Boul Şi Viţelul

2
Pârlea Andreea Grupa III, Anul II PIPP Boul şi viţelul Grigore Alexandrescu Analiză- încadrarea textului la Clasicism Fabula este o specie a genului epic care exprimă alegoric prin intermediul animalelor, plantelor, obiectelor neînsufleţite, acţiuni specifice oamenilor, satirizând defectele acestora şi încheindu-se printr-o morală cu conţinut educativ. Grigore Alexandrescu (1810-1885) a debutat cu poezii publicate în Curierul Românesc condus de Ion Heliade Rădulescu. E ultimul fabulist autentic din literatura română, lăsându-ne vreo 40 de fabule, în care adevărul e mascat, din cauza cenzurii autorităților (Câinele și cățelul, Boul și vițelul, Dreptatea leului, Vulpea liberală). Poet important al secolului al XIX-lea priveşte realitatea timpului său cu atenţie, observând şi criticând în fabulele sale defecte atât ale oamenilor cât şi defecte ale societăţii timpului său. Fabula „Boul şi viţelul” este o astfel de creaţie epică în versuri, pentru că prezintă o scurtă întâmplare despre viaţă, având ca protagonişti personaje animaliere. Prin această creaţie, autorul îşi exprimă în mod indirect sentimentele de dispreţ, de dezaprobare faţă de lumea timpului său, cu scopul de a schimba ceva în societate. Deopotrivă, fabula vădeşte darul lui, nu numai de a crea şi a face să trăiască personajele fabulelor sale, ci le şi atribuie atitudinea care-l reprezintă, calităţi ce sunt esenţiale autorului clasic. Asemenea clasicismului, fabula denotă un puternic caracter moralizator şi educativ prin cultivarea unor virtuţi morale şi de conştiinţă, cultul pentru adevăr şi natural. Personajele sunt raţionale, antrenate de înalte raţiuni eroice sau cetăţeneşti şi au principii morale de neclintit unde domină raţiunea, demagogia, element definitoriu al omului clasic, care primează asupra sentimentelor. Începutul fabulei este prezentat de o scurtă întâmplare la care iau parte personajele animaliere: boul şi viţelul. Acţiunea este simplă, urmează un singur fir narativ, este liniară şi concisă. Din derularea evenimentelor se observă schiţa unui subiect epic. Expoziţiunea în care se prezintă imaginea unui bou obişnuit ”un bou ca toţi boii, care printr-un mare noroc dobândeşte o poziţie socială importantă în comunitatea sa (cireada de boi). Acest moment constituie intriga, ce determină desfăşurarea acţiunii scurte, relatată de încercările unui viţel (nepot), ruda apropiată a boului, de a lua legătura cu unchiul său devenit bogat pentru a obţine şi el măcar ”nişte fân”. Din

description

boul si vitelul

Transcript of Boul Şi Viţelul

  • Prlea Andreea Grupa III, Anul II PIPP

    Boul i vielul

    Grigore Alexandrescu

    Analiz- ncadrarea textului la Clasicism

    Fabula este o specie a genului epic care exprim alegoric prin intermediul animalelor, plantelor,

    obiectelor nensufleite, aciuni specifice oamenilor, satiriznd defectele acestora i ncheindu-se

    printr-o moral cu coninut educativ.

    Grigore Alexandrescu (1810-1885) a debutat cu poezii publicate n Curierul Romnesc condus de

    Ion Heliade Rdulescu. E ultimul fabulist autentic din literatura romn, lsndu-ne vreo 40 de

    fabule, n care adevrul e mascat, din cauza cenzurii autoritilor (Cinele i celul, Boul i vielul,

    Dreptatea leului, Vulpea liberal). Poet important al secolului al XIX-lea privete realitatea

    timpului su cu atenie, observnd i criticnd n fabulele sale defecte att ale oamenilor ct i

    defecte ale societii timpului su. Fabula Boul i vielul este o astfel de creaie epic n versuri,

    pentru c prezint o scurt ntmplare despre via, avnd ca protagoniti personaje animaliere.

    Prin aceast creaie, autorul i exprim n mod indirect sentimentele de dispre, de dezaprobare

    fa de lumea timpului su, cu scopul de a schimba ceva n societate. Deopotriv, fabula vdete

    darul lui, nu numai de a crea i a face s triasc personajele fabulelor sale, ci le i atribuie

    atitudinea care-l reprezint, caliti ce sunt eseniale autorului clasic. Asemenea clasicismului,

    fabula denot un puternic caracter moralizator i educativ prin cultivarea unor virtui morale i de

    contiin, cultul pentru adevr i natural. Personajele sunt raionale, antrenate de nalte raiuni

    eroice sau ceteneti i au principii morale de neclintit unde domin raiunea, demagogia, element

    definitoriu al omului clasic, care primeaz asupra sentimentelor.

    nceputul fabulei este prezentat de o scurt ntmplare la care iau parte personajele animaliere:

    boul i vielul. Aciunea este simpl, urmeaz un singur fir narativ, este liniar i concis. Din

    derularea evenimentelor se observ schia unui subiect epic. Expoziiunea n care se prezint

    imaginea unui bou obinuit un bou ca toi boii, care printr-un mare noroc dobndete o poziie

    social important n comunitatea sa (cireada de boi). Acest moment constituie intriga, ce

    determin desfurarea aciunii scurte, relatat de ncercrile unui viel (nepot), ruda apropiat a

    boului, de a lua legtura cu unchiul su devenit bogat pentru a obine i el mcar nite fn. Din

  • pricina avariiei unchiului su, ncercrile vielului sunt zadarnice, fiind ndeprtat de ctre sluga

    stpnului din diferite motive. Aciunea ajunge la maxim intensitate n momentul n care, boul

    mndru, ieit la plimbare trece pe lng viel, ignorndu-l. Astfel, necreznd c a fost ocolit

    intenionat c buna sa rud l-ar fi ocolit, curajos, vielul ncearc s refac echilibrul relaiei

    dintre ei, revenind a doua zi la casa acestuia. n deznodmnt, se observ lipsa sentimentelor,

    aspiraia ctre via, ideal din partea personajului animalier, boul; aceasta fiind o alt

    caracteristic a clasicismului.

    Timpul i spaiul nu sunt precis determinate. Expresia n zilele noastre are un sens dublu, pe de

    o parte sugereaz c e vorba de lumea contemporan a poetului, pe de alt parte de lumea

    contemporan a cititorului. Ali indicatori temporali ce apar n text sunt: a doua zi, dup prnz,

    iari, prea de diminea. Figura de stil prin care poetul realizeaz personajele este

    personificarea. Acestea sunt caracterizate direct de ctre narator un bou ca toi boii, puin la

    simire, de mndrie boul stpnit, de ctre o alt persoan, prin intermediul slugii care se

    referea la boier nu e cum l tii, dar i indirect prin fapte, limbaj, dialog.

    O mare parte din trsturile clasicismului se regsesc n descrierea personajelor. Astfel, boul apare

    portretizat moral, sugernd omul insensibil, norocos, comun, un bou ca toi boii, parvenit,

    ngmfat i trufa. El este superficial, se crede unic, banii i schimb caracterul, ignorndu-i

    propria rud. Vielul ntruchipeaz omul modest, srac, naiv, inocent, ncreztor, optimist,

    rbdtor, curajos. Datorit sensului transparent, fabula tinde spre perioada contemporan. Prin

    intermediul expresiilor folosite de ctre narator, se observ atitudinea clasic, ironic, satiric la

    o mojitie att de mare. Modul de expunere predominant este naraiunea, realizat ntr-un ritm

    alert, alturi de dialog. Limbajul viu, natural, apropiat de limba vorbit, contribuie la realizarea

    umorului i a ironiei. Versificaia fabulei: rim ncruciat, msura variabil, ritmul iambic ajut

    la realizarea ritmului vioi al naraiunii.

    Prin urmare, fabula Boul i Vielul , scris de Grigore Alexandrescu, poate fi ncadrat n curentul

    literar, Clasicismul datorit tendinelor clasice, estetice de care aceasta dispune.