Bariera de corali

din Australia

Grigore Valentina

Localizare geograficăși limite

Marea Barieră de Corali

din Australia face parte din

Oceanul Pacific și

este marginită de coasta de

NE a Australiei, Noua Guinee,

insulele Solomon, Vanuatu și

Noua Caledonie.

Are suprafața: 4 790 000

km²

,adâncime medie: 2 400 m, cu

trei fose adânci in extremitatea

estică.

Conține numeroase insule

și recife de coral, pe o

suprafață de peste 1 000 000

km².

Marea Bariera de

Corali se intinde de-a lungul

Descoperie

În 1768 , exploratorul englez James Cook s-a îmbarcat pe HMS Endeavour , un vapor solid pornind în prima sa calatorie spre Pacific . Continuând drumul spre vest , Cook a dat peste coastade sud-est a Australiei dar s-a pomenit în apele de micăadancime ale lagunei care separa toate recifele de corali de țărm. Corabia s-a împotmolit curând în corali . A tras-o pe plajăși , în cele două luni cât au durat reparațiile , a avut suficienttimp pentru a studia minunățiile Marii Bariere de Corali.

Joseph Banks, botanistul de pe vasul Endeavour, a fost uimit de aceste locuri . Dupa ce corabia a fost reparată, el a scris: "Un recif ca acela prin care tocmai am trecut este lucru rar cunoscut in Europa sau oriunde altundeva decât în aceste mări. E un zid de corali ridicându-se perpendicular din oceanul fără fund".

Caracteristici generale

Reciful este compus și construit din miliarde de organisme

mici, cunoscute sub numele de corali polipi. Deși baza acestui

organism este moartă, suprafața este vie și creste în medie cu

15 cm pe an. Algele care traiesc în interiorul unui polip țes un

adevarat schelet calcaros și înmulțirea acestora a dus la

formarea recifelor, unele vechi de milioane de ani. Coralii,

aflați pe fundul oceanului au toate formele și culorile, ceea ce

oferă un spectacol submarin inedit.

Recifele se formează numai în condiții stricte. Apă limpede,

de mică adâncime care permite pătrunderea luminii solare e

esențială. Apa trebuie să fie curată: orice sediment împiedică

tentaculele coralului să prindă hrana, iar temperatura trebuie

să fie de minimum 21º C tot anul. În sfârșit, scheletele de

coral trebuie să se ancoreze de ceva solid, deci e nevoie de

un fund de mare stâncos. Coloniile de corali se formează

oriunde se întrunesc aceste condiții; ca urmare, multe din

insulele ce mărginesc coasta Australiei au franjuri de corali.

Există aproximativ 400 de specii de corali pe Marea Barieră, extrem de variate ca formă, dimensiuni și culoare. Unele sunt microscopice, altele (precum coralul-creier, ale cărui formă și șanțuri de suprafață amintesc de un creier uman) pot atinge lățimea de 2 m.

La extremitățile recifului sunt specii cauciucoase, capabile săreziste la presiunea valurilor puternice, în timp ce varietățile delicate, ca o dantelă, trebuie să se adăpostească în ape mai liniștite. Există corali în formă de evantai, de cupolă, de bice și de coarne, copaci și flori în miniatură. Așa cum apele care-i adăpostesc au culori de la alb pană la azuriu și indigo, și coralii au culori de la roz pal până la roșu închis, galben tare, albastru și verde strălucitor.

În mediul foarte competitiv al recifului, un loc la soare este important și diversele specii și-au dezvoltat moduri proprii de a se asigura că obțin lumina de care au nevoie. Unele își întrec concurenții: multe dintre speciile de corn de cerb (Acropora), de exemplu, se pot extinde cu pană la 26 cm2 pe an. Altele își pot schimba forma în funcție de adâncimea apei în care sunt ancorate, aplatizându-se în ape adânci, unde lumina e puțină șise transformă într-un fel de „degete“ înalte, acolo unde soarele pătrunde puternic.

Adâncimile, gradul de claritate și de calm, temperaturile și

tipurile de hrană diferite ale recifului înseamnă că mii de

forme de viață pot găsi exact condițiile de care au nevoie. Se

estimează că peste 1.500 de specii de pești și de crustacee,

în afară de anemone, viermi, bureți și păsari, trăiesc în Marea

Barieră de Corali și în jurul ei; coralul însuși constituie doar

10% din viața recifului.

Castravetele de mare

nevertebrat are un rol

esențial în protejarea

structurii recifului, pentru ca

fragmentele microscopice de

cochilie și de nisip pe care le

secretă coboară în fundul

oceanului, lipind crăpaturile

din fundațiile de coral.

Mulți pești au trebuit să se specializeze pentru a face fațăsolicitărilor vieții pe recif. Peștele fluture forceps, de exemplu, și-a dezvoltat un bot lung, ca un tub, pentru a putea perfora fisuri în căutarea hranei. Peștele buzat curățitor cu dungi albastre întreține sănatatea altor specii mâncând paraziții lipiți de ei. Peștele socat uită de instinctul prădător și rămane ca în tranșă, cu gura și branhiile deschise, în timp ce peștele buzat extrage paraziții, chiar din gura lui. Peștii din familia Bleniidae, în schimb, s-au adaptat pentru a arăta și a se comporta exact ca peștii buzați; dar în loc să îndepărteze paraziții de pe alți pești, ei muscă din ei.

Unii pești de pe recif atrag atenția asupra lor prin coloritul strident, probabil pentru ca avantajele de a fi văzuți de o pereche potențială depășesc pericolele reprezentate de prădatori. Alții au un camuflaj extraordinar; peștii scorpion sunt drapați cu aripi de piele, pentru a semăna cu stâncile acoperite cu alge. Până când văd prada, stau nemișcați, apoi se deplasează cu o viteză uluitoare. Bibanii de mare pot să-și schimbe instantaneu culoarea și modelul pentru a se confunda cu mediul. Totodata și-au adaptat gura și fălcile, care se deschid atât de mult, încat pot suge prada direct în tubul digestiv.

Tipuri de pești

Pește Scorpion

Pește din Familia

Bleniidae

Pești Fluture

Impactul activităților turistice

Marea Barieră de Corali este cel mai mare sistem de recif coraligen din lume , o atracție de mare interes internațional .

Turismul în Marea Barieră de Corali este ceva obișnuit tot timpul anului , cu oameni care vin din toate părțile lumii .

Minunatele grădini minerale populate cu creaturi bizare , cu forme și culori din care cele mai diverse și uimitoare atrag mii de turiști.

Marea Barieră de Corali din Australia reprezintă o oaza de relaxare și aventură pentru orice turist dornic de a scapa de tehnologie , trafic și stresul de la serviciu . Turiștii se pot bucura de frumusețea oceanului , de coloritul și bogăția apelor , de asemenea pot descoperi lumea subacvatică .

Orice turist pasionat de scufundări , snorkelling , golf , rafting , tenis sau alte sporturi nautice poate veni în Marea Barieră de Corali , locul ideal pentru a petrece câteva zile de vis.

În Australia tot timpul anului e vară ( iarna temperaturile nu

scad sub 25 de grade Celsius), ofertele stațiunilor fiind

valabile pe tot parcursul anului . Scafandrii cu experientă sunt

de parere că cea mai bună perioadă pentru scufundări e între

lunile octombrie și decembrie, când apa atinge 29 de grade

Celsius iar vizibilitatea se păstrează între 20-30 de metri (

uneori chiar 50 de metri ). Din ianuarie și până în martie

vorbim de perioada musonilor , motiv pentru care vizibilitatea

în apă scade datorită ploilor abundente .

Din anul 1981, Marea Barieră australiană face parte din

patrimoniul UNESCO . Ea oferă un spectacol superb de corali

colorați și peste 10.000 de specii marine unice (6000 de specii

de crustacee, moluște, broaște tețestoase, delfini). Pentru

oamenii de știință , pentru iubitorii vieții acvatice , pentru

fotografi , pentru scufundătorii amatori , pentru pescari sau

pentru orice turist , această parte a Australiei este un loc de

vis.

în prezent , turismul în Marea Barieră de Corali generează

mai mult de 8,3 milioane de dolari și asigură locuri de muncă

pentru 103 000 locuitori .

Curiozități fascinante

Deși nu ocupă decât aproximativ 1% din suprafața Oceanului

Planetar, influența și beneficiile lor se resimt la nivel mondial.

Mai precis, recifele sănatoase de corali sunt printre cele mai

bune indicii ale sănătăiți apelor oceanelor, a căror influență

asupra ecosistemelor globale este notabilă.

1. Deși arată întocmai precum niște plante, coralii sunt, de

fapt, animale. Se înrudesc cu meduzele, hydrele și

anemonele de mare, cele din urmă fiind creaturi la rândul lor

similare mai degrabă plantelor.

2.Pentru ca lucrurile să devină și mai ciudate, trebuie spus

că deși sunt animale, coralii se folosesc totuși de fotosinteză

pentru a supraviețui. Însă și aici lucrurile sunt ușor tulburi,

întrucât, în realitate, nu coralii sunt cei care fac fotosinteza,

ci algele microscopice regăsite în celulele cavității lor

digestive. Această relatie simbiotică dintre corali și

respectivele alge funcționează într-atat de bine, încât le

asigură până la 90% din energia necesară supraviețuirii! Cât

despre restul de 10%, coralii și-l extrag din vânarea hranei

cu ajutorul tentaculelor mobile.

3. Recifele de corali au o biodiversitate absolut incredibilă. În

structura lor se regăsesc sute, dacă nu chiar mii de specii

diferite de plante și de animale marine, fapt care le face

cu atât mai prețioase. Dar ce generează această

diversitate atât de fascinantă? Faptul că recifele oferă o

mulțime de beneficii, de la surse de hrană la adăpost,

parteneri pentru împerechere și locuri ferite pentru

reproducerea propriu-zisă. Tot recifele sunt adevarate "creșe"

pentru micuții pești nou-născuți, ferindu-i de primejdii până

când sunt suficient de mari pentru a avea grijă de ei insuși și

se pot avânta în adâncurile oceanului

4. Recifele de corali sunt importante și pentru dezvoltarea

domeniului sănatatii. Mai precis, plantele care cresc aici sunt

surse excelente de noi medicamente pentru cele mai diverse

afecțiuni grave, de la cancer la artrită, infecții bacteriene,

maladia Alzheimer, boli cardiovasculare, infecții virale etc.

5. Recifele de corali sunt atât de importante în industria

turismului și a pescuitului, încât se estimează că dispariția

unui kilometru din suprafața lor duce la pierderi cuprinse între

137.000 și 1,2 milioane dolari de-a lungul unei perioade de 25

de ani. În pofida acestui fapt, nu mai puțin de 60% din

suprafata totală ocupată de recifele de corali la nivel mondial

este amenințată cu dispariția din cauza activității umane.

6. Mandang din Papua Noua Guinee este cel mai

spectaculos, dar, din nefericire, și cel mai amenințat cu

dispariția recif din lume. Acesta găzduiește cea mai mare

diversitate de specii la nivel global. Doar anul trecut au fost

identificate numeroase noi specii de vietăți în acest recif, de

la amfipode (un soi de crustacee) la crinoide și gastropode

din ordinul Nudibranchia.

Știați că..?

Recifurile de corali sunt foarte sensibile la schimbarile de

temperatura.O creștere de sub 2c poate omorî alege ce

trșiesc în corali.Fără alge ,coralii încep să se albească și să

moară.Albirea coralilor apare la fiecare 4-6 ani,dar datorita

încălzirii globale,acest fenomen apare din ce in ce mai desîn

Marea Barieră de Corali.

Pericole care pot distruge Bariera de Corali

a) stelelor de mare cu coroana de spini își varsă sucurile

digestive pe coral și îl omoară

b) temperatura prea mare a apei oceanului precum și

poluarea din ce în ce mai accentuată omoară coralii

c) reciful face față tuturor, furtuni și valuri ucigașe, dar în

secolul XXI, amenințarea cea mai mare este omul

d) poluarea aerului și acțiunea omului, transportul și

accidentele de navigație pot declanșa un adevarat dezastru

ecologic în zonă.

e) În 3 aprilie 2010, un cargou chinezesc a eșuat devastând

până la 4 tone de ulei și vopsea toxică, ceea ce a provocat

pagube importante recifului, lăsând “o cicatrice de aproape 3

kilometri lungime și cu o lățime de 250 de metri”.

f)“Recifele vor începe să se spargă, vor fi asuprite de alge.

Reciful va mai exista, dar va fi foarte diferit de ceea ce există

acum și nu va mai fi atât de divers”, a declarat liderul

cercetatorilor Glen De'ath. Distrugerea Barierei va avea un

efect devastator asupra peștilor și vietăților

marine care folosesc gradinile acvatice drept adapost sau

creșe.

Concluzii

Marea Barieră de Corali din Australia poate fi caracterizata

drept o minune a lumii în adevăratul sens al cuvantului, ce te

lasă mut de uimire .

Recifele se formează numai în condiții stricte : apă limpede ,

de mică adâncime care permite pătrunderea luminii solare

,fiind esențială; nu există recife vii în ape mai adânci de 150

m. Apa trebuie să fie curată: orice sediment impiedică

tentaculele coralului să prindă hrana , iar temperatura trebuie

să fie de minimum 21°C tot anul . Unii pești de pe recif atrag

atenția asupra lor prin coloritul strident , probabil pentru ca

avantajele de a fi văzuți de o pereche poțentială depășesc

pericolele reprezentate de pradători .

Marea Barieră de Corali din Australia reprezintă o oază de

relaxare și aventură pentru orice turist dornic de a scapa de

rutina . Turiștii se pot bucura de frumusețea oceanului , de

coloritul și bogatia apelor , de asemenea pot descoperi lumea

subacvatică .

Marea Barieră de Corali este cel mai mare sistem de recif

coraligen din lume , o atracție de mare interes internațional .

Bibilografie

www.ultramarine.ro “Marea Bariera de Corali”

www.rasfoiesc.com " MAREA BARIERA DE CORALI"

www.animale.ro “6 curiozitati fascinante”

www.interferente.ro “Marea Bariera de Corali”

Foto :http://www.barrierreefaustralia.com