Atacul de La Hiroshima
2
1 Atacul de la Hiroshima Alexandra Lumînariu Abstract In this study, I intend to talk about the early stages of the atomic bomb, the cause and the effects of the Hiroshima bombing. Even after 40 years, people got cancer because of the radiations still present in Japan from the bombing. The invention of the atomic bomb not only has caused the destroyal of a whole city and the deaths of thousands of people, but it also changed the weaponry used in modern wars. Key words: Hiroshima, atomic, bomb, Roosevelt, uranium Cuvinte-cheie: Hiroshima, bombă, atomic. Roosevelt, uraniu Construcția acestei bombe a fost posibilă în urma descoperirii de către fizicieni a faptului că atomul nu este stabil și indivizibil, ci are potențialul de a elibera cantități enorme de energie. În 1938. Oamenii de știință germani Otto Hahn și Fritz Strassman au dezagregat atomi de uraniu bombardându-I cu neutron. (…) Pe 2 august 1939, Albert Einstein și fizicianul maghiar Leo Szilard i-au scris președintelui Roosevelt cerându-i să ia măsuri. Acesta a înființat Comitetul Uraniului pentru a face cercetări. După ce SUA au intrat în război, în decembrie 1941, ,,Proiectul Manhattan”, condus de J. Robert Oppenheimer, a realizat o bombă nucleară. Echipa de savanți a produs în total trei bombe: bomba-test cu plutoniu Trinity, detonată la Alamogordo, New Mexico, SUA, bomba cu uraniu îmbogățit detonată deasupra Hiroshimei și bomba cu plutoniu aruncată la Nagasaki. 1 Decizia aruncării bombei asupra unui oraș japonez a fost luată de președintele Truman după conferința de la Potsdam. Pentru a cruța viețile unui million de soldați americani în extremul orient (potrivit calculelor statului major), Truman lansează mai întâi un ultimatum Japoniei, amenințând-o cu ,,o distrugere rapidă și completă” 2 6 august 1945. Un bombardier american supranumit "Enola Gay", cu colonelul Paul Tibbets la manșă, decolează în zori din insula Tinian, cu destinația nord-nord vest, către Japonia. La bordul său se află o încărcătură mortală cu nume prietenos: "băiețelul" (Little Boy) era de fapt o bombă cu uraniu de 4.400 de kilograme. În acest timp, cei aproape trei sute de mii de locuitori ai Hiroshimei, un orășel localizat în delta insulei Honshu, dormeau liniștiți. Se anunța o zi senină de vară, fără niciun nor pe cer. În această dimineață liniștită de august, o singură bombă, lansată dintr-un avion american, a ras de pe fața pământului un oraș, a început sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a dat startul erei atomice și a marcat generații întregi de japonezi și lumea întreagă. Nenumărate focuri s-au aprins deodată în tot orașul, unindu-se în cele din urmă într-o furtună de foc care i-a ucis pe cei care nu scăpaseră în primele minute după atac. Autoritățile japoneze n-au știut ore în șir de infernul care se dezlănțuise în oraș. Abia peste 16 ore, după ce Statele Unite au confirmat atacul, s-a știut cu precizie ce s-a abătut asupra Hiroshimei. Ajutorul de urgență a început în cele din urmă să ajungă în oraș și situația s-a stabilizat oarecum. La câteva zile după deflagrație, doctorii au început să vadă primele simptome ale iradierii la supraviețuitori. Rata mortalității a început să crească, pe masură ce supraviețuitorii care păreau ca își revin cădeau pradă acestei noi afecțiuni. 1 Dorling Kindersley, Istoria, Editura RAO București 2009, p.405 2 Pierre Miquel, 16 Evenimente Cruciale ale Istoriei, Editura LIDER București 2002, p.141
description
Atacul de la Hiroshima
Transcript of Atacul de La Hiroshima
-
1
Atacul de la Hiroshima
Alexandra Lumnariu
Abstract
In this study, I intend to talk about the early stages of the atomic bomb, the cause and the effects of the Hiroshima bombing. Even after 40 years, people got cancer because of the radiations still present in Japan from the bombing. The invention of the atomic bomb not only has caused the destroyal of a whole city and the deaths of thousands of people, but it also changed the weaponry used in modern wars.
Key words: Hiroshima, atomic, bomb, Roosevelt, uranium
Cuvinte-cheie: Hiroshima, bomb, atomic. Roosevelt, uraniu
Construcia acestei bombe a fost posibil n urma descoperirii de ctre fizicieni a faptului c atomul nu este stabil i indivizibil, ci are potenialul de a elibera cantiti enorme de energie. n 1938. Oamenii de tiin germani Otto Hahn i Fritz Strassman au dezagregat atomi de uraniu bombardndu-I cu neutron. () Pe 2 august 1939, Albert Einstein i fizicianul maghiar Leo Szilard i-au scris preedintelui Roosevelt cerndu-i s ia msuri. Acesta a nfiinat Comitetul Uraniului pentru a face cercetri. Dup ce SUA au intrat n rzboi, n decembrie 1941, ,,Proiectul Manhattan, condus de J. Robert Oppenheimer, a realizat o bomb nuclear. Echipa de savani a
produs n total trei bombe: bomba-test cu plutoniu Trinity, detonat la Alamogordo, New Mexico, SUA, bomba cu uraniu mbogit detonat deasupra Hiroshimei i bomba cu plutoniu aruncat la Nagasaki.1
Decizia aruncrii bombei asupra unui ora japonez a fost luat de preedintele Truman dup conferina de la Potsdam. Pentru a crua vieile unui million de soldai americani n extremul orient (potrivit calculelor statului major), Truman lanseaz mai nti un ultimatum Japoniei, ameninnd-o cu ,,o distrugere rapid i complet 2
6 august 1945. Un bombardier american supranumit "Enola Gay", cu colonelul Paul Tibbets la man, decoleaz n zori din insula Tinian, cu destinaia nord-nord vest, ctre Japonia. La bordul su se afl o ncrctur mortal cu nume prietenos: "bieelul" (Little Boy) era de fapt o bomb cu uraniu de 4.400 de kilograme.
n acest timp, cei aproape trei sute de mii de locuitori ai Hiroshimei, un orel localizat n delta insulei Honshu, dormeau linitii. Se anuna o zi senin de var, fr niciun nor pe cer. n aceast diminea linitit de august, o singur bomb, lansat dintr-un avion american, a ras de pe faa pmntului un ora, a nceput sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, a dat startul erei atomice i a marcat generaii ntregi de japonezi i lumea ntreag. Nenumrate focuri s-au aprins deodat n tot oraul, unindu-se n cele din urm ntr-o furtun de foc care i-a ucis pe cei care nu scpaser n primele minute dup atac. Autoritile japoneze n-au tiut ore n ir de infernul care se dezlnuise n ora. Abia peste 16 ore, dup ce Statele Unite au confirmat atacul, s-a tiut cu precizie ce s-a abtut asupra Hiroshimei. Ajutorul de urgen a nceput n cele din urm s ajung n ora i situaia s-a stabilizat oarecum. La cteva zile dup deflagraie, doctorii au nceput s vad primele simptome ale iradierii la supravieuitori. Rata mortalitii a nceput s creasc, pe masur ce supravieuitorii care preau ca i revin cdeau prad acestei noi afeciuni.
1 Dorling Kindersley, Istoria, Editura RAO Bucureti 2009, p.405
2 Pierre Miquel, 16 Evenimente Cruciale ale Istoriei, Editura LIDER Bucureti 2002, p.141
-
2
Abia dup trei-patru sptmni, a nceput s scad numrul morilor n urma iradierii nucleare. Cei care au trecut i peste perioada de opt sptmni agonizante n care s-a murit pe capete, n urma iradierii aveau s traisc toat viaa sub spectrul cancerului declanat de expunerea la radiaii i, bineneles, cu efectele psihologice ale acestui atac.
Cei care au depit acele momente de groaz i moarte, supravieuitorii bombei, se numesc hibakusha (oamenii afectai de explozie). 243.692 de hibakusha mai triesc nca, majoritatea n Japonia.3
O populaie civil este luat ostatic i masacrat fr drept de apel peru a accelera sfritul conflagraiei. Numeroi ari din Hiroshima vor deceda dup data exploziei.
Guvernul japonez tot nu cedeaz. O a doua bomb este atunci lansat asupra oraului Nagasaki pe 9 august 1945, fcnd 80 000 de victim, dintre care majoritatea dezintegrate pe loc. n ziua urmtoare. mpratul Japoniei n persoan anun la radio sfritul luptelor.
Hiroshimei i urmeaz o curs nebun a narmrilor timp de aproape o jumtate de secol de rzboi rece.Cnd Statele Unite n 1946 continu cercetrile i experimenteaz bombe
submarine la Bikini i Eniwetok, ntreaga lume realizeaz c narmarea atomic a devenit iremediabil i c efectele ei pot fi dezastruoase. Sovieticii, pe 23 septembrie 1949, experimenteaz propria lor bomb.
O nou generaie de bombe, bazate pe principiul fusiunii i nu al fisiunii, aa-numitele bombe cu hidrogen termonuclear, sunt puse la punct mai nti de ctre americani n Pacific. Ele au o putere de 7 megatone fa de 200.000 tone de TNT. n 1960, exploziile ating 50 de megatone. Cursa este cu att mai spectaculoas cu ct sovieticii, din 1953, ncep s fabric la rndul lor bombele H.
Arma se rspndete. Cele dou mari puteri nu sunt singurele care o posed: britanicii i umplu arsenalele n 1952 cu bomba A i n 1957 vu bomba H. Franceii reuesc aceeai performan tehnic n 1960 cu bomba A, experimentat n arhipelagul Mururoa din Pacific, iar n 1968 cu bomba H. La aceast dat. Republica Popular Cineza posed deja bomba, ca i India n 1974.4
Un japonez a avut norocul (sau nenorocul) s triasc ambele explozii i s fie recunsocut drept primul supravieuitor al ambelor atacuri. Pe 29 martie 2009, guvernul japonez l-a numit pe Tsutomu Yamaguchi dublu hibakusha.
Tsutomu Yamaguchi se afla la 3 kilometri de "zona zero" din Hiroshima cnd a czut "bieelul". Se afla n ora ntr-o cltorie de afaceri i a fost ars serios pe partea stng a corpului. A plecat spre cas pe 8 august, cu o zi nainte de cea de-a doua explozie. S-a expus la radiaiile reziduale cutndu-i rudele prin drmturile din ora i acum se lupt cu o form de cancer.5
3 Ana Ilie, Hiroshima - 64 de ani de la cel mai mare cosmar al omenirii, http://www.ziare.com/international/stiri-externe/hiroshima-64-de-ani-de-la-cel-mai-mare-cosmar-al-omenirii-843317
4 Ibidem 2, p.142
5 Idem 3
