat\lui a preg\tit-o [ipentru sui[urile [i coborâ[urile care au marcat parteneriatul

O FEMEIE LA PUTERE 29

30 CARL BERNSTEIN

conjugal cu Bill Clinton [i au ajutat-o s\ se obi[nuiasc\ cu luptadin arena politic\.

„Mie `mi pl\cea s\ m\ duc acas\ la p\rin]i, care adorau tot cef\ceam, spunea Betsy. Hillary `ns\ avea parte de un alt fel dedragoste; trebuia s\ o câ[tige.“

~n copil\rie, Hillary era afectat\ de valorile adesea `n conflictale p\rin]ilor ei [i stilul ei de a face politic\ a `mprumutat câteceva de la amândoi, a[a cum recuno[tea mai târziu. Dorothy eraesen]ialmente o democrat\, de[i nu i-a spus niciodat\ lui Hughsau altcuiva din Park Ridge, dup\ câte m\rturisea Hillary.

Hugh Rodham era, dup\ propriile-i spuse, un republican deneclintit din [coala Taft-Goldwater1, care dispre]uia sindicatele,se opunea oric\ror programe guvernamentale de asisten]\ [i caretuna [i fulgera `mpotriva taxelor mari. {i-a `ncercat norocul `npolitic\ pentru un timp, `n 1947, când, `n postura sa de indepen-dent cu simpatii democrate, a candidat pentru postul de consiliermunicipal la Chicago. Inten]ionase s\ se pun\ bine [i chiar s\devin\ parte din faimoasa ma[in\rie democratic\ pe care oproiecta tân\rul (pe atunci) Richard Daley [i, astfel, s\ ajung\`ntr-o pozi]ie care s\-i permit\ s\ fructifice o investi]ie `ntr-un lotde parcare din centrul ora[ului. Fusese `nvins la alegeri de can-didatul obi[nuit al democra]ilor. Unii membri ai familiei saleconsider\ c\ aceast\ experien]\ a contribuit la dispre]ul s\u ma-nifest pentru democra]i. La fiecare patru ani, `n timpul Conven-]iei Na]ionale Republicane, l\sa instruc]iuni copiilor s\ urm\reasc\

1 {coala (de gândire) Taft-Goldwater (Taft-Goldwater School, `n limba englez\,`n original): concep]ie republican\ extrem\, ai c\rei promotori de marc\ au fostRobert Taft, un senator republican de Ohio foarte influent (din 1939 pân\ `n1953), lider al aripii conservatoare a Partidului Republican, care a denun]at `nrepetate rânduri New Deal ca fiind pur [i simplu o form\ de „socialism“, [i BarryGoldwater, candidat preziden]ial republican `n 1964, care i-a succedat lui Taft calider al conservatorilor republicani `n anii 1950. Au criticat amândoi politicaNew Deal a pre[edintelui Eisenhower.

O FEMEIE LA PUTERE 31

dezbaterile televizate; când se `ntruneau democra]ii, le comandas\ `nchid\ televizorul.

Când era copil, Hugh p\rea un personaj neobi[nuit de im-pun\tor – zgomotos, lat `n umeri, dominator psihologic, dar[i fizic (avea 1,98 m `n\l]ime, la fel ca Bill Clinton, [i peste 100de kilograme). Fusese juc\tor de fotbal american `n echipa de launiversitate [i student la Facultatea de Educa]ie Fizic\ [i Sportde la Universitatea Penn State, ale c\rei speran]e ca el s\ devin\profesionist, dup\ cum spunea, s-au n\ruit atunci când s-aaccidentat la genunchi, problem\ care s-a agravat când a intrat`n Marin\.

Dup\ câte se pare totu[i nu a fost niciodat\ titular la PennState [i nici nu a avut perspective serioase `n acest sens. A fostdescris adesea `n articolele mass-media din timpul campanieielectorale a lui Clinton, din 1992, ca un pasator de prim\mân\ al liceului, cu burs\ de fotbal la colegiu. Cu toate acestea,nu s-au acordat nici un fel de burse pentru fotbal la Penn State`n anii `n care a studiat acolo (1931–1935) [i a fost un simplujuc\tor de mâna a treia, conform datelor din gazeta univer-sit\]ii. Informa]iile privind exager\rile despre CV-ul s\u suntcovâr[itoare. „Era un fanfaron“, afirma un membru al familieiRodham, care s-a `ndep\rtat de familie `n cele din urm\.~n timpul liceului, era faimos pentru l\ud\ro[enia lui; la facul-tate era bine-cunoscut pentru arta de a `nflori pove[tile desprevia]a lui.

Singurele tr\s\turi umile erau reprezentate de originile lui: setr\gea din Scranton, un ora[ plin de uzine, fabrici, praf de c\r-bune, prostitu]ie [i corup]ie politic\. Tat\l lui era ]es\tor `nmarea fabric\ Scranton Lace Works, de pe râul Lackawanna,unul dintre cei unsprezece fra]i care lucraser\ aproape cu to]ii `nfabric\. Mama lui, Hannah Jones Rodham – folosea toate celetrei nume –, era „c\poas\ [i adesea moroc\noas\“, `[i aminte[teHillary [i a dominat via]a `ntregii familii. Hugh a fost ros de`ndoial\ `n toat\ perioada sa de formare.