ASOCIA}II, CLUBURI, SOCIET|}I SPORTIVE SAU/{I ... - mts.romts.ro/documente/documente/165-304 Sports...

$: ASOCIA}II, CLUBURI, SOCIET|}I SPORTIVE SAU/{I ... - mts.romts.ro/documente/documente/165-304 Sports Clubs, Associations and... · tic\, patinaj, tenis, scrim\, fotbal [i handbal,$
165

ASOCIA}II SPORTIVE

�ACADEMIA�. Asocia]ie (club) polisportiv\ studen-]easc\ înfiin]at\ în anul 1928, în cadrul Academiei de~nalte Studii Comerciale [i Industriale din Bucure[ti.Asocia]ia a activat pân\ la izbucnirea celui de-al doilear\zboi mondial, cu rezultate mai bune îndeosebi la jocu-rile sportive. Dup\ 1947 a activat sub alte denumiri.

ASOCIA}IA SPORTIV| A AERONAUTICII {IMARINEI (ASAM). Asocia]ie departamental\ con-stituit\ la Bucure[ti, în anul 1930.

ASOCIA}IA SPORTIV| �ALBASTRU�. Reuneafunc]ionari ai Prim\riei sectorului III (numit [i �al-bastru�) Bucure[ti, fondat\ în anul 1936.

�AMICII DRUME}IEI�. Manifestare turistic\organizat\ de asocia]iile sportive, constând dinefectuarea a minimum [ase ac]iuni turistice [i vizi-tarea unui num\r de 24 de obiective `n decursul unuian. A fost instituit\ în august 1977, cu scopul de astimula practicarea turismului activ de c\tre tineri,îndeosebi de c\tre elevi, fiind inclus\ în programul�Daciadei� ca form\ specific\ de educa]ie fizic\ [isport. Se reg\se[te, `n alte forme de organizare, `ncadrul ac]iunilor �Sportul pentru to]i�.

�AMICII MUN}ILOR�. Asocia]ie de turism în-fiin]at\ la Sibiu în februarie 1972, ini]iatoarea ac]i-unii cu acela[i nume ce se organizeaz\ anual.

�AMICII PREDEALULUI�. Asocia]ie de turism [ide sporturi de iarn\ fondat\ în Bucure[ti în decem-brie 1934. A avut un rol important în instruirea înschi a copiilor (circa 300 într-un sezon), începând dinanul 1935, [i în organizarea unor concursuri oficialedestinate acestora. Din ini]iativa ei s-a amenajat înanul 1936 [i primul (mini)-schi-lift din ]ara noastr\,cel de la Predeal. A func]ionat pân\ `n anul 1940, prin[coala de ini]iere în schi trecând nu mai pu]in de 4 000 de sezoni[ti de toate vârstele.

ASOCIA}IA SPORTIV| A ANGAJA}ILORCOMERCIALI DIN TIMI{OARA. ~nfiin]at\ înfebruarie 1912.

ASOCIA}IA SPORTIV| A ANGAJA}ILORMUNICIPALI (CLUJ). ~nfiin]at\ în toamna anului1919, în urma reorganiz\rii CS �Dacia�, fondat laînceputul aceluia[i an.

ASOCIA}IA ARBITRILOR DE FOTBAL AMA-TOR DIN ROMÂNIA (AAFAR). ~nfiin]at\ înprima jum\tate a anului 1921 la Bucure[ti, subpre[edin]ia dr. Sabin Va]ianu [i a principelui Carol(pre[edinte de onoare). AAFAR î[i avea filiale zonaleîn cele 12 regiuni ale FSSR, culori reprezentativenegru-albastru, iar membrii s\i aveau acces gratuit latoate manifesta]iile sportive din ]ar\. În chiar anulconstituirii, AAFAR a înfiin]at prima [coal\ de arbi-tri de fotbal din ]ara noastr\ [i a organizat în luna au-gust, la Timi[oara, un congres general al arbitrilor �

ASOCIA}II, CLUBURI, SOCIET|}I SPORTIVESAU/{I CULTURAL SPORTIVE

manifestare reluat\ apoi anual. Prin intermediulFSSR, asocia]ia a fost afiliat\ la corpora]ia similar\ aFedera]iei Interna]ionale de Fotbal, putând astfel de-lega arbitri pentru conducerea meciurilor interna]io-nale. Ulterior, AAFAR a primit numele de Asocia]iaArbitrilor de Fotbal din România [i a func]ionat pân\în anul 1945.

ASOCIA}IA SPORTIV| �ARMATA� (ASA).Grupare sportiv\ bucure[tean\, departamental\, fon-dat\ la începutul lunii iunie 1947. ~n anul 1948 luaufiin]\ ASA [i la Cluj, Târgu Mure[, Buz\u, Craiova,iar ulterior [i `n alte localit\]i.

�ASTRA SPORTIV|�. Sec]ie de educa]ie fizic\ [isport a organiza]iei ASTRA (Asocia]iunea Transil-van\ pentru Literatura Român\ [i Cultura PoporuluiRomân), cu filiale în ora[ele Cluj, Bra[ov, Sibiu etc.,înfiin]ate începând din prim\vara anului 1931. Larândul lor, aceste filiale aveau subsec]ii la Bran [i înora[ele de re[edin]\, numite �{oimii Carpa]ilor� (laCluj), �{oimii� Sibiului, �{oimii Bra[ovului� etc.,precum [i sec]ii puternice de schi, atletism, gimnas-tic\, patinaj, tenis, scrim\, fotbal [i handbal, afiliatela federa]iile de specialitate. ~n afara activit\]ii com-peti]ionale intense, filialele sportive ale ASTRA audesf\[urat o bogat\ activitate cultural\ cu prilejul ani-vers\rilor Unirii din 1918, dar [i `n cadrul serb\rilorproprii (din luna septembrie). Pe plan interna]ional,activitatea cultural sportiv\ s-a limitat la participarea,cu delega]ii numeroase, la congresele [i serb\rile fe-derale de gimnastic\ ale sokolilor din Cehoslovacia,Iugoslavia, Bulgaria etc. ~n general, manifest\rilesportive au avut, ini]ial, un caracter patriotic [i demo-cratic, caracter diminuat c\tre anii 1936, când în ac-tivitatea sa, orientarea na]ionalist\ a câ[tigat tot maimult teren.

ASOCIA}IA SPORTIV| �ASTRONAUTICA�TÂRGOVI{TE. ~nfiin]at\ `n anul 1968, func]ionea-z\ pe lâng\ Colegiul Na]ional �Constantin Carabella�.Asocia]ia cuprinde [i reprezint\ elevii [i cadreledidactice din Colegiu [i din alte unit\]i [colare dinTârgovi[te. Prin activitatea desf\[urat\ `n cei peste30 de ani, Asocia]ia a adus o contribu]ie important\ la

promovarea rachetomodelismului pe plan local, na-]ional [i interna]ional. Rezultatele sec]iei de racheto-modele: 36 de titluri de campioni na]ionali; peste 25de recorduri na]ionale; 10 recorduri [i performan]emondiale ob]inute de: Ioan N. Radu (5), ValeriuStroescu (2), Daniel Cazacio, Lucian Ni]\ [i IleanaRadu, câte unul. Performan]e ob]inute `n competi]iileinterna]ionale: profesor Ioan N. Radu � campionmondial, `n proba individual\ [i medalie de argint, `nproba pe echipe, clasa S3A (durat\ cu para[ut\) laCM din 1972; medalie de aur la Criteriul Europeande rachetomodele (S4B � rachetoplane) din 1972;medaliat la CB [i numeroase concursuri interna]iona-le; echipa AS Astronautica medaliat\ la diferite con-cursuri interna]ionale. Modeli[tii asocia]iei au ob]inut[ase titluri de mae[tri ai sportului [i un titlu demaestru emerit al sportului (Ioan N. Radu). Alte reali-z\ri mai importante ale asocia]iei [i ale prof. Ioan N.Radu: editeaz\ `ncepând din 1968 prima [i unica re-vist\ [colar\ de rachetomodelism [i astronautic\ din]ara noastr\ intitulat\ �Astronautica�; a contribuitefectiv la promovarea acestei ramuri a modelismului(primele articole; demonstra]ii de rachetomodele;primul concurs neoficial �Cupa Chindia�; primul cri-teriu na]ional `n 1968 [i apoi CN oficial, `n 1969etc.); a editat primele lucr\ri de rachetomodele `n1972 [i 1978 [i un ABC rachetomodelistic `n 1972.~nc\ de la `nfiin]are, pre[edintele asocia]iei a fostprof. Ioan N. Radu.

ASOCIA}IA AUTOMOBILI{TILOR DIN RO-MÂNIA (AAR). Asocia]ie central\ constituit\ laBucure[ti, în ianuarie 1958, din ini]iativa unui grup deentuzia[ti automobili[ti în frunte cu ing. Jean Calcianu,Petre Cristea, ing. Al. Frim, dr. Emanoil Manicatide,Iosif Sîrbu, Gh.Teodorescu [.a. Scopul AAR const\ îndezvoltarea turismului, sportului [i circula]iei automo-bilistice în România, sus]inerea [i ap\rarea intereselorlegitime ale automobili[tilor, organizarea unor mani-fest\ri auto, cu aplicarea regulamentelor sportive, afili-erea la organiza]iile automobilistice interna]ionale [i laforul central interna]ional (FIA) etc. La 24 ianuarie1958, AAR a fost recunoscut\ de Consiliul General alUCFS ca for reprezentativ al activit\]ii turistice [isportive automobilistice din ]ar\, iar la 30 aprilie

166

STRUCTURI ORGANIZATORICE

acela[i an, asocia]iei i s-a recunoscut calitatea de per-soan\ juridic\, primind totodat\ acordul s\ eliberezedocumente de transport care s\ înlesneasc\ formalit\-]ile vamale pentru vehiculele înscrise `n România, ceies [i intr\ din/`n ]ar\. Membru al AAR putea fi oricarelocuitor al ]\rii, posesor al carnetului de conducereauto, precum [i orice persoan\ care, prin activitatea sa,se preocupa de problemele sportului sau turismuluiauto. AAR s-a aflat sub îndrumarea [i controlulUCFS privind aspectul juridic, problemele tehnice,sportive, administrativ-gospod\re[ti, financiar-con-tabile [i rela]iile cu str\in\tatea. La pu]in timp de lafondarea sa, AAR s-a afiliat la dou\ din cele mai im-portante organiza]ii interna]ionale de specialitate:Federa]ia Interna]ional\ a Automobilului (FIA) � în1960 [i Alian]a Interna]ional\ de Turism (AIT) �1962, stabilind totodat\ primele contacte cu asocia-]iile [i cluburile similare din ]\rile vecine. Sub egidaAAR s-au organizat câteva competi]ii automobilis-tice, dintre care cea mai important\ r\mîne primaedi]ie a �Raliului Dun\rii � Castrol�. Dup\ un dece-niu de existen]\, AAR s-a transformat, `n 1967, înAutomobil Clubul Român (vezi ACR).

ASOCIA}IA DE AVIA}IE DIN BIN}IN}I (azicom. Aurel Vlaicu, jud. Hunedoara). Prima grupareromâneasc\ de acest profil, `nfiin]at\ mai ales cuscopul de a încuraja zborurile lui Aurel Vlaicu [i acontribui la dezvoltarea aeronauticii din ]ar\ [i dinstr\in\tate. {i-a `ncetat activitatea dup\ moartea luiA. Vlaicu.

ASOCIA}IA �AVIONUL DOLJAN�. Constituit\ laCraiova în anul 1927, cu sediul la ComandamentulCorpului 1 Armat\ din localitate. A activat scurt timp [if\r\ rezultate spectaculoase, fiind prima asocia]ie deavia]ie sportiv\ din Oltenia.

ASOCIA}IA DE CANOTAJ din Arad (a �vâs-la[ilor�) �Mure[ul� 1890; din Timi[oara (16/29aprilie 1886), reorganizat\ în 1899 [i `n 1909.

ASOCIA}IA CARPATIN|. Una din primele asoci-a]ii centrale de turism din Transilvania. A fost înfiin-]at\ la Sibiu, în anul 1880, [i avea filiale la

Sighi[oara, Media[, Agnita etc., care cultivau turis-mul în rândul popula]iei de na]ionalitate german\.

ASOCIA}IA CERCURILOR DE STUDII {I IN-FORMA}II PENTRU R|SPÂNDIREA EDUCA-}IEI FIZICE {I TIRULUI. Form\ organizatoric\unic\ în mi[carea sportiv\, creat\ la Cluj, la 12 mai1937, în urma Adun\rii extraordinare a profesorilorde specialitate întrunit\ în acest scop. Asocia]ia aveacaracter de central\ a cercurilor existente în centreleunde func]ionau profesori califica]i în educa]ia fizic\[i a durat pân\ în vara anului 1940.

ASOCIA}IA SPORTIV| �CERCUL MILITAR�.~nfiin]at\ în anul 1923, la Constan]a. A activat cu unnum\r redus de sec]ii [i de membri; mai important\ afost cea de tenis.

ASOCIA}IA CICLI{TILOR (de ciclism) din Arad`nfiin]at\ `n 1899; au mai existat asemenea asocia]ii`n Timi[oara: (14/26 noiembrie 1886); �Velocitas�(1897) [i �Huniade� (7/19 aprilie 1898).

ASOCIA}IILE {I CLUBURILE SPORTIVE {ICULTURALE CFR~nc\ de la `nceputurile constituirii structurilor organi-zatorice ale sportului românesc, `n special dup\ 1900,se `nregistreaz\ numeroase organiza]ii, majoritateadintre ele, pân\ `n preajma anilor �40, cu profil sportiv[i cultural, sub denumirea �Asocia]ia Sportiv\ [i Cul-tural\ CFR� (ASC - CFR). Scopul declarat al acestoraa fost organizarea `n timpul liber a activit\]ilorsportive [i culturale pentru �s\n\tatea trupeasc\ [i su-fleteasc\� a lucr\torilor [i func]ionarilor CFR-i[ti,precum [i a familiilor lor. ~n apari]ia [i evolu]ia aces-tor organiza]ii s-au produs multe modific\ri, inerente`nceputului, ceea ce a dus la unele neconcordan]e `ntrediferite surse de informare privind: a) denumirile(cluburi, asocia]ii, societ\]i, forma]iuni, cercuri, c\mineetc.), multe neconcordan]e provenite [i ca urmare aunor fuziuni [i reorganiz\ri; b) datele ̀ nfiin]\rii sau pro-ducerii unor modific\ri generate de diferen]ele de apre-ciere `ntre momentele in]iativelor, constituirea oficial\sau recunoa[terea juridic\; c) sec]iile care au func]ionat`n cadrul acestora. Din informa]iile prezentate de

167

Asocia]ii, cluburi, societ\]i

Ion Basarab `n Istoricul Asocia]iilor Sportive [i Cul-turale CFR (1934), de Mihai Ionescu [i Mircea Tu-doran, `n Fotbalul de la A la Z (1984) [i de NicolaePostolache `n Istoria Sportului `n România � datecronologice (1995), precum [i din alte surse, rezult\c\ `n decursul anilor, `n mai mult de 40 de localit\]i,au func]ionat peste 50 de diferite organiza]ii, dintrecare 35 cu profil sportiv [i cultural, f\r\ a include `naceste cifre multe dintre forma]iile ap\rute `n urmafuziunilor (`n special la fotbal) sub alte denumiri.Concepute `ntr-o form\ original\ de `mbinare a acti-vit\]ilor sportive cu cele culturale, asocia]iile dinsistemul CFR s-au implicat activ [i cu rezultate sem-nificative `n `ndeplinirea misiunii lor. Evocând rolul[i justificarea, dar [i elogiul meritat al vrednicei�Asocia]iuni Sportive [i Culturale CFR�, DirectorulGeneral al CFR � Cezar Mereu]\, ar\ta `n 1933 urm\-toarele: �Sporturile asigur\ s\n\tatea [i vigoareatrupului; excursiile recreiaz\ [i pun pe oameni laolal-t\ s\ se cunoasc\, s\ se pre]uiasc\; conferin]ele in-struiesc [i sistematizeaz\ ideile; lecturile `mbog\]esccuno[tin]ele; activitatea muzical\ rafineaz\ sensibili-tatea. Toate la un loc disciplineaz\ via]a, creeaz\ [imen]in solidaritatea `n marea familie ceferist\ [i dausatisfac]ia acelei n\zuin]e de «mai bine» care st\ `nfiecare om�. Dup\ mai bine de 90 de ani de activitate,rezult\ c\ asocia]iile CFR [i urma[ele acestora, sec-]iile, echipele [i sportivii care au activat `n aceste uni-t\]i, au desf\[urat, `n mod deosebit `n prima jum\tatea acestei perioade, o munc\ de pionierat `n promova-rea educa]iei fizice [i sportului, contribuind la crista-lizarea structurilor organizatorice [i constituireasistemului competi]ional na]ional oficial. Având `nvedere existen]a unor asocia]ii similare ale CFR `nmai multe localit\]i din ]ar\, `n 1924 se lanseaz\ unapel pentru formarea unei uniuni cu caracter na]ional(se dorea a fi o federa]ie a sportului ceferist `n cadrulFSSR), `ns\ la adunarea convocat\, al\turi de Bucu-re[ti, au fost prezente doar asocia]iile din Arad [i Cluj.Adunarea a adoptat totu[i Statutele, iar ideea unei ast-fel de uniuni va fi `n continuare promovat\ `n specialde asocia]ia bucure[tean\. La 7 mai 1931, `n confor-mitate cu prevederile statutelor adoptate, se reunesc31 de asocia]ii sportive [i culturale ceferiste `ntr-osingur\ unitate � �Biroul Central al Asocia]iunilor

Sportive [i Culturale CFR (BASC - CFR)� sub pre[e-din]ia lui Cezar Mereu]\ (vezi Istoricul Asocia]iilorSportive [i Culturale CFR � Ion Basarab). N. Posto-lache semnaleaz\ stabilirea de c\tre BASC - CFR, `n1932, a zilei de 10 mai ca �zi a sportului ceferist� din`ntreaga ]ar\ [i organizarea unei Cupe la fotbal, tro-feul fiind câ[tigat, la prima edi]ie, de c\tre echipa dinBra[ov. Urm\rind apari]ia [i evolu]ia unit\]ilorsportive ceferiste, `n diferite localit\]i, unele dintreprincipalele lor preocup\ri [i realiz\ri, se poate con-stata contribu]ia valoroas\ a acestui important seg-ment al sportului românesc.

� CLUBUL SPORTIV �CFR� CLUJ. ~nfiin]at`n 1907, ca unitate reprezentând muncitorii de la c\ileferate din regionala Cluj, cu echip\ de fotbal conside-rat\ una dintre primele forma]ii ap\rute pe teritoriul]\rii noastre (`n 1900 la Cluj a func]ional CS �Fero-viarul�). Dup\ primul r\zboi mondial clubul se reor-ganizeaz\, anul 1923 fiind consemnat `n literatur\ camoment al apari]iei noului CS �CFR� din Cluj. ~nanii de pionierat care au urmat (1924-1930) echipa aactivat `n campionatul districtual. ~n 1931, se produceo nou\ reorganizare vizând `mbun\t\]irea activit\]iiechipei de fotbal care `ntre 1934-1936 va activa `nDivizia B, iar `ntre 1936-1938 `n Divizia C [i din nou`n campionatul or\[enesc. La sfâr[itul anului 1939 vafuziona cu AS �Armonia�.

� ASOCIA}IA SPORTIV| {I CULTURAL|�ARMONIA� CLUJ. ~nfiin]at\ `n 1930 ca unitatereprezentativ\ a Atelierelor Principale ale CFR Cluj,recunoscut\ juridic `n 1933. Asocia]ia avea `n 1934un num\r de 950 de membri [i cuprindea `n structurasa: sec]iunea cultural\; sec]iunea de sport (fotbal,box, popice [i [ah); sec]iunea de ajutor reciproc. La29 ianuarie 1938, a avut loc sfin]irea Drapelului ASC�Armonia� pe care era `nscris �Pentru neam [i ]ar\�.La sfâr[itul anului 1939, asocia]ia a fuzionat cu CS�CFR�, cu care, sub diferite denumiri, va desf\[ura oactivitate sus]inut\ pentru afirmarea unor ramuri desport [i va reprezenta fotbalul clujean cu bune rezul-tate (vezi Cluburi de fotbal CFR Cluj). Sub denumi-rea de �CFR� ̀ n 1946-1947 revine ̀ n Divizia C, ̀ n seriaa 7-a, pe care o câ[tig\ [i promoveaz\ `n Divizia B.

168


~n returul campionatului, edi]ia 1947-1948, se unifi-c\ cu �Ferar� (`nfiin]at\ imediat dup\ primul r\zboimondial). Noua echip\, sub numele de �CFR� (subpatronajul regionalei CFR) va activa `n prima divizie[i `n edi]ia 1948-1949, când retrogradeaz\. ~ntre1949-1969 activeaz\ `n Divizia B (cu excep]ia edi]iei1958-1959 `n C). ~n 1950 se numea �Locomotiva�,iar din 1958 din nou CFR. ~n 1960, se constituieCSM Cluj, prin fuziunea dintre �CFR� [i �Rapid�Cluj, care `ntre 1960-1964 va activa `n Divizia B.~ntre 1964-1967, Asocia]ia �Clujeana� va reprezentafotbalul clujean ̀ n e[alonul secund, iar din 1967 aceast\misiune revine exclusiv echipei �CFR� care promo-veaz\ `n Divizia A, `n 1969, unde se va men]ine pân\ `n1976. ~ntre 1976-1982 o reg\sim `n Divizia B. Din1982, când retrogradeaz\ `n Divizia C, ca urmare aunor m\suri de reorganizare, echipa se va numi �SteauaCFR�. ~n 1983 revine `n Divizia B. ~n campionatul1963-1964, juniorii clubului cuceresc titlul de campionina]ionali. ~n 1999, AS �CFR� Cluj-Napoca avea orga-nizate sec]ii la bridge, ciclism, fotbal [i popice.

� CLUBUL SPORTIV �CHINEZUL� TIMI-{OARA. Echipa de fotbal a muncitorilor de la c\ileferate din Timi[oara a luat fiin]\ `n 1910. ~naintea pri-mului r\zboi mondial echipa a activat `n campionatuldistrictual. Dup\ r\zboi, �Chinezul� se impune printrecele mai puternice echipe de fotbal din ]ar\ (vezi�Chinezul� Timi[oara). ~ntre 1921 - 1927 a realizat operforman]\ unic\ � cucerirea consecutiv\ a [ase titluride campioan\ a României. Confruntându-se cu serioaseprobleme financiare [i organizatorice echipa ajunge `ne[aloanele inferioare, pân\ `n 1933, când revine `n Di-vizia A. ~n 1936 fuzioneaz\ cu �ILSA� Timi[oara, cucare mai particip\ la 3 edi]ii ale primei divizii, apoi `nDivizia B (1939-1941). Dup\ r\zboi, �Chinezul� a maifuzionat cu �CAMT� sub denumirea �Chinezul -CAMT�, iar din 1946 �Chinezul� dispare din rândulforma]iilor de fotbal. ~n cadrul clubului s-au mai prac-ticat [i alte ramuri de sport, printre care atletismul(Zeno Coste, `n 1925, a câ[tigat titlul de campionna]ional la greutate, iar Al. Puhala a devenit campion la200 [i 400 m plat `n 1929 [i la 400 metri garduri `n1933 [i 1934) [i `notul (la 24 iulie 1921, clubul orga-niza un concurs de `not pe Bega, pe distan]a de 6 km).

~n 1943, �Chinezul CAMT� avea legitima]i la box 41de sportivi. Dup\ unele surse (Sorin Satmari, DumitruCuc, Sportul luptelor de la A la Z, Bucure[ti, 1992),CS �Chinezul� a avut [i o sec]ie puternic\ de lupte [imeritul de a fi contribuit efectiv la organizarea pri-mului campionat de lupte al ]\rii [i de a fi atribuitprimele medalii lupt\torilor amatori de la noi. Ne-existând `nc\ o comisie de lupte `n cadrul FSSR,organizarea unor `ntreceri de anvergur\ a fost atribu-it\ clubului �Chinezul�, considerat �nucleul de pio-nierat al luptelor din România�, care, `n decembrie1921, a organizat primul campionat na]ional de luptegreco-romane.

� CLUBUL SPORTIV �CFR� TIMI{OARA.A avut ca `nainta[i pe CS �Sparta CFR�, `nfiin]at `n1919, care, `n 1926, fuzioneaz\ cu �Unirea� sub de-numirea �Sparta Unirea CFR�. ~n 1927, aceast\forma]iune sportiv\ se autodesfiin]eaz\, reap\rând `n1933 (dup\ alte surse, `n martie 1932) sub numele de�CFR�. ~n 1934, clubul num\ra peste 1 000 de mem-bri [i avea urm\toarele sec]ii: fotbal, box, lupte, ping-pong, nata]ie, scrim\ [i atletism. Echipa de fotbal, cucontribu]ii deosebite `n fotbalul românesc, a activat,`ncepând din 1937 pân\ `n 1980, la 3 edi]ii `n DiviziaC, 22 `n B [i 11 edi]ii `n A (1946-1956 [i 1970-1971).Cele mai bune rezultate `n Divizia A � locul III (1946-1947), locul II [i finalist\ `n CR (1947-1948). ~ntre1950-1958 a activat sub numele de �Locomotiva�, iar`n 1959 a revenit la denumirea de �CFR�. Din 1981,particip\ `n Divizia B. Echipa de juniori a fost cam-pioan\ a României (1939-1940). Clubul a realizat re-zultate notabile [i la alte ramuri de sport, `n 1938fiind afiliate la federa]ii sec]iile de box, lupte, `not,scrim\, sporturi nautice, tenis. La box, `n 1937-1938,Gheorghe Lungu a devenit campion na]ional. Perfor-man]e deosebite au fost ob]inute la lupte `nc\ de la `n-ceputul anilor �30 � peste 35 de titluri de campionina]ionali (Francisc Coco[, Ovidiu Forai, Ion Popescu,Ion Crâsnic, Constantin Ofi]erescu, Petre Cearn\u [imul]i al]ii), 6 particip\ri la JO, 5 la CM [i 4 la CE,medalie de bronz la CE [i multe clas\ri `n primele 6locuri la competi]iile oficiale. Dup\ 1991, fotbalul s-aconstituit `n structur\ organizatoric\ independent\(vezi FC �CFR�), iar CS �CFR� Timi[oara avea `n

169


1999 sec]iile de: atletism, canotaj, lupte, karate, judo,tenis, box, dans sportiv.

� �VICTORIA� FC BUCURE{TI. Se constituie`n iulie 1912, forma]ie care cuprindea muncitorii dela atelierele c\ilor ferate. ~n noiembrie 1919, �Victo-ria� FC fuzioneaz\ cu clubul �Silistra� sub denu-mirea de �Excelsior Fotbal Club�. O parte dintrejuc\torii echipei �Excelsior� au trecut la sec]ia defotbal a �AGSC CFR� Bucure[ti.

� ASOCIA}IA GENERAL| SPORTIV| {ICULTURAL| �CFR� (AGSC - CFR) BUCURE{TI.La 11 iunie 1923, un grup de lucr\tori, mai[tri [i func-]ionari de la Atelierele Grivi]a a hot\rât `nfiin]areaunei grup\ri sportive, denumit\ atunci �ClubulSportiv CFR�, `ncadrat ulterior `n AGSC - CFR, care[i-a `nceput activitatea cu sec]ia de fotbal [i o sec]ie delupte. Primul comitet de conducere a fost ales `nadunarea din 25 iunie 1923, punând oficial `n stare defunc]ionare gruparea sportiv\ a feroviarilor bucure[-teni. Ca pre[edinte a fost ales maistrul Teofil Copaci.La adunarea general\ din 23 decembrie 1923, s-auvotat statutele, care cu mici modific\ri [i complet\ri,aduse pe parcurs, au constituit normele de conducereale AGSC - CFR. Ca pre[edinte a fost ales inginerulAndrei {tefan � Directorul Atelierelor Grivi]a. La`nceput a func]ionat numai sec]ia de fotbal (format\din juc\tori proveni]i de la ateliere [i de la �Excelsior�FC). Sec]ia de lupte, de[i avea doritori [i profesor an-gajat, nu [i-a putut desf\[ura activitatea din cauz\ c\nu avea o sal\ de antrenament. ~n urm\torii ani, auluat fiin]\ [i alte sec]ii pe ramuri de sport, num\rulacestora ajungând, `n 1934, la 15. ~n 1926, paralel cuactivit\]ile sportive, s-au pus bazele sec]iei culturale laAtelierele Grivi]a. Au fost ini]iate numeroase activit\]icultural-artistice ([ez\tori, expozi]ii, programe de di-vertisment, cinematograf, o bibliotec\ etc.). S-au con-stituit un puternic cor, o fanfar\, o trup\ de teatru. Launele dintre aceste manifest\ri au fost de fa]\ ReginaMaria, principele Nicolae, principesa Ileana, precum[i unii dintre membrii guvernului. ~n leg\tur\ cu ac-tivitatea Asocia]iei au fost publicate: �Revista CFR�,iar mai târziu �Revista Tehnic\ CFR�; `n 1927, subegida Sec]iei culturale apare �Ziarul ceferist�; din

1932 se hot\r\[te ca Administra]ia s\ scoat\ o singur\publica]ie �S\pt\mâna CFR�. Asocia]ia bucure[tean\[i sec]iile sale erau considerate reprezentative `n raportcu ASC din ]ar\, motiv pentru care `n titulatura lorvom `ntâlni cuvintele general\ [i central\, `n dorin]a dea se exprima aceast\ pozi]ie. Pentru evolu]ia [i rezul-tatele AGSC - CFR vezi CS �Rapid�, iar pentru fotbal�cluburi de fotbal�, UFC �Rapid�. ~n Bucure[ti au maifost organizate: Asocia]ia Bucure[ti Triaj, din 1931 cuo sec]iune sportiv\ (fotbal) [i o sec]ie cultural\; AS�Grivi]a CFR� din 1945; �Locomotiva� Grivi]a Ro[ie,din 1951.

� ASOCIA}IA SPORTIV| CFR �GRIVI}A�(pe parcursul anilor a purtat mai multe denumiri). Afost una dintre unit\]ile puternice; s-a remarcat `nmod deosebit, prin activitatea primei echipe ceferis-te de rugby, `nfiin]at\ `n 1932 la Uzinele �Grivi]a�,care a câ[tigat titlurile de campioan\ na]ional\ `n1948 (�CFR�); 1950 (�Locomotiva CFR�); 1955(�Locomotiva�); 1957 (�Locomotiva� Grivi]a); 1958,1959, 1960 (CFR - �Grivi]a�); 1962, 1966, 1967,1969 / 1970 (�Grivi]a�); 1992 / 1993 (RC �Grivi]a�).~n 1976, `n locul AS �Grivi]a�, a fost organizat primulclub de rugby din ]ara noastr\ - Rugby Club �Grivi]a�,`ntre 1994-1997 se va numi �Grivi]a� - �Castor�,iar din 1998 s-a revenit la RC �Grivi]a�. Echipa afost prezent\ `n 2 finale ale CCE, `n 1962, când nua putut trece de puternica echip\ francez\ �Béziers�,[i `n 1964 când a câ[tigat titlul de campioan\ euro-pean\. Clubul a format `n decursul anilor numero[iMae[tri emeri]i ai sportului [i Mae[tri ai sportului[i a contribuit la realizarea unor rezultate de pres-tigiu pentru rugby-ul românesc.

~n 1999, al\turi de CS �Rapid� [i UFC �Rapid�, ̀ nBucure[ti mai func]ionau: AS �Locomotiva�, cusec]ii la atletism, badminton, box, bridge (`n anul2000, sportivul Alexandru Feber a contribuit la cuceri-rea medaliei de aur la CM de bridge), culturism, fotbalfeminin, go, kaiac-canoe, karate, modelism feroviar,orientare sportiv\, popice, rugby, scrable, [ah, tenis,tenis de mas\, tenis-fotbal; AS �Regionala CFR�, cuatletism [i [ah; AS �Trac]iunea� - Depoul CFRBucure[ti Triaj cu sec]ie de fotbal.

170


� ASOCIA}IA AVIATIC| �CFR�. A fost`nfiin]at\ la 14 iunie 1935. Asocia]ia avea organizatecercuri de aeromodelism la Atelierele CFR �Grivi]a�[i `n numeroase unit\]i feroviare din ]ar\. A adus ocontribu]ie important\ la dezvoltarea modelismului`n ]ara noastr\. ~n 1939 Asocia]ia avea 24 de cercuride aeromodelism `n diferite localit\]i printre care:Arad, Cern\u]i, Cluj, Constan]a, Craiova, Gala]i,Oradea [i altele. Un rol stimulator l-au avut concur-surile de genul �Ceferiadelor� organizate la sfâr[itulanilor �30. ~n 1939, la Sânpetru (Bra[ov) aeromo-deli[tii din cadrul cercului �CFR� Turnu Severin sta-bilesc dou\ recorduri na]ionale. Prima competi]ieinterna]ional\ de aeromodele este considerat\ �Cefe-riada balcanic\� din 1939, organizat\ de Asocia]iaAviatic\ �CFR�, la care au participat sportivi dinBulgaria, Grecia, Turcia, Iugoslavia [i România.

� ASOCIA}IA �CFR� SIMERIA. A fost`nfiin]at\ imediat dup\ Unire. Asocia]ia dispunea de oaren\ `mprejmuit\ [i dou\ terenuri de fotbal. Echipa defotbal s-a constituit `n 1922, iar `n 1923 s-a afiliat laFSSR. Pân\ `n 1934, a activat `n campionatul distric-tual [i regional. ~ntre 1934-1941, particip\ `n Divizia B(locul III, `n 1934-1935). Dup\ r\zboi a jucat `n DiviziaB (1946-1948); `n C (1948, 1958-1959, 1970-1983); `ncampionatul regional [i `n cel jude]ean (1949-1958,1959-1970, din 1983). ~n cadrul asocia]iei mai func]io-nau o sec]ie de tenis [i o sec]ie muzical\. De un sprijinimportant au beneficiat luptele, boxul [i alte ramuri desport. Dup\ unele surse, `n 1909 a func]ionat CS allucr\torilor de la C\ile Ferate.

� ASOCIA}IA �CFR� ORADEA. A luat fiin]\`n 1919, `n 1925 se reorganizeaz\, iar `n 1928 se uni-fic\ cu Clubul �Bihorul� (`nfiin]at `n 1920). ~n anul1934, asocia]ia avea 450 de membri [i 8 sec]ii: fotbal,box, lupte, tenis, turism, ping-pong, biliard [i [ah.Asocia]ia, fiind printre primele care s-au `nfiin]atdup\ Unire, a avut un rol important `n ac]iunile depropagand\ [i promovare a sportului românesc.Echipa de fotbal, clasat\ pe locul II la �Ceferiada� din1930, a organizat jocuri `n ora[ele Craiova, Re[i]a,Teiu[, Sighetul Marma]iei, Baia Mare, Satu Mare,Careii Mari, S\cuieni, Valea lui Mihai [i altele. Dup\

ani de activitate `n campionatul districtual [i regional,o reg\sim, `n 1946, angajat\ `ntr-o fuziune cu echipa�Cri[ana�, cu care particip\ `n Divizia B, sub denu-mirea de �Cri[ana� CFR, la edi]ia 1946-1947 (vezi�Cri[ana� Oradea). La edi]ia urm\toare se renun]\ laaceast\ fuziune, �CFR� r\mânând s\ reprezinte singurfotbalul or\dean `n Divizia B pân\ `n 1954 cândretrogradeaz\ `n campionatul regional. ~n 1961, a fostadoptat\ o alt\ formul\ organizatoric\. Al\turi de alteorganiza]ii sportive cu sec]ii de lupte din ]ar$Timi[oara, Arad, Lugoj), asocia]ia din Oradea a avutun rol foarte important `n dezvoltarea acestei ramuride sport, `nc\ de la `nceputurile apari]iei ei.

� ASOCIA}IA SPORTIV| {I CULTURAL|AATELIERELOR CFR ORADEA. Cea de-a douaforma]ie ceferist\ din aceast\ localitate s-a `nfiin]at`n anul 1932. ~n 1934, avea 270 de membri [i urm\-toarele sec]ii: muzical\ (orchestr\ [i cor); cultural\(forma]ie de teatru [i bibliotec$; sportiv\ � cu oechip\ de fotbal. Asocia]ia avea filiale la Satu Mare[i Sighet. ~n 1999, `n Oradea func]iona AS �Rapid�cu sec]ii de baschet, handbal, judo, volei [i fotbalfeminin.

� CLUBUL SPORTIV �CFR� � ARAD. A luatfiin]\ `n 1920, `n 1921 este constituit\ echipa de fot-bal, iar `n 1922 fuzioneaz\ cu �Gloria� (forma]iune`nfiin]at\ `n 1912) devenind �Gloria CFR� Arad (vezi�Gloria� Arad). Sub aceast\ denumire, `n 1922-1923,dup\ câ[tigarea campionatului regional, se calific\ `nturneul final al CN, `ns\ este `nvins\ `n sferturi,situa]ie care se repet\ [i `n edi]ia 1928-1929. Perfor-man]a cea mai bun\ este ob]inut\ `n perioada compe-ti]ional\ predivizionar\, edi]ia 1929-1930, cândajunge pân\ `n final\, unde este `nvins\ de �Juventus�Bucure[ti. ~n aceast\ formul\ organizatoric\ mai ac-tiveaz\ `n Divizia A `n perioada 1932-1934, dup\care �Gloria� se desparte de �CFR�, continuând s\participe singur\ `n campionat, iar apoi sub denu-mirea �{oimii� CFR. Dup\ 40 de ani de activitate,sub sigl\ proprie, `n campionatul teritorial [i DiviziaC (locul I `n 1965), �CFR� fuzioneaz\, `n 1972, cu�Vagonul� Arad (`nfiin]at `n 1910) � rodul unui [ir dereorganiz\ri, fuziuni [i schimb\ri de nume

171


(�AMEFA�, �UVA � AMEFA�, �Metalul�, �Energia�,�AMEFA�, �Vagonul�). Sub denumirea de �Unirea�,iar din 1972 de �Rapid�, a activat `n Divizia B (1973-1977), `n C (1977-1980) [i din nou `n B din 1980 (vezi�Vagonul� Arad). Pe parcursul anilor, CS �CFR� apromovat [i alte ramuri de sport. ~n 1945 func]ionau `nstructura sa sec]iile de fotbal, atletism, popice, [ah,lupte, box, canotaj [i `not, iar `n 1999, AS �CFR� Aradavea sec]ii de performan]\ la fotbal, rugby [i [ah.

� ASOCIA}IA �{OIMII� ARAD. A luat fiin]\`n 1927, cu sec]ie de fotbal care, `n 1934, activa cudou\ echipe `n campionatul distictual; a intrat ulteri-or `n alte formule organizatorice (cu AS �CFR� subdenumirea de �{oimii� CFR).

� ASOCIA}IA ATELIERELE �CFR� BRA-{OV. A fost `nfiin]at\ `n anul 1920. ~n 1934 aveasec]ii la fotbal, schi, lupte, box [i turism. Câteva re-zultate ob]inute `n 1933 erau semnificative pentruacei ani. Schi � locul I la fond [i locul III la s\rituri`n concursurile cu caracter na]ional; pozi]ii frunta[e`n competi]iile intercluburi; câ[tigarea Cupei �Uni-versul�. Lupte � participare la CN de la Lugoj; clasa-rea pe locurile I-III `n campionatul Oradei [i `nconcursul CFR de la Satu Mare. Echipa de fotbal s-aconstituit din 1920, iar `n 1923 s-a afiliat la FSSR. ~ncampionatul districtual a ob]inut rezultate foartebune; `n 1934 a promovat `n Divizia B (1934-1937),`n A (1937-1938), apoi din nou `n B (1938-1939), `ndistrict (1939-1940), [i iar\[i `n B (1940-1941). Dup\r\zboi, sub denumirea de �CFR� activeaz\ `n: DiviziaC (1946-1947), B (1947-1948), C (1948-1949) [iapoi pe plan local. ~n 1999, `n Bra[ov func]ionau: AS�Rapid� cu sec]ii la popice (feminin), bridge, karate,schi alpin, tenis [i polo, precum [i AS �CFR� cusec]ie de rugby.

� CLUBULSPORTIV �CFR� TÂRGU MURE{.A luat fiin]\ `n anul 1920, având [i o echip\ de fotbal.~n 1923 fuzioneaz\ cu forma]ia �Mure[ul� (`nfiin]at\`n 1921 sub titulatura de {S �Mure[ul�) [i particip\ `ncampionatul regional sub numele de �CFR Mure[ul�pe care-l câ[tig\, calificându-se `n turneul final alCN, pân\ `n semifinale. Se renun]\ la fuziune, cele

dou\ grup\ri desf\[urându-[i activitatea separat.(vezi ASA Tg. Mure[.)

� ASOCIA}IA SPORTIV| �LOCOMOTI-VA� TÂRGU MURE{. Forma]ia muncitorilor fero-viari a activat sub acest nume din 1979, având la origi-ne o selec]ionat\ a celor mai buni juc\tori de la alte 3echipe care, `n 1944, a participat `n campionatul localsub denumirea de Asocia]ia Sportiv\ a Muncitorilordin Târgu Mure[ (ASM). ~n 1945, ASM devine�Dermagand� care, ̀ n 1946, promoveaz\ ̀ n Divizia A.~n 1948, echipa trece la fosta `ntreprindere �RATA�care, `n 1949, `[i schimb\ numele `n �Locomotiva�.De[i a avut `n structura sa [i alte ramuri de sport, prin-cipala aten]ie a fost acordat\ fotbalului. �Locomotiva�va activa `n Divizia A (1950-1955), `n B (1955-1956)sub numele de �Avântul�, apoi iar `n A (1957-1958),`n B (1955-1960) sub numele de CS Târgu Mure[, deunde retrogradeaz\ `n campionatul regional. ~n con-tinuare, au urmat alte formule organizatorice. ~n 1999,A.S. �Locomotiva� Târgu Mure[ avea organizatesec]ii la fotbal, handbal [i tenis.

� ASOCIA}IA �CFR� CONSTAN}A. A fost`nfiin]at\ `n 1921 [i reorganizat\ `n 1928. ~n 1934,num\ra 570 de membri, avea sec]ii la fotbal, box [i or-ganiza activit\]i recreative la [ah, table, domino,popice (dispunea de o popic\rie proprie, cu parchet) [ila alte sporturi. ~n cadrul asocia]iei func]iona [i o sec-]ie model pentru copii (Piccolo - Balila). ~n 1938 erauafiliate la federa]ii sec]iile baschet � volei, box [i fotbal(sub denumirea de �Olimpia CFR�). Dup\ 1989, CS�CFR� mai apare cu sec]ii la rugby, bowling [i [ah, iarla unele ramuri, cum ar fi luptele, `n dubl\ legitimarecu CS �Farul�. La fotbal, `n 1949, asocia]ia �Loco-motiva� preia cele dou\ echipe ale ora[ului Constan]a(�Dezrobirea� [i �PCA� care fuzionaser\) sub denu-mirea �Locomotiva PCA� (pe lâng\ Sindicatul Porturi[i Transport - SPT). Echipa va activa `n Divizia B(1954, 1956) [i `n A (1955 [i 1957). ~n 1958, se con-stituie Clubul Or\[enesc �Farul�, care preia [i echipa�Locomotiva PCA� (vezi FC �Farul� Constan]a). ~n1999, `n Constan]a func]ionau: CS �CFR� (popice,rugby [i fotbal) [i AS �CFR Port� (fotbal, fotbal -tenis, tenis de mas\, box, tenis [i [ah).

172


� CLUBUL SPORTIV �CFR� SATU MARE.~nfiin]at `n anul 1921, a desf\[urat o activitate impor-tant\ pe plan sportiv (la mai multe ramuri de sport) [ipe plan cultural. ~n 1932, �CFR� fuzioneaz\ cu�Olimpia� (organizat\ `n 1921 [i afiliat\ la FSSR, `n1923) sub denumirea de �Olimpia CFR�, devenind ounitate puternic\ [i num\rând peste 600 de membri [iavând sec]ii de fotbal, sporturi de ap\, �atletic\�,tenis, tir, scrim\, lupte, box, gimnastic\, sporturi deiarn\, turism, popice [i educa]ie fizic\, majoritateadintre acestea desf\[urând o activitate preponderentdistractiv � recreativ\. ~n cadrul clubului func]iona [io sec]iune cultural\. Rezultate notabile a `nregistratsec]ia de lupte. Fotbalul s-a bucurat de o aten]ie de-osebit\. Echipa �Olimpia CFR� a activat `n Divizia B(1934-1937), `n A (1937-1938), din nou `n B pân\ `n1940, iar dup\ r\zboi `n Divizia C (1946-1947). ~n1948, se renun]\ la fuziune, echipa denumit\ �CFR -Locomotiva� fiind cea care a reprezentat ora[ul SatuMare `n Divizia B (1948 - 1951), iar `n continuare alteechipe sub alte denumiri (vezi �Olimpia� Satu Mare).

� SOCIETATEA ATELIERELOR IA{I (SAI),�ACVILA� {I �VICTORIA CFR� IA{I. A fostconstituit\ `n 1921 [i a reprezentat `nceputul organizatal activit\]ii fotbalistice pentru echipele feroviareie[ene. ~n aceea[i perioad\, a mai ap\rut [i forma]ia�Acvila�, devenit\ la scurt timp �Victoria�, echip\ pa-tronat\ de regionala CFR. Aceste forma]ii au activat operioad\ `n paralel, �Victoria� ob]inând rezultate maibune (campioan\ regional\), particip\ la turneul finalal CN 1928-1929), `ns\ ulterior au desf\[urat o activi-tate comun\, sub numele de �Victoria CFR�, `n cadrulaceleia[i structuri organizatorice (vezi CFR Ia[i).

� CASA CULTURAL| {I SPORTIV| CFR�A.D. XENOPOL� IA{I. A fost constituit\, dup\Ion Basarab (Istoricul Asocia]iilor Sportive [i Cultu-rale CFR), la 14 iunie 1925, dup\ N. Postolache, `n1923. A fost una dintre organiza]iile care a desf\[urato activitate sportiv\ [i cultural\ specific\ lucr\torilorferoviari, soldat\ cu rezultate deosebite. �Casa�num\ra, `n 1934, peste 700 de membri [i avea orga-nizate sec]ii la fotbal, tenis, box, popice, [ah, precum[i sec]iile cultural\, feminin\ [i ajutor reciproc. ~n de-

cursul anilor, organiza]iile care au reprezentat sportulferoviar din ora[ul Ia[i, sub diferite denumiri (�Vic-toria�, �CFR�, �Locomotiva�, �Nicolina� etc.), aucontribuit la promovarea [i afirmarea unor ramuri desport ob]inând rezultate notabile. Sec]ia de fotbal ��Victoria CFR� � campioan\ a Moldovei `n 1933 [iparticipant\ la cea de-a II-a edi]ie a �Ceferiadei�, aavut `n anii care au urmat o contribu]ie important\ lareprezentarea [i afirmarea fotbalului ie[ean. Fotbalulceferist a fost reprezentat de: �Victoria CFR� (1936-1947); �CFR� (1947-1949); �Locomotiva� (1950-1958). ~n 1958, fuzioneaz\ cu �{tiin]a� Ia[i din carerezult\ CSMS (vezi FC �Politehnica� Ia[i) [i a douaechip\ �Unirea�, `n fapt continuatoarea echipei�CFR�. Dup\ alte reorganiz\ri a mai purtat titulaturade �Locomotiva� (1965-1967) [i �Nicolina� (dup\1967). O alt\ ramur\ de sport, `n care reprezentan]iiorganiza]iilor sportive feroviare ie[ene s-au remarcat`n mod deosebit, au fost luptele libere cu 20 de titluride campioni na]ionali, trei particip\ri la JO, [ase par-ticip\ri la CM (dou\ locuri V [i dou\ locuri VI) [i 13particip\ri la CE (patru medalii de argint [i una debronz). Autorii medaliilor: Neagu Aurel [i Bro[teanuGheorghe de la �Nicolina� Ia[i.

� SOCIETATEA CULTURAL|, SPORTIV|{I MUZICAL| CFR IA{I. Constituit\ `n 1934 [irecunoscut\ juridic la 10 martie 1937 (N. Postolache,Istoria Sportului Românesc - date cronologice). So-cietatea reprezenta personalul Atelierelor Principale[i a fost o alt\ organiza]ie care a contribuit la pro-movarea activit\]ilor sportive [i culturale. ~n 1999,AS �CFR� Ia[i, continuatoarea structurilor organi-zatorice care au fiin]at de-a lungul timpului, aveaurm\toarele sec]ii: baseball, box, culturism, fotbal,popice, tenis, karate. ~n anul 2000, sportivul PetruCiorb\ a cucerit medalia de argint la CE de culturism[i s-a clasat pe locul VI la CM `n probele de perechi.

� ASOCIA}IA �FULGERUL� CRAIOVA. Aluat fiin]\ la 20 mai 1922, la `nceput cu sec]ia de fotbalcare, `n 1929, dispunea de teren propriu [i o echip\ decategoria I. Asocia]ia `ntrunea cele dou\ componenteale activit\]ii sportive [i culturale, fiind cunoscut\ [isub numele de CS �Fulgerul� Craiova. ~n 1933, `n

173


cadrul sec]iei mai activa o echip\ de categoria a II-a[i o alta de juniori. La �Ceferiada� din 1933 ocup\locul III pe ]ar\, iar `n 1934 câ[tig\ Cupa �OlteniaCFR�. Sec]ia de box s-a `nfin]at `n 1932 [i dispuneade sal\ proprie special amenajat\. ~nc\ din primii ani,boxerii se afirm\ prin rezultate meritorii, iar `n de-cursul anilor aceast\ sec]ie va contribui la afirmareaunor sportivi de valoare. Sec]iunea cultural\ [i-a `n-ceput activitatea `n 1933 cu o echip\ coral\ puternic\[i o echip\ artistic\. Clubul dispunea de o sal\ de mu-zic\, sal\ de lectur\ [i sal\ pentru biliard, [ah [i table.Literatura mai consemneaz\ prezen]a unor juc\toriceferi[ti `n echipa �Rovine Grivi]a� Craiova (rezul-tat\ din fuziunea `ntre �Rovine� [i gruparea munci-toreasc\ de gimnastic\ �Grivi]a�, efectuat\ `n 1922).~n 1925, muncitorii ceferi[ti din cadrul echipei sesepar\ [i formeaz\ o nou\ echip\ � �Sportul munci-toresc� (M. Ionescu [i M. Tudoran, Fotbal de la A laZ) (v. FC Craiova). Urma[a acestor unit\]i care s-ausuccedat `n decursul anilor, AS �CFR� Craiova,avea `n 1999 sec]ii de atletism, box, handbal (femi-nin), fotbal [i tenis de mas\.

� ASOCIA}IA �CFR� PA{CANI. ~nfiin]at\ `n1924, cu echipa de fotbal care a activat pe plan local.

� C|MINUL CULTURAL CFR �UNIREA�PA{CANI. Societate `nfiin]at\ `n decembrie 1930,`[i propusese s\ continue, pe baze noi, activitatea ve-chiului �Club de Lectur\ Unirea� `nfiin]at `n ora[ulPa[cani `n 1872. �C\minul� num\ra aproape 400 demembri [i avea `n structura sa urm\toarele sec]ii: cul-tural\ � care avea `n program propagarea scrisului [icititului, dezvoltarea bibliotecii proprii [i redactareaunui buletin; muzical-artistic\ � dispunea de o fanfar\[i un cor mixt, având `n r\spundere organizarea mani-fest\rilor muzicale [i artistice; cinematograf � cu osal\ special amenajat\; sportiv\ � care avea ca obiec-tiv dezvoltarea spiritului de educa]ie fizic\ [i aveaconstituit\ o echip\ de fotbal, afiliat\ la Federa]iaRomân\ de Fotbal Amator, care preluase reprezen-tarea fotbalului sub denumirea de �Unirea CFR�Pa[cani. Sub aceast\ denumire a activat `n DiviziileB (1934-1935) [i C (1937-1938) [i alternativ `n cam-pionatele locale [i Divizia C pân\ `n 1948. Dup\

acest an, a mai fost prezent\, `n diferite e[aloane alefotbalului, sub numele de �CFR� (1949-1954),�Locomotiva� (1954-1959), �CFR� (1959-1984),perioad\ `n care a activat 10 ani consecutiv (1959-1969) `n Divizia B. Pe parcursul anilor, `n cadrulorganiza]iilor sportive ceferiste au activat cu bunerezultate [i sportivi din alte ramuri de sport.

� ASOCIA}IA SPORTIV| {I CULTURAL|�CFR� TURNU SEVERIN. A `nceput s\ se constitu-ie `n 1925, când fanfara Atelierelor CFR a pus bazele�Asocia]iei Lyra CFR�. Au urmat amenajarea uneibiblioteci proprii [i constituirea fondului de ajutorreciproc. ~n 1933, s-au pus bazele unui cor b\rb\tesc.Pentru elevii {colii de ucenici a fost `nfiin]at un cerccultural. ~nc\ din 1928 se proiecteaz\ formarea uneiechipe de fotbal, proiect care se realizeaz\ `n 1932când apare [i sec]ia de fotbal. ~n vara anului 1933 esteadus un antrenor, echipa devine cea mai bun\ dinora[, sus]ine jocuri `n 17 ora[e din ]ar\, f\când o bun\propagand\, câ[tig\ Cupa Olteniei CFR [i Cupaziarului Diminea]a, precum [i campionatul districtu-lui Drobeta. Sub numele de �CFR� Turnu Severin,echipa particip\ `n Divizia B (1939-1940 [i 1940-1941) promovând `n Divizia A, `ns\ r\zboiul `ntreru-pe desf\[urarea campionatului. ~ntre 1941-1945particip\ `n CN (formula restrâns\) având o com-portare bun\. ~n 1942-1943 câ[tig\ CR. Dup\ r\zboimai activeaz\ `n: Divizia B (1946-1949); campiona-tul regional (1950-1951); din nou `n Divizia B subnumele de �Locomotiva� (1952-1956); `n Divizia C,edi]ia 1957-1958, sub numele de �CFR� (vezi �CFR�Turnu Severin). La 6 septembrie 1933, apare �Via]aSportiv\ [i Cultural\ CFR� � organ s\pt\mânal pen-tru r\spândirea culturii [i educa]iei fizice `n rânduriletineretului care activa `n cadrul CFR din Turnu Se-verin. Publica]ia [i-a `ncetat apari]ia `n anul 1944.

� ASOCIA}IA �CFR� SIBIU. A luat fiin]\ `n1933 cu urm\toarele sec]ii: cultural\, fotbal, tenis,turism [i vân\toare. ~n 1934 num\ra peste 200 demembri. Fotbalul s-a bucurat de o aten]ie deosebit\,`n 1947 echipa fuzionând cu cea a clubului �{oimii�(`nfiin]at\ `n 1920); particip\ `n Divizia B (1947-1948) sub numele de �{oimii CFR� Sibiu, iar `n

174


edi]ia urm\toare, sub numele de �CFR�, câ[tig\ seria[i promoveaz\ `n Divizia A (1949-1950). ~n 1950,�CFR� `[i schimb\ numele `n �Locomotiva� [i reu-[e[te s\ ajung\ pân\ `n semifinalele CR. ~n 1951retrogradeaz\ `n campionatul regional.

� ASOCIA}IA SPORTIV| {I CULTURAL|�CFR� GALA}I. A luat fiin]\ `n 1932 cu urm\toarele5 sec]ii: cultural\, teatral\, muzical\, radio [i sportiv\(fotbal [i box). Asocia]ia era una dintre cele mai maridin ]ar\, având 3 400 de membri. Tot `n 1932, se pro-duce fuziunea echipelor de fotbal �CFR� [i �{oimiiGloria� (`nfiin]at\ `n 1927), sub denumirea de �Gloria�CFR Gala]i. Pân\ `n 1936 particip\ `n campionatul dis-trictual, când promoveaz\ `n Divizia C (1936-1937),apoi `n B (1937-1939), iar din 1939 `n Divizia A pân\ `n1942, când se `ntrerupe campionatul. ~ntre 1946-1970 aactivat `n Diviziile B [i C schimbându-[i denumirile,astfel: `n 1947, �CFR�; `n 1950, Locomotiva; `n 1957,din nou �Gloria CFR�. Din componen]a acestor echipeau f\cut parte juc\tori de mare valoare (vezi �GloriaCFR� Gala]i). Sportivii din sec]ia de box au reu[it [i eis\ se impun\ prin rezultate valoroase, `n 1937 - 1938cucerind dou\ titluri de campioni na]ionali la amatori. ~n1999, `n Gala]i erau `n func]iune: AS �Rapid� CFR cusec]ii de rugby, popice, tenis de mas\, volei (feminin),handbal (masculin), badminton [i bridge, precum [i CS�Constant� CFR cu sec]ie de fotbal.

� CLUBUL SPORTIV �LOCOMOTIVA�CHI{IN|U. Constituit `n 1924, cu sec]ii la maimulte ramuri de sport.

� ASOCIA}IA CULTURAL| {I SPORTIV|�CFR� CERN|U}I. Cunoscut\ [i sub numele de�Cercul Cultural Sportiv CFR�, `nfiin]at\ `n 1927, cu3 sec]iuni: cultural\, muzical\ [i sportiv\ (fotbal,atletism, tenis, popice, hochei pe ghea]\).

� ASOCIA}IA �CFR� BAC|U. ~nfiin]at\ `n1928, num\ra, `n 1934, peste 500 de membri [i 7sec]ii: fotbal, atletism, box, tenis, turism, educa]iefizic\, cultural\. ~n cadrul sec]iei culturale func]ionaubiblioteca, corul [i orchestra. Pe parcursul anilor apurtat diferite denumiri (�Stadiul� CFR, `n 1935,

prin fuziune cu �Stadiul� b\c\uan; �Locomotiva�CFR). Echipa de volei a participat `n 1949 la primaedi]ie a CN, precum [i la edi]ia a II-a, din 1950,ajungând `n faza final\. �CFR� Bac\u a jucat un rolimportant `n promovarea unor ramuri de sport, par-ticipând la diferite fuziuni [i reorganiz\ri care austimulat performa]a sportiv\.

� ASOCIA}IA �CFR� TEIU{. ~nfiin]at\ `n1931, cu sec]ie de fotbal, pe care o reg\sim [i `n anul1999.

� ASOCIA}IA �CFR� FETE{TI. ~nfiin]at\ `n1932, cu sec]ie cultural\ [i sportiv\ (fotbal). ~n 1999,la Fete[ti, activitatea sportiv\ `n sistemul feroviar eraorganizat\ prin AS �Rapid� CFR la urm\toarelesec]ii: fotbal, [ah, popice, tenis de mas\, volei (femi-nin), handbal (masculin), badminton [i bridge.

� ASOCIA}IA �CFR� PIATRA OLT. ~nfiin]at\`n 1932, cu sec]ie de fotbal [i activitate cultural\,num\ra, `n 1934, aproape 300 de membri.

� ASOCIA}IA �CFR� ADJUD. ~nfiin]at\ `n1933, cu 3 sec]ii: cultural\, fotbal [i popice.

� CLUBUL SPORTIV-CULTURAL �CFR�CARANSEBE{. ~nfiin]at `n 1933, cu sec]ii de fotbal[i box, a jucat un rol important `n dezvoltarea sportu-lui, promovând [i alte ramuri de sport. A cunoscut `ndecursul anilor numeroase transform\ri. ~n 1999,func]iona AS �CFR� cu fotbal, [ah, schi, popice, cul-turism [i handbal.

� ASOCIA}IA �CFR� PETRO{ANI.~nfiin]at\ `n 1933, cu sec]ii de fotbal, tenis [i activitatecultural\. Anterior, dup\ unele surse, `n 1909 laPetro[ani a func]ionat clubul sportiv al lucr\torilor dela c\ile ferate.

� ASOCIA}IA CFR �RADU NEGRU� PITE{TI. ~nfiin]at\ `n 1933, cu sec]iile: cultural\ [isportiv\ (fotbal, box, tenis) s-a remarcat prin organi-zarea unor bogate [i interesante activit\]i culturale,ac]iuni sportive recreative [i multe excursii.

175


� ASOCIA}IA CULTURAL| {I SPORTIV|�CFR� PLOIE{TI. ~nfiin]at\ la 24 mai 1933,num\ra circa 600 de membri. Activitatea cultural\ acuprins festivaluri artistice, audi]ii muzicale [i ac]iuniale forma]iilor corale [i instrumentale. Au fost orga-nizate ore de educa]ie fizic\ cu exerci]ii din atletism[i gimnastic\. Sec]ia de fotbal a preg\tit o echip\ carea sus]inut numeroase jocuri.

� ASOCIA}IA �CFR� R|D|U}I. ~nfiin]at\ `n1933, cu urm\toarele sec]ii: cultural\, muzical\,sporturi de iarn\, tenis [i fotbal.

� ASOCIA}IA CFR �VICTORIA� CAREI.Sub numele de �Victoria� CFR (1946 - 1947) [iapoi �CFR� (1948 - 1949) a reprezentat fotbalul dinCarei `n Divizia C.

� ASOCIA}IA �CFR� I}CANI. ~nt\rit\ dup\fuziunea cu �Cetatea Sucevei� a reprezentat fotbalulsucevean `n Divizia C (1946-1947).

� ASOCIA}IA SPORTIV| �CFR� RÂM-NICU S|RAT. A prezentat prima echip\ din acestora[ care a participat `n CN � Divizia C (1946-1947).

� ASOCIA}IA SPORTIV| �CFR� TÂRGO-VI{TE. A reprezentat fotbalul târgovi[tean `n Divi-zia B (1946-1949).

� ASOCIA}IA SPORTIV| CFR BUZ|U. Areprezentat fotbalul din ora[ul Buz\u `n diviziile B(1947-1948) [i C (1948-1949). ~n 1999, AS �Rapid�CFR Buz\u avea sec]ii la rugby, lupte [i tenis demas\.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �CFR� RO{IORIIDE VEDE. ~nfiin]at\ `n 1947, a func]ionat la `nceputcu sec]ie de fotbal, care a activat cu echipe `n campio-natul jude]ean [i regional pân\ `n 1960, apoi `n divi-ziile B [i C, din 1960 pân\ `n 1967, [i din nou `n C(1972-1973), dup\ care echipa `[i schimb\ numele `n�Rova� Ro[iori. Dup\ 1950, `n cadrul asocia]iei aumai func]ionat o sec]ie de tenis de mas\ cu echip\ `nDivizia A [i o sec]ie de lupte care a reu[it s\

cucereasc\ titluri de campioni [i s\ promovezesportivi `n loturile na]ionale.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �LOCOMOTI-VA� C|L|RA{I. ~nfiin]at\ `n 1953 cu mai multeramuri de sport; dup\ 1957 `[i schimb\ denumirea `n�Rapid�.

** *

Dup\ 1990, mai func]ionau `n sistemul feroviar: AS�CFR� Bistri]a cu sec]ii la arte mar]iale, danssportiv, gimnastic\ ritmic\, modelism, tenis [i AS�CFR� Dej cu sec]ii la aeromodele, fotbal [i popice.Asocia]ii, forma]iuni sau echipe ale CFR au mai fostorganizate la Sinaia (pentru sporturi de iarn\), Turda(fotbal), Bazargic (�Venera� CFR), `n Valea Jiului(asocia]ia �Parângul�), Vulcan, Lugoj [i `n multe altelocalit\]i, putându-se spune c\ sportul, `ncepând cuformele lui cele mai accesibile [i ac]iunile distractiv-recreative sau `ntrecerile [i competi]iile de performan-]\, a fost prezent aproape peste tot acolo unde aufunc]ionat structuri organizatorice feroviare. Dup\1940, unit\]ile feroviare [i-au orientat preocup\rile cuprioritate pe obiectivele specifice activit\]ii sportive,cele culturale [i de alt\ natur\ intrând `n atribu]iilealtor organisme. Ramurile pe care le g\sim practicate`n sec]iile unit\]ilor feroviare: atletism, box, ciclism,gimnastic\, `not, haltere, judo, lupte, scrim\, [ah,sporturi nautice, tir, turism, modelism, motociclism,orientare, baschet, volei, fotbal, handbal, popice,polo, rugby, tenis, tenis de mas\, schi, bob, sanie. Peparcursul anilor, au fost promovate [i alte ramuri desport, practic, aceste organiza]ii abordând toate ramu-rile practicate la noi `n ]ar\. Dup\ 1989, s-au ad\ugatsec]ii de performan]\ la: arte mar]iale, baseball, bad-minton, bridge, culturism, karate [i altele. Cel maipracticat a fost fotbalul, acesta fiind prezent peste tot,chiar [i câte 2 - 3 echipe `n aceea[i localitate. Echipe-le de fotbal ceferiste, ca urmare a valorii lor, au fostprezente `n marea majoritate a fuziunilor [i reorgani-z\rilor care vizau `mbun\t\]irea reprezent\rii fotbalu-lui local. Prezen]a [i contribu]ia �fotbalului ceferist�rezult\ [i din situa]iile prezentate `n lucrarea Fotbalde la A la Z, de M. Ionescu [i M. Tudoran. Din cele67 de echipe prezente `n Divizia A, `n perioada

176


1936-1984, 10 au apar]inut CFR: �Rapid� (37 par-ticip\ri); �CFR Timi[oara� (11); �Steaua CFR� Cluj(10); �Locomotiva� Târgu Mure[ (10); �Rapid� Arad(9); �Gloria CFR� Arad (8); �Chinezul� Timi[oara(6); �FC {oimii� IPA Sibiu (3); �Gloria� CFR Gala]i(2); Asocia]ia �CFR� Bra[ov (1). La acestea ar trebuiad\ugate [i acele echipe ale CFR care au fuzionat [iau participat sub alte denumiri. Câ[tigarea a 8 titluride campioane na]ionale prin �Chinezul� Timi[oara(6) [i �Rapid� (2) [i a 11 CR prin CFR [i �Rapid�Bucure[ti (10) [i CFR Turnu Severin (1), precum [i5 prezen]e `n finala acestei Cupe prin �Rapid� (4) [iCFR Timi[oara (1) � `n perioada 1934-1998. Unnum\r de 11 edi]ii ale Diviziei B au fost câ[tigate deechipe ceferiste, iar 18 echipe au fost primele `nseriile `n care au activat `n Divizia C (1947-1984). {i`n alte ramuri de sport asocia]iile CFR [i sportivii lors-au num\rat, `nc\ de la `nceput, printre campioniina]ionali la: box, `n 1937-1938 � �Gloria CFR�Gala]i [i �CFR� Timi[oara, la amatori, �CFR� Bucu-re[ti la profesioni[ti; ciclism `n 1932-1934 � �CFR�Bucure[ti; baschet `n 1933-1936 � �CFR� Bucure[ti.La lupte greco-romane, asocia]iile CFR s-au situatprintre principalele for]e care au pus bazele acesteiramuri de sport [i au contribuit la organizarea cam-pionatelor na]ionale `ncepând din 1921, cucerind, ani`n [ir, un num\r foarte mare de titluri (CFR � �Loco-motiva� Timi[oara, �CFR� din Oradea, Arad, Lugoj,�Rapid� Bucure[ti [i altele), iar la lupte libere dup\1954 prin �CFR� Timi[oara, �Nicolina� Ia[i, �Rapid�Bucure[ti [i altele. La scrim\, `nc\ din 1935, se orga-nizau `ntreceri `ntre reprezentan]ii asocia]ilor CFRTimi[oara [i �Olimpia� Satu Mare. Dup\ 1950, s-aextins aria sporturilor [i echipelor apar]inând unit\]i-lor CFR [i `n primul rând CS �Rapid� Bucure[ti careau cucerit titluri de campioni la atletism, box, lupte,`not, haltere, judo, handbal, baschet, volei, polo [i al-tele. Un num\r de 15 asocia]ii [i cluburi ale CFR(�Rapid�, Regionala CFR [i �Locomotiva� Bucu-re[ti, precum [i cele din Timi[oara, Câmpia Turzii,Ia[i, Constan]a, Craiova, Bra[ov, Oradea, Oravi]a,Cluj - Napoca, Mangalia, Bistri]a), prin rezultateleob]inute la CN de seniori, tineret, juniori [i copii, aureu[it s\ intre `n clasamentele unit\]ilor sportive aleanilor 1998-2000. Organiza]iile sportive feroviare

din România, reprezentate de CS �Rapid�, au aderat,`nc\ din 1947, la activit\]ile Uniunii Sportive Interna-]ionale a Feroviarilor (USIC), care func]ioneaz\ subegida Uniunii Interna]ionale a Feroviarilor (UIC), dincare fac parte ]\rile europene [i câteva ]\ri din Asia.La Congresul din 1956 al USIC a fost confirmat\calitatea de membru a României. România a avut oparticipare activ\ `n cadrul USIC pân\ `n anul 1980când s-a `nregistrat o reducere substan]ial\ a par-ticip\rilor, din lipsa resurselor financiare, reactivân-du-se dup\ 1990. ~n anul 1958, România a organizatla Bucure[ti Campionatul Interna]ional al USIC(asimilat cu CE ale feroviarilor) la box, pe care l-acâ[tigat [i a participat la cel de nata]ie, `n Italia, pecare, de asemenea, l-a câ[tigat. ~n 1991, a fost orga-nizat la Bucure[ti CI al USIC la baschet masculin pecare l-a câ[tigat echipa �Rapid�. Pe parcursul anilor,sportivii români au fost prezen]i cu rezultate bune lamai multe astfel de campionate, iar `n ultimii ani auparticipat la tenis de mas\, cros, maraton, volei femi-nin [i masculin, iar juc\torii de popice clujeni auob]inut, `n Austria, locul I pe na]iuni. ~ntr-o statistic\oficial\ din 1958, privind dezvoltarea educa]iei fizi-ce, sportului de mas\ [i de performan]\ `n unit\]ileferoviare din ]\rile membre ale USIC, Româniaprezenta urm\toarea situa]ie organizatoric\: 134 deorganiza]ii feroviare cu peste 40 000 de membri; 215echipe de fotbal; 183 de echipe de volei; 140 de sec]iide [ah; 41 de sec]ii de popice; 26 de sec]ii deatletism; 20 de sec]ii de tenis; 14 sec]ii de canotaj; 12sec]ii de box; 12 sec]ii de handbal; 6 sec]ii de nata]ieetc. Sportivii ceferi[ti s-au impus [i pe plan interna-]ional, direct sau `n componen]a loturilor na]ionale,num\rându-se printre participan]ii la JO, CM [i CE,contribuind semnificativ la cucerirea de medalii [ipuncte [i la afirmarea unor ramuri de sport pe plan eu-ropean [i mondial. Pe linia cluburilor au ob]inut rezul-tate de prestigiu `n Cupele Europene intercluburi [i laCE ale feroviarilor. Un num\r mare se sportivi,selec]iona]i [i forma]i `n aceste unit\]i, au fost promo-va]i `n sec]iile unor cluburi frunta[e unde au continu-at s\ se afirme cucerind titluri [i medalii la JO, CM [iCE. Pe parcursul anilor aici s-au format mae[triemeri]i ai sportului [i foarte mul]i mae[tri ai sportului,iar un num\r mare de antrenori au primit titlul de

177


antrenori emeri]i. Toate acestea au fost posibile [i da-torit\ sprijinului acordat de Ministerul Transportului[i conducerile regionalelor CFR activului salariat [ivoluntar care a dovedit `n munca sa foarte multata[ament [i pasiune.

ASOCIA}IA CLUBURILOR DE FOTBAL DINROMÂNIA. ~nfiin]at\ la Bucure[ti, în anul 1909,pentru a reuni primele [i, la acea dat\, singurelegrup\ri în care se practica acest sport: �SC Olimpia�,�Colentina� � ambele din Bucure[ti � [i �United FC�din Ploie[ti [i a coordona activitatea fotbalistic\ în-firipat\ în ]ara noastr\. Secretar al asocia]iei a fostmult\ vreme Laz\r Breyer, un animator de frunte alacestui sport. Pentru scurt timp asocia]ia s-a numit�Asocia]ia Sporturilor Atletice�, de[i din cadrul ei nuau f\cut parte [i grup\ri ale altor sporturi. ~n chiar anulconstruirii asocia]iei a instituit �Cupa AC de fotbaldin România� � prima de acest gen din ]ara noastr\ �[i a sus]inut, la 26 octombrie, primul s\u meci cu�Sporting� Club universitar, din Cluj. La sfâr[itulanului 1912. A fost inclus\ în structura FSSR conti-nuându-[i activitatea sub forma unei Comisii centralea acestui prim for de specialitate care a condus des-tinele sportului românesc. (vezi Federa]ia Român\ deFotbal, vol. I.)

ASOCIA}IA SPORTIV| �CONCORDIA�.~nfiin]at\ în anul 1923, la Ia[i, cu sec]ii puternice deoin\, fotbal, atletism etc. ~n mai 1925 s-a afiliat laFSSR, luând apoi alte denumiri.

ASOCIA}IA SPORTIV| �CONFEC}IA�.Fondat\ în anul 1957 `n cadrul Fabricii de Con-fec]ii din Bucure[ti, b-dul Armata Poporului nr. 7,unde î[i are `n prezent sediul. A desf\[urat obogat\ activitate sportiv\ de mas\ [i de perfor-man]\ la mai multe ramuri de sport, afirmându-se,`n special, `n probele feminine. O performan]\deosebit\ a realizat echipa feminin\ de handbal�Confec]ia� care `n CN divizia A s-a clasat de 3ori pe locul III (1969 [i 1970 � antrenor ValeriuGogâltan [i 1978 � antrenori Pompiliu Simion [iConstantin Nenu), iar `n CR a ocupat locul I `n1979 [i locul II `n 1982.

ASOCIA}IA SPORTIV| �CONSTRUCTO-RUL�. ~nfiin]at\ în 1959, la Hunedoara, având sediulpe str. Gh. Bari]iu nr.4.

ASOCIA}IA PENTRU CULTUR| FIZIC| {ISPORT �PROGRESUL�. Asocia]ie fondat\ în Bu-cure[ti, în vara anului 1949, având numeroasecolective sportive cu acela[i nume în întreprinderile[i institu]iile din ]ar\, îndeosebi în cele din sistemulfinanciar-bancar. ~n cadrul asocia]iei s-au practicat,la nivel de performan]\ [i de mas\, aproape toatesporturile, sec]iile mai puternice fiind cele de tenisde mas\ [i tenis, scrim\, lupte, sporturi în ap\, hand-bal feminin, tir etc. Din anul 1954 asocia]ia a în-ceput s\ editeze un buletin propriu. (vezi ClubulSportiv �Progresul�.)

ASOCIA}IA DE CULTUR| FIZIC| {I SPORT�REZERVELE DE MUNC|�. ~nfiin]at\ în anul1952, cu sediul în Bucure[ti. ~[i propunea coordo-narea [i îndrumarea activit\]ii sportive a elevilor din[colile profesionale ale întregii ]\ri. ~n chiar anul con-stituirii a organizat primul campionat republican alelevilor acestor [coli, ce activau în asocia]iile �rezer-vele de munc\�, la diferite ramuri sportive. Dup\1957 [i-a încetat activitatea.

ASOCIA}IA DE DRUME}IE �HAI LA DRUM�.Fondat\ în Bucure[ti, în anul 1939. Avea ca publi-ca]ie Buletinul �Hai la drum� � care a ap\rut din1939 pân\ în 1941.

ASOCIA}IA DE DRUME}IE {I SPORTURI PEAP| �DOR DE DUC|�. Constituit\ în Bucure[ti înanul 1939.

ASOCIA}IA DRUME}IILOR DIN MUN}II~NAL}I DIN ROMÂNIA (ADMIR). ~nfiin]at\ `n1929 pentru dezvoltarea turismului [i schiului. Practic,aceast\ societate a ini]iat practicarea schiului de marealtitudine. Promotorii s\i au fost: Gh. Dumitrescu, I.Udri[te - Olt, E. Iliescu, I. Ionescu - Dun\reanu [i al]ii.S-au construit cabane [i case de ad\post (cabana �Ba-bele�, din Bucegi, casa �Radu Negru�, ̀ n Piatra Craiului,casa �Vlaicu Vod\�, de la Voinea, Muscel, refugiul

178


�Alpin�, lacul Ezer etc.), s-au efectuat marcaje. Soci-etatea a publicat �Buletinul Alpin�, revist\ care faceonoare publicisticii sportive române[ti, `nfiin]at\ `n1933, [i care a jucat un rol `nsemnat `n propagandapentru turism [i schi.

ASOCIA}IA DRUME}ILOR DIN MUN}IIROMÂNIEI. ~nfiin]at\ la Bucure[ti în anul 1933.Editeaz\ �Buletinul Alpin� care a ap\rut trimestrial,din iunie 1933 pân\ în 1940. Din 1934, ia numele de�Clubul Alpin Român� (v.), iar din martie, publica]iaî[i schimb\ titlul în �Revista Clubului Alpin Român�.

ASOCIA}IA SPORTIV| �ELECTRICA� dinTimi[oara, înfiin]at\ în anul 1928.

ASOCIA}IA SPORTIV| �FORESTA�. ~nfiin]at\la 1 mai 1923, la Nehoi (jud. Buz\u), una din vechileasocia]ii sportive s\te[ti ce fiin]eaz\ [i ast\zi.

ASOCIA}IA FUNC}IONARILOR PUBLICI.Grupare sportiv\ bucure[tean\, înfiin]at\ `n aprilie1922.

ASOCIA}IA GENERAL| A VÂN|TORILOR {IPESCARILOR SPORTIVI (AGVPS) DINROMÂNIA. Asocia]ie central\, cu sediul la Bu-cure[ti [i filiale jude]ene [i departamentale, înfiin]at\în anul 1948 cu scopul de a încuraja [i sprijini dez-voltarea vân\toarei [i pescuitului ca sporturi, de a gos-pod\ri [i coordona, din punct de vedere economic,cele dou\ activit\]i. Asocia]ia este condus\ de un Con-siliu general ce se întrune[te periodic în plenare [i are,începând din anul 1949, o publica]ie proprie careapare la Bucure[ti, lunar, intitulat\ �Vân\torul [ipescarul sportiv�.

ASOCIA}IA SPORTIV| �GLORIA� ARAD.~nfiin]at\ `n 1912; fuzioneaz\ `n 1922 cu �CFR� [iparticip\ `n campionatul de fotbal sub denumirea de�Gloria-CFR�, de care se desparte `n 1934 (vezi�Cluburi de fotbal�, �Gloria� Arad). Pe lâng\ fotbal,`n structura clubului au func]ionat sec]iile de:atletism, canotaj, `not, polo, tenis, tenis de mas\,popice, handbal, scrim\ [i [ah.

ASOCIA}IA SPORTIV| A GRUPULUI IV DEAVIA}IE. Constituit\ la Tecuci (jud. Gala]i) în nov.1919 din ini]iativa comandorului Andrei Popovici [ia iubitorilor de fotbal din rândul aviatorilor. ~n cadrulei s-a practicat mai mult fotbalul. ~n prim\vara anului1920 a ini]iat �Cupa maior aviator Mircea Zorileanu�la fotbal � trofeu challenge pe trei ani, instituit înamintirea bravului aviator român c\zut eroic la dato-rie la sfâr[itul primului r\zboi mondial. La acest cam-pionat, reluat anual, puteau lua parte echipele de fot-bal ale asocia]iilor [i cluburilor afiliate.

ASOCIA}IA SPORTIV| A GRUPULUI INTRE-PRINDERILOR DE GOSPOD|RIRE COMU-NAL|. Fondat\ la Bucure[ti în anul 1967, avândbaza sportiv\ pe Calea Floreasca nr. 240.

ASOCIA}IILE SPORTIVE �HAKOAH�. Dintreorganiza]iile �Hakoah�, `ntâlnim men]ionate cele dinCern\u]i (1908), Ia[i (1919), Arad [i Suceava(1922).

� ASOCIA}IA �HAKOAH� PENTRU EDU-CA}IE SPORTIV|, MUZICAL| {I MORAL| ATINERETULUI EVREU DIN IA{I, `nfiin]at\ `n1919 [i afiliat\ `n acela[i an la FSSR, avea sec]ii degimnastic\, atletism [i jocuri sportive. Aceasta [i-adesf\[urat activitatea pân\ `n anul 1939.

� AS �HAKOAH� din Arad a promovat maimulte ramuri de sport, eviden]iindu-se sec]iile deatletism, prin sportivul Emerich {teinfeld, care `n 1922a câ[tigat titlurille de campion na]ional `n probele de100, 200 [i 400 m, precum [i cea de ping-pong, cam-pioan\ na]ional\ cu echipa `n 1932 (Albert, Ponta,Glantz, Szanto) [i 1933 (Albert, Ponta, Szanto, VictorPop), la simplu ̀ n 1933, prin Victor Pop [i la dublu mixttot `n 1933, prin Victor Pop `mpreun\ cu Salamon.

ASOCIA}IA SPORTIV| HAGGIBOR. ~nfiin-]at\ la Cluj `n 1921 pentru popula]ia evreiasc\. Aveasediul `n strada Simion B\rnu]iu [i pre[edinte, peVilmo[ Erö[. ~n cadrul asocia]iei s-au practicat maimulte ramuri de sport, bucurându-se de mai mareaten]ie sec]iile de atletism, `not, ping-pong,

179


scrim\ [i tenis. Sec]ia de atletism reu[e[te s\ob]in\ un titlul de campion na]ional prin sportivulAndrei Imre, `n proba de 110 m garduri `n 1921 [i `n1922. Sec]ia de ping-pong a fost una dintre celemai puternice, care dispunea de sal\ pentru antrena-mente [i jocuri, precum [i de juc\tori care s-auimpus pe plan intern [i interna]ional (transfera]i ul-terior la alte grup\ri sportive). Echipa masculin\ detenis de mas\ cucere[te titlurile de campioan\na]ional\ `n 1934 (Erö[, Goldberger, Diamandstein[i Paneth), `n 1935 `n aceea[i componen]\, [i pentrua treia oar\ `n 1936 (Diamand[tein, Erö[, Paneth),iar cea feminin\ `n 1940 (Goldstein, Havas, Weiss).Au mai fost câ[tigate titlurile na]ionale la simpluprin Goldberger [i la dublu prin Diamand[tein cuPitu Pop de la UEC, `n 1935. Dublul Paneth � Gold-berger a câ[tigat CR edi]ia 1934-1935, iar Paneth,proba de simplu a aceleia[i competi]ii, edi]ia 1935-1936. De re]inut c\ Paneth, Diamand[tein de la Hag-gibor, precum [i Goldberger (transferat la �UEC�),`mpreun\ cu Vladone [i Pitu Pop de la �UEC� auconstituit lotul na]ional care a reprezentat Româniala CM din 1936, de la Praga, care s-a soldat cucucerirea medaliei de argint, prima pentru tenisul demas\ românesc. Sec]ia de tenis din care f\ceauparte Gh. Rado, C. Erö[, A. {imon, Lili Erdö[ [ial]ii, a desf\[urat dup\ 1930 o frumoas\ activitate.Sub denumirea �Haggibor� a func]ionat un clubsportiv la Gala]i unde la sec]ia de box a fostantrenor Constantin Nour. Astfel de organiza]ii aufunc]ionat [i `n alte ora[e.

ASOCIA}IA SPORTIV| A JUC|TORILOR DEPOPICE. Constituit\ la Cluj, la 5 apr. 1931; a fostgermenele federa]iei de specialitate.

ASOCIA}IA SPORTIV| �MARATON�. Aso-cia]ie polisportiv\ muncitoreasc\ fondat\ la Ia[i înanul 1947.

AS �METROPOLA�. A luat fiin]\ `n anul 1932, caasocia]ie a func]ionarilor Societ\]ii de Gaz [i Elec-tricitate [i Uzinelor Comunale Bucure[ti, unul dintreprimii s\i conduc\tori [i promotori ai sportului fiindNicolae Caranfil. ~n decursul anilor, `n structura

asocia]iei au func]ionat sec]ii la atletism, canotaj,ciclism, fotbal, hochei, motociclism, nata]ie, tenis,scrim\, schi, tir, yachting [i altele.Sec]ia de atletism s-a remarcat prin atle]i de valoarecare au reprezentat acest\ asocia]ie, printre ace[tianum\rându-se: Petre Havale] (transferat de la CAAradpentru care a câ[tigat [ase titluri de campion na]ionalla disc `n perioada 1929-1934) a ob]inut pentru ASMetropola titlurile de campion na]ional la disc ̀ n 1935,�36, �37, �39, �40 [i �42 [i patru titluri la disc stil elenic`n 1935, �36, �37, �39; `n 1937 P. Havale] câ[tiga�Cupa colonel Ioan Grigoriu�, iar `n 1938 era `nc\ `nvigoare recordul s\u na]ional la aruncarea discului (stilelenic) stabilit `n 1935; `n 1943, acest sportiv era con-siderat printre cei mai buni atle]i români, cu cele maibune performan]e ob]inute `n ultimii 10 ani; IonL\pu[an a fost un alt atlet care a reprezentat AS�Metropola�, ob]inând `n 1938 titlurile de campionna]ional `n probele de 800 m plat [i 400 m garduri. ~n1943, sec]ia de atletism era afiliat\ la federa]ia deatletism [i num\ra 25 de sportivi legitima]i.Sec]ia de canotaj a adus o contribu]ie `nsemnat\ lapromovarea acestei ramuri de sport `n ]ara noastr\,sportivii s\i num\rându-se printre protagoni[tii CN:`n 1938 � locul I la schif 2 vâsle (Carol Marton � D.Minculescu); locul III la 4 +1 (Minculescu, Negoi]\,Coco[, Teodorescu + R\dulescu), locul II `n Cupa M.Bucure[ti la schif simplu (Carol Marto); 1939 � loculI schif 2 vâsle [i schif simplu (juniori) � Pall Barcany;1945 - locul I schif 2 vâsle (P. Barcany � I. Popescu),performan]\ repetat\ [i `n 1946; la yachting, `n 1938,V. Butricaru s-a clasat pe locul IV la vele; `n 1940 [i1943 CN `n proba de iole olimpice au fost câ[tigate dereprezentatntul �Metropolei� P. Furnarachi; de regul\,la CN de canotaj, sportivii acestei asocia]ii se clasau`n primele patru locuri, astfel c\ `n clasamentul clu-burilor, �Metropola� ocupa, de obicei, locurile II-III.La ciclism, `n 1937 Nicolae Ion }apu care reprezen-ta �Metropola� a câ[tigat CN de fond. Sec]ia de ci-clism a organizat mai multe tururi cicliste, `n scopulpromov\rii [i dezvolt\rii acestei ramuri de sport,cicli[tii sec]iei aflându-se printre animatorii acestorcurse. ~n 18 septembrie 1938, asocia]ia a organizat�Cupa Ing. Caranfil�, iar `n 1944 � `n prim\var\,concursul de deschidere Bucure[ti � Snagov �

180


Bucure[ti; `n luna mai concursul de velodrom, iar la1 octombrie concursul de fond.Sec]ia de motociclism avea numero[i sportivi de va-loare care se clasau pe primele locuri `n competi]iileorganizate `n acea perioad\. ~n 1937, motociclistul IonPopa a ocupat locul I `n CN de coast\ la motocicletesolo. Sportivii �Metropolei� au dominat cursele anului1938: �Concursul de regularitate Arma� � cu patruparticipan]i ai asocia]iei; �Marele Premiu alBucure[tilor� � doi participan]i, locul II Ion Popa, IIIN. Ionescu-Cristea; al patrulea �Mare Premiu alBra[ovului� � locul I Ion Popa; �Cursa de coast\ de laSinaia� � locul II Ion Popa, III N. Ionescu-Cristea;�Cursa de cost\ de la Feleac� � solo curse I Ion Popa,care a stabilit [i un nou record � 112,064 km/or\, ata[curse � cpt. Aslan; �Cursa de coast\ de la Poiana� -solo curse I Ion Popa; �Circuitul Metropola� (8 no-iembrie 1938) organizat `n parcul Jianu pe un circuitde 1 500 m � solo curse � I N. Ionescu-Cristea, IIIon Popa; �Curse Moto � Velodrom� � clasa 350sport II Petre Pelinescu, clasa 500 sport � III Nic.Dumitrache. Cursele de coast\ Sinaia, Ve[tem Brad(Sibiu), Poiana [i Feleac au fost considerate CN pentrucursele de coast\ astfel c\, pe anul 1938, clasamentula fost urm\torul: I � Ion Popa, III � N. Ionescu-Cristea.Sec]ia de tir avea, `n 1943, amenajat la Her\str\u, unpoligon pentru concursurile de pistol. ~n 20 [i 27 iunie1943 acest poligon a g\zduit CN de pistol, iar CN decarabin\ calibru redus s-a desf\[urat pe poligonulANEF. ~n clasamentul general, la toate pozi]iile,�Metropola� s-a clasat pe locurile: IV prin {tefanPopescu, VI prin Pantelimon Mircioiu [i VIII prin{erban M\nciulescu. La pozi]ia `n picioare, {tefanPopescu a ocupat locul II, iar Gh. Jomir, locul III. ~n1944 �Metropola� a câ[tigat concursul de vitez\ re-zervat `ncep\toarelor, locul I [i III la culcat nerezemat[i locul I pe echipe. Tot `n 1944, reprezentan]ii AS�Metropola� s-au clasat pe locurile II [i `n alte con-cursuri ale `ncep\torilor atât la masculin, cât [i lafeminin.AS �Metropola� a promovat [i schiul. ~n sezonul 1943-1944 sunt men]ionate `ntrecerile de schi `ntre�Metropola� [i AS �Telefoane�, printre medalia]ii�Metropolei� num\rându-se: I. D. St\ncescu, Purc\rea,Ioan St\ncescu [i Eva St\ncescu.

La scrim\, `n Cupa �Dinu Cesianu� organizat\ `n1938, Petre Havale] care a reprezentat �Metropola� afost finalist la spad\.~n cadrul sec]iei de fotbal echipa a participat `n cam-pionatele locale [i `n CR edi]ia 1937-1938. AS �Metro-pola� a organizat pe parcursul existen]ei sale o bogat\activitate distractiv-recreativ\ pentru salaria]ii s\i, `nBucure[ti, la Snagov [i la munte. ~mpreun\ cu UzineleComunale [i Societatea de Gaz [i Electricitate a organi-zat la munte o tab\r\ de schi `n 1943-1944 pentru aoferi func]ionarilor o recrea]ie pl\cut\. Datorit\ num\-rului mare de salaria]i, pe parcursul anilor, au func-]ionat [i alte organiza]ii sportive pentru acest domeniu,cum au fost Clubul �Gaz-Electra� al Sindicatului So-ciet\]ii de Gaz [i Electricitate, `nfiin]at `n 1935, iar maitârziu AS �Electrica�, care [i-au desf\[urat activitatea`n paralel, iar dup\ 1947 au fuzionat.

ASOCIA}IA SPORTIV| �MONITORUL OFI-CIAL�. Fondat\ la Bucure[ti în anul 1922, la `ntre-prinderea tipografic\ �Monitorul Oficial�.

ASOCIA}IA MUNCITORILOR PENTRU EDU-CA}IE FIZIC| {I SPORT ARAD (�AMEFA�).~nfiin]at\ `n 1911 cu sec]ii de fotbal, atletism, ciclism,[ah, gimnastic\, canotaj, popice, tenis, tenis de mas\,scrim\, lupte, box, haltere [i polo. De la 1 decembrie1912 AMEFA face parte din FSSR. ~n 1948 fuzioneaz\cu ASTRA (AS Fabrica de Vagoane Arad � constituit\`n 1932 cu sec]ii de fotbal, gimnastic\, atletism, lupte,scrim\, [ah [i popice). Denumirea AMEFA dispare `nanul 1961, `n continuare r\mânând �Vagonul�, care `n1972 fuzioneaz\ cu �CFR Arad� (vezi: Cluburi defotbal, �Vagonul� Arad).

ASOCIA}IA SPORTIV| A MUNICIPIULUIBRA{OV (ASMB). Asocia]ie teritorial\ fondat\ înanul 1938, care a reunit pentru scurt timp (doi ani)grup\rile [i cluburile din localitate.

ASOCIA}IA SPORTIV| A MUNCITORILORDIN DEVA. Grupare polispotiv\ înfiin]at\ în 1921, afi-liat\ în acela[i an la centrala sportiv\ muncitoreasc\�Prietenii naturii� [i desfiin]at\ o dat\ cu aceasta, înanul 1924.

181


ASOCIA}IA PENTRU EDUCA}IE FIZIC| AMUNCITORILOR DIN LIPOVA. ~nfiin]at\ înanul 1923, în urma fuziunii clubului sportiv din lo-calitate cu asocia]ia �Lipova�.

ASOCIA}A SPORTIV| A MUNCITORILORDIN LUPENI. Grupare polisportiv\, înfiin]at\ înanul 1921. Din anul 1928 a luat numele de�Minerul�, nume pe care îl poart\ [i ast\zi.

ASOCIA}IA PENTRU EDUCA}IE FIZIC| AMUNCITORILOR DIN ROMÂNIA �PRIETE-NII NATURII�. Creat\ în anul 1919 [i reorganizat\în mai 1921, sub `ndrumarea PCR. Potrivit statutuluiei din acel an (intrat în vigoare începând cu 1 sep-tembrie) toate grup\rile muncitore[ti care adoptauprevederile acestuia [i ale regulamentului ce îl înso-]ea, formau o organiza]ie unic\ pe ]ar\. Asocia]ia aavut sediul central în Capital\ [i filiale în peste 50 delocalit\]i (Ia[i, Gala]i, Br\ila, Constan]a, Bîrlad,Hu[i, Craiova, Turnu-Severin etc.), ce num\rau zecide mii de membri. }elul ei m\rturisit consta `n edu-carea fizic\ a muncitorilor, încurajarea oric\rui în-ceput de sport, intensificarea propagandei sportive înrândurile muncitorilor în scopul înt\ririi grup\rilorexistente [i cre\rii de noi grup\ri, în care puteau intra[i tinerii de la vârsta de 16 ani în sus. Asocia]ia a avutsec]ii puternice de fotbal, gimnastic\, box, lupte, pati-naj, oin\, atletism etc. ~n activitatea de îndrumare [iîn conducerea asocia]iei, un rol însemnat l-au avutN. Popescu-Doreanu (pre[edinte, vreme îndelun-gat\), Gh. Stoica, {tefan Voicu, Gh. M. Vasilescu,Aurel Kahane [.a., precum [i unii activi[ti ai organi-za]iei revolu]ionare de tineret ca I. Mincu, activi[tisindicali I. Burc\ sau sportivi ca A. Novac, Gh. Napu,Elena Doreanu [i al]ii. Activitatea asocia]iei [i a filia-lelor ei a fost rodnic\ în anii 1921-1924 [i ea s-a ridi-cat la un asemenea nivel, încât a f\cut din mi[careasportiv\ muncitoreasc\ un factor important de afir-mare a proletariatului în via]a social-politic\ a ]\rii.La 24 mai 1924, dat\ fiind constatarea faptului c\grup\rile �Prietenii Naturii� �aveau scopuri subver-sive, deci contrare prevederilor statutelor, au fost ex-cluse din FSSR, retr\gându-li-se protec]iunea [iavantajele acordate în urma afilierii�. Dizolvând

aceast\ asocia]ie, calificând drept �subversive� con-ferin]ele cultural-educative, [ez\torile [i reuniunilecultural-artistice, instructivele excursii turistice, dis-ciplinele sportive practicate [i celelalte ac]iuni orga-nizate de �Prietenii Naturii�, cercurile guvernante alevremii au pus cap\t activit\]ii acesteia.

ASOCIA}IA SPORTIV| A MUNCITORILORDIN REGHIN (MTE � ini]ialele corespund denu-mirii `n limba maghiar\). Fondat\ în anul 1911 dec\tre sindicatul din localitate. {i-a axat activitatea peatletism [i gimnastic\ � sporturi mult îndr\gite detineretul muncitor român [i de na]ionalitate maghiar\[i german\ din Reghin.

ASOCIA}IA SPORTIV| �POLITEHNICA�.Constituit\ în anul 1927, la Bucure[ti, de c\tre stu-den]ii [i cadrele didactice ale acestui institut. Asocia]ia[i-a axat activitatea îndeosebi pe jocurile sportive [i, cuacela[i profil, fiin]eaz\ [i ast\zi sub denumirea de clubsportiv. S-a remarcat `n mod deosebit echipa femi-nin\ de baschet care a câ[tigat 8 titluri de campioan\na]ional\: 1955-1956 [i 1966-1967 (antrenor Con-stantin Dinescu); 1967-1968, 1969-1970, 1970-1971,1972-1973 [i 1973-1974 (Grigore Costescu); 1979-1980 (C-tin Dinescu [i Gr. Costescu). O mare partedintre juc\toare au fost [i componente ale lotuluina]ional de baschet.

ASOCIA}IA DE PATINAJ DIN AIUD (1881);Alba Iulia (1886); Arad (1873); Baia Mare (1886);Bra[ov (1881); Cluj (20 februarie 1872 � prima aso-cia]ie la acest sport); Deva (1885); Ditr\u (1882);Gala]i (1899); Gheorgheni (1885); Gherla (1885);Ha]eg (1885); Media[ (1885); Miercurea Ciuc(1882); Odorhei (1881); Oradea (1880); Or\[tie(1885); Sf. Gheorghe (1885); Sibiu � Eisläufverein(13 decembrie 1876); Timi[oara (29 martie 1876);Târgu Mure[ (1878); Turda (1879).

ASOCIA}IA SPORTIV| �POMPIERUL�. Gru-pare polisportiv\ fondat\ la Bucure[ti, la 14 mai1948, ini]ial numai cu sec]ii de fotbal, tenis de mas\[i [ah. La scurt timp asocia]ia a fost reorganizat\luând numele de Clubul �Dinamo� care activeaz\ [i

182


azi în complexul sportiv de pe [os. {tefan cel Mare.(v. Clubul �Dinamo�.)

ASOCIA}IA DE POPICE. ~nfiin]at\ în Bucure[tiîn aprilie 1905, avându-l ca pre[edinte pe Ioan Pe-trescu [i ca secretar pe Puiu Ioani]escu � ambii renu-mi]i popicari ai vremii. (v. Popice.)

ASOCIA}IA ROMÂN| PENTRU PROPAGAREATURISMULUI. ~nfiin]at\ la Bucure[ti în anul 1939.

ASOCIA}IA ROMÂN| PENTRU PROPAGAN-DA AVIA}IEI (ARPA). Organiza]ie central\ de pro-pagand\ pentru dezvoltarea aeronauticii în ]ara noastr\,fondat\ în Bucure[ti în martie 1927, din ini]iativa gene-ralului în rezerv\ Gheorghe Rujinschi, fost director su-perior al aeronauticii, [i a generalului Mircescu � peatunci ministru de R\zboi, totodat\ [i primul pre[edinteal asocia]iei. Pân\ la sfâr[itul anului 1928, ARPA areu[it s\ organizeze 57 de filiale jude]ene [i 150 degrupuri [colare, precum [i o [coal\ în cadrul Univer-sit\]ii din Bucure[ti. ~n anul 1929 ARPA a trebuit s\ seunifice cu Aeroclubul Român � cealalt\ organiza]ie depropagand\ aeronautic\ � unificare ce nu a func]ionatniciodat\. Asocia]ia a editat, începând din 1933, revistaARPA, continuat\ de �Cerul nostru� subintitulat\�Organ oficial al ARPA�, care din 1937 a ap\rut s\p-t\mânal la Bucure[ti pân\ în 1940, când asocia]ia [i-aîncetat, practic, activitatea.

ASOCIA}IUNEA PROPRIETARILOR {I CRES-C|TORILOR DE CAI DE CURSE DIN ROMÂ-NIA. Asocia]ie central\ `nfiin]at\ la Bucure[ti `n anul1922. A avut un periodic al s\u, �Jockeul�, care a ap\rutneregulat ̀ ncepând de la 23 decembrie 1922 (v. Jockeul).

ASOCIA}IA PROPRIETARILOR {I CRESC|-TORILOR DE CAI DE TRAP, înfiin]at\ la Bucu-re[ti la sfâr[itul anului 1931. Din ini]iativa [i sub în-grijirea asocia]iei a ap\rut în 1934 la Bucure[ti �Al-manahul Trapului�, primul de acest gen, lucrare cerealizeaz\ [i o istorie a trapului în ]ara noastr\.

ASOCIA}IA SPORTIV| �RECOLTA�. Asocia]ieorganizat\ `n majoritatea satelor [i având sediul central

`n Bucure[ti. A fost înfiin]at\ în anul 1953, an `n care aini]iat [i prima editie a �Spartachiadei satelor� la nu-meroase ramuri de sport, competi]ie reluat\ apoi anual.

ASOCIA}IA SPORTIV| �RECORD�. ~nfiin]at\la Cluj în anul 1950, cu scopul de a încuraja practicasportului de mare performan]\.

ASOCIA}IA SPORTIV| �RULMENTUL BÂR-LAD. A luat fiin]\ `n 1956 cu sec]ia de rugby(echip\ de seniori, iar din 1957 [i de juniori). ~n 1962se organizeaz\ sec]ia de fotbal, iar dup\ 1970 sec]iilede judo, box, atletism, lupte greco-romane. Dup\1990 mai func]ionau sec]iile de rugby, fotbal, lupte [iculturism (ultimele dou\, pân\ `n 1999), iar `ntre1996-1999 [i sec]ia de handbal feminin cu echip\ dejunioare. Echipa de rugby a activat `n Divizia B `nedi]ia 1957-1958, `n Divizia A (1958-1959), din nou`n Divizia B (1959-1961), iar din 1961 pân\ `nprezent, numai `n Divizia A, reu[ind s\ câ[tige CR(1986/1987 [i 1987/1988);15 juc\tori au fost promo-va]i `n lotul na]ional (juc\torul Ovidiu Toni]\ fiindprezent `n 1999 la CM de juniori [i la Cupa Mondial\de seniori). Echipa de fotbal activeaz\ `n Divizia C.

ASOCIA}IA SPORTIV| �S|GEATA�. Creat\ laConstan]a în anul 1920, cu sec]ii de canotaj [i fotbalcompuse în majoritate din elevi ai [colii superioarede comer] din localitate. ~[i avea sediul pe str. I.Gr\di[teanu nr. 57 [i a contribuit la dezvoltarea cano-tajului de performan]\.

ASOCIA}IA SPORTURILOR ATLETICE DINROMÂNIA. ~nfiin]at\ în anul 1909 în Bucure[ti, dinini]iativa lui I. C\m\r\[escu, un animator al atletis-mului din ]ara noastr\, cu scopul de a reuni sub un forcentral grup\rile atletice existente. S-a dizolvat la 1decembrie 1912 când, prin înfiin]area FSSR, a fostcreat\ Comisia Central\ de atletism.

ASOCIA}IA POLISPORTIV| �STADIUL RO-MÂN� (APSR) BUCURE{TI fondat\ `n 1914, per-soan\ juridic\, reconfirmat\ de Oficiul pentru Educa]iaTineretului Român sub nr. 1, era un club deschis tutu-ror iubitorilor de sport. Culori ro[-albastru. Sediul: str.

183


Barbu V\c\rescu nr. 25. Clubul s-a impus prin rezul-tatele deosebite ob]inute la rugby [i atletism [i `ntr-oanumit\ m\sur\ la `not. Sec]ii cu activitate de nivellocal sau sub form\ de proiecte nerealizate integral:fotbal, tenis, zbor f\r\ motor [i altele. Printre fondatorii[i conduc\torii acestui club, cel mai reprezentativ a fostinginerul Niculae (Nae) M\r\scu � pre[edinte activpeste 22 de ani, c\pitanul forma]iei de rugby (17 ani),polisportiv (campion na]ional la rugby [i atletism), in-terna]ional [i c\pitan al echipei na]ionale de rugby.Sec]ia de rugby cu un bogat program competi]ional in-tern [i interna]ional (Fran]a, Italia, Germania), a câ[tigatprimul CN de rugby din 1914 [i pe cele din 1924, 1926,1928, 1930, 1931 [i edi]ia din 1946-1947. EchipaAPSR a cucerit peste 12 cupe pe plan intern [i 6 trofeeinterna]ionale. Pân\ `n 1936 a promovat 23 de inter-na]ionali de rugby, iar peste 50 de juc\tori crescu]i [iforma]i de Stadiul Român au fost transfera]i, printrebeneficiari aflându-se urm\toarele grup\ri sportive:�PTT�, �TCR�, �RCB�, �CFR�, �Sportul Studen]esc�,�Victoria�. ~n decursul anilor la APSR au activat [i s-auimpus ca juc\tori de valoare, de foarte multe ori inter-na]ionali, trei familii, din câte trei fra]i: Ioan, Nicu [iVirgil Anastasiade; Mircea, Gogu [i Nicu Sfetescu;Virgil, Camil [i Tudor Ioan. Fiecare a avut [i câte unreprezentant cu rezultate deosebite la atletism: NicuAnastasiade (garduri), Mircea Sfetescu (800 m), VirgilIoan � unul dintre cei mai buni atle]i ai timpului s\u,campion [i recordman na]ional. Sec]ia de atletism aob]inut, `n perioada 1916-1948, peste 100 de titluri decampioni, iar atle]ii �stadi[ti� au stabilit peste 30 derecorduri na]ionale. Primii campioni `n 1916: NicolaeB\rbuceanu la 400 m [i Constantin Dumitrescu la cros,iar ultimul, `n 1948, Victor Firea � 3 000 m obstacole.Atle]ii care au cucerit mai multe titluri: Dinu Cristea �28 (1936-1947); Ion Manea � 10 (1933-1936); IonMoina � 8 (1942-1943); Virgil Ioan, Nicolae Iordache,Constantin V\manu � câte 5 titluri; Ion Petrescu � 4;Alexandru Velcovici, Theodor Sârbu, Ion Zenide, ZenoDragomir � câte 2. Atle]ii clubului au mai cucerit 12titluri `n probele de cros pe echipe [i 8 titluri `n pro-bele de [tafet\. Echipa APSR a stabilit primul recordal probei de [tafet\ 4 x 400 m, `n 1921. Campionibalcanici: Ilie Niculae, Dumitru Paveliuc, Dinu

Cristea. Mar[ul a fost una dintre ramurile atletismuluicare s-a bucurat de mare aten]ie, animatorul acesteiafiind polisportivul Eugen Stoian. La cursa organizat\ la9 iunie 1935 s-au adunat la start 470 de concuren]i.M\r[\luitorul Vasile Firea a fost cel mai valorosreprezentant al APSR � campion [i recordman pe toatedistan]ele la care se organizau concursuri `n aceavreme, participant la JO din 1936 (locul XX la 50 kmmar[). Sec]ia de nata]ie a avut o grup\ valoroas\ de ju-niori care se clasau pe pozi]ii frunta[e `n competi]iileorganizate dup\ 1944. Printre cei remarca]i s-a aflat [iviitorul profesor de educa]ie fizic\ [i antrenor de `notCarol Beer. Dup\ 1948, APSR a intrat ̀ n procesul de re-organizare a mi[c\rii sportive adoptând diferite denu-miri (�Sindicatul Constructori�, �Constructorul�,�Energia ISP�, �Unirea�). Al\turi de N. M\r\scu,aceast\ personalitate reprezentativ\ a APSR [i a sportu-lui românesc, s-au aflat numero[i conduc\tori printrecare [i Virgil Ioan � secretarul general al APSR care,dup\ 1940 va deveni pre[edintele FR de atletism.

ASOCIA}IA SPORTIV| TEHNOFRIG. ~nfiin]at\în anul 1958 la Cluj, de c\tre iubitorii sportului de la în-treprinderea cu acela[i nume. Asocia]ia a dezvoltat `ndecursul anilor o bogat\ activitate sportiv\ de mas\ [i deperforman]\, având ̀ n structura sa sec]ii ̀ n mai multe ra-muri de sport cu care s-a afirmat `n CN. Reorganizat\dup\ 1990, Asocia]ia a continuat s\ promoveze o seriede ramuri de sport, printre acestea num\rându-se [imodelismul, sportivii acestei sec]ii câ[tigând titluri [imedalii la CN de modelism. ~n anul 2000, sportivulEugen Pop a contribuit la cucerirea medaliei de aur laCE de aeromodele `n proba pe echipe la clasa F1E.

ASOCIA}IA SPORTIV| �TERMES�. ~nfiin]at\în anul 1953 de c\tre iubitorii sportului din rândulpopula]iei de na]ionalitate maghiar\ din Bucure[ti.

ASOCIA}IA DE TIR. A func]ionat la Sighi[oara(1866) [i la Timi[oara (21 aprilie 1875).

ASOCIA}IA DE TURISM �MUN}II NO{TRI�.~nfiin]at\ la Bucure[ti în anul 1939. Editeaz\, înce-pând din 1939, �Buletinul informativ al Asocia]iei...�care a ap\rut neregulat pân\ în 1943.

184


ASOCIA}IA �TURISMUL POPULAR�. Asocia]iecentral\ de drume]ie înfiin]at\ în 1948, care a înglo-bat toate organiza]iile turistice existente, cu scopul dea generaliza [i îndruma practica acestui sport.

ASOCIA}IA DE TURISM {I SPORT �ROMÂ-NIA PITOREASC|�. Fondat\ la Bucure[ti în anul1935. Editeaz\ un �Buletin informativ� propriu.

ASOCIA}IATURI{TILOR DIN RPR. Form\ orga-nizatoric\ cu caracter central, cu filiale în principaleleora[e ale ]\rii, înfiin]at\ la Bucure[ti la 1 octombrie1958.

ASOCIA}IA SPORTIV| �VELO-STADION�.Asocia]ie de motociclism pe pist\, înfiin]at\ în Bucu-re[ti în anul 1928. {i-a desf\[urat activitatea mai întâiîn incinta hipodromului �Floreasca� apoi, din 1929,în preajma velodromului din actualul parc sportiv�Dinamo�.

ASOCIA}IUNEA SPORTIV| {I CULTURAL|�VIFORUL DACIA�. Cunoscut\ ulterior sub denu-mirea de Clubul Sportiv �Viforul Dacia�, a luat fiin]\`n anul 1925. Istoria asocia]iei `ncepe cu fotbalul,când au ap\rut dou\ echipe de tineri � una `n zona str.Polon\ � str. Roman\ (Bd. Dacia, parcul Ioanid), care[i-a zis �Dacia� [i alta, `n mahalaua Floreasca � Doro-ban]i care, dup\ diverse titulaturi, [i-a zis �Vifor�.Dup\ mai multe �miu]e� (`n 6 juc\tori) [i tratative, aufuzionat `n toamna anului 1925 [i s-au `nscris `n cam-pionatul de fotbal al Capitalei, la categoria a III-a, pecare `l câ[tig\. Cu mari sacrificii se cump\r\ o minge [iun rând de tricouri. Neavând sediu sunt accepta]i s\-[i]in\ [edin]ele `n localul Partidului Liberal, din [oseaua{tefan cel Mare. Dup\ un bal bine organizat `n iarna1928-1929, realizeaz\ un beneficiu de 40 000 lei, de 8ori bugetul anual de pân\ atunci. Cu toate greut\]ile`ntâmpinate, clubul a ajuns una dintre grup\rile celemai puternice din Capital\ [i din ]ar\. Abia `n 1931 ise permite s\ se antreneze pe terenul amenajat ̀ n groa-pa din [oseaua {tefan cel Mare, iar `n 1938 esteprimul club din ]ar\ care-[i construie[te propriul terende rugby `n parcul sportiv al sectorului 1 Galben, dou\terenuri de volei [i unul de baschet. ~n cadrul clubului

au func]ionat sec]iile de atletism (din 1928), rugby,ciclism, baschet [i volei (din 1929), nata]ie din 1930,hochei pe ghea]\ (`ntre 1934-1936) [i handbal din1935. Rugby-ul ajunge, `n 1931, `n categoria onoare,iar ̀ n 1934 câ[tig\ �Cupa României�. Echipa de rugby�Viforul Dacia� se remarc\, `n mod deosebit, prin cele4 titluri de campioan\ na]ional\ câ[tigate `n anii1941,1942-1943, 1943-1944 [i 1944-1945. Ciclismul,`n perioada 1931-1935 aproape c\ nu are rivali `nCapital\, câ[tig\ mai multe titluri la campionatele devitez\. Baschetul [i voleiul câ[tig\, `ntre 1929-1931,primele locuri la categoriile la care activeaz\. Echipade baschet a participat la cea dintâi divizie na]ional\(cu patru echipe din Bucure[ti [i patru din provincie)1947-1948, pe care a câ[tigat-o. Handbali[tii câ[tig\titlurile de campioni regionali `n 1935 [i 1936. Echipade handbal a câ[tigat titlul de campioan\ na]ional\ `n1941. Nata]ia `ncepe s\ se afirme din 1935, ajungând`n 1936 una dintre grup\rile frunta[e din regiuneaMuntenia [i chiar din ]ar\. Cei 22 de `not\tori, care auconcurat `n 60 de probe, au ob]inut, `n 1938, rezultatedeosebite: 50 de locuri I, 22 locuri II; 18 locuri III; aucâ[tigat pentru a 2-a oar\ �Cupa Jean Bart� [i pentruprima oar\ �Cupa Regiunii Muntenia�. Echipa depolo pe ap\ a câ[tigat titlul de campioan\ na]ional\ob]inând victoria `n toate cele 6 jocuri oficiale, iar ul-terior a câ[tigat CN `n 1938 [i 1939. ~not\torii aucucerit titlurile de campioni na]ionali la 100 m liber [icu [tafetele de 4x100 [i 4x200 m liber. UFSR citeaz\la ordinea de zi a sportului românesc, `n anul 1938, pe`not\torul [i juc\torul de polo Ion Sl\vescu [i Aso-cia]ia sportiv\ �Viforul Dacia�. La atletism �ViforulDacia� s-a men]inut `ntre primele dou\ puteri atletice.~n perioada 1931-1947 câ[tig\ peste 60 de titluri decampioni na]ionali de atletism `n probele masculine [i3 `n cele feminine (1944-1946). S-au remarcat: IonL\pu[an � 8 titluri (1931-1937); Nicolae Gur\u � 9 ti-tluri (1940-1947); Dumitru T\lmaciu � 7 titluri (1940-1942); Ferdinand Calistrat � 9 titluri (1935-1947);Alecu Stolerian � 5 titluri ; Geza Yost � 3 titluri [i al]ii.Clubul a mai câ[tigat 7 titluri la [tafete [i 3 titluri la cros`n proba pe echipe. Un mare num\r de sportivi ai clubu-lui au f\cut parte din loturile na]ionale de-a lungulanilor. Peste 15 atle]i au participat la JB, doi dintreace[tia � Laz\r Bodea la aruncarea ciocanului [i

185


Arthemon Ghi]escu la 100 m � devenind campionibalcanici. Un alt sportiv al clubului, Petre Fesci, af\cut parte din lotul de handbal care a participat la JOdin 1936, ocupând locul V. Dup\ 1947 clubul [i-a `n-cetat activitatea intrând `n procesul de reorganizare ami[c\rii sportive, o parte din sec]ii trecând la grupareaorganizat\ pe lâng\ Prim\ria Capitalei. Pre[edin]iiclubului: Constantin Oi]\ � tipograf (1925-1926);Gheorghe Georgescu � comerciant (1927-1928); Mihail{tef\nescu � func]ionar PTT (1929-1931); ConstantinChioralia � licen]iat al Academiei Comerciale (1932-1934); Ion S\b\reanu � inginer, fost primar al sectoru-lui 1 Galben (1935-1937); Theodor Popovici �func]ionar BNR (1938); Ion Matak � inginer (1939). ~n1939, este men]ionat [i un Comitet de Onoare care aveaca pre[edinte pe Ion Costinescu � doctor, fost ministru[i pe Gabriel Marinescu � general, subsecretar de statla Interne, prefect al Capitalei.

ASOCIA}IA SPORTIV| �ZEFIRUL�. Primaasocia]ie sportiv\ a handicapa]ilor neuromotor dinCluj ([i din ]ar\), înfiin]at\ în septembrie 1974 laCluj-Napoca, din ini]iativa farmacistului AlexandruPeev, el însu[i handicapat (sechele de poliomelit\-paraplegie).

ASOCIA}IILE {I CLUBURILE SPORTIVE(�VOIN}A�) DIN SISTEMUL COOPERA}IEIME{TE{UG|RE{TI. Dup\ unele surse speciali-zate (Dan Cruceru, Coopera]ia `n România, EdituraArtifex, 1998), coopera]ia me[te[ug\reasc\ dinRomânia are o vechime de peste 150 de ani. ~n lu-crarea men]ionat\ se precizeaz\: �Pentru prima dat\forma de Societate Cooperativ\ a fost legiferat\ `n1887, prin sec]iunea a VII-a a Codului Comercial...�Ca urmare a apari]iei [i dezvolt\rii coopera]ieime[te[ug\re[ti, `n tot mai multe ]\ri ale lumii iana[tere o mi[care cooperatist\ interna]ional\ care, `n1895, face o prim\ `ncercare de reunire a organiza-]iilor na]ionale `n Alian]a Cooperatist\ Interna]ional\(ACI). Ast\zi ACI cuprinde peste 230 de membri, dinmai mult de o sut\ de ]\ri. Tot din lucrarea lui DanCruceru afl\m c\ reprezentantul României la Con-gresul ACI din 1904, I. G. Duca, ia parte la dezbateri,iar `n 1907 a fost ales membru `n Comitetul Central

al acestei organiza]ii. Dezvoltarea mi[c\rii coopera-tiste `n ]ara noastr\, recunoa[terea oficial\ [i mai alesreglementarea prin legi a cadrului ei de activitateavea s\ deschid\ noi perspective [i pentru mi[careasportiv\. Astfel, `n Legea de organizare a coopera]ieidin 1935, al\turi de reglement\ri privind dezvoltareaacesteia, s-a autorizat `nfiin]area de �Asocia]ii cuscopuri nelucrative, non-profit, urm\rind promovareaintereselor sportive, artistice, culturale, educativeetc., `n leg\tur\ cu mi[carea cooperatist\� (DanCruceru, Coopera]ia `n România, pag. 306). A fost unprim pas care a trezit interes pentru activitateasportiv\ [i mai ales pentru stimularea ini]iativelor [ipreocup\rilor de organizare proprie, specific\. De[iini]iativele, chiar izolate, n-au lipsit, nu putem vorbi`nc\ despre o organizare proprie. Pe baza Decretuluinr. 133 din 1949 pentru organizarea coopera]iei, `nanii 1949-1950 se trece la reorganizarea `ntregiimi[c\ri cooperatiste. ~n 1951 are loc constituirea or-ganismelor proprii care, pe lâng\ sarcinile econo-mice, preiau [i activit\]ile sociale, culturale [i sportivedin sectorul coopera]iei me[te[ug\re[ti care, pân\atunci, intrau `n competen]a sindicatelor. La Congresuldin octombrie 1951 se hot\r\[te `nfiin]area UniuniiCentrale a Coopera]iei Me[te[ug\re[ti (UCECOM),dup\ care s-a trecut [i la organizarea unit\]ilor spor-tive proprii. Au mai existat [i alte reglement\riprivind activitatea sportiv\, printre care cele dinLegea nr. 14 din 1968 privind organizarea [i func]io-narea coopera]iei me[te[ug\re[ti, care la art. 9prevede c\ Uniunile Cooperative Me[te[ug\re[ti [iUCECOM pot `nfiin]a unit\]i anexe cu caracter so-cial, cultural [i sportiv pentru membrii cooperatori.Organiza]iile sportive din sistemul coopera]iei [iUCECOM se reg\sesc [i `n Legea Sportului din 1967cu sarcini [i atribu]ii specifice activit\]ii de educa]iefizic\ [i sport. Dup\ 1989, prima reglementare aparela 9 februarie 1990 `n Decretul-lege nr. 66 adoptat deConsiliul FSN � care legifereaz\ rolul [i locul coopera-]iei me[te[ug\re[ti `n ansamblul economiei na]ionale,unde la art 12 � litera �K� este prev\zut\ posibilitatea`nfiin]\rii, pe lâng\ cooperative, uniuni [i UCECOM,de case de cultur\, biblioteci [i cluburi, asocia]iisportive [i baze de practicare a sportului. Aceste posi-bilit\]i sunt concretizate [i statuate, `n aprilie 1990, la

186


primul Congres Liber [i Democrat care a `nsemnat onou\ etap\ `n dezvoltarea [i afirmarea coopera]ieime[te[ug\re[ti pe calea restructur\rii [i reform\rii tu-turor componentelor sale. Participarea la activit\]ilesportive [i turistice devine un drept al membrilor co-operatori, fiind asigurate drepturile specifice [i pentrupersoanele handicapate, pentru care sectorul coopera-tist avea unit\]i de produc]ie separate. CongresulCoopera]iei Me[te[ug\re[ti din 1-2 iunie 1995, carestabile[te noi obiective [i m\suri pentru perfec]ionareaacestui domeniu, nu ocole[te activitatea sportiv\ in-cluzând `n acest �sistem economico-social cu valen]eprofund umaniste�, la cap. II litera �d�, prevederea:�Asocia]iile sociale [i educativ-instructive [i sportiveau ca scop desf\[urarea unor activit\]i sociale, cultura-le, tehnico-[tiin]ifice, sportive, de caritate [i alte acti-vit\]i cu caracter umanitar�. Aceste câteva reperemarcheaz\ cadrul `n care au ap\rut [i s-au dezvoltatorganiza]iile sportive din sistemul coopera]ieime[te[ug\re[ti care, `n cei peste 50 de ani de exis-ten]\, [i-au `ndeplinit cu succes sarcinile lor specifice.Ini]iative de `nfiin]are a unor nuclee organizatoriceproprii au ap\rut `nainte de 1950, ca spre exemplucele din Sibiu (1947), Timi[oara [i Turnu M\gurele(1949) [i multe altele care ini]ial se manifestau subdiferite forme � organizarea unor echipe, grupe, cer-curi sportive, colective sportive [i ulterior sub formaunor asocia]ii [i cluburi. Cele mai multe asocia]ii aufost `nfiin]ate `ncepând din 1951, dup\ constituireaUCECOM. Pân\ `n 1990, `n decursul anilor, `n sis-temul coopera]iei me[te[ug\re[ti au func]ionat 3cluburi (Bucure[ti, Târgu Mure[, Timi[oara) [i 218asocia]ii sportive (din care 13 de categoria I) organi-zate `n toate jude]ele. Num\rul de asocia]ii care aufunc]ionat `n cadrul fiec\rui jude]: Bucure[ti � 37 deasocia]ii; Alba � 10; Covasna, Mure[, Suceava � câte8; Cara[ Severin, Cluj, Dâmbovi]a, Hunedoara, Pra-hova, Satu Mare � câte 6; Arad, Bac\u, Bra[ov, Gorj,Harghita, Maramure[, Olt, Teleorman, Timi[, Vrancea� câte 5; Bihor, Boto[ani, Constan]a, Dolj, Ialomi]a,S\laj, Vaslui � câte 4; Arge[, Bistri]a, C\l\ra[i, Ia[i,Neam], Sibiu, Tulcea, Vâlcea � câte 3; Br\ila, Buz\u,Gala]i, Mehedin]i � câte 2; Giurgiu � o asocia]ie.Dup\ 1990, au fost transformate `n cluburi, AS�Voin]a� din Ia[i [i Piatra Neam] `n 1992 [i cea din

Timi[oara, `n 1996. Cluburile [i asocia]iile sportive�Voin]a� [i-au creat o bogat\ baz\ material\ compus\din: cinci stadioane, peste 120 de terenuri pentrujocuri, patru bazine de `not, 30 de popic\rii (multedintre ele cu instala]ii automate), 30 de s\li pentrutenis de mas\ [i [ah, 10 s\li pentru box, patru atelierede modelism, cinci hangare pentru ambarca]iuni, cinciateliere pentru ciclism, peste 40 de sedii proprii [.a.Printre altele, complexele sportive din Bucure[ti [iSibiu pot fi considerate printre cele mai moderne.Pentru sportul de performan]\ au func]ionat peste 770de sec]ii pe ramuri de sport, afiliate la federa]iile despecialitate, 160 de antrenori (53 cu norm\ `ntreag\),80 de instructori angaja]i (43 cu norm\ `ntreag\),precum [i un mare num\r de instructori voluntari.Activitatea de performan]\ s-a desf\[urat la 41 de ra-muri de sport, din care: 24 de sporturi individuale, 13jocuri sportive [i 4 sporturi cu caracter tehnico-aplicativ (modelism, motociclism, orientare sportiv\,radioamatorism). Pân\ `n 1998, sportivii care aureprezentat cluburile [i asocia]iile �Voin]a� au cuceritpeste 3 000 de titluri de campioni na]ionali, la carese adaug\ un num\r foarte mare de locuri II [i III,performan]e valoroase `n `ntrecerile cu cele mai pu-ternice cluburi din ]ar\. La unele ramuri de sport, uni-t\]ile sportive �Voin]a� au avut contribu]ii deosebite`n selec]ionarea, preg\tirea [i promovarea unor spor-tivi de cert\ valoare cu rezultate de prestigiu pe planintern [i interna]ional. Ramurile de sport [i localit\]ile`n care s-au eviden]iat: popice (Bucure[ti, TârguMure[, Gala]i, Timi[oara, Oradea, Ploie[ti, Odorhei);tenis de mas\ (Bucure[ti, Arad, Gala]i, Satu Mare);modelism (Sibiu, Târgu Mure[, Timi[oara, Arad,Reghin, Buz\u, Ia[i); lupte (Târgu Mure[, Cluj, Câm-pulung Muscel, Reghin, Râmnicu S\rat, Roman);canotaj (Timi[oara, Bucure[ti, Arad); box (Bucure[ti,Ia[i, Br\ila, Cluj, Craiova, Ploie[ti, M\cin, C\l\ra[i,Satu Mare, Giurgiu); tir cu arcul (R\d\u]i, TârguMure[, Satu Mare); atletism (Bucure[ti, Târgu Jiu);handbal (Bucure[ti, Odorhei, Sighi[oara); baschet(Bucure[ti, Bra[ov, Târgu Mure[); patinaj (Sibiu, Bra-[ov, Miercurea-Ciuc); hochei (Miercurea-Ciuc); ci-clism (Cluj-Napoca, Arad, Ploie[ti). Unit\]ile sportive�Voin]a� s-au num\rat printre promotorii dezvolt\riiunor ramuri de sport [i a activit\]ii de performan]\, la

187


unele sporturi situându-se printre cele mai bune sec]iidin ]ara noastr\ [i chiar pe plan interna]ional (popice,modelism, tenis de mas\, tir cu arcul [i altele). Con-tribu]ii remarcabile ale sportivilor apar]inând unit\]ilor�Voin]a� sau promova]i la alte cluburi s-au `nregistrat[i `n ceea ce prive[te reprezentarea pe plan interna]io-nal. Peste 40 de cluburi [i asocia]ii �Voin]a� au pro-movat, `n decursul anilor, numero[i sportivi `n loturilena]ionale de seniori [i juniori, la 25 de ramuri desport. ~n anumi]i ani, au fost nominaliza]i `n diferiteloturi peste 150 de sportivi apar]inând acestor unit\]i.~n perioada 1993-1998, circa 60 de sportivi au f\cutparte, `n fiecare an, din loturile reprezentative. Laanumite ramuri de sport (popice, unele ramuri [i clasela modelism, tir cu arcul) reprezentarea la competi]iileinterna]ionale oficiale a revenit, `n mare m\sur\,sportivilor [i unor antrenori din unit\]ile sportive�Voin]a�. Ace[tia au avut, de asemenea, contribu]iiimportante la ob]inerea unor titluri [i medalii la JO,CM, CE [i CB, `n probe individuale sau `n compo-nen]a unor echipaje [i echipe, la canotaj, handbal,popice, tenis de mas\, modelism, box, hochei peghea]\, tir cu arcul, lupte, karate, arte mar]iale, patinajvitez\, atletism. Peste 150 de sportivi care au activat`n aceste unit\]i au primit titlul de mae[tri ai sportului.Numero[i campioni [i medalia]i ai JO, CM [i CE aufost onora]i cu titlul de mae[tri emeri]i ai sportului,printre ace[tia aflându-se: Elisabeta Albert, ElisabetaBadea, Ildico Groz\vescu, Elena Pan\, CorneliaPetru[c\, Petre Purje, Constantin R\dulescu, MargaretaSzemany, Tiberiu Szemany, Crista Szöcs, MariaZsizsik (popice); Doina Benedek-B\rda[, CameliaMacoviciuc, Maria Sava-Macoviciuc (canotaj); MariusChe[cu, Lucian Dan, Otto Hints, Aurel Morar, VasileNicoar\, Helmuth Orban, Aurel Popa (modelism);Carolina Cârligeanu, Magda Miklo[-Ilye[, IulianaNaco (handbal); Ella Constantinescu, MagdalenaLeszay, Eleonora Mihalca (tenis de mas\); MagdaJerebie-Pall (baschet); Marcelic\ Tudoriu (box);Claudiu Rusu (polo). Printre f\uritorii acestor succe-se, al\turi de zecile de antrenori, adesea anonimi, s-auaflat [i antrenorii emeri]i: Eugen R\duc\nescu (atle-tism); Gheorghe Ro[u (baschet); Ion Chendreanu,Teodor Niculescu, Viorel Soroceanu (box); DoinaBenedek-B\rda[, Ioan Claudiu Grigori]\, Gheorghe

Spi]\ (canotaj); Gheorghe Aldea, Lucian Dan, F\nelFaur, Otto Hints, Aurel Morar (modelism); AlexandruAndrei, Roger Cernat, Margareta Szemany, TiberiuSzemany, Crista Szöcs (popice); Ella Constantinescu,Magdalena Leszay, Emil Prokopecz (tenis de mas\);Arcadie {arkady (polo).Un alt obiectiv important c\ruia asocia]iile Voin]a i-auacordat o aten]ie deosebit\ a fost organizarea uneibogate activit\]i sportive `n rândul cooperatorilor, `nscopul p\str\rii s\n\t\]ii, destinderii [i recre\rii, `ncadrul multor unit\]i, asigurându-se condi]ii specialepentru realizarea ac]iunilor sportive de mas\. Printreformele folosite s-au num\rat: gimnastica la locul demunc\, `ntreceri interne ale cooperativelor, campio-natul asocia]iei, gimnastica de `ntre]inere pentrufemei, practicarea unor ramuri de sport etc. ~n ultimiiani acest domeniu s-a modernizat prin introducereaunor noi forme de practicare a exerci]ilor fizice, maiinteresante [i atractive, organizate sub deviza�Sportul pentru to]i�. Competi]iile de genul �Voin-]iadelor�, �Zilele Cooperatorului�, �Ziua pre[edin-]ilor�, Cupele �Voin]a� au atras, ani de zile, mii departicipan]i `n folosul s\n\t\]ii lor. Un loc important`n preocup\rile asocia]iilor l-a ocupat organizareaactivit\]ilor sportive specifice pentru persoanelehandicapate din cooperativele invalizilor. Pe bazaunor programe adaptate se desf\[oar\ ac]iunile [i`ntrecerile organizate la nivelul cooperativelor, pe planlocal [i na]ional. O confirmare a interesului pentruaceste activit\]i o reprezint\ participarea la Competi-]ia special\ a cooperatorilor handicapa]i, organizat\`ncepând din 1969, cu faz\ pe jude] [i final\ pe ]ar\,la atletism, tenis de mas\, orientare sportiv\, aruncarela ]int\, `n total 42 de probe, pe grupe de handicap.Pân\ `n 1990, participau de regul\ peste 20 de jude]e,cu 300 - 400 de finali[ti. ~n ultimii ani, activitatea s-amai restrâns, `n 1999, la cea de-a XXX-a edi]ie orga-nizat\ la Sibiu, participând doar 9 jude]e. Atât pe plancentral, cât [i la nivelul asocia]iilor, s-a asigurat unbogat program competi]ional interna]ional, printrecare sunt de men]ionat: Cupa �Voin]a� la ciclism �competi]ie de prestigiu cu participare interna]ional\;�Spartachiadele cooperatiste� la polo (Cluj-Napoca),popice (Ploie[ti, Târgu Mure[), handbal (Gala]i), tir cu

188


arcul, box, orientare [i altele, precum [i numeroasecompeti]ii interna]ionale bilaterale. Dup\ 1990, da-torit\ problemelor cu care se confrunt\ coopera]iame[te[ug\reasc\, s-a `nregistrat o restrângere a ac-tivit\]ii sportive, o sc\dere a preocup\rilor, a ariei decuprindere [i a rezultatelor, `n special `n sportul deperforman]\. Cu toate greut\]ile, multe asocia]ii auac]ionat pentru reorganizarea activit\]ii [i g\sireaunor solu]ii de rezolvare a problemelor cu care seconfrunt\, apelând la noi formule organizatorice [i lasprijinul financiar al sponsorilor. Rezultatele ob]inu-te pe acest plan la Arad, Timi[oara, Ploie[ti, PiatraNeam], Sibiu, Satu Mare, Buz\u dau speran]a unorperspective pentru refacerea cadrului organizatoric[i reluarea activit\]ii la nivelul cerin]elor [i obiec-tivelor reale. La realiz\rile ob]inute a contribuit, `nmod substan]ial, [i activul salariat [i voluntar central[i local. De[i foarte restrâns, activul din comparti-mentul de specialitate al UCECOM (Consiliul Cen-tral al Asocia]iilor [i Cluburilor �Voin]a�, iar dup\1951 Oficiul de Cultur\ Fizic\) a ac]ionat cu compe-ten]\ pentru rezolvarea problemelor complexe alesportului din coopera]ia me[te[ug\reasc\, `mpreun\cu primul [ef al Oficiului de Cultur\ Fizic\ � OctavianTuhai [i alte cadre care au avut `n coordonare activi-tatea sportiv\ � Ion Rachieru (director), Ion Beldean([ef serviciu), Iacob Eacovi]\ � director al Direc]ieicu probleme sociale din UCECOM. ~n decursulanilor au func]ionat `n compartimentul de speciali-tate: Drago[ Hadârc\, Constantin Udrescu, VasileIonescu, Aurelian Matea[, Viorel Tomescu [i IlieMandache. Pre[edin]ii [i conducerile UCECOM [i aleorganismelor jude]ene, precum [i pre[edintele, ing.Dâng\ Dumitru, au acordat un substan]ial sprijin dez-volt\rii [i afirm\rii sportului `n sistemul coopera]ieime[te[ug\re[ti. Dup\ 1992, `ntreaga activitate sportiv\din cluburi [i asocia]ii se desf\[oar\ sub egida �LigiiNa]ionale Voin]a� care are ca pre[edinte de onoare pevicepre[edintele UCECOM � Constantin Proca, cadirector executiv pe Iacob Eacovi]\, iar ca directorexecutiv adjunct pe profesorul Ilie Mandache. Princontribu]ia adus\ la practicarea unor ramuri de sport[i dezvoltarea sportului de performan]\ `n toate zonele]\rii, precum [i pentru realizarea unor rezultate de

prestigiu, pe plan intern [i interna]ional, s-au remarcat,`n mod deosebit, cluburile [i asocia]iile apar]inândcoopera]iei me[te[ug\re[ti din urm\toarele localit\]i.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� ALE-XANDRIA. A dezvoltat activitatea sportiv\ de perfor-man]\ din 1953 la atletism, baschet, box, judo, hand-bal, [ah, tenis de mas\, volei. Realiz\ri: numeroasemedalii [i 5 titluri de campioni na]ionali de juniori laatletism; locul I `n campionatele regionale la baschet[i volei, promovarea unor tineri `n alte sec]ii; califi-carea `n semifinalele CN de [ah; câ[tigarea titlului decampion na]ional la judo, `n 1979, la juniori; nomi-nalizarea `n lotul reprezentativ de judo a sportivilorMarian Cr\ciun [i Gabriel R\dulescu.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A�ARAD. ~nfiin]at\ `n 1951, cu sec]ii de canotaj, kaiac-canoe, tenis de mas\, ciclism, modelism, orientare,una din unit\]ile reprezentative cu rezultate deosebiteob]inute `n competi]iile interne [i interna]ionale, `npromovarea unor sportivi `n loturile na]ionale [i `nalte sec]ii.Sec]ia de canotaj s-a preocupat `nc\ din 1960 deselec]ia [i preg\tirea juniorilor (b\ie]i [i mai ales fete)care au câ[tigat peste 10 titluri de campioni na]ionali[i numeroase locuri II [i III, mul]i dintre ace[tia fiindnominaliza]i `n loturile reprezentative de juniori. Sec]ia de ciclism, `n cei peste 10 ani de activitate, acontribuit la dezvoltarea ciclismului românesccucerind peste 40 de titluri de campioni na]ionali([osea [i velodrom), majoritatea la juniori, remarcân-du-se Nicolae Boari (6 titluri), Ludovic Kovacs (14titluri), Iosif Schneider (16 titluri), sportivi care s-auaflat [i `n componen]a loturilor na]ionale. Sec]ia de kaiac-canoe [i-a `nceput activitatea `n1960, axându-se pe preg\tirea juniorilor cu care aob]inut peste 15 titluri de campioni [i peste 25 delocuri II [i III. S-a remarcat sportivul Ioan Lup\u,component al lotului na]ional. Dup\ 1990, sec]ia co-laboreaz\ cu CS{ Arad. Sec]ia de orientare sportiv\, `n cei peste 15 ani deactivitate, a câ[tigat peste 10 titluri na]ionale lanivelul juniorilor, dintre ace[tia Ambrozie Kovacs arealizat 4 titluri. Sportivii Marta David, Marcel Buda,

189


Maria Stanciu [i al]ii au fost nominaliza]i `n loturilereprezentative. Sec]ia de modelism, care are peste 20 de ani de ac-tivitate, a promovat navomodelismul [i `n special au-tomodelismul, clasele radiocomandatelor, având `ncomponen]a sa unii din cei mai buni sportivi din ]ar\,care au cucerit peste 75 de titluri de campioni na]ionali.Sportivii cu cele mai multe titluri, mae[tri ai sportu-lui [i componen]i ai loturilor reprezentative: LucianStr\jnei (5 titluri), Adalbert Muneran (7 titluri),Gheorghe Szücs (13 titluri), F\nel Faur (15 titluri),Cristian Faur (18 titluri). Un merit deosebit `n activi-tatea acestei sec]ii revine Antrenorului emerit F\nelFaur. Din 1998 sec]ia a trecut `n structura CSM Arad. Sec]ia de tenis de mas\ a selec]ionat [i preg\tit `nperioada 1955-1973, sub `ndrumarea antrenoruluiemerit Emil Prokopecz, o serie de juc\tori cu con-tribu]ii importante pe plan intern [i interna]ional. ~naceast\ sec]ie au activat [i s-au remarcat sportivii:Adrian {imandan, Tiberiu Covaci � campioni na]io-nali, componen]i ai loturilor na]ionale; EleonoraMihalca � Maestr\ emerit\ a sportului, campioan\na]ional\, vicecampioan\ mondial\ `n 1969 (echipe[i dublu), 3 medalii de bronz la CE (1964, 1968,1974); Magdalena Leszay � Maestr\ a sportului [iAntrenoare emerit\, campioan\ na]ional\, medaliat\cu bronz la CE din 1974. O performan]\ deosebit\ arealizat echipa feminin\ care a fost prezent\ de dou\ori `n finala CCE. Din 1973 sec]ia a fost transferat\ laCSM Arad.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� BAIAMARE. A promovat activitatea de performan]\ lapopice, [ah, tenis de mas\, judo, handbal (echipamasculin\ a activat `n Divizia B � 1973-1974, iar `n1975 a fuzionat cu AS �CUPROM� urmând alt traseuorganizatoric), lupte greco � romane (activitate lanivelul juniorilor; sportivul Dorel Pop a câ[tigat titlulde campion na]ional de juniori `n 1974). Una dintrecele mai productive sec]ii a fost cea de orientaresportiv\ care, `ntre 1980-1990, a cucerit peste 40 detitluri de campioni na]ionali, eviden]iindu-se: IleanaJeller (peste 20 de titluri), Irma Pa[ca, Edith Apli,Ioan Ailenei (to]i peste 5 titluri) [i al]ii. Mul]i sportivi

au fost nominaliza]i `n loturile na]ionale, printreace[tia num\rându-se Irma Pa[ca, Petru Lup[e,Ileana Jeller.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� BRA-{OV. A func]ionat cu sec]ii de: box, tenis de mas\ [i[ah (care au activat `n principal pe plan local); volei(echip\ feminin\ `n Divizia B � 1973-1974, dup\ caresec]ia a fost transferat\ la o alt\ unitate sportiv\); pati-naj vitez\ (Crista Traher, campioan\ na]ional\ la 1 500m, `n 1965, [i component\ a lotului na]ional); patinajartistic (cu merite `n promovarea acestui sport `n rân-dul copiilor [i juniorilor; un titlu de campioni na]ionalila perechi ob]inut `n 1965); orientare; baschet. Sec]iade orientare sportiv\ [i-a `nceput activitatea dup\ 1970cu rezultate notabile pe plan na]ional ob]inând, pân\ `n1990, peste 10 titluri de campioni na]ionali [i nu-meroase locuri II-III, la juniori. Sec]ia a avut mai mul]isportivi nominaliza]i `n loturile na]ionale. Sec]ia de baschet a fost una dintre cele mai repre-zentative pentru asocia]ia din Bra[ov prin echipa dejunioare, prezent\ `n CN (1973-1974 [i 1978-1983),dar mai ales prin echipa feminin\ de senioare care aactivat (cu excep]ia edi]iilor 1963-1964, 1973-1976[i 1982-1983, când a jucat `n Divizia B) `n DiviziaA, unde s-a clasat pe locurile III [i IV, luptând demulte ori, de la egal la egal, cu medaliatele cam-pionatului. ~n aceast\ echip\, preg\tit\ de antrenorulemerit Gheorghe Ro[u, au activat numeroasejuc\toare valoroase [i componente ale lotuluina]ional, printre care Simona Cucuruz, CorneliaHinar, Kato Vogel, Antoaneta Boitu [i Maestr\emerit\ a sportului, cu mari merite `n baschetulromânesc, Magda Jerebie-Pall.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� BR|-ILA. A func]ionat cu sec]ii de box, baschet, tenis demas\, [ah, volei (echip\ de junioare `n CN). Cea maireprezentativ\ sec]ie a fost cea de box, cu numero[icampioni na]ionali de juniori (Gheorghe Bunea �1965, {tefan Imbre � 1976 [i 1978, Ovidiu Deicu �1978 [i al]ii). Cel mai bun rezultat a fost ob]inut deMarcelic\ Tudoriu, maestru emerit al sportului, mul-tiplu campion na]ional, care `n 1985 a cucerit medaliade aur la CM de box pentru tineret.

190


� ASOCIA}IILE SPORTIVE �VOIN}A� dinBucure[ti, Târgu Mure[ [i Timi[oara au func]ionatsub denumirea de la cluburi (vezi: CS �Voin]a�).

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� BU-Z|U. A organizat activitatea sportiv\ de performan]\la urm\toarele ramuri de sport: atletism, sec]ie care aactivat `n colaborare [i cu alte unit\]i sportive, aob]inut peste 10 titluri na]ionale [i 2 titluri balcanice,precum [i un loc VIII la CE de juniori; box � `n pe-rioada 1957-1991, sportivii acestei sec]ii au ocupat `nCN � 5 locuri I, 10 locuri II [i 23 de locuri III, contri-buind la promovarea unor tineri; modelism �medalia]i `n CN; sportivi promova]i `n loturilereprezentative; locul IV cu doi sportivi `n echip\ laCE de aeromodele `n 1997; din 1998, sec]ia activeaz\`n colaborare cu sportivii de la Palatul Copiilor dinBuz\u; orientare sportiv\ � medalia]i `n CN [i 8 locuriI `n cadrul �Voin]iadei�; popice � locul I [i medalii `ncampionatul asocia]iilor �Voin]a�; tenis de mas\ �echip\ `n Divizia A (1978-1982), 2 locuri I la CB alorganiza]iilor reprezentând coopera]ia me[te[ug\-reasc\; [ah � medalia]i `n CN; volei � echip\ feminin\`n Divizia B (1972-1973), locul II `n campionatul aso-cia]iilor �Voin]a� cu echipa masculin\.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A�CLUJ-NAPOCA. A luat fiin]\ `n 1951, cuurm\toarele sec]ii afiliate la federa]iile de speciali-tate: atletism, box, ciclism, gimnastic\, orientaresportiv\, popice, polo pe ap\, schi [i fotbal. Pe par-cursul anilor au mai fost afiliate sec]iile de handbal,volei, tenis de mas\, [ah, arte mar]iale [i luptelibere. ~n 1989, `n structura clubului func]ionausec]iile de box, ciclism, lupte libere, polo, orientaresportiv\ [i schi, iar dup\ 1993 s-au mai ad\ugatcele de arte mar]iale, baschet, haltere [i triatlon.Activitatea sec]iilor de atletism, baschet, handbal,fotbal, schi, volei [i [ah s-a desf\[urat cu prioritatepe plan local [i doar sporadic la nivel na]ional,având ca obiectiv sportul de mas\ [i `ntrecerile or-ganizate cu membri cooperatori. Celelalte sec]ii s-auremarcat prin preg\tirea unor sportivi valoro[i [irealizarea unor performan]e deosebite pe plan in-tern [i interna]ional.

Sec]ia de box (`nfiin]at\ `n 1951) a avut `n compo-nen]a sa pe: Paisz Miklo[, Maestru al sportului, mul-tiplu campion na]ional, campion balcanic, vicecampi-on mondial de tineret; Alexandru Turei, maestru alsportului, multiplu campion na]ional, campion bal-canic, medaliat la numeroase turnee interna]ionale,campion european de juniori (1972), participant la JO(1972); Iosif Mihalik, Maestru al sportului, ulteriortransferat la alte unit\]i sportive, a cucerit primul titlude campion pentru �Voin]a�, medaliat cu bronz la CE;Cristian Morea, Maestru al sportului, multiplu campi-on na]ional, ulterior transferat la CS �Steaua�, precum[i mul]i al]i boxeri campioni na]ionali [i componen]iai loturilor reprezentative. Antrenorii sec]iei: IosifPriester, Eugen Douda, Francisc Ambru[, IosifAmbru[, Iosif Mihalik, Alexandru Turei, Ion Chen-dreanu (Antrenor emerit) [i al]ii.Sec]ia de ciclism (1951) a cuprins mul]i sportivi devaloare, printre care: Attila Telegdi, multiplu campi-on na]ional, recordmanul ]\rii la velodrom, Attila Balasz, Dorin Trif, Dan Irimia[ � multipli campionina]ionali [i balcanici `n probele de [osea. La CN din1998, sportivele acestei sec]ii s-au clasat pe primeletrei locuri `n proba feminin\ de ciclocros. Antrenoriicare au contribuit la aceste rezultate: Vasile Bobo[i,Arpad Nagy, Vasile Vl\du], Gheorghe C\praru. Sec]ia de lupte libere (1979) a cuprins o serie desportivi campioni na]ionali [i medalia]i la turneeinterna]ionale, `ntre ace[tia num\rându-se [i Maes-trul sportului Andrei Ianko (ulterior transferat la�Dinamo� Bra[ov), medaliat cu bronz la CM. ~n CN,echipa clubului a cucerit medalia de bronz.Antrenori: Gelu Ursu, Aurel {uteu, Andrei Ianko,Dorin H\r\ngu[, Gheorghe Siecoban. Sec]ia de polo pe ap\ (1951) a realizat performan]edeosebite `n Divizia A, locul II (1979) [i de 8 ori loculIII (1972-1978 [i 1980). A promovat numero[i juc\tori`n loturile na]ionale. Cel mai valoros juc\tor � ClaudiuRusu, Maestru al sportului [i Maestru emerit al sportu-lui, locul IV la JO din 1976, locul V la CM din 1975,medaliat cu aur la JMU din 1977. Antrenori: ArcadieSarkadi (Antrenor emerit), Zoltan Bogdan, LadislauDaroczi, Radu Nechita, Vasile Pop, Octavian Preda,Tiberiu Baraba[, Ovidiu Pocol. Mul]i dintre ace[tia audesf\[urat o activitate deosebit\ cu copiii [i juniorii.

191


Sec]ia de orientare sportiv\ (1951) a cuprins pe uniidintre cei mai valoro[i sportivi din aceast\ ramur\,multipli campioni na]ionali, printre care Enikö Fey [iZsuzsa Fey, precum [i al]i sportivi care au activat [ica antrenori � Voicu Pl\ian, Gligor Pavel [i Mae[triai sportului Sandor Fey [i Clara Fey. ~n 1998 sec]ia[i-a `ncetat activitatea. Sec]ia de gimnastic\ a func]ionat din 1951 pân\ `n1975, perioad\ `n care echipele de senioare [i ju-nioare au cucerit la CN 5 locuri I [i 8 locuri II-III.Antrenori: Ioan Albert, Eugen Felvinczi. Sec]ia de popice (1951-1984), sub `ndrumareaantrenorului Vasile Gyarfas (cel mai bun juc\tor,Maestru al sportului) a realizat: echipa feminin\ � 6titluri na]ionale [i 10 locuri II-III, având `n compo-nen]\ pe Margareta Kelemen, Ileana Gyarfas, Roza-lia Stefucz � Maestre ale sportului, ultima fiind [icomponent\ a echipei de junioare campioan\ euro-pean\ `n 1971; echipa masculin\ � 3 titluri [i 7 locuriII-III `n CN. Sec]ia de tenis de mas\ (1951-1969) a desf\[urat oactivitate la nivel na]ional, avându-l ca antrenor [ijuc\tor pe Gheorghe Cobârzan (fost juc\tor la CSMCluj). A mai jucat pentru �Voin]a� Cluj [i Tiberiu Ha-rasto[i, Maestru al sportului, multiplu campionna]ional, medaliat la competi]iile interna]ionale ofi-ciale. Dup\ 1990, clubul s-a confruntat cu serioaseprobleme financiare, situa]ie care a condus la restrân-gerea activit\]ii. Conducerea clubului `n decursulanilor: Eugen Felvinczi (1951-1970); Eugen Marchi[(1970-1988); Teodor M\n\[turean (1988-1991); An-tonio Ciupei (1991-1993); Gheorghe C\praru (din1993).

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� CRA-IOVA. A cuprins `n structura sa organizatoric\ sec]iide: [ah, tenis, tenis de mas\, box, orientare, popice [ivolei. S-au deta[at prin realiz\rile lor sec]iile de:popice (echipa feminin\ `n Divizia A `ntre 1973-1981); volei (echipa feminin\ `n Diviziile A [i B `ntre1963-1981 [i sportivi promova]i `n loturilena]ionale); box (campioni [i medalia]i `n CN �Gheorghe Opri[or � campion juniori 1981 [i la tineret1983, Dorinel Ilie � campion juniori 1990); orientare(numeroase medalii [i peste 10 titluri de campioni

na]ionali la seniori [i juniori). Sportivi selec]iona]i `nloturile reprezentative: Cornelia L\zean, locul IV laJO din 1964 (volei); Gheorghe Opri[or (box); NataliaDeconesc, Cristian Ivanciuc, Anca P\sat, C\t\lin Ilie,Aurelia Alexandru (orientare) [i al]ii.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� GA-LA}I. ~nfiin]at\ `n 1951, cu urm\toarele sec]ii deperforman]\: box, handbal, tenis de mas\, tenis,popice, [ah. Rezultate deosebite au fost ob]inute la:box (titlurile na]ionale pe echipe 1967, 1968, 1969,medalia]i la CN); popice (titluri pe echipe 1981,1992); campioan\ na]ional\ la individual � AngelicaVasile; performan]e de prestigiu � locul I `n CCE(1981) [i locul I `n Cupa Mondial\ (1992) sportivipromova]i `n loturile na]ionale; tenis de mas\ (loculI `n CN pe echipe `n 1998; locul II `n CN pe echipe`n 1996 [i 1997; Ana Gogori]\ � 2 locuri II [i 3 locuriIII `n CN din 1997-1998; sec]ia s-a clasat pe locul I`n clasamentul unit\]ilor sportive situate pe primele 3locuri `n CN din 1998; echipa a ocupat locul III `nCCE din 1998). ~n anul 2000, sportiva Ana Gogori]\a f\cut parte din echipa care a cucerit medalia debronz la CM de tenis de mas\. Din conducerea aso-cia]iei au f\cut parte: Dumitru Costin (1964-1968),Apostol Anastasiu (din 1968).

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� IA{I.A func]ionat ca asocia]ie sportiv\ din 1951 pân\ `n1992, când s-a transformat `n club. Pân\ `n 1989, afunc]ionat cu 10 sec]ii: baschet, badminton, box, fot-bal, judo, orientare sportiv\, modelism, [ah, popice [ihandbal. Dup\ 1989, datorit\ greut\]ilor financiare,activitatea de performan]\ s-a rezumat la box, mode-lism [i orientare sportiv\. Sec]ii cu activitate de niveljude]ean: handbal feminin [i popice. ~ntre sec]iile denivel na]ional s-au aflat: baschetul � cu echip\ `n Di-vizia B; [ahul; modelismul � `nfiin]at\ `n 1970, cumedalia]i `n CN; orientare sportiv\ � cu campionijude]eni de seniori [i juniori, locul II `n CR, locurileI [i II `n Cupa �Voin]a�. Sec]ii cu rezultate deosebite:badminton � a activat `n Divizia A [i a promovatsportivi `n lotul na]ional (Radu Co[arc\ [i Alina Pieptu� care au cucerit [i titluri de campioni na]ionali de ju-niori); de preg\tirea sportivilor s-a ocupat profesorul

192


Nicolae Oloieriu; `n 1993, sec]ia a fost transferat\ `nstructura CS �Politehnica�; judo feminin � cu echip\campioan\ na]ional\ `n 1989, sportive promovate `nlotul na]ional (Angela Budac\, Ana Maria Tolea, Iu-liana Sidon), sec]ie trecut\ `n 1993 la CS �Politehni-ca�; fotbal � cu echip\ feminin\ `n Divizia A,juc\toarea Camelia Humulescu selec]ionat\ `n lotulna]ional. ~ntre sec]iile cu rezultate deosebite s-a`nscris [i boxul, `nfiin]at\ `n 1970, nominalizat\ casec]ie de nivel olimpic, ramur\ care, sub `ndrumareaAntrenorului emerit Viorel Soroceanu, a realizat celemai bune performan]e: campioni na]ionali � OvidiuBobârnat, Dan Moise, Iulian Moise, Ionel Pricop,Dan Simionic\, Ionel E[anu; sportivi `n loturilena]ionale � Nicolae Buboi, Dan Moise, Gelu Ra]\,Dan Simionic\, Mihai Danilov, Ovidiu Bobârnat;cucerirea medaliilor de bronz la CM de juniori (1996)[i CM de seniori (1999) prin sportivul Ovidiu Bobâr-nat. Conducerea asocia]iei de-a lungul anilor:Vladimir Ursu (1951); Loebel Alecu (1953); VasileMihnea (1954); Iosif Mathias (1955); Petru Gâ]u(1962); Constantin Adumitresei (1968); Mircea An-dronic (din 1985).

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A�MIERCUREA CIUC. ~nfiin]at\ `n 1951, cu sec]ie devolei, iar ulterior hochei pe ghea]\ (1958-1967), popi-ce, box, handbal, schi fond, patinaj vitez\ (1977-1980), orientare sportiv\. Majoritatea sec]iilor au avutrealiz\ri importante: La hochei pe ghea]\ � echipa deseniori campioan\ na]ional\ `n 1960 [i 1963 [i vice-campioan\ de 6 ori; numero[i juc\tori promova]i `nsec]iile altor cluburi [i `n loturile na]ionale (DesideriuVarga, Iuliu Szabo, Emerich Antal [i al]ii); antrenorulechipei, Paul Sprentz. La schi fond � Piro[ka Abo[multipl\ campioan\ na]ional\ de junioare, partici-pant\ la JMU din 1981 (locul XIX); 2 titluri de cam-pioane na]ionale de junioare ([tafet\ [i proba de 5 km� `n 1989). La patinaj vitez\ � cu merite `n sus]inereaacestei ramuri de sport; Eva Szigheti, vicecampioan\na]ional\ la senioare la sprint [i poliatlon (1979,1980), cu un nou record na]ional la senioare `n probade 1000 m; Erika Kovacs [i Gabriela Vadazi � cam-pioane na]ionale de junioare `n 1989. Volei � echipafeminin\ a activat `n 1971-1972 `n Divizia A, iar `n

ceilal]i ani `n Divizia B, `n 1964 juc\toarea Margare-ta {erban a fost selec]ionat\ `n lotul reprezentativ.Sec]ia de orientare sportiv\ a ob]inut, `ntre 1984-1989, 16 titluri de campioni na]ionali la nivelul ju-niorilor (s-a remarcat Katalin Keresztes cu 7 titluri).

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� ODORHEIU SECUIESC. ~nfiin]at\ `n anul 1951, aavut `n structura sa ini]ial\: atletism, box, lupte, schi,orientare sportiv\, popice. Pe parcurs au mai fost`nfiin]ate sec]ii la: tenis de mas\ (preluat\ de la AS�Spartac� `n 1959), handbal feminin (1960-1994). Sec]ia de handbal cu echip\ feminin\ `n CN DiviziaA, care la edi]ia 1975-1976 s-a clasat pe locul III � apreg\tit [i promovat numeroase juc\toare de valoare,dintre acestea remarcându-se: Magda Miklo[-Ilyes �Maestr\ emerit\ a sportului, peste 180 de selec]ion\ri`n na]ionalele de senioare [i tineret (1967-1978),medaliat\ cu aur la CM de tineret (1967) [i cu argintla CM de senioare (1973), locul IV la JO din 1976;Maria Magyari-Laczkovics � juc\toare care a activat`n aceast\ sec]ie, participant\ la CM din 1971 (loculIV) [i JO din 1976 (IV). Sec]ia de popice � echipa masculin\ calificat\ `n 1951la turneul final al CN; 2 titluri de campioni na]ionali,`n proba individual\, la juniori (1963, 1984); echipafeminin\ clasat\ pe locul III la CN de senioare din1998; numeroase sportive promovate `n alte sec]ii [i `nloturile na]ionale, participante la CM [i CE.Sec]ia de schi s\rituri a ob]inut mai multe titluri decampioni na]ionali de juniori (1956-1964); `n anul1964, Jozsef Eröss a ob]inut titlul de campion la se-niori; locul I la CR pe echipe (1963, 1964); `n anul1980 la CN [i CR sportivii sec]iei au ob]inut 12 locuriI [i 10 locuri II. Sec]ia de tenis de mas\ � dup\ preluarea sec]iei dela AS �Spartac�, s-a continuat activitatea la nivelulcopiilor, ob]inându-se progrese `nsemnate. Din 1972,cei mai buni sportivi din aceast\ sec]ie [i-au conti-nuat activitatea la CS{, `n acela[i an echipa de b\ie]ipromovând `n divizia pentru juniori (locul III `n 1974� individual [i pe echipe).

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� ORA-DEA. ~nfiin]at\ `n 1952, cu sec]ii de atletism, box,

193


baschet, fotbal, handbal, motociclism, orientaresportiv\, popice, [ah, tenis, tenis de mas\. Asocia]ia adesf\[urat o activitate deosebit\ pentru dezvoltareasportului de performan]\ [i afirmarea unor ramuri desport pe plan intern [i interna]ional. Sec]ia de popice � cu echipe participante `n DiviziaA; Holya Mathe [i Olga Psichas � campioanena]ionale de junioare, la perechi (1982, 1983, 1984);Olga Psichas campioan\ na]ional\ la individual(1983); Holya Mathe � medalie de aur (echipe) [imedalie de argint (perechi) la CE de juniori din 1983,medalie de aur (echipe) [i medalie de bronz(individual) la CM de juniori din 1985, medalie deargint (echipe) la CM de seniori din 1986; OlgaPsichas � 2 medalii de aur la CE de juniori din 1981;Silvia Berinde � 2 medalii de bronz la CM din 1982. Sec]ia de motociclism � particip\ri la CN de vitez\[i motocros; campioni na]ionali la diferite clase:Ladislau Berke, Valeriu Stancu, Laszlo Fereczi,Ladislau Farka[; multipli campioni na]ionali; ArpadViktor [i Attila Viktor la vitez\ 125 [i 250 cmc [i EvaGardi, campioan\ na]ional\ la fete clasa 50 cmc;toate aceste titluri au fost ob]inute `n perioada 1980-1995; majoritatea dintre ace[tia, mae[tri ai sportului,componen]i ai loturilor na]ionale, au contribuit la obun\ reprezentare pe plan interna]ional. Sec]ia de box � particip\ri la CN de juniori soldatecu câ[tigarea unui titlu de campion `n 1960 de c\trejuniorul Ovidiu Ple[. Sec]ia de baschet �echipa feminin\ participant\ `nCN, Divizia B, `n perioada 1956-1965. Sec]ia de tenis � activitate orientat\ pe preg\tireacopiilor [i juniorilor, participarea la CN pentru acestecategorii [i la turnee interna]ionale; s-au remarcat �Nicoleta Ortansa Danciu (loc III la CN; locul I la treiturnee interna]ionale 1999), Copil R\zvan [i R\zvanBercea locul III la Campionatele Interna]ionale aleRomâniei 1999; echipa de copii a ocupat locul I la�Trofeul Ilie N\stase � Ion }iriac� 1999. Sec]ia de [ah � particip\ri la CN de copii [i juniori;sportivul Dan Ra] � campion na]ional `n 1996. Sec]ia de orientare sportiv\ � activitate la niveluljuniorilor cu particip\ri la CN. Sec]ia de fotbal � echipe de seniori `n Divizia C [i ju-niori `n CN. Ramuri de sport cu activitate pe plan local

[i particip\ri `n campionatele jude]ene: atletism, hand-bal (1975-1987), volei (1960-1970), tenis de mas\.Antrenorii sec]iilor: {tefan Szücs, Ioan Orcea, {tefanTörök, Victor Popescu, Ecaterina Bagdi, Olga Psichas(popice), Arpad Viktor, Ladislau Berke (motoci-clism), Iosif Munteanu ([ah), Mircea Dr\goi, IoanTemian, Sorin Simoca (tenis). Pre[edin]ii asocia]iei:Petru Nicoar\, Ion Lic\, Florian Bi], Adriana Boto[.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� PIA-TRA NEAM}. A luat fiin]\ `n 1951 ca asocia]ie,transformat\ `n 1992 `n club. Dup\ `nfiin]are, figurau`n structura asocia]iei sec]iile de popice, [ah, schi, fot-bal, tenis de mas\, volei [i handbal, cu activitate denivel regional [i jude]ean. Pe parcurs s-au mai ad\ugat[i alte ramuri de sport Sec]ia de orientare sportiv\ (1970) � 12 titlurina]ionale [i 12 sportivi nominaliza]i `n loturile repre-zentative.Sec]ia de ciclism (1978) � 14 titluri, 6 sportivi `n lo-turile na]ionale, 2 campioni balcanici, locul VI `nCursa �P\cii�.Sec]ia de box (1980) � 6 titluri na]ionale, locul VI laCM de juniori, medalie de bronz la CE.Sec]ia de atletism (1981) � `ncepând din anul 1987 afuzionat cu CS �Ceahl\ul� sub denumirea �Ceahl\ul �Voin]a� � 42 de titluri de campioni, 4 recordurina]ionale; numero[i sportivi promova]i `n loturilena]ionale; 8 medalia]i la CB (4 de aur, 2 de argint [i 2de bronz); medalie de bronz la CM de juniori.Clubul a organizat dou\ edi]ii ale competi]iei inter-na]ionale de ciclism Cupa �Voin]a� [i competi]iile tra-di]ionale Cupa �Voin]a� la cicloturism, box, atletism[i orientare sportiv\. Conducerea unit\]ii a fost asigu-rat\ de: Nae Teodorescu (1951-1956), Gu]\ S\vines-cu (1957-1962) [i Cornel Nem]eanu (1963-1975) `ncalitate de secretari; D\sc\li]a Nicolae (1975-1999) �director. Func]ia de pre[edinte a fost `ndeplinit\ deNemens Constantin {erban (1992-1999).

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� PLO-IE{TI. S-a `nfiin]at `n 1952, pe parcursul anilor având`n structura sa organizatoric\ urm\toarele sec]ii: box,ciclism, karate, orientare sportiv\, popice, modelism,fotbal.

194


Sec]ia de ciclism � peste 10 titluri de campionina]ionali de juniori, eviden]iindu-se printre al]ii:Gheorghe Moldoveanu, Gheorghe Tomescu, CornelNicolae, Constantin Ciobanu, D\nu] David [i multi-plul campion Marian }ârlea (campion balcanic [icomponent al echipei na]ionale, autor al unei perfor-man]e de prestigiu `n �Cursa P\cii� `n 1978). D\nu]David a ob]inut la CN de juniori ([osea [i velodrom)un loc I, un loc II [i 2 locuri III `n 1998, tot `n acestan fiind [i medaliat la CB. Sec]ia de modelism � peste 15 titluri na]ionale [i nu-meroase locuri II-III `n CN de seniori [i juniori (IonelIvan, Iuliana Cruceru, Stelian Costache, DumitruVasilescu, Eugen Chi]u [i al]ii). Sec]ia de popice � echipa feminin\ a activat `n Divi-zia A situându-se pe pozi]ii frunta[e `n aceast\ `n-trecere. Performan]e deosebite: reprezentanta sec]iei`n echipa na]ional\ de popice � Minela Dan Mih\il\� a contribuit la cucerirea titlului de campioan\ euro-pean\ de junioare, `n 1981; echipa asocia]iei s-aclasat pe locul II `n CCE, `n 1991. Sec]ia de box � rezultate bune la nivelul juniorilor;sportivii Gheorghe Anghel [i Cristian Dedu au fostnominaliza]i `n lotul na]ional; `n 1998, `n colaborarecu AS �Metalul� Plopeni, s-a ob]inut un titlu de cam-pion la seniori, iar sub numele de �Voin]a� un titlu lajuniori I [i un loc II la juniorii mici. Datorit\ greut\]i-lor financiare, asocia]ia a apelat la sponsoriz\ri, astfel c\dup\ 1996 [i-a schimbat denumirea `n AS �CONPET�,cu sec]ii de performan]\ la: popice (echip\ de senioare[i echipe de fete la categoria juniori [i cade]i); ciclism;karate; box; fotbal feminin [i masculin. ~n aceast\nou\ organizare, `n 1998, s-au impus sec]iile dekarate, popice [i ciclism. Sec]ia de karate tradi]ional. Având 61,50 puncte acu-mulate la CN (13 locuri I, 3 locuri II [i 4 locuri III ob]i-nute la tineret [i juniori I [i II) s-a situat pe pozi]iaVI-VII `n ierarhia sec]iilor de karate. Pe plan interna-]ional, sportivul Iulian P\tra[cu a cucerit un titlu decampion european de juniori (kata), iar la enbu o me-dalie de argint prin Iulian P\tra[cu [i Florian Ciocoiu.La popice, Camelia Sârbu a devenit campioan\ na]io-nal\ de junioare, `n 1998, proba individual\, iar echipas-a situat pe locul III. Camelia Sârbu [i Alina Petreanuau participat `n 1997 [i 1998 la CM de juniori [i

cade]i. ~n anul 2000, asocia]ia [i-a `nscris `n palmareso medalie de argint la CM de karate tradi]ional prinIulian P\tra[cu (enbu) [i o medalie de argint la CE debox prin Bogdan Dobrescu (categ. 51 kg). Antrenoriisec]iilor: Eleonora Ion [i Constan]a Constantin(popice); Eugen Dulgheru [i Dan David (ciclism); Au-relian Nicolae (karate); Lucian R\dulescu (box). Con-ducerea unit\]ii sportive a fost asigurat\ de: IonCostache (1952-1966); Mircea Florescu (1966-1970);Cristian Georgescu (1990-1992); Eleonora Ion (1992-1996); Constantin Diaconu (din 1996).

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� R|-D|U}I. ~nfiin]at\ cu sec]ii de: hochei pe iarb\, cuechip\ feminin\ `n Divizia na]ional\ (1956-1958);baschet, cu echip\ masculin\ `n Divizia B (1957-1962); handbal, cu echip\ feminin\ divizionar\(1964-1970); popice, cu echip\ divizionar\ (1970-1982); tir cu arcul � ramur\ care a `nceput s\ sepractice din 1982 la CS{ [i a continuat s\ se dez-volte, la un nivel superior, `n colaborare cu AS�Voin]a�, din care a rezultat o sec]ie puternic\, deunde s-au promovat o serie de elemente valoroase. ~n1986, echipa feminin\ câ[tig\ titlul de campioan\na]ional\, pe parcursul anilor sportivii acestei sec]iireu[ind s\ cucereasc\ 17 titluri na]ionale, printre autoriiacestora num\rându-se: Angela Bucevschi, MihaelaGalan, Gabriela Co[ovan, Mariana Axane, OlimpiaMarciuc, Rozalia Dene[, Maria Moloce-Prelipceanu� multiple campioane na]ionale, componente aleloturilor reprezentative, medaliate la CB [i altecompeti]ii interna]ionale. S-a remarcat printr-o per-forman]\ unic\ Maria Moloce-Prelipceanu, care laCE din 1989 a cucerit medalia de bronz, prima [i sin-gura medalie a acestei ramuri de sport ob]inut\ `ntr-ocompeti]ie oficial\. Au contribuit la realizareaacestor performan]e antrenorii Alexandru Dene[ [iRozalia Dene[.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A�REGHIN. A avut `n structura sa organizatoric\ sec]iide performan]\ la baschet, box, lupte libere, [ah [imodelism, orientate cu prioritate spre activitatea cujuniorii, `n care scop a conlucrat fructuos cu cele-lalte unit\]i sportive pentru asigurarea condi]iilor de

195


continuare a preg\tirii [i particip\rii `n competi]ii,folosind la unele sporturi dubla reprezentare. Sec]ia de baschet a preg\tit echipe de junioare, cu care`n perioada 1978-1981 a participat `n CN.Sec]ia de box, `n cei peste 25 de ani de activitate, apromovat o serie de tineri `n boxul de performan]\,printre ace[tia [i juniorii Ovidiu Gorea � campion na-]ional `n 1963, Attila Kelemen � vicecampion `n 1966,Sorin Ghergheli � campion na]ional `n 1989 [i al]ii. Sec]ia de [ah a oferit condi]ii de practicare a acestuisport, ob]inând `n 1976 primul titlu de campionna]ional de juniori prin Alexandru Solomon, iar ulte-rior alte medalii `n competi]iile cu caracter local [ina]ional. Sec]ia de lupte libere, `n colaborare cu CS{ [i alteunit\]i sportive, a asigurat condi]ii de preg\tire unortineri lupt\tori care [i-au putut continua drumul spreconsacrare. Printre ace[tia s-a aflat `n special AlinP\curaru (ulterior transferat la CS �Steaua� [i apoi la�Mure[ul� Târgu Mure[), care `n 1983 ob]ine titlul decampion na]ional la juniori, `n 1985 are prima partici-pare la CM, unde ocup\ locul VI, iar la CE cucere[tedou\ medalii de bronz (1985 [i 1986) [i o medalie deargint `n 1987. Din sec]ie a mai f\cut parte [i sporti-vul {tefan Demeter � campion na]ional la cade]i, ju-niori [i tineret (1988-1989), precum [i al]i lupt\tori. Sec]ia de modelism, reprezentând localitatea careconstruie[te ambarca]iuni, a promovat cu prioritatenavomodelismul � clasa veliere, fiind cotat\ printresec]iile frunta[e, pe plan na]ional. Numai `n perioada1974-1989, sportivii sec]iei au cucerit peste 125 detitluri de campioni na]ionali, peste 60 dintre acesteaapar]inând juniorilor. La ob]inerea acestor titluri auparticipat peste 55 de constructori de navomodele (dincare 5 fete), remarcându-se: Heinrich Gregen � cupeste 25 de titluri, {tefan Plesch � peste 10, FranciscBarra, Teodor Cucerzan [i Eugen Moldovan � cu câte8, Daniel Durdun, Endre Marton [i Tiberiu Walter �cu câte 7, Helmuth Gregen, Vasile Costea [i PetruSolyom � cu câte 6, al]i 25 de sportivi realizând maimult de 2 titluri. Printre cei care au `ndrumat cu pasi-une activitatea navomodeli[tilor s-au aflat Ion Polen,Liviu Maior [i al]ii. ~n cadrul asocia]iei s-au mai prac-ticat [i alte ramuri de sport `n scopul organiz\rii ac-tivit\]ii sportive cu membri cooperatori.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A�SATU MARE. Una dintre unit\]ile cu o bogat\ ac-tivitate de performan]\. Sec]ia de box � cu activitate `n rândul juniorilor;campioni na]ionali de juniori � Ion S\li[te (1966) [iAttila Vere[ (1987). Sec]ia de judo � s-a remarcat prin Melinda Kael,campioan\ na]ional\ la senioare `n 1988. Sec]ia de tenis de mas\ � una din sec]iile care a des-coperit [i promovat juc\tori valoro[i `n tenisul demas\; se men]ioneaz\ c\ aici a `nceput s\ joace [iElla Zeller Constantinescu, care a trecut apoi la�Voin]a� Bucure[ti, precum [i fra]ii Bohm, care ulte-rior s-au consacrat `n alte unit\]i sportive, ob]inândperforman]e competitive pe plan interna]ional. ~n1994 fuzioneaz\ cu CS{. Sec]ia de tir cu arcul � sec]ie preluat\ `n 1970 de la~ntreprinderea de Aragaze Satu Mare, a continuat s\se dezvolte cu bune rezultate pe plan intern [i inter-na]ional. ~n perioada 1973-1975 se remarc\: HoreaBuza[u � multiplu campion na]ional, Maestru alsportului; Ecaterina Pop, Ileana Molnar, ElisabetaChereche[, Ileana Szendrei, Mihai Bârzu [i GheorgheBârzu, care devin [i ei campioni na]ionali. Dup\1975, antrenorul Francisc Fenyve[i cre[te o nou\ ge-nera]ie de sportivi care cuceresc titluri de campionina]ionali, printre care: Victor Weszelowski, MonicaGrebur, Eugen Nagy, Francisc Pongracz, Lucia Micas,Elisabeta Kovacs, Eva Gozner, Ecaterina Kosma [ial]ii. ~n 1980, ace[ti sportivi cuceresc 4 titluri de cam-pioni na]ionali (individual [i pe echipe � feminin [imasculin) [i unul la juniori. Tot `n 1980, Mihai Bârzuface parte din lotul care reprezint\ pentru prima dat\România la o Olimpiad\, la aceast\ ramur\ de sport,clasându-se la acest debut pe locul XXV. Au maifunc]ionat sec]ii la [ah, handbal, orientare [i altele,care au desf\[urat o activitate rodnic\ `n rândul junio-rilor. Pe parcursul anilor, asocia]ia a promovat nu-mero[i sportivi `n loturile na]ionale (box, tenis demas\, tir cu arcul). Asocia]ia a `nregistrat bune rezul-tate `n organizarea sportului de mas\.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A�SIBIU. A luat fiin]\ `n anul 1947 `n alte formule or-ganizatorice. Una dintre unit\]ile cu cele mai bune

196


rezultate `n promovarea exerci]iilor fizice [i sportuluide mas\ [i organizarea timpului liber al membrilorcooperatori, fiind cuprin[i anual 5 000 - 6 000 de par-ticipan]i. Pentru stimularea activit\]ii de performan]\,asocia]ia a cuprins `n structura sa organizatoric\urm\toarele sec]ii afiliate: motociclism, patinajvitez\, modelism, [ah, alpinism, orientare sportiv\,handbal, fotbal, box.Sec]ia de motociclism (dirt track, vitez\ [osea [i mo-tocros) a promovat sportivi de cert\ valoare, multiplicampioni na]ionali � Ioan Bobâlneanu, NicolaeR`ureanu, Ionel Pavel, Alexandru Pâs, ConstantinCarabulea, Iosif Pancratz, Wentzel Deak, NicolaeCiubotea, Ion Tichindelean [i mul]i al]ii. Sec]ia de modelism (racheto, auto [i navomodelism)a `nregistrat rezultate remarcabile pe plan intern [i in-terna]ional la navomodele � Maestrul emerit alsportului Marius Che[cu � medaliat cu aur la CM din1997, primul campion mondial din istoria sportuluisibian, plus alte 5 medalii de argint [i una de bronz laCM (1987-1988) [i 3 medalii de argint la CE (1994-1995), acesta fiind secondat de mai tân\rul CosminDimitriu � medalii de bronz la CM (1993) [i CE(1994) [i argint la CE din 1995. ~n anul 2000, MariusChe[cu a cucerit o nou\ medalie de aur la CM denavomodelism la clasa C4B. ~ndrum\torul acesteisec]ii � Antrenorul emerit Aldea Gheorghe. S-au mai`nregistrat rezultate deosebite: Adolf Meltzer laalpinism, Gheorghe R\[inaru la [ah [i Ion Armenciula patinaj vitez\, cel care a `ndrumat-o la `nceput decarier\ sportiv\ [i pe una dintre reprezentantele patina-jului vitez\ românesc, Cerasela Hordobe]iu (legitimat\la CS{ [i �Voin]a� Sibiu), multipl\ campioan\ na-]ional\, participant\ la numeroase competi]ii oficiale,care la CE din 1993 ob]ine medalia de bronz (fiindpreg\tit\ la lot de Adrian Ciobanu). ~n cadrul sec]ieide patinaj s-a practicat [i patinajul pe rotile. Sec]ia defotbal a preg\tit o serie de juc\tori valoro[i care aufost promova]i `n alte sec]ii unde au reprezentat fot-balul sibian. Dup\ 1989, datorit\ lipsei fondurilornecesare, activitatea de performan]\ s-a restrâns lamotocros [i navomodelism, ulterior reluându-se [iactivitatea la dirt track, ramur\ de tradi]ie `n cadrulasocia]iei. C\utându-se noi solu]ii pentru finan]areaactivit\]ii [i valorificarea unui patrimoniu deosebit,

dup\ 1995 asocia]ia s-a reorganizat. Pre[edin]ii aso-cia]iei: Iosif Schontaler, Pantelimon Ciolacu, VictorKönig, Eugenia Trifan, Ioan Oni]iu, Ioan {tir, AurelHanea, Maria Nartea, Aron Bela[cu.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A�SINAIA. A fost profilat\ pe sporturi de iarn\ � bob,sanie, schi [i orientare sportiv\, contribuind la pro-movarea [i sus]inerea acestor ramuri, la care se vorob]ine rezultate importante: Sec]ia de bob � câ[tigarea titlurilor de campionina]ionali `n 1974 la bob de 2 persoane (ConstantinVulpe, Dumitru Pascu), `n 1980 la 2 persoane tineret[i seniori (Alexandru Pandrea, Viorel Florea), 4 per-soane tineret (Alexandru Pandrea, Vasile Iancu, Con-stantin Neagu, Vasile Florea), `n 1981 la 2 persoaneseniori (Alexandru Pandrea, Alexandru Mitrofan);selec]ionarea unor sportivi `n loturile na]ionale. Sec]ia de sanie � medalii la CN [i alte competi]ii cucaracter na]ional [i interna]ional; selec]ionarea unorsportivi `n loturile na]ionale.Sec]ia de schi � titluri [i medalii la CN [i alte com-peti]ii de nivel na]ional; câ[tigarea primului titlu decampioan\ la senioare, `n 1963, de c\tre MihaelaStoenescu la slalom special. Sec]ia de orientare sportiv\ � `ntre 1985-1989,sportivii acestei sec]ii au ob]inut peste 15 titluri decampioni na]ionali de juniori, remarcându-se: LucianCr\ciunescu (5 titluri), Mihai Eftimie (5 titluri),Daniel Stroiescu (4 titluri).

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� SLA-TINA. A avut `n structura sa mai multe ramuri de sportprintre care [i cele de orientare sportiv\, cu medalia]ila CN (Simona Ivanov � campioan\ na]ional\ de ju-nioare `n 1982) [i atletism, cu rezultate deosebite: apromovat `n atletismul de performan]\ mai mul]itineri, `ntre ace[tia aflându-se [i Denisa Z\velc\ �multipl\ campioan\ na]ional\ la toate categoriile devârst\, `ncepând din 1986, `n probele de 400 [i 800 m,vicecampioan\ european\ de junioare la 800 m, `n1989 (antrenoare Anca Lauren]iu).

� ASOCIA}IA SPORTIV| �VOIN}A� TÂR-GU JIU. ~nfiin]at\ `n anul 1959, a desf\[urat o bogat\

197


activitate pe plan jude]ean [i na]ional la urm\toarele ra-muri de sport: atletism, box, fotbal (campionatjude]ean), handbal (campionat jude]ean), judo, ori-entare sportiv\ (titluri de campioni na]ionali `n 1981-1982), [ah.Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1965 sub `ndrumareaantrenorului Ion Bur\, a realizat performan]e deosebitepe plan na]ional [i interna]ional, fiind nominalizat\ laacest nivel `n 1988. ~n perioada 1982-1989,sportivii sec]iei de atletism au cucerit peste 20 detitluri na]ionale la juniori, tineret [i seniori [i austabilit 6 recorduri na]ionale (4 seniori [i 2 juniori).S-au remarcat Maestrele sportului Victoria Oprea,`n probele de mar[ [i Viorica Ghican, `n probele defond [i cros. Unii dintre atle]ii sec]iei au fost nomi-naliza]i `n diferite loturi reprezentative. ~n anul1990 sec]ia a fost preluat\ de CSM �Pandurii�Târgu Jiu.

CLUBURI SPORTIVE

AEROCLUBUL REGIONAL BRA{OV (ARB).Filial\ a Aeroclubului Central. ~nfiin]at\ în anul 1935,cu scopul de a coordona activitatea sportiv\ a aeronau-ticii române[ti (ale c\rei baze fuseser\ puse înc\ în anul1925), [i a [colilor de avia]ie sportiv\ de la Ghimbav [iSînpetru, din apropierea Bra[ovului, locuri unde s-auformat de-a lungul anilor o pleiad\ de pilo]i [i con-structori, mul]i dintre ei aducând glorie sportului româ-nesc. Nu este `ntâmpl\toare situarea acestui club `nzona uzinelor IAR, uzine unde s-au format [i au activatrenumi]i constructori [i pilo]i, printre care ingineriiRadu Manicatide [i A. Frim, au amplificat [i mai multactivitatea ARB reluat\, pentru scurt timp, [i dup\ anul1944.

AEROCLUBUL OLTENIEI (AO). Organ teritorialal Aeroclubului Central, înfiin]at la Craiova în anul1933, ce [i-a propus a impulsiona dezvoltarea avia]iei(a celei sportive, mai ales) `n aceast\ parte a ]\rii, asprijini construirea unui aeroport modern, a înfiin]a o[coal\ de pilotaj, cu [i f\r\ motor, a organiza mitinguriaviatice etc. � obiective împlinite în majoritatea lor.

Primul mare miting organizat de AO a avut loc la 29sept. 1935 [i s-a desf\[urat pe terenul aviatic de laBalta Verde. AO î[i avea o publica]ie proprie intitulat\�Aripa Oltean\�, care a ap\rut din anul 1934 pân\ în1939, când AO [i-a încetat activitatea.

AEROCLUBUL �MARAMURE{�. Filial\ a Aero-clubului Central, ce a luat fiin]\ la Baia Mare în anul1973, ca o încununare a eforturilor unor pasiona]i iu-bitori ai zborului, în frunte cu instructorul Nicu {erban.

AEROCLUBUL ROMÂN; AEROCLUBUL CEN-TRAL ROMÂN (AR; ACR). Organiza]ie na]ional\,intitulat\ ini]ial Aeroclubul Român, înfiin]at\ la Bucu-re[ti, în cursul anului 1922, în scopul de a sprijini dez-voltarea aeronauticii în ]ara noastr\. Afiliat\ în acela[ian la Federa]ia Aeronautic\ Interna]ional\ (FAI).Printre fondatori se num\r\ Constantin Ol\nescu,George Valentin Bibescu, regele Carol al II-lea,Aristide Blank, aviatorul Andrei Popovici � primulsecretar general (pân\ în anul 1932) [.a. Trei ani maitârziu, în anul 1925, AR pune bazele aeronauticii ro-mâne[ti, propaganda pentru dezvoltarea avia]iei f\-cându-se de acum înainte printr-o nou\ organiza]ie:Asocia]ia Român\ pentru Propaganda Aeronautic\(ARPA). AR î[i avea sediul central la B\neasa [iprintre realiz\rile sale figureaz\ înfiin]area unor aero-cluburi regionale, a unor [coli de pilotaj, cu [i f\r\motor (Bra[ov, Ghimbav, Sînpetru, Chitila), formareaprimelor cadre ale aeronauticii române[ti, organizareamitingurilor aeriene (uneori în colaborare cu ARPA)etc. ~ncepând din 1928, func]ionau deja aerocluburila: Bra[ov, Arad, al culorii Albastru (Sibiu), F\g\ra[,Codlea etc. AR î[i avea o comisie sportiv\ care seocupa, printre altele, [i de organizarea concursului(circuitului) interna]ional aviatic al Micii ~n]elegeri [ial Poloniei, care în anul 1929 a fost g\zduit de Bucu-re[ti. ~n vara anului 1931 (6-14 iunie) Capitala a fostgazda Conferin]ei FAI. AR a avut câteva publica]iiperiodice proprii, dintre care cele mai reprezentativeau fost �Aero-Sport�, care a ap\rut începând din anul1931 [i �Aero-Sport Magazin� (1935), ambele curedac]ia la Bucure[ti. Din 1932, secretar general al ARa fost ales c\pitanul în rezerv\ Gheorghe B\nciulescu.Activitatea AR a fost totu[i destul de restrâns\ [i abia

198


dup\ anul 1944, la filialele existente s-au putut ad\ugaaltele, noi [i puternice, înfiin]ate an de an, cele mai re-cente fiind aerocluburile din Deva, Bistri]a, Gala]i,Baia Mare (1973). Tot în ace[ti ani numele AR a fostschimbat în ACR, al c\rui sediu, ca [i [coala depara[utism, se afl\ în Complexul Sportiv Na]ional�Lia Manoliu� din Bucure[ti. ~n anul 1955 ACR a fostafiliat la Federa]ia Interna]ional\ de Avia]ie Sportiv\.

AUTOMOBIL CLUBUL ROMÂN (ACR)� 5 APRILIE 1904, data `nfiin]\rii Automobil Clubu-lui Român. ~n salonul de onoare al Hotelului Boule-vard din Bucure[ti, amatorii [i proprietarii deautomobile din România, constitui]i `n AdunareaGeneral\, au hot\rât [i au semnat actul de `nfiin]area primului club al automobili[tilor din ]ara noastr\:Automobil Clubul Român (al zecelea din Europa).Evenimentul a fost inserat [i `n ziarul �Universul�,din 6 aprilie 1904. Printre membrii fondatori [i aiComitetului de Conducere al ACR se num\r\ prin]ulGeorge Valentin Bibescu � pre[edinte, Mihai {u]u �pre[edinte onorific, G. Assan � vicepre[edinte [iAlexandru Darvari � secretar � casier.� 10 APRILIE 1904. Prin ordonan]a nr. 165, PrefectulPoli]iei Capitalei a aprobat �Regulamentul pentru Cir-cula]ia Automobilelor `n Bucure[ti�, care a fost primulcod rutier din România. Printre prevederi era specifi-cat [i faptul c\, din comisia de examinare a st\rii auto-mobilelor [i a preg\tirii conduc\torilor auto, f\ceaparte [i un membru al Comisiei Tehnice a ACR (art.4),iar retragerea definitiv\ a permisului de circula]ie nu seputea face decât cu avizul prealabil al ACR (art. 10).� 22 SEPTEMBRIE 1904. Are loc prima curs\ deautomobile din România, organizat\ de ACR petraseul Bucure[ti � Giurgiu � Bucure[ti, pe distan]ade 120 km. Câ[tig\torul cursei a fost G.V. Bibescu.}ara noastr\ s-a `nscris astfel printre primele [ase ]\ridin lume (dup\ Fran]a, SUA, Anglia, Germania [iItalia) care au organizat `ntreceri de automobile.� 18 DECEMBRIE 1905. ACR a fost primit ca mem-bru al Asocia]iei Interna]ionale a AutomobilCluburilor Recunoscute de la Paris.� 10 IANUARIE 1906. Are loc Adunarea general\ aACR, `n care este prezentat\ activitatea din 1905, an`n care s-a hot\rât `nfiin]area unei re]ele de �case de

vânz\ri [i repara]ii� de automobile patronate de club.� 8 NOIEMBRIE 1906. La Bucure[ti s-a organizatprima curs\ de vitez\ (�cursa kilometrului lansat�) peun traseu amenajat la {oseaua Kiseleff, `ntre Pia]a Vic-toriei [i �Bufet�. Pe primul loc se claseaz\ LeonLeonida cu o ma[in\ Gobron de 60 CP.� 15 DECEMBRIE 1906. Delega]ii ACR particip\,pentru prima dat\, la [edin]a Asocia]iei Interna]ionalea Automobil Cluburilor Recunoscute, ]inut\ la Paris.� ANUL 1906. La Bucure[ti, `n cadrul ACR a luatfiin]\ prima [coal\ pentru `nv\]area conducerii au-tovehiculului. De asemenea, `n 1906 apare �RevistaAutomobil\�, ca organ oficial al ACR.� 3 FEBRUARIE 1907. Pentru merite deosebite `nsprijinirea ACR, domnii Take Ionescu, ministru deFinan]e [i Ion Gr\di[teanu, ministru al Lucr\rilorPublice, au fost numi]i membri de onoare ai acestuia.� 23 MAI 1908. ~n Parcul Carol I, la Arenele Ro-mane, a fost organizat, de c\tre ACR, un concurs de`ndemânare `n conducerea auto.� IANUARIE 1909. Recunoa[terea oficial\ a ACR dec\tre Statul Român. Camera Deputa]ilor (la 22 ianu-arie 1909) [i Senatul (la 19 februarie, acela[i an) auacordat ACR `nvestitura, iar la 13 martie 1909 ap\rea`n Monitorul Oficial Legea cu articol unic, `n care seprevedea: �Se recunoa[te Societ\]ii Automobil ClubRomân din Bucure[ti calitatea de persoan\ moral\,pe baza al\turatelor statute�. Era semnat, astfel, actuloficial de existen]\ a ACR .ACR propune Ministerului de Interne patru semne decircula]ie, care s\ fie montate `n punctele periculoasede pe [osele: �cotitur\�, �r\spântie�, �cale ferat\� [i�groap\�, toate purtând inscrip]ia �Automobil ClubRomân�.� 28 NOIEMBRIE 1909. ACR [i-a mutat sediul `nprimul local propriu, pe strada C.A. Rosetti nr. 7, cucare prilej a avut loc un dineu. Statutul ACR permiteaaccesul `n saloanele clubului doar membrilor titulariai asocia]iei.ACR s-a implicat [i mai puternic `n promovarea, petoate planurile, a automobilismului `n ]ara noastr\:`nfiin]area de cluburi regionale; `nfiin]area de noi [colide [oferi; participarea la perfec]ionarea legisla]iei ru-tiere; stabilirea de contacte [i colaborarea cu foruri in-terna]ionale de profil; organizarea de concursuri auto [isprijinirea automobili[tilor români.

199


� ANUL 1914. Automobil Club Român `[i schimb\denumirea `n Automobil Club Regal Român (ACRR).� ANUL 1919. Dup\ `ncheierea primului r\zboi mon-dial [i re`ntregirea ]\rii, activitatea automobilistic\ afost reluat\. S-au reluat leg\turile cu Asocia]ia Inter-na]ional\ a Cluburilor Recunoscute.� 15 IANUARIE 1921. Adunarea General\ a ACRRintroduce un nou capitol `n Statut (capitolul 6)privind autorizarea cluburilor regionale. Primul clubregional a fost `nfiin]at la 8 septembrie 1921, la Cluj.Printre membrii de onoare ai acestuia s-a num\rat [iOctavian Goga. ~n telegrama trimis\ de c\tre ACRRse spunea: �Adres\m salut\ri cordiale primului clubregional creat la Cluj, `n acel ]inut alipit de curând,pentru totdeauna, la România�.� IANUARIE 1921. Adunarea General\ `nfiin]eaz\un �Serviciu al drumurilor�, care s-a dovedit foarteutil [i care a pus la dispozi]ia Ministerului Lucr\rilorPublice 600 de indicatoare de circula]ie.� 22 MARTIE 1924. George Valentin Bibescu ap\r\sit func]ia de pre[edinte al ACRR, `n locul s\ufiind ales Ion M. Mititelu. Prin]ul G.V. Bibescu ar\mas membru de onoare al conducerii clubului, ul-terior fiind ales pre[edintele Federa]iei AeronauticeInterna]ionale, cu sediul la Paris.� ANUL 1925. ACRR s-a afiliat la Consiliul Centralal Turismului Interna]ional, cu sediul la Paris.� APRILIE 1926. }ara noastr\ a semnat, la Paris,�Noua Conven]ie Interna]ional\ Pentru Circula]ia Au-tomobilelor�, document care, dup\ ratificarea acestuiade c\tre Parlament, a intrat `n vigoare la 24 octombrie1930.� ~n 1939 clubul avea [apte filiale pe teritoriu. ~ntreacestea, cea mai puternic\ era cea din Cluj care avea, larândul s\u, filiale la Bra[ov, Oradea, Sibiu [i Timi[oara.Cea de-a doua mare conflagra]ie mondial\, prin con-secin]ele ei, a adus o lung\ pauz\ `n via]a ACR. Ac-tivitatea acestuia este reluat\ `n 1948.� ~n 1958, la ini]iativa unui grup de automobili[ti ACRa fost organizat `ntr-o nou\ concep]ie, sub denumireade Asocia]ia Automobili[tilor din România (AAR).� OCTOMBRIE 1960. Federa]ia Interna]ional\ aAutomobilului, provenit\ din Asocia]ia Interna]io-nal\ a Cluburilor Recunoscute, hot\r\[te afilierea laFIA a Asocia]iei Automobili[tilor din România, ceea

ce a condus la reluarea rela]iilor cu aceast\ organi-za]ie mondial\.� 10 DECEMBRIE 1962. Comitetul Director alAlian]ei Interna]ionale de Turism aprob\ cerereaAAR de a fi admis\ ca membru.� ~n 1967, un comitet de ini]iativ\ a depus diligen]elenecesare pentru transformarea AAR `n AutomobilClubul Român. La 21 martie 1967 a fost emis\ HCMnr. 614 care, la art. 1, stipuleaz\: �Se autorizeaz\ `n-fiin]area asocia]iei cu scop nepatrimonial, AutomobilClubul Român�. Dup\ 63 de ani, asocia]ia automo-bilistic\ româneasc\ revenea, astfel, la numele eiini]ial � ACR.� FEBRUARIE 1969. Apare primul num\r al revistei�AUTOTURISM� editat\ de ACR.� 5-6 APRILIE 1974. ACR a organizat, la Bra[ov,prima sa Conferin]\ pe ]ar\, statutul adoptat regle-mentând, `ntr-o concep]ie unitar\, noua configura]ie aasocia]iei `n societatea civil\ româneasc\.� MAI 1974. Se constituie Federa]ia Român\ de Auto-mobilism [i Karting (FRAK), � organ de specialitateal ACR pentru activitatea de automobilism [i karting.Federa]ia poate primi din partea ACR atributul deautoritate sportiv\ na]ional\ recunoscut\ de FIA.� ANUL 1985 a reprezentat `ns\ un moment critic,când, prin decizie politic\, atelierele ACR au fost �na-]ionalizate� [i cu ele au fost `mpropriet\rite fosteleconsilii populare. Automobil Clubul Român, ca orga-niza]ie neguvernamental\, a fost redus\ la statutulunei federa]ii din subordinea fostului Consiliu Na]io-nal pentru Educa]ie Fizic\ [i Sport. Prin abilitateaconducerii ACR, s-a reu[it men]inerea solidarit\]iimembrilor, a fidelit\]ii fa]\ de valorile tradi]ionale aleasocia]iei, precum [i p\strarea oamenilor din struc-turile de baz\ ale acesteia. S-a men]inut [i s-a decla-rat o stare de spirit favorabil\ revenirii, `n noi condi]iisocial-politice, la statutul consacrat al ACR.� 22 DECEMBRIE 1989. Recunoa[terea de c\trenoile autorit\]i ale Statului Român a ACR ca organi-za]ie neguvernamental\ de sine st\t\toare. Decretulnr. 85-191, din februarie 1990, privind Restabilirearegimului de func]ionare al ACR . ~n iunie 1990apare Hot\rârea Guvernului României nr. 737 privindActivitatea organizatoric\, financiar-economic\ [ivalutar\ a asocia]iei ACR. Acesta [i-a recuperat `n

200

mare parte patrimoniul na]ional �confiscat� `n 1985.� 7 MARTIE 1994. Are loc, la Bra[ov, Conferin]a Na-]ional\ a ACR. Aceasta a stabilit obiectivele relans\riiACR `n societatea civil\ româneasc\ pe linia moderni-z\rii bazei materiale de asisten]\ tehnic\ [i rutier\, l\r-girii gamei de avantaje [i acordarea de facilit\]i pentrumembrii ACR la nivelul cluburilor automobilisticeavansate ale Europei. Conferin]a Na]ional\ a marcat onou\ strategie `n amplificarea demersurilor ACR,aceasta fiind cea mai cuprinz\toare organiza]ie negu-vernamental\ `n sus]inerea pe plan intern [i interna]io-nal a intereselor majore ale automobili[tilor. Conferin]aACR de la Bra[ov a ales Consiliul de conducere al aso-cia]iei. Ca pre[edinte ACR a fost ales ing. ConstantinNiculescu, ce avea o vechime de peste dou\zeci [i cincide ani pe treptele ierarhice ale asocia]iei.� Asisten]a rutier\ a devenit prioritar\ `n gama de ser-vicii auto, avantaje [i facilit\]i conferite membrilorACR [i membrilor cluburilor partenere, membre aleFIA [i AIT. ~ncepând cu anul 1997 s-a `nfiin]at Dis-peceratul Na]ional de Asisten]\ Rutier\ [i Informa]ii, cuprogram non-stop, iar `n cadrul acestuia, Reprezentan]aACR Transistance, menit\ s\ asigure asisten]\ rutier\special\ pentru membrii unor cluburi automobilisticeale Europei (ADAC, ANWB, OAMTC, AA etc.).� Turismul ACR a revenit `n matca sa dup\ 1994.Asocia]ia dispune de o flot\ nautic\ de turism `nDelta Dun\rii, format\ din 3 vase-motel, mai multeambarca]iuni de agrement, vân\toare [i pescuit, fiindcea mai reprezentativ\ din acest areal unic european.ACR dispune de moteluri-pensiune la Alba Iulia,Nehoiu � jude]ul Buz\u, Craiova, R\d\u]i [i Câmpu-lung Moldovenesc, toate destinate membrilor ACR.� Sportul automobilistic [i de karting, atât pentrulicen]ia]i cât [i pentru amatori, au cunoscut `n anii dinurm\ o ascensiune remarcabil\ sub patronarea ACR.Campionatele na]ionale organizate, `n multiplele loretape, la Bra[ov, Cluj-Napoca, Baia Mare, MiercureaCiuc, Re[i]a, Deva nu sunt cu nimic mai prejos, prinspectacolul automobilistic oferit, fa]\ de sporturile cumare audien]\ la public.� Revista �Autoturism�, cu apari]ie lunar\, care a `m-plinit recent 33 de ani de existen]\, a editat `n acestinterval peste 25 milioane de exemplare, devenind oadev\rat\ �agend\ vie� a asocia]iei. Aceasta se

distribuie (la domiciliu) tuturor membrilor ACR.~ncepând cu luna mai 2000, revista are Website-ulpropriu ce poate fi accesat din orice col] al lumii.� 3 DECEMBRIE 1999. Are loc, la Bra[ov, Con-ferin]a Na]ional\ a ACR, care a stabilit direc]iile prio-ritare ale preg\tirii [i marc\rii Centenarului ACR, la5 aprilie 2004. Ca pre[edinte al asocia]iei a fost realesConstantin Niculescu, membru titular al ComitetuluiExecutiv al FIA [i membru titular al ComitetuluiDirector al AIT.

BASCHET CLUB �ICIM� Arad. Cunoscut sub acestnume din 1995, a func]ionat anterior sub denumirile de:�Constructorul � CS{� (1988-1992), �Constar�(1992-1993), �Baschet Club� (1993-1995). A promo-vat `n Divizia A, `n edi]ia campionatului 1988-1989,apoi a retrogradat `n �B�, dar revine `n primul e[alonvaloric al baschetului feminin românesc `n 1991, `nre-gistrând urm\toarele rezultate: campioan\ a României`n 1993-1994, 1997-1998, 1998-1999; vicecampioan\`n 1991-1992, 1992-1993; locul IV `n 1994-1997. Aparticipat la CCE `n 1994-1995 [i la 3 edi]ii al Cupei�Liliana Ronchetti� (1992, 1994, 1997, 1998). Majo-ritatea juc\toarelor acestui club au f\cut parte dinlotul na]ional de baschet al României. Antrenori:Mircea Pric\ (1989-1992); Emeric Davidhazy (1993;1995-1997), Traian Constantinescu (1994-1995),George Mandache (din 1997), care este [i antrenor alechipei na]ionale. Pre[edin]i: Flavius Medris (1988-1995); Ioan Faur (din 1995). Managerul echipei, `nce-pând din 1988, a fost Stelian V\duva.

BOX CLUB BR|ILA. A fost `nfiin]at `n 1973, prinpreluarea sec]iei de la CSM (`n 1935 a func]ionat la�Br\ila Boxing-Club�). Rezultate deosebite `n com-peti]iile interna]ionale oficiale: Costic\ Dafinoiu �medalie de bronz la JO din 1976, campion european detineret `n 1974; Cornel B\lan � medaliat cu bronz laCM de juniori din 1979; Marian Gavril\ � medaliat cubronz la CE din 1987; Alexandru Giurgiu � medaliatcu argint la CE de tineret din 1976. Au mai fostob]inute 2 medalii de aur, 3 de argint [i una de bronzla CB de seniori [i 3 medalii de aur, 4 de argint [i 4de bronz la CB de juniori. Dup\ 1990, unitatea [i-a`ncetat activitatea, sec]ia revenind la CSM Br\ila.

201


BOXING�CLUB CONSTAN}A. A fost `nfiin]at la1 mai 1923, pe lâng\ Societatea de Arme [i Gimnas-tic\. ~n 1924, pe arena �Grand� din Constan]a, s-auorganizat peste 15 gale de box la care au participatsportivi din Bucure[ti, Gala]i, Br\ila, Ploie[ti. �Box-ing-club� era reprezentat de Vasile Baciu (mai târziuantrenor [i animator al boxului const\n]ean), PanaitTeodoridi, Traian Constantinescu, Niki Atanasiu,Gheorghe Dan [i al]ii. ~n anul 1926 Vasile Baciu acâ[tigat primul titlu de campion na]ional alRomâniei.

BOX CLUB �NICOLAE LINCA� ALBA IULIA.Club privat de box, constituit `n 1994 (la `nceput subdenumirea de �Dinamo Nicolae Linca�) prin prelua-rea activit\]ii primului club privat din ]ar\, �SICA�,`nfiin]at `n 1990. Pe parcursul anilor, sub `ndrumareaAntrenorului emerit Nicolae Pa[tiu, sportivii clubuluiau câ[tigat 12 titluri de campioni na]ionali la seniori,tineret [i juniori, 23 de locuri II [i III la CN, peste 10medalii la diferite cupe [i trofee interna]ionale `n Bul-garia, Germania, Italia, Spania, Fran]a, Finlanda,Cehia prin: Cucereanu Waldemar, Vâjdea CosminTr\ian, Tu[ineanu Marinel. ~n competi]iile interna]io-nale oficiale au fost ob]inute urm\toarele rezultate:Vâjdea Cosmin Traian � medalie de argint la CM dejuniori, Istanbul, 1994; Cucereanu Waldemar,medalie de argint la CE de juniori, Siofok (Ungaria)1995; locul V la CM de juniori, Cuba, 1996; partici-pant � prima prezen]\ româneasc\ � la CE de seniori,1998; medalie de bronz la CM de seniori, Houston(SUA), 1999. Cucereanu Waldemar este Maestru alsportului, component al lotului olimpic la categoria51 kg. Pre[edintele clubului � ing. Dan Moldovan.

HANDBAL CLUB �MINAUR BCR� BAIAMARE. A fost `nfiin]at la 12 mai 1974. Pân\ `n 1990a activat `n sistemul sindicatelor [i industrieiminiere, apoi s-a transformat `n club privat. Rezul-tate pe plan intern: câ[tigarea campionatului na]ional`n 1997-1998 [i 1998-1999; clasarea de 8 ori pelocul II [i de 12 ori pe locul III `n CN; câ[tigarea�Cupei României� `n 1978, 1983, 1984, 1989 [i1999. Pe plan interna]ional a cucerit Cupa �IHF� `n1985 [i 1988, iar `n �Cupa Cupelor� s-a calificat

pân\ `n semifinale `n 1979, 1981 [i 1986. A promo-vat `n loturile na]ionale numero[i juc\tori, mae[tri [imae[tri emeri]i ai sportului, care au contribuit laob]inerea rezultatelor de prestigiu ale handbaluluiromânesc la CM [i JO, printre ace[tia aflându-se:Maricel Voinea, Iosif Boro[, Mihai Mironiuc, IosifPalko, Iosif Oros, Nicolae Ne[ovici, GheorgheCovaciu, Adi Popovici, C\t\lin Popovici, Petru Pop,Eremia Pârâianu, Eugen Bota, Ovidiu Mih\il\. Ocontribu]ie remarcabil\ la ob]inerea acestor rezultatea avut-o Antrenorul emerit Lasc\r Pan\, care `n anu-mite perioade a activat ca tehnician [i la loturilena]ionale.Pe parcursul anilor, la conducerea Clubului s-au aflat:Al. Konerth (1974-1977), M. Vraciu (1977-1990),V. Maier (1975-1990 [i 1990-1998), L. Pan\ (1998-1999), Z. Mesaro[ (din 1999).

SCHI CLUB BUCURE{TI. ~nfiin]at `n 1937, a avutdrept conduc\tori inspira]i [i activi pe inginerul BasilAssan, pe profesorii Ioan Coja, Camil Mor]un [i pearhitectul Aurel Ghinescu. Clubul a prestat o activi-tate bun\ la nivel na]ional organizând, pe lâng\ con-cursuri destinate pentru toate categoriile de schiori, [itrofeul �Cupa Bucegilor� pentru proba de coborârepe Valea Cerbului.

TURING CLUBUL ROMÂNIEI (TCR). ~nfiin]atla 2 aprilie 1925, la Bucure[ti, a devenit un excelentfactor de cultur\ sportiv\ `n via]a ]\rii. Combinândactivitatea sa organizatoric\ [i propagandistic\ dindomeniul turismului cu cea a schiului, TCR [i-a `n-dreptat aten]ia mai ales asupra provinciilor de pestemun]i, unde turismul [i schiul, grupate `n dou\ socie-t\]i puternice apar]inând na]ionalit\]ilor conlocuitoare(SKV [i EKE), atinseser\ un `nalt grad de dezvoltare,spre deosebire de societ\]ile române[ti de acest fel,destul de rare [i f\r\ o leg\tur\ `ntre ele. Prin absorbi-rea unora dintre ele, prin crearea de noi centre de turism,TCR a strâns `ntr-un m\nunchi toate ini]iativele `ndomeniul turismului [i schiului din teritoriile de pestemun]i. S-a ajuns astfel la situa]ia paradoxal\ ca un clubdin Bucure[ti s\ `nglobeze 11 sec]ii [i 30 de centre din`ntreaga ]ar\, dintre care numai dou\ cu sediul la sudde Carpa]i � Bucure[ti [i Sinaia. ~n schimb, TCR avea

202


sec]ii la Arad, Bra[ov, Câmpulung Moldovenesc,Cluj, Deva, Satu Mare, Sibiu, Sighet [i Timi[oara.Activitatea acestor sec]ii a fost extrem de fructuoas\,`ndeosebi `n direc]ia construirii de cabane, marcaje,practicarea turismului pe timp de iarn\ [i sus]inereaschiului. Merite deosebite `n stimularea activit\]iiacestor sec]ii au avut Valeriu Pu[cariu, BucuraDumbrav\, fra]ii Urechia, Mihai Haret, EmanoilBucu]a, Ion Bianu, Gh. }i]eica [i al]ii.

JOKEY-CLUB. Club elitist masculin care avea [i ac-tivitate sportiv\, cultivând rase de cai de curse pursânge englez. Datorit\ acestor preocup\ri era cunos-cut [i ca Societate de `ncurajare pentru `mbun\t\]irearasei cailor din România. ~nfiin]at la Bucure[ti `n anul1875, de c\tre 95 de membri fondatori (reprezentândelita societ\]ii, mari proprietari funciari, oameni po-litici, militari, diploma]i, medici, scriitori), sub pre[e-din]ia domnitorului Carol I (viitor rege al României).Jokey-Clubul român a func]ionat ne`ntrerupt pân\ `n1947, când a fost desfiin]at confiscându-i-se `ntregulpatrimoniu. Conducerea efectiv\ a clubului era asigu-rat\ de doi vicepre[edin]i asista]i de dou\ comitete: alalerg\torilor [i al cercului. Printre cei 14 vicepre[e-din]i au fost: Alexandru Marghiloman, Ion Florescu,Dimitrie Ghica; ultimii au fost Constantin Argetoianu[i Barbu Catargiu. Pe plan sportiv Jokey-Clubul s-apreocupat `n principal de organizarea curselor degalop cu cai pur sânge englez. Primele alerg\ri au avutloc `n 1876 pe hipodromul caz\rmilor de pe câmpulCotrocenilor, cu cai proveni]i din Fran]a [i Anglia. ~n 1905-1906, pe un teren oferit de stat (de 60 ha),Jokey-Clubul a construit Hipodromul de Galop de laB\neasa � arhitect J. Berindei � care rivaliza cu celemai prestigioase hipodromuri din lume, având dou\piste (de 2 000 [i 2 200 m lungime) la care, `n 1925,s-au mai ad\ugat dou\ turnante pentru a corespundecursei de Derby (2400 m). ~n 1960 buldozerele audistrus acest hipodrom distrugând singura baz\amenajat\ pentru organizarea curselor de cai. Pentrucursele de pe acest hipodrom, se acordau premii im-portante, printre care: �Derby-ul Jokey-Clubului�,�Diana�, �Arcul de Triumf�, �Premiul Regal�, �Pre-miul Alexandru Marghiloman�, �Marele PremiuNa]ional�, �Marele Premiu Bucure[ti� [.a. Se acordau

[i premii pe baza unor pariuri (pariul �Mutual�,�Event� [i �Austriac�). Jokey-Clubul a fost reactuali-zat `n 1991 de un grup de fo[ti membri ai vechiuluiclub (C. B\l\ceanu-Stolnici, Al. Paleologu, Gh. Lecca,S. Ghica [i N. Scully-Logotheti), sub conducerea luiM. Filitti, ob]inând statutul legal de continuator alclubului desfiin]at cu 44 de ani `nainte [i intrând `nposesia par]ial\ a patrimoniului, inclusiv sediul s\utradi]ional (construit de arh. G. M. Cantacuzino),considerat ast\zi monument istoric. ~n anii 1999 [i2000, s-au organizat pe hipodromul de la Mangalia(dup\ 40 de ani de `ntrerupere) primele curse degalop din România.

YACHT CLUB ROMÂN CONSTAN}A. ~nfiin]at`n 1921, pentru practicarea yachtingului, canotajului,`notului [i jocului de polo pe ap\.

CLUBUL DE AEROMODELISM �HENRICOAND|� PUCIOASA. S-a constituit `n 1976 caorganiza]ie sportiv\ a cercului de modelism dinClubul Elevilor, unitate de `nv\]\mânt care fiin]eaz\din anul 1953. Pe parcursul anilor, sute de copii aufost ini]ia]i [i au devenit constructori de machete deaeronave. Printre rezultatele ob]inute sunt de re]inut:participarea la peste 1 000 de competi]ii [i ac]iunitehnico-aplicative interne [i interna]ionale; peste 20de titluri de campioni na]ionali la clasa F4B � ma-chete aeronave; 4 Cupe la clasa F1D; peste 600 demedalii [i 800 de diplome; un num\r de 6 membri aiclubului au primit titlul de Mae[tri ai sportului. Mul]idintre sportivii preg\ti]i [i-au continuat activitatea laAS �{tiin]a� din Pucioasa. ~ncepând din 1977, clubulorganizeaz\ �Memorialul Henri Coand\�, competi]iecu machete de aeronave captive clasa F4B, `n 1998desf\[urându-se cea de-a XXII-a edi]ie. Printre rea-liz\rile mai deosebite `n cele 22 de edi]ii: 1 800 departicipan]i cu peste 2 000 de machete; 2 000 demedalii [i diplome oferite laurea]ilor; 1 000 dediplome [i medalii jubiliare; 15 simpozioane pe temeaviatice; 10 expozi]ii aerofilatelice; 40 de demon-stra]ii de zbor [.a. ~n 1977, a fost inaugurat [i mini-muzeul aviatic �Aripi Române[ti� CosmonautDumitru Prunariu. De men]ionat c\ ocup\ un locaparte, fiind printre primele muzee din lume [i unicul

203


din ]ara noastr\ cu machete de aeronave construite decopii. De la 85 de semimachete de avioane prezentatela `nceput, dup\ o munc\ de peste 20 de ani, muzeulexpune, `n prezent, `n dou\ s\li spa]ioase (228 mp),peste 300 de machete statice [i zbur\toare ale avioa-nelor române[ti, `ncepând de la aeroplanul lui TraianVuia, pân\ la modernele aeronave din zilele noastre.~n vecin\tatea muzeului se afl\ parcul avioanelorreale [i pista de zbor captiv. Aici mai exist\ un Cabi-net de orientare [colar\ [i profesional\, dotat cu apa-ratur\ variat\ de bord, uniforme de avia]ie, fotografii,insigne [i medalii aviatice. Peste 20 de tineri, fo[timembri ai acestor unit\]i, s-au format profesional [iactiveaz\ `n domeniul avia]iei `n func]ii de pilo]i, in-gineri [i tehnicieni. La activit\]ile organizate `n decur-sul anilor au fost prezen]i peste 15 000 de spectatori [ivizitatori, precum [i 500 de invita]i de onoare (acade-micieni, profesori universitari, generali, ofi]eri, pilo]i,oficialit\]i ale statului, oameni politici [i numeroasecadre didactice). Principalul ini]iator [i realizator alacestor ac]iuni model, cu puternice influen]e forma-tive, este antrenorul Dumitru Diaconescu, Maestru alsportului [i arbitru interna]ional, aflat de peste 30 deani `n slujba �aripilor avia]iei mici�, practicant [i`ndrum\tor a sute de copii [i elevi `n tainele [i mirajulacestui sport. Activitatea sa exemplar\ s-a bucurat deaprecierile elogioase ale unor speciali[ti din ]ar\ [i depeste hotare, fiind r\spl\tit\ cu numeroase distinc]ii,diplome de onoare [i de merit atribuite de organismelesportive [i aviatice centrale [i locale.

CLUBUL �ATLETIC� ARAD. A fost `nfiin]at `n1899 cu sec]ii de fotbal, atletism, tenis, popice [i scri-m\. ~n acela[i an echipa de fotbal sus]ine, pe stadionulpropriu, primul meci cu echipa Uzinei de Vagoane.

CERCUL ATLETIC BUCURE{TI. ~nfiin]at `nnoiembrie 1912 sub auspiciile clubului �Olimpia�,din ini]iativa lui G. Niculescu, promotor al fotbalului`n rândul elevilor. A avut o echip\ de fotbal care,`ncepând din 1913, a participat la campionatul inter-[colar dotat cu �Cupa Ion C\m\r\[escu�.

CLUBUL ATLETIC MUNICIPAL RE{I}A. Afost `nfiin]at la 1 mai 1974 (Hotârârea CNEFS � nr.

417 din 15 aprilie 1974). Clubul a avut `n folosin]\[i `n administrare: stadionul de atletism, complexulsportiv cu s\li pentru lupte, box [i culturism. Printreatle]ii cu rezultate deosebite s-au aflat: GheorgheMegelea (antrenor Daniel Mayer) medaliat cu bronzla JO din 1976 la aruncarea suli]ei; Lia Murgu(antrenor Waldemar Murgu) multipl\ campioan\ na-]ional\, participant\ la 3 edi]ii ale Cupei Europei;Ion Buliga � campion [i recordman al României ladecatlon, participant la Cupa Europei; multiplii me-dalia]i ai concursurilor na]ionale [i interna]ionale demar[, precum: Gheorghe Frec\]eanu, Dorel Firic\,Daniel Despa, Gheorghe Claudiu [i GheorgheV\draru (medaliat cu aur `n proba de 20 km mar[ `n1978 la Jocurile Mondiale T\cute) � to]i antrena]i deIosif M\z\ran. Sportivii au realizat: 18 titluri decampioni na]ionali; 36 locuri II, 42 locuri III; 3recorduri ale României la juniori [i 9 la seniori (IonP\un, Dorel Firic\, Gh. Frec\]eanu); 4 titluri bal-canice la juniori [i 4 la seniori; 7 titluri de mae[tri aisportului. Clubul [i-a `ncetat activitatea `n 1992,antrenorii fiind transfera]i la Centrul Jude]ean deatletism.

CLUBUL ATLETIC ROMAN (CAR). ~nfiin]at prinHot\rârea CNEFS nr. 911 din 1969, `[i `ncepe activi-tatea la 1 ianuarie 1970. CAR a ob]inut, `n decursulanilor: peste 350 de titluri de campioni [i numeroaserecorduri na]ionale la juniori [i seniori; promovareaunui mare num\r de atle]i `n loturile reprezentative [i`n sec]iile altor cluburi cu performan]e de prestigiu.Printre sportivii cu rezultate deosebite se afl\: MarianaSuman � peste 40 de titluri de campioan\ na]ional\, fi-nalist\ `n proba de 800 m la JO din 1976, câ[tig\toareaacestei probe la finala Cupei Europei din 1974,medaliat\ cu bronz la CE din 1978; Mihaela Loghin �Maestr\ emerit\ a sportului, multipl\ campioan\na]ional\ [i balcanic\, medaliat\ cu argint la JO din1980 sub culorile CS �Steaua�, unde [i-a continuat pre-g\tirea; Elena T\râ]\ � multipl\ campioan\ na]ional\,locul IV la JO din 1980 cu [tafeta 4x400 m; Mae[triisportului Elisabeta Baciu-Laz\r, Eleonora Monoranu,L\cr\mioara Diaconiuc, Constantin Neme[, VioricaNeagu, Tatiana B\lan-Conac [i foarte mul]i al]i campi-oni na]ionali. O contribu]ie remarcabil\, la realizarea

204


acestor rezultate, a avut-o Antrenorul emerit CezarOlimpiu Nehoi Constantinescu, unul dintre speciali[tiide baz\ ai atletismului românesc , care a `ndeplinitmul]i ani [i func]ia de antrenor la lotul na]ional. ~ncadrul CAR au mai activat ca antrenori: Gyorgy Geza,Traian Macovei, Mihai P\duraru, Eugenia Leahu,Alexandru Udrea, Mircea Ioan {erb\nescu. ~n 1998 aluat fiin]\ [i o sec]ie de tenis. Pre[edin]ii clubului:Alexandru Udrea (1970-1977); Eugen Grosu (1978-1984); Gheorghe Antohi (1984-1990); Mircea Ioan{erb\nescu (din 1990).

CLUBUL CARPATIN ROMÂN. A fost constituit`n 1931. La originea lui a stat �Grupul Alpin Brav�, osocietate ce a apar]inut elevilor Liceului �MihaiViteazul� din Bucure[ti. A avut peste 4 500 de mem-bri, c\rora le oferea echipament de schi `n mod gra-tuit. Clubul a avut un rol recunoscut `n popularizareaschiului `n rândul tineretului.

CLUBUL DE GOLF �PAUL TOMI}|�. A fost`nfiin]at la 22 februarie 1995, `n com. Pianu de jos,jud. Alba, unde, pe un spa]iu de 70 ha, concesionat, s-aamenajat primul teren de golf din România, `n lungimede 3,227 km, sub form\ de circuit, cu 9 g\uri [i 6 traseecomplete � unul pentru copii, dou\ pentru femei [i treipentru b\rba]i. Terenul de golf �Paul Tomi]\� a fostinaugurat pe 9 octombrie 2000, valoarea investi]iei ridi-cându-se la aproape un miliard de lei, sum\ ob]inut\din sponsoriz\ri. Clubul a fost dotat cu 1 000 de mingi,4 ma[ini mici [i una mare, pentru tuns iarba, tractor [iremorc\, aflându-se `n construc]ie un pavilion adminis-trativ. Organizarea primului club privat de golf din ]ar\s-a realizat din ini]iativa [i cu participarea sportivului [iprofesorului de golf Paul Tomi]\, acum `n vârst\ de 86de ani care, din 1938, când a primit calificarea de pro-fesor de golf, pân\ `n 1975, a func]ionat ca profesor ti-tular la �Country Club� Bucure[ti, transformat `n 1948`n �Centrul Diplomatic�. Paul Tomi]\ a reprezentatRomânia la CM de golf din 8 ]\ri (Italia�1968, Anglia[i Singapore�1969, Cehoslovacia [i Argentina�1970,SUA�1971, Australia�1972, Spania�1973). Au fost or-ganizate `ntreceri locale cu caracter demonstrativ [i�Festivalul Sportului S\tesc� edi]ia I-a � 1999. Pre[e-dintele clubului � ing. Ioan Bolog.

CLUBUL GERMAN DE SCHI (DSCB). Constitu-it `n 1932, având centrul de activitate situat `n zonamun]ilor Diham, a contribuit la punerea `n valoare [iamenajare a acestei zone alpine superbe, aflat\ `napropierea Predealului. A construit cabana Diham [ia organizat cursuri de ini]iere `n schi [i de preg\tire aunor schiori care s-au consacrat, `n anii �30, `n schiulromânesc.

CLUBUL DE SCHI. Constituit la 28 februarie 1911,la Sibiu, cu scopul propag\rii schiului [i turismului.Datorit\ acestui club, schiul p\trunde `n mun]ii Cibi-nului [i F\g\ra[ului. ~n 1914 organizeaz\ primul con-curs oficial de schi, la Sibiu.

CLUBUL �TRICOLOR� CONSTAN}A. ~nfiin]at`n 1922 de c\tre un grup de tineri, membri ai fosteisociet\]i sportive �Diana�. Clubul �Tricolor� era afi-liat clubului cu acela[i nume din Bucure[ti [i aveasec]ii de fotbal [i de tenis.

CLUBUL TURISTIC B|N|}EAN (CTB). A luatfiin]\ `n 1935. Clubul a pus `n valoare posibilit\]ilede organizare a schiului pe Muntele Mic. Concomi-tent, a ini]iat instruirea amatorilor de schi [i a organi-zat cursuri locale.

CLUBUL SPORTIV �BOTO{ANI�. ~nfiin]at `n1973 ca unitate reprezentativ\ a municipiului [ijude]ului Boto[ani. Sec]ii: atletism, box, canotaj,lupte, radioamatorism, volei. Sec]ia de atletism(`nfiin]at\ `n 1973) � de nivel interna]ional, reprezen-tat\ de: Viorica Bobu]anu � multipl\ campioan\ bal-canic\; Petru L\z\rescu � campion la 3 000 m obsta-cole [i cros, component al lotului na]ional de seniori,campion balcanic `n proba pe echipe, la cros (1998);Daniel Oniciuc � campion [i multiplu medaliat la CN(800 [i 1 500 m), component al loturilor na]ionale detineret [i seniori, component al echipei României laCupa Europei `n 1999; Iuliana Iustin � medaliat\ laCN, component\ a lotului na]ional de cros pentruCM. Antrenor � Dan Mighiu. Sec]ia de box (1980) apreg\tit numero[i sportivi, multipli campioni [i me-dalia]i la CN de juniori, tineret [i seniori, componen]iai loturilor reprezentative, printre care: Sava Melinte,

205


Benone Melinte, Liviu Iacob, Marius Tiron [i al]ii.Antrenor � Victor Marian Apetrei. Sec]ia de canotaj(1980) � de nivel interna]ional, `ncepând din 1985,sub `ndrumarea Antrenoarei emerite Elena Iacob(Maestr\ a sportului) au fost selec]ionate [i promo-vate `n centrul olimpic (de pe lâng\ CS �Olimpia�Bucure[ti) [i `n loturile na]ionale de junioare:L\cr\mioara Bidilac � medaliat\ cu bronz la CM dejuniori (1991); Georgeta Damian � 2 medalii de aur, 3de argint [i una de bronz; dup\ 1996 concurând pentruDinamo a mai ob]inut 2 medalii de aur [i una de argintla CM de senioare. Sec]ia de lupte (1973) � reprezen-tat\ de numero[i sportivi, multipli campioni na]ionali[i componen]i ai loturilor reprezentative, printre care:Mihai Dre[canu, D\nu] Aiacoboaie (Maestru alsportului), Ion Asaftei (locul VII la CM), CristianMrean\ (Maestru al sportului), Constantin Brânzei(Maestru al sportului), Florin Anehei (participant laCM [i CE). Antrenori � Petru Ghea]\u [i Ion Asaftei.Sec]ia de radioamatorism `nfiin]at\ prin preluarea ra-dioclubului jude]ean (organizat `n 1963), sub `ndru-marea antrenorului Ion Protopopescu, a reu[it s\ ob]in\locul I la CM [i locul II la CE, ambele la categoriaSOMB - LP, `n proba individual\.Sec]ia de volei care a luat fiin]\ `n 1998, prin fuziunecu echipa CSS Triumf, particip\ cu echipe `n CN � Di-vizia B [i de juniori. Antrenor - Ioan Cornel Strujan.Baza material\ `n folosin]a clubului: stadion, s\lipentru lupte, box [i jocuri sportive.Pre[edin]ii clubului: Mircea Coliban (1973-1975);Viorel Alexoaie (1976-1980); Ioan Ilie (1980-1983);{tefan Borcil\ (1983-1990); Ioan Ilie (1990-1992);Dan Mighiu (din 1992).

CLUBUL SPORTIV �CEAHL|UL� PIATRANEAM}. A fost `nfiin]at `n 1970. Clubul are unadintre cele mai puternice [i productive sec]ii de ca-notaj, care [i-a organizat activitatea pe lacul BâtcaDoamnei. Promotoarea acestei sec]ii a fost Antrenoareaemerit\ Garoafa Cantemir c\reia i s-a al\turat, din1985, [i antrenorul Valentin Gavril. ~n 1974 au fostob]inute primele medalii la CM de seniori (Elena Giurc\� argint la 4+1 vâsle, Angelica Chertic [i Elena Avram �bronz la 4+1 rame), iar `n 1976 Felicia Afr\siloaie [iElena Giurc\ aduc pentru club prima medalie olimpic\

(de bronz) la 4+1 vâsle. ~n 1994 Elena Gavrilescudevine campioan\ mondial\ la junioare. ~n 1999,antrenorul Valentin Gavril ob]ine cu sportivele sale,Georgeta Rusu [i Alina T\b\caru, `n echipajul de 8+1,[i cu Daniela }upu, `n cel de 4 vâsle, medaliile de aurla CM de junioare. De-a lungul anilor sec]ia de canotaja promovat un mare num\r de sportive `n loturilena]ionale [i `n alte cluburi frunta[e, contribuind sub-stan]ial la afirmarea canotajului românesc la JO [i CM.Sec]ia de lupte [i-a `nceput activitatea `n comunaBorle[ti unde se practica ini]ial trânta. Printre sportiviicare s-au afirmat se afl\ [i lupt\torul Mihai Ci[ma[,medaliat cu bronz la CM de seniori din 1985 (antrenorMircea Covatariu). Sec]ia de atletism, care `n ultimiiani [i-a desf\[urat activitatea `n colaborare cu AS�Voin]a�, a ob]inut rezultate notabile pe plan intern [iinterna]ional, printre acestea [i cele ale atletei AlinaMilitaru � medalie de bronz la CE de cade]i [i locul IVla CE de junioare, realizate `n 1999 (antrenor IonIorga). La radioamatorism sportivii Bogdan Buzoianu[i Daniela Manea au contribuit la câ[tigarea medalieide bronz, `n proba pe echipe, la CM de telegrafie vitez\din 1999. ~n anul 1999, CS �Ceahl\ul� (pre[edinte DanCojocaru), pentru rezultatele ob]inute cu sec]iile decanotaj [i atletism a fost declarat �club fanion al sportu-lui nem]ean din toate timpurile�!

CLUBUL SPORTIV {COLAR �CETATEA BU-CUR�. A fost `nfiin]at la 21 septembrie 1958 `nBucure[ti. Clubul a ap\rut la ini]iativa salaria]ilorfostelor Consilii Populare [i a Gospod\riilor Comu-nale; clubul fuzioneaz\ `n 7 martie 1960 cu ClubulSportiv �Progresul� din Bucure[ti.

CLUBUL SPORTIV �CHIMIA� RÂMNICUVÂLCEA. Unitate sportiv\ reprezentativ\, organizat\`n 1973, considerat\ continuatoarea altor forma]iuniorganizatorice (AS �Vâlcea� � 1915, Societatea Spor-tiv\ �Vâlceana� � 1924 [i altele). Sec]ii: atletism,box, handbal, haltere, [ah, karate, judo, radioama-torism, volei, tenis de mas\. Ramurile de sport curezultate mai deosebite: fotbalul, karatele, boxul, te-nisul de mas\, voleiul. La fotbal, cel mai prestigiosrezultat a fost câ[tigarea Cupei României [i partici-parea `n competi]ia european\ intercluburi � �Cupa

206


Cupelor� `n 1973, antrenor Dumitru Anescu. Sec]ia dekarate a câ[tigat titlurile de campioni individuali [i peechipe `n CN (1998), iar pe plan interna]ional: MihaiIoni]\ a cucerit titlul de campion european de seniori`n 1997; Mihai Gogoa[e a intrat `n posesia medalieide bronz la CM din 1998. Antrenorul sec]iei [i al lo-tului na]ional, Constantin Dane[. Sec]ia de box, `ncolaborare cu CS {colar, sub `ndrumarea Antrenoru-lui emerit Eugen Petru[, a realizat numeroase titluride campioni na]ionali; medalia de argint la CM detineret din 1998, prin Marian Fân\]an; locul V la CMprin Gheorghe Oprea.Echipa feminin\ de volei a activat `n Divizia A, `n1987 clasându-se pe locul II, printre sportivele pro-movate [i remarcate aflându-se Maestra emerit\ asportului Ioana Liteanu (Cotoranu), component\ aechipei na]ionale [i c\pitan al acesteia. Sec]ia detenis de mas\, `n colaborare cu CS {colar, sub `ndru-marea Antrenorului emerit Traian Ancu]a, a reu[it s\promoveze dou\ sportive valoroase, ulterior transfe-rate la alte cluburi, care au realizat performan]e de-osebite � Maria Alboiu (medaliat\ la CE de juniori [ila cele de seniori) [i Maria Bogoslov (campioan\european\ de junioare [i de senioare). ~n decursulanilor, `n conducerea clubului au fost: Dorin Petrescu,Nicolae Dinescu, Teodor Bota, Dumitru Anescu, IliePle[anu, Dumitru Zamfir, Gheorghe Udrea, ConstantinAriciu, Dumitru Dr\gu]a.

CLUBUL SPORTIV �COL}EA�. Denumit o perioa-d\ �Col]ea Football Club�, a fost `nfiin]at oficial la 10iunie 1913, la Bucure[ti, din ini]iativa viitorului pro-fesor Ion Pavel, pe atunci elev la Liceul �Sf. Sava�,sus]inut de trei colegi (Aurel Pavel, viitorul actor deoper\ Nicolae Sec\reanu [i D. Ostrovschi) care for-meaz\ o echip\ `nc\ `nainte de organizarea clubului.Clubul are meritul de a fi promovat câteva idei [i so-lu]ii organizatorice originale [i importante pentruacea perioad\ (Octavian B\n\]an, 50 de ani de sport laIMF Bucure[ti). Ini]iativa `nfiin]\rii clubului a izvorâtdintr-un sentiment de mândrie na]ional\ [i dorin]a de ademonstra c\ fotbalul se poate dezvolta pe meleagurilenoastre, iar juc\torii români pot ̀ nfrunta cu succes echi-pele str\ine. Clubul primea `n componen]a sa numaitineri din Bucure[ti, fiind preocupat de promovarea

primilor sportivi de performan]\ localnici. ~ntr-o pe-rioad\ când majoritatea cluburilor [i asocia]iilor erauprofilate aproape `n exclusivitate pe fotbal, CS�Col]ea� `[i l\rge[te aria preocup\rilor, promovând `nstructura sa, al\turi de fotbal (vezi �Col]ea� Bucure[ti),sec]ii de atletism, box, bob, sanie, schi, patinaj, oin\ [ialtele. ~n 1915 echipa CS �Col]ea� câ[tig\ titlul decampioan\ la tragerea frânghiei, prob\ organizat\ `ncadrul CN de atletism. ~ncepând din 1920 au luatfiin]\ filiale � �Col]ea� la Bra[ov, Ploie[ti [i TurnuM\gurele, clubul bucure[tean, ca unitate central\,`ndeplinind [i atribu]ii de `ndrumare [i coordonare.Dintre filiale s-a remarcat activitatea CS �Col]ea�Bra[ov care al\turi de fotbal (vezi �Col]ea� Bra[ov) a`nregistrat peste 20 de titluri de campioni na]ionali `nperioada 1921-1928, dintre care: Vintil\ Cristescu � 4titluri la maraton (1921-1926), 1 titlu la cros [i 1 titlula 10 000 m; Laz\r Bodea � 5 titluri la ciocan (1924-1928); 2 titluri na]ionale cu echipa de cros (1924 [i1925). ~n 1925 atle]ii CS �Col]ea� Bra[ov au luatparte la a XXI-a edi]ie a Jocurilor Panioniene [i la ceade-a XXXV-a aniversare a clubului �Panionios� dinAtena. Un rol important `n activitatea clubului bucu-re[tean l-a avut pre[edintele s\u, prof. Ion Pavel, el`nsu[i un pasionat al sportului (campion na]ional labob, participant la concursuri de atletism, la tragereafrânghiei [i portar al echipei de fotbal timp de 7 ani).Dup\ o existen]\ de aproape trei decenii, având con-tribu]ii la promovarea [i dezvoltarea sportului româ-nesc, clubul `[i `nceteaz\ activitatea dup\ cel de-aldoilea r\zboi mondial.

CLUBUL SPORTIV �CRI{UL� ORADEA. A fost`nfiin]at `n anul 1958, ca unitate sportiv\ departa-mental\, care a func]ionat `n sistemul UCFS,CNEFS, iar `n prezent al MTS. ~n decursul anilor, dinstructura clubului au f\cut parte urm\toarele sec]ii:baschet, `not, polo pe ap\, s\rituri `n ap\, scrim\,aeromodelism, radioamatorism, [ah � toate `nfiin]ate`n 1958 � box (1963), karate (1981), judo (1992),atletism (1994), haltere (1996). Valoarea [i con-tribu]ia clubului sunt exprimate de rezultatele deo-sebite ob]inute la unele ramuri de sport, `n CN [i `ncompeti]iile interna]ionale oficiale prin sportivii pro-mova]i `n loturile reprezentative. ~n clasamentul

207


unit\]ilor din sistemul MTS pe anul 2000, privindcontribu]ia la reprezentarea interna]ional\, CS�Cri[ul� ocup\ locul XX la probe olimpice [i loculVII la probe neolimpice.� La baschet, echipa feminin\ preg\tit\ de antrenorulemerit Traian Constantinescu a câ[tigat titlul de cam-pioan\ `n 1979.� La polo pe ap\, echipa de seniori a cucerit titlurilede campioan\ na]ional\ `n 1985 (Antrenor emeritIoan Alexandrescu) [i 1986 (Antrenori emeri]i IoanAlexandrescu [i Liviu Garofeanu). Au mai fostcâ[tigate 3 titluri de campioni cu echipa de juniori I[i un titlu cu echipa de juniori II. Printre juc\torii depolo care s-au remarcat se afl\ Mae[trii emeri]i aisportului: Liviu Garofeanu; Ivan Fejer (component alechipei care a ob]inut medalia de aur la JMU din1977); Dorin Costr\[ (cu 276 de prezen]e `n echipana]ional\ la jocurile inter]\ri, `n care a marcat 422 degoluri), precum [i Mae[tri ai sportului: Zoltan Ille[(component al echipei care a cucerit medalia de argintla CE de juniori din 1982 � prima medalie `ntr-o com-peti]ie oficial\ european\); Cornel Gordan; Petru Ra];Emil F\rcu]\; Roberto Pantea; Mihai Rada. Echipa depolo a avut 2 particip\ri ̀ n CCE [i 2 particip\ri ̀ n CupaCupelor, cea din 1981 soldându-se cu o performan]\deosebit\ � cucerirea medaliei de argint. ~n cadrulsec]iei a mai activat ca antrenor [i Nicolae Rujinki.� La scrim\, sub `ndrumarea antrenorului emeritNicolae Ille au fost preg\ti]i 2 mae[tri ai sportului(Alexandru Nyisztor [i Adrian Pop) [i al]i tineri cares-au remarcat pe plan intern [i interna]ional. Printrerezultatele deosebite ale lui Alexandru Nyisztor seafl\: numeroase titluri de campion na]ional de juniori`n perioada 1993-1998; campion na]ional de seniori`n 1998; 5 titluri de campion balcanic (1995-1999);medaliat cu bronz la CM de cade]i `n 1996 [i la CMde juniori `n 1999 `n proba de spad\; locul I `n con-cursul de Cup\ Mondial\.� La box, Antrenorul emerit Mihai Miklo[ � campionna]ional de seniori `n 1981, a preg\tit mai mul]i tineride perspectiv\, dintre care se remarc\: Adrian Stanca �multiplu campion na]ional de juniori, medaliat cu bronzla CE de cade]i `n 1997, categoria 73 kg; Claudiu Flo-rea � multiplu campion na]ional de cade]i, medaliat cubronz la CE de cade]i `n 1999, categoria 60 kg.

� La s\rituri `n ap\ au fost preg\ti]i `n decursulanilor sportivi care au câ[tigat titluri de campionina]ionali: Alexandru Bagiu (13); Viorica Kelemen(5); Daniela Popa [i al]ii. Alexandru Bagiu a partici-pat la JO din 1980, clasându-se pe locul XIII, la plat-form\. Un rezultat valoros a ob]inut Daniela Popa,care a cucerit titlul de vicecampioan\ european\ de ju-nioare `n 1987, la platform\. Printre antrenorii care auactivat `n cadrul sec]iei de s\rituri s-au aflat: VioricaKelemen, Aurel Breja, Alexandru Bagiu, OliviuL\z\u. ~n cadrul sec]iei de radioamatorism activeaz\maestrul emerit al sportului Paul Spitzer. Rezultatemeritorii, inclusiv preg\tirea unor mae[tri ai sportului[i campioni na]ionali au fost ob]inute [i `n cadrulcelorlalte sec]ii. Clubul are `n administrare: sala spor-turilor, bazinul acoperit [i bazinul de s\rituri.Pre[edin]ii clubului: Mera Bujor (1964-1971);Alexandru Tordai (1971-1990); Ioan Alexandrescu(din 1990).

CLUBUL SPORTIV �DACIA� PITE{TI. A con-tinuat dup\ 1989 activitatea desf\[urat\ deAsocia]iile sportive �{oimii� Coliba[i (1953-1959);�Metalul� Coliba[i (1959-1967); �Dacia� Pite[ti(1967-1989). Clubul func]ioneaz\ pe lâng\ �Uzinelede Automobile Dacia� din Pite[ti. Sec]ii: atletism(din 1977): Maestrele sportului � Cosmina Boaje(participant\ la CE de sal\ din 1999), Erica Nicolae(locul I la Cupa Europei, 1999), Otilia Ruicu (loculIII la CE de sal\ din 2000) au fost preg\tite deAntrenoarea emerit\ Liliana Mih\ilescu; automobi-lism (din 1974): locul I la Raliul �Dacia� 1987.Medalia]i la alte raliuri interna]ionale: Ovidiu Scobai,Constantin Z\rnescu, Ludovic Balint, MihaiVezeanu, Ilie Olteanu, Vasile {tefan, Victor Nicoar\,Nicu Grigora[, Dan Necula; box (din 1969): CrinuOlteanu, Maestru emerit al sportului, campion mondial`n 1999, participant la JO din 1996 [i din 2000, Gheor-ghe Preda � Antrenor emerit; fotbal (din 1953);handbal masculin (din 1978) � sportivi promova]i `nloturile na]ionale, Antrenori emeri]i: Oprea Vlase,Romeo Sotiriu; lupte (1975) � sportivi: Mihai Bo]il\,locurile IV la JO din 1976 [i 1980, locul II la CE 1976;Nicolae Zamfir, locul II la CE 1986; Antrenori eme-ri]i: Emil B\l\nescu [i Cornel Petrescu; modelism

208


(1957-1990); orientare turistic\ (1979-1985); speo-logie (din 1999); [ah (1968-1988); tenis (din 1994) �Adrian Mugur component al lotului na]ional de ju-niori, antrenor Remus Enache; tenis de mas\(1953-1960); tir (1953-1958); volei masculin(1953-1964); volei feminin (din 1974) � locul I laCupa României edi]ia 1997, locul III `n CN 1987,1993, 1998 � sportive: Corina Holban, Felicia Popes-cu, Cristina Buznosu, Xenia Ivanov, Victoria Banciu,Anca Gheorghe. Pre[edin]ii asocia]iilor [i ai clubului:Tiberiu S\ndulescu (1954-1958); Constantin Zbârcea(1958-1963); Aurel Sorescu (1963-1966); Ion Dumi-tru (1966-1968); Octavian Popa (1968-1971); Gheor-ghe Babei (1971-1972); Gheorghe Rusu (1972-1979);{tefan Teodorescu (1979-1983); Ilie Fe]eanu (1983-1990); Ion Dulic\ (1990-1997); Nicolae Munteanu(din 1997).

CLUBUL SPORTIV �DERMATA�. A luat fiin]\ `n1933, la Cluj, sub denumirea de Societatea Sportiv\�Echo� organizat\ pe lâng\ Uzina de piele [i`nc\l]\minte. Dup\ doi ani devine �Dermata�, pe par-cursul anilor purtând [i alte denumiri, printre care:�Jano[ Herbak� (1949-1951), �Flamura Ro[ie�(1951-1953), �Rapid� (1953-1960) [i, ulterior, �Clu-jana�. Clubul a beneficiat de o bogat\ baz\ material\format\ din terenuri pentru fotbal, baschet, volei,tenis de câmp, poligon de tir, bazin de `not cu ap\`nc\lzit\, popic\rie [i o sal\ de sport. Pe lâng\ activi-t\]ile sportive organizate pentru proprii angaja]i,clubul a realizat importante succese [i pe planul per-forman]ei, `n special dup\ cel de-al doilea r\zboimondial, când particip\ cu sportivi [i echipe `n cam-pionatele na]ionale de fotbal, baschet (feminin [imasculin), polo, lupte, hochei, haltere, popice [i box. Tot `n acea perioad\ clubul dispunea de o valoroas\echip\ de gimnastic\ fete; multe dintre gimnaste,componente ale lotului na]ional, câ[tig\ titlul de cam-pioane na]ionale `n 1947 [i 1948. La ob]inerea acestorsuccese la primele dou\ edi]ii ale CN [i-au aduscontribu]ia: Berta Corobeanu (`n 1948 mai câ[tig\titlurile na]ionale la bârn\, paralele [i sol); MelindaKereke[ (mai câ[tig\ `n 1948 [i titlurile la individualcompus [i inele); Maria Popp (ob]ine, `n 1948, [i titlulla aparate portative). La prima edi]ie postbelic\ a CB

de gimnastic\, Sofia � 7-10 iulie 1946, sportiveleMaria Popp [i Melinda Kereke[ au devenit campioanebalcanice. ~n cadrul sec]iei de gimnastic\ au mai acti-vat Magdalena Fintha, Olga Munteanu, LilianaMunteanu, Elisabeta Bodo, Suzana Rakocsi, IrinaRedöczi, Ileana Szabo, de asemenea, cu merite `n rea-lizarea performan]elor men]ionate. Au func]ionat caantrenori: Ladislau Moldovan, Iano[ Albert, IudithFintha [i Dene[ Szabo.� Sec]ia de haltere. Sub conducerea antrenoruluiSpiridon Herghelegiu, s-a remarcat `n mod deosebitprin {tefan Ta[nadi, component al acestei sec]ii timpde 14 ani. A câ[tigat 7 titluri na]ionale, din care 3 decampion absolut. Selec]ionat `n lotul na]ional `nce-pând din 1976, participant la JO din 1980 (Moscova)� locul VI, vicecampion olimpic `n 1984 la Los An-geles � categoria 110 kg, medaliat cu bronz la CE [iCM din 1983, medaliat cu aur `n proba pe echipe laCM din 1984, desf\[urat concomitent cu `ntrecerileolimpice la Los Angeles, unde a mai ob]inut dou\titluri de vicecampion mondial la aruncat [i total.Dup\ JO din 1984 s-a dedicat muncii de antrenor `ncadrul aceleia[i sec]ii.� Sec]ia de box a fost `nfiin]at\ `n 1946; dup\ 1948 �când este adus antrenorul Aurel Weintraub, fost boxerprofesionist [i când o serie de boxeri valoro[i printrecare s-au aflat Nicolae F\tu [i Ioan Chendreanu i-ausporit for]ele, aceasta a devenit cea mai puternic\ dinora[ul Cluj. Din �echipa de aur� a sec]iei au f\cutparte, al\turi de cei aminti]i, Gustav Ripka, LudovicSzakacs, Anton Bako[, Victor Dorian, Puiu Suciu,Mihai Covaci [i al]ii. Aceast\ echip\, din care a maif\cut parte Francisc Ambru[, a reprezentat Clujul `n�Cupa Federa]iei�, clasându-se pe locul II, ̀ n 1949, [i peIII, `n 1950. ~n cadrul sec]iei [i-a `nceput ascensiunea [iIosif Mihalik, câ[tigând titlul la juniori, `n 1957, la cate-goria pan\, ulterior transferându-se la CS �Dinamo�. La prima edi]ie a �Cupei României� la lupte (Arad �1947), echipa CS �Dermata� s-a clasat pe locul I.� Sec]ia de fotbal [i-a `nceput activitatea `n campio-natul jude]ean, ajungând `n Divizia B, `n edi]ia 1946-1947, unde câ[tig\ seria a treia [i promoveaz\ `n Di-vizia A (1947-1948), clasându-se pe locul XI, `ns\, labarajul de 8 echipe, rateaz\ r\mânerea `n Divizia A.A fost prezent\ la 10 edi]ii `n Divizia B [i la 10 edi]ii

209


`n Divizia C, `n rest, jucând `n campionatul jude]ean(dup\ 1978). Echipa a avut [i o participare `n CupaRomâniei clasându-se pân\ `n [aisprezecimi. � ~n anul 1947, echipa masculin\ de baschet �Dermata�s-a num\rat printre cele patru forma]ii din provinciecare au participat la cea dintâi Divizie Na]ional\ debaschet, având `n componen]\ o serie de juc\tori va-loro[i cum au fost: Rusu, {erban, Pop, Rigo, Bodoni.~n 1950, la primul CN feminin, echipa de baschet �Fla-mura Ro[ie� s-a clasat pe locul III, eviden]iindu-sejuc\toarele: Albu, Rosta[ [i surorile Cristea, perfor-man]\ repetat\ [i la edi]iile din 1951 [i 1952, cândechipa a ajuns `n semifinale.~n ultimii ani for]a asocia]iei �Clujana� a sc\zut mult,singura sec]ie care mai puncteaz\ `n CN, la tineret [ijuniori II, fiind cea de haltere.

CLUBUL SPORTIV �DINAMO� BRA{OV.~nfiin]at la 20 septembrie 1949, `n structura M.I. Peparcursul anilor, `n organizarea clubului au fostprezente 24 de ramuri de sport, dintre care 10func]ioneaz\ [i `n prezent. Bilan]ul clubului, dup\ 50de ani de activitate (1949-1999), `nregistreaz\: peste1 100 de campioni na]ionali; sute de sportivi `n lo-turile na]ionale; 2 medalii de bronz la JO; 2 medaliide argint [i 4 de bronz la CM de seniori [i la cele dejuniori; 9 medalii de aur, 6 de argint [i 14 de bronz laCE de seniori [i de juniori; 35 de sportivi medalia]i laJMU; 203 sportivi medalia]i la CB de seniori [i juniori.Printre sec]iile cu contribu]ii deosebite `n promovarea[i afirmarea unor ramuri de sport s-au aflat:Sec]ia de schi, cu toate ramurile acestei discipline �alpine, fond, s\rituri, din 1949, [i biatlon, din 1963.Schiul alpin a ob]inut primele titluri `n 1953 (IonCojocaru [i Gheorghe Cristoloveanu), reu[ind `n cei50 de ani 250 de titluri de campioni na]ionali (Du-mitru Sulic\, Delia Parate, Mihaela Fera, LilianaIchim, Kurt Gohn [i Claudiu Postolache � cu câte 6titluri Ion Cava[i [i Vili Podaru � cu câte 7, DanielaUncrop �12, Dan Cristea �28, Ilona Miklo[ �32). Peplan interna]ional: Dumitru Sulic\ (bronz, la JMU �1951), Ilona Miklo[ (bronz la JMU � 1964); DanCristea (4 titluri balcanice); Mihaela Fera (locul XXIIla JO � 1994). Antrenori: Ion Cojocaru, DumitruSulic\, Gheorghe Ro[cule], Vasile Bobi], Ion Matei,

Kurt Gohn, Dan Cristea, Nicolae Barbu. La schifond, primul titlu a fost ob]inut `n 1951, `n totalcâ[tigându-se 194 de titluri, principalii protagoni[tifiind: Mircea Leamp\ (36) [i Monica L\z\ru] (peste20). Pe plan interna]ional: 17 titluri balcanice; ElenaB\[a � locul V la CE de juniori; participan]i la JO deiarn\: Gheorghe Olteanu (1952), Ion Sumedrea(1952), Manole Aldescu (1952 [i 1956). Antrenori:{tefan Ionescu, {tefan St\iculescu, GheorgheOlteanu, Nicolae Dudu. La biatlon � György Vil-helm devine campion la prima edi]ie a CN din 1964.~n cei 36 de ani de existen]\ au fost câ[tigate 88 de ti-tluri na]ionale (Ion }eposu, Ion Olteanu, GheorgheGârni]\, Vasile Bejenaru, Iosif Tama[, VladimirToda[c\, Ion Cimpoia, Elena Curea, Adina {otropa [ial]ii). Pe plan interna]ional: György Vilhelm (locul Vla JO 1964 [i IV la CM din 1974), Gheorghe Gârni]\(argint � prima medalie pentru biatlonul românesc [ilocul IV la CM din 1974), Vladimir Toda[c\ [iFr. Foriko (argint la JMU � 1983). Antrenori: GheorgheOlteanu, {tefan St\iculescu, György Vilhelm, Gheor-ghe Gârni]\. La s\rituri cu schiurile � primul titlu afost ob]inut `n 1957 (Nicolae Munteanu); `n total aufost 63 de campioni la seniori [i juniori (GheorgheFr\]il\, Florea Voinea, Dumitru Lupu, Iosif Eröss,Gheorghe Gerea, Constantin Buzoi, Lörinz Balint,Ion Runceanu, Attila Mezei, Mihai Pepene, FlorinSpulber [i al]ii). Antrenori: Ladislau Kovacs, Con-stantin Ducan, Ion Oprea, Aurel Munteanu, Nicu[orMunteanu, Ioan Bârl\, Gheorghe Gerea, LörinzBalint. Sec]ia de atletism (1949-1967) ob]ine primele ti-tluri de campioni na]ionali `n 1951 prin: Victor Pop,Dumitru Zamfir, Aurel Coman � primul Maestru alsportului. ~n cei 18 ani de când a func]ionat sec]ia aufost câ[tigate 64 de titluri de campioni na]ionali: AnaRoth (12 titluri [i 37 de recorduri), Ilona Miklo[ (6titluri [i 8 recorduri), Dumitru Zamfir (8 recorduri),Victor Pop (5 recorduri) [.a. Pe plan interna]ional:Ana Roth (locul VI la CE din 1958 [i 1962 [i loculVIII `n 1966, medalie de bronz la JMU din 1961 [i 8titluri balcanice la aruncarea greut\]ii); Viorica Gabor(3 titluri balcanice la cros). Antrenori: Aurel Coman,L. Deak, Victor Pop, Liviu Mereu]\, Geza György,Nicolae Tacorian.

210


Sec]ia de box (1950-1976) a ob]inut 8 titluri de cam-pioni na]ionali prin: Nicolae B\lan, Iosif Demeter,Nicole Puiu, Ion Chifu [i titlul pe echipe (1955,1957). Pe plan interna]ional: Vasile Mariu]an(medalie de argint la CE � 1957); Alexandru Turei(aur la CE de juniori� 1972); medalia]i la JMU:Francisc Ambru[ (argint � 1953), Mihai Iulian (aur �1955), Nicolae Puiu (bronz � 1957), Vasile Mariu]an(bronz � 1957). Antrenori: Titus S\rb\toare, AurelWeintraub, Aurel Corescu, Mihai Cerchez, AugustinCucuiatu. Sec]ia de fotbal � a preluat echipa �Dinamo� Obor `n1950, urma[a fostei �Unirea Tricolor�. Activeaz\ `nDivizia A din 1951 (cel mai bun rezultat, locul IV `n1953) pân\ când este transferat\ la Cluj. Sec]ia de patinaj vitez\ (1952-1957 cu juniori [i1965-1974 cu o echip\ redutabil\). A activat [i ogrup\ de patinaj pe rotile. ~n cei 15 ani de activitate,au fost câ[tigate 109 titluri [i numeroase recordurina]ionale la vitez\ [i alte 26 de titluri la patinajul perotile. S-au remarcat: Crista Tracher (27 titluri [i 17recorduri), Vasile Coro[ (6 titluri [i 9 recorduri), An-drei Oko[ (7 titluri [i 2 recorduri), Ladislau Fokt (4titluri), Victor Sotirescu (3 titluri), Gheorghe Pop (4recorduri). Antrenor emerit, Ernest Ulrich Petric. ~n1974 sec]ia a fost transferat\ la CS �Tractorul�. Sec]ia de handbal `n 11 (1949-1958) [i handbal `n 7(din 1959 [i `n prezent). Echipa de handbal `n 11 acucerit 2 titluri de campioan\ na]ional\ (1952 [i1958), 5 locuri II [i un loc III. Echipa de handbal `n7 s-a situat `n clasamentul Diviziei A de 3 ori pe loculIII [i de 10 ori pe locurile IV-VI. La CE al poli]i[tilor,din 1996, echipa s-a clasat pe locul II. Juc\torii careau f\cut parte din echipele na]ionale au contribuit lacucerirea medaliilor de argint `n 1953, 1955 [i 1957,precum [i a celor de bronz `n 1987, la JMU.Antrenori: Klaus Thiel, Otto Schmitz, DumitruLupescu, Ioan Donca, Antrenor emerit (1957-1989),Cezar Nica, Dorin Cian, Ioan Gerhard.Sec]ia de lupte `[i `ncepe activitatea `n 1949 cu stilul�greco-romane� (`n 1950 ob]ine 4 titluri, iar `n 1951,locul II pe echipe), iar din 1953 sportivii activeaz\ [ila stilul �libere� [i, `ncepând din anul urm\tor, la adoua edi]ie a CN vor câ[tiga numeroase titluri. ~n1956, sec]ia de lupte este transferat\ la CS �Steagul

Ro[u�, iar `n 1971 revin la CS �Dinamo� numailuptele libere. ~n cei 35 de ani de activitate lupt\toriiau câ[tigat 74 de titluri na]ionale la seniori [i la ju-niori. Pe plan interna]ional: Stelian Morcov (medaliede bronz la JO [i la CE din 1976); Andrei Ianko(locul IV la JO din 1980, medalie de bronz la CM din1979 [i medalie de argint la CE de juniori din 1978);Dorinel Bârcu (bronz la CM de juniori-speran]e, din1985); Emilian Cristea (bronz la CE din 1977);Gheorghe Mâ]u (aur la CE de juniori din 1984);Gabriel Lupu [i Vasile St\nescu (medalia]i cu bronzla CE de juniori); Romic\ Ra[ovan (6 medalii la CEde seniori [i la cele de juniori, dintre care 4 de aur).Antrenori: Ioan V\rd\u, Ion B\trân, Antrenor emerit,Ion Ianc\u, Antrenor emerit. Sec]ia de judo, `nfiin]at\ `n 1968, câ[tig\ pân\ `n1999 un num\r de 68 de titluri, din care 3 `n com-peti]ia pe echipe (1974, 1975, 1995). Rezultate peplan interna]ional: la JO din 1984, Mihai Cioc a cuce-rit medalia de bronz, performan]\ `n premier\ pentrujudo-ul românesc; la CM au ob]inut medalii de bronzMihai Cioc, `n 1983, la seniori [i Alexandru Ciupe, `n1992, la juniori; la CE au fost ob]inute 7 medalii, prinMihai Cioc (3 medalii), Simion Topliceanu (1),Alexandru Ciupe (2), Valeriu Perdivar\ (1). ~n 1996echipa s-a calificat `n turul III al CCE, iar `n 1997 acâ[tigat CB al poli]i[tilor. Antrenori: Nicolae Pur]uc,Vasile Alexandru � emerit, {tefan Pop. Sec]ia de tenis `nfiin]at\ `n 1971 a câ[tigat 49 de ti-tluri prin Traian Marcu (14 titluri), Iudith Gohn, Cipri-an Porumb, George Cosac (19) [i al]ii. Rezultate peplan interna]ional: Traian Marcu (aur [i argint la CEdin 1978 [i aur la JMU din 1979); Camelia Chiriac(argint la turneele europene din 1979); Cristinel Bucur(argint la turneele europene din 1982). Antrenori:Günther Bosch, Ion Racovitz\, Antrenor emerit, IosifKereke[, Iudith Gohn, Adrian Badu, Traian Marcu,Antrenor emerit.Sec]ia de alpinism func]ioneaz\ din 1953. Au fostcucerite peste 50 de titluri de campioni na]ionali (din1997 [i pe structur\ artificial\). Realiz\ri deosebite:recordul de traversare a Carpa]ilor Meridionali petimp de iarn\, escaladarea � `n premier\ � a peste 300de trasee, peste 3 000 de escalade `n stânc\; cucerireaunor vârfuri de mare dificultate din masivi munto[i

211


din diferite continente. S-au remarcat: Tudor Hu-rubeanu, Alexandru Floricioiu, Nicolae Jitaru,Mircea Opri[, Victor Popescu, Adrian T\nase, Gheor-ghe Bota, C\t\lin Dragomir, Dan Scor]ea, Dan Pos-tolache, Gheorghe Pop [i mul]i al]ii. Alpinistul DanScor]ea a participat la CM de escalade (1997-1998).Antrenori: Gheorghe Ro[cule], Alexandru Floricioiu(emerit), Nicolae Jitaru, C\t\lin Dragomir. Sec]ia de [ah. Din 1995 a preluat activitatea de la�Astra� Bra[ov, care avea echip\ `n Divizia A, [i atransferat o serie de juc\tori valoro[i din ]ar\ [i depeste hotare. ~n cei 5 ani au fost câ[tigate 8 titlurina]ionale (Bela Badea, Ligia Jicman). Antrenori: IlieCioroianu, Alexandru For]u, {erban Neam]u, CorvinRadovici. ~n cadrul clubului au mai func]ionat sec]iila: haltere (1949-1951); hochei (1950-1952 [i 1967-1971); baschet (1950-1953) transferat\ la Oradea;motociclism (1950-1952); tir (1954-1955); volei(1950-1958); gimnastic\ (1965-1971); patinaj artistic(1967-1976) cu 23 de titluri la juniori [i copii (MariaChi]u, Marius Negrea); scrim\ (1962-1969); ciclism(1952-1958), sub `ndrumarea lui Nae Chicomban. ~nstructura clubului a func]ionat cu bune rezultate cercul�Tân\rul Dinamovist�, care s-a transformat `n sec]iide juniori ale clubului [i ale CS{ �Dinamo�. Clubuldispune de un foarte modern complex sportiv. Co-mandan]ii clubului: {tefan Ionescu (1949-1950),Dumitru Petric (1950-1951), Vasile Costea (1952),Mihai Marius (1952-1953), Iosif Ronay (1954-1956),Gheorghe Turtureanu (1956), Petre Badea (1956-1960), Carol Siferdeker (1961), Silviu Ghi]escu(1971-1973), Aurel Voina (1973-1990), RomulusVl\doiu (1990-1993), Ion Staicu (1993). ~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 28 detitluri de campioni na]ionali [i s-au clasat de 71 de oripe locurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori. La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori, ju-niori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i Europene[i CB) sportivii clubului au cucerit 6 medalii `n pro-bele individuale [i au contribuit la ob]inerea uneimedalii pe echipe.

CLUBUL SPORTIV �DINAMO�, BUCURE{TI.Club sportiv militar departamental, apar]inând Minis-terului de Interne. El s-a creat pe temelia Asocia]iei

Sportive �Pompierul�, având ini]ial, `n 14 mai 1948,trei sec]ii: tenis de mas\, [ah [i fotbal (echipa clubu-lui rezultând din unificarea echipelor divizionare�Unirea Tricolor� [i �Ciocanul�). Denumirea de �Di-namo� a fost preluat\ din sportul sovietic, `n care maimulte echipe [i cluburi purtau acest nume, cu sem-nifica]ie simbolic\ de �energie�, �putere�. ~n 1995,fotbalul s-a desprins din structura clubului, consti-tuindu-se `n FC �Dinamo�. ~n cei 53 ani de existen]\(1948�2000) palmaresul clubului �Dinamo� este im-presionant: 111 medalii la JO, dintre care 31 de aur,36 argint, 44 de bronz. La CM (1954 - 2000) sportiviis\i au dobândit 314 medalii (80 aur, 103 argint, 131bronz), la CE � 402 medalii (92 + 148 + 162), la CB� 3 327 medalii (1084 + 1470 + 733). ~n Cupa Cam-pionilor Europeni, 5 locuri I (3 locuri I la volei b\ie]i,un loc I la handbal, un loc I la rugby). ~n Cupa Cu-pelor � un loc I la volei b\ie]i. ~n CN (1948-2000) s-au realizat, de c\tre sportivii dinamovi[ti, peste 7 000 titluri de campioni [i 2 470 recorduri na]ionale.Acestui total de medalii [i titluri i se adaug\ 5 recor-duri olimpice [i 4 mondiale. La acest bilan] se adaug\alte numeroase medalii ob]inute de sportivii di-namovi[ti la CM [i CE de tineret [i juniori. Unasemenea poten]ial de concurs a fost creat de cele 22de sec]ii care au func]ionat `n majoritatea acestui in-terval de timp (atletism, baschet, box, kaiac-canoe,canotaj, ciclism, gimnastic\, haltere, handbal, judo,lupte, nata]ie, polo, rugby, tenis de câmp, tir, voleib\ie]i [i fete, arte mar]iale, c\l\rie, hochei, scrim\,para[utism). Aceste sec]ii au fost conduse de spe-ciali[ti [i de antrenori de elit\ ai sportului românesc,dintre care 96 au primit distinc]ia de Antrenoriemeri]i, iar un num\r de peste 300 de sportivi au fostdeclara]i Mae[tri emeri]i ai sportului. ComplexulSportiv Dinamo a fost construit de Ministerul de In-terne la sfâr[itul anilor �40 [i `nceputul anilor �50 `n{oseaua {tefan cel Mare, `n gropile `n care se organi-zau `n perioada interbelic\ concursuri de motociclism,motocros [i ciclism. Dotarea [i ambian]a Complexu-lui l-au situat `n fruntea bazelor sportive din ]ar\ [istr\in\tate. El con]ine terenuri de fotbal, de handbal,de tenis, de baschet, poligon de tir, sal\ de jocuri [i degimnastic\, de box, de haltere [i culturism, velodrom,bazin de `not, pist\ de atletism [i alte dot\ri moderne.

212


Sportivii [i sec]iile pe ramuri de sport au reu[it, prinperforman]ele lor, s\ situeze CS �Dinamo� printreunit\]ile sportive de elit\ pe plan intern [i interna]io-nal. O expresie elocvent\ sunt [i rezultatele ob]inutede c\tre sportivii dinamovi[ti la JO de la Sydney2000, unde au cucerit 10 medalii dintre care 5 de aur,2 de argint [i 3 de bronz.Sec]ia de atletism a `nceput s\ se constituie `nc\ dinanul `nfiin]\rii clubului, din ini]iativa unor tinerialerg\tori, c\rora li s-au ad\ugat, pe parcurs, [i al]iatle]i care au adus faim\ atletismului românesc.Primul titlu de campion a fost ob]inut, `n 1949, dec\tre Victor Firea la cros (10 km) care, `mpreun\ cuIon Gânsc\, Traian Petcu [i Ladislau Deak, au pusbazele acestei sec]ii. Pe parcursul anilor, nume de re-zonan]\ din atletismul românesc au activat `n cadrulsec]iei, `mbog\]ind palmaresul acesteia cu sute de ti-tluri [i medalii câ[tigate la CN, printre autorinum\rându-se: Alexandru Stoenescu, Dumitru Bâr-d\u, Ilie Savel, {tefan Prisiceanu, Dumitru Zamfir,Sanda Grosu, Andrei Demeter, Andrei Baraba[, Nico-lae Musta]\, Florica O]el, Elisabeta Teodorof, DinuPi[talu, Gheorghe Costache, Adrian Gagea [i mul]ial]ii. La aniversarea celor 50 de ani de la `nfiin]areaclubului (1948-1998), bilan]ul sec]iei de atletism`nregistra: JO � 4 medalii (1 aur, 3 argint); CM � 1argint; CE � 13 medalii (2 aur, 7 argint, 4 bronz);JMU � 13 medalii (5 aur, 5 argint, 3 bronz); recorduriolimpice � 3; recorduri mondiale � 2; CB � 589medalii (148 aur); recorduri balcanice � 80. ~n anii1998-2000, zestrea sec]iei s-a `mbog\]it cu: 1 me-dalie de argint la JO; 1 medalie de aur [i 2 de bronzla CM; 1 medalie de bronz la CE. Printre cei care aurealizat aceste performan]e s-au aflat: MihaelaPene[ - campioan\ olimpic\ `n 1964, vicecampioan\olimpic\ `n 1968, medaliat\ cu argint la CE din1966; Argentina Menis � vicecampioan\ olimpic\ `n1972, medaliat\ cu argint la CE din 1974, 3 recor-duri olimpice [i 2 recorduri mondiale la disc; ValeriaBufanu � vicecampioan\ olimpic\ la 100 m garduri`n 1972, medaliat\ cu argint la 60 m garduri la CE din1973 [i cu bronz, la lungime, la CE din 1974; CorneliaPopescu � medaliat\ cu argint la CE din 1970 [i 1971(aer liber) [i cu bronz la CE de sal\ din 1971, la`n\l]ime; medalia]i cu argint la CE � Zoltan Vamo[

(1962 � 3 000 m obstacole) [i Leonida Karaiosifoglu(1969 � 20 km mar[), iar cu bronz, {erban Ioan(1970 � `n\l]ime). Dintre atle]ii mai recent promova]i`n cadrul sec]iei s-au remarcat `n mod deosebit:Nicoleta Grasu � medaliat\ cu bronz la CE din 1998[i la CM din 1999, la disc; Lidia {imon � vicecam-pioan\ olimpic\ `n 2 000 la maraton, medaliat\ cu aur`n proba pe echipe [i cu bronz la individual la CM desemimaraton din 2 000. Un num\r de 12 atle]i care auactivat `n anumite perioade `n cadrul sec]iei au primittitlul de Maestru emerit al sportului, iar un num\r de[apte tehnicieni pe cel de Antrenor emerit (IoanBenga, Ion Vintil\, Alexandru Stoenescu, AlexandruMazilu, Nicolae P\i[, Lixandru Pandele, ConstantinMihail).Sec]ia de baschet a luat fiin]\ `n prim\vara anului1949, printre componen]ii primei forma]ii aflându-se:Dan Niculescu, Lucian Vasilescu, Cosma Li]\, Cor-nel Opri[an, Gabriel Zugr\vescu [i al]ii. ~n 1950echipa se claseaz\ pe locul III, iar `n 1953 câ[tig\pentru prima oar\ titlul na]ional, pe care avea s\-lp\streze `nc\ doi ani consecutiv. Au mai jucat, pentru�Dinamo�, `n acea perioad\: Emanuel R\ducanu,Liviu Nagy, Mihai R\ducanu, Ladislau Kary, TeodorGiurculescu s.a. ~n perioada 1953-1999 au fostcucerite 21 de titluri de campioni na]ionali: 1953-1955 (antrenor Grigore Avachian); 1957 (AlexandruPopescu); 1965, 1968-1977 (Dan Niculescu); 1979,1983, 1988 (Gheorghe Novac); 1994 (Vasile Popa �Doru Gro[an); 1997 (Vasile Popa � George Chiraleu �director tehnic); 1998 (Victor David � GeorgeChiraleu � director tehnic). Echipa a câ[tigat de 4 ori�Cupa României�. Dintre juc\torii cu contribu]ii deo-sebite care au reprezentat echipa clubului �Dinamo�de-a lungul anilor, pot fi men]iona]i: Marian Strugaru,Hora]iu Giurgiu, Florin Dudescu, Pavel Visner, MarianSpiridon, Radu Popovici, Mihai Albu, GheorgheNovac, Radu Diaconescu, Mircea Chivulescu, VasilePopa, Lucian Ivascenco, Ioan Uglai, Dan Niculescu II,Marian Braboveanu, Gabriel David, Marian Marinache,Andrei Popovici, Alexandru Vinereanu [i mul]i al]ii.~n edi]ia 1972-1973 a CCE, echipa s-a calificat `nsferturile de final\. O mare parte dintre juc\torii echi-pei �Dinamo� au fost componen]i ai lotului na]ionalde baschet, contribuind la reprezentarea baschetului

213


românesc pe plan interna]ional. Un mare num\r deani, Dan Niculescu, antrenorul sec]iei, a `ndeplinit [ifunc]ia de antrenor al lotului reprezentativ.~n cadrulsec]iei au activat 4 Mae[tri emeri]i ai sportului (DanNiculescu II, Gh. Novac, M. Albu [i R. Diaconescu)[i 4 Antrenori emeri]i (Dan Niculescu, TeodorGiurculescu, Gh. Novac, G. Chiraleu).Sec]ia de box s-a constituit `n cadrul Clubului `n1950 [i a reprezentat de-a lungul anilor o adev\rat\[coal\ de box, care a contribuit decisiv la afirmareaboxului românesc pe plan interna]ional. Pe plan in-tern, boxerii dinamovi[ti au câ[tigat peste 180 titluride campioni na]ionali. Primele titluri au fost ob]inute`n 1950 de c\tre Dumitru Ciobotaru [i Nicolae Linca,dup\ care au urmat Ilie Dragnea, Toma Constantin,Dumitru }urlui, Constantin Dumitrescu, Iosif Mihalik,Vasile Mariu]an [i al]ii. Prima victorie interna]ional\a ob]inut-o Dumitru Ciobotaru la Festivalul Interna-]ional al Tineretului [i Studen]ilor din 1953, unde aob]inut medalia de aur. Primele medalii olimpice ale di-namovi[tilor au apar]inut lui Constantin Dumitrescu �medalie de bronz [i Nicolae Linca � prima [i singuramedalie de aur a boxului românesc, ambele cuceritela JO din 1956. Bilan]ul sec]iei, prezentat la aniver-sarea celor 50 de ani de la `nfiin]are (1948-1998),cuprinde: 10 medalii (1 de aur, 4 de argint, 5 debronz) la JO; 10 medalii (1 de aur, 4 de argint, 5 debronz) la CM; 45 medalii (5 de aur, 14 de argint, 26de bronz) la CE; 141 medalii (21 de aur) la CB. Aces-tora li s-au ad\ugat: 3 medalii (1 de aur, 2 de bronz)la CM din 1999; 6 medalii (2 de aur, 1 de argint, 3 debronz) la CE de juniori [i seniori din 1998, 1999 [i2000; 2 medalii (1 de argint, 1 de bronz) la JO de laSydney, 2000. Printre cei care au contribuit la reali-zarea acestui bilan] impresionant s-au aflat: NicolaeLinca, sportiv care, pe lâng\ primul titlu olimpiccucerit `n 1956, [i-a mai `nscris `n palmares 2 medaliide bronz la CE din 1953 [i 1955; Ion Monea �medalie de bronz la JO din 1960 [i medalie de argintla JO din 1968, 2 medalii de argint la CE din 1963 [i1969 [i o medalie de bronz la CE din 1967; Ion Alexe� argint la JO din 1972, aur la CE din 1969 [i bronzla CE din 1973; Calistrat Cu]ov � bronz la JO din1968, aur la CE din 1969, argint la CE din 1971 [ibronz la CE din 1977; Simion Cu]ov � argint la JO

din 1976, aur la CM de juniori din 1972, argint la CMde seniori din 1974, 2 medalii de aur la CE din 1973[i 1975; Mircea {imon � argint la JO din 1976, 2medalii de bronz la CE din 1975 [i 1977; Daniel Du-mitrescu � argint la JO din 1988, argint la CE din1989; Marian Simion � bronz la JO din 1996, argintla JO din 2000, bronz la CM din 1997, aur la CM din1999, argint la CE din 1996 [i bronz la CE din 1998;Dorel Simion � bronz la JO din 2000, 2 medalii deaur la CM de juniori din 1994 [i 1995, aur la CM din1997, aur la CE din 1998; Vasile Nistor � bronz laCM din 1991 [i 1993, aur la CE din 1991; RudelObreja � bronz la CM [i argint la CE din 1989; VasileAntonio � bronz la CE din 1965 [i argint la CE din1971. Au mai ob]inut medalii la CE: ConstantinGheorghiu, Ion Covaci, Teodor Dinu, Titi Cercel, IlieDragomir, Constantin Ti]oiu, Gheorghe Simion [ial]ii. Un num\r de 13 boxeri care au activat `n cadrulsec]iei au primit titlul de Maestru emerit al sportului,iar 9 tehnicieni, pe cel de Antrenor emerit. Printreantrenorii sec]iei s-au num\rat: Constantin Nour,Constantin Dumitrescu, Vasile Mariu]an, Ion Monea,Ion Dumitru, Valentin Vrânceanu, Calistrat Cu]ov,Gheorghe Simion.Sec]ia de canotaj a intrat `n plin\ activitate `n 1951,când elevii antrenorului Francisc Cserhati au câ[tigat[i primele titluri de campioni na]ionali (2+1 [i 4+1).Bilan]ul sec]iei este impresionant: 30 medalii (13 aur,10 argint [i 7 bronz) la JO; 79 medalii (25�23�31) laCM; 27 medalii (6�11�10) la CE; 3 medalii la JMU;88 medalii (54 aur) la CB. Sportivii sec]iei au adus ocontribu]ie decisiv\ la afirmarea canotajului românescpe plan interna]ional, reu[ind o serie de performan]e`n premier\, printre care: primul titlu de campionieuropeni cucerit `n 1955 la Gand, de c\tre echipajul4� (Tiberiu M\cean, Anton Sânceac, Nicolae Radu,{tefan Pongratz); primul titlu mondial din istoria cano-tajului românesc, câ[tigat `n 1970 (St. Catharines) dec\tre echipajul 2+ ({tefan Tudor, Petre Ceapura [iGheorghe Gheorghiu); prima medalie olimpic\(bronz) `n 1972 (München) ob]inut\ de c\tre echipa-jul 2+ ({tefan Tudor, Petre Ceapura, LadislauLovrenski). Sportivii dinamovi[ti au f\cut parte dinmajoritatea echipajelor reprezentative care au cuceritcele 191 de medalii olimpice, mondiale [i europene

214


ale canotajului românesc. Dintre sportivii cu un pal-mares deosebit, multipli medalia]i la JO [i CM, pot fimen]iona]i: Rodica Arba (Pu[catu) (4 titluri mondiale[i 2 olimpice); Iulia Bulie (Bobeic\) (3 aur, 2 deargint [i 2 de bronz la CM, argint la JO); Constan]aBurcic\ (Pipot\) (5 titluri mondiale, 2 medalii de aur[i una de argint la JO); Georgeta Damian (3 medaliide aur [i una de argint la CM, 2 titluri olimpice);Elena Georgescu (Nedelcu) (4 titluri mondiale, 2medalii de aur [i una de argint la JO); Marin Gheorghe(3 aur, 4 argint [i 3 bronz la CM); Doina Ignat (4titluri mondiale [i 3 olimpice); Olga Homeghi (3 titlurimondiale [i 2 olimpice); Elisabeta Lipa (Oleniuc) (1aur, 8 argint [i 3 bronz la CM, 4 aur, 2 argint [i 1bronz la JO); Ecaterina Oancia (Iane) (3 titluri mon-diale [i 1 olimpic); Valentin Robu (2 aur, 2 argint [i 2bronz la CM, vicecampion olimpic); Doina Liliana{nepa (B\lan) (4 titluri mondiale, 3 medalii de argint[i 1 de bronz la JO); Viorel Talapan (3 aur, 3 argint [i2 bronz la CM, medaliat cu aur [i argint la JO);Neculai }aga (1 aur, 2 argint [i 2 bronz la CM, medali-at cu aur [i bronz la JO). Au mai cucerit titluri [imedalii la CM [i JO: Angela Alupei (Tama[), AdrianaBazon (Chelariu) (3 titluri mondiale), Maria Fricioiu,Viorel Dorel N\stase, Doina Spircu (Cr\ciun), ValerToma, Vasie Tomoiag\. La CE s-au remarcat `n moddeosebit: {tefania Borisov (Gur\u) (27 medalii � 4aur), Iuliana Bulugioiu (Tog\nel) (12), Florica Ghiu-zelea (18), Ioana Tudoran (3 aur, 1 argint la CE,medalie de argint la CM). Al]i medalia]i lacompeti]iile interna]ionale oficiale: Elena Avram,Sonia B\lan (Bulugioiu), Florica Dospinescu (Petcu),Dumitru Grumezescu [i Ilie Oan]\ (campioni eu-ropeni [i vicecampioni mondiali), F\nic\ Hanuseac(Costea), Ioana Ilie, Petre Iosub, Livia Leonte(Tieanu), Camelia Macoviciuc, Claudiu GabrielMarin, Georgeta Ma[ka (Militaru), Aneta Matei(Sieburg), Aneta Mihaly (Marin), Elena Oprea, AngelaP\unescu (Codreanu), Oprea P\unescu, Ionel Petrov,Stelian Petrov, Viorica Udrescu (Rohan), FeliciaUrziceanu, Iulian Ioan Vizitiu, Marlena Zagoni (Pre-descu). Pentru performan]ele ob]inute, 45 sportivi auprimit titlul de Maestru emerit al sportului. Antrenoriicare au activat `n cadrul sec]iei: Francisc Cserhati (`nperioada 1951-1960); Dumitru Popa � Antrenor emerit

(1960-1990); Stelian Petrov � Antrenor emerit (1962-1963 [i 1975-1980) Viorica Udrescu (Rohan) �Antrenoare emerit\ (1963-1973); Pall Barcany �Antrenor emerit (1965-1973); Ioan Dospinescu �Antrenor emerit (din 1980 [i `n prezent); Dan Toma �Antrenor emerit (1990-1994, la lotul masculin).Sec]ia de ciclism, `nfiin]at\ `n prim\vara anului1949, reu[ea s\ câ[tige `n toamna aceluia[i an primultitlu de campion na]ional. Bilan]ul sec]iei: contribuiela clasarea pe locurile V, VI [i VIII la JO, prinGabriel Moiceanu (V), Aurel {elaru [i LudovicZanoni; 1 medalie argint la individual [i un loc IV peechipe la JMU; 155 medalii, dintre care 27 aur la CB;câ[tig\tori de 15 ori ai �Turului României� [i de 8 ori`n Cursa P\cii; câ[tig\tori ai mai multor etape dintururile României, Italiei, Fran]ei, Elve]iei,Iugoslaviei, Greciei, Turciei, Germaniei; locul VIIIla CE ale Poli]iei. Cei mai reprezentativi sportivi aisec]iei au fost Mae[tri emeri]i ai sportului GabrielMoiceanu, Gheorghe L\utaru, Ion Cosma, MirceaRoma[canu, Ludovic Zanoni, Teodor Vasile, care,`mpreun\ cu al]i numero[i cicli[ti valoro[i, auconstituit nucleul de baz\ al loturilor reprezentative.Artizanii acestor performan]e au fost Antrenoriiemeri]i Nicolae Voicu [i Mircea Mih\ilescu.Sec]ia de gimnastic\ [i-a `nceput activitatea `n anul1949, reu[ind s\ promoveze numero[i sportivi valo-ro[i care au dominat CN [i au reprezentat gimnasticaromâneasc\ pe plan interna]ional. Printre cei care aucontribuit la promovarea [i afirmarea gimnasticii `nperioada de `nceput s-au aflat: Francisc Kocsis, Fre-deric Orendi (37 titluri de campion), {tefan H\rg\la[,Ion Zamfir, Gheorghe Toh\neanu, Teofila B\ia[u,Evelin Slavici, Ileana S\c\lici, Aneta }icu, c\rora le-auurmat: Emilia Li]\, Petre Micl\u[, Rodica Ap\teanu,Anton Kadar, Elena Ceampelea [i apoi Alina Goreac,D\nu] Grecu, Nicolae Oprescu, Molnar Levente,Romulus Bucuroiu [i mul]i al]ii. Sportivii dinamo-vi[ti au avut urm\toarele contribu]ii la reprezentareaolimpic\ (unele performan]e realizate `n premier\):1956 � medalie de bronz prin Emilia Li]\ [i IleanaS\c\lici (echipe); 1960 � bronz, Emilia Li]\ (echipe);1976 � argint, Anca Grigora[ (echipe) [i bronz, D\nu]Grecu (inele); 1980 � argint, Anca Grigora[ (echipe);1984 � aur, Simona P\uca [i Laura Cutina (echipe),

215


aur, Simona P\uca (bârn\) [i bronz, Simona P\uca(individual compus); 1988 � argint, Aurelia Dobre(echipe) [i bronz, Marius Gherman (bar\ fix\); 2000� aur, Marius Urzic\ (cal cu mânere). Printre medali-a]i la CM s-au aflat: Aurelia Dobre, care `n 1987 s-adovedit a fi cea mai bun\ gimnast\ a lumii, cucerind3 medalii de aur la individual compus (performan]\realizat\ pentru prima oar\ de c\tre o gimnast\ ro-mânc\), bârn\ [i la echipe, precum [i 2 medalii debronz � la s\rituri [i sol, iar la edi]ia din 1989 a CM,o medalie de argint `n proba pe echipe; D\nu] Grecu� campion mondial la inele `n 1974, medaliat cuargint la CM din 1979 [i cu bronz, `n 1978, la aceea[iprob\; Laura Cutina � medaliat\ cu argint, la CM din1983 [i 1985 `n proba pe echipe; Eugenia Popa �argint `n 1989 [i bronz `n 1991 (echipe); Emilia Li]\[i Ileana S\c\lici � medaliate cu bronz la CM din1958 (echipe); Marius Gherman � vicecampion mon-dial la bar\ fix\ `n 1993; Nicolae Bejenaru � bronz cuechipa `n 1995 (performan]\ `n premier\). Medalia]ila CE: aur � D\nu] Grecu (1975 � inele); MariusUrzic\ (2000 � cal cu mânere); Marian Dr\gulescu(2000 � sol); Ioan Suciu (2000 � s\rituri); argint �Alina Goreac (1973 � bârn\); D\nu] Grecu (1973 �inele); Kurt Szilier (1981 � cal cu mânere); MariusUrzic\, Marian Dr\gulescu, Ioan Suciu, Rare[ Orza]$2000 � echipe); bronz � Alina Goreac (1973 � sol,1975 � bârn\ [i s\rituri); Anca Grigora[ (1973 � bârn$;Levente Molnar (1983 � inele); Marius Gherman (1985� bar\ fix\, 1989 � s\rituri); Marian Dr\gulescu(2000 � individual compus). Au mai cucerit medaliide aur, la CE de junioare, Aurelia Dobre `n 1986 las\rituri [i paralele, iar `n 1998, Marian Dr\gulescu aintrat `n posesia medaliilor de argint la s\rituri [i debronz, la sol [i echipe (din care a f\cut parte [i FlorinZimcencu). ~n palmaresul sec]iei se mai `nscriu: 27medalii (8�7�12) la JMU [i peste 270 medalii la CB.Un num\r de 10 sportivi au primit titlul de Maestruemerit al sportului, iar 11 antrenori care au contribuitla realizarea performan]elor acestei sec]ii, pe cel deAntrenor emerit: Emilia Li]\, Francisc Kocsis,Florea {tef\nescu, Gheorghe Condovici, {tefanTarko, D\nu] Grecu, Anca Grigora[, Vasile Co[ariu,Mircea B\dulescu, {tefan Gal, Elena Ceampelea.

Sec]ia de haltere a fost `nfiin]at\ `n 1948 din ini]iati-va lui Gh. Piticaru, c\ruia i s-a al\turat Alex. Cosma,cel care câ[tiga primul titlu de campion na]ional, iardin 1951 devenea [i antrenor al sec]iei. Alex. Cosma(Maestru al sportului `n 1953) a reprezentat mul]i anilotul la categoria 56 kg, iar ca antrenor a format nu-mero[i campioni [i recordmani na]ionali, `n 1951 [i1952 câ[tigând CN pe echipe cu CS �Dinamo�. Printrehalterofilii reprezentativi ai sec]iei s-au num\rat:Gheorghe M\n\ilescu, Gheorghe Purc\rea, GheorgheTeleman, Gheorghe Enciu, Petre Teodor [i al]ii. Celmai reprezentativ sportiv al sec]iei a fost Andrei Socaci,care a realizat un bilan] remarcabil: 6 medalii de aurla CM de juniori [i 6 medalii de aur la CE de juniori`n 1985 [i 1986; vicecampion olimpic `n 1984; 12medalii, dintre care 3 de aur, 3 de argint [i 6 de bronzcucerite la CM `n perioada 1984-1990; 15 medalii,dintre care 4 de aur, 5 de argint [i 6 de bronz la CEdesf\[urate `ntre 1986-1991. A mai câ[tigat o me-dalie de bronz la CM din 1987, Constantin Urda[.Halterofilii Andrei Socaci, Gh. Mincu [i Gh. Telemanau primit titlul de Maestru emerit al sportului, iarAlexandru Cosma pe cel de Antrenor emerit.Sec]ia de handbal s-a constituit `n 1956, prin prelua-rea echipei CSU Bucure[ti, format\ din studen]i de laIEFS, printre care se aflau [i Cosma Li]\, Oprea Vlase,Gabriel Zugr\vescu, acesta fiind ̀ nceputul handbalului`n 7, care urma s\ dezvolte tradi]iile [i rezultatele ob]i-nute de handbalul `n 11 (echipa �Dinamo� a fost cam-pioan\ `n edi]iile 1958-1959 [i 1962-1963). Curând,handbalul dinamovist avea s\ se impun\ pe planintern [i interna]ional prin numero[i juc\tori de valoa-re, componen]i de baz\ ai loturilor reprezentative.Echipa masculuin\ a CS �Dinamo� a cucerit 9 titluride campioni na]ionali (4 titluri `ntre 1958-1962; 3`ntre 1963-1966; 1977-1978; 1985-1986) [i de 6 ori�Cupa României�, iar pe plan interna]ional a cuceritCCE `n 1965. Handbali[tii dinamovi[ti au avut o con-tribu]ie deosebit\, `n cadrul echipelor na]ionale, larealizarea unui bilan] remarcabil la competi]iile inter-na]ionale oficiale: la JO � medalie de argint `n 1976(Adrian Cosma, Mircea Grabovski, Ghi]\ Licu, CornelPenu), 3 medalii de bronz `n 1972 (A. Cosma,G. Licu, Cornel Penu, Marin Dan, Valentin Samungi),1980 (A. Cosma, Claudiu Ionescu, Cornel Dur\u) [i

216


1984 (Mircea Bedivan). La CM handbali[tii di-namovi[ti au contribuit la cucerirea a 4 medalii de aur(1961, 1964, 1970, 1974) [i a dou\ medalii de bronz(1967, 1990), printre cei remarca]i aflându-se: PetreIv\nescu, Mihai Redl, Gh. Covaci, Mircea CostacheI, Mircea Costache II, Ioan Moser, Virgil Hnat, Gh.Coman, Titus Moldovan, Valentin Samungi, CornelPenu, A. Cosma, Mircea {tef, Liviu Bota, Ion Bo-golea, M. Grabovski, Marin Dan, Nica Cezar, Ghi]\Licu [i al]ii. Cu participarea handbali[tilor di-namovi[ti, echipa na]ional\ a mai ob]inut: 1 loc I [i 2locuri II `n Superliga Campionilor Mondiali [iOlimpici; 4 medalii de aur la CM universitare; 40 demedalii (8 de aur) la CB. Un num\r de 21 handbali[ticare au activat `n cadrul sec]iei au primit titlul deMaestru emerit al sportului, iar 4 tehnicieni, pe cel deAntrenor emerit (Oprea Vlase, Ghi]\ Licu, ValentinSamungi, Alexandru Ilie). Se remarc\ `n mod deosebitcontribu]ia Antrenorului emerit Vlase Oprea, care, timpde peste 30 ani, s-a aflat la cârma echipei �Dinamo� [ia condus `n numeroase rânduri echipa na]ional\ spremarile victorii interna]ionale.Sec]ia de kaiac-canoe a `nceput s\ func]ionezenumai la kaiac `n august 1949, avându-i ca sportivi [isus]in\tori pe Radu Hu]an, Nicolae Navasart, RaduMarinescu, Vasile M\n\il\, Mircea Anastasescu [ial]ii. ~n 1950 au fost câ[tigate primele titluri de cam-pioni na]ionali la kaiac, iar din 1951 [i la canoe. ~ndecursul anilor, peste 400 de sportivi au fost campi-oni [i medalia]i la CN de kaiac-canoe. Sportivii CS�Dinamo� au avut o contribu]ie remarcabil\ la repre-zentarea acestor ramuri pe plan interna]ional, num\-rându-se printre primii care au realizat `n premier\ oserie de performan]e, printre care: medalie de bronzla CM din 1954 (Macon) ob]inut\ de Mircea Anas-tasescu, cu care `ncepe istoria kaiacului românesc peplan interna]ional; dou\ titluri olimpice ob]inute deLeon Rotman (C1-10 000 m [i C1-1 000 m) [i titlulolimpic la C2-1 000 m ob]inut de Simion Ismailciuc[i Dumitru Alexe, la JO din 1956, acestea reprezen-tând primele medalii olimpice de aur ale canoei româ-ne[ti; medaliile de aur câ[tigate la CE din 1957 de c\treDumitru Alexe [i Simion Ismailciuc (C2-10 000 m), laCM din 1958 (S. Ismailciuc, D. Alexe la C2-1 000 m),la CE din 1961 (Aurel Vernescu la K1-500 m), la CM

din 1963 (Aurel Vernescu la K1-500 m); primul cam-pion olimpic al României la kaiac � Vasile D`ba (K1-500 m) la JO din 1976; Ivan Patzaichin � singurulcanoist român care a cucerit 4 titluri olimpice; RaduHu]an � primul Antrenor emerit la kaiac-canoe. LaJO, 25 de sportivi dinamovi[ti au contribuit lacucerirea unui num\r de 23 medalii (8 aur, 5 argint [i10 bronz), ace[tia fiind medalia]i de 45 de ori, de 13ori cu aur (9 sportivi), de 15 ori cu argint (12 sporti-vi) [i de 17 ori cu bronz (14 sportivi). La CM au fostmedalia]i 60 de sportivi dinamovi[ti, ace[tia contri-buind la câ[tigarea unui num\r de 96 de medalii (27-35-34), fiind medalia]i de 50 de ori cu aur (26sportivi), de 80 de ori cu argint (39 sportivi) [i de 60de ori cu bronz (36 sportivi). La CE, un num\r de 45de sportivi dinamovi[ti au contribuit la ob]inerea a 59de medalii (21-25-13), ace[tia fiind medalia]i de 34de ori cu aur, de 63 de ori cu argint [i de 21 de ori cubronz. ~n bilan]ul sec]iei mai sunt cuprinse 224 demedalii, dintre care 187 de aur la CB, precum [i cele3 medalii de aur, 2 de argint [i 4 de bronz cucerite laJMU din 1998. Mul]i dintre kaiaci[tii [i canoi[tii di-namovi[ti au devenit figuri reprezentative pe planmondial `n aceste ramuri de sport. Astfel, IvanPatzaichin, un mare maestru al canoei, a `nscris `npalmaresul s\u 30 de medalii: 4 de aur [i 3 de argintla JO; 8 de aur, 4 de argint [i 10 de bronz la CM; 1 deaur la ultima edi]ie a CE desf\[urat\ `n 1969. Kaia-cistul Aurel Vernescu a adunat `n bilan]ul s\u tot 30de medalii: 1 de argint [i 2 de bronz la JO; 4 de aur,6 de argint [i 1 de bronz la CM; 9 de aur [i 7 de argintla CE. ~n tabloul de onoare al medalia]ilor [i-au mai`nscris numele: Afanasie Sciotnic � 19 medalii (7-8-4); Vasile D`ba � 11 medalii (6-3-2); Florin Popescu� 18 medalii (5-11-2), campion olimpic la JO Sydney� 2000; Gheorghe Andriev � 15 medalii (2-11-2);Marcel Gl\van � 11 medalii (3-8-0); Mihai Zafiu � 10medalii (1-8-1); Simion Ismailciuc � 8 medalii (6-2-0);Serghei Colaviov � 8 medalii (4-2-2); Cosmin Pa[ca� 8 medalii (2-6-0); Mihai }urca[ � 6 medalii (3-2-1);Mitic\ Pricop � 9 medalii (1-6-2), campion olimpic laJO Sydney � 2000. Au mai cucerit titluri mondiale [ieuropene: Achim Sidorov, Dumitru Alexe, AlexandruIacovici, Aurel Simionov, Petre Maxim, AntonCalenic, Anton Iv\nescu, Lipat Vorobiov [i al]ii. {i la

217


grupa de kaiac fete s-au `nregistrat performan]e nota-bile la competi]iile interna]ionale oficiale: MariaCosma ({tefan) � medaliat\ cu aur la JO (1984),medalie de argint [i 9 medalii de bronz la CM; Viori-ca Dumitru � 2 medalii de bronz la JO (1968 [i 1972),3 de bronz la CM, 1 de argint la CE; Maria Nichi-forov � bronz la JO (1972), medalie de argint [i 2 debronz la CM; Elena Radu -�2 de aur [i 1 de bronz laCE, medalie de bronz la JO (2000); Sanda Toma �medalie de bronz la CM, 2 de aur, 1 de argint [i 2 debronz la CE, bronz la JO (2000); Raluca Ioni]\ - 2 aur[i 1 bronz la CE, bronz la JO (2000); Lumini]aHer]ea, Marina Bituleanu, Nastasia Buri, Ana Larie �medaliate la CM. Un num\r de 46 de sportivi care auactivat `n cadrul sec]iei au primit titlul de Maestruemerit al sportului. Un mare merit revine Antrenoru-lui emerit Radu Hu]an, aflat vreme `ndelungat\ laconducerea sec]iei [i a lotului na]ional. Au mai acti-vat `n cadrul sec]iei antrenorii emeri]i: Stavru Teodo-rof � medaliat cu bronz la CE din 1957 (`n perioa-dele 1961-1971; 1973-1995); Octavian Mercurian(1965-1976); Mihai }urca[ (1975-1996); Aurel Ver-nescu, Mercurie Ivanov, precum [i antrenorii SimionIsmailciuc, Aurel Alecu, Gh. Cojocaru, ElenaBodocan. Dup\ 1990, antrenorul sec]iei a devenitIvan Patzaichin, numit [i coordonatorul preg\tiriiloturilor olimpice [i na]ionale, c\ruia i s-a acordattitlul de Antrenor emerit pentru rezultatele ob]inute.Sec]ia de lupte, constituit\ imediat dup\ `nfiin]areaClubului, reu[e[te `n 1949 s\ devin\ campioan\na]ional\. Din echipa acelor ani, preg\tit\ de antre-norul Dumitru Petric\, iar ulterior de Francisc Coco[,f\ceau parte Dumitru Cuc, Ion Cornianu, ConstantinPopescu (de 5 ori campion na]ional), Ion B\trân,Francisc Horvath (8 titluri na]ionale), Marin Belu[ic\(10 titluri), Nicolae Popovici (campion na]ional `ntre1952-1955) [.a. Lupt\torii care au activat `n cadrulsec]iei au `nscris `n palmaresul lor 14 medalii la JO:aur � Nicolae Martinescu (1972), {tefan Rusu(1980); argint � Ion Cernea (1960), Nicu G`ng\ [i{tefan Rusu (1976); bronz � Francisc Horvath(1956), Ion }\ranu (1960), Ion Cernea (1964), NicolaeMartinescu (1968), Victor Dolipschi (1972 [i 1984),Petre Dicu (1980), {tefan Rusu (1984), Ion Grigora[(1992). Medalia]i la CM: aur � Ion Cernea (1965),

Nicu G`ng\ (1973 [i 1977), {tefan Rusu (1978 [i1982); argint [i bronz � I. Cernea, N. G`ng\, {t. Rusu,N. Martinescu (2 argint [i 4 bronz), Florian Ciorcil\,Cornel Turturea, Ion Enache, Petre Dicu, NicolaeZamfir, Marian Sandu, Ion Grigora[, Sorin Her]ea,Gh. Popovici, Ion P\un, Gh. Ciobotaru, Gh. Savu.Campioni europeni: N. Martinescu (1966), Ion P\un(1977), {t. Rusu (5 titluri `n perioada 1978-1985),Marian Sandu (2000). Medalia]i cu argint [i bronz laCE: I. P\un, {t. Rusu, M. Sandu, N. Martinescu,I. }\ranu, I. Enache, {t. Marian, N. G`ng\, C. U]\,I. Grigora[, Gh. Popovici, P. C\rare, V. Dolipschi,V. Fodorpataki, P. Dicu, P. Sudureac. ~n bilan]ulsec]iei mai figureaz\: 3 medalii de aur, 2 de argint [i1 de bronz la CE ale Poli]iei; peste 110 medalii la CB;14 medalii (5-6-3) la JMU. Un num\r de 20 lupt\toricare au activat `n cadrul sec]iei au primit titlul deMaestru emerit al sportului. Printre antrenorii care aucontribuit la realizarea acestor performan]e s-au aflat:Dumitru Cuc (Antrenor emerit), Alexandru Ruszi(Antrenor emerit), Ion Cornianu (Antrenor emerit),Ion Cernea (Antrenor emerit), Nicolae Martinescu(Antrenor emerit), Nicolae Zamfir.Sec]ia de judo. ~nfiin]at\ `n 1972, promoveaz\ `nc\din acel an `n prima divizie [i se va impune prin rezul-tate de prestigiu pe plan intern [i interna]ional. La CE,judoka dinamovi[ti au cucerit 14 medalii (3-4-7) la se-niori [i 7 (2-1-4) la juniori. Prima medalie a judouluiromânesc `ntr-o competi]ie oficial\ a apar]inut spor-tivului dinamovist Arpad Szabo, care a ob]inut bronzulla CE din 1977, tot cu bronz fiind medaliat\ [i echipa,care a avut `n componen]a sa 6 sportivi dinamovi[ti(Arpad Szabo, Constantin Niculae, Cornel Roman,Gheorghe Nache, Toma Mihalache, Iacob Codrea).Titlurile de campioni europeni au revenit sportivilor:Constantin Niculae (1981), Ilie Cornel {erban (1985)[i Adrian Croitoru (2000), la seniori, Drago[ Bolbose(1987) [i Adrian Croitoru (1991), la juniori. Au maicucerit medalii la CE de seniori: argint � Arpad Szabo(1978 [i 1981), Adrian Croitoru (1992), Radu Ivan(1998); bronz � Adrian Croitoru (1991 [i 1994), RaduIvan (1997), Toma Mihalache (1979), ConstantinNiculae (1980). La CE de juniori, medalia de argint arevenit lui Zoltan Teszari (1990), iar cele de bronz,sportivilor Drago[ Bolbose (1986), Silviu Laz\r (1983

218


[i 1984) [i Ilie Cornel {erban (1982). Performan]a ceamai `nalt\ la CM a fost ob]inut\ de sportivul dinamo-vist Constantin Niculae, care `n 1981 a devenit vice-campion mondial. Tot la CM, Adrian Croitoru a maicâ[tigat 2 medalii de bronz (1993 [i 1999) la seniori [io medalie de bronz la CM de juniori (1990). Bilan]ulsec]iei mai cuprinde: 3 medalii de argint la CE alePoli]iei; 187 de medalii (37 de aur) la CB; 1 medaliede bronz la JMU; locul 5 la JO din 1992 (AdrianCroitoru); 1 medalie de bronz la Cupa Europei Inter-cluburi. Printre antrenorii care au activat `n cadrulsec]iei s-au aflat: Gheorghe Donciu (Antrenor emerit);Iacob Codrea (Antrenor emerit); Arpad Szabo;Constantin Niculae (Antrenor emerit).Sec]ia de nata]ie `ncepe s\ se constituie `nc\ din1949, având ca obiective dezvoltarea `notului [i a jo-cului de polo. Din primul nucleu de `not\tori [i juc\-tori de polo au f\cut parte: Fr. {imon, A. Penciu,R. Vârgolici, Th. Angelescu, N. Nicolaescu, T. Petcu,I. Sl\vescu, Gh. Popescu [i al]ii. La `nceput, rolurilede instructori-antrenori le-au avut Fr. {imon [iTh. Angelescu, iar din toamna anului 1950, sec]ia afost `ncredin]at\ antrenorului Emerich Freund. ~n1949 [i 1950 se `nregistreaz\ primele particip\ri laCN de `not, iar `n 1951, primele titluri � OctavianMladin la 100 m [i 200 m spate [i un record na]ional.Vor mai câ[tiga titluri de campioni: Aurel Zahan, Gh.Cociuban, Al. Popescu, Aurel M\ndoiu, Sanda Iordan[i al]ii. ~n decursul anilor, `not\torii dinamovi[ti aufost adev\ra]i campioni `n ceea ce prive[te num\rultitlurilor [i recordurilor na]ionale: Carmen Bunaciu �70 de titluri [i 39 de recorduri, fiind prima `not\toareromânc\ ce a `notat sub 1 minut proba de 100 m liber(59"90) la 17 decembrie 1977; Al. Popescu � 22 detitluri, dintre care 10 consecutive la 200 m fluture [ipeste 10 recorduri `n perioada 1955-1964, fiindprimul sportiv care a `notat noul procedeu tehnic�delfin�; Cristina Balaban ({opterian) � 28 de titluri[i 36 de recorduri; Anca Groza (Micl\u[) � 45 derecorduri; Flavius Vi[an � 27 de titluri [i 26 de recor-duri [.a. Urm\torii sportivi dinamovi[ti au reprezen-tat cu succes `notul românesc pe plan interna]ional:Al. Popescu a fost primul `not\tor român care s-acalificat `ntr-o final\ olimpic\ (200 m fluture, `n1956); Adrian Oan]\ s-a aflat `n 1958 la o diferen]\

minim\ de recordul european la 200 m bras; `n anul1961, `not\toarea Sanda Iordan cucere[te primamedalie de aur pentru `notul românesc `n cadrulJMU; `n 1966, la CE de la Utrecht, Cristina Balaban({opterian) intr\ `n posesia medaliei de bronz la 100 mspate (1"09'6), aceasta fiind prima medalie ob]inut\`ntr-o competi]ie oficial\. Carmen Bunaciu a realizatun bilan] deosebit: particip\ la 3 CE, cucerind meda-lii de bronz la edi]iile din 1977, 1981, 1983 [i la 3CM, unde intr\ `n posesia medaliei de bronz la edi]iadin 1982 (prima medalie la CM); participant\ la JOdin 1980 (2 locuri IV la 100 [i 200 m spate) [i din 1984(locul IV la 100 m spate); 10 medalii (5 aur, 3 argint,2 bronz) la JMU; 30 titluri balcanice. La realizareaunei premiere a contribuit [i Alexandru Ioanovici,component al [tafetei 4x100 m liber, medaliat cubronz la CM din 1995, prima medalie româneasc\`ntr-o prob\ masculin\ la un CM. ~n anul 2000, IoanGherghel s-a clasat pe locurile IV [i VI la CE. Unnum\r de 8 `not\tori au primit titlul de Maestru emerital sportului: Carmen Bunaciu, Cristina {opterian,Sanda Iordan, Anca Groza, Mariana Paraschiv (Man-dache), Irinel P\nulescu, Flavius Vi[an, Ionu] Mu[at.~n cadrul sec]iei au mai activat ca antrenori de `not:Carol Corcec (Antrenor emerit), Sanda Iordan, RemusDr\g\[anu (Antrenor emerit), Cristina {opterian(Antrenor emerit), Magdalena Cristescu (Antrenoremerit), Carmen Bunaciu (Antrenor emerit).Sec]ia de polo pe ap\. ~nc\ din 1949, o parte din`not\torii sec]iei de nata]ie au format nucleul viitoareiechipe de polo. Prima competi]ie oficial\ a fost�Cupa ora[ului Bucure[ti� din 1950, `n care �Di-namo� se claseaz\ pe locul doi. Debutul `n CN are loc`n 1951, echipa, `n care jucau Deak, Angelescu,Flore[teanu, Mladin, Vârgolici, Ferencz, Fülop,clasându-se pe locul V. La edi]iile urm\toare, echipaocup\ locul II `n 1952 [i locul IV `n 1953. ~n anul1954 este promovat\ `n campionat echipa �Tân\rulDinamovist�, care `n acela[i an se claseaz\ pe loculVI, iar `n 1955, pe locul V. ~n CN din 1955 revine [iechipa de seniori, care ocup\ locul III, performan]\repetat\ [i `n 1956. ~ncepând din 1957 pân\ `n anul2000, echipa va câ[tiga de 32 de ori titlul de cam-pioan\ na]ional\: 1957 (antrenor Emerich Freund),1958-1971 (Carol Corcec); 1973-1974 (Anatol

219


Grin]escu); 1978-1980, 1982-1984 [i 1987 (IuliuCap[a); 1988-1990 (Dinu Popescu); 1996-2000(Liviu R\ducanu). ~n decursul anilor, echipa de ju-niori I a câ[tigat 9 titluri de campioan\, cea de junioriII, 5, iar cea de juniori III, unul. Printre cei mai valo-ro[i juc\tori care au reprezentat clubul, fiind [i com-ponen]i ai loturilor na]ionale, s-au aflat: Aurel Zahan,Anatolie Grini]escu, Gavril Blajec, Alexandru B\di]\,{tefan Kroner, Adrian Nastasiu, Gheorghe Zamfirescu,Dinu Popescu, Cornel M\rculescu, Dan Fischer,Cornel Fr\]il\, Bogdan Mih\ilescu, Doru Spânu,Gruia Novac, Viorel Rus, Liviu R\ducanu, MihaiSimion, Sorin Diaconu, C\t\lin Moiceanu, FlorinArdeleanu [i, unul dintre cei mai valoro[i juc\tori depolo, Vlad Hagiu. Palmaresul echipei mai cuprinde:câ[tigarea de 6 ori a �Cupei României�, de 3 ori fina-li[ti `n CCE [i de 3 ori `n Cupa Cupelor. Contribu]iila reprezentarea pe plan interna]ional: la JO �clasarea pe locul IV (1976), locul V (1960 [i 1964);la CM � locul V `n 1975 [i locul VI `n 1978; la CE �locul IV `n 1993, locul V `n 1962 [i 1989, locul VI `n1966, 1970 [i 1974; medalie de argint la CE de ju-niori din 1982; medalie de aur (1977) [i 2 medalii debronz (1965, 1981) la JMU; 41 de medalii (8 de aur)la CB. ~n cadrul sec]iei de polo au activat 17 Mae[triemeri]i ai sportului [i 5 Antrenori emeri]i (CarolCorcec, Anatol Grini]escu, Iuliu Kap[a, Viorel Rus,Liviu R\ducanu).Sec]ia de rugby a fost `nfiin]at\ `n toamna anului1949, printre cei care au venit s\ formeze nouaechip\ aflându-se: Cornel Aldea, Petre Buda, urma]ide Paul Iord\chescu, Titi Ionescu, C. Cristoloveanu,Alex. Bratu, Florin Ghiondea, Ilie Ion [i al]ii. ~nprimul an de existen]\ echipa s-a situat pe locul III `nCN, iar `ncepând din 1951 pân\ `n 2000, a câ[tigat 11titluri de campioan\ na]ional\: 1951, 1952, 1956,1965, 1968-1969, 1981-1982, 1990-1991, 1993-1994, 1995-1996, 1997-1998, 2000. ~n palmaresulsec]iei mai intr\ [i cele 4 trofee ale �Cupei Româ-niei�. Pe plan interna]ional, cel mai pre]ios trofeu `lreprezint\ câ[tigarea CCE `n 1967. Contribu]ii alejuc\torilor dinamovi[ti pe plan interna]ional: la CE(Cupa FIRA) � 4 medalii de aur (1975, 1977, 1981,1983), 4 de argint (1874, 1978, 1979 [i 1984) [i 4 debronz (1982, 1987, 1989 [i 1994). Printre cei care au

contribuit la succesele sec]iei sau ale echipei na]ionales-au aflat Mae[trii emeri]i ai sportului: NicolaeBaciu, Ion Iorgulescu, Gh. Stoica, Gh. D\r\ban, Gh.R\[canu, Mihai Nicolescu, Vasile Dragomir, Gh.Nica, Victor D\nciulescu, Vasile }urlea, Dan Coravu,Constantin Ion, Pompiliu Bor[, Daniel Neaga, AdrianS\l\geanu, Gh. Tuturea, Valeriu Tuf\, Ion Bucan,Vasile Pascu, Marian Aldea, Stoica Enciu, Gh.Caragea, Mihai Marghescu, Stelian Pod\r\scu, Gh.Dragomirescu, Ion }u]uianu, Mircea Paraschiv [ial]ii. Printre cei care s-au ocupat de preg\tirea echipei`n decursul anilor s-au aflat [i Antrenorii emeri]i Du-mitru Titi Ionescu, Ion }u]uianu, Mircea Paraschiv [iConstantin Fugigi.Sec]ia de scrim\ [i-a `nceput activitatea `n 1954, `ncadrul unit\]ii sportive �Tân\rul Dinamovist�, ulteri-or fiind transferat\ `n cadrul clubului. Sportivii di-namovi[ti s-au remarcat la floret\-fete [i sabie-b\ie]i,num\rându-se printre protagoni[tii CN, iar `n cadrulloturilor na]ionale au contribuit la ob]inerea unormedalii la JO, CM [i CB. S-a remarcat `n mod deo-sebit Maestra emerit\ a sportului Aurora Dan, com-ponent\ a echipei feminine de floret\, care a cuceritmedalia de argint la JO din 1984 (Los Angeles) [imedalia de bronz la CM din 1977 (Buenos Aires). ~ncadrul sec]iei s-au mai preg\tit Mihai Frunz$medaliat cu bronz la CM din 1975 de la Budapesta),Ion Pantelimonescu, Marius Lupu]iu, Georgeta Beca,Cornelia Chelaru [i al]ii. Printre antrenorii care au ac-tivat `n cadrul sec]iei s-au aflat: Cornel Pelmu[,Vasile Chelaru, Romeo Pelegrini. Cu toate `ncerc\rilede a men]ine sec]ia la un nivel superior, activitateaacesteia a sc\zut, disp\rând `n cele din urm\ din ariaperforman]ei.Sec]ia de tenis de câmp s-a constituit `n 1948prin eforturile fo[tilor juc\tori Gheorghe Cobzuc[i Tudorel B\din, dup\ care au urmat Antrenoriiemeri]i Marin B\din (cel care a pus bazele dezvolt\riiacestei sec]ii), Aurel Seg\rceanu (antrenorul care alansat numeroase talente `n tenisul de performan]\ [ia `nregistrat numeroase succese interna]ionale),Alexe Bardan (un tehnician cu mult\ experien]$, iar`n anii �80-�90, Marian Cosmescu, Virgil Popescu [i,apoi, mai tinerii Orlando Florea [i fosta campioan\Diane Samungi (cea care `ncearc\ s\ readuc\ `n aria

220


performan]ei aceast\ sec]ie). Pe plan intern, compo-nen]ii sec]iei au câ[tigat sute de titluri de campionina]ionali la seniori, juniori [i copii. Bilan]ul interna-]ional: 9 medalii la CE (3 de aur); 44 medalii (16 deaur) la CB; 12 medalii (8 de aur) la JMU. La acesteperforman]e se adaug\ numeroasele locuri I-III la CEde tineret, juniori [i copii, la turneele mondiale [i eu-ropene de seniori, juniori [i copii. Printre rezultatelede prestigiu se `nscriu [i cele ob]inute de echipaRomâniei `n Cupa Davis, cu contribu]ia deosebit\ ajuc\torului Ion }iriac, soldate cu trei clas\ri `n finalaacestei competi]ii (1969, 1971 [i 1972). Al]i sportivicu performan]e deosebite pe plan interna]ional: Virgi-nia Ruzici, Floren]a Mihai, Mariana Simionescu,Andrei Dârzu, Florin Seg\rceanu (antrenorul echipeiRomâniei), Irina Spârlea, Ruxandra Dragomir, pre-cum [i mai tinerii Lauren]iu Bucur, Emil Hnat, AliceD\nil\, C\t\lina Cristea, R\zvan Sab\u [i al]ii. Sec]ia[i-a pierdut mult din for]a de alt\dat\, `n prezentaflându-se `ntr-un proces de reconstruc]ie.Sec]ia de tir a luat fiin]\ `n 1949, printre ini]iatoriaflându-se Aurel D. Neagu, Valeriu Pan]uru, PetreMocu]a, Gavril\ Maghiar. Bilan]ul sec]iei cuprinde: 6medalii (2 de aur, 3 de argint, 1 de bronz) la JO; unrecord olimpic; 13 medalii (2-6-5) la CM; 53 medalii(14 de aur, 19 de argint, 20 de bronz) la CE; peste 400medalii la CB. La JO au cucerit medalii: {tefanPetrescu (1956 la pistol vitez\) [i Ion Dumitrescu(1960 la talere) � aur; Ion Trip[a (1964), MarcelRo[ca (1968) [i Dan Iuga (1972) � argint; NicolaeRotaru (1972) � bronz. Recordul olimpic realizat `n1960 apar]ine lui Ion Dumitrescu. Sportivii medalia]ila CM: Dan Iuga (1974) la seniori [i Marin Ferecatu(1958) la tineret � aur; Petru {andor (pu[c\ echipe),Marcel Ro[ca [i Ion Trip[a (pistol vitez\ echipe de 2ori), Dumitrescu Ion (talere trap, echipe), {tefanKaban [i Marin Ferecatu (arm\ liber\, echipe) [iAni[oara Matei (pistol 10 m) � argint; {tefan Petrescu(pistol vitez\), Ion Dumitrescu (talere skeet, echipe [italere trap, individual), Dan Iuga (pistol vitez\,echipe) [i Marin Ferecatu (arm\ liber\, 3 pozi]ii) �bronz. Medaliile cucerite la CE: Marcel Ro[ca [i IonTrip[a (cu echipa), {tefan Kaban [i Nicolae Rotaru(de 2 ori), Petru {andor (individual), Dan Iuga(individual [i cu echipa), Ana Ciobanu (Bu]u) (de 2

ori individual [i de 3 ori cu echipa), Mariana Borcea(Feodot), Veronica Stroe (Trip[a), Maria Macovei,Ani[oara Matei (4 medalii cu echipa), Maria Macovei(individual) � la seniori; Marin Ferecatu [i JacquelineZvoneschi � la juniori � aur; Eni Dr\gan, MarinFerecatu, Nicolae Rotaru, Ion Dumitrescu, MarcelRo[ca, Dan Iuga, {tefan Kaban, Melania Petrescu,Veronica Stroe (Trip[a), Ana Ciobanu (Bu]u),Ani[oara Matei, Maria Macovei, JacquelineZvoneschi � argint; Gavril\ Maghiar, Petre Mocu]a,{tefan Petrescu, Ion Trip[a, {tefan Kaban, NicolaeRotaru, Petru {andor, Dan Iuga, Ani[oara Matei,Melania Petrescu, Veronica Stroe (Trip[a), AnaCiobanu (Bu]u), Ion Joldea, Elena Macovei, JacquelineZvoneschi [i al]ii � bronz. Un num\r de 14 sportivi auprimit titlul de Maestru emerit al sportului. Tehnicie-nii care au `ndrumat preg\tirea tr\g\torilor dinamo-vi[ti: Gavril\ Maghiar, {tefan Petrescu, ValeriuPan]uru, Eni Dr\gan, Viorel Manciu, Petru {andor [iVirgil Atanasiu au primit titlul de Antrenor emerit.Sec]ia de volei s-a constituit `n 1949 cu echip\masculin\, iar din 1954 [i cu echip\ feminin\, ambele`nscriindu-se cu performan]e deosebite pe plan intern[i interna]ional. Echipa masculin\ a câ[tigat 18 titluride campioan\ na]ional\: 1953 (antrenor Gh. Constan-tinescu), 1958 (Victor Surugiu), 1972-1977 (GeorgeEremia), 1979 (G. Eremia, William Schreiber), 1980-1984 (W. Schreiber), 1985 (Cornel Oros), 1992,1994, 1995 (Veneriu T\taru, Marian P\u[escu). ~nbilan]ul echipei masculine mai sunt `nscrise [i 4 Cupeale României. Pe plan interna]ional, �Dinamo� acucerit de 3 ori CCE � 1966, 1967 (ambele `n final\cu CS �Rapid�) [i 1981 [i s-a clasat o dat\ pe locul II,iar `n Cupa Cupelor s-a situat pe locurile I (1979) [iIII. La ob]inerea acestor succese `n competi]iile euro-pene intercluburi, a contribuit [i antrenorul SebastianMih\ilescu. Mul]i juc\tori dinamovi[ti au fost com-ponen]i de baz\ ai echipelor na]ionale, contribuind larealizarea unor performan]e de prestigiu la JO(medalie de bronz `n 1980), CM (2 medalii de argint`n 1956 [i 1966 [i 2 medalii de bronz `n 1960 [i1962), la CE (aur `n 1963, argint `n 1955 [i 1958,bronz `n 1971 [i 1977), la CB (44 medalii, dintre care14 de aur) [i la JMU (medalie de aur). Printrejuc\torii care au participat la ob]inerea acestor succese

221


se afl\ Mae[trii emeri]i ai sportului: SebastianMih\ilescu, Petre P\unoiu, Mircea Cristea, EduardDerzei, Z. Cozonici, Gelu Smerecinschi, Mihai Târlici,Gh. Corbeanu, W. Schreiber, Mircea Tutovan,Corneliu Oros, Marian P\u[escu, Lauren]iuDum\roiu, Günther Enescu, Dan Gârleanu, EmilianVrâncu], Gh. Ganciu, Gabriel Udi[teanu, Gh. Stoian.Trei tehnicieni ai sec]iei � George Eremia, W.Schreiber [i Veneriu T\taru � au primit titlul deAntrenor emerit. Echipa feminin\ a cucerit 21 de titluride campioan\ na]ional\: 1957, 1958, 1960-1963,1966, 1967, 1969 (antrenor Gh. Constantinescu),1975-1985 (Doina Iv\nescu), 1989 (Octavian Di-mofte). Pe plan interna]ional, echipa feminin\ s-aclasat pe locul III `n Cupa Cupelor, iar componenteleacesteia au contribuit la cucerirea medaliei de argint laCM din 1956, a medaliei de bronz la CE din 1963, pre-cum [i a unui num\r de 44 medalii (16 de aur) la CB.Printre sportivele care au reprezentat CS �Dinamo� [iechipa na]ional\ s-au aflat: Tinela Ple[oianu, DoinaIv\nescu, Cornelia Moraru, Florentina Popovici, ElenaR\zvan]\, Ileana Novac, Emilia Stoian, AlexandrinaConstantinescu, Helga Bogdan, Victoria Georgescu,Mariana Ionescu [i altele. Juc\toarele Doina Iv\nescu,Alexandrina Constantinescu [i Mariana Ionescu auprimit titlul de Maestru emerit al sportului. Antrenoriiechipei feminine: Gh. Constantinescu, DoinaIv\nescu, Octavian Dimofte (emeri]i) [i Victor Adam.Sec]ia de hochei, constituit\ `n toamna lui 1953, [i-a`nceput activitatea `n sezonul 1953-1954 `n campio-natul ora[ului Bucure[ti, apoi a activat o perioad\ laTârgu Mure[ pân\ `n 1958, când, dup\ darea `nfunc]iune a Patinoarului �23 August�, revine `ncadrul clubului. Antrenorul din acea perioad\,Gabriel Kosman, a promovat o serie de juc\tori valo-ro[i, iar `n 1964 este numit la conducerea echipeiAntrenorul emerit Mihai Flamaropol, care formeaz\o echip\ puternic\ cu care se claseaz\ pe locul III `nCN din 1967 [i va câ[tiga 7 titluri de campioan\na]ional\ `n 1968, 1971, 1972, 1973, 1978, 1979 [i1981. Printre juc\torii care au reprezentat echipa dehochei a CS �Dinamo� [i lotul na]ional s-au aflatnumero[i Mae[tri ai sportului: Zoltan F\g\ra[i, Ion}iriac, Ion Ba[a, Marian Pisaru, Laszlo Solyom,Doru Moro[an, Aurel Moi[, precum [i Mae[trii

emeri]i ai sportului: Eduard Pan\, Gh. Hu]an, DoruTureanu, Iulian Florescu, Dumitru Axinte, MarianCostea [i mul]i al]ii. Ulterior, echipa a fost preg\tit\de Antrenorul emerit Eduard Pan\. Contribu]ia juc\-torilor dinamovi[ti la reprezentarea hocheiului româ-nesc s-a soldat cu clasarea pe locul VII la JO din 1976[i pe locul VIII la edi]ia din 1980, cu câ[tigarea grupeiB `n 1976 [i ocuparea locului VIII `n grupa A la CMdin 1977, precum [i cucerirea unui num\r de 20 demedalii (6 de aur) la CB. Datorit\ costurilor ridicatepentru sus]inerea acestei ramuri de sport, `n cele dinurm\ sec]ia [i-a `ncetat activitatea.Sec]ia de c\l\rie a demarat organizatoric `n 1949 [i s-aconstituit ca sec]ie de sine st\t\toare `n 1950, fiindprofilat\ pe probe de obstacole, dresaj [i concurs com-plet. Timp de 8 ani antrenorul sec]iei a fost Felix}opescu (Antrenor emerit), care a reu[it s\ ob]in\ cusportivii s\i 17 titluri na]ionale. A urmat PetreAndreianu (Antrenor emerit), care `n cei 20 de ani deactivitate a câ[tigat cu sportivii sec]iei 99 de titluri decampion na]ional [i 180 de locuri I `n `ntrecerile inter-na]ionale. Printre sportivii sec]iei cu performan]e nota-bile pe plan intern [i interna]ional s-au aflat Constan-tin Vlad (35 de titluri de campion [i 3 titluri balcanice),Mariana Moisei (4 titluri na]ionale [i dou\ de vice-campioan\ balcanic\), precum [i nume cu rezonan]\ `nechita]ia româneasc\: Vasile Pinciu, Oscar Recer,Alexandru Longo, Eugen Ionescu, Gh. Moisanu, Gh.Negoi]\, Nicolae Vlad [i mul]i al]ii. Sportivii sec]iei auadunat la CB 138 de medalii, dintre care 28 de aur.~ntre Antrenorii emeri]i ai sec]iei mai figureaz\ [i An-drei Costea. ~n cele din urm\, sec]ia a fost transferat\`n cadrul Comandamentului Trupelor de Jandarmi.Sec]ia de patinaj [i-a `nceput activitatea `n 1951, cuun num\r restrâns de sportivi la patinaj vitez\, princi-palul animator fiind Florin G\mulea. Dintre sportiviicare s-au remarcat `n patinajul vitez\ pot fi men]iona]i:Emilian Papuc, Victor Sotirescu, Maria Ta[nadi, DanL\z\rescu, Marcel Com\nici, Mihai B\rbulescu,Valentin Mure[anu, Magdalena Udrea, Victor Neagu(devenit mai târziu antrenor al sec]iei). Din 1955 [i-a`nceput activitatea [i grupa de patinaj artistic,preg\tit\ la `nceput de Bela Orosz. Mul]i dintre pati-natorii acestei grupe s-au afirmat la CN [i la diferiteconcursuri interna]ionale, printre ace[tia num\rându-se:

222


Gh. Fazeka[, Elena Moi[, Beatrice Hu[tiu, RuxandraSt\ni[or, Emilia }ibulea, Consuela Roman, CristianNeagu, Daniel Petre. ~n bilan]ul sec]iei de patinaj sunt`nregistrate 250 de titluri de campioni na]ionali, nu-meroase recorduri na]ionale, 20 de medalii (6 de aur)la CB. Sec]ia [i-a `ncetat activitatea.Sec]ia de para[utism a luat fiin]\ `n 1972, grupândprintre al]ii pe mae[trii sportului: Petre Boboc,Mircea Taflan, Ilie Bâzg\, Gh. Petre [i pe Maestrulemerit al sportului Gh. Iancu, cel care a adunat peste2 800 de salturi [i a realizat numeroase recordurimondiale, printre care [i cel absolut [i definitiv la saltcu para[uta de la 1 000 m punct fix (primul din istoriapara[utismului, `nregistrat la 31 mai 1961). Ulterior,sec]ia [i-a `ncetat activitatea.Sec]ia de arte mar]iale a fost `nfiin]at\ la 20 iulie1991, fiind profilat\ pe karate modern. ~n perioada1991-1997, karateka dinamovi[ti au câ[tigat 23 detitluri de campioni, 19 locuri II [i 20 locuri III, c\rorali se adaug\ realiz\rile din 1998-1999: 8 locuri I, 6locuri II [i 14 locuri III la seniori [i 12 locuri I, 5locuri II [i 4 locuri III la juniori I [i II. S-au remarcatMae[trii sportului: Bogdan Dr\gulescu, Simion{erban, Bogdan Ionescu, George Pietr\reanu [i MariusIacob, ultimii doi fiind medalia]i la CM din 1998.Sec]ia mai are `n palmares [i 4 medalii (2 aur) la CB.Preg\tirea sportivilor este asigurat\ de prof. VasileManea, Antrenor emerit (6 Dan karate), ajutat deBogdan Ionescu � antrenor secund. ~n decursul celor peste 50 de ani, CS �Dinamo� a avutca pre[edin]i (comandan]i) pe: Nicolae Mihu], TudorVasile, Adrian Petro[anu, Ion Bala[, Ion Gh. Nae, Va-leriu Buzea, Cosma Li]\, Nicolae Petriceanu, GheorgheBriceag, Nicolae Ghenoiu, Jan Moldoveanu, MarinGostin, Gheorghe Novac, Cornel Dinu, Marcel Popes-cu. Bilan]ul clubului pe anul 2001 pe plan na]ional: 158de titluri de campioni na]ionali la seniori, 32 la tineret,28 la juniori I, 18 la juniori II; 258 de locuri II [i III laCN de seniori, tineret [i juniori; 9 recorduri na]ionale;locul I pe ]ar\ `n clasamentul cluburilor care au ob]inutmedalii la CN. Pe plan interna]ional, la competi]iile ofi-ciale de seniori, tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupemondiale [i europene, JMU [i CB) sportivii clubului auavut o presta]ie remarcabil\, cucerind 25 de medalii `nprobele individuale [i contribuind la ob]inerea altor 76

de medalii `n probele pe echipe [i `n echipaje, rezultatecu care au ocupat locul I `n clasamentul pe ]ar\ alcluburilor.

�TÂN|RUL DINAMOVIST�. Unitate creat\ de con-ducerea Clubului Dinamo `n anul 1951 sub denumirea�Cercul Tân\rului Dinamovist�, cu scopul de a selecta[i preg\ti sportivi talenta]i pe care, treptat [i periodic,s\-i promoveze `n loturile sec]iilor clubului. Num\rulsec]iilor `ntre 1950-1960 a fost de 19, `ntre 1960-1989,de 22, iar `ntre 1990-1998, de 12. Rezultatele acesteipepiniere de talente sunt remarcabile: 1 886 titluri decampioni na]ionali la juniori, care au realizat 761 recor-duri na]ionale. La CM de juniori au ob]inut 18 medalii,dintre care 9 de aur; la CE � 29 medalii, dintre care 14de aur; la CB � 122 titluri. Iar din efectivele sec]iilorTD au fost promova]i `n sec]iile clubului, de-a lungultimpului, peste 2 000 de sportivi, dintre care o parte `nloturile na]ionale. Sec]iile care au func]ionat: atletism,box, baschet, kaiac-canoe, canotaj, ciclism, gimnastic\,haltere, handbal, judo, lupte, nata]ie, polo, rugby,scrim\, tir, tenis de câmp, volei b\ie]i, volei fete, fotbal,hochei pe ghea]\. ~n 1988 TD s-a transformat `n ClubulSportiv {colar nr. 7 �Dinamo�. Au condus Clubul: IonMilea (1951-1987), Lauren]iu Dum\noiu (1988-1991)[i Cristian Ion (1992-1998).

CLUBUL SPORTIV �ELECTROPUTERE� CRA-IOVA. {i-a `nceput activitatea cu echipa de fotbal auzinei cu acela[i nume `n 1949, atunci sub denumireade �Metalul� (`n 1956 � �Energia-CFR�, 1962 ��Electroputere� (vezi Cluburi de fotbal, �Extensiv�Craiova). Pe parcursul anilor au func]ionat sec]ii labox, lupte, scrim\, rugby [i orientare. Cele mai bunerezultate le-a ob]inut sec]ia de lupte (Antrenor emerit,Ilie Marinescu) prin sportivul Gheorghe Berceanu,care a activat la acest club `ntre 1963-1969, când acâ[tigat dou\ titluri de campion na]ional (1968, 1969)[i medalia de aur la CM din 1969; transferat la CS�Steaua� Bucure[ti, a continuat s\ ob]in\ performan]eremarcabile. Un alt sportiv valoros al sec]iei a fostConstantin Bu[oi � Maestru emerit al sportului, cam-pion na]ional (1964, 1967), locul IV la JO din 1968,locul IV la CE din 1967, vicecampion balcanic 1965,arbitru interna]ional la lupte.

223


CLUBUL SPORTIV �FARUL� CONSTAN}A.S-a constituit la 15 septembrie 1959, cu sec]iile deatletism, gimnastic\, box, scrim\ [i fotbal. Dup\ 40de ani de activitate, `n 1999, clubul a `nregistrat `npalmaresul s\u: câteva mii de medalia]i la CN de se-niori, juniori [i copii; peste 1 500 de selec]iona]i `nloturile reprezentative; circa 1 000 de medalia]i la JO,CM, CE, JMU [i CB. ~n clasamentul pe ]ar\ al uni-t\]ilor de performan]\, Clubul s-a situat pe pozi]iifrunta[e, `n ultimii ani ocupând locul al III-lea, dup\�Steaua� [i �Dinamo�, [i primul loc `ntre structuriledin sistemul MTS. Pe plan interna]ional, `n anul2000, CS �Farul� a realizat un bilan] deosebit: 2medalii de aur [i 1 de bronz la gimnastic\ artistic\ [i omedalie de bronz la kaiac ob]inute la JO de la Sydney;o medalie de aur, 1 de argint [i 1 de bronz la gimnas-tic\ aerobic\ [i 2 medalii de bronz la navomodelismcâ[tigate la CM; o medalie de aur [i una de argint lagimnastic\ artistic\ la CE. Pe baza punctajuluiob]inut, ca urmare a medaliilor realizate [i a clas\rilorpe locurile IV-VI la JO, CM, CE [i CB, clubul s-asituat pe locul IV `n clasamentul general al cluburilor,iar `ntre unit\]ile apar]inând MTS pe locul III la pro-bele olimpice [i pe locul I, la probele neolimpice. Sec]ia de atletism a fost `nfiin]at\ `n 1959 prin pre-luarea activit\]ii de la �Locomotiva CFR�, �Con-structorul� [i �Voin]a�. Primele titluri na]ionale � IonBuiachi la juniori (1962), Ilie Floroiu (1974) [i MariaSamungi (1978) la seniori. Bilan]ul celor 40 de ani:peste 500 de medalii la CN; peste 250 de medalii laCB; contribu]ii importante la reprezentarea pe planinterna]ional. Dintre atle]ii care au activat `n cadrulsec]iei s-au remarcat: Paul Copu (campion balcanic,locul V la CE); C\t\lin Andreica (locul V la CE);Horia Toboc (locul VI la JO din 1980); OvidiuOlteanu (locul II la CE de sal\); Cristina Misaro[(locul I la CE [i III la CM de cros); Daniel Cojocaru(locul V la CE, participant la JO din 1992, peste 50de titluri de campion na]ional); Mariana Bog\]ie(locul V la CM de juniori-1998, aur la CE de junioridin 1999, la triplusalt). Unul dintre cei mai reprezen-tativi atle]i ai sec]iei a fost Ilie Floroiu (de mai mul]iani vicepre[edinte al clubului), descoperit de prof. Sil-viu Ispas [i preg\tit de Antrenorul emerit Ion Veliciu,care a câ[tigat la semifond [i fond 25 de titluri de

campion na]ional [i a stabilit numeroase recorduri, cupeste 30 de selec]ii `n reprezentativa României, dedou\ ori finalist olimpic [i 2 medalii de argint la JMUdin 1975, Maestru emerit al sportului. Antrenori:Alexandru Smoleanu, Victor Albu, Constantin Craiu,Ion Veliciu, Constantin Mihail, Adrian Samungi, IonCre]u, Mihai Ene, Dumitru Mih\ilescu. Sec]ia de box (1959). Sub `ndrumarea antrenorilor{tefan Iordache [i Nicolae Buz\, devin campionina]ionali: Vasile Neagu (participant la JO din 1960),Ion Dinu, Ion Pitu, Aurel Mihai (vicecampion european`n 1971). ~n perioada 1973-1982 (antrenor AdrianTeodorescu) echipa clubului câ[tig\ de trei ori conse-cutiv �Cupa Federa]iei�, remarcându-se, printre al]ii,multiplii campioni na]ionali: Ibrahim Faredin (parti-cipant la JO din 1976) [i Ilie Dasc\lu (multiplu cam-pion balcanic). Dup\ 1982 (antrenor Ilie Dasc\lu) `ncadrul sec]iei au activat o serie de boxeri, printrecare: Doru Maricescu, {tefan Dri[cu, Tr\ian Damian,Marcelic\ Tudoriu � to]i medalia]i la CE de seniorisau juniori. Din 1994 sec]ia, sub denumirea �FarulFreedom Star�, a fost reprezentat\ de: Francisc Va[tag(campion mondial `n 1995 [i european `n 1996),Leonard Doroftei (campion mondial `n 1995 [i euro-pean `n 1996, medaliat cu bronz la JO din 1996),Claudiu Râ[co (bronz la CE din 1998), Memet Ûnal(bronz la CE de cade]i din 1998), Ovidiu Bobârnat(bronz la CM din 1999).Sec]ia de culturism (1983). Avându-l antrenor peDoru Eftimie, iar din 1989 pe Cristian Mih\ilescu, arealizat: peste 40 de titluri de campioni na]ionali; 35de sportivi promova]i `n loturile reprezentative; 30de medalii la CB; rezultate deosebite la competi]iileinterna]ionale ob]inute de Irina Muntean (argint laCM din 1998), Costel Torcea (bronz la CE din 1998),Cristian Mih\ilescu (25 de titluri de campion na]io-nal, medaliat la CM [i CE). ~n ultimii ani, sec]ia a fostcea mai puternic\ din ]ar\.Sec]ia de gimnastic\ (1959). Activând `n colaborarecu CS{ nr. 1, a promovat gimnaste de mare valoareprintre care: Simona Amânar (peste 20 de medalii laJO, CM [i CE), Camelia Voinea (campioan\ mondia-l\ `n 1987, medaliat\ cu argint la JO, CM [i CE),Daniela M\r\nduc\ (campioan\ mondial\ `n 1994),Olimpia Popa [i Elena Oprea (vicecampioane

224


europene de junioare, cu echipa, `n 1998). Antrenori:Jana Balt\, Constantin Stoicea, Radu Soare, MateiSt\nei, Olga Didilescu, Clemen]a Garabet, NicolaeForminte, Mirela Szemerjai [i al]ii. ~ntre 1959-1964,`n cadrul sec]iei s-a preg\tit [i o echip\ de gimnastic\masculin\. Din 1997 [i-a `nceput activitatea echipade gimnastic\ aerobic\, care cuprinde o serie de fostegimnaste: Daniela M\r\nduc\, L\cr\mioara Filip,Cristina Marin (medaliate cu aur la CE din 1999 laproba de ansamblu), precum [i sportivi frunta[i aiacestei ramuri promova]i `n ultimii ani (Remus Nico-lai, Claudiu Moldovan � medalia]i la CE [i CM).Antrenori: Cristina Spânu [i Maria Fumea. Bilan]ulanului 2000 la gimnastic\ artistic\: Simona Amânar �medalii de aur (individual compus [i pe echipe) [ibronz (sol) la JO de la Sydney; Simona Amânar � aur(s\rituri) [i argint (bârn\) la CE. La CM de gimnastic\aerobic\ din 2000: medalie de aur `n proba de trio(Cristian Moldovan, Dorel Moi[ [i Remus Nicolai),argint `n proba de perechi (Remus Nicolai) [i bronz laindividual (Cristian Moldovan).Sec]ia de haltere (1983). Sub ̀ ndrumarea antrenoruluiIon Filip, a câ[tigat peste 130 de medalii la CN, dintrecare peste 50 de titluri de campioni. HalterofilulDumitru Negreanu a cucerit câte 3 medalii de bronzla CM [i la CE din 1985, iar la CE din 1988, treimedalii de bronz, la juniori [i alte 2, tot de bronz, laseniori.Sec]ia de kaiac-canoe (1979) � antrenori Maria [i{tefan Aftenie � a realizat: 160 de medalii la CN, dintrecare peste 40 de titluri; 14 medalii la competi]iileinterna]ionale oficiale; peste 80 de sportivi promova]i`n loturile na]ionale [i `n sec]iile altor cluburi.Sportivi cu rezultate deosebite: Tecla Borc\neaAfanasie (transferat\ la �Steaua�) � campioan\olimpic\ `n 1984, medaliat\ la CM din 1983 [i 1986;Romic\ Haralambie (argint la CM din 1991); MihailCondrache (bronz la CM de juniori din 1993), GrigoreSami (argint [i bronz la CM de juniori din 1993 [iargint la CM de seniori din 1999); Mariana Limb\u(argint la CM de juniori din 1995, 5 medalii la CE din1997, medaliat\ cu bronz la JO din 2000 `n proba deK4-500 m [i locul IV la K2-500 m).Sec]ia de lupte greco-romane, `nfiin]at\ `n 1970;sub `ndrumarea Antrenorului emerit Constantin

Ofi]erescu a ob]inut peste 300 de titluri [i medalii laCN (`n 1992 [i 1993 pe echipe) [i peste 30 de medalii`n competi]iile interna]ionale oficiale. Printre spor-tivii cu rezultate deosebite (mul]i fiind transfera]i laalte cluburi) pot fi men]iona]i: Alexandru Constantin,{tefan Negri[an, Sorin Her]ea, Ion Hanu, MemetEnder [i mul]i al]ii, multiplii medalia]i la JO, CM [iCE. Unul dintre cei mai reprezentativi lupt\tori, care[i-a `nceput activitatea, din copil\rie, la CS �Farul�este Ion Draica � actualul pre[edinte al clubului [ifost pre[edinte al FR de Lupte � care a realizat unpalmares remarcabil: campion olimpic (1984), cam-pion mondial (1978), medaliat cu argint la CM (1977[i 1982) [i cu bronz `n 1981, triplu campion european(1977-1979), medaliat cu bronz la CE din 1982 [i cuargint `n 1983, campion european de juniori (1978). Sec]ia de rugby a preluat, la `nfiin]area clubului,echipa AS �{antierul Naval� (constituit\ cu trei ani`nainte). ~n 1960 (antrenor Ion Buzoianu) promo-veaz\ `n Divizia A, `ns\ retrogradeaz\ `n Divizia B.Din 1964, echipa va fi prezent\ numai `n primule[alon, fiind preg\tit\ de: Alexandru Carnabel din1967 (locul IV); Titi Ionescu `ntre 1969-1974 (loculIV), iar din 1974 pân\ `n prezent de Mihai Naca, subconducerea c\ruia a cucerit 6 titluri de campioan\na]ional\ (1975, 1976, 1978, 1986, 1994, 1997). Sec]ia de scrim\ a fost preluat\ `n 1959 de la AS�Ancora� (antrenor Nicolae Pufnei). Pân\ `n 1999 acâ[tigat peste 40 de medalii la CN. A avut 3 partici-pan]i la JO, iar Elena Pricop a f\cut parte din echipade floret\ medaliat\ cu bronz la CM din 1985. Sec]ia de volei a preluat, `n 1960, echipa feminin\�Petrolul� din Constan]a, promovat\ `n Divizia A(antrenor George Panfil), care dup\ trei ani se clasea-z\ pe locul III, performan]\ repetat\ [i `n edi]ia 1965-1966. ~n perioada 1977-1981, echipa se claseaz\ dedou\ ori pe locul III, de trei ori pe locul II [i particip\`n �Cupa Cupelor�. ~n echip\ au activat numeroasejuc\toare componente ale loturilor na]ionale: ElisabetaGolo[ie, Doina Biji, Maria Enache, Angela Moroianu[i Marcela Matei (ultimele dou\ fiind medaliate cuargint la CE de juniori). Antrenori: C\t\lin Sârbu,Paul Ionescu, Costel Hâncu, Ion Takaci, Ion Cristian,Lucian Cristescu, Dorin Jitaru, Octavian Dimofte,Gheorghe Enache [i al]ii. ~n 1961 a fost preluat\

225


echipa masculin\ de volei �CFR� Constan]a, nou pro-movat\ `n Divizia A, unde va juca pân\ `n 1968, cândretrogradeaz\ `n Divizia B. ~n 1979 echipa masculin\este transferat\ la A.S. �Marina�.~n cadrul clubului au mai func]ionat sec]ii la: baschet �(de dou\ ori pe locul III `n Divizia A); fotbal � prinpreluarea, `n 1959, a echipei �P.C.A.�, promovat\ `nDivizia A `n edi]ia 1957-1958, urmând un alt traseuorganizatoric (vezi FC �Farul�); bowling, [ah, mode-lism. ~n anul 2000 sec]ia de modelism a `nscris `n pal-maresul s\u 2 medalii de bronz ob]inute de CorneliuCostiniuc la CM de navomodelism la clasele C4. ~nanul 1999 au fost puse bazele noilor sec]ii de canotaj[i `not unde au fost transfera]i Dumitru R\ducanu(canotaj) [i R\zvan Florea (`not), ambii componen]iai loturilor olimpice pentru Sydney 2000, unde s-auclasat pe locurile VI. Pre[edin]ii clubului: Vasile Zamfirescu, Vasile Sârbu,Foti D. Foti, Eugen Moraru, Zaharia Dr\ghici, Gheor-ghe Cavalioti, Gheorghe Borcea, Aurel Istudor, Con-stantin Ni]\, Ion Olaru, Mircea Neagu, Ion Draica.

CLUBUL SPORTIV AL MEDICINI{TILOR DINBUCURE{TI (CSMR). A luat fiin]\ la 12 decembrie1920 din ini]iativa unui grup de profesori [i studen]imedicini[ti, cu sprijinul lui Ion Pavel [i Emil Cr\ciun(vicepre[edinte al Societ\]ii Studen]ilor `n Medicin\).Organizarea propriu-zis\ a Clubului s-a finalizat `nprim\vara anului 1922. Clubul (pre[edinte EmilCr\ciun) avea o activitate diversificat\ prin profilulsec]iilor de atletism, fotbal, scrim\, ciclism, rugby,turism [i alpinism. La 25 mai 1922, cu ocazia inau-gur\rii bazei sportive (un teren de fotbal redus, terende tenis, un spa]iu pentru atletism [i unele amenaj\ripentru gimnastic\), au fost organizate manifesta]iisportive de atletism, fotbal [i tenis. Dup\ 1926, activi-tatea clubului se `mbun\t\]e[te sim]itor prin organi-zarea a numeroase ac]iuni sportive [i schimburi cu alteunit\]i universitare, `n timpul vacan]elor de var\ [i deiarn\. Pre[edintele clubului `n aceast\ perioad\ a fostGheorghe Sârbulescu, iar vicepre[edinte, AdrianIonescu. Pe parcursul anilor clubul a suportat maimulte reorganiz\ri, purtând [i alte denumiri (`ntre1932-1943 Asocia]ia Sportiv\ �Medicina�, ASM).~ncepând din 1933-1934, `n cadrul acestei asocia]ii se

organizeaz\ primele echipe participante ̀ n competi]iileinteruniversitare. ~n 1941 se produce o alt\ reorgani-zare, `ns\ activitatea continu\ tot sub denumirea deASM, avându-l ca pre[edinte de onoare pe prof. Vintil\Ciocâlteu � decan, iar ca pre[edinte activ pe IonCucoane[ � secretarul facult\]ii, care va `ndepliniaceast\ func]ie pân\ `n 1947. La `nceputul anului uni-versitar 1943-1944 are loc o nou\ reorganizare, `nfiin-]ându-se Societatea Sportiv\ �Medicina� (SSM), pe-rioad\ `n care echipele �Medicina� se claseaz\ pepozi]ii frunta[e `n campionatele universitare [i `n com-peti]iile organizate de federa]ii. Se remarc\ rezultateleob]inute de echipa masculin\ de volei [i apoi ale celeide baschet. ~ntre 1948-1950 activitatea sportiv\ a fostcondus\ de c\tre organiza]iile de tineret. ~n 1950, cânda ap\rut clubul central �{tiin]a�, la nivel IMF afunc]ionat Colectivul sportiv �{tiin]a IMF� (pre[edinteconf. univ. Carli Marcu), care va patrona echipa repre-zentativ\ feminin\ de volei, participant\ la CN � Di-vizia A (1951-1952). ~ntre anii 1955-1956, catedra deeduca]ie fizic\ a Institutului preia de la colectivulsportiv �{tiin]a IMF� `ntregul proces de preg\tire aechipelor. La 17 aprilie 1960 s-a dat `n folosin]\ noulstadion al IMF. ~n primul trimestru al anului 1966 s-aconstituit CS �Medicina� (pre[edinte, prof. VasilePredescu). ~n 1970, la cea de a cincizecea aniversare aclubului, `n structura sa func]ionau: 12 sec]ii pe ramuride sport, 22 de echipe reprezentative, peste 220 desportivi legitima]i, 138 sportivi clasifica]i [i 75 de in-structori sportivi. O contribu]ie deosebit\ `n activitateaclubului, `n preg\tirea echipelor [i a sportivilor acestu-ia au avut-o cadrele de specialitate din catedra deeduca]ie fizic\, condus\ de prof. Octavian B\n\]an.

CLUBUL SPORTIV �METALUL�. Unitate sportiv\reprezentativ\ a Uzinei metalurgice �MALAXA�, ulte-rior �23 August�, pe ramur\ de produc]ie [i teritorial\.Istoria acestei organiza]ii sportive a `nceput `n 1935când a luat fiin]\ echipa de fotbal a muncitorilor meta-lurgi[ti de la uzina �MALAXA�, denumire care, `n1937, se schimba `n �Titanii�, iar `n 1941, `n �Rogifer�.Dup\ 1945, `n cadrul procesului de reorganizare ami[c\rii sportive, clubul a func]ionat `n diferite for-mule organizatorice [i sub diverse denumiri: 1947-1949 ̀ n structura sindicatelor � �Metalo-Chimic�; 1949

226


� ca asocia]ie sportiv\ pe ramur\ de produc]ie ��Metalul�; 1956-1957 � �Energia�; 1958-1959 ��Titanii�; 1960-1992 � �Metalul�, 1951 ([i 1961) ��Metalul� � �23 August�; 1957 � �Metalul MIG�;dup\ 1992, CS �Faur�.Sec]ia de fotbal a fost prezent\ `n structura organi-zatoric\ pe parcursul `ntregii existen]e a clubului(vezi: Cluburi de fotbal, CS �Metalul�).~n cadrul Clubului au fost promovate numeroase ra-muri de sport reprezentate pe plan intern [i interna]io-nal de sportivi de mare valoare.Dup\ anii 1947-1949, AS �Metalul� s-a format prindesprinderea unor ramuri de sport (fotbal, atletism,canotaj [.a.) din cadrul sindicatului �Metalo-Chimic�.La 23 aprilie 1957 s-a constituit CS �Metalul�, prinreorganizarea AS �Energia�, care a fost desfiin]at\.Ca organiza]ie sportiv\ pe ramur\, CS �Metalul� afunc]ionat pe lâng\ Ministerul Industriei Grele, laaceast\ unitate aderând toate Asocia]iile sportive�Metalul� din Bucure[ti: de la �23 August�, �Vulcan�,�Sem\n\toarea�, �Aversa�, �Electromagnetica�,�IREB�, �Tudor Vladimirescu� (�Autobuzul�) [i altele.Clubul [i-a desf\[urat activitatea la 14 ramuri desport (atletism, baschet, box, ciclism, canotaj, fotbal,lupte, moto, rugby, scrim\, tir, volei, yachting, orien-tare-alpinism) având `n componen]\ sportivi [iantrenori care, `n scurt timp, au reu[it s\ se impun\ `ncompeti]iile interne [i interna]ionale. Din conducereaClubului au f\cut parte: Savu Sp\taru � pre[edinte;Mihai Popa (fostul arbitru interna]ional de fotbal) �responsabil organizatoric; Cristea Petro[eneanu �responsabil tehnic.Dup\ 1962 CS �Metalul� a preluat [i atribu]ii de`ndrumare [i coordonare a activit\]ii sportive demas\, desf\[urat\ de c\tre asocia]iile sportive dinfostul raion �23 August�, iar ulterior a fost ata[at pelâng\ Uzinele �23 August�.Sec]ia de atletism a fost reprezentat\ de sportivi deprim\ m\rime, care `n perioada 1950-1991 au câ[tigat54 de titluri na]ionale `n probele feminine [i 36 `n celemasculine. Primele titluri de campioni na]ionali au fostob]inute `n 1950 de c\tre Felicia Iov\nescu la `n\l]ime[i Dinu Cristea la 10 000 m, iar ultimele, de c\treCarla Dumitru la suli]\, `n 1991, [i Nicolae Bândar laciocan, `n 1988. Au devenit campioane na]ionale re-

prezentând CS �Metalul� atletele: Lia Manoliu (9 ti-tluri la disc `n perioada 1956-1970); Mariana (Goth)Condovici (9 titluri � 100 m [i 200 m, 1968-1974);Georgeta Dumitrescu (5 titluri � 1958-1960); MariaLinc\ (5 titluri � 1971-1973); Crista Maksay (4 �1961-1962); Ileana Silai (4 titluri � 1977-1980);Valeria Bufanu (1967-1968), Ecaterina Nourescu(1967), Maria (Maris) Pandele (1965-1967); AdrianaMusta]\ (1983-1984) � câte 2 titluri; Sanda Grosu,Mitica Junghiatu � câte un titlu; câte 2 titluri au maifost câ[tigate cu [tafetele 4x100 m, 4x400 m [i probade cros pe echipe. ~n probele masculine au ob]inut câte6 titluri: Dinu Cristea (10 000 m, maraton [i cross �1950-1958), {erban Ciochin\ (triplu salt � 1963-1968),Gh. Ghipu (800 m [i 1 500 m � 1973-1976); câte 4 ti-tluri � Sorin Tirichi]\ (greutate � 1983-1986), NicolaeBândar (ciocan � 1985-1988); câte 2 titluri � Constan-tin Cre]u (greutate � 1964-1967), maraton echipe; câteun titlu � Gh. Constantin (1960), Tadeus Strzelbiscki(1960), Aurel Stamatescu (1961), Al. Tudora[cu(1963), Constantin Grecescu (1964), Viorel Suciu(1987). ~n 1985 Nicolae Bândar a stabilit un nou recordna]ional la ciocan (76,52 m). ~n plan interna]ional se de-ta[eaz\ performan]ele realizate de: Lia Manoliu � par-ticipant\ la 6 edi]ii ale JO, campioan\ olimpic\ `n 1968la Mexico, medaliat\ cu bronz la JO din 1960, la Roma[i `n 1964, la Tokyo; Ileana Silai � medaliat\ cu aur laCE de sal\ din 1978, la Milano, `n proba de 1 500 m;Gh. Ghipu � medaliat cu aur la CE de juniori din1973 (Duisburg) [i cu bronz la CE de sal\, seniori, `n1975 (Katowice) [i 1976 (München) toate, `n probade 1 500 m; Mitica (Junghiatu) Constantin � medali-at\ cu bronz la CE de sal\ ̀ n 1986 (Madrid) [i cu argintla edi]ia din 1988 (Budapesta), `n proba de 1 500 m.Printre antrenorii cu contribu]ii deosebite la rezultatelesec]iei de atletism se afl\: Silviu Dumitrescu (emerit),prezent `nc\ de la `nfiin]are, coordonatorul colectivuluide tehnicieni, a participat direct la preg\tirea unor spor-tivi care s-au afirmat pe plan interna]ional: ClaudiaSimionescu, Dinu Cristea, Georgeta Dumitrescu, Con-stantin Blo]iu, Gh. Ghipu [i al]ii.Sec]ia de baschet s-a remarcat prin rezultateleechipei masculine care a câ[tigat campionatul na]io-nal `n anul 1950, avându-i `n componen]\ pe EmanoilR\ducanu, Al. Popescu, Cezar Niculescu, I. Vulescu,

227


Ganea, Stoica [i al]ii. ~n edi]ia din 1951 a CN, echipas-a clasat pe locul III, iar `n 1952 a reu[it s\ ob]in\din nou titlul de campioan\ na]ional\, echipei ad\u-gându-i-se [i un alt juc\tor de valoare � Al. D\nil\. ~n1953 echipa a retrogradat, iar unii juc\tori s-au trans-ferat la alte cluburi. Pe parcursul anilor au mai acti-vat la �Metalul� [i al]i juc\tori, printre care ArmandNovacek [i Haigazun Tursugian, [i ace[tia transfera]ila alte cluburi unde s-au consacrat, fiind selec]iona]i[i `n loturile na]ionale. Antrenorul echipei a fostAlexandru Popescu, mai târziu activând `n cadrulsec]iei [i antrenorul Cornel Negulescu.Sec]ia de box a mo[tenit o tradi]ie, `ntrucât `n anul1943, AS �Rogifer� avea o sec]ie de box afiliat\ lafedera]ie cu 34 de sportivi legitima]i. Pe parcursulanilor, `n cadrul acestei sec]ii, s-au format numero[iboxeri care s-au afirmat pe plan intern [i interna-]ional. Printre boxerii remarca]i se afl\: D\nil\ Done� campion na]ional `n 1954 [i 1957 (categ. 60 kg);Andrei Olteanu � campion na]ional `n 1961 (categ.54 kg) [i 1962 (categ. 57 kg), medaliat cu bronz laCM din 1963 de la Moscova (categ. 57 kg); VirgilBadea � campion na]ional `n 1961, medaliat cu bronzla CE din 1961 de la Belgrad [i 1963 de la Moscova(categ. 71 kg). ~ntre 1975-1982, `n cadrul sec]iei a ac-tivat [i boxerul Ion Budu[an � campion na]ional `n1978 [i 1979, campion balcanic `n 1977 [i 1979,medaliat cu bronz la CE din 1979 de la Köln (categ.67 kg). Printre antrenorii sec]iei care au contribuit lapromovarea a numero[i sportivi `n boxul de perfor-man]\ s-au aflat: Ion Stoianovici, Zamfir Popazu,Constantin Anton [i Sandu Ion.Sec]ia de canotaj s-a axat, `n principal, pe grupelede fete care le-au cuprins pe unele dintre cele maivaloroase sportive din canotajul românesc, autoareale unor performan]e de prestigiu pe plan intern [i in-terna]ional. ~n cadrul sec]iei au activat unii dintre ceimai prestigio[i antrenori, majoritatea emeri]i, printrecare: Pall Barcany (1955-1963); Francisc Cserhaty(1961-1962); Stelian Petrov (1964-1974 [i 1980-1997);Constantin C\tescu (1973-1979); Ioan Grigori]\, HoriaConstantinescu [i al]ii. Dintre b\ie]i, au practicatcanotajul la CS �Gaz-Electra� [i �Metalul� ValeriuPan]uru (1947-1949) [i Radu Nicolae; ultimul adebutat la �Metalul� `n 1952, ulterior transferat la

�Dinamo�, a devenit primul campion european cuechipajul 4 rame f\r\ cârmaci `n 1955.~n probele feminine, `n perioada 1955-1968, echipa-jele CS �Metalul� au câ[tigat peste 20 titluri de cam-pioane na]ionale remarcându-se: E. Rigard (peste 10titluri), S. Stanciu, C. Tu]aru,T. S\lceanu, M. Jifcu,L. Popârlan, E. Barcani, S. Georgescu, Doina Cio-lacu, Fl. Ghiuzelea, Felicia Urziceanu, M. Pildner,M. Panait, M. Naidin, M. Marton, M. Uzunov,M. Hublea, M. Florea, {t. Borisov, Viorica Udrescu,V. Moldovan [i altele. Din genera]ia urm\toare s-aueviden]iat multiplele campioane: Iuliana Balaban,Valeria Avram-C\tescu, Aurelia Marinescu, M\rioaraTra[c\ (Curelea), Elena Nedelcu (Georgescu), Mari-nela Maxim (Ghi]\), Cornelia Neac[u (Firescu),F\nica Hanuseac (Costea), Titie Iordache (}\ran),Elena Oprea [i altele. Pe plan interna]ional este re-marcabil\ performan]a echipajului de 2 rame f\r\cârmaci `n componen]a: Marinela Maxim (Ghi]\),Cornelia Neac[u-Firescu de la CS �Metalul�, care acucerit prima medalie de aur pentru canotajul româ-nesc la primul CM feminin organizat `n 1974, laLucerna. O alt\ reprezentant\ a CS �Metalul�, EmiliaRigard, a contribuit la câ[tigarea primului titlu euro-pean la 4+1 rame `n 1962, precum [i a altor 6 medaliide argint [i 6 de bronz la CE desf\[urate `n perioada1955-1967. Toate celelalte canotoare, men]ionate `ncalitate de reprezentante ale CS �Metalul� sau pro-movate `n cadrul sec]iilor din alte cluburi, au fostmedaliate la CE, CM sau la JO.Sec]ia de ciclism � `ndrumat\ de cunoscutul ciclist [iantrenor Nicolae }apu � a fost una dintre prezen]eleactive `n competi]iile cicliste. {i aceast\ sec]ie mo[te-nea tradi]iile sec]iei care a activat sub denumirile�Malaxa� [i �Rogifer� (`n calendarul FR de Ciclismpe 1944 figurau 2 ac]iuni cicliste organizate de�Malaxa� � la 5 martie � Ciclo-cros, iar `n iulie �Concursul de velodrom).Sec]ia de lupte a avut ca antrenori pe Jean Chirtop (oscurt\ perioad\) [i pe Ilie Gheorghe, `ncepând din1958 pân\ `n 1989, care a preg\tit [i promovat nume-ro[i lupt\tori de valoare. Aici au `nceput s\ practiceluptele fiind transfera]i la CS �Steaua�, sportivii:Gh. Stoiciu (campion na]ional 1971,1972, vicecam-pion mondial `n 1972), Al. Geant\ (multiplu campion

228


na]ional 1960-1968), Nicolae Cristea (campion na]io-nal 1968, medaliat cu bronz la CE din 1967), precum[i Dumitru Cr\ciun, Constantin Penciu (campion bal-canic, 1968), Eugen Hupc\ (medaliat la CM, locul IVla CE din 1973) [i mul]i al]ii. Dup\ retragerea din ac-tivitatea competi]ional\, Eugen Hupc\ a activat `ncadrul sec]iei, ca antrenor.Sec]ia de motociclism [i-a `nceput activitatea sub`ndrumarea antrenorilor Vasile Mavrodin [i MihaiS\r\]eanu. Sec]ia a adus o contribu]ie deosebit\ ladezvoltarea unor ramuri ale motociclismului, punândla dispozi]ia practican]ilor acestui sport o modern\baz\ amenajat\ `n Pantelimon (`n special traseul demotocros [i pista de dirt-track unde s-au desf\[uratnumeroase competi]ii [i CN).Sportivii sec]iei s-au num\rat printre componen]ii lo-turilor na]ionale, medalia]i la CN [i la concursurile in-terna]ionale. ~n anul 1959, echipa �Metalul� a câ[tigattitlul de campioan\ na]ional\ ̀ n proba de regularitate [irezisten]\. Printre sportivii care s-au remarcat `n com-peti]iile de dirt-track s-au aflat: Gh. Sora, Ion Cucu [iCornel Voiculescu (care a de]inut ulterior [i func]ia deantrenor). Dintre sportivii CS �Faur�, remarca]i `n CNde dirt-track din ultimii ani, pot fi men]iona]i: MirceaAgri[an � locul I `n 1998 [i II, `n 1999; Marian Gheor-ghe � locul III `n 1998 [i locul I, `n 1999. ~n anul 2000sportivii au trecut la Motoclubul �Gic\ Voiculescu�.Sec]ia de tir [i-a `nceput activitatea dup\ 1949, sub`ndrumarea antrenorului Dumitru Pineta, care l-a se-lec]ionat [i preg\tit pe {tefan Petrescu, ini]ial lapu[c\, apoi [i la pistol vitez\, acesta fiind primul tr\-g\tor român care, `n 1956, la JO de la Melbourne acucerit `n premier\ titlul olimpic la pistol vitez\ (dup\Olimpiad\ s-a transferat la CS �Dinamo�). ~n aceast\sec]ie [i-au `nceput activitatea, dup\ 1950, o serie detr\g\tori care s-au consacrat pe plan intern [i interna]io-nal, printre care: Nicolae Rotaru, Petru {andor, LaurianCristescu, Petre Ci[migiu [i al]ii. Tot aici a activat [ivicecampionul european Aurel Neagu. La CN din1955 reprezentantele CS �Metalul� au câ[tigat titlurile`n probele feminine � meci englez, arm\ liber\ calibruredus � pozi]ie culcat, `n genunchi, `n picioare [i total,devenind campioane absolute.Sub `ndrumarea antrenorului Tadeus Jeglinschi, FR deTir a organizat, `n perioada 1969-1974, cu sprijinul

direct al CS �Metalul�, �Centrul de selec]ie [i preg\-tire a unor tineri `n probele de pistol liber [i aer com-primat�, din care s-au afirmat câ]iva tr\g\tori valoro[i.~n cadrul CS �Metalul� au mai func]ionat sec]ii la:rugby (antrenori, Toma Moldoveanu [i Drago[}enescu) � a activat `n Divizia A `n 1961; scrim\ (an-trenori Ion Popescu); volei (antrenor, Dinu Nicolau) acuprins `n echip\ [i componente ale lotului, na]ionalprintre care Alexandrina Constantinescu [i DoinaVin]an; yachting (antrenor, Valentin Z\g\nescu); orien-tare turistic\ [i alpinism (antrenor, N. Georgescu).AS [i CS �Metalul� au desf\[urat `n decursul anilor obogat\ activitate sportiv\ de mas\, distractiv-recreativ\,cu numeroase `ntreceri [i campionate interne, având oorganizare proprie pe compartimente. Dup\ 1990, dinini]iativa antrenorului Silviu Dumitrescu [i cu sprijinulunor atle]i frunta[i, au fost organizate numeroase ac]iuni`n cadrul m\surilor adoptate pentru dezvoltarea�Sportului pentru To]i�. ~n conducerea clubului s-au maiaflat Sava Preda, Flaviu Filip, Constantin Tudor [i al]ii.

CLUBUL SPORTIV �MURE{UL� TÂRGUMURE{. A luat fiin]\ `n 1921 ca asocia]ie sportiv\care a preluat cele mai valoroase sec]ii existente `ncadrul altor unit\]i cu vechi tradi]ii sportive (�MKE�din 1888 [i transformat\ `n �MSE� `n 1906; �MTE�� 1910 [i �MTK� � 1919). ~n 1959 este adoptat\ de-numirea de CSO �Mure[ul�, având `n structura sa 13ramuri de sport. Printre sec]iile [i sportivii cu perfor-man]e deosebite, ob]inute `n decursul anilor se afl\:lupte libere � Ladislau {imon (campion mondial [ieuropean, medaliat la JO), Francisc Bola (vicecampionmondial [i campion european), Ludovic Ambru[(vicecampion mondial), Alin P\curaru (vicecampioneuropean, medaliat cu bronz la CM); {tefan Gyorgy(antrenor); atletism Iosif Nagy, Elod Kincses, ErvinSebestyen, Marta Szatmari � atle]i cu rezultate nota-bile pe plan intern [i interna]ional; Iosif Buzdugan(antrenor); ciclism � Ioan Dorgo (antrenor) [i NicolaeDavid, Arpad Gyorfi, Andra[ Laszko, Valentin Ho]a(sportivi); `not � Iosif Toth Pal (antrenor) [i MariaBoth (participant\ la JO din 1956), Dene[ Nagy,Attila Petelei, {tefan Benedek (sportivi); patinajvitez\ � Karoly Gall (antrenor), Eva Farca[, VasileCoro[, Liana Cardo[, Laszlo Fabt, Emese Antal,

229


Edmond Cseh (sportivi); tir cu arcul � Zoltan Szabo,Margareta Laz\r; baschet feminin � locul III `n di-vizia na]ional\ [i juc\toare promovate `n lotulna]ional (antrenor Bela Koos). Au mai fost ob]inuterezultate notabile la canotaj (Antrenor emerit FranciscCserhati); gimnastic\ (antrenor Zoltan Gedeon),handbal feminin � echip\ semifinalist\ `n CCE [ijuc\toare valoroase printre care: Rozalia Soos, EvaMozsi, Eszter Laszlo, Angela Bloj (antrenori WilhelmHelvig, Gheorghe Ionescu [i al]ii). ~n ultimii ani s-aremarcat sec]ia de arte mar]iale, `n 2000 sportiviiacestei sec]ii, repetând o serie de rezultate de prestigiuob]inute `n anii anteriori (medalii la CM [i CE) � aucucerit o medalie de aur prin Geza Csaba Gombo[(categ. 75 kg) la wu-shu [i o medalie de argint prinAttila Gombo[ (categ. 60 kg) la wu-shu la CE de laRotterdam. Printre pre[edin]ii clubului s-au aflat:Simion Radu, Mihai Pop, Istvan Hompot, MirceaBidiga, Romulus Florea, Bela Koos.

CLUBUL SPORTIV MUNCITORESC RE{I}A(CSMR). S-a constituit `n 1958 ca urmare a unei reor-ganiz\ri. ~n decursul anilor, activitatea sportiv\ s-adesf\[urat `n cadrul SSMR, SSUDR, �O]elul�,�Metalochimica�, �Energia�, �Metalul� (vezi SSMR[i SSUDR), aceasta fiind preluat\ de c\tre AS Metalul[i CS �Muncitoresc�. AS �Metalul� a primit respon-sabilitatea pentru organizarea activit\]ii sportive demas\ din cele dou\ mari uzine re[i]ene � CombinatulSiderurgic [i Uzina Constructoare de Ma[ini � precum[i activitatea de performan]\ de kaiac-canoe, fotbal,(categ. C), haltere, [ah, motociclism, popice, schi,tenis, tenis de mas\, volei [i turism. CSMR a fost pro-filat pe activitatea de performan]\ la: atletism, box,fotbal, gimnastic\, handbal, lupte greco-romane. ~n1976 sec]ia de fotbal se desprinde `ntr-o structur\ dis-tinct\ [i va purta denumirea �Fotbal Club MuncitorescRe[i]a� (FCMR), care, `n 1983, revine la vecheadenumire intrând `n organigrama CSMR pre[edinteIlie P\truic\ (pentru fotbal, vezi �Cluburi de fotbal�CSM Re[i]a). ~n cadrul CSMR [i-au `nceput activi-tatea la lupte numero[i sportivi care, ulterior, s-auconsacrat `n sportul de `nalt\ performan]\, cum ar fi:Simion Popescu la lupte greco-romane; {tefan Stângu,Gheorghe Ra[ovan [i Romic\ Ra[ovan la lupte [i al]ii.

Handbalul a fost prezent cu echipa masculin\ `n Di-vizia A de handbal `n 11 câ[tigând [i un titlu na]ional [iapoi cu echipa de handbal `n 7, iar `n anii �60 a activat[i o echip\ feminin\. Echipele feminin\ [i masculin\ devolei au participat `n campionatul divizionar A.

CLUBUL SPORTIV �OLIMPIA� BUCURE{TI.La 17 aprilie 1948, prin Hot\rârea Consiliului deMini[tri nr. 211, a luat fiin]\ Clubul Sportiv �FlamuraRo[ie�, cu denumirea schimbat\ `n �Olimpia�, dinanul 1962. Sub aceast\ denumire au mai func]ionatcâteva cluburi sportive, `ncepând dintre anii 1904-1916 [i 1921-1941, dar nu se cunoa[te filia]iunea lor,pentru a considera c\ actualul club �Olimpia� Bucu-re[ti ar fi urma[ul. Clubul [i-a `nceput activitatea subpatronajul Ministerului Industriei U[oare, ramuraComer] [i Coopera]ie, cu sec]iile: fotbal, volei, handbal,baschet, tenis de mas\, ciclism [i [ah, conduse de 5antrenori. ~n 1999 num\rul sec]iilor a crescut la 15,fiind `ndrumate de 30 de antrenori. De la dou\ baze,`n 1948, ast\zi clubul este dotat cu cinci baze, unhotel, cantin\-restaurant, ateliere de `ntre]inere, cabi-nete medicale, un sediu administrativ. Clubul a fostcondus de-a lungul anilor de personalit\]i de pres-tigiu, dintre care s-au remarcat: A. Dobinc\, N. Petric\,V. Vardela, D. Ionescu, M. Anghel, P. Novac, O. Di-mofte. La conducerea sec]iilor s-au perindat antrenoristr\luci]i cu rezultate remarcabile pe plan na]ional [iinterna]ional: la atletism � I. Puic\, A. Samungi, Gh.Ghipu, Cr. Barta; la box � M. Doculescu, Gh. Axioti,Gh. Lungu etc.; la baschet � Gh. L\z\rescu, Cr.Paraschivescu; la ciclism � M. Niculescu, V. Selejean,{t. Cârjan; la canotaj � Gh. Ispas, M. Dr\ghici, Geor-geta Ciomartan, Ileana Pavel; la haltere � E. Dociu,M. Constantinescu, L. Baroga, I. Vl\d\reanu; lakaiac-canoe � Tr. N\d\[an; la pentatlon modern �Gh. Tomiuc, C. C\lina; la popice � F. Popescu;la rugby � E. Denischi, V. Vardela; la c\l\rie� I. Molnar; la karate � D. Cozmaciuc; la tir �P. Goreti [i mul]i al]ii. Datorit\ muncii depuse [i rezul-tatelor ob]inute, 22 de antrenori au primit `nalta dis-tinc]ie de Antrenor emerit. Sportivii preg\ti]i `n acestclub au ob]inut titluri [i recorduri olimpice, mondiale,continentale, balcanice [i na]ionale. Dintre ace[tia sedisting Viorica Viscopoleanu, Maricica Puic\, Paula

230


Ivan, Elisabeta Oleniuc (Lipa), Florica Ghiuzelea,Maria Dr\ghici, Iosif Molnar, A. Vernescu, I. Hor-topan, A. Socaci, V. Dociu, L. Rotman, D. Spâr-lea, M. Niculescu etc. Ca atare, 30 de sportivi aiclubului au primit titlul de Maestru al sportului, iar40, pe cel de Maestru emerit al sportului. De-a lungulanilor, clubul, prin performan]ele sale, s-a clasat de ne-num\rate ori pe primele [ase locuri ale clasamentelorna]ionale, de]inând peste 700 de titluri. Dintresportivii clubului se remarc\ `n mod deosebit: Mari-cica Puic\ � campioan\ olimpic\ [i medaliat\ cubronz `n 1984, la Los Angeles, multipl\ campioan\mondial\ la cros, multipl\ medaliat\ la CM [i CE deatletism; Paula Ivan � campioan\ [i vicecampioan\olimpic\ `n 1988, la Seul, campioan\ european\ la atle-tism. Multe sportive selec]ionate [i preg\tite `n propriulcentru de canotaj au fost ulterior promovate `n altesec]ii, unde s-au consacrat pe plan interna]ional. Anul2000 a `nscris `n palmaresul clubului noi performan]enotabile: la CM � medalii de argint prin Radu Con-stantin la karate tradi]ional, medalie de bronz prinNicolae Papuc, la pentatlon modern ̀ n proba individu-al\ (performan]\ realizat\ `n premier\), locurile V lacanotaj 4+ (Gheorghe Anghel) [i karate tradi]ional(Adrian Nedeloiu); la CE � medalie de argint prinNicolae Papuc la pentatlon modern, 2 medalii de aurprin Adrian Nedeloiu (karate fudokan-kata) [i MihaiRotaru (karate tradi]ional-kumite echipe), 4 medaliide argint la atletism prin Bogdan }\ru[ (lungime),karate fudokan-kata (Adrian Nedeloiu), kumite(Cornelia Radu) [i kumite echipe (Mihai Rotaru), 2medalii de bronz la atletism (Otilia Ruicu � 4x400 m)[i karate tradi]ional (Adrian Nedeloiu � kata);4 locuri V la CE; locul VI la canotaj 8+ la JO (AndreiB\nic\). Pe baza medaliilor [i punctelor ob]inute laJO, CM, CE [i CB, clubul s-a situat `n anul 2000 pelocul IX `n clasamentul general pe ]ar\, iar `ntre uni-t\]ile din sistemul MTS a ocupat locul VII la probeleolimpice [i II la probele neolimpice. ~n clasamentele`ntocmite pe baza punctelor acordate pentru primele3 locuri la CN de seniori, tineret [i juniori din anul2000, clubul a ocupat locul III `n clasamentul generalal tuturor unit\]ilor sportive [i pe locul I `ntre celeapar]inând MTS. Sportivii clubului au realizat, `nanul 2001, urm\torul bilan] pe plan na]ional: 34 de

titluri de campioni la seniori, 29 la tineret, 19 la junioriI [i 7 la juniori II; 167 locuri II-III la CN de seniori,tineret [i juniori; un record na]ional; locul V pe ]ar\`n clasamentul cluburilor care au ob]inut medalii laCN. La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori,tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, cupe mondiale [ieuropene, JMU [i CB) sportivii clubului au cucerit 18medalii `n probele individuale [i au contribuit laob]inerea altor 49 de medalii `n probele pe echipe [i`n echipaje, rezultate cu care CS �Olimpia� ocup\locul V `n clasamentul pe ]ar\ al cluburilor.

CLUBUL SPORTIV �OLTCHIM� a func]ionat laRâmnicu Vâlcea `n sistemul sindicatelor, sub denu-mirea de AS �Chimistul�, reprezentând CombinatulChimic din ora[. Dup\ 1990 a devenit structur\sportiv\ independent\ cu statut semiprofesionist, iardin 1995 activeaz\ sub denumirea de CS �Oltchim�.Clubul are `n structura sa sec]ii de atletism, culturism,fotbal, handbal, lupte greco-romane, scrim\ [i tenis.Sec]ia de atletism cap\t\ consisten]\ dup\ 1995, cândeste transferat\ de la Liceul �Mircea cel B\trân� atle-ta Ionela }`rlea, multipl\ campioan\ na]ional\, cam-pioan\ european\ de junioare `n 1993 [i mondial\, dejunioare, `n 1994. Sub `ndrumarea Antrenoareiemerite Viorica Enescu, atleta Ionela }`rlea maicâ[tig\, `n perioada 1995-1999, peste 20 de titluri decampioan\ na]ional\, având la activ 23 de recordurina]ionale de junioare [i senioare, precum [i un recordeuropean de junioare. Pe plan interna]ional, devinecampioan\ european\ `n 1998 la 400 m garduri [ivicecampioan\ european\ `n sal\ la 400 m. ~n 1999realizeaz\ performan]e deosebite: medalie de aur laCM de la Maebashi (Japonia) `n proba de 200 m (sal\);medalie de aur la 400 m [i de argint cu [tafeta 4x400 m`n �Cupa Europei�; medalie de aur la 400 m la JMU.Datorit\ rezultatelor ob]inute `n anul 1999 CS�Oltchim� s-a clasat pe locul VI `n ierarhia cluburilorcu sec]ii de atletism. La JO de la Sydney � 2000, Ionela}`rlea s-a clasat pe locul VI `n proba de 400 m garduri.Sec]ia de handbal a promovat una dintre cele maiperformante echipe feminine, având juc\toare deprim\ m\rime, care au activat [i `n echipe din alte]\ri, componente de baz\ ale loturilor na]ionale.Echipa a cucerit 11 titluri de campioan\ na]ional\

231


(performan]\ unic\): sub denumirea �Chimistul� `n1989 (antrenori Ion Gherhard, Petre Berbecaru �Gh. Ionescu, `n retur); 1990 [i 1991 (Gh. Ionescu,P. Berbecaru); 1993 (Ion Râ[ni]\, P. Berbecaru, C-tinCojocaru); 1994 (C. Cojocaru, P. Berbecaru); sub de-numirea �Oltchim�, `n 1995 (C. Cojocaru, P.Berbecaru); 1996 (Gh. Ionescu � tur, Alex. Mengoni �retur, P. Berbecaru); 1997 (Alex. Mengoni, LucianRâ[ni]\, P. Berbecaru); 1998 (L. Râ[ni]\, P. Berbecaru);1999 [i 2000 (Bogdan Macovei, P. Berbecaru). Laacest palmares deosebit se adaug\ [i cele 3 clas\ri pelocul II (1983, 1985, 1992) [i 3 clas\ri pe locul III(1984, 1986, 1988) `n CN. ~n �Cupa României�,echipa �Oltchim� s-a clasat, `n perioada 1984-1999, de10 ori pe locul I, o dat\ pe locul II [i de 3 ori pe loculIII. Un merit deosebit `n lansarea acestei echipe pe or-bita performan]ei revine antrenorului emerit Constantin(Pilic\) Popescu, care a pus bazele acestei sec]ii (loculII `n CN din 1983 [i locul I `n �Cupa României� din1984), afirmat\ pentru prima dat\ [i pe plan interna]io-nal `n 1984, când a câ[tigat �Cupa Federa]iei Interna-]ionale de Handbal� (IHF). ~n 1989 echipa a câ[tigatpentru a doua oar\ �Cupa IHF� (antrenori IonGherhard, Gh. Ionescu). ~n CN de junioare, echipa�Oltchim� s-a clasat pe locul I `n 1989, 1994 [i 1998,pe locul II `n 1997, 1999 [i 2000 [i pe locul III `n 1990[i 1995, iar la junioare II pe locul I `n 1999 [i pe III `n2000. Au mai activat ca antrenori `n cadrul sec]ieiMaria Ciulei, Constantin Muscalu [i al]ii.Dintre fostele juc\toare care au reprezentat [i echipana]ional\ a României sunt de re]inut Maria (Török)Verigeanu, Hilda (Hrivniak) Popescu, Mariana }ârc\,Edith (Török) Matei [i alte juc\toare ca Doina(Copotz) Rodeanu, Cristina (Lada) Rou\, Geta Andro-nache, Denisa Romete, toate câ[tig\toare ale �CupeiIHF�. Din echipa României câ[tig\toare a CM detineret `n 1995 (Brazilia) au f\cut parte juc\toarele Car-men Amariei, Stelu]a Laz\r, Ildiko Kereke[, CarmenNi]escu, Magdalena Urdea, Irina Neagu, iar din ceacare a cucerit titlul mondial de tineret `n 1999 (China)� Cristina V\rzaru, Gabriela T\nase, Roxana Gatfel,Mihaela R\ceal\ [i Ani[oara Durac. Acestea [i altejuc\toare [i-au adus contribu]ia la câ[tigarea unor me-dalii de bronz la CM (1977 [i 1997) [i aur la CE de

tineret din 1998, precum [i la reprezentarea handbalu-lui feminin românesc la toate competi]iile oficiale.Sec]ia de lupte greco-romane activeaz\ `n colabo-rare cu CS {colar sub `ndrumarea antrenorilor Nico-lae M\t\saru, Ilie Lupu [i Ilie Popa. Numero[ilupt\tori au ob]inut titluri [i medalii la CN de seniori,tineret, juniori [i cade]i. Au devenit campioni na]ionali:Nicolae M\t\saru, Ilie, Cornel [i Adrian Lupu.Sec]ia de scrim\, profilat\ pe floret\, a realizaturm\toarele performan]e: Peter Habala � componental lotului na]ional, locul I `n 1998 [i II `n 1999 la CNde floret\; Livius Buzan � locul III `n CN din 1999;echipa masculin\ de floret\ a câ[tigat �Cupa României�`n 1998; echipele feminin\ [i masculin\ � locul III `nDivizia A, `n 1998; echipa masculin\ � locul II `n1999 [i III `n 2000, `n CN. Antrenorul Livius Buzana `ndeplinit [i func]ia de antrenor principal al lotuluimasculin de floret\ al României `n 1998 [i 1999.Sec]ia de tenis, profilat\ pe activitatea cu juniorii,dintre care s-au remarcat: Dacian Cr\ciun campionna]ional de juniori I [i II `n 1996 [i de juniori I `n 1997`n proba de simplu, locul III `n proba de dublu la CN dejuniori I `n 1996, participant `n competi]iile interna]io-nale, al IV-lea juc\tor român intrat `n clasamentul ITF(locul 460 ̀ n 1997); Raluca Ciulei � locul III ̀ n proba dedublu, la CN de juniori I din 1996; Alexandru T\nase �locul III `n proba de dublu `n CN de juniori I din 1997.Antrenorul sec]iei: Eugen V\t\[escu. ~n decursul anilor,`n conducerea asocia]iei (clubului) s-a aflat IoanGavrilescu, care a f\cut parte [i din Biroul Federa]ieiRomâne de Handbal, `n calitate de vicepre[edinte.Clubul s-a bucurat permanent de un substan]ial sprijindin partea conducerii Combinatului Chimic.

CLUBUL SPORTIV �O}ELUL� GALA}I. A fost`nfiin]at `n anul 1962, când a `nceput construc]iaCombinatului Siderurgic, cu sec]ii de atletism, box,para[utism, motociclism, handbal [i fotbal (pe par-cursul anilor au mai func]ionat [i alte sec]ii). Fotbalula urmat o structur\ organizatoric\ distinct\ [i a activat`n Divizia A, participând la trei edi]ii ale CupelorEuropene (vezi �Cluburi de fotbal� �O]elul� Gala]i).Echipa feminin\ de handbal s-a calificat de dou\ ori`n semifinalele Cupei Europei, iar `n 1999 s-a situat pelocul IV `n clasamentul final al Ligii na]ionale de

232


handbal. Atle]ii clubului se claseaz\, `n fiecare an,printre medalia]ii CN la diferite probe.

CLUBUL SPORTIV �O}ELUL� TÂRGOVI{-TE. ~nfiin]at `n anul 1984 pe lâng\ �Combinatul deO]eluri Speciale�, a func]ionat pân\ `n 1990 `n siste-mul sindicatelor, iar dup\ aceast\ dat\ `n organizareindependent\, cu urm\toarele [apte sec]ii: baschet,box, fotbal, judo, orientare sportiv\, [ah [i volei.~n cadrul clubului a func]ionat un centru olimpic depreg\tire la judo care a contribuit la stimularea prac-tic\rii acestei ramuri de sport [i la promovarea unorelemente valoroase. Rezultate deosebite s-au re-alizat la: baschet feminin � echip\ `n Divizia A(�O]elul�), locul VII (1993-1994); 2 locuri I (1994-1995 [i 1995-1996) sub denumirea de �O]elul Uni-versitatea�; locul V (1997-1998) �O]elul Livas�;echipa a participat la dou\ edi]ii ale Cupei CampionilorEuropeni (1994 [i 1995). Volei feminin � echip\participant\ `n divizia na]ional\ � 2 locuri VI(1993-1994 [i 1994-1995) [i locul VII (1995-1996);participant\ `n competi]ia european\ intercluburi�Cupa Cupelor� `n 1994. Judo � numero[i sportivimedalia]i, pân\ `n 1998, la CN (`n special la juniori[i copii [i unele titluri de campioni); cel mai valorossportiv, Valentin Bazon (transferat la �Dinamo�Bucure[ti) este Maestru al sportului, multiplu campionna]ional, medaliat la numeroase concursuri interna-]ionale, participant la JO din 1992 de la Barcelona.Box � s-au ob]inut titluri de campion de tineret [i ju-niori [i numeroase medalii la CN de seniori, tineret[i juniori, pân\ `n anul 1998. Func]ia de pre[edintea fost de]inut\, timp de peste 10 ani, de profesorulde educa]ie fizic\ Ilie Cr\ciunescu.

CLUBUL SPORTIV PREDEAL. ~nfiin]at `n 1926cu scopul principal de instruire a copiilor `n taineleschiului [i de organizare a concursurilor, preponderentdestinate copiilor [i tineretului, ca [i a campionatelorna]ionale [i militare din 1929, 1931, 1932, 1935, aconcursurilor interna]ionale militare din anii 1931 [i1934, cu participarea schiorilor iugoslavi, cehoslovaci[i polonezi. A selec]ionat [i a promovat schiori devaloare, printre care: fra]ii Gh. [i Constantin Z\pad\,V. Munteanu, I. Nistor, Al. Iacob etc. Clubul a avut

un pre[edinte extrem de activ, col. I. Grigorin, c\ruiai se datoreaz\ [i construirea stadionului din Predeal.

CLUBUL SPORTIV �PROGRESUL� BR|ILA.Denumire adoptat\ `n 1962, având la origine AS Fran-co-Român\, constituit\ pe lâng\ Societatea Franco-Român\, `n 1924, cu sec]ii la fotbal, lupte greco-ro-mane, box [i ciclism. Dup\ 1946 a mai purtat denu-mirile de: �Mecano-Naval�, �Metalul�, [i CSM �Pro-gresul�. ~n 1950 au mai fost `nfiin]ate sec]iile de volei[i [ah. Dup\ 1962, `n structura clubului maifunc]ionau sec]iile de atletism, lupte, box, judo,handbal, fotbal, [ah [i volei. Rezultate deosebite aufost ob]inute la lupte libere prin sportivul VasileIorga � Maestru emerit al sportului, multiplu campi-on na]ional (1970-1977), care a cucerit medalia debronz la JO din 1972, o medalie de argint [i 4 debronz la CM `ntre 1970-1975, o medalie de argint [i2 de bronz la CE `n aceea[i perioad\, precum [i omedalie de argint la JMU (1973); la atletism, princâ[tigarea titlurilor de campioni balcanici de c\tresportivii Stan Zavedei [i Viorica Manolache. ~n 1995,CS �Progresul� s-a desfiin]at datorit\ `ncet\rii activi-t\]ii `ntreprinderii care-l patrona.

CLUBUL SPORTIV �PROGRESUL � BNR�BUCURE{TI. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial,clubul sportiv din parcul cu platani seculari a avut maimulte denumiri: �Cetatea Bucur�, �Grafica Bucu-re[ti�, �Parcul Spartak�, �Progresul Finan]e-B\nci�etc. ~n anul 1958, pe baza unei hot\râri a UCFS, dinluna aprilie, clubul sportiv se nume[te �Progresul�Bucure[ti, iar din 1993 devine Clubul Sportiv al B\nciiNa]ionale a României. Pre[edin]i activi ai acestui clubau fost mul]i, dar men]ion\m: C-tin Dumitrescu,Ilarie S\ceanu, C-tin Sfetcu, Dorel Cioar\, CorvinMircioiu [i Ion Pilug. Din 1994, pre[edintele acestuiclub sportiv este prof. Dan Liviu Popescu. Sportiviidin sec]iile frunta[e au fost antrena]i de tehnicenivaloro[i dintre care merit\ a fi aminti]i urm\torii:Angelo Pelegrini, Alexandru Chiculi]\, GeorgeOancea (scrim\); C. Caralulis, Arnulf Schmidt, TeodorFrunz\, Marinel Bondoc (tenis); Mariana Trandafi-rescu, Nicolae Sotir, Nicolae T\rchil\, Octavian Popa(volei); Angelica Rozeanu, Maria Alexandru (tenis

233


de mas\); I. Dr\ghici, D. Troianescu ([ah); C-tinHerold (baschet); C-tin Popescu (handbal); din sec-torul tehnic se men]ioneaz\ urm\torii: Emil Jecu,Gabriel Zugr\vescu, dr. {tefan Cherciu, C-tin Florescu,Gh. Chirulescu, dr. Eugen Cristea, Nicolae Postolache[i Aurelian Neagoe etc. Din sec]iile acestui club auf\cut parte mul]i sportivi care au ob]inut rezultateexcelente atât `n concursurile interne, cât [i `n celeinterna]ionale, astfel: la diferite edi]ii ale CM s-aucucerit 6 medalii, din care 2 au fost de aur (tenis,scrim\, tenis de mas\); la diferite edi]ii ale CE s-aucucerit 15 medalii, dintre care 9 au fost de aur (tenis,scrim\, tenis de mas\, lupte); un loc V la CM (se-nioare) de [ah prin Corina Peptan [i un campionolimpic la scrim\ (Sydney 2000) prin Mihai Covaliu,care, `mpreun\ cu ceilal]i coechipieri din echipana]ional\ de scrim\, s-a clasat pe locul IV la Sydney,2000. La tenis, `n Cupa Mondial\ din 2000, IoanaGaspar s-a clasat pe locul I la proba de dublu [i pelocul III `n proba de simplu. Merit\ a se men]iona [icele peste 100 de titluri de campioni na]ionali (la spor-turi individuale [i pe echipe), precum [i 300 de sportiviselec]iona]i `n loturile na]ionale de seniori [i juniori,dintre care amintim pe: Angelica Rozeanu, MariaAlexandru, Adriana N\stase, Mihaela Encea (tenis demas\); Maria Vicol, Ana Pascu, Irina Dr\ghici,C\t\lina Gheorghi]oaia, Marius Badea, T\naseMure[an, Alexandru Chiculi]\, Mihai Covaliu(scrim\); Alexandra Or\[anu, Adrian Gavril\, MugurelApagnostopol (tenis de câmp); Corina Peptan, CristinaCalotescu, Iulia Ionic\, Gheorghe Szabo, Vlad Jianu,Valentin R\ceanu, Bogdan Vioreanu ([ah); CristinaCiocan, Raluca Mitu, Carla Gheorghe (baschet); MarianaTrandafirescu, Natalia Todorovschi, Tinela Ple[oianu,Nicolae Nistor, Victoria Grünberg, Viorica Ardeleanu,Tatiana Avacum, Felicia Mu[at, D-tru Medianu, {tefanRoman, Mihai Chezan, Caius Miculescu, Alecu Mu[at,Gabriel Cherebe]iu (volei) [i Victoria Dumitrescu,Aurora Popescu, Antoanela Vasile O]elea (handbal).Persoanele care au fost la conducerea clubului sportivBNR au `ntre]inut permanent rela]ii sportive cu or-ganisme similare din toate ]\rile vecine, precum [i cuFran]a, Austria, Grecia etc. ~n anul 2001, la com-peti]iile interna]ionale oficiale de seniori, tineret, ju-niori [i cade]i (CM, CE, Cupe mondiale [i europene,

JMU [i CB) sportivii clubului au cucerit 5 medalii `nprobele individuale [i au contribuit la ob]inerea altor14 medalii `n probele pe echipe. La CN au fostcâ[tigate 13 titluri de campioni na]ionali de seniori [ijuniori.

CLUBUL SPORTIV �PETROLUL�. A luat fiin]\la 28 august 1958, la Ploie[ti, continuând [i ampli-ficând tradi]iile [i rezultatele altor asocia]ii sportivedin ora[ [i din jude]ul Prahova. ~n decursul celorpeste patru decenii de existen]\ `n structura CS�Petrolul� au func]ionat 23 sec]ii pe ramuri de sport:atletism, baschet, fotbal, handbal `n 11 [i `n 7,popice, rugby, scrim\, tir [i volei (toate `nfiin]ate `n1958), box, ciclism, c\l\rie, gimnastic\ [i [ah(1959), haltere (1960), lupte greco-romane (1961),`not (1962), polo pe ap\ (1968), hochei pe ghea]\(1976), patinaj vitez\ (1978), radioamatorism(1980), culturism [i karate (1995). Dintre acestea,la finele anului 2000 activau numai 12 sec]ii:atletism, box, ciclism, culturism, gimnastic\, `not,lupte greco-romane, karate, patinaj vitez\, radio-amatorism, scrim\ [i [ah. Pentru a asigura condi]iimai bune de afirmare a talentelor locale, unele sec]iifunc]ioneaz\ `n colaborare cu sec]iile similare dinalte unit\]i sportive `n sistemul cu dubl\ legitimare. Oastfel de conlucrare s-a realizat de mai mul]i ani cusec]ia de `not a CS{ Ploie[ti.Sec]ia de fotbal a `nregistrat performan]e notabile cuechipa care a activat `n Divizia A, câ[tigând titlurilede campioan\ `n edi]iile 1957-1958, 1958-1959 (an-trenori: Ilie Oan\ � Antrenor emerit [i Florea F\tu) [i1965-1966 (Antrenori emeri]i Ilie Oan\ [i ConstantinCern\ianu), precum [i �Cupa României�, edi]iile1962-1963 [i 1994-1995. ~n 1974, sec]ia de fotbal s-adesprins din structura clubului, organizându-se `ntr-ounitate independent\ (vezi �Cluburi de fotbal� FC�Petrolul�). Sec]ia de atletism, `n cei peste 40 de ani de existen]\,a preg\tit numero[i tineri pentru atletismul de perfor-man]\, campioni na]ionali de juniori [i seniori, com-ponen]i ai loturilor reprezentative, mul]i dintreace[tia fiind promova]i `n alte sec]ii, unde s-au con-sacrat. Arunc\torul de suli]\ Dumitru Negoi]\(antrenor Nicolae V\lim\reanu), campion na]ional, a

234


cucerit la JMU din 1985, desf\[urate la Kobe, `nJaponia, medalia de aur, devenind campion mondialuniversitar. Sec]ia de box, prin sportivii pe care i-a preg\tit de-alungul anilor, are campioni [i medalia]i `n CN de se-niori [i juniori. Clubul a conlucrat cu sec]ia de box dela CSM �Prahova� Ploie[ti. Dintre sportivii cu rezultatedeosebite realizate `n ultimii ani se remarc\: AdrianDiaconu (cu dubl\ legitimare �Prahova� � �Petrolul�),medaliat cu bronz la CM de juniori din 1996 (Havana)la categ. 67 kg, cu bronz la CM de juniori din 1997(Budapesta) [i la CE din 1998 (Minsk), ambele lacateg. 71 kg [i cu argint la CM din 1999 (Houston) lacateg. 75 kg; participant la JO de la Sydney, 2000, undes-a clasat printre frunta[ii acestei categorii (preg\tit deAntrenorul emerit Ion Moroi]\); Constantin Miric\,categ. 60 kg (antrenor Leontin Sandu) s-a clasat pelocul V la CM de juniori din 1997 (Birmingham) [i pelocul III la CM de juniori din 1998 (Buenos Aires).Sec]ia de gimnastic\ a promovat, ̀ n cei peste 40 de anide activitate, numeroase gimnaste de valoare, care aucontribuit la realizarea unor performan]e de prestigiupe plan interna]ional, printre acestea num\rându-se:Elena Ceampelea (promovat\ la CS �Dinamo�);Elisabeta Turcu � clasat\ pe locurile V, `n 1970, laCM de seniori [i pe locul VI la JO de la München din1972, ambele cu echipa; Mariana Constantin, medali-at\ cu argint `n proba pe echipe la JO din 1976, de laMontreal; Celestina Popa � component\ a echipeina]ionale, medaliat\ cu argint `n 1985, la CM de laMontreal [i cu aur `n 1987, la CM de la Rotterdam;Monica Zahiu, component\ a echipei medaliat\ cuargint la CE de juniori din 1995 de la Charleroi, [iNicoleta Onel, component\ a aceleia[i echipe meda-liat\ cu argint [i a echipei care a mai câ[tigat o meda-lie de argint, la paralele; Corina Ungureanu � dubl\campioan\ mondial\ cu echipa `n 1997 la Lausanne[i, `n 1999, la Tianjin (China) [i dubl\ campioan\ eu-ropean\, `n 1998, la St. Petersburg, `n proba pe echipe[i la sol. Un merit deosebit `n selec]ia [i preg\tireaacestor gimnaste revine antrenoarei emerite LeanaSima. ~n cadrul sec]iei a activat pân\ `n anul 1981 [iAntrenorul emerit Octavian Belu, iar `n decursul anilor[i al]i antrenori care au contribuit la cre[terea niveluluicompetitiv al gimnasticii prahovene.

Sec]ia de `not, activând `n colaborare cu CS{, a avuto contribu]ie deosebit\ `n reprezentarea `notuluiromânesc pe plan interna]ional, cu performan]e re-marcabile. Unul dintre antrenorii care au contribuit lacre[terea rezultatelor `not\torilor acestei sec]ii a fostMihai Mitrofan (Antrenor emerit) care, `mpreun\ cuantrenoarea Anca Mitrofan, a activat o perioad\ `ncadrul clubului. O reprezentant\ a acestei perioade afost Irinel P\nulescu (transferat\ ulterior la CS �Di-namo�), multipl\ campioan\ na]ional\, care la JO dela Moscova (1980) s-a clasat pe locul VII, cu [tafeta4x100 m mixt. A urmat o alt\ genera]ie, având-o `nfrunte pe Tamara Costache, preg\tit\ de Antrenorulemerit Mihai Gothe, care a realizat o serie de perfor-man]e `n premier\ pentru `notul românesc [i un bilan]remarcabil: peste 15 titluri de campioan\ [i 8 recor-duri na]ionale; medalie de aur la CE de juniori din1985, la 100 m liber; primul titlu mondial, `n 1986(Madrid), `n proba de 50 m liber (25''28) cu un nourecord mondial; medalie de aur `n proba de 50 m liber(25"50) [i medalie de bronz la 100 m liber (56''11) laCE din 1987 (Strasbourg); 4 recorduri europene, `nproba de 50 m liber, stabilite `n 1986; locul VI la JOdin 1988 (Seul) `n proba de 50 m liber. Al]i `not\toriai acestei sec]ii care s-au remarcat: Livia Copariu(antrenor Mihai Gothe), medaliat\ cu aur la 100 mliber [i clasat\ pe locul IV la 50 m liber, `n 1988(Amersfoort), la CE de juniori, medaliat\ cu argint laCE de juniori din 1987 (Roma) la [tafeta 4x200 m;Ioana Nagy (Antrenor emerit Drago[ Aldea), care seafirm\ la CE de juniori din 1991 (Anvers), cu argintla 800 m liber [i bronz la 400 m mixt, precum [i laedi]ia din 1992 (Leeds), cu medalie de aur la 800 mliber (8'48",76) [i argint la 4x200 m liber; CarmenHerea (Antrenor emerit Drago[ Aldea), 96 titluri decampioan\ [i 8 recorduri na]ionale de juniori [i se-niori, medalie de bronz `n 1993 (Istanbul) la 4x100 mliber, medalie de aur la 4x100 m liber, argint la 100 mliber [i 4x200 m liber, bronz la 200 m liber `n 1994(Pardubice), toate la CE de juniori; la CE de senioridin anul 2000 (Helsinki), medalie de aur la 4x200 m(a `notat `n serii) [i locul IV la 4x100 m liber; partici-pant\ la JO de la Atlanta din 1996 [i la JO de la Sydney,din 2000 (locul IV cu [tafeta 4x200 m liber). Un altantrenor cu performan]e deosebite este Toma

235


Miri]escu (Antrenor emerit), aflat la CS{ �Petrolul�din 1974, care a realizat cu sportivii s\i 360 titluri [i40 recorduri na]ionale, printre `not\torii remarca]iaflându-se R\zvan Petcu, multiplu medaliat [i record-man na]ional, participant la CE din 1993 [i din 1995(finalist cu [tafeta 4x100 m liber), participant la CMdin 1994 [i 1995 (Rio de Janeiro), unde cucere[temedalia de bronz cu [tafeta 4x100 m liber (primamedalie `ntr-o prob\ masculin\ la un CM); locul X laJO din 1996 (4x100 m liber). {i-a mai adus contribu-]ia la performan]ele realizate pân\ `n 1990 [i antreno-rul Adrian Vasiliu.Sec]ia de lupte greco-romane a reu[it, `n cei peste 40de ani de activitate, s\ preg\teasc\ [i s\ promoveze nu-mero[i tineri. La CE de lupte pentru juniori din 1987(Katowice), Gheorghe Zaharia, categ. 52 kg (antrenorDumitru Vasilescu), s-a clasat pe locul V. ~n ultimii anis-au eviden]iat la CN de cade]i al]i doi lupt\tori � Con-stantin Dima (54 kg) [i Daniel Fetele (58 kg), care areu[it s\ se impun\ [i pe plan interna]ional, cucerindmedalia de argint la CM de cade]i din 1998 (Pretoria).Sec]ia de popice a reu[it, `n colaborare [i cu altesec]ii de popice din localitate, s\ contribuie lasus]inerea [i dezvoltarea acestui sport. ~n CN depopice, CS �Petrolul� a câ[tigat titlurile de campioa-n\ na]ional\ `n 1963 [i 1969 la masculin [i, `n 1968,la feminin. ~n cadrul sec]iei au activat, `n anumite pe-rioade, sportivi cu rezultate deosebite pe plan intern[i interna]ional, multipli campioni na]ionali, meda-lia]i la CM, Mae[tri emeri]i ai sportului: Petre Purje [iGheorghe Silvestru � campioni [i vicecampioni mon-diali cu echipa (1966, 1974, respectiv 1968); CristuVân\toru � medaliat cu aur (1966 � echipe), 2medalii de argint (perechi, 1966 [i echipe, 1968) [ibronz (1970 � individual); dup\ `ncetarea activit\]iicompeti]ionale el a devenit antrenorul sec]iei.Sec]ia de [ah a propulsat `n [ahul de performan]\ nu-meroase elemente de valoare. Pe plan intern au fostob]inute titluri [i medalii la CN, printre acesteanum\rându-se [i titlurile de campioni na]ionali peechipe, câ[tigate `n 1961 [i 1962 (mixt), 1973 (mas-culin), 1981 (juniori). Rezultate pe plan interna]ional:Carol Parta[ � locul VII la Olimpiada de {ah din1972; Adrian Negulescu (`ndrumat de Antrenorulemerit Corneliu Butnaru), debutant la CE din 1976

(Iugoslavia), locul V `n 1977 la CM de juniori, loculIII, `n 1979, la CE de juniori (Gröningen) [i la CM dejuniori (Skien); Adriana Anca � locul III, `n 1991, laCE de juniori (Mamaia) [i locul II, `n 1989, la CM dejuniori (Porto Rico); Florin Gheorghiu (antrenorCorvin Radovici) � locul II, `n 1961, la CM de junioridesf\[urat `n Olanda; Drago[ Dumitrescu (Antrenoremerit Corneliu Butnaru), locul I cu echipa la CE dejuniori, din 1994 (Turcia).Sec]ia de radioamatorism (antrenor GheorgheCâmpeanu) a `nregistrat pe plan interna]ionalurm\toarele rezultate: Gheorghe Câmpeanu � 2medalii de argint [i 2 de bronz (1 individual [i 1 cuechipa), la CM din 1995 (Siofok), locul III cu echipala CM din 1997 (Sofia), locul III, la echipe, mixt, laCM din 1999 (Vene]ia); Cristinel Covrig � locul IIIcu echipa (mixt) la CM din 1995 (Siofok), 1997(Sofia) [i 1999 (Vene]ia) [i 2 medalii de argint la CMde juniori din 1995.Sec]ia de polo l-a avut ca antrenor pe Alex. B\di]\,care `n perioada 1968-1974 a reu[it s\ preg\teasc\ oechip\ valoroas\ de juniori cu care a promovat, `n1974, `n Divizia Na]ional\, printre juc\torii folosi]iaflându-se [i L. Garofeanu, E. B\jenaru, consacra]iulterior la alte echipe.Sec]ia de tir l-a avut ca antrenor, `n perioada 1971-1978, pe Laurian Cristescu, care a `nscris printre rea-liz\ri 11 titluri de campion, 14 recorduri na]ionale [i 15sportivi promova]i `n loturile na]ionale. Celelalte sec]iiau desf\[urat o activitate de nivel local [i na]ional. Peparcursul anilor, `n func]ia de pre[edinte al clubului s-au aflat: Dumitru Ni]\ (1958-15.03.1959); NicolaePantilie (15.03.1959-01.03.1973), Gheorghe Manta(01.03.1973 - 01.09.1976), Ion Brujban (01. 09.1976-01.09.1978), Ion Teodorescu (01.09.1978-02.04.1990),Liviu Panait (din 03.04.1990).

CLUBUL SPORTIV �POLITEHNICA� IA{I s-aconstituit `n 1967, ca urmare a reorganiz\rii ClubuluiSportiv Muncitoresc Studen]esc (CSMS), din care aurezultat CS Municipal [i alte patru cluburi universita-re: CS �Politehnica�, CS Studen]esc �Universitatea�,CS �Agronomia� [i CS �Medicina�. CS �Politehni-ca� func]ioneaz\ pe lâng\ Universitatea Tehnic\ �Gh.Asachi� [i are `n structura sa organizatoric\

236


urm\toarele sec]ii: atletism, badminton, baschet, fot-bal, handbal, judo, rugby, [ah, tir. Sec]ia de fotbal s-aconstituit dup\ 1992 `ntr-o form\ de organizare inde-pendent\ (vezi �Cluburi de fotbal�, FC �Politehnica�Ia[i).Sec]ia de atletism � preluat\ `n 1967 de la CSMS sesitueaz\ printre sec]iile frunta[e din ]ar\, având con-tribu]ii importante la dezvoltarea atletismului: nu-meroase titluri [i recorduri na]ionale, sportivi `n lo-turile na]ionale, performan]e de valoare `n competi]iileinterna]ionale. Se remarc\ `n mod deosebit GabrielaMihalcea, la s\ritura cu pr\jina, care a stabilit peste 50de recorduri na]ionale, multipl\ campioan\ na]ional\ [ibalcanic\, medaliat\ cu bronz la CE de sal\ din 1996.Sec]ia s-a clasat, `n 1997, pe locul IV `n ierarhiaunit\]ilor care au ocupat primele 3 locuri la CN deatletism (3 locuri I, 4 locuri II [i 9 locuri III, la seniori;3 locuri I, 13 locuri II [i 9 locuri III, la tineret). Depreg\tirea atle]ilor s-au ocupat profesorii: Ioan But-naru (Antrenor emerit), Grigore Ursanu, Vasile Ur-sanu, Stelian Chil\rescu, Vasile Midvighi, MirceaIonescu, Rodica Dud\u.Sec]ia de badminton � preluat\ de la AS Voin]a, `n1993, `[i desf\[oar\ activitatea sub denumirea de�Politehnica � Liceul Na]ional�. Sub `ndrumarea pro-fesorului � antrenor Nicolae Oloieriu, s-au remarcatAlina Pieptu, Sabina Robu, Mariana Nica, SorinCo[arc\, Radu Botezatu, Drago[ Mihailide � campi-oni na]ionali, componen]i ai loturilor na]ionale,medalia]i la CB.Sec]ia de baschet masculin, preluat\ de la CSMS `n1967, a participat cu echipa `n Divizia B [i A (cel maibun rezultat locul III) [i a promovat juc\tori `n lo-turile na]ionale.Sec]ia de judo, `nfiin]at\ `n 1975, a realizat, sub `n-drumarea Antrenorului emerit, lector Constantin Bor-dea, performan]e deosebite: promovarea permanent\a unor sportivi `n loturile na]ionale, participan]i la JO,CM, CE [i CB, rezultate notabile pe plan intern [i in-terna]ional. S-au remarcat `n mod deosebit sportivii:Toma Mihalache, Costel N\ftic\, Petre Ani]oaie,Costic\ Sauciuc, Ion Moraru [i al]ii. Din 1993, a fostpreluat\ de la AS Voin]a.Sec]ia de rugby, care a activat `n alte structuri orga-nizatorice `ncepând din 1952, a fost preluat\ `n 1967.

A activat `n Divizia A (1957-1989) apoi `n B, iar din1999 din nou `n A. ~n 1969 s-a clasat pe locul IV `nDivizia A, iar `n 1979 a câ[tigat Cupa României.Sec]ia de [ah, preluat\ `n 1981 de la CS Universitatea,a ob]inut rezultate deosebite pe plan intern [iinterna]ional. Din loturile na]ionale au f\cut parte:Margareta Perevoznic, Ovidiu Foi[or [i C\t\linNavrotescu, mae[tri interna]ionali, precum [i SorinaDan, Alina Motoc, Camelia Ciobanu, Dan Taras.Rezultate de excep]ie a ob]inut Alina Motoc � multipl\campioan\ na]ional\, vicecampioan\ european\ [icampioan\ mondial\ la junioare. Antrenorii sec]iei:prof. Margareta Perevoznic (Antrenor emerit), ing.C\t\lin Navrotescu, Vladimir Danilov.Sec]ia de tir, preluat\ `n 1981 de la CS �Universi-tatea�, a ob]inut rezultate notabile pe plan intern [i in-terna]ional. Sportivul Mihai Axintie s-a clasat pelocul IV la CE de juniori din 1999. Antrenorii sec]iei:Rodica Apetroaie, Ioan S\c\leanu, Dan Butnaru.~n cadrul clubului mai func]ioneaz\ [i o sec]ie deorientare sportiv\. Pre[edin]ii clubului: Dorimedont Macovei, Constan-tin Herman, Vasile Ianul, Irinel Leonte, OctavianNeagoe, Gheorghe Ple[u.

CLUBUL SPORTIV �RAPID�. ~nfiin]at `n 1923, laBucure[ti (vezi Asocia]ia General\ Sportiv\ [i Cultu-ral\ CFR Bucure[ti), s-a impus printre cele mai valo-roase organiza]ii sportive din ]ara noastr\. Denumirianterioare: �CFR� (1923-1936); �Rapid� (1936-1946);�CFR� (1946-1949); �Locomotiva� (1949-1958);�Rapid� (din 1958 [i `n prezent). Pe parcursul anilor,peste 25 de sec]ii pe ramuri de sport au func]ionat `ncadrul clubului. Realiz\rile [i denumirile pe care le-aupurtat unele sec]ii sunt o expresie a evolu]iei organiza-torice a clubului. ~n prima etap\, AGSC-CFR, con-ceput\ ca organiza]ie general\, cu sec]ii centrale,reprezentative, a evoluat `n strâns\ leg\tur\ cu struc-turile profesionale ale domeniului, care au preluat,sus]inut [i dezvoltat unele ramuri de sport, echipe sausportivi (Atelierele Grivi]a, Gara de Nord, MCF, Bu-cure[ti-Triaj, CTFT, Institutul de C\i Ferate-ICF).Dup\ 1949, ASC �Locomotiva� func]iona `n sistemulsindicatelor [i reprezenta trei ramuri � CFR, PTT [iTransporturile Navale, Aeriene [i Rutiere. Din 1958 a

237


`nceput un proces de constituire a unor structuri de sinest\t\toare. Din aceste considerente, clubul (sec]iile) apurtat, pe parcursul anilor, mai multe denumiri asocia-te, ca spre exemplu: �CFR-Grivi]a�; �CFR-Triaj�;�Locomotiva CFR�; �Locomotiva-PTT�; �Locomoti-va-RATA� [.a. Dup\ 1990, sec]iile au purtat al\turi dedenumirea �Rapid� [i pe cea a sponsorului (�Rapid-Munplast�, la handbal; �Rapid-Metrorex�, la volei[.a.). Pe plan intern sportivii care au reprezentatclubul feroviarilor au câ[tigat, pân\ `n anul 2000,peste 1 300 de titluri de campioni na]ionali. Realiz\ripe plan interna]ional: la JO � 11 medalia]i [i 3 recor-duri olimpice; la CM � peste 30 de medalia]i [i 7recorduri mondiale; la CE � peste 100 de medalia]i [i11 recorduri europene. ~n cadrul clubului au activatpeste 250 de Mae[tri ai sportului, 70 de Mae[triemeri]i ai sportului [i peste 25 de Antrenori emeri]i.Bilan]ul clubului `n anul 2000, pe plan interna]ional:la JO � Gabriela Szabo, medaliat\ cu aur la 5 000 m[i cu bronz la 1 500 m; Violeta Beclea-Szekely, me-daliat\ cu argint la 1 500 m; la CM � Ioana Gonciar,medaliat\ cu bronz la popice `n proba de perechi; laCE � Violeta Beclea-Szekely, medaliat\ cu aur la1 500 m (sal\); Gabriela Szabo, medaliat\ cu aur `nproba de 3 000 m (sal\). Clubul s-a situat pe locul III`n clasamentul general al unit\]ilor sportive `ntocmitpe baza contribu]iei la reprezentarea pe plan inter-na]ional (JO, CM, CE, CB). Istoria clubului `ncepe cuechipa de fotbal care, pe parcursul anilor, a devenituna dintre sec]iile puternice cu rezultate deosebite(vezi �Cluburi de fotbal� UFC �Rapid�). Cartea devizit\ a acestei organiza]ii sportive de vârf a ferovia-rilor rezult\ din activitatea, rezultatele [i contribu]iasec]iilor pe ramuri de sport, `n cei 77 de ani de exis-ten]\ (1923-2000). Sec]ia de lupte dateaz\, ca inten]ie, din 1923, avândangajat profesor de lupte [i foarte mul]i doritori de apractica acest sport, `ns\ din lipsa unei s\li de antre-nament ac]iunea nu a putut fi finalizat\ decât `n 1932când luptele greco-romane sunt ata[ate organizatoricpe lâng\ rugby, iar de la 1 iunie 1933 se constituie`ntr-o structur\ organizatoric\ proprie. ~nc\ din 1932lupt\torii particip\ la concursurile organizate la BaiaMare, Satu Mare [i Timi[oara, clasându-se pe locurileI-III. S-au remarcat Jan Kirtop (cunoscut `n ]ar\ [i

peste hotare), Valentin Batty, Dumitru Mayer, IoanMarinescu, Nicolae Constantin [i al]ii. Conducereatehnic\ a sec]iei a fost `ncredin]at\ maestrului califi-cat Nicolae {erb\nescu, angajat `n 1933. Luptelelibere au fost promovate dup\ 1950. ~n decursulanilor au fost câ[tigate peste 100 de titluri de campi-oni na]ionali de seniori [i juniori, printre ace[tiaaflându-se [i: Ion Baciu (1965,1966), R. P\tra[cu(1970), Ionel Tase (1985, 1986, 1989), ConstantinDodi]\ (1992) la lupte greco-romane; Aurel Ren]ea(1976), Virgil Vi[an (1989), Ionel Baciu (1990),Nicolae Ghi]\ (1990-1991), Floric\ D\naci (1991),Daniel Ioni]\ (1991) la lupte libere. Sportivii care auactivat la CS �Rapid� [i ulterior s-au transferat la alteunit\]i unde s-au consacrat prin performan]e deo-sebite la stilul greco-roman: Ion Baciu (CSA�Steaua�) � campion mondial `n 1967, vicecampionolimpic `n 1968, medaliat cu argint [i bronz la CE;Nicu Ging\ (la CS �Dinamo�) � medaliat la JO, CM[i CE; Victor Dolipschi (la CS �Dinamo�) � medaliatla JO [i CE. La lupte libere Aurel Ren]ea a fostmedaliat cu bronz la CE (1979), iar Daniel Ioni]\ s-aclasat pe locul VI la CE (1987). La CE de lupte liberedin 2000 sportivul Nicolae Ghi]\ s-a clasat pe loculIV. Dintre sportivii preg\ti]i `n sec]ie, 12 au ob]inuttitluri de Mae[tri ai sportului, iar 3 pe cele de Mae[triemeri]i. Au avut contribu]ii remarcabile Antrenoriiemeri]i: Marin Belu[ica, Simion Popescu, DumitruHâtru, Vasile P\tra[cu [i Stelian Popescu. Sec]ia de haltere. ~nc\ din 1923 lucr\torii de la Ate-lierele de Reparat Vagoane se `ntreceau `n a ridicagreut\]i, folosind tampoane, osii, segmente de [in\.Antrenamentele se f\ceau la circul �Sidoli� sau la salaSociet\]ii �Tirul�. S-a eviden]iat `n aceste `ntreceriRoman Rama[i, care a ridicat 136 kg, fiind declaratcampion. Activitatea organizat\ a sec]iei de haltere`ncepe dup\ 1944, pân\ la aceast\ dat\ halterele dez-voltându-se al\turi de lupte. ~n 1948 se organizeaz\ unCampionat feroviar de lupte [i haltere. Primii cam-pioni de juniori � Ilie Nicu [i Alexandru Druziuc, `n1970. ~ntre 1972-1974 Vasile B\descu [i GheorgheMâinea stabilesc numeroase recorduri [i ob]in victoriiinterna]ionale. Dup\ 1980 sunt promova]i `n cadrulsec]iei Nicu Vlad [i antrenorul Gheorghe Gospodinov,proveni]i din Gala]i. ~n 1982 [i 1984 echipa de juniori

238


câ[tig\ titlurile de campion na]ional. La CN din 1983,juniorii ob]in 9 titluri, 3 locuri II [i 4 locuri III, sta-bilind 24 de recorduri na]ionale. Halterofilii seniori [ijuniori au cucerit peste 230 de titluri de campionina]ionali, 30 dintre cei care au activat `n cadrul sec]ieidevenind Mae[tri ai sportului [i 3 Mae[tri emeri]i aisportului. Pe plan interna]ional se eviden]iaz\ `n moddeosebit performan]ele realizate de Nicu Vlad (ulteri-or transferat la CSA �Steaua�): 3 medalii de bronz laCE de juniori (1982); 1 medalie de argint [i 2 de bronz,la CE de juniori (1983); titlul de campion olimpic, 3recorduri olimpice [i 3 titluri de campion mondial `nanul 1984 la Los Angeles. Din genera]ia mai tân\r\ s-aumai remarcat: Marinel Toader � 1 medalie de argint [i2 de bronz la CM de juniori din 1994, precum [i 4medalii de bronz la CE din 1993 [i 1994; EugenCristea � 1 medalie de argint [i 2 de bronz la CE de ju-niori din 1997 [i titlul de campion european de juniori,plus 2 medalii de bronz `n 1998; Florin Vlad � 3medalii de argint [i St\nel {tefan, câte 1 medalie deargint [i 1 de bronz la CE de juniori din 1999.Antrenorii sec]iei de haltere: Virgil Lefter, Jan Dociu-lescu, Dumitru Hâtru (Antrenor emerit), GheorgheM\n\ilescu (Antrenor emerit), Gheorghe Gospodinov(Antrenor emerit), ultimii trei fiind `n anumite pe-rioade [i antrenori la loturile na]ionale. Sec]ia de box `ncepe s\ se `nfiripeze `nc\ din 1924,iubitorii acestui sport antrenându-se `ntr-o sal\ im-provizat\. Sec]ia s-a constituit oficial `n august 1926[i a cuprins peste 300 de elevi, amatori s\ practiceboxul. Pe ringul s\lii, special amenajat\ la AteliereleBucure[ti Nord, sub `ndrumarea maestrului UmbertoLancia, s-au preg\tit [i au evoluat renumi]i boxeriamatori [i profesioni[ti cum au fost: Mihai Fulea,Constantin Cionoiu (campion na]ional la profe-sioni[ti 1937-1938), Gheorghe Covaci (campionna]ional 1927), Ion Lungu (locul IV la CE din 1930),Nicolae Carata (medalie de bronz la CE din 1930);Anton O[ca (campion na]ional 1937, medaliat cuargint la CE din 1937), Ilie Petrescu (campionna]ional la profesioni[ti 1937-1938) [i al]ii. Este deremarcat c\ `n aceast\ sal\ s-a preg\tit viitorul triplucampion european la profesioni[ti, Lucian Popescu.Ulterior, alte nume ca Petre Zaharia, Luca Romano,Victor Zilberman, Gabriel Pometcu au dus mai de-

parte faima clubului feroviar. Boxerii Clubului Rapidau cucerit peste 50 de titluri de campioni [i nu-meroase locuri II [i III la CN. S-au mai remarcat peplan interna]ional: Gabriel Pometcu � medaliat cubronz la CE din 1971 [i 1973, precum [i Victor Zil-berman � medaliat cu argint la CE din 1969 [i 1975[i cu bronz la JO din 1976. La CE de juniori din 1993Constantin Aliu]\ a câ[tigat medalia de bronz. Dintreantrenorii care au activat `n cadrul sec]iei amintim pe:Teodor Niculescu, Luca Romano, Gabriel Pometcu [iConstantin Anton, Mielu Doculescu. Sec]ia de atletism a mo[tenit tradi]ia existent\ `npromovarea unor probe de alergare [i, `n special, a`ntrecerilor de cros, preocup\ri manifestate `nc\ dinanul 1923, `ns\ actul s\u de na[tere dateaz\ de la 1 iulie 1932, pe terenul Romcomit, la `nceput `mpre-un\ cu rugby-ul, ca o subsec]ie a sec]iunii de fotbal.Din 1937, când se separ\ de rugby, sec]ia de atletisma devenit una dintre structurile reprezentative aleclubului, consacrând `n marea performan]\ atle]iproveni]i din propria pepinier\ sau promova]i din alteunit\]i. ~n perioada 1932-1937, sportivii particip\ ladiferite concursuri [i demonstra]ii remarcându-se,mai ales, `n probele de cros. ~n 1934 atle]ii feroviariparticip\, `ntr-o combinat\ cu �Viforul Dacia�, lameciul atletic interna]ional cu �Primorje� din Lju-bljana, organizat la Bucure[ti, iar `n 1935 `n de-plasare. Printre primii atle]i ai sec]iei s-au num\rat:Ion Paraschivescu (pân\ `n 1951 a `ndeplinit [ifunc]ia de antrenor voluntar), {tefan Ciaclani,Al. Buligescu, Ion State, Radu Ioni]\, Vanghel Chiose,Vasile Teodosiu, Constantin Dumitru, Iulius Iordan,Valeria (T\lm\ceanu) Dumitrescu, Florica O]el,Elena Dinescu [.a. Se remarc\ echipele feminine [icea de juniori participante la cros. ~n 1938, echipa demar[, din care f\cea parte [i viitorul antrenor N. Ru]\,câ[tig\ proba de 20 km ([osea). Au urmat alte gene-ra]ii de atle]i care au contribuit la gloria atletismuluiromânesc. Realiz\ri pe plan intern: peste 500 de ti-tluri de campioni la seniori [i la juniori, dintre carecirca 300 de seniori (200 `n probele feminine [i 100`n cele masculine); 11 Mae[tri emeri]i ai sportului [ipeste 500 de Mae[tri ai sportului. Printre atle]ii cu re-aliz\ri deosebite se num\r\: Gabriela Szabo � meda-liat\ cu aur, argint [i bronz la JO, 6 titluri mondiale,

239


campioan\ european\ de junioare [i senioare, de-clarat\ cea mai bun\ atlet\ a Europei [i a lumii `n1999; Vali Ionescu � campioan\ european\ [i vice-campioan\ olimpic\, de]in\toarea recordului mondialla lungime; Anu]a C\tuna � campioan\ mondial\ cuechipa la alerg\ri pe [osea; Violeta Beclea-Szekely �vicecampioan\ olimpic\ [i mondial\; Iolanda Oan]\� dubl\ vicecampioan\ european\; Rodica Mateescu� vicecampioan\ mondial\; Ioana (Lu]\) Tintorescu �Maestr\ emerit\ a sportului (24 titluri de campioan\,20 recorduri na]ionale, 7 titluri balcanice, 17 ani `nechipa na]ional\); Mae[tri [i Mae[tri emeri]i aisportului, multiplii campioni na]ionali: Radu Ioni]\,Virginia Ioan, Gheorghe St\nel, Mihai Zaharia, pre-cum [i Valeria Bufanu-{tef\nescu, Cornelia Popescu,Florica O]el, Adriana Barbu [.a., care au fost promo-va]i `n alte sec]ii unde au ob]inut performan]e valo-roase pe plan interna]ional. Printre antrenorii care aucontribuit la ob]inerea acestor performan]e se afl\:Dumitru Osiac, George B\leanu, Cornel Cotor,Gheorghe St\nel, Eugen Ignat, Virginia Ioan, GheorgheBoghean, Constantin Dumitru, Adrian Zugr\vescu,precum [i Antrenorii emeri]i: Georgeta Zaharia,Mihai Zaharia, Constantin Nourescu, Maricica Puic\,Zsolt Gyöngyössi.Sec]ia de ciclism, `nfiin]at\ `n 1926, se remarc\ atâtprin rezultatele ob]inute, cât [i ca organizatoare decurse cicliste pe [osea. ~n 1929 era considerat\ a treiasec]ie de ciclism din Bucure[ti, iar `n anii urm\toridevine una dintre sec]iile frunta[e din ]ar\. ~n 1932,echipa CFR câ[tig\ �Cupa Federa]iei� (Bucure[ti �Ploie[ti [i retur), toate trofeele oferite `n cursele ci-cliste [i titlul de fond al României (Bucure[ti � Pre-deal) cu ciclistul T\nase Ignat � unul dintre mariifondi[ti ai ciclismului românesc. ~n 1933: 19 locuri I,6 locuri II [i 7 locuri III `n cursele cicliste; câ[tig\ de-finitiv �Cupa Nicolae Crih\lmeanu�, �Cupa jubileu-lui de 10 ani� a circuitului �Principele Nicolae�; titlulde campion la fond (Cornel Ni]escu), campion re-gional la fond (Ion Marinescu) [i la vitez\ (ErvantNorhadian), precum [i cursa de vitez\ de pe ONEF(Gheorghe Hapciuc). ~n 1934 echipa de ciclocros({t. {tefanov, C. Tudose, D. Hrenciuc [i Gh. Negoescu)câ[tig\ CN. Tot `n 1934, Radu Ioni]\ câ[tig\ titlulRomâniei la �Cros Ciclo-Pedestru�. Echipa ciclist\ a

feroviarilor se mai remarc\ `n �Turul României�`ncepând din 1934 pân\ `n 1946 (A. Barto[, G. Hap-ciuc, C. Ni]escu, {t. {tefanov [i al]ii). ~n cursele de[osea, dar `n mod deosebit `n cele de velodrom se evi-den]iaz\ Ervant Norhadian (1945-1953). ~n 1936,Gheorghe Hapciuc s-a aflat `ntre cei 4 componen]i ailotului României care au participat pentru prima dat\`n �Turul Fran]ei�. Sec]ia [i-a `ncetat activitatea dup\1954. Gheorghe (Dede) Negoescu a fost unul dintrecicli[tii [i antrenorii cu contribu]ii deosebite.Sec]ia de sporturi pe ap\ (devenit\ ulterior sec]iade nata]ie) a luat fiin]\ `n august 1927, din ini]iativaunor tineri de la Atelierele Grivi]a, amatori de `not.~ncepând din 1929, sec]ia organizeaz\ numeroaseconcursuri pe Dun\re, `not\torii ceferi[ti clasându-sepe primele locuri. Se particip\ la numeroase con-cursuri [i campionate la {trandul Kiseleff [i `n ]ar\,precum [i la unele ac]iuni de popularizare a `notului`n diferite localit\]i. Pe parcursul anilor, activitatea s-a profilat pe `not, s\rituri [i polo. Grupa de s\rituriera patronat\ de AS de la �Gara de Nord�, iar cea de`not de �Grivi]a� [i apoi de �Gara de Nord�. La s\ri-turi, cel mai reprezentativ sportiv a fost AlexandruLascu � Maestru emerit al sportului [i Antrenor eme-rit, cel care a dominat proba de s\rituri de la trambu-lin\ peste 20 de ani (1930-1953), ultimul titlu ob]inân-du-l la 41 de ani. Campion balcanic `n 1946. ~notul afost reprezentat, `n decursul anilor, de numero[isportivi de valoare, Mae[tri ai sportului, multiplicampioni na]ionali [i componen]i ai loturilorreprezentative. Dup\ 1954 sec]ia de nata]ie s-a impus`n mod deosebit prin `notul feminin. Printre cei careau reprezentat `notul feroviar s-au aflat: TeodorP\tulea, Alexandru Szatmari, Teodor Angelescu,Radu Grigore, Ovidiu Ionescu, Gheorghe Cociuban,Cornel Mocanu, Petre Che]an, Nicoleta {tef\nescu,M\riuca Rotaru, Elisabeta Bratu, Elena Ghinea [ial]ii. Antrenori de `not: Alexandru Szatmari, EmanoilVasiliu, Constantin Vasiliu, Henri Iacobini [i al]ii. LaCE feroviare de nata]ie din 1958, desf\[urate `nItalia, reprezentativa CFR a ocupat locul I. ~n anul1930, din ini]iativa `not\torilor, s-au pus bazeleechipei de polo pe ap\. ~n acea perioad\, cu toategreut\]ile `ntâmpinate, echipa CFR reu[e[te s\câ[tige titlurile de campioan\ `n 1934, 1935, 1940 [i

240


1943, iar peste ani [i-a mai `nscris `n palmares `nc\ 5titluri, `n 1972, 1975, 1976, 1977 [i 1981. F\urariiacestor ultime 5 titluri au fost Antrenorii emeri]i Con-stantin Vasiliu [i Cornel Rusu. Echipele CS �Rapid�au câ[tigat câte 6 titluri de juniori I [i II [i 4 titluri lajuniori III, acestea fiind preg\tite de c\tre antrenoriiConstantin Vasiliu, Petre Che]an, Cornel Rusu, Va-leriu }\ranu, R\zvan Musta]\, Ion Miu. Echipa depolo �Rapid� a participat la dou\ edi]ii ale CCE `n1973 promovând pân\ `n semifinale. Tot `n 1973,echipa a ocupat locul I `n CE al feroviarilor. Sec]ia apromovat `n loturile na]ionale peste 40 de juc\tori.Dintre juc\torii care au reprezentat echipa de polo aclubului �Rapid� [i cea a României sunt de men]ionat:Mae[trii emeri]i ai sportului � Adrian Schervan,Florin Sl\vei, Ilie Sl\vei, Cornel Rusu, Ioan Popa,Iosif Culineac, Alexandru Szabo; Mae[trii ai sportului� Petre Che]an, Mihai Simion, Valeriu }\ranu, PavelMure[an, R\zvan Musta]\, Dinel Stemate; din genera-]iile mai vechi � Teodor P\tulea, Alexandru Szatmari,Radu Grigore, Henri Iacobini, Constantin Vasiliu,Teodor Angelescu. C. Vasiliu [i H. Iacobini au jucat `nechipa na]ional\ la Balcaniada din 1946. Sec]ia de rugby a luat fiin]\ la 7 mai 1932, mai `ntâica o subsec]ie, `mpreun\ cu atletismul, a sec]iunii defotbal, din 1933 ca o sec]ie distinct\ rugby-atletism,pân\ `n 1937 când se despart. Sec]ia de rugby, carereprezenta CFR, a fost creat\ `n cadrul AtelierelorCFR �Grivi]a� [i va purta pe parcursul anilor diferitedenumiri, devenind o for]\ a rugby-ului românesc (11titluri de campioni na]ionali, 1 titlu de campion al Eu-ropei, 2 finale CCE). Titlurile din 1948 [i 1950 aufost ob]inute sub denumirea de �CFR�, iar cel din1955 de �Locomotiva�, pentru ca din 1957 s\ concu-reze sub numele de �CFR-Grivi]a� pân\ `n 1976 cânds-a constituit �Rugby Club Grivi]a�. ~n anumite pe-rioade a func]ionat, `n paralel, [i o sec]ie `n cadrulclubului �Rapid�, `n Diviziile A [i B. Multe dintre re-aliz\rile rugby-ului se leag\ de numele juc\torilor [iantrenorilor (Mae[tri emeri]i, Mae[tri ai sportului,Antrenori emeri]i) ca: Gheorghe Pârc\l\bescu, Con-stantin Cocor, Dumitru Zamfir, Vasile Mladin, NicolaeIonescu, Viorel Moraru, Mihai Wusek, Valeriu Iri-mescu, Dumitru Manoileanu, Eduard Denischi, RaduDemian [i mul]i al]ii.

Sec]ia de baschet, `nfiin]at\ `n 1934 (la `nceput`mpreun\ cu voleiul), a fost prima sec]ie ceferist\unde s-a practicat acest sport cu rezultate deosebite.~n 1934 [i 1936 echipa masculin\ câ[tig\ campiona-tul regiunii Muntenia [i sus]ine cu bune rezultate oserie de jocuri interna]ionale. Echipa masculin\câ[tig\ primul titlu de campioan\ `n 1951, sub denu-mirea de �Locomotiva PTT� (antrenori ConstantinHerold [i Vasile Popescu), situându-se [i ̀ n continuarepe pozi]ii frunta[e (locul III � 1961,1964,1982-1983).Juc\torii care s-au remarcat, componen]i ai loturilorna]ionale: Radu Popovici, Vasile Predulea, CristianPopescu, Haigazun Tursugian. Juc\tori care au acti-vat `n anumite perioade sau au debutat la �Rapid�:Grigore Costescu, Dan Niculescu, Constantin Dines-cu, Simion S\deanu, Gheorghe Novac, LucianVasilescu. Echipa feminin\ a cucerit 9 titluri de cam-pioan\ na]ional\ sub denumirea de: �LocomotivaCFR� (1951, 1952); �Rapid� (1960-1962, 1965,1969, 1972, 1978). ~n 1998 echipa a ocupat locul II`n Divizia Na]ional\. ~ntre 1966-1969 echipa feminin\a intrat `n posesia �Cupei României�, iar `n 1975 acâ[tigat CE al feroviarilor. ~n cadrul sec]iei debaschet au activat 7 Mae[tri emeri]i [i 19 Mae[tri aisportului. Dintre juc\toarele care s-au remarcat men-]ion\m: Magda Niculescu, Rodica S\deanu, VioletaZ\v\descu, Elena Ivanovici, Anca Racovi]\, IrinaVasilescu, Eva Ferencz � a jucat pân\ la vârsta de 46de ani (5 titluri na]ionale cu �Rapid�, 4 particip\ri laCE � locul IV `n 1962); Mariana Andreescu-B\dinici(4 titluri, peste 300 de jocuri interna]ionale); IleanaGhi]\-Chiraleu (3 titluri, peste 250 de selec]ii);Cornelia Taflan (3 titluri, 172 de selec]ii); VioricaCiocan, Maria Ro[ianu, Bogdana Diaconescu, {tefaniaBasarabia [i altele. O contribu]ie important\ la ob]i-nerea acestor performan]e au avut-o [i antrenorii, re-marcându-se antrenorul emerit Sigismund Ferencz,25 de ani antrenor al Rapidului, cu care a cucerit 7titluri (1959-1978), mul]i ani aflându-se [i la condu-cerea echipei na]ionale feminine a României. Ti-tlurile din 1951 [i 1952 au fost ob]inute sub condu-cerea antrenorilor Magda [i Gheorghe Niculescu. Sec]ia de handbal a fost `nfiin]at\ `n 1934. ~n 1935câ[tig\ campionatul de handbal `n 11 al Capitalei,organizat cu 4 echipe. Particip\ `n Campionatul

241


regiunii Bucure[ti [i `n CN. ~n 1941 nu se prezint\ s\sus]in\ finala CN cu �Viforul Dacia� [i pierde prinforfait. ~n edi]ia 1947-1948 a CN echipa masculin\ a�CFR� face parte din seria I. Din 1951 se dezvolt\ [ihandbalul `n 7, echipa participând la primele con-cursuri republicane (1956-1957) [i CN (1959).~ncepe s\ se afirme [i echipa feminin\, care vacâ[tiga 5 titluri: 1961 la handbal `n 11 [i `n 7, iar `n1962,1963,1967 numai la handbal `n 7. Pe plan inter-na]ional, echipa feminin\ cucere[te �Cupa Campi-onilor Europeni� (1964), �Cupa IHF� (1993) [i�Cupa Ora[elor� (2000). ~n edi]ia 1998-1999, echipaferoviar\, sub denumirea de �Rapid Munplast�, s-asituat pe pozi]ia a III-a `n clasamentul final al LigiiNa]ionale. ~n cadrul sec]iei au activat 6 Mae[triemeri]i [i 18 Mae[tri ai sportului. S-au remarcat: AnaStark-St\ni[el, Irina Climovschi, Maria Constanti-nescu, Elena Hede[iu, Antoanela O]elea, IulianaNako, Constan]a Dumitrescu, Florica Balosache,Hilde Roth, iar din genera]ia actual\ Alina Dobrin,Monica Iacob, Maria Dogaru [i altele. Antrenori:Gabriel Zugr\vescu, Francisc Spier, PompiliuSimion, iar `n ultimii ani � Tiberiu Milea, VasileM\rgulescu.Sec]ia de volei (1934) a reu[it s\ se impun\ `n voleiulde `nalt\ performan]\ atât cu echipa masculin\, cât [icu cea feminin\. ~n 1938-1939 echipa masculin\ acâ[tigat campionatul regional, iar `n perioada 1949-1966 a cucerit 11 titluri de campioan\ na]ional\, suburm\toarele denumiri: �Locomotiva CFR� � 1949,1950 (antrenor Gh. Niculescu); �Locomotiva-ICF�(Institutul de C\i Ferate) � 1955; �Locomotiva�-1956, �Rapid�- 1959, 1960 (antrenor Gheorghe Pe-trescu); �Rapid� � 1961, 1962 (antrenori {t. Roman[i Gh. Petrescu); �Rapid� � 1963 (antrenor {tefanRoman); �Rapid� � 1965, 1966 (antrenor Ioan Pono-va). Echipa feminin\ a câ[tigat, `n perioada 1950-2000, un num\r de 14 titluri de campioan\ na]ional\:�Locomotiva CFR�, `n 1950 (antrenor MagdaNiculescu); �Rapid� � 1959, 1965, 1968 (NicolaeMeadu); 1972-1974 (Davila Plocon); 1992-1996(Constantin Chi]igoi); 1999 (Costinel Stan); 2000(Costinel Stan [i Mihai Du]\). ~n anul 1964, cândcampionatul a fost `nlocuit cu �Cupa RPR�, ambeleechipe (m+f) ale Rapidului s-au clasat pe locul I. Pe

plan interna]ional au fost repurtate numeroase vic-torii, iar antrenorii [i sportivii, promova]i `n loturilereprezentative, au contribuit decisiv la ob]inerea unorrezultate de prestigiu la CE [i CM. Echipa feminin\s-a clasat pe locul III `n competi]ia interna]ional\�Cupa CEV� `n 1990, iar `n 2000-2001 a jucat `n�Liga Campionilor Europeni�. Echipa masculin\ s-aremarcat `n mod deosebit `n CCE, fiind de 7 ori fina-list\, câ[tigând de trei ori (1961, 1963, 1965) [i in-trând `n posesia definitiv\ a acestui trofeu. De patruori a r\mas `n pozi]ia de vicecampioan\ european\(1960, 1962, 1966, 1967), `n ultimele dou\ edi]ii fi-nala disputând-o cu �Dinamo� Bucure[ti. ~n 1972,echipa clasându-se pe locul II `n CN, a jucat `n CCC.~n cadrul sec]iei de volei au activat `n decursul anilor10 Mae[tri emeri]i [i peste 25 de Mae[tri ai sportului,precum [i numero[i Antrenori emeri]i. ~n echipele CS�Rapid� au jucat: Magda Niculescu, Rodica S\deanu,Natalia Todorovschi, Sonia Colceriu, Eugenia Rebac,Adriana Honet, Daniela Golima[, Constan]a B\l\-[oiu, Mariana Baga, Gheorghe Petrescu, NicolaeMeadu, Ioan Ponova, Davila Plocon, Aurel Dr\gan,Hora]iu Nicolau, Gheorghe Ferariu, Vasile Pavel,Mihai Grigorovici [i mul]i al]ii. Antrenori: PaulErdeli, Ion {oac\, Octavian Cre]u, Aurel Dr\gan,Miron Georgescu, Nicolae Hum\, Florin State, Con-stantin Wessely, Eugenia Rebac, iar la juniori � SoniaColceriu, Mircea Tabacu, Nicolae R\ducanu, VeneraZaharescu [i al]ii. Sec]ia de popice, `nfiin]at\ `n 1938, a cuprins de-alungul anilor sportivi de mare valoare, campionina]ionali, Mae[tri emeri]i, Mae[tri ai sportului, com-ponen]i ai loturilor reprezentative, medalia]i la CM [iCE. Echipa masculin\ s-a situat printre frunta[eleCN, având `n componen]a sa pe Grigore Marin,Alexandru Tudor, Vasile M\ntoiu, Alexandru Andrei(dublu campion na]ional la individual) [i al]ii. ~n1974 echipa a fost transferat\ la CS �Olimpia�.Echipa feminin\ a câ[tigat 7 titluri de campioan\na]ional\ (�Locomotiva PTT� � 1956; �Rapid� �1961; �CFR� � 1963; �Rapid� � 1966, 1967, 1973 [i1974) [i peste 30 de titluri na]ionale `n probeleindividuale [i `n perechi. Din echipa de popice au f\cutparte, printre altele: Florica L\pu[an [i Erika Arion(multiple campioane na]ionale `n perioada 1952-1955);

242


Elena Lupescu-Cernat (campioan\ na]ional\ `n 1953,1955 [i ulterior, campioan\ mondial\ cu echipana]ional\ `n 1966 [i 1970, medaliat\ cu argint la CMdin 1962); Tinca Balaban (campioan\ mondial\ cuechipa na]ional\ `n 1966 [i 1968 [i vicecampioan\mondial\ `n 1962); Elena (Gonciar) Pan\ transferat\dup\ 1975 la CS �Voin]a� (campioan\ european\ cuechipa na]ional\ de junioare `n 1973, ulterior cam-pioan\ mondial\, medaliat\ cu argint [i bronz laCM); Cornelia (Moldova) Petru[c\, ulterior transfe-rat\ (multipl\ campioan\ mondial\); Vasilica (Pin]ea)Pometcu, legitimat\ la CS �Rapid� `n 1968 (cam-pioan\ na]ional\ de junioare, `n proba de perechi, `n1971, campioan\ na]ional\ cu echipa `n 1973 [i 1974,campioan\ european\ de junioare `n 1971 [i 1973,campioan\ european\ de junioare la proba de perechi`n 1973 [i la individual `n 1974, campioan\ mondial\cu echipa na]ional\ de senioare `n 1980, precum [imedalii de bronz, echipe [i perechi `n 1974). Maestraemerit\ a sportului Vasilica Pin]ea-Pometcu a preluat[tafeta muncii de antrenor de la predecesorii s\i IancuBurduloiu [i Teodor Buzea, ducând mai departe seriasucceselor acestei sec]ii, pentru munca depus\ fiindonorat\ cu titlul de Antrenoare emerit\. Otilia OanaGrigoriu a f\cut parte din echipa care a cucerit medaliade bronz la CM de junioare (1993). ~n anul 2000 laCM de popice Ioana Gonciar a cucerit medalia debronz `n proba de perechi.Sec]ia de [ah [i-a `nceput activitatea `n 1928, când `ncadrul ASC CFR s-a constituit cercul de [ah, trans-format `n sec]ie `n 1934. ~n 1931 sunt prelua]i o seriede juc\tori [i mae[tri recunoscu]i de la alte cercuri. ~n1932 echipa sus]ine un meci cu reprezentativaTimi[oarei pe care-l termin\ la egalitate, iar la Cam-pionatul Capitalei ocup\ primele dou\ locuri. ~n 1933câ[tig\ �Ceferiada�, `nvingând cercul de [ah din Ia[icu 7-3. La campionatul intern al cercului din 1933particip\ 22 de juc\tori, pe primul loc situându-se E. Negru]ac, cel care `n 1934 va deveni campionulCapitalei. ~n decembrie 1933 � ianuarie 1934, cerculorganizeaz\ CN de [ah, cel mai bun punctaj fiindob]inut de ceferistul Toma Popa, campionul Capitaleidin 1946 [i campionul na]ional din 1948. Dup\ 1950,`n cadrul sec]iei au activat: Dolfi Drimer, GheorgheMititelu, Constantin Ungureanu, componen]i ai

loturilor na]ionale, juc\tori care se vor afirma pe planintern [i interna]ional. Antrenorul sec]iei a fost numitToma Popa, apoi Nicolae Dumitrescu. ~ncepând cu1950 sec]ia de [ah a AS �Locomotiva� a fost mereuprezent\ `n finalele CN [i ale campionatului Capitalei.~n 1951 se calific\ 3 juc\tori, iar `n 1953 ocup\ loculIII prin Dolfi Drimer. ~n 1952, Eugen Rusenescudevine campionul Capitalei, iar `n 1956 sec]ia a reu[its\ califice dou\ echipe `n acest campionat. ~n perioa-da 1950-1955 `n finalele CN au fost prezente [ireprezentantele acestei sec]ii: Eugenia Popa (locul VI� 1950), Elena Ududeac (locul IV � 1953). O alt\[ahist\ a sec]iei, Clara Hoda[, a câ[tigat campionatulAS �Locomotiva� [i locul II `n campionatul interaso-cia]ii din 1952. Tot `n 1952 reprezentantul CFR, M. Aschenazi, a ob]inut titlul na]ional la compozi]ie[ahist\. Pe plan interna]ional, juc\torii �Locomotivei�Dolfi Drimer, Gh. Mititelu [i C. Ungureanu au f\cutparte din echipa reprezentativ\ de juniori `n meciurileinterna]ionale sus]inute `n perioada 1951-1955, iarantrenorul Toma Popa a preg\tit [i echipa na]ional\.Sec]ia de alpinism (1934) a activat sub `ndrumareaantrenorilor Mircea Cr\ciunescu [i Nicolae Dobre,ini]iind numeroase activit\]i pentru promovarea aces-tui sport. ~n martie 1936, `n urma unei catastrofealpine, provocat\ de o avalan[\ pe Valea Co[tilei, 4din cei 8 componen]i ai echipei de alpinism a CFR[i-au pierdut via]a. Alpinistul Virgil Georgescu, unuldin supravie]uitorii catastrofei, s-a num\rat printresus]in\torii acestui sport, contribuind la preg\tireaunei noi genera]ii de alpini[ti, printre care: C. Du]\,Teodor Rotaru, Teodor Umbreanu � to]i campionina]ionali � [.a. ~n 1955 (23 martie-8 aprilie) echipa dealpinism a AS �Locomotiva�, condus\ de antrenorulM. Cr\ciunescu, din care f\ceau parte Nicolae Dobre,Constantin Radu, Florian Tudor [i Alexandru Gheorghea participat, al\turi de �Flamura Ro[ie�, �Metalul�,�{tiin]a� [i �Dinamo� la una dintre cele mai com-plexe [i dificile ture alpine de iarn\, �TraversareaF\g\ra[ilor�, victoria lor fiind r\spl\tit\ cu trofeul�Cupa de Cristal�. Noul antrenor � Nicolae Dobre �a continuat ac]iunea de dezvoltare a alpinismului `nrândul studen]ilor de la Institutul de C\i Ferate. Sec]ia de motociclism, `nfiin]at\ `n 1945, a jucatun rol `nsemnat `n sus]inerea [i dezvoltarea acestei

243


ramuri de sport. Numai `n perioada 1948-1956, doidintre frunta[ii acestei sec]ii au câ[tigat 17 titluri decampioni na]ionali � 7 la coast\, 6 la vitez\, 2 la mo-tocros [i 2 la categoria sport. Autorii acestor titluri aufost Mae[trii sportului Nicolae Buescu (11) [i Nicu{tefan (6). ~n cadrul sec]iei au mai activat [i al]i mo-tocicli[ti valoro[i, ca Marin Mare[, Nicolae Sasu [iCristian Dovids.Sec]ia de canotaj [i kaiac-canoe. Au existat uneleini]iative pentru dezvoltarea canotajului `nc\ din1934, `n cadrul sec]iunii �Sporturilor de ap\�. ~n1935-1936 sunt men]ionate unele concursuri pelacurile Snagov [i Her\str\u. ~n 1938 sec]ia AS�CFR� era `nregistrat\ ca afiliat\ la FR de SporturiNautice. O activitate mai bine organizat\ se `nre-gistreaz\ atât la canotaj, cât [i la kaiac-canoe`ncepând din 1955, când au fost câ[tigate [i primeletitluri de campioni na]ionali. La canotaj, echipajelede 4+1 fond [i 4+1 rame, fete, devin campioane `n1956, cel de schif simplu `n 1957, iar cel de dubluf\r\ cârmaci [i 2+1 mare fond, `n 1958. La kaiac-canoe au fost ob]inute titluri de campion `n 1954 laK1 � 500 m fete (E. Fulger � PTT); K2 � 500 m fete(�Locomotiva� MCF); `n 1955 la K2 mare fond, peDun\re (I. Barbu [i C. Petrescu � �Locomotiva�MCF); echipa de mare fond pe Dun\re �Locomoti-va�; K2 � 500 m, V. Grigorescu [i V. Gheorghiu ��Locomotiva� MCF; `n 1956 - echipajul de canoe alAS �Locomotiva�, `n cursa de mare fond, pe Dun\re.Ulterior activitatea la canotaj a fost preluat\ de alteunit\]i sportive, iar la kaiac-canoe ea a continuat `ncadrul AS �Locomotiva�. ~n cadrul sec]iei au func]io-nat ca antrenori: Vasile Ruja, Petre Milincovici,Gheorghe Gheorghiu, Mihai }urca[, Leon Rotman. Sec]ia de judo (1968) a ob]inut peste 30 de titluri decampioni na]ionali la seniori [i juniori. Antrenoriisec]iei au fost Gheorghe Donciu [i Constantin Ciolan(1968-1972), C. Ciolan [i Otto Graf (1972-1974). ~naceast\ perioad\ se afirm\ numero[i judoka, ob]inândtitluri [i medalii la CN [i CB, fiind componen]i ai lo-turilor na]ionale (Gheorghe Ba[cu, Dumitru Alexan-dru, Cornel Roman, Vasile Bideac, Florin Sandu,Vasile Gheorghe [.a.). ~n 1974 sec]ia `[i `nceteaz\ ac-tivitatea, fiind re`nfiin]at\ `n 1986, lucrând `n colabo-rare cu CS{ nr. 5, sub `ndrumarea prof. Mihai

Br\ileanu. Echipa promoveaz\ `n Divizia A, unde seclaseaz\ de trei ori pe locul III. Echipele de tineret [ide juniori câ[tig\ câte trei titluri de campioane. Seob]in mai multe titluri [i medalii la CN de seniori [ijuniori, iar `n cadrul loturilor na]ionale contribuie lareprezentarea judo-ului românesc pe plan inter-na]ional. Se remarc\: {tefan Cristescu, Ioan Simion,Florin B\jenaru, Irinel P`rvu, George Roman,Alexandru Marinescu, Virgil Pena, Marian Ilie,Tudor Dumitru, Radu Ivan (participant la ultimeletrei edi]ii ale JO) [.a. ~n ultimii patru ani, antrenoriiau preg\tit o echip\ puternic\ de juniori [i tineret careau adus peste 35 de medalii `n CN, iar 6 sportivi auintrat `n componen]a lotului na]ional de juniori. Aumai activat ca antrenori `n cadrul sec]iei: C\linCostescu, Toma Mihalache, Dorin Gavra [i Ion Luca.Sec]ia de karate a fost `nfiin]at\ `n decembrie 1990[i este afiliat\ la FR de Karate Modern. ~n perioada1993-2000 sportivii sec]iei au ob]inut 17 titluri decampioni na]ionali, din care 3 la masculin [i 14 lafeminin (9 individuale [i 5 cu echipa), precum [i 24de locuri II-III la CN. Au câ[tigat titluri de campion:Cristian Stoica (1998, 1999), Sorin Alexandru(1998), Rodica Badea (1993), Mirela Slavu (1997,1999, 2000), {tefania Sandu [i Magdalena C\lin(1998), Iulia Grosu (1999), Simona Tudorache (1999,2000). Echipa feminin\ a devenit campioan\ `n 1995,1996, 1997, 1999 [i 2000. Echipa masculin\ s-aclasat pe locul II `n 1993 [i pe III `n 1999. Pe plan in-terna]ional sec]ia a `nceput s\ ob]in\ rezultate `nc\din 1993 `n diferite turnee, campionate [i cupe mon-diale. Cele mai bune rezultate au fost ob]inute `n1999, la Kumite, prin Mirela Slavu (53 kg), CristianStoica (60 kg) [i Sorin Alexandru, medalia]i cu aur laCE din Germania, unde au mai fost cucerite [i dou\medalii de argint prin {tefania Sandu (53 kg) [iechipa format\ din Mirela Slavu, Iulia Grosu, Si-mona Tudorache [i Magdalena C\lin. De la `nfiin]arepân\ `n prezent sportivii s-au preg\tit cu antrenorii:Daniel Iorga [i Mihaela Iorga. ~n cadrul clubului au mai func]ionat `n decursul ani-lor sec]ii la urm\toarele sporturi: Sec]ia de turism. ~nfiin]at\ `n 1927; a organizat nu-meroase excursii `n ]ar\ [i `n str\in\tate, precum [itabere de var\ la Eforie [i Vârciorova;

244


Sec]ia de tenis (1928). Avea sediul la �{osea� [inum\ra 10 membri; `n 1929 se mut\ cu sediul peterenul CFR din Bd. Elisabeta unde se afla Societatea�Romcomit�, [i la �Doherty�, cu care `ncheie o con-ven]ie; din 1932, când num\ra 62 de membri, `ncepeo activitate mai organizat\, angajându-l ca antrenorpe Victor Stoclosa; `n 1939 sec]ia se `nscrie la Fe-dera]ia Societ\]ilor Române de Tenis; Sec]ia de scrim\ (1928). Organizat\ `n cadrul sec]ieide tenis, punea la dispozi]ia amatorilor sala de scrim\`n care lucra maestrul Ludovic Fenyö; Sec]ia de culturism (1968). A func]ionat `n cadrulsec]iei de haltere, sub `ndrumarea Antrenorului eme-rit Dumitru Hâtru. A câ[tigat peste 60 de titlurina]ionale; Sec]ia de hochei pe ghea]\ (1939). ~n scurta perioad\a existen]ei sale sub denumirea de �Hochei ClubRapid� a cucerit un titlu de campioan\, `n anul 1940; Sec]ia de tir. A luat fiin]\ dup\ 1950, reprezentan]iiAS �Locomotiva� reu[ind s\ câ[tige titlurile de cam-pioni la tirul cu arma de vân\toare, `n 1952 (MihaiVasiliu � 43 talere din 50) [i `n 1953 (M. Vasiliu � 86talere din 100, [i cu echipa: M. Vasiliu, I. Gheorghiu,G. Gheorghiu [i I. Begu � 130 talere din 4x50); Sec]ia de tenis de mas\. A fost `nfiin]at\ `n 1950 subdenumirea de �Locomotiva � RATA�, �Locomotiva �PTT� [i apoi a devenit �Rapid�; câ[tig\, prin repre-zentantele sale Sari Szasz [i Luci Sl\vescu, titlurilede campioane `n 1950 (dublu), 1951 (dublu [iechipe), 1952 (dublu); ulterior, al\turi de al]i sportivi,a activat ca juc\tor [i antrenor Mircea Popescu, com-ponent al lotului na]ional, medaliat la CM. Sec]ia sporturilor de iarn\. ~nfiin]at\ `n 1932 laSinaia, apar]inea �ASC CFR� Bucure[ti. ~n perioada25-28 ianuarie 1934 au fost organizate concursuri debob, de s\niu]e, skeleton [i schi. Sec]ia a fost dotat\cu dou\ boburi (�Rapid� [i �Expres�) construite `nAtelierele CFR - Grivi]a Vagoane. ~n decursul anilor,din conducerea clubului au f\cut parte ca pre[edin]i:Teofil Copaci (iunie 1923); Andrei {tefan (decembrie1923), Cezar Mereu]\ (1926); Alfred Fulger; V. Blaj;V. Badiu; C. Bauer; I. Georgescu; I. Stoian; FloreaT\n\sescu; N. Zodian; Mihai Vâlceanu; Petre Capr\(1967-1972); Florin {tef\nescu; Liviu Mih\ilescu(1978-1982); Apostol Chirulescu (1982-1983);

Daniel L\z\rescu (1983-1987); Eugen Ignat (1987-1988); Aurel Dumitru Popa (1988-1990); Mihai Za-haria (din 1990). La 1 decembrie 2000 componen]aConsiliului de conducere al Clubului era urm\toarea:Mihai Zaharia � pre[edinte; Grigore Târcoci � vice-pre[edinte; Vali Caciureac � vicepre[edinte; AntoanetaVoica � contabil; Dan Com[a, Alexandru Mardan,Viorel Lefter � membri. ~n anul 2001, sportivii clubu-lui au realizat urm\torul bilan] pe plan na]ional: 24titluri de campioni na]ionali la seniori, 6 la tineret [i30 la juniori; 109 locuri II-III la CN de seniori, tineret[i juniori; 6 recorduri na]ionale; locul VI pe ]ar\ `nclasamentul cluburilor care au ob]inut medalii la CN.La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori,tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [iEuropene, JMU [i CB) sportivii clubului au cucerit45 de medalii `n probele individuale [i au contribuitla ob]inerea altor 6 medalii `n probele pe echipe [i `nechipaje, plasându-se pe locul III `n clasamentul pe]ar\ al cluburilor.

CLUBUL SPORTIV �RE{I}A�. ~nfiin]at `n 1922cu sec]iile de: gimnastic\, scrim\, atletism (profilatpe cros), fotbal, tenis [i turism.

CLUBUL SPORTIV ROMÂN. Se organizeaz\ `n1909, la Sinaia, fiind `ntemeiat de membrii familieiregale. Printre obiectivele sale figureaz\ `n primulrând promovarea sporturilor de iarn\ [i a celor mo-derne, tenisul ocupând un loc central. ~n 22 martie seorganizeaz\ un concurs de bob desf\[urat pe o pârtiede 400 m special amenajat\, iar `n 1910, concursurilepentru sporturile de iarn\ (la care participau [i fe-meile), printre care [i cele de bob, pentru cucerireaCupei G. V. Bibescu (câ[tigat\ de N. Filipescu) [i aCupei de Argint, ob]inut\ de principele Carol.

CLUBUL SPORTIV �SATU MARE�, a fost `nfi-in]at la 1 octombrie 1972 (hot\rârea CNEFS nr. 733din 9 iunie 1972), func]ionând, pân\ `n 1974, sub de-numirea �Clubul Sportiv Municipal Satu Mare� cupatru sec]ii: atletism, lupte (libere [i greco-romane),fotbal (centrul de copii [i juniori) [i scrim\. ~n 1974luptele libere au trecut la AS �Unio�, iar centrul decopii [i juniori pentru fotbal, la FC �Olimpia�. ~n

245


1990 a fost transferat\, de la OJTS la club, sec]ia deradioamatorism. ~n anul 2000 activau `n structuraclubului patru sec]ii de performan]\: atletism, luptegreco-romane, radioamatorism [i scrim\.Sec]ia de atletism [i-a desf\[urat activitatea la nivelna]ional [i balcanic, `n special cu juniorii (PeterSzeredoy, Tiberiu Egi, Ana Maria Stoica � multiplicampioni na]ionali de juniori [i medalia]i la CB). ~nsec]ie a activat [i Florin Turcu, campion na]ional(pentru ANEFS) `n 1995, 1996, 1997, la suli]\.Sec]ia de lupte a cuprins mai mul]i sportivi campionina]ionali [i medalia]i la CN: Gheorghe Stan (Maestru alsportului), Gheorghe Costin, Sorin {oproni, FranciscSzabo, Ludovic Leib, Tudor Barbul, Octavian Feher,Iosif Cornuta, {tefan Varodi, ace[tia fiind [i compo-nen]i ai loturilor na]ionale. ~n sec]ie a mai activat [iAttila Balogh, vicecampion european la lupte libere `n1969 (medalie câ[tigat\ anterior venirii `n sec]ie).Sec]ia de radioamatorism a ob]inut mai multemedalii la CN de seniori la crea]ie tehnic\, având unputernic nucleu de cercetare `n domeniul aplicat al ra-dioamatorismului. S-au remarcat: Iosif Cuibu[ (mul-tiplu campion na]ional, Maestru al sportului), AdrianAnderco [i Tiberiu Makrai (campioni na]ionali), Ist-van Vany [i {tefan Anderco (medalia]i la CN). Pentruactivitatea `n trafic radio, Iosif {arga a ob]inut titlulde Maestru emerit al sportului. Au câ[tigat medalii `nconcursurile interna]ionale IARU: Iosif Batl, D\nu]Chi[ [i Arpad Ga[par. Antrenorul Constantin Frish,component al colectivului tehnic care a preg\tit lotulna]ional, a contribuit la câ[tigarea unei medalii debronz la CM din Ungaria, `n anul 1998.Sec]ia de scrim\ a beneficiat de `ndrumarea antre-norului emerit Alexandru Csipler. Fiind una dintresec]iile frunta[e de scrim\, a reu[it s\ ob]in\ anual20-30 medalii la CN, la toate categoriile de vârst\[i arme. ~n aceast\ sec]ie au continuat s\ sepreg\teasc\ cei mai reprezentativi sportivi aiscrimei române[ti, mul]i dintre ei fiind transfera]ila alte cluburi, unde au realizat performan]e remar-cabile la JO, CM [i CE. Printre ace[tia s-au aflatmul]i scrimeri care activaser\ anterior la �MetalulUnio� Satu-Mare [i `n alte sec]ii: Ecaterina Sthal,Petre Kuki, {tefan Ardeleanu, Suzana Ardeleanu,Monica Veber, Marcela Moldovan, Rozalia Husti,

Csila Ruparcsics, Simona Ilu]i, Alexandru Nisztor,Nicolae Bodoczi [i mul]i al]ii. Au activat caantrenori `n cadrul sec]iei, ob]inând titlul deAntrenor emerit, urm\torii: Alexandru Csipler,{tefan Ardeleanu, {tefan Haukler, Ludovic Vigula,Marcela Zsak Moldovan. Din anul 1996, sec]ia descrim\ beneficiaz\ de o modern\ sal\ de preg\tire[i de competi]ii, care este `n administrarea clubului.Pre[edin]ii clubului: Ioan Irimie (1972-1974), EmilTerebe[i (1974-1986), Viorel Dan (din 1986).

CLUBUL SPORTIV CENTRAL AL ARMATEI�STEAUA�. A fost `ntemeiat în baza Decretuluiregal nr. 135 din 07.03.1946, precum [i a Regula-mentului de aplicare a Legii de `nfiin]are a �Organi-za]iei Sportului Popular� din 30.04.1946. Continua-tor al tradi]iilor sportive existente `n cadrul Armateiromâne, clubul militar a fost edificat în dou\ etape:Un prim moment ar fi cel de organizare, `n teritoriu,a resortului militar � cu atribu]ii de coordonare asportului `n armat\, moment marcat de `nfiin]area, lasfâr[itul anului 1946 [i `nceputul lui 1947, a sec]ieide c\l\rie (ai c\rei reprezentan]i de seam\ eraureuni]i `n cadrul echipei hipice a armatei), precum [ia celei de scrim\ `n prim\vara anului 1947 (cuprins\`n Cercul Militar din Bucure[ti). Al doilea, momentul`nfiin]\rii Asocia]iei Sportive Centrale a Armatei(iunie-noiembrie 1947). A[adar, data de 4 iunie 1947(când s-a `nfiin]at [i sec]ia de fotbal) este considerat\data de la care fiin]eaz\ prestigiosul club sportiv mili-tar. ~n 1947, `nfiin]area oric\rei asocia]ii se f\cea res-pectându-se Legea din 1928 prin care se stipulafoarte clar obligativitatea `nregistr\rii acesteia laprim\ria localit\]ii unde `[i avea sediul. Timpul nu ap\strat `ns\ toate documentele referitoare la anii1947-1950, astfel `ncât prezentarea cronologic\ asec]iilor clubului militar se bazeaz\ numai pe docu-mentele g\site la Arhivele Armatei de la Pite[ti [i peinforma]iile din presa vremii.ANUL 1947Sec]ia de c\l\rie. Este urma[\ a Echipei hipice a Ar-matei, care `i cuprindea pe cei mai buni cavaleri[tidin unit\]ile militare din ]ar\. Echipa hipic\ a Ar-matei a luat fiin]\ în anul 1928, în timpul generaluluiMoruzi [i a fost reorganizat\ în 1946-1947, la Sibiu,

246


ca sec]ie sportiv\ `ncadrat\ [i reîncadrat\ definitiv în1953 `n clubul militar. Este important s\ eviden]iemfaptul c\ prima medalie a ]\rii la JO de la Berlin, `n1936, a fost cucerit\ de lt. Henri Rang, cu calul Delfis,la obstacole, individual. Palmaresul sportiv interna-]ional [i intern:

Jocuri Olimpice � 1 medalie de bronzCampionate Europene � 1 loc VCupe Mondiale � particip\ri sporadice în faza eta-pelorCampionate Mondiale CISM � 2 medalii (1 argint,1 bronz)Spartachiade Militare � 4 medalii (2 argint, 2bronz)Jocuri Balcanice � 109 medalii (42 aur; 44 argint;23 bronz)Campionate Na]ionale � 372 titluri (329 la seniori,3 tineret, 40 juniori)Cupe ale României � 24.

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Petre Kirculescu, Nicolae Zidaru, Constan-tin Zahei, Constantin Apostol, Gheorghe Popescu,Gheorghe Andrei, Neculai Marcoci, Mihai Timu,Gheorghe Antohi, Dumitru Velicu, Virgil B\rbu-ceanu, Vasile Tudor, Dumitru Hering, GheorgheNicolae, Emilian Curteanu, Mircea Neagu, RaduMarcoci. Sportivi: Virgil B\rbuceanu, GheorgheAntohi, Gheorghe Langa, Neculai Marcoci, NicolaeMihalcea, Iosif Molnar, Dumitru Hering, DumitruVelicu, Anghelache Donescu, Dania (Popescu)Longo, Ioan Popa, Sorin Soveja, Dumitru Velea,Comel Ilin, Mircea Neagu, Gheorghe Nicolae, RaduIlioi, Mariana Molsei, Radu Marcoci, EmilianCurteanu, Florin Stoica, {tefan Stoica, Alina Alexan-drescu. Din rândurile antrenorilor [i sportivilor, suntde subliniat ca personalit\]i marcante: DumitruHering, actualul secretar al Jockey Club-ului Român;Sorin Soveja, fost secretar general al FR de C\l\rie [iPentatlon modern; Vasile Tudor, fost secretar generalal Federa]iei Ecvestre Române.Sec]ia de scrim\ este urma[a grup\rii sportivecuprins\ `n cadrul Cercului Militar Bucure[ti, grupareafiliat\ la federa]ia de specialitate la finele anului1925 [i reorganizat\ între 1947-1948.Palmares sportiv interna]ional [i intern:

Jocuri Olimpice � 9 medalii (2 aur, 2 argint, 5bronz)Campionate Mondiale � 42 medalii (10 aur, 16argint, 16 bronz)Campionate Europene � 13 medalii (2 aur, 6 argint,5 bronz)Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade � 21medalii (7 aur, 9 argint, 5 bronz)Cupe Mondiale � 3 medalii ( 1 aur, 2 bronz)Cupe Europene � echipe de club � 42 medalii (9aur, 9 argint, 24 bronz) Campionate Mondiale CISM � 7 medalii ( 1 aur, 5argint, 1 bronz)Jocuri Balcanice � 265 medalii (157 aur, 6 argint,40 bronz)Campionate Na]ionale � 345 titluri (290 seniori, 53tineret [i juniori, 2 copii) Cupe ale României � 123.

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Constantin Panescu, Andrei Vâlcea, Con-stantin Ciocârlie, Sorin Poenaru, Constantin Stelian,Dumitru Musta]\, losif Zilahy, Gheorghe Alexe,Gheorghe Culcea, Alexandru Istrate, ConstantinNicolae, Olga Szabo, Mihai }iu, Alexandru Nilca,Tudor Petru[, Petru Kuki, Corneliu Marin, OctavianZidaru, Ioan Popa, lonel Stanciu, Cornel-R\zvanMilan, Marius Florea, Petre Ducu, Romic\ Molea.Sportivi: Dumitru Musta]\, Cornel Pelmu[, AndreiVâlcea, Georgeta Sachelarie, Olga Szabo, IonDrâmb\, {tefan Haukler, Sorin Poenaru, losif Zilahy,Iuliu Falb, Ileana Gyulai-Drâmb\-Ienei, EcaterinaJencsik-Stahl, Mihai }iu, {tefan Weissbock-Arde-leanu, Ana Pascu, Gheorghe Culcea, ConstantinNicolae, Hariton B\descu, Octavian Vintil\, Con-stantin B\r\gan, Nicolae Iorgu, Alexandru lstrate,Magdalena Barto[-Chezan, Adriana Dragomir, VioricaDraga, Ioan Pop, Comeliu Marin, Marin Musta]\,Alexandru Nilca, Emil Oancea, Petru Kuki, TudorPetru[, Sorin Roca, Zsolt Huszti, George Oancea,Ioan Popa, Mihai Popa, Rudolf Szabo, Octavian Zi-daru, Miklo[ Bodoczi, Felix Nicolae, Sorin Saitoc,Alexandru Chiculi]\, Elisabeta Guzganu-Tufan,Romic\ Molea, Laura Cârlescu-Badea, Claudia Gri-gorescu-Van]\, Ana Pavel, Livius Buzan, Petre Ducu,Romic\ Molea, Mihai Predescu, Cornel-R\zvan

247


Milan, Roxana Scarlat, Ioana Ionescu, Reka-SzofiaLazar-Szabo, Dan G\ureanu, Constantin Sandu, CostelD\nciulescu, Serghei Jelezov.Personalit\]i marcante din cadrul sec]iei: Ana Pascu,pre[edinte executiv al FR de Scrim\ [i maestru `nBiroul executiv al COR; Octavian Vintil\, vicepre[e-dinte al FR de Scrim\; Octavian Zidaru, fost secretargeneral al FR de Scrim\; Ioan Pop, director tehnic `ncadrul FIE [i fost secretar tehnic `n cadrul FR deScrim\; Liviu Angelescu, secretar tehnic al FR deScrim\.Sec]ia de fotbal - vezi �Cluburi de fotbal�, F.C.STEAUASec]ia de tenis de câmp s-a constituit la 7 iunie 1947o dat\ cu cea de fotbal [i cea de box. Primii reprezen-tan]i ai sportului alb au fost fra]ii Marin [i GoguViziru, acesta din urm\ campion na]ional chiar înanul `nfiin]\rii, 1947. ~n palmaresul intern suntînscrise 153 de titluri de campioni na]ionali (112 laseniori, 39 la juniori [i 2 la copii). Palmaresul interna-]ional cuprinde: 16 locuri I, 12 locuri II [i 15 locuriIII/IV, cucerite la cupele mondiale (sau alte com-peti]ii echivalente): Marele premiu FILT, Turneulfinal al FILT, Turneul final al juc\torilor-antrenori,Roland Garros, Wimbledon, Forest Hills/FlushingMeadow, Cupa Davis, Cupa Galea. Alte 12 medalii laCampionatele Europene (4 de aur, 1 de argint, 7 debronz), 5 medalii la Universiadele de var\ (1 aur, 1argint, 3 bronz), 2 locuri V-VIII la Cupa CampionilorEuropeni, 58 medalii la JB (32 aur, 20 argint, 6bronz). Antrenorii sec]iei au fost: DumitruT\n\sescu, Tiberiu Grad, Gheorghe Cobzuc, MarinViziru, Constantin Chivaru, Gheorghe Viziru, Du-mitru Viziru, Eleonona Dumitrescu, Constantin Ristea,Daniela Pavel. Dintre sportivi men]ion\m pe:Gheoghe Viziru, Marin Viziru, Gheorghe Cobzuc,Constantin N\stase, Petre M\rmureanu, Ilie N\stase(câ[tig\tor la Roland Garros, la Forest Hills, primul locîn marele premiu FILT, de 4 ori câ[tig\tor al �MasterTournament�, locul 1 mondial, de 5 ori finalist în CupaDavis), Ecaterina Ro[ianu-Horsa, Eleonora Ro[ianu-Dumitrescu, Dumitru H\r\d\u (finalist în CupaDavis), Liviu Manca[, Adrian Marcu, Mihai Sova,R\zvan Constantinescu, Mihnea N\stase, DanielaMoise-Pav\l, Dinu Pescariu, Andrei Pavel. Ca

personalit\]i în lumea tenisului s-au remarcat: IlieN\stase, pre[edinte al FRT, Dumitru H\r\d\u, vi-cepre[edinte al FRT [i Gheorghe Viziru, fost secretergeneral al FRT.Sec]ia de box. A luat fiin]\ în anul 1947, primii bo-xeri fiind Vasile Boghi]\, Titu S\rb\toare [i SanduIon. Primul titlu na]ional a fost câ[tigat de IonVasilov. Palmaresul sec]iei cuprinde:

Jocuri Olimpice � 5 medalii (3 argint, 2 bronz)Campionate Mondiale � 5 medalii (4 argint, 1 bronz)Campionate Europene � 33 medalii (5 aur, 14 ar-gint, 14 bronz)Jocuri Mondiale Universitare � 4 medalii (1 aur, 2 argint, 1 bronz)Spartachiade Militare � 30 medalii (4 aur, 4 argint,22 bronz)Jocuri Balcanice � 51 medalii (23 aur, 21 argint, 7 bronz)Campionate Na]ionale � 179 titluri (154 la seniori,10 la tineret, 15 la juniori).

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Lucian Popescu, Marin St\nescu, MarcuSpakov, Gheorghe Fiat, lon Kiriac, Neac[u {erbu,Constantin Ciuc\, Nicolae Gâju, Alec N\stac, MarinDiaconescu, lon Dumitru, Gheorghe Chiv\r, Con-stantin Gruescu, Grigore Bondavali. Sportivi: VasileTi]\, Gheorghe Fiat, Mircea Dobrescu, FranciscAmbru[, Nicolae Mândreanu, Mihai Stoian, Neac[u{erbu, Victor {chiopu, Gheorghe Negrea, VirgilBadea, Constantin Ciuc\, Nicolae Gâju, GheorgheChiv\r, Gheorghe Pu[ca[, Victor Zilberman, AlecN\stac, Constantin Gruescu, Aurel Dumitrescu, IonCernat, Carol Hajnal, Daniel Radu, Florian Livadaru,Dumitru {chiopu, Gheorghe Preda, Doru Maricescu,Marian Fân\]an, Miklo[ Paizs, Dumitru Be[liu,Daniel M\eran, Vasile Adumitroaie, Adrian M\rcu],Nicolae Aliu]\.Sec]ia de atletism. S�a afiliat la FR de Atletism în1948. Parmaresul interna]ional [i intern cuprinde:

Jocuri Otimpice � 8 medalii (4 aur, 1 argint, 3 bronz)Campionate Mondiale � 8 medalii (2 aur, 3 argint,3 bronz)Campionate Europene � 31 medalii (12 aur,

248


13 argint, 6 bronz)Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade � 20 medalii (11 aur, 5 argint, 4 bronz)Cupe Mondiale � 2 medalii de argintCupa Europei�Bruno Zauli" echipe na]ionale � 4 medalii (2 argint, 2 bronz)Campionate Mondiale ClSM � 13 medalii (2 aur, 7 argint, 4 bronz)Spartachiade Militare � 14 medalii (3 aur, 5 argint,6 bronz)Jocuri Balcanice � 413 medalii (173 aur, 130 argint,110 bronz)Recorduri � 7 olimpice, 25 mondiale, 25 europene,6 la JMU [i UniversiadeCampionate Na]ionale � 939 titluri (572 seniori,219 tineret, 148 juniori)Cupe ale României � 16

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Ioan Mure[anu, Aurel Lupan, Ion Steri-ade, Mihai Tintorescu; Nicolae P\i[, Victor Du-mitrescu, Ioan Söter, Constantin Aioanei; VictorCinc\, Vasile Dumitrescu, Mircea Buhlea, MariaPandele-Florescu, Nicolae Tacorian, Radu Voiciloiu,Elias Baruch, Silviu Dumitrescu, DumitruParaschivescu, Teodor lonescu, Petre Astafei, IolandaBala[-Söter, Gheorghe Fodoreanu, Octavian Vis-copoleanu, Viorica Viscopoleanu, Carol Corbu, PetreLupan, Ioan Moroiu, Ani[oara Stanciu, Doina Voi-nea, Horia Toboc, Dan Serafim, Floren]a Cr\ciunes-cu, Ion-Adrian Ghioroale-Panait, George Boroi, Con-stantin Nourescu, Nichifor Ligor, Ilie Popa. Sportivi:Ioan Söter, Iolanda Bala[-Söter, Virgil Z\v\Descu,Gheorghe Zâmbre[teanu, Sorin Ioan, Maria Dia-conescu, Viorica Viscopoleanu, Carol Corbu, Gheor-ghe Megelea, Floren]a Cr\ciunescu, Adrian Proteasa,György Marko, Ibolya Korodi, Ani[oara Cu[mir-Stanciu, Mihaela Loghin, Galina Astafet-St\variu,Liliana N\stase, Ella Kovacs, George Boroi, BogdanTudor, Monica Iag\r-Dinescu, Cristina Nicolau,Oana Mu[unoi-Pantelimon.Din rândurile personalit\]ilor marcante provenite dinsec]ia de atletism sunt de men]ionat: NicolaeM\r\[escu � secretar de stat la MTS, Iolanda Bala[Söter, pre[edinte executiv al FR Atletism [i vicepre-[edinte al COR, Ioan Mure[anu, fost vicepre[edinte

al CSA Steaua,Carol Corbu, vicepre[edinte al CSASteaua.Sec]ia de volei. Palmaresul interna]ional [i interncuprinde:

Jocuri Olimpice � 1 medalie de bronz.Campionate Mondiale � 2 medalii ( 1 argint, 1 bronz).Campionaie Europene � 5 medalii (3 argint, 2 bronz)Jocuri Mondiale Universilare [i Universiade � 2 medalii de aurCupe Mondiale � 1 loc 6Cupe Europene echipe de club � 8 medalii (5 argint, 3 bronz)Spartachiade Militare � 3 medalii (1 argint, 2 bronz)Jocuri Balcanice � 20 medalii (6 aur; 10 argint, 4 bronz)Campionate Na]ionale � 17 titluri la seniori.

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: Antrenori: Vasile Moraru, Nichi Dragomirescu, Nico-lae Murafa, Victor Tibacu, Nicolae T\rchil\, lonT\n\sescu, Constantin Sârbu, Victor Surugiu, T\naseT\nase, Paul Bra[oveanu, Martin Rauh, Aurel Dr\gan,Octavian Cre]u, Gyula Bartha, Virgil Dumitrescu,Petre Ionescu, Florin }iucra, Constantin Chi]igoi,Alexandru Juhasz, Vasile Paraschiv. Sportivi: CorneliuAndrie[, Gyula Bartha, Mircea B\rbulescu, RaduBegan, Ioan Bânda, Cornel Chifu, Constantin Chi]igoi,Cristian Chi]igoi, Marian Constantin, Gheorghe Cor-beanu, Octavian Cre]u, Günther Cristiani, RobertCzedula, Petre Duduciuc, Gheorghe Dumitra[cu,Romeo Enescu, Daniel-R\zvan G\van, Silviu Gean\,George-Valentin Grigore, Emil Haiduc, Aurelian Ion,Cristian Ion, Daniel Ionescu, Petre Ionescu, MariusIorga, Alexandru Juhasz, Sorin Macavei, ViorelManole, Florin Mina, Emilian Mitroi, Silviu Oancea,Mihai P\dure]u, Cristian Pentelescu, Neculai Pop,Dorin Poro[nicu, Ady-Silviu Pralea, Martin Rauh,{tefan Roman, Dumitru Rotaru, Marian S\niu]\, Va-leriu Spânu, Marian Stamate, Alin St\variu, Cornel{oica, Ion {u[elescu, Ion T\n\sescu, loan }erbea.Alte personalit\]i: Aurel Dr\gan, fost secretar federal alFR de Volei, Viorel Manole, secretar general al FR deVolei, Dorin Macavei, [eful Biroului Documentare sta-

249


tistic\ din cadrul instruirii sportive a CSCA �Steaua�,Nicolae T\rchil\, fost antrenor federal la FRV.Sec]ia de tir. ~nfiin]at\ `n anul 1947, `nregistreaz\prima participare la Campionatele Na]ionale `n anul1948. Performan]ele sportive pe plan interna]ional [iintern au fost:

Jocuri Olimpice � 5 medalii (3 aur, 1 argint, 1 bronz) Campionate Mondiale � 12 medalii (2 aur, 6 argint,4 bronz)Campionate Europene � 72 medalii (19 aur, 31 argint, 22 bronz) Cupe Mondiale � 5 medalii ( 1 aur, 2 argint, 2 bronz)Cupa Europei � 1 medalie de argintSpartachiade Militare � 26 medalii (6 aur, 10 argint,10 bronz)Jocuri Balcanice � 425 medalii (178 aur, 131 argint,116 bronz)Recorduri � 3 olimpice, 9 mondiale [i 13 europeneCampionate Na]ionale � 1037 titluri (659 seniori,378 juniori)Cupe ale României � 133.

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Augustin Mi[ca, losif S`rbu, GheorgheCorbescu, Grigore Ioanide, Mihai Toader, LaurianCristescu; Valentin Enea, Teodor Coldea, ConstantinFeciorescu, Cristian Loghiade, Corneliu lon, MarinStan, Ilie Codreanu, Liviu Stan, Constantin Stan.Sportivi: Iosif S`rbu, Dinu Vidra[cu, Valentin Enea,Mihai Toader, Marin Dochili]\, Laurian Cristescu,Alexandru Gered, Virgil Atanasiu, Mihai Dumitru,Nicolae Rotaru, Gheorghe Enache, Gheorghe Florescu,Ioan Albescu, Petre Sandor, Corneliu Ion, MarinStan, Gra]ian Calot\, Virgil Suciu, llie Codreanu,Romulus Nicolescu, Florin Cristofor, Elisabeta B\di-ceanu, Elena Ghioroaie-Taciuc, Silvia Kaposztai,Liviu Stan, Marinic\ Tru[c\, Constantin }ârloiu,Sorin Babii, Marin Matei, loan Toman, IulianRaicea, Liliana Vâlcea, Anca Ionescu, Marius Vasile,Ionel Grigorie, Iulian Soro[, Adrian Todor, Iulic\Cazan, Valentin Stan, Marcel Stan, Vlad Cuza.Personalit\]ile marcante din cadrul sec]iei au fost:Corneliu Ion, pre[edinte executiv al FR de Tir [i VirgilAtanasiu, antrenor federal.

Sec]ia de motociclism. ~nfiin]at\ `n 1948, sec]ia afost desfiin]at\ `n 1970 pentru ca, `n 1982, s\ fiere`nfiin]at\. ~n prezent func]ioneaz\ cu dubl\ legiti-mare sub titulatura �Steaua � General Turbo HondaBucure[ti�. ~n palmaresul interna]ional sunt `nscriseperforman]ele: la Campionatele Mondiale de mo-tocros 1 loc IX, 2 locuri XI; 3 medalii (2 de aur [i 1 de argint) [i un loc II la Cupa mondial\ �Six Days�de regularitate [i rezisten]\ organizat\ sub egida FIM(campionat mondial neoficial, cursele respectivecunoscute [i sub denumirea de �Olimpiada Motoci-cli[tilor�), alte 2 medalii de aur [i 1 de argint la cam-pionatele CSAP, apoi 14 medalii la CampionateleBalcanice (8 aur, 3 argint, 3 bronz). Pe plan internmotocicli[tii militari au cucerit 208 titluri de campi-oni na]ionali (185 la seniori, 13 la tineret [i 10 la ju-niori) [i 5 Cupe ale României (4 la seniori, 1 latineret). Antrenorii care au func]ionat de-a lungultimpului: Ion Spiciu, Georgiu Mormocea, GheorgheIoni]\ (desemnat antrenorul secolului XX la motoci-clism), Gheorghe Voiculescu, Vicen]iu-Petre Paxino,Corneliu Voiculescu, Gheorghe Dumitru, TraianMih\ilescu (în cadrul dublei legitim\ri). Sportivii devaloare ai sec]iei au fost: Ion Spiciu, NicolaeS\deanu, Ion Gheorghe, Constantin Udrescu, Ale-xandru Ruhn, Mircea Antonescu, Georgiu Mormo-cea, Emerich Sonca, Nicolae Niculici, GheorgheVoiculescu, Dumitru Dumitrache, Mihail D\nescu(desemnat sportivul secolului XX Ia motociclism),Gheorghe Ioni]\, Alexandru L\z\rescu, RomanoMoldovan, Armand Munteanu, {tefan Iancovici,Alexandru Schuller, Alexandru Sinca, AlexandruDatcu, Eugen Kereszke[, Alexandru Ionescu-Cristea,Vicen]iu Petre-Paxino, {tefan Chi]u, Aurel Ionescu,Florian Pop, Alexandru Ilye[, Ernest Müller, IonelPavel, Adrian Ro[u, Paul Schmidt, C\t\lin Du]\v, V. Goncearov, Otilia Panc\, Peter Gagyi, GyorgyPakay. Ca personalit\]i marcante din rândurilesportivilor [i antrenorilor sunt de men]ionat: Gheor-ghe Ioni]\, prim-vicepre[edinte al FRM, MihailD\nescu,vicepre[edinte al FRM, Georgiu Mormocea,secretar general al FRM, Corneliu Voiculescu, fostsecretar general al FRM.Sec]ia de rugby. ~n palmaresul s\u interna]ional [iintern sunt cuprinse:

250


Campionate Mondiale � 2 locuri 9-12 [i 1 loc 13Cupe Europene � 31 medalii ( 12 aur, 11 argint, 8bronz) Campionate Na]ionale � 21 titluri la senioriCupe ale României � 6.

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Alexandru Arge[iu, Eugen Sfetescu, NicolaeGheondea, Petre Cosm\nescu, Alexandru Penciu, IoanFodor, Petre B\ducu, Nicolae C\pu[an, Ioan Danciu,R\ducu Durbac, Adrian Mateescu, Alexandru Achim,Theodor R\dulescu, Mircea Muntean, Lauren]iu Codoi,Sorin Fuicu, Eduard Suciu, Leodor Costea, Costic\ Flo-rea. Sportivi: Alexandru Achim, Dumitru Alexandru,Florin-Lucian Balmo[, Daniel Barbu, GheorgheB\lt\re]u, Daniel Boldor-Boghi]\, Mircea Braga, Nico-lae C\pu[an, René Chiriac, Nicolae Cioarec, PaulCiob\nel, Alexandru Cior\scu, Mircea Ciornei, Lau-ren]iu Codoi, Mihai Cojocaru, Liviu Colceriu, TeodorComan, Lauren]iu Constantin, Tudor Constantin, Octa-vian Corneliu, Florin Corodeanu, Vasile David, Filip-Florin Dinu, C\t\lin-Sebastian Dr\guceanu, GeorgeDumitrescu, Marian Dumitru, R\ducu Durbac, Con-stantin Enache, Costic\ Florea, Sorin Fulcu, AlexandruGealapu, Marcel Giuc\l, Liviu Hodorc\, Gelu Ignat,Alexandru Ionescu, Marin Ionescu, Radu Ionescu,Carol Krammer, Gheorghe Leonte, Adrian Mateescu,R\zvan Mavrodin, Panait Merghi[escu, Petre Mitu,Sergiu Mocanu, Marin Mo], Mircea Muntean, Floric\Murariu, Viorel Neaga, Marius Nedelcu, Aurel Nica,Traian Oroian, Alexandru Penciu, lon Pintea, NeculaiPostolachi, Alexandru R\dulescu, Gheorghe R\[canu,Eduard Suciu, Constantin {erban, Ovidiu {ugar, Du-mitru Telea[\, Marcel Toader, lonu] Tofan, Vasile }a]a,Gheorghe V\rzaru, Ion Zafiescu.Personalit\]i marcante din cadrul rugby-ului militar:Carol Krammer, fost vicepre[edinte al CSA Steaua,Sorin Fuicu, fost secretar general al FRR, PaulCiob\nel, secretar de stat la Departamentul pentruHandicapa]i [i pre[edinte de onoare al FRR, NeculaiPostolachi, vicepre[edinte al FRR.Sec]ia de handbal. ~ncepând din anul 1948 are `npalmares urm\toarele performan]e;

Jocuri Olimpice � 4 medalii (1 argint; 3 bronz)Campionate Mondiale � 7 medalii (4 aur, 1 argint,2 bronz)

Campionate Mondiale Universitare � 10 medalii (6 aur, 2 argint, 2 bronz)Supercupa Campionilor Olimpici [i Mondiali � 3 medalii (1 aur, 1 argint, 1 bronz)Cupe Europene � echipe de club � 10 medalii (2 aur, 2 argint, 6 bronz)Campionate Mondiale CISM � 2 medalii ( 1 argint,1 bronz)Spartachiade Militare � 4 medalii (1 aur, 3 argint)Jocuri Balcanice � 21 medalii (12 aur, 8 argint, 1 bronz)Campionate Na]ionale � 33 titluri (seniori)Cupe ale României � 6.

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Francisc Monis, Ioan Kunst-Gherm\-nescu, Cosma Li]\, Octavian Ni]escu, Aurel Bulgaru,Olimpiu Nodea, Otto Thellman, Comel O]elea,Gheorghe Goran, {tefan Orban, {tefan Birtalan,Radu Volna, Ioan V\rg\lui, Nicolae Munteanu.Sportivi: Dan Alboaica, Arpad Baraba[, Ion Belu,Dumitru Berbece, Ciprian Be[ta, {tefan Birtalan,Sebastian Bota, Aurel Bulgaru, Gri[a Cheli, DietrichChristian, Paul Cicu, Teodor Coas\, Laz\r Cojocar,Mircea Costache, Petru Dan, Alexandru Dedu,Alexandru Dinc\, Cezar D\g\ni]\, Marian Dumitru,Cristian Ga]u, Ioan G\brean, Adrian Ghime[, Gheor-ghe Goran, Gheorghe Gruia, Iosif Iacob, Sandu-Florin Iacob, Liviu Iano[, Gavril Kicsid, {tefanLaufceac, Sabin Marc, Virgil Marghidan, MihailMarinescu, Nicolae Munteanu, Mircea Muraru,Victor Neagu, Octavian Ni]escu, Olimpiu Nodea,{tefan Orban, Cornel O]elea, Constantin Petre, lonPopescu, Dan Ro[escu, Lauren]iu Ro[u, OlimpiuSavu, Adrian Simion, Claudiu-Sofron Stan, VasileStâng\, Werner Stöckl, Constantin {elaru, OttoThellman, Constantin Tudosie, Radu Voina.Personalit\]i marcante din rândurile handbali[tilormilitari: Cristian Ga]u, fost secretar de stat la MTS,vicepre[edinte al COR, pre[edinte al FR Handbal, fostpre[edinte al CSA �Steaua�, Cornel O]elea, fost vice-pre[edinte al COR, fost pre[edinte al FR Handbal [ide dou\ ori pre[edinte al CSA �Steaua�, Ioan Kunst-Gherm\nescu, fost pre[edinte al FR Handbal, pre[e-dinte al Comisiei tehnice al FIH [i rector aI IEFS,Mihai Marinescu, secretar ganeral al FR Handbal,

251


vicepre[edinte al CSA �Steaua�, Lauren]iu Ro[u,pre[edinte al CSA �Steaua�, Nicolae Nedef, fostantrenor federal, Gheorghe Goran, instructor la in-struirea sportiv\ a CSCA �Steaua�.Sec]ia de baschet. ~nfiin]at\ `n 1948, fiin]eaz\ din1999 sub titulatura de Baschet Club �Steaua�. Pal-maresul s\u interna]ional cuprinde: 2 locuri V; 2Iocuri VII; 2 locuri VIII la CE, 2 locuri IX la Univer-siadele de var\, o medalie de bronz [i 6 locuri V-VIIIla Cupele Europene, un loc V [i dou\ locuri VI laSpartachiadele Militare, 21 de medalii la JB (2 de aur,9 de argint, 10 de bronz). Pe plan intern: 22 de titluride campioan\ na]ional\ (21 la seniori [i unul latineret) [i de dou\ ori câ[tigarea Cupei României.Numele unor antrenori de prestigiu: Gheorghe Epuran,Victor Buza[, Constantin Herold, Alexandru Fodor,Andrei Folbert, Vasile Popescu, Mihai Nedef, Nico-lae Pâr[u, Mircea Câmpeanu, Costel Cernat, NicolaeDane]iu, Anton Netolinschi, Dumitru Leca, DanBerceanu, Petre Br\ni[teanu. Din rândurilesportivilor sunt de men]ionat: Sorin Ardelean, Romu-lus Baciu, Gheorghe Barbu, Sebastian Bota, PetreBr\ni[teanu, Virgil C\pu[an, Costel Cernat, Ion Cim-poia, Gheorghe Câmpeanu, Mircea Câmpeanu,Mircea Cristescu, Mihai Dimancea, Ion Dinescu,Marius Dob\, Dorin Dumitru, Mihai Erdögh, FlorinErmurache, Alexandru Fodor, Andrei Folbert, ValeriuGheorghe, Petre Gr\di[teanu, Paul Helcioiu, ViorelIon, Cezar Ioneci, Constantin Mircea, Andrei Molnar,Liviu Nagy, Eugen Neagu, Mihai Nedef, Anton Ne-tolinschi, Emil Niculescu, Drago[ Nosievici, ArmandNovacek, Gheorghe Oczelak, Roman Opi[taru,Alexandru Panaitescu, Constantin P\lâi, Horia P\un,Nicolae Pâr[u, Dan Poleanu, Adrian Popa, BogdanPopescu, Mircea Posa, Gheorghe Radu, Bruno-MariusRoschnafsky, Alin Savu, Cornel S\ftescu, C\t\linScarlat, Titus Tar\u, Ioan Testiban, Constantin{tefan, Adrian Voinescu, Vasile Zdrenghea. Din rân-durile sportivilor [i antrenorilor care au ocupat func]iiimportante: Mircea Câmpeanu, secretar general alFRB, Mircea Dane]iu, antrenor federal, MihaiDimancea, instructor [i secretar executiv al Funda]iei�Steaua-1996�, Anton Netolinschi, instructor sportiv.Sec]ia ciclism. ~nfiin]at\ `n 1948, a fost desfiin]at\ în1981, reînfiin]at\ ̀ n 1982 [i din nou desfiin]at\ ̀ n 1994.

Din palmaresul interna]ional re]inem: un loc VI-VIIla JO; un loc X la CM; un loc IV [i un loc V la JMUde var\, 4 medalii la �Cursa P\cii� (2 argint, 2bronz),clas\ri pe locurile I-III la mari concursuri in-terna]ionale de [osea sau velodrom, 3 medalii la JB lavelodrom (1 aur, 1 argint, 1 bronz), Campionatena]ionale � 198 titluri (142 seniori 56 la juniori),Cupa României � 1 titlu.Antrenori: Constantin Aslan, Iulian Gociman, ErvantNorhadian, Dumitru Pantazescu, Vasile Oprea, VasileIon, Constatin Voicu, Vasile Burlacu, Paul Soare,Ioan Stoica, George Negoescu. Sportivi: Ion Ioni]\,Constantin Dumitrescu, lulian Gociman, ErvantNorhadian, Vasile Oprea, Constantin {andru, Con-stantin Voicu, {tefan Poreceanu, Ioan Stoica, IonBurlacu, Gheorghe {erban-R\dulescu, Ion Arde-leanu, Vasile Burlacu, Silviu Du]\, Francisc Gera,Paul Soare, Gheorghe Moldoveanu, Mircea Virgil,Constantin Goncea, Florin Negoescu, George Ne-goescu, Teodor Puterity, Petre Dolofan, NicolaeGavril\, Cristian Neagoe, Constatin Ciulei, ValeriuPavel, D\nu] C\tan\, Cristian Mih\l]an, MihaiDinc\, Gabriel Neagoe, Lauren]iu Bogdan.ANUL 1949Sec]ia nata]ie. Din 1992 `[i desf\[oar\ activitatea, [ipe baz\ de dubl\ legitimare cu Liceul �Emil Raco-vi]\�, Bucure[ti. Palmares interna]ional [i intern:

Jocuri Olimpice � 1 loc IV, 1 loc V, 2 locuri VIICampionate Mondiale � 1 medalie de bronzCampionate Europene � 26 medalii (6 aur, 10 argint, 10 bronz) Universiade � 2 medalii (1 aur, 1 argint)Campionate Mondiale CISM � 27 medalii (4 aur,11 argint, 12 bronz)Spartachiade Militare � 11 medalii (3 aur, 3 argint,5 bronz)Jocuri Balcanice � 220 medalii ( 104 aur, 76 argint,40 bronz)Campionate Na]ionale � 956 titluri (523 la seniori,414 la juniori, 19 la copii) Cupe ale României � 60.

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Johann Frâncu-Fischer, Gheorghe Mari-nel, Leo Ungur, Alexandru Schmaltzer, GheorgheDemeca, Victor Ionescu, Dan Ionescu, Zeno

252


Opri]escu, Adrian Adam-Doroban, Mariana Pop,Nicolae Tat, Doina Sava. Sportivi (înot): Agneta{terner, Marian Slavic, Vladimir Moraru, ZenoGiurasa, Zeno Opri]escu, Horia Lucaci, Hora]iuNeagr\u, Ioana-Lorena Diaconescu, Nicolae Butacu,Nicolae Ivan, Cezar B\di]\, M\d\lina-ElisabetaBadea, Drago[ Coman, Felix Maestru.Sportivi (s\rituri `n ap\): Isabela Bercaru, IonicaTudor.Sec]ia polo pe ap\. ~nfiin]at\ în anul 1949, a fostdesfiin]at\ în 1970 [i apoi re`nfiin]at\ `n 1983. Dinpalmaresul sec]iei re]inem performan]ele:

Jocuri Olimpice � 2 locuri VCampionate Mondiale � 1 loc VICampionate Europene � 1 loc IV, 2 locuri V, 2 locuri VIJocuri Mondiale Universitare [i Universiade � 2 medalii de bronzCupe Europene � echipe de club � 4 locuri V-VIIICampionate Mondiale CISM � 2 medalii de bronzJocuri Balcanice � 17 medalii (6 aur, 9 argint, 2 bronz)Campionate Na]ionale � 17 titluri (l0 la seniori, 7 lajuniori) Cupe ale României � 5.

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Johann Frâncu-Fischer, Adalbert Balint,Francisc Kri[an, Gheorghe Zamfirescu, Liviu Ple[ca,Viorel Rus, Valentin Median, Gelu Lisac, C\t\linPârâianu. Sportivi: Flavius Amariei, Ionu] Angelescu,Ladislau Balanov, Alexandru B\di]\, Gavril Blajek,Dan-Andrei Bu[il\, Adrian Che]an, Petre Che]an, IosifDeutsch, loan-Robert Dinu, Virgil Ducule], NicolaeFiroiu, Daniel Fruth, Nicolae Fulgeanu, GabrielGeant\, Bogdan Giamba[u, Anatolie Grin]escu, ZoltanHoszpodar, Doru Ierulescu, Octavian losim, Iosif Culi-neac, Gelu Lisac, Alexandru Matei, Bogdan Matei, Ist-van Moldvai, Florin Mu[at, Gavril Nagy, Drago[ Nea-goe, R\zvan Nu]u, Eduard Or\[teanu, C\t\lin Orban,C\t\lin P\un, C\t\lin Pârâianu, Gheorghe Popescu II,Mihai Popescu, C\t\lin Radu, Mihai Ragea, BogdanRath, Mugurel R\doi, Petre Sanda, Dinel Stemate,Mircea {tef\nescu, Drago[ Ungureanu.Personalit\]i: Anatolie Grin]escu, secretar general alFR Polo [i Virgil Ple[ca, antrenor federal.

Sec]ia lupte. Palmares sportiv interna]ional [i intern:Jocuri Olimpice � 9 medalii (3 aur, 3 argint, 3 bronz) Campionate Mondiale � 33 medalii (10 aur, 11 argint, 12 bronz)Campionate Europene � 68 medalii (16 aur, 30 argint, 22 bronz)Jocuri Mondiale Universitare [i Universiade � 12 medalii (2 aur, 1 argint, 9 bronz)Cupa Mondial\ � 1 medalie de aurCupa Europei � echipe de club � 2 medalii de bronzCampionate Mondiale CISM � 1 medalie de aurSpartachiade Militare � 16 medalii (4 aur, 4 argint,8 bronz)Jocuri Balcanice � 122 medalii (40 aur, 51 argint,31 bronz)Campionate Na]ionale � 384 titluri (289 la seniori,61 la tineret, 34 la juniori).

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Aurel Ihm, Ioan Vascul-Popovici, Gheor-ghe {uteu, loan Hant\u, Ion Lefter, Marin Cristea,Alexandru Geant\, Petru Coman, Gheorghe Urian,Gheorghe Berceanu, Constantin Alexandru, VasileAndrei, Vasile Pu[ca[u, Claudiu T\m\duianu, RaduAna, Constantin Ozarchevici, Petru Onciu. Sportivi(greco-romane): Dumitru Pârvulescu, Ion Cornianu,Alexandru Ruzsi, Ioan Vascul-Popovici, lon Popescu,Simion Popescu, Nicolae Negu], Gheorghe Stoiciu,Ion Baciu, Ion Gabor, Gheorghe Berceanu, {tefanRusu, Constantin Alexandru, Ion Dulic\, Vasile An-drei, {tefan Negri[an, Mihai Cisma[u, GabrielBivolaru, Constantin Ozarchevici, Nicolae Ni]oiu,Ender Memet, Iliu]\ D\sc\lescu, Mircea Constantin,Leonard Frâncu, Petru Sudureac, ConstantinBor\scu; (libere): Niculae Pavel, {tefan Stângu,Petre Coman, Enache Panaite, Nicolae Cristea, IonDumitru, lon Arapu, Gigel Anghel, Marin Pârc\labu,Vasile Pu[ca[u, Ion Ivanov, lon Stignei, Aurel {uteu,Octavian Du[a, Nicu Hâncu, Claudiu T\m\duianu,Petri[or Cruceanu, Ciprian Radu, Radu Ana, D\nu]Prefit, Constantin Corduneanu, Aurel Cimpoeru,Mihai Stroia.Personalit\]i marcante din rândurile antrenorilor [isportivilor sec]iei: Gheorghe Urian, fost secretar ge-neral [i actual antrenor federal la lupte libere, Vasile

253


Pu[ca[u, secretar genaral al FRL [i Nicolae Pavel,antrenor federal la lupte greco-romane.Sec]ia canotaj. Palmares interna]ional [i intern:

Jocuri Olimpice � 17 medalii (5 aur, 8 argint, 4 bronz)Campionate Mondiale � 84 medalii (25 aur, 27argint, 32 bronz)Campionate Europene � 6 medalii (3 argint, 3 bronz)Universiade [i Campionate Mondiale Universitare� 13 medalii (10 aur, 3 argint)Cupe Mondiale � 7 medalii (5 aur, 2 argint)Spartachiade Militare � 6 medalii (3 aur, 1 argint, 2 bronz)Jocuri Balcanice � 86 medalii (56 aur, 24 argint, 6 bronz)Campionate Na]ionale � 576 titluri (479 la seniori,49 la tineret, 46 la juniori, 2 la copii).

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Zoltan Benedek, Carol Vere[, EmilMesaro[, Nicolae Radu, Alexandru Aposteanu, Con-stantin Cuteanu, George Mereu]\, Nicolae Gioga,Dimitrie Popescu, Veronica Cochela. Sportivi: CarolVere[-senior, {tefan Kureska, Gheorghe Riffeld,Iuliu Sehovitz, loan Boicu, Carol Kiss, Ion Bulu-gioiu, Petre Milincovici, {tefan Lupu, Adalbert Agh,Mihai Naumenco, Cristian Georgescu, ConstantinNistoroiu, Angelica Chertic-Aposteanu, AureliaMarinescu, Valeria Avram, Iuliana Balaban, ElenaAvram, Elena Giurc\, Marinela Zagoni, Sanda Toma,Sofica Banovici-Corban, Elena Horvath-Florea,Dimitrie Popescu, M\rioara Popescu, Lucia Toader,Chira Apostol-Stoean, Ani[oara Sorohan-Mânea,M\rioara Tra[c\-Curelea, Veronica Necula, AuroraTrif, D\nu] Dobre, Ioan {nep, Iulic\ Ruican, VioricaIlica-Neculai, Doina Ignat, Ioana Olteanu, Constan]aPipot\, Dorin Alupei, Florian Tudor, Anca T\nase,Elena Georgescu, Viorica Susanu, Magdalena Dumi-trache, Aurica Chiri]\, Cornel Nem]oc, VasileM\st\can, Costel Mutescu, Crina Serediuc, CrisandaPopa, Alin Irincu, Ovidiu Cornea, Nadia-Maria Dinu-lete, Mihaela N\stas\, Gheorghi]\ Munteanu, DanielCobjuc.Personalit\]i marcante din rândurile sportivilor [iantrenorilor sec]iei: Silviu Zelinski, pre[edinte de

onoare al FR de Canotaj, Nicolae Gioga, vicepre[e-dinte al FR de Canotaj.Sec]ia kaiac-canoe. ~n palmaresul interna]ional [i in-tern sunt înscrise urm\toarele performan]e:

Jocuri Olimpice � 15 medalii (3 aur, 7 argint, 5bronz)Campionate Mondiale � 90 medalii ( 19 aur, 42argint, 29 bronz)Campionate Europene � 44 medalii (17 aur, 15argint, 12 bronz)Universiade [i Campionate Mondiale Universitare� 14 medalii (4 aur, 4 argint, 6 bronz)Spartachiade Militare � 11 medalii (6 aur, 5 bronz)Jocuri Balcanice � 131 medalii (77 aur, 40 argint,14 bronz)Campionate Mondiale � 543 titluri (418 la seniori,721 la tineret, 53 la juniori).

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Nicolae Navasart, Maria Navasart, {tefanVi[evan, Gheorghe Oprea, Pavel Tarara, AlexandruSkurka, Mihail Ivanov, Haralambie Ivanov, FilipSerghei, {tefan Pocora, Roman Vartolomeu, Gheor-ghe Simionov, Gheorghe Danilov, {tefan Andreian,Nicu[or E[anu, Manoil\ Milicin, Ion Bârl\deanu,Toma Simionov, Daniel Stoian, Agafia Constantin,Sidor Lifere. Sportivi: Lavrente Calinov, AchimSidorov, Andrei Con]olenco, Nicolae Artimov,Vasile Nicoar\, Haralambie Ivanov, Andrei lgorov,Nicolae Terente, Hilde Lauer-T\taru, CorneliaSideri, Valentina Serghei, Gheorghe Danilov, Gheor-ghe Simionov, Roman Vartolomeu, Costel Co[ni]\,Vasile Simiocenco, Maria Ivanov, Policarp Malâhin,Larion Serghei, Ion Dragulschi, Ion Terente, ErastPavel, Nicu[or E[anu, Ion Bârl\deanu, AgafiaOrlov-Buhaev-Constantin, Nastasia Sadovnic-Nichitov-Ionescu, Toma Simionov, Tecla Marine-scu-Borc\nea, Costic\ Olaru, Angelin Velea, NicolaeFeodosei, lonel Constantin, Ionel Le]cae, DanielStoian, Aurel Macarencu, Carmen Simion, VasileLehaci, Romic\ {erban, Florin Scoic\, Florin Petcu,Geza Magyar, Antonel Bor[an, Vasile Curuzan,Florin Huidu, Silviu Simiocencu.Dou\ personalit\]i se disting din aceast\ sumar\ enu-merare: Nicolae Navasart (nume dat bazei nautice dela Snagov) [i so]ia sa, Maria Navasart.

254


ANUL 1950Sec]ia de gimnastic\. ~n palmaresul interna]ional [iintern al sec]iei sunt `nscrise urm\toarele perfor-man]e:

Jocuri Olimpice � 3 medalii (1 aur, 2 argint)Campionate Mondiale � 10 medalii (5 aur, 2 argint,3 bronz)Campionate Europene � 23 medalii (5 aur, 8 argint,10 bronz)Universiade � 13 medalii (4 aur, 2 argint, 7 bronz)Cupa Europei � 3 medalii (1 aur, 2 bronz)Spartachiade Militare.1 medalie de argintJocuri Balcanice � 122 medalii (69 aur, 41 argint,12 bronz)Campionate Na]ionale � 252 titluri (139 la seniori, 92 la juniori, 21 la copii)Cupe ale României � 4 (3 la seniori, 1 la juniori).

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia: Antrenori: Robert Podlaha, {tefan Simalcsik, SilviuMagda, Octavian Mateescu, {tefan Harko, CostacheGheorghiu, Marcel Simion, Gheorghe Condovici,Mihai Bor[, Alina-Rodica Goreac, Aurelian Georges-cu, Emilian Nicula, Eliza Stoica, Elena Ceampelea,Gheorghe Neagu, Adrian Stoica - devenit secretar ge-neral al FRG [i pre[edinte al comitetului tehnic mas-culin al Federa]iei Interna]ionale de Gimnastic\.Sportivi: Petre Mihaiuc, Mircea Gheorghiu, MihaiBor[, Sorin Cepoi, Ion Checiche[, Emilian Nicula, Au-relian Georgescu, Dan Odorhean, Octavian Iona[iu,Valentin Pântea, Marian Rizan, Eugenia Golea, Mela-nia Rus, Dan Burinca, Adrian Gal, Claudia Pres\can,Adrian Ianculescu, Nistor {andro, Nicu-Florin Stroia,Rare[-lulian Orza]\, Vasile Cioan\, Dorin Petcu,Loredana Boboc, Silvia Stroescu, Carmen Ionescu.Sec]ia de haltere. Performan]e realizate:

Jocuri Olimpice � 5 medalii (2 aur, 3 argint)Campionate Mondiale � 71 medalii (27 aur, 27 argint, 17 bronz)Campionate Europene � 106 medalii (32 aur, 35 argint, 39 bronz)Jocuri Mondiale Universitare � 1 medalie de bronzCupa Europei � echipe na]ionale � 2 medalii debronzSpartachiade Militare � 26 medalii (5 aur, 11 argint,10 bronz)

Jocuri Balcanice � 185 medalii (47 aur, 93 argint,45 bronz)Recorduri � 4 olimpice, 14 mondiale, 16 europeneCampionate Na]ionale � 618 titluri (418 la seniori, 7 la tineret, 193 la juniori [i copii).

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: {tefan Achim, {tefan Petrescu, GheorgheM\n\ilescu, Silviu Cazan, Constantin Dumitru, ZoroFiat, Virgil Dociu, Nicolae Ni]u. Sportivi: SilviuCazan, Laz\r Baroga, Fitzi Bala[, Zoro Fiat, IoanButa, Ion B\la[, Virgil Dociu, Nicu Vlad, PetreBecheru, Dumitru Petre, Vasile Groap\, Attila Czan-ka, Traian Cih\rean, Aurel Sârbu, Florin Avram, Ma-rius Cih\rean, Marius Alecu, Ninel Miculescu.Dintre ace[tia se remarc\: Nicu Vlad, pre[edinte alFR de Haltere, {tefan Achim, vicepre[edinte al FRH;Virgil Dociu [i Petre Becheru, membri în Biroul fede-ral al FRH, Laz\r Baroga � fost secretar general alFRH, vicepre[edinte al Federa]iei Interna]ionale deHaltere [i al Federa]iei Europene de Haltere.Sec]ia de hochei pe ghea]\. A fost `nfiin]at\ `n cadrul ASA Cluj, iar din anul 1951este `ncadrat\ la clubul militar din Bucure[ti.Performan]e ob]inute:

Jocuri Olimpice � 2 locuri (VII [i VII�VIII)Campionate Mondiale � 1 loc VIIICampionate Europene � 1 loc VI [i 2 locuri VIIIJocuri Mondiale Universitare [i Universiade � 2 medalii (1 argint, 1 bronz)Cupe Europene � echipe de club � 3 locuri V�VIIISpartachiade Militare � 2 medalii de bronzCampionate Na]ionale � 40 titluri (36 la seniori [i 4 la juniori)Cupe ale României � 26.

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Gheorghe Buia, Mihai Flamaropol, EugenRaduch, Ioan Ganga, Zoltan Czaka, Nicolae Zografi,Alexandru Kalamar, Dezideriu Varga, loan Gheorghiu,Anton Cri[an, loan Ioni]\, Marius Gliga , CristianDaia. Sportivi: Nelu Alexei, Nu]u Andrei, Elöd Antal,Zoltan Basilidesz, Ion Berdil\, Alexandru Bogo[,Paul Burada, Roberto Cazacu, Traian Cazacu, CornelChiri]\, Tiberiu Cu]ov, Zoltan Czaka, Cristian Daia,Marian Dospin, Gheorghe Dragomir, C\t\lin Geru,Ioan Gheorghiu, Marius Gliga, Alexandru H\l\uc\,

255


Vasile Hu]anu, Ioan Ioni]\, Vasile Jum\tate, GeorgeJustinian, Alexandru Kalamar, Zoltan Kemene[,Andra[ Kosztandi, Tiberiu Miklo[, Valentin Netedu,Valerian Netedu, Viorel Nicolescu, Constantin Nis-tor, Adrian Olinici, Vasile Pog\cean, Vasile Popa,Mihai Popescu, D\nu] Popovici, Gabor Prakab,Eugen Radu, Jan Stanciu, Geza Szabo, Francisc{andor, Valentin {tefanov, loan Timaru, ValentinToader, Cristian Udrea, Lajos Vakar, Laszlo Varadi,Dezideriu Varga, Ion Zaharia.Dintre ace[tia se remarc\: Ion Gheorghiu, fost pre[e-dinte al FRHG, Mihai Flamaropol, antrenor federal.ANUL 1953Sec]ia de pentatlon modern. Performan]e realizate:

Jocuri Olimpice � 1 loc VICampionate Mondiale � 1 medalie de bronzCampionate Europene � 1 medalie de bronzCupa Europei � echipe de club � 1 medalie deargintSpartachiade Militare � 1 medalie de argintCampionate Na]ionale � 100 titluri (58 la seniori,42 la juniori)Cupe ale României � 1.

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Ioan Mure[anu, Dan Ionescu, GheorgheTomiuc, Gheorghe Nicolae. Sportivi: Dumitru }in-tea, Dan Ionescu, Cristu Lichiardopol, Nicolae Mari-nescu, Gheorghe Tomiuc, Dumitru Spârlea, MarianCosmescu, Marian Gheorghe, Drago[ P\trui, Lucian}intea, Adrian Toader, Bogdan Vladu, CristianCa]ichi.Din rândurile membrilor sec]iei se remarc\ în modspecial Ioan Mure[anu, pre[edinte de onoare al FR deNata]ie [i Pentatlon Modern, fost pre[edinte alComisiei tehnice a Federa]iei Interna]ionale de Pen-tatlon Modern [i Biatlon, fost vicepre[edinte al CSA�Steaua�. De asemena, se remarc\ Dan Ionescu, fostsecretar general al Federa]iei de Nata]ie [i PentatlonModern [i Dumitru Spârlea, antrenor federal încadrul FR de Nata]ie [i Pentatlon Modern.ANUL 1983Sec]ia de judo. Palmaresul interna]ional [i interncuprinde:

Campionate Mondiale � 2 medalii (1 aur, 1 argint)Campionate Europene � 11 medalii (2 aur, 9 bronz)

Campionate Mondiale CISM � 10 medalii (2 aur, 8 bronz)Spartachiade Militare � 5 medalii (2 argint, 3 bronz)Jocuri Balcanice � 21 medalii ( 12 aur, 6 argint, 3 bronz)Campionate Na]ionade � 119 titluri (50 la seniori, 30 la tineret, 39 la juniori [i copii)

Antrenorii sec]iei [i sportivii de prestigiu ai acesteia:Antrenori: Gheorghe Ilie, Ioan Petrof, Radu Ab\laru,Adrian Ghimp\u, Ion Diaconescu, Dan Telearc\.Sportivi: George Ciuv\], Dorin Drâmbe, Istvan Nagy,Florin Lasc\u; Marian Grozea, Stelian P\tra[cu, Iu-lian Rusu, Petre Ani]oaie, Alexandru Lungu, FilipFloricioiu, Nicolae Ivan, Alina Dumitru.ANUL 1995Sec]ia de para[utism. A func]ionat pe baz\ de dubl\legitimare �Steaua� � ASA �{oimii� Buz\u în perioa-da 1995-1998. ~n palmaresul sec]iei sunt înscrise: unloc VII la CM de juniori, 4 medalii la CE de juniori (1aur, 2 argint, 1 bronz), o medalie de argint la CISM.Pe plan intern, 11 titluri de campioni na]ionali (9 laseniori, 2 la juniori). Dintre antrenorii sec]iei se re-marc\ Ion Panait, iar dintre sportivi, Mirela Gherc\-Gavril, Loredana Tru]ulescu [i Cristinel Jianu.ANUL 2000Sec]ia de karate modern. Este `nfiin]at\ `n octombrie2000. Are `n palmares o medalie de aur la CM de se-niori [i 2 titluri de campioni na]ionali. Dintre sportivi,men]ion\m pe Lauren]iu Encic\ [i Gabriel Ion Suciucare este [i vicepre[edinte al FR Karate Modern.

~n cadrul clubului au mai func]ionat temporar [ialte sec]ii, precum: alpinism (1950-1957), bob(1949-1961), patinaj artistic (1955-1965), patinajvitez\ (1952-1964), schi (1947-1961), tenis de mas\(1948-1952), [ah (1969) � f\r\ participare la Campi-onatele Na]ionale. Sec]iile cuprinzând sporturile deiarn\ au fost transferate treptat la ASA Bra[ov.De-a lungul anilor clubul militar a purtat diferite de-numiri [i anume: a) de la data de 07.06.1947 � ASCA(�Asocia]ia Sportiv\ Central\ a Armatei�; sec]ia defotbal s-a numit ASA � Asocia]ia Sportiv\ �Armata�);b) de la data de 05.06.1948 � CSCA (�Clubul SportivCentral al Armatei�); c) de la data de 24.03.1950 �CCA (�Casa Central\ a Armatei�); d) de la data de

256


04.12.1961 - CSA �Steaua� (�Clubul Sportiv al Ar-matei Steaua�); e) de la data de 01.08.1999 - CSA�Steaua� (�CentruI Sportiv al Armatei", Clubul�Steaua�); f) de la data de 01.08.2000 - CSCA(�ClubulSportiv Central al Armatei�); g) dup\ anul 2000 � CSA�Steaua� (�Clubul Sportiv al Armatei, Steaua�).Pre[edin]ii clubului din anul înfiin]\rii [i pân\ în anul2001 au fost, `n ordine: g-ral de brigad\ Oreste Alexan-drescu (1947-1948), lt. col. Petre Draga (1948), cpt.Vasile Mezaro[ (1948-1949), cpt. Policarp Dov\ncescu(1949), cpt. Alexandru Florescu (1949-1951), cpt.Anton Papamihai (1951-1952), lt. col. Edgar Gâ]\(1952-1953), lt.col. Alexandru Florescu (1953-1954),maior Ilie Savu (1954), maior {tefan Alexiu (1954-1958), lt.col. Ioan Teodorescu (1958-1961), col. Aure-lian Budeanu (1961-1964), col. Maximilian Pandele(1964-1975), col. Gheorghe Dr\g\nescu (1975-1980),g-ral de brigad\ Aurel Ion (1980-1983), col. CornelO]elea (1983-1984), col. Ioan Popescu (1984-1985),col. Nicolae Gavril\ (1985-1989), col. ConstantinT\nase (1989-1990), col. Nicolae Gavril\ (1990-1991),g-ral de brigad\ Cornel O]elea (1991-1997), col. ing.Cristian Ga]u (1997-1998), g-ral de brigad\ GheorgheCernat (1998-2001), col. Lauren]iu Ro[u, din anul2000.O contribu]ie `nsemnat\ la activitatea clubului a adus[i col. Cristian }opescu, sportiv de performan]\ `ncadrul Sec]iei de C\l\rie, remarcabil om de pres\ [iteleviziune, din anul 2000 Director de imagine `ncadrul CSCA �Steaua�.Datele înscrise sunt actualizate astfel: la sporturile in-dividuale pân\ la sfâr[itul sezonului competi]ional2000, iar pentru jocurile sportive, pân\ la sfâr[itul se-zonului competi]ional 1999-2000.

CLUBUL SPORTIV �TÂRGOVI{TE�. A fost `n-fiin]at la 1 iulie 1972, ca unitate subordonat\ CNEFS,iar dup\ 1990 MTS, cu sec]ii de atletism, lupte [itenis de mas\. Sec]ia de atletism (la nivel interna]io-nal) � 42 de titluri [i medalii la CN, 8 recorduri na]io-nale, 12 sportivi promova]i `n loturile reprezentative,câte 3 medalii la CM [i CE de juniori, 6 medalii laCB, 8 Mae[tri ai sportului. Sec]ia de lupte (nivel in-terna]ional) � 36 de titluri na]ionale, 4 Mae[tri ai spor-tului, 10 sportivi promova]i `n loturile reprezentative;

Antrenor emerit � Azis Seidamet. Sec]ia de lupte �activitate la nivel de juniori. Sec]ia de tenis de mas\� 10 titluri na]ionale, 8 sportivi promova]i `n loturilereprezentative, locul IV `n Cupa Europei; CarmenG\geatu medaliat\ cu bronz la CE de juniori din 1983`n proba pe echipe. Sec]ia de box, `nfiin]at\ `n 1997, apromovat pe Valentin Neac[u `n lotul na]ional pentruCM de juniori din anul 2000. Conducerea clubului:Gheorghe R\dulescu (1972-1983), Constantin Chiri]\(1983, 1988-1989), Decebal Neagu (1984,1988), IonGrigore (1985), Ion Grecu [i Ion Dinc\ (1986), Con-stantin Ionescu [i Nicolae Olteanu (1990), MarcelB\nic\ (1990-1991), Constantin T\nase (1992-1993),Horia Foc[eneanu (1994), Sandu Marin (din 1994).

CLUBUL SPORTIV �TELEORMAN� ALEXAN-DRIA. Unitatea sportiv\ reprezentativ\ a jude]uluiTeleorman. A luat fiin]\ `n 1986, prin preluarea cen-trelor de antrenament organizate de c\tre CJEFS `nurm\toarele localit\]i: Turnu M\gurele (atletism);Alexandria (tir); Zimnicea (box); Zimnicea [iAlexandria (lupte). Aceste centre care au preg\titac]iunea de constituire a clubului teritorial au fost`nfiin]ate `n perioada 1974-1979. Dup\ `nfiin]are,clubul a parcurs urm\toarea structur\ organizatoric\:Atletism � dou\ sec]ii la Turnu M\gurele (1974) �titluri de campioni [i locuri II � III la CN, particip\rila CE [i CB cu clas\ri `n primele 6 locuri; Box �sec]ie `nfiin]at\ `n 1976 `n Alexandria, [i-a `ncetat ac-tivitatea `n 1994; Baschet � dou\ sec]ii `n Alexandria(1990 [i 1999) cu activitate de nivel na]ional; Cul-turism � `n Alexandria (1990) � a ob]inut 15 locuri I� III `n CN; campioni [i vicecampioni balcanici;Lupte � dou\ sec]ii de nivel na]ional la Zimnicea [iRo[iorii de Vede � cu clas\ri pe locurile I � III `n CN[i sportivi promova]i `n loturile na]ionale; Tir � dou\sec]ii de nivel na]ional [i interna]ional la glon] (pu[c\� 1974, pistol � 1980) [i talere (1979) `n Alexandria,cu peste 60 de clas\ri pe locurile I � III `n CN, com-ponen]i ai loturilor na]ionale, particip\ri la CM, CE [iCB, cel mai bun rezultat ob]inut de tr\g\torul GruiaPaul � medalie de bronz la CE de juniori (1983); Tenis� `n Alexandria (1994) � 12 clas\ri pe locurile I - III `nCN (4 pe locul I), componen]i ai loturilor na]ionale decopii, medalia]i la diferite concursuri interna]ionale;

257


Radioamatorism (1968) � sec]ie de nivel na]ionalcare func]ioneaz\ `n Alexandria � trei titluri de cam-pioni [i 11 locuri II - III `n CN. Baza material\ pro-prie este compus\ din: Sala Polivalent\; poligon detir; sal\ pentru culturism. Pre[edin]ii clubului: Toma Vr`nceanu (1986-1990);Emanoil Stoica (din 1990).

CLUBUL �TRIUMF� BUCURE{TI. ~nfiin]at la 7aprilie 1958, prin Hot\rârea nr. 1019 a ConsiliuluiGeneral al Uniunii de Cultur\ Fizic\ [i Sport, cuscopul selec]iei [i preg\tirii copiilor [i juniorilor dinCapital\ pentru practicarea sportului de mare perfor-man]\. Sediul � la Stadionul Tineretului. Culorileclubului: alb-albastru. Printre membrii fondatori senum\r\ profesorii: Camil Mor]un, R. Spirescu, V.Tibacu, Filip Angela, N. St\n\[il\, S. Negreanu, N.Saftu. Pre[edin]ii clubului au fost `n ordine: N. Saftu[i C. Petric\, T. Bolea, R. Paven, N. Radu, M. Boia.Din structura clubului au f\cut parte 18 sec]ii pe ra-muri de sport: atletism, baschet, box, canotaj, kaiac-canoe, ciclism, fotbal, gimnastic\ sportiv\ b\ie]i [ifete, handbal, hochei, `not, polo, rugby, s\rituri `nap\, scrim\, tenis de mas\, tir [i volei. ~n primul ande activitate au fost selec]iona]i [i preg\ti]i peste 5 000 de elevi, cifr\ care, de-a lungul celor 41 de ani,s-a triplat. Rezultatele clubului se concretizeaz\ `ncele 1 503 titluri de campioni na]ionali, 250 de recor-duri na]ionale, 17 medalii la JO, 47 medalii la CM,77 la CE, 10 medalii la JMU, 435 la JB, iar din efec-tivele sec]iilor clubului au fost selec]iona]i `n loturilena]ionale 1 510 sportivi. Dintre sportivii s\i care austr\lucit `n diferite competi]ii majore interna]ionale(JO, CM, CE) fac parte: M. Pene[, V. Ionescu(atletism); I. Gyorfi, C. Anton (box); D. R\ducanu,D. Neagu, I. Snep [.a. (canotaj); M. }urca[, VioricaDumitru, M. Zafiu [i al]ii (kaiac-canoe); F. Necula,M. Bor[, M. Gheorghiu, A. Stoica (gimnastic\b\ie]i); Marilena Vl\d\r\u, Ioan Paula, AureliaDobre etc. (gimnastic\ fete); Irina Deleanu, Florenti-na Butaru, Mariana Apostu [.a. (gimnastic\ artistic\[i ritmic\); Mirela Sidona, Izabela L\c\tu[ (gimnas-tic\ aerobic\); M. Glica, R. Cazacu, D. Herle [.a.(hochei pe ghea]\); A. {opterian, Gh. Lupu [.a.(`not); Gh. Cornel, L. Taifas [.a. (patinaj artistic);

Gh. Dumitrescu, O. Cristea (patinaj vitez\); Gh.Zamfirescu, N. Gruia [.a. (polo); G. Daraban, M.Munteanu [.a. (rugby); Ileana Pârjol, Cristina Timar,A. Cherciu [.a. (s\rituri `n ap\); M. }iu, I. Popa [.a.(scrim\); P. Ilie, A. Marinescu [.a. (tir). ~n anul 2000Izabela L\c\tu[ (gimnastic\ aerobic\) a cuceritmedalia de aur `n proba solo [i pe cea de argint, laperechi, la CM de la Riesa, care se adaug\ celorcucerite `n anii anteriori: argint [i bronz `n proba solo(1999 [i 1998) [i bronz la perechi mixt (1998), toatela CM; medalii de argint [i de bronz la CE din 1999.Antrenori emeri]i [i cu rezultate notabile `n cadrulclubului �Triumf�: D. Gârleanu, N. P\i[, Al. Pandele,V. Mociani, C. Florescu, Gh. Gheorghiu, {t. H\rg\la[,R. Ap\teanu, P. Bor[, Mihaela Târnoveanu, Ana Mo]et,Victoria Vâlcu, E. Trofin, M. Ianuli Mitrofan, Gh. De-meca, Elena Moi[, Al. B\di]\, A. Groman, P. Decusea-r\, O. Szabo, C. P\nescu, P. Goreti etc. Pe baza rezulta-telor ob]inute `n anul 2000 la probele neolimpice,clubul s-a clasat pe locul III `ntre unit\]ile MTS.~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 47 de titluride campioni na]ionali la seniori [i juniori, clasându-sede 94 de ori pe locurile II [i III `n cadrul acestor cam-pionate. La competi]iile interna]ionale oficiale deseniori, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [iEuropene, CB) sportivii clubului au cucerit 7 medalii`n probele individuale [i au contribuit la ob]inereaaltor 8 medalii `n probele pe echipe [i echipaje.

CLUBUL SPORTIV �UNIO� SATU MARE. Uni-tate sportiv\ `nfiin]at\ `n 1972, urma[a AS �Metalul�,ini]ial cu sec]ie de judo, popice [i [ah, ulterior ad\u-gându-se kaiac-canoe (1974), handbal (1977), box(1978), lupte libere (1980) [i culturism (1984).Prezen]e ale sportivilor apar]inând sec]iilor clubului`n diferite loturi na]ionale: handbal (13), culturism(2), judo (21), box (3), kaiac-canoe (14), lupte libere(18), popice (16) [i [ah (1). Antrenori cu rezultatedeosebite: Andrei Pop (popice) a promovat pesportivul Zsolt Talpa[ `n lotul na]ional care a cuceritmedalia de bronz la CM de juniori `n 1993, la indi-vidual; Dora Nasaleanu (kaiac-canoe), cu un sportivclasat pe locul V la CM; Mihai Terely (judo), cu unloc II [i un loc V la CE. ~n club au activat 11 Mae[triai sportului.

258


CLUBUL SPORTIV �UNIREA� ALBA IULIA.Unitate de performan]\ a municipiului Alba Iulia,`nfiin]at\ `n 1974, cu sec]ii la atletism, haltere [i fotbal.~n 1992, fotbalul [i-a creat o structur\ organizatoric\independent\. Sportivii clubului au realizat peste 50 detitluri de campioni, peste 150 de locuri II [i III la CN,25 de recorduri na]ionale, 6 titluri de campioni bal-canici [i au promovat `n sec]iile altor cluburi [i `n lo-turile na]ionale numero[i sportivi valoro[i.Sec]ia de atletism, specializat\ `n probele de mar[, areu[it, sub `ndrumarea Antrenorului emerit AvramGabriel s\ se situeze printre frunta[ele acestei ramuri aatletismului, de la noi din ]ar\. ~n 1995 a ocupat loculX, iar `n 1998 locul XXIII `n clasamentele tuturorunit\]ilor clasate pe primele 3 locuri `n CN de atletism.Printre sportivele care s-au remarcat se num\r\: AnaHazot\, Ana Maria Groza, Laura Baciu [i, `n moddeosebit, Norica Câmpean, multipl\ campioan\ na-]ional\, de]in\toarea unui record mondial [i a nu-meroase recorduri na]ionale, component\ a lotuluina]ional, participant\ la CM din 1995. La JO de laSydney � 2000, Norica Câmpean s-a clasat pe loculVI la 20 km mar[. ~n Cupa Europei, desf\[urat\ `nanul 2000, Norica Câmpean [i Ana Maria Groza aucontribuit la clasarea echipei de atletism a Românieipe locul II. ~n sec]ie a mai lucrat [i antrenorul Lau-ren]iu Popescu. Sec]ia de haltere a avut `n compo-nen]a sa numero[i sportivi valoro[i, multipli campi-oni na]ionali, recordmeni [i componen]i ai loturilorreprezentative. Cel mai bun sportiv al sec]iei a fostAndrei Socaci, care a venit la club `n 1979, când aveanumai 13 ani, [i sub `ndrumarea antrenorului {tefanSturza a `nceput o frumoas\ ascensiune `n halterelede performan]\. ~n 1980 [i 1981 devine campion lacopii, iar `n 1983-1984, la juniori. La numai 18 anieste promovat `n lotul olimpic, reu[ind s\ cucereasc\titlul de vicecampion olimpic la Los Angeles. Dup\1984 se transfer\ la CS �Olimpia� [i apoi la �Di-namo� Bucure[ti, continuând s\ ob]in\ performan]ede prestigiu pe plan european [i mondial, cucerind 51de medalii la CM [i CE de seniori [i juniori, din care3 medalii de aur la CM [i 4 la CE de seniori [i câte 6medalii de aur la CM [i CE de juniori. Un alt com-ponent al sec]iei � Nicolae Mateiu � s-a clasat pelocul IV la CM de juniori. ~n cadrul sec]iei au mai

lucrat antrenorii Ioan Fr\]il\, Emil Negreanu,Levente Rimba[ [i Ion Gherman.Pre[edin]ii clubului: Coriolan {iara (1974-1975);Ioan Smâdea (1975-1983); Mircea Caragea (1983-1986); Ioan Smâdea (din 1986).

CLUBUL SPORTIV �UNIREA� FOC{ANI. ~nfiin-]at la 31 iulie 1972 (Hot\rârea CNEFS nr. 924 din 26iulie 1972) cu sec]ii de: atletism, box, judo, lupte,tenis [i tir. Pentru promovarea copiilor [i juniorilorclubul a colaborat mai mul]i ani cu CS{ Foc[ani,sportivii având dubl\ legitimare. Realiz\ri `n perioada1987-1999: peste 300 de medalia]i la CN (50 la seniori[i 250 la copii [i juniori), din care peste 90 de titluri decampioni; 7 recorduri na]ionale; peste 70 de prezen]e `nloturile reprezentative; numero[i sportivi promova]i `nsec]iile unor cluburi frunta[e. La atletism au fostob]inute `n acest interval: peste 165 de medalii la CN(125 la tineret [i juniori [i peste 40 la seniori), dintrecare 50 de titluri de campioni; peste 30 de prezen]e `nloturile na]ionale; un record na]ional la [tafeta de ju-niori. Sportivi care s-au remarcat: Liliana Palade [iLenu]a Alungulesei (multiple medaliate la CN, compo-nente ale loturilor na]ionale); Marius V\sâi (campionna]ional de tineret la maraton); Lenu]a Prescur\, Rodi-ca Prescur\ (campioane balcanice la seniori); M\d\linaPetrea (campioan\ na]ional\ la pentatlon [i heptatlon,campioan\ balcanic\); Mioara Papuc (multipl\ cam-pioan\ na]ional\ la mar[, dubl\ campioan\ balcanic\,locul V la CE de juniori, participant\ la CM). Sec]ia de judo a câ[tigat peste 60 de medalii la CN,din care 20 de titluri de campioni la toate categoriilede vârst\. ~n anul 1995, sec]ia s-a clasat pe locul V pe]ar\ `ntre cluburile cu cele mai multe locuri I - III `nCN [i pe locul I `ntre unit\]ile din sistemul MTS. Unuldintre cei mai valoro[i sportivi a fost Adrian Cojocaru(transferat ulterior la CS �Dinamo� Bucure[ti) � mul-tiplu campion na]ional, campion balcanic, campioneuropean la juniori (1991) cu rezultate deosebite laCM [i CE. ~n anul 1995 clubul a fost reprezentat deSimona Richter (transferat\ la CSM � CSU ClujNapoca), multipl\ campioan\ na]ional\, medalie deargint [i locul V la CE din 1995, locul V la JMU `nacela[i an; a continuat s\ se afirme la CE din 1996(medalie de bronz) [i la JO - 2000 (medalie de bronz).

259


Au mai ob]inut medalii la CN [i au fost selec]iona]i `nloturile reprezentative: Marius Stanciu, MugurelPopa, Florin Mocanu, Tan]a G\l\]eanu [i al]ii. Sec]ia de tir a realizat performan]e semnificative lanivelul juniorilor: peste 70 de medalii la CN, din care25 de titluri; 6 recorduri na]ionale la �aer comprimat�prin: Sorin Coman, Cristian Ciobanu, AdrianHuzun\, Alin Moldoveanu, Gabriel Roat\, ValentinIvanciu; peste 20 de prezen]e `n loturile na]ionale;numero[i sportivi promova]i `n alte cluburi. Printresportivii remarca]i se afl\: Marin Olimpiu (multiplucampion [i medaliat la CN [i diferite concursuri in-terna]ionale); Tonel Tudorache (2 titluri balcanice lajuniori); Daniela Toader (2 medalii de aur la Cupa}\rilor Latine �1988). ~n cadrul clubului mai func]i-oneaz\ sec]iile: box � cu activitate la nivelul juniori-lor, medalia]i la CN; lupte greco-romane, avândcampioni [i medalia]i la CN de juniori [i sportiviselec]iona]i `n lotul na]ional � Valeric\ Chitic, MarianStan, Constantin Radu; tenis � profilat\ pe preg\tireacopiilor [i juniorilor, 8 medalia]i la CN, 7 prezen]e `nloturile na]ionale (R\zvan Bucuroiu, Rare[ Georgescu� campion na]ional la copii, Adrian Leu).

CLUBUL SPORTIV �UNIVERSITATEA� CLUJ(�U� CLUJ). Este fondat imediat dup\ actul istorical Unirii din 1 Decembrie 1918, la ini]iativa studen-]ilor clujeni, indiferent de na]ionalitatea, confesiunea[i profilul facult\]ilor pe care le frecventau. Când afost semnat Decretul-Lege privind `nfiin]area Uni-versit\]ii din Cluj (cu cele patru facult\]i: {tiin]e,Litere [i Filosofie, Drept [i Medicin\), inaugurat\ la3 noiembrie 1919, se constituie [i Societatea Sportiv\a Studen]ilor Universitari din Cluj, ulterior �Univer-sitatea� (�U� Cluj), care oficial a fost fondat\ `n1920. Clubul, fiind polivalent, a format sportivi re-marcabili care au adus glorie sportului românesc `nmai toate ramurile sportive (atletism, baschet, volei,rugby, hochei pe ghea]\, polo). Având `n conducerepersonalit\]i cu mare autoritate [tiin]ific\ [i didac-tic\, clubul �U� Cluj, mai cu seam\ din 1930, submandatul rectorului prof. dr. Iuliu Ha]ieganu, a fostdotat cu unul din cele mai adecvate [i cochete par-curi sportive din Europa (Parcul �V. Babe[�). Dinanul 1948, `n urma reformei `nv\]\mântului, clubul a

purtat denumirea de �{tiin]a�, dat\ tuturor cluburiloruniversitare. Dar din anul 1966 clubul `[i re-dobânde[te vechea denumire, care i-a conferit glorie,�U� Cluj. ~n ultimii ani clubul a colaborat cu alteunit\]i având sportivi cu dubl\ legitimare, cum estecazul la judo, cu CSM Cluj, [i la atletism, cu AS�Atletic-Club Telecom� Sl\nic. Sportivii afla]i `ntr-oastfel de situa]ie au ob]inut `n anul 2000 urm\toarelerezultate: la atletism � Mihaela Botezan - medalie deaur la CM de semimaraton `n proba pe echipe [ilocul VI la individual, locul V la CE de cros; la judo� Simona Richter, medaliat\ cu bronz la JO de laSydney (categ. 78 kg), locul V la CE; Ioana Dinealocul V la JO de la Sydney, medaliat\ cu bronz la CE(categ. 52 kg), Laura Moise, campioan\ european\(categ. 48 kg).(Pentru fotbal vezi �Cluburi de fotbal�, FC �Univer-sitatea� Cluj-Napoca).

CLUBUL SPORTIV �UNIVERSITATEA� CRA-IOVA. Provenit din �{tiin]a Craiova� (`nfiin]at `n1949) cu sec]ii de fotbal, atletism, tenis de mas\,baschet [i volei. ~n 1965 adopt\ actuala denumire. Peparcurs au mai fost organizate sec]ii de handbal, [ah,orientare, bridge. Sec]iile de baschet, handbal [ivolei au activat `n primele e[aloane ale CN. Echipafeminin\ de volei a câ[tigat 5 titluri de campioan\na]ional\ (1986, 1987, 1988, 1990, 1991). Sec]ia detenis de mas\ (masculin) a ob]inut `n 1999 al 14-leatitlu consecutiv de campioan\ na]ional\ [i, pentru a18-a oar\ consecutiv, �Cupa României�. Rezultate deprestigiu a ob]inut echipa feminin\ de volei princâ[tigarea titlurilor de campioan\ na]ional\ `n 1986,1987, 1988 (antrenor: Ion Constantinescu), 1990,1991 (antrenor Adrian Cotoranu). Antrenorii care aucontribuit la afirmarea sportivilor [i a culorilor clubu-lui: Constantin Dârjan (baschet), Ion Constantinescu(volei), Virgil B\lan (tenis de mas\). Sec]ia de fotbala func]ionat `n cadrul clubului pân\ `n 1991, când aadoptat o structur\ independent\ (vezi �Cluburi defotbal�, FC �Universitatea�).

CLUBUL SPORTIV �UT� ARAD. ~nfiin]at la 18aprilie 1945, din ini]iativa baronului Francisc Neu-man, ini]ial sub denumirea de AS �ITA� (Industria

260


Textil\ Ar\dean\), transformat\ `n 1950 `n AS �Fla-mura Ro[ie�, iar din 1958 `n clubul care a reprezen-tat Uzinele Textile Arad (pân\ `n 1989 `n subordineasindicatelor). ~n structura organizatoric\ a acestorunit\]i au func]ionat sec]ii la urm\toarele ramuri:atletism, box, canotaj, gimnastic\, hochei [i pati-naj, `not, kaiac, lupte, popice, tenis, tenis de mas\,tir, turism, slalom nautic, volei [i fotbal � una din-tre sec]iile cu valoare recunoscut\ pe plan intern [i in-terna]ional (vezi �Cluburi de fotbal� FC, �UTA�).Clubul s-a remarcat `n decursul anilor prin selec]ia,preg\tirea [i promovarea `n sportul de performan]\ anumero[i tineri � campioni na]ionali, mae[tri [imae[tri emeri]i ai sportului, medalia]i la CE, CM [iJO. Rezultate remarcabile au fost ob]inute desportivii promova]i la canotaj, tir, kaiac [i popice. Sec]ia de canotaj a câ[tigat numeroase titlurina]ionale, `n special cu echipajele feminine, printresportivele `nceputului de drum num\rându-se:Eleonora Novac, Margit Kirsch, Ilona Turi, IrinaCsik, Etelka Laub [i Elisabeta Kormo[, ultimele dou\medaliate la CE. Rezultate de excep]ie au ob]inut:Ileana Nemeth (campioan\ european\ `n 1968, 1970[i 1972); Ana Tama[ � Maestr\ emerit\ a sportului(campioan\ european\ `n 1962, plus 12 medalii la CEdin perioada 1960-1967); Elisabeta Laz\r (campioa-n\ european\ `n 1970, 1971, medaliat\ la CM [i JO);Valeria R\cil\ (campioan\ olimpic\ 1984, medaliat\la CM); Veronica Cogeanu � ulterior transferat\ laCS �Steaua� (4 titluri mondiale, multipl\ medaliat\ laCM [i JO); Carol Vere[ (medaliat la CE) [i DimitriePopescu (campion [i multiplu medaliat la CM [i JO)� ambii transfera]i la CS �Steaua�. Tot din aceast\sec]ie au plecat la CS �Dinamo� [i canotorii {tefanPongratz, Tiberiu M\cean [i Anton S`nceac care,al\turi de Nicolae Radu, au cucerit prima medalie deaur a canotajului românesc, la CE din 1955. Printrecomponen]ii sec]iei de canotaj care au contribuit laob]inerea unor rezultate deosebite s-a aflat [iantrenoarea Maria Mo]ica. Din sec]ia de kaiac aufost promova]i Eugen Botez (legitimat la CS �Di-namo�) � campion european de juniori, medaliat cuargint la CE [i CM, precum [i Beniamin Borbandi(legitimat la CS �Steaua�) � medaliat cu argint laCM, iar juniorii Ladislau Horvath, {tefan Nagy [i

Ovidiu Butnariu au fost medalia]i la CM de junioridin 1987 [i 1991. Sec]ia de tir [i-a desf\[urat activitatea pe propriulpoligon construit `n 1949-1950, sub `ndrumareaantrenorului emerit Ioan Popoviciu [i antrenoruluiGheorghe Csik. Aici au activat: Vichentie Dr\gan,Aurel Tulbure, Tereza Quintus, Ioan Quintus, Fran-cisc Toth [i al]i tr\g\tori frunta[i (unii dintre ei pro-mova]i `n alte sec]ii) cu performan]e de prestigiu ca:Sorin Babii (CS �Steaua�) � campion olimpic, multi-plu campion mondial; Silvia Kaposztai � multipl\campioan\ european\; Dorina Guler � campioan\ eu-ropean\ de junioare; Maria S\l\jan � medaliat\ laCE; Valentin Cen\dan � vicecampion european 1999.~n ultimii ani sec]iile de tir ale CS �UTA� [i CSMArad func]ioneaz\ `n colaborare. Sec]ia de popice acâ[tigat titlurile de campioan\ na]ional\ pe echipe laedi]iile din 1946-1947 [i 1953-1954, performan]e lacare au contribuit [i Maestrele sportului Ileana Antal[i Voichi]a Babu]iu. Cu rezultate meritorii a activat [isec]ia de tenis `nc\ din 1946, �ITA� preluând `n 1947baza Hellas unde s-au putut forma numero[i juc\tori.~n anul 1999 `n cadrul clubului func]ionau sec]iile detir, canotaj-kaiac, popice [i tenis.

CLUBUL SPORTURILOR TEHNICO-APLICA-TIVE (CSTA) SUCEAVA. Constituit `n 1980 prinunificarea sec]iilor de modelism [i radioamatorism,care au func]ionat, pe parcursul anilor `n alte structuriorganizatorice. ~n cadrul CSTA au fost organizatesec]ii la aeromodelism, automodelism [i navomo-delism, care au desf\[urat o activitate de nivelna]ional, precum [i sec]ia de rachetomodelism, curezultate remarcabile pe plan intern [i interna]ional.Juniorii: Alexandru Torodoc (medaliat cu argint laCM 1998); Eduard Prihotin (2 medalii de argint laCE 1995); Narcis Moro[anu (medaliat cu aur la CM1998); Gabriel Halip (2 medalii de aur la CM 1998);Florin Ra]u (o medalie de aur, 2 de argint [i una debronz la CM 1994 [i 1998; 2 medalii de aur [i una deargint la CE 1995). ~n anul 2000 Florin Ra]u s-aclasat pe locul IV la CM de rachetomodelism, se-niori, la clasa S 4 B. Seniorii au realizat urm\toareleperforman]e: 2 Mae[tri ai sportului � MirceaBoscoianu [i Ioan Botu[an � medalia]i cu bronz la

261


CM 1983; Gheorghe Toxin � Maestru emerit alsportului � medaliat cu aur la CE 1984 [i cu argint laCM 1985; Antonel Prihotin � medaliat cu aur [iargint la CM 1998; Ioan Catargiu � Maestru emerit alsportului, Antrenor emerit, peste 10 titluri de campi-on [i 2 recorduri na]ionale; participant `n perioada1984-1998 la 4 CM cu 6 medalii (2 de aur, 3 deargint, una de bronz) [i la 5 CE cu 7 medalii (2 de aur,2 de argint, 3 de bronz); Dorin Torodoc � Maestruemerit al sportului, peste 15 titluri de campion [i 5recorduri na]ionale; participant `n perioada 1983-1998 la 6 CM cu 7 medalii (2 de aur, una de argint, 4de bronz) [i 3 CE cu 5 medalii (una de aur, 4 deargint); Silvestru Morariu � Maestru emerit al sportu-lui, Antrenor emerit, recordman mondial 1984;medaliat cu argint la CM din 1972. CSTA a contribuital\turi de federa]ia de specialitate [i organele locale,la organizarea a 4 CE (1984, 1988, 1993, 1997) [i aCM de rachetomodele din 1998.Pre[edinte CSTA: Silvestru Morariu, din 1980.

CLUBUL SPORTIV �VIITORUL� VASLUI. Aluat fiin]\ `n 1973 cu sec]iile de atletism, fotbal,handbal [i lupte libere. Sec]ia de atletism a câ[tigat`n decursul anilor peste 150 de medalii la CN [i 50 demedalii la competi]ii interna]ionale, eviden]iindu-se:Iulia Radu � Maestr\ emerit\ a sportului (locul VIIIla CM din 1983; locul III la 400 m [i la [tafeta de4x400 m `n 1983 [i locul I la [tafeta de 4x400 m `n1987, la Cupa Europei); Georgeta State � Maestr\ asportului (medaliat\ cu aur la Festivalul Mondial alTineretului, multipl\ campioan\ na]ional\ la 3 000m); Lenu]a Ignat � Maestr\ a sportului (locul VI laCE de junioare; multipl\ campioan\ [i recordman\na]ional\ `n proba de mar[), toate fiind preg\tite deantrenorul Vasile Ursanu; {tef\nel Tipu (triplu cam-pion balcanic de juniori [i tineret `n proba de cros);Petru]a Pricop � Maestr\ a sportului (campioan\ [irecordman\ na]ional\); Petru L\z\rescu (campionna]ional), preg\ti]i de antrenorul Vasile Onu]; ElenaFlorea � Maestr\ a sportului (campioan\ mondial\ lasemimaraton) antrenat\ de Petre Murgoci. La luptelibere (antrenori Ioan Nica, Dumitru Ignat [i VasileMaftei) s-au remarcat: Vasile Fr\]il\ (locul V la CM[i VII la CE din 1989); Cornel Manea (locul IV la

CM din 1982). Echipa de handbal senioare a activat`n Divizia B (1973-1979), apoi a fost transferat\ la AS�Confec]ia�; echipa de fotbal a jucat `n diviziile �C� [i�B� pân\ `n 1980, când a fost preluat\ de AS �Mecani-ca�. Din 1990 clubul a primit `n patrimoniul s\u com-plexul sportiv constituit din Sala Polivalent\, sala delupte, terenuri de fotbal [i pista pentru automodelism.~n ultimii ani, din conducerea clubului au f\cut parte:Florin Donosa, Virgil Bedicov, Vasile Ursanu.

CLUBUL SPORTIV �VOIN}A� BUCURE{TI.Unitate sportiv\ departamental\ reprezentativ\, dinsistemul coopera]iei me[te[ug\re[ti, s-a constituit `nanii 1957-1958 prin preluarea unor sec]ii care func]io-nau `nc\ din 1951-1954 `n cadrul asocia]iilor sportive�Voin]a� din diferite ramuri ale coopera]iei din Bucu-re[ti. CS �Voin]a� a `ndeplinit atribu]ii de coordonare[i `ndrumare a activit\]ii sportive desf\[urate de cele32 asocia]ii sportive din Bucure[ti. Activitatea sportiv\cu membrii cooperatori a fost organizat\ în cadrulComplexului Sportiv al CS �Voin]a� [i cuprindea:campionate la opt ramuri de sport (atletism, fotbal,handbal, popice, orientare turistic\, [ah, tenis de mas\[i volei); campionatul pentru ucenici la acelea[i ramuride sport; campionatul pentru vârstnici (fotbal, popice[i volei); gimnastica la locul de munc\; cupe [icompeti]ii tradi]ionale. Clubul organiza o sus]inut\activitate sportiv\ cu membrii cooperatori invalizi,realizând o serie de ac]iuni specifice [i concursuri pecategorii de handicap la: atletism, orientare turistic\,tenis de mas\, popice [i [ah. Pentru nev\z\tori orga-niza campionatul de [ah. În domeniul sportului deperforman]\ a cuprins în structura sa organizatoric\sec]ii de atletism, baschet, box, canotaj, ciclism, fot-bal, handbal, nata]ie, popice, tenis de mas\, sporturinautice, volei [.a.Sec]ia de atletism a ob]inut, prin sportivii s\i, peste40 de titluri de campioni de seniori [i juniori, precum[i numeroase locuri II-III la CN. Printre campioni s-au num\rat: Tiberiu Clinci, Lucian Sfiea, GabrielaZaharia, Magdalena Nedelcu, Mariana Florea, An-dreea Burlacu [.a. Pe plan interna]ional se remarc\performan]ele atletelor junioare preg\tite de Antreno-rul emerit Eugen R\duc\nescu, printre care: Magda-lena Nedelcu, care a ob]inut la CM de juniori medalia

262


de argint în 1990 (800 m) [i 2 medalii de aur în 1992(400 m [i [tafeta 4x400 m), iar la CE de juniori,medalie de bronz în 1991 (4x400 m) [i de argint în1993 (400 m); Mariana Florea � medalie de aur laCM de juniori în 1992 (4x400 m) [i medalie de bronzla CE de juniori, în 1991 (4x400 m); AndreeaBurlacu � medaliat\ cu argint (4x400 m) la CM din1994, campioan\ mondial\ de junioare la 400 m [ivicecampioan\ la [tafeta 4x400 m în 1996, medaliat\cu argint la CE de junioare din 1995. În 1998, la CBde juniori, Ancu]a {tucan a câ[tigat 2 medalii de aur(triplusalt [i 4x400 m), iar Adrian Guianu 2 medaliide argint (200 m [i 4x400 m).Sec]ia de baschet a activat în campionat cu 2 echipe� masculin\ [i feminin\. Echipa masculin\ a jucat înDivizia B situându-se pe pozi]ii frunta[e pân\ în1976, când [i-a încetat activitatea. Echipa feminin\,cu unele excep]ii, a activat în Divizia A cu bune re-zultate: locul III (1963-1965; 1973-1974; 1978-1980), locul II în edi]ia 1981-1982, iar în edi]ia urm\-toare a realizat cea mai bun\ performan]\, câ[tigândtitlul de campioan\ na]ional\ sub conducerea antre-norului Marian Strugaru. La ob]inerea acestei per-forman]e au contribuit: {tefania Bor[, Lucia Grecu,Liliana Sl\vei, Ana Maria Gera, Alexandra Hegedu[,Tatiana Popescu, Verginia Soare, Estela Tomescu,Gabriela Strugaru, Rodica Ungureanu, Elena Filip,Rodica Cioranu. Pe parcursul anilor au mai reprezen-tat echipa CS �Voin]a� multe juc\toare valoroase,printre care: Hanelore Spiridon, Maria Ro[ianu, AncaDemetrescu, Mariana B\dinici [.a. Numeroasejuc\toare au f\cut parte din loturile na]ionale con-tribuind la ob]inerea unor rezultate de prestigiu alebaschetului românesc pe plan interna]ional: {tefaniaBor[ [i Mariana B\dinici � Maestre emerite alesportului, cu un mare num\r de prezen]e în echipana]ional\; Florica Jug\naru, Elena Vasile [i ElenaFilip, care au contribuit la ob]inerea medaliei debronz la CB din 1987 [.a.Sec]ia de box a contribuit la promovarea a numero[itineri în boxul de performan]\. Sportivii acestei sec]iiau câ[tigat un mare num\r de titluri de campioni [ilocuri II-III în CN, în special la juniori, titlul peechipe ob]inut exprimând for]a acestei unit\]i. Printrecei care au ob]inut titluri de campioni, la început în

cadrul asocia]iilor [i apoi în sec]ia clubului, s-aunum\rat: Andrei Blank (1955 [i 1956), Mihai Nico-lau (1962, 1963), Gh. Palanca [i Marin B\loiu în1963, Gabriel Pometcu, Victor Zilberman, M.Niculescu în 1966, Constantin Lic\ în 1990 la juniori,iar în 1998 Marius Dantus (cat. 91 kg) s-a clasat pelocul III în CN. Gabriel Pometcu [i Victor Zilberman,care au fost transfera]i la alte sec]ii, s-au consacrat înboxul de performan]\ ob]inând medalii în competi]iileinterna]ionale oficiale. Printre antrenorii care au acti-vat în cadrul sec]iei s-au aflat: Gh. Preda, TeodorNiculescu (Antrenor emerit), Mihai Nicolau (Antre-nor emerit) [i al]ii.Sec]ia de canotaj a dezvoltat cu prioritate acest sportîn rândul fetelor, ob]inând rezultate deosebite printrecare: peste 60 de titluri de campioane na]ionale de se-nioare [i de junioare cu diferite echipaje; peste 30 desportive promovate în loturile na]ionale; contribu]iila cucerirea a 2 titluri olimpice, 3 titluri mondiale [i a3 titluri de vicecampioane europene. În ultimii ani,sec]ia s-a ocupat de preg\tirea juniorilor. Dintre spor-tivele care au activat, în anumite perioade, în cadrulsec]iei de canotaj, Maestre emerite [i Maestre alesportului, toate componente ale loturilor na]ionale,pot fi men]ionate: Ecaterina Trancioveanu, CristelWiener, Viorica Lincaru, Mihaela Arm\[escu, MitanaBotez, Adriana Bocan, Elisabeta Urian, EcaterinaMuntean, Gabriela Toader, Elena Oprea, {tefaniaBorisov, Anca T\nase, Ioana Olteanu [i multe altele.În cadrul sec]iei a func]ionat [i o grup\ de kaiac carea continuat tradi]ia unei asocia]ii care a dezvoltatacest\ ramur\ de sport cu succes, ob]inând, în 1955,titlul na]ional de K2 � 500 m în componen]a C. Mi-halache � Stavru Teodorof. Ulterior, au mai fostob]inute înc\ 2 titluri, iar 8 sportivi au fost promova]iîn loturile reprezentative. Printre tehnicienii care auactivat în cadrul sec]iei de sporturi nautice s-au aflat[i Antrenorii emeri]i Gh. Spi]\ (1959-1990) [i IonClaudiu Grigori]\.Sec]ia de ciclism s-a bucurat de mult sprijin dinpartea conducerii UCECOM, reu[ind s\ desf\[oare obogat\ activitate pe plan intern [i interna]ional. Aufost ob]inute peste 30 de titluri de campioni na]ionalide seniori [i juniori, în probele de [osea [i în cele develodrom. În componen]a echipelor na]ionale, ale

263


clubului sau în cele ale coopera]iei me[te[ug\re[ti,cicli[tii de la CS �Voin]a� au contribuit la ob]inereaunor rezultate valoroase în numeroase tururi ciclisteinterna]ionale. Cicli[ti care s-au remarcat: OlimpiuCelea, Ovidiu Mitran, Gh. Filip, V. Mitrache, IonBraharu, Alex. Sofronie [.a.~n anii din urm\ activitatea s-a diminuat foarte mult,sec]ia preocupându-se în special de preg\tirea juniori-lor (ultimul rezultat � locul III în CN din 1998, lavelodrom � adi]iune de puncte). Antrenori cu activi-tate îndelungat\: Alexandru Some[anu [i Gh. Neagoe.Sec]ia de nata]ie. ~nc\ din 1952 au existat pre-ocup\ri pentru dezvoltarea înotului [i a jocului depolo în cadrul unor asocia]ii din coopera]ie. Înot\toriis-au preg\tit sub îndrumarea antrenorului Paul C\pi-tanu Stroescu [i, ulterior, cu înot\toarea Hella Löbel,calificat\ ca antrenoare. În 1954 sunt ob]inuteprimele titluri de campioni na]ionali: AlexandruSchmaltzer la juniori I (locul I la 100 m fluture [i loculII la 100 m bras) [i Hella Löbel la seniori (200 m flu-ture). Dup\ 1957 activitatea a fost preluat\ de CS�Voin]a�, constituindu-se sec]ia de nata]ie. Mai mul]iînot\tori, printre care Tiberiu Ghidali, Iulian Nagy,Nicolae Firoiu, Sorin Pavlenco, Eleonora Vitan [ial]ii au realizat performan]e cu care se situau în topulcelor mai buni 10 înot\tori ai ]\rii, unii dintre ace[tiafiind [i componen]i ai loturilor reprezentative. Echipade polo pe ap\, preg\tit\ de antrenorul AugustinGanga, a participat la turneul de calificare [i ajucat `n Divizia B, `n anul 1959 promovând `n Di-vizia A. Dup\ un an (1960) a retrogradat,`ncetându-[i activitatea. ~n echip\ au jucat:N. Firoiu, Dinu R\dulescu, Tiberiu Ghidali, C.Ciorb\, V. Samoil\, A. Ganga [i al]ii.Sec]ia de popice a fost una dintre cele mai reprezen-tive, cu rezultate deosebite pe plan intern [i interna-]ional. Echipa masculin\, aflat\ în structura clubuluiînc\ de la înfiin]are, a fost preg\tit\ de Antrenorulemerit Roger Cernat pân\ în 1983, perioad\ în care s-aclasat de 2 ori pe locul II (1973, 1974) [i o dat\ pelocul III (1976) în CN. Printre juc\torii care au evolu-at, în anumite perioade, pentru CS �Voin]a�, fiind [icomponen]i ai lotului na]ional, s-au aflat Mae[triiemeri]i ai sportului Petre Purje, [i Grigore Marin.Alte titluri: Petre Purje [i Ioan P\digeanu în proba de

perechi (1975); Petre Purje la individual (1975); IoanP\digeanu, la individual (1981). Juniorii câ[tig\proba pe echipe, în 1975, [i pe cea individual\, în1982, prin C-tin B\nescu. În perioada 1976-1984,antrenorul Roger Cernat a func]ionat [i ca antrenorprincipal la lotul na]ional masculin, din care au f\cutparte [i juc\tori ai CS �Voin]a�, bilan]ul realizat laCM fiind de 15 medalii (7 de aur, 7 de argint [i 1 debronz). Echipa feminin\, preg\tit\ de Antrenorulemerit Alexandru Andrei, a câ[tigat, în perioada 1957-1975, un num\r de 5 titluri de campioan\ na]ional\.În aceea[i perioad\ tehnicianul clubului a fost [iantrenorul principal al lotului na]ional feminin care acuceit la CM 17 medalii (8 de aur, 5 de argint [i 4 debronz). În 1970 preg\tirea sportivelor junioare dincadrul sec]iei a fost preluat\ de Maestra emerit\ asportului, antrenoarea Crista Szöcs (ulterior Antre-noare emerit\), care, în 1975, a devenit antrenoareprincipal\ a sec]iei, activând pân\ în 1990. Realiz\ri:campioan\ cu echipa în 1984; peste 30 de titlurina]ionale de senioare [i junioare, în probele individu-ale [i de perechi; 20 de noi recorduri na]ionale; 25 dejunioare [i 20 de senioare promovate în loturilena]ionale; câ[tigarea Cupei Campionilor Europeni în1984. În perioada 1976-1984, antrenoarea CristaSzöcs a f\cut parte din colectivul tehnic al lotului na-]ional, care avea în componen]a sa [i multe sportiveale clubului, contribuind la cucerirea a 11 medalii laCM de junioare [i a 15 medalii la CM de senioare.Sportive ale clubului cu contrbu]ii semnificative:Crista Szöcs (4 titluri mondiale); Cornelia (Petru[c\)Moldovan (9 medalii, dintre care 7 de aur la CM);Elena Pan\ (campioan\ european\ de junioare [i 5medalii, dintre care 2 de aur la CM); Elena (Lupoaie)Andreescu (5 medalii la CM); Elisabeta Badea (cam-pioan\ mondial\ în 1980) [.a. În 1993, MihaelaV\leanu a f\cut parte din echipa na]ional\ de junioarecare a câ[tigat medalia de bronz la CM, iar MarianaMarinescu s-a clasat cu echipa pe locul IV la CM deseniori din 1994. Au continuat munca de antrenori înacest\ sec]ie Elena Andreescu [i Mihai Pi[talu.Sec]ia de tenis de mas\ a luat fiin]\ în 1957 în cadrulAS �Lemn Mobil\�, care în 1958 a fost trasferat\ încadrul clubului, avându-i ini]ial ca antrenori pe Eduard Szanto [i Ilie Stan, iar `n 1958 pe Victor

264


Vladone. Din 1959 a fost numit ca antrenor principalal sec]iei Ion Pop (Pitu). Cea mai valoroas\ juc\toarea fost Ella Zeller (Constantinescu) care a câ[tigat nu-meroase titluri de campioan\ la individual, dublu [idublu mixt, multipl\ medaliat\ la CM [i CE. În 1961[i 1962 echipa a câ[tigat titlul de campioan\. Sub de-numirea de �Voin]a�, într-o combinat\ Ella Constan-tinescu, Maria Alexandru, Eleonora Mihalca, se par-ticip\, în 1964 [i `n 1965, la CCE, echipa câ[tigândambele titluri.Alte sec]ii prezente în structura clubului:Sec]ia de fotbal � a activat cu echipa `n Divizia Cpân\ la edi]ia 1973-1974, când a promovat `n DiviziaB, pân\ `n 1976-1977, când a revenit `n Divizia C.Ulterior [i-a `ncetat activitatea.Sec]ia de handbal � a activat `n Divizia B cu echipamasculin\ (locul IV `n 1973-1974) pân\ `n 1976,când [i-a `ncetat activitatea, [i cu echipa feminin\(locurile III `n edi]iile 1973-1974 [i 1974-1975) pân\`n 1977, când a fost transferat\ la PTT; în 1973, juc\-toarea Maria Popa a f\cut parte din lotul Românieicare a cucerit medalia de argint la CM;Sec]ia de volei � cu echip\ feminin\ care între 1963-1984 a activat în Divizia B, cu scurte prezen]e în Di-vizia A; sec]ia a promovat sportivi în lotul na]ional dejuniori;Sec]ia de motociclism � cu particip\ri în competi]iilelocale [i na]ionale, în circuitele de vitez\, printre con-curen]i aflându-se Tr. Matei, V. Hedescu, Boris Ro-taru, Gh. Mândroiu [.a.Sec]ia de orientare turistic\ � sec]ie care a organi-zat numeroase ac]iuni pentru membrii cooperatori;Sec]ia de judo � a func]ionat în cadrul unui cerc deini]iere;Sec]ia de hochei pe iarb\ � în prima etap\ defunc]ionare a reu[it s\ câ[tige, în 1962, cu echipa mas-culin\ titlul de campioan\ na]ional\, dup\ care [i-a înce-tat activitatea, reînfiin]ându-se dup\ 1990 când a intrat înposesia titlurilor na]ionale sub denumirea: �Construc-torul�Voin]a�, în 1994 (indoor) [i apoi �Voin]a�Eledur�în 1995 (indoor [i outdoor) [i 1996 (indoor). CS�Voin]a� [i-a realizat, pe parcursul anilor, un modern[i func]ional complex sportiv. Arena de popice dincadrul acestui complex a g\zduit CM organizat laBucure[ti în 1966.

Printre cei care au îndeplinit mai mul]i ani func]ia depre[edinte al CS �Voin]a� s-au aflat: Puiu Anghel;Ladislau Szöcs; Marian Strugaru (din 1990).

CLUBUL SPORTIV �VOIN}A� TÂRGU MU-RE{. A fost `nfiin]at `n anul 1951 cu sec]ii de fotbal,popice, nata]ie [i baschet, la care pe parcursul anilors-au mai ad\ugat urm\toarele ramuri: atletism,handbal, judo, kaiac-canoe, modelism, orientaresportiv\ [i tir cu arcul. Dintre acestea, au avut o ac-tivitate mai restrâns\ urm\toarele: nata]ia � cu par-ticip\ri la CN [i competi]iile locale; baschetul � cuechipe feminin\ [i masculin\ care au activat `n di-viziile B [i A; handbalul � cu echipa `n campionatulor\[enesc; orientarea sportiv\ � activitate prioritar demas\, `ntreceri locale [i unele particip\ri `n CN sol-date cu un titlu de campion.Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1952, sub conducereaantrenorului Iosif Buzdugan a realizat performan]emeritorii pentru acea perioad\ de `nceput, printrecare: ob]inerea primului titlu de campion na]ional `n1953 la junioare cu [tafeta 400 + 300 + 200 + 100 m;numeroase medalii la CN de juniori; `n 1956 con-tribuie cu 2 atlete la [tafeta regiunii, care câ[tig\ titlulde campioan\ na]ional\; tot `n 1956 este lansat An-drei Baraba[, care câ[tig\ titlul de campion na]ionalde juniori la 3 000 m (ulterior transferat, va devenimultiplu campion na]ional [i balcanic, unul dintreatle]ii frunta[i).Sec]ia de judo s-a remarcat `n CN de juniori [itineret, cucerind `n perioada 1981-1988 un num\r de7 titluri de campioni na]ionali prin {tefan Pataki,fra]ii Varga, ace[tia fiind selec]iona]i [i `n lotulna]ional. Echipa de fotbal a activat `n Divizia C, deunde, `n 1960, a promovat `n Divizia B, moment `ncare se produce fuziunea cu CS �Mure[ul�, urmândun alt traseu organizatoric.Sec]ia de kaiac-canoe s-a eviden]iat prin sportiviiparticipan]i la CN [i cei promova]i `n loturilena]ionale, `n 1960 `nregistrând primul rezultat notabil� participarea sportivei Maria Szekely la JO, unde `nechipajul de dublu, cu Elena Lipalit, s-a clasat pelocul VI. Sec]ia de tir cu arcul are merite `n promovarea aces-tei ramuri `n ]ara noastr\, `n perioada 1974-1986

265


cucerind peste 20 de titluri de campioni na]ionali latoate categoriile de vârst\. Printre autorii acestora,unii dintre ei mae[tri ai sportului, componen]i ai lo-turilor na]ionale, medalia]i la CB [i alte competi]ii in-terna]ionale, s-au aflat: Eugen Kovacs, Iosif Nelt-man, Ladislau Kodei, Maria Kiss, Alexandru Kiss,Edith Matei, Andrei Berki [i al]ii. La JO din 1980,arca[ul Andrei Berki s-a num\rat printre cei 4 spor-tivi care au reprezentat, pentru prima dat\, tirul cuarcul din ]ara noastr\ la o `ntrecere olimpic\, clasân-du-se pe locul XV.Sec]ia de popice � una dintre sec]iile frunta[e pe]ar\; a activat cu dou\ echipe (feminin\ [i masculin\)la seniori [i cu echipe de juniori. ~n Divizia Aechipele de seniori au cucerit peste 20 de titlurina]ionale `n diferite probe [i au promovat numero[isportivi `n loturile na]ionale. Performan]e de pres-tigiu a realizat echipa feminin\ `n CCE pe care acâ[tigat-o `n anii 1977, 1980, 1982 [i 1983. S-au re-marcat, `n mod deosebit: Maestra emerit\ a sportuluiElisabeta Albert � dubl\ campioan\ european\ de ju-nioare; Maestrele sportului � Elisabeta Szilagy,medaliat\ cu argint [i bronz la CM; Maria Todea �medaliat\ cu argint la CM [i Ildico Szasz, vicecam-pioan\ european\ de junioare [i altele. O contribu]iedeosebit\ la realizarea acestor performan]e au avutMae[tri emeri]i ai sportului [i Antrenorii emeri]iMargareta Szemany (multipl\ campioan\ na]ional\, 3medalii de aur [i dou\ de argint la CM) [i TiberiuSzemany (multiplu campion na]ional [i campionmondial), ambii fiind [i antrenori ai sec]iei de popice. Sec]ia de modelism � cea de-a doua sec]ie cu rezul-tate remarcabile; `n perioada 1965-1998 au cuceritpeste 60 de titluri de campioni na]ionali la seniori [ijuniori, `n special la aeromodele; sportivi cu reali-z\ri deosebite: Otto Hints, Maestru emerit al sportu-lui [i Antrenor emerit � 28 de titluri [i 6 recordurina]ionale, printre primii medalia]i la CE (bronz [iargint `n 1956 [i 1958), medaliat cu bronz la CM;Aurel Morar, Maestru emerit al sportului [iAntrenor emerit � participant la 6 CM (2 medalii deaur, una de argint [i una de bronz); Aurel Popa,Maestru emerit al sportului � 14 titluri individuale [i25 cu echipa, 6 recorduri na]ionale, participant la 8CM (o medalie de aur, una de argint [i 4 de bronz)

[i 2 CE (o medalie de argint [i una de bronz); VasileNicoar\, Maestru emerit al sportului, participant la 4CM (o medalie de argint [i 2 de bronz) [i un CE (omedalie de argint [i una de bronz). ~n perioada 1994-1998, s-au impus la CM [i juniorii acestei sec]ii, prin:Levente Bölöny (2 medalii de aur, 2 de argint);Valentin Doag\ (o medalie de aur); Daniel Doag\ (omedalie de aur); Cristian Romon]i, Aurelian Vaida [iCristian Some[an � medalie de aur la echipe. La CEde juniori din 1997 � Cristian Romon]i (o medalie deaur, una de argint), Aurelian Vaida (o medalie de aur,una de bronz). La CM din 2000 Aurel Popa a câ[tigatmedalia de bronz la aeromodele clasa F1D.~n ultimii ani, clubul [i-a restrâns activitatea de per-forman]\ datorit\ greut\]ilor financiare. ~n conduce-rea clubului s-au aflat: Eugen Schönbrunn, DesideriuSüszet, Tiberiu Püspöni, Carol Kemendi.

CLUBUL SPORTIV �VOIN}A� TIMI{OARA. Afost `nfiin]at `nainte de 1950, ini]ial sub form\ deColectiv sportiv, apoi de Asocia]ie, pân\ `n 1996,când s-a transformat `n club. Pe parcursul anilor, `ncadrul acestei unit\]i sportive, au func]ionat urm\-toarele sec]ii: canotaj, polo pe ap\, atletism, gim-nastic\, fotbal, `not, baschet, handbal, orientaresportiv\, popice, schi, [ah, tenis de mas\, tir, navo-modelism, motociclism. Majoritatea sec]iilor auavut ca obiective principale promovarea sportului `nrândul cooperatorilor, participarea la `ntrecerile lo-cale [i la CN. Contribu]ia acestei unit\]i la unele ra-muri de sport a fost remarcabil\. Sec]ia de canotaj a ob]inut `n perioada 1953-1998peste 100 de titluri de campioni na]ionali [i a promo-vat constant `n loturile na]ionale sportivi valoro[icare au ob]inut performan]e de prestigiu pe plan in-terna]ional, printre ace[tia aflându-se: Maestreleemerite ale sportului Doina Benedek-Barda[ (medali-at\ cu aur, argint [i bronz la CM [i CE); Maria SavaMacoviciuc (participant\ la JO, medaliat\ cu aur,argint [i bronz la CM); Herta Ani]a[ (medaliat\ cuargint [i bronz la JO); Camelia Macoviciuc (medali-at\ cu aur, argint [i bronz la CM [i cu aur la JO);Maestrele sportului � Viorica Moldovan Lincaru(argint [i bronz la CE); Aneta Matei (participant\ laJO, argint [i bronz la CM). Printre antrenorii sec]iei

266


s-au aflat Tudor Bompa [i Doina Benedek-Barda[(emerit\).Sec]ia de popice, `n cei peste 40 de ani de activitate,a preg\tit numero[i sportivi care s-au aflat printrefrunta[ii acestui sport. ~ncepând din 1957, sportiviisec]iei au cucerit numeroase medalii la CN, mai alesla junioare [i senioare � Maria Bagoy [i Maria Peli(campioane la perechi `n 1969), Maestre ale sportu-lui, Emilia Ebel [i Elisabeta P\curariu � Maestre alesportului [i componente ale loturilor na]ionale, SandaConstandache, Elena Gheorghiu [i altele. O con-tribu]ie important\ au avut Ildico Groz\vescu (care aactivat [i la CSM Re[i]a), Maestr\ emerit\ a sportu-lui [i antrenoare (dubl\ campioan\ european\ de ju-nioare � 1971, medaliat\ cu aur [i bronz la CM �1972), precum [i Maria Zsizsik, de asemeneaMaestr\ emerit\ a sportului. Sec]ia de navomodele a realizat, prin sportivii s\i,numeroase medalii [i titluri la CN de seniori [i ju-niori. Echipa de navomodele a câ[tigat Cupa Europei`n 1996-1998. Valoroase performan]e au ob]inut: Lu-cian Dan � Maestru emerit al sportului, participant la6 CM (2 argint [i 11 bronz) [i la un CE (2 bronz);Helmuth Orban � Maestru emerit al sportului, a cuce-rit la CM 2 medalii de argint [i una de bronz; NiculinaDan � 2 medalii de bronz la CE [i o medalie de bronzla CM; Ioan Chibulcutean � medalie de bronz la CM;Emilian Dan � medalie de bronz la CM. Contribu]iadeosebit\ a antrenorului Dan Lucian la ob]inereaacestor rezultate a fost r\spl\tit\ cu acordarea titluluide Antrenor emerit. ~n ultimii ani, sec]ia de modelismlucreaz\ `n colaborare cu CSM Timi[oara, avândsportivi cu dubl\ legitimare, printre ace[tia aflându-se[i Alexandru Tocaci, care la CM de navomodelismdin anul 2000 a câ[tigat medalia de bronz la clasa C6.Clubul �Voin]a� Timi[oara s-a clasat pe locul I pejude] `n 1997 [i pe II `n 1998. Pe parcursul anilor,conducerea unit\]ii sportive a fost asigurat\ de: Bar-bara Horn (1954-1956); Cornel Homorogan (1956-1989); Gheorghe Simulescu (1990-1992); Petre Pro-horov (1992-1994); Gheorghe Simulescu (din 1994).

CLUBUL SPORTIV OR|{ENESC SINAIA. Titu-latur\ adoptat\ `n 1976; a func]ionat ini]ial sub denu-mirile CS �Sinaia� (1967-1970) [i �Schi Bob Club�

Sinaia (1971-1975). Ca unitate departamental\,clubul a f\cut parte din structura CNEFS, iar dup\1990 din cea a MTS, având sec]ii la urm\toarelesporturi de iarn\: bob, sanie, schi alpin, schi fond,biatlon. Sportivii care au activat `n cadrul clubului auob]inut peste 150 de titluri de campioni na]ionali, omedalie la JO, 3 medalii la CM, 8 medalii la CE, 17medalii la JB, o medalie la Cupa Mondial\ [i 2medalii la Cupa Na]iunilor.Sec]ia de bob, `nfiin]at\ `n 1967, a `nscris `n palma-resul s\u: peste 25 de titluri de campioni na]ionali deseniori [i tineret la bob de 2 [i 4 persoane; peste 40de promov\ri `n loturile reprezentative; participareala cinci edi]ii ale JO de iarn\, cu contribu]ii la cuceri-rea unei medalii de bronz `n proba de bob 2 persoane`n 1968, câte un loc IV, V [i VII [i dou\ locuri VIII laedi]iile JO desf\[urate `n perioada 1968-1984; parti-ciparea la patru edi]ii ale CM, cu contribu]ii la câ[-tigarea unei medalii de argint (1969), a dou\ medaliide bronz (1968 [i 1973) [i la clasarea pe locurile V(1969) [i VI (1971); participarea la [apte edi]ii ale CE(1967-1992), unde au fost ob]inute 2 medalii de aur(1967 [i 1971), 4 de argint [i 2 de bronz; 3 clas\ri pelocul IV [i una pe locul VI la CM [i CE de tineret;clasarea pe locul I la concursul de Cup\ Mondial\pentru tineret (1972), la Trofeul �Carpa]i� (1976) [ila alte competi]ii. Sportivii care au activat `n cadrulclubului cu rezultate deosebite: Ion Pan]uru, DumitruFoc[eneanu, Nicolae Neagoe (to]i Mae[tri emeri]i aisportului), Costel Pietraru, Laszlo Hodo[, PaulNeagu, Ludovic Papp (to]i Mae[tri ai sportului).Antrenori: Ion Pan]uru, Doru Frangu, Ludovic Papp.Sec]ia de sanie `nfiin]at\ `n 1974, s-a num\rat printrepromotoarele acestui sport `n ]ara noastr\ [i a `nregis-trat importante realiz\ri: peste 85 de titluri de campionina]ionali de seniori [i juniori, ob]inute `n perioada1974-1999; 35 de promov\ri `n loturile reprezenta-tive; prima participare româneasc\ la acest sport, laJO din 1980, cu 2 sportive `n proba de simplu(locurile XX [i XXI) [i la dublu (locul XV); par-ticip\rile la celelalte edi]ii ale JO s-au soldat cu unloc XI `n 1984 (dublu masculin); la CM cele maibune rezultate au fost ob]inute la simplu fete `n 1979[i 1991 (locurile XV); la CE � cea mai bun\ perfor-man]\ româneasc\ � locul VIII, la simplu fete `n

267


1978, locul XV `n 1991 [i XVI `n 1992 la aceea[iprob\; la CE de juniori � locul VIII la simplu junioare(1979) [i locul IX la dublu juniori (1981). Un rezul-tat de prestigiu a fost ob]inut `n 1995, `n �CupaNa]iunilor�, prin clasarea pe locul III, `n proba dedublu seniori, `n concursurile de la Königsee [i Igls.Sportivi care au activat `n cadrul sec]iei: Elena Stan,Gheorghe Dumitrescu, Corina Terecoas\, Lauren]iuBoro[oiu, Ioan Apostol � to]i Mae[tri ai sportului.Trebuie remarcat faptul c\ cele mai bune rezultateob]inute la sanie, `n proba de dublu, la JO (locurile IV[i V) s-au datorat [i contribu]iei deosebite a sportivu-lui Ioan Apostol, plecat de la CSO Sinaia. Antrenoriisec]iei de sanie: Costel }ig\nu[, Valentin Paiuc, IonGalescu, Rosette Dumitrescu, {tefan Panaitescu.Sec]ia de schi alpin (1967) � peste 20 de titluri decampioni na]ionali; locul I pe echipe `n CupaRomâniei (1969); 18 sportivi `n loturile na]ionale;rezultate ob]inute la JB � locul I la slalom special(1969), 2 locuri I la slalom special [i slalom uria[,locul II la slalom special (toate la seniori) [i locul IIIla slalom special juniori (1971), locul III la slalomspecial juniori (1980). Printre cei mai buni sportivi aisec]iei a fost Maestrul sportului Cornel T\b\ra[. An-trenori: Ion Matei (Antrenor emerit) [i CornelT\b\ra[.Sec]ia de schi fond-biatlon (1967) � peste 20 detitluri de campioni na]ionali de juniori; 14 sportivipromova]i `n loturile na]ionale de juniori; rezultateob]inute la JB de juniori � locurile I, II [i III (1969),III (1971), locul I [i câte 2 locuri II [i III (1997), I [iII (1998). Antrenori: Nicolae Burchi, Dinu Clinci.Trei speciali[ti din cadrul clubului � Dumitru Foc-[eneanu, Paul Popa [i Ion Pan]uru � au oficiat ca ar-bitri interna]ionali la bob.Pre[edin]ii clubului: Ion Bustuc (1967-1968); MihaiBota (1968-1969); Paul Popa (1969-1995); IoanGalescu (1995-1998); Costel }ig\nu[ (din 1998).

SPORT CLUB �MIERCUREA CIUC�. Unitate deperforman]\ reprezentativ\ `n sporturile de iarn\,`nfiin]at\ prin Hot\rârea CNEFS nr. 733/9 iulie 1972,ini]ial sub numele de CS Harghita, iar din 1973 subdenumirea actual\. Sec]iile care au func]ionat `ncadrul clubului [i principalele lor realiz\ri:

Sec]ia de hochei pe ghea]\ (`nfiin]at\ `n 1972) - cuechip\ de seniori `n CN, clasat\ pe locurile II � III dela `nfiin]are pân\ `n prezent, cu excep]ia anului 1997când a câ[tigat titlul de campioan\. ~n 1996 a cucerit�Cupa României�. A fost o pepinier\ pentru hocheiulromânesc promovând numero[i juc\tori `n echipelecluburilor frunta[e [i `n loturile na]ionale. ~n fiecarean, 6 � 8 sportivi au f\cut parte din lotul de seniori.Contribu]ii la reprezentarea hocheiului românesc:locul VII la JO 1976; calificarea `n grupa �A� a CM`n 1976; locul VII � VIII la JO din 1980; alte rezul-tate, apreciate pe plan interna]ional, ob]inute la CM`n grupa �B�, precum [i `n competi]iile oficiale alejuniorilor. Peste 20 de juc\tori au primit titlul deMaestru al sportului, iar 10 dintre ace[tia au fost dis-tin[i cu titlul de Maestru emerit al sportului � IoanBa[a, Adalbert Fekete, Gal {andor, Antal Elöd, Soly-om Laszlo, Horvath Laszlo, Barta Csaba, Gereb Ist-van, Antal Karoly [i Nagy Attila. Antrenorii care aucontribuit la preg\tirea juc\torilor: Szabo Iuliu, AntalZsombor, Szabo Istvan, Mezey Emeric, Ba[a Ioan,Csiszer Gabor, Czaka Zoltan (Antrenor emerit),Antal Elöd, Barta Csaba, Gal {andor, Antal Istvan.Sec]ia de patinaj vitez\ (1972) � `n perioada 1991-1997 a func]ionat `n colaborare cu CS {colar Miercu-rea Ciuc. Pe plan intern au fost câ[tigate numeroasetitluri de campioni na]ionali, cele mai multe `n sezo-nul 1994-1995 � peste 30 de titluri. ~n perioada 1973-1999 au fost realizate 206 recorduri na]ionale (176 lamasculin [i 36 la feminin). Cele mai multe recorduriau realizat: Kopacz Tibor (33); Horvath Dezideriu(14); Molnar Eva (10). Pe plan interna]ional, patina-torii sec]iei s-au situat printre primii 10 clasa]i `ncompeti]iile oficiale: Kopacz Tibor � CE seniori1983 (V, VII, X) [i 1984 (medalie de bronz [i 2 locuriV), JO 1984 (locul XIX); Horvath Dezideriu � CM1993 (2 locuri VII), CE 1993 (V, VII, VIII), JO 1994[i 1998; Maria Balazs � CM juniori 1991 (X); NovakCarol Eduard � CM seniori 1994 (locul III la 500 m),CM juniori 1994 [i 1995. Au primit titlul de Mae[triai sportului: Maria L\z\rescu, Dan L\z\rescu, KopaczTibor, Horvath Dezideriu, Novak Carol Eduard. Din1993 s-a constituit [i o grup\ de patinaj vitez\ pepist\ scurt\ (12 titluri de campioni [i titularii tuturorrecordurilor na]ionale la seniori [i juniori). Antrenorii

268


sec]iei: Farca[ Eva (1972-1975); Maria L\z\rescu(1975-1998), Nicolae Toth (1978-1998), DanL\z\rescu � Antrenor emerit (1978-1985 [i 1991-1999).Sec]ia de sanie (1978) func]ioneaz\ `n colaborare cuCS {colar din Topli]a din anul 1986. Multiplimedalia]i la CN [i campioni na]ionali � 7 titluri(1994-1999) la seniori [i juniori. Pe planinterna]ional, sportivii D\nu] Laz\r [i Cristian }\ranau participat la CM de juniori din 1994 (locul XII).Antrenori: Csaszar Karoly, Denisa Popovici, IoanRizea, Ilyes Elemer.Sec]ia de schi alpin (1984) � multipli medalia]i laCN, `n 1995 au ob]inut 2 titluri la junioare I, iar `n1998 � 3 titluri la senioare [i unul la junioare.Antrenor � Biro Tibor.Sec]ia de radioamatorism � `nfiin]at\ prin preluarearadio-clubului jude]ean, `n 1991. Pe plan intern spor-tivii sec]iei devin campioni na]ionali la telefonie, `n1992, iar pe plan interna]ional ob]in medalia de bronz`n proba pe echipe, la CM de telegrafie din 1992, prinBako Szabo Laszlo [i Biro Gavril. Antrenor � PetruSchmidt.~n ultimii ani, dup\ introducerea bobului feminin, s-aconstituit o grup\ `n care se preg\tesc sportive pentruacest\ ramur\. ~n anul 2000 dou\ sportive ale clubu-lui � Erika Kovacs [i Maria Spirescu � au cuceritmedaliile de aur la CE de la Gröningen [i CM de laMonaco `n proba de starturi.Pre[edin]ii clubului: Mihai Moldovan (1972-1973);Kransz Karoly (1973-1977); Sprencz Ferenc (1977-1980); Andrei Daradics (1980-1990); Dietrich Arpad(1990-1991); Dan L\z\rescu (1991-1998); MezeyEmeric Petru (din 1998).

SPORT CLUB �MUSCELUL�. Unitate sportiv\`nfiin]at\ `n anul 1969, la Câmpulung, cu performan]edeosebite pe plan na]ional [i interna]ional la ramurilede sport cuprinse `n structura sa organizatoric\.Sec]ia de atletism (`nfiin]at\ `n 1969); palmares: 53de campioni [i 127 medalia]i la CN; 12 recordurina]ionale; 8 campioni [i 7 medalia]i la CB; locul I peechipe [i III la individual, `n proba de heptatlon, laCE, 8 Mae[tri ai sportului (Olimpia Cataram\,Valentina Cioltan, Elena Neac[u, Cristina Dobrinoiu,

Mihaela St\nescu, Liodor Pescaru, Petra V\ideanu,Livia Simon � unii dintre ace[tia activând [i `n alteunit\]i sportive). Antrenorii care au contribuit lapreg\tirea atle]ilor: Emil Dr\gan, Ion Dumitra[cu,Elvira Cataram\, Liodor Pescaru, Emilian Georges-cu, Elena Simene.Sec]ia de box (1969) - a cuprins numero[i sportivivaloro[i, mul]i dintre ei promova]i `n loturilereprezentative [i `n sec]iile de box ale altor cluburicare au contribuit la ob]inerea unor rezultate de pres-tigiu: 32 de campioni [i 97 medalia]i la CN; medalia]icu bronz � Mircea Fulger (JO 1984) [i Viorel Ioana(CM 1982); Adrian Preda, campion european de ju-niori [i medaliat cu bronz la CM de juniori desf\-[urate `n 1990; 7 sportivi care au apar]inut acesteisec]ii au primit titlul de Maestru emerit al sportului(Mircea Fulger, Vasile Cicu, Aurel Simion, ViorelIoana, Gheorghe Vlad, Anghel Iancu, Mircea David).Antrenorii sec]iei: Cristian Panaitescu (emerit);Gheorghe Vlad, Aurel Simion, Constantin Dia. Sec]ia de judo (1971) � 17 campioni [i 39 demedalia]i la CN; performan]e deosebite ob]inute deDrago[ Bolbose, Maestru emerit al sportului, medali-at cu bronz la CE de juniori din 1986 [i cu aur laedi]ia din 1987. Antrenorii sec]iei: Ion Du]\ [i Bog-dan Nistor.Sec]ia de lupte greco-romane (1969) - 66 de campi-oni [i 66 de medalia]i la CN; 6 campioni balcanici,numero[i sportivi, promova]i `n loturile na]ionale [i`n sec]iile altor cluburi, care au ob]inut performan]edeosebite: Ion Dulic\ � campion mondial de juniori(1973), medaliat cu bronz la CE de seniori (1974);Anton Arghira � campion mondial de juniori [imedaliat cu bronz la CE de juniori din 1986; medali-at cu argint la CM de seniori din 1989; Marian {tefan� argint la CE de seniori din 1982; Marian Sandu �campion mondial la juniori (1990), medaliat cu argintla CE de seniori (1991), sportiv care [i-a continuatactivitatea la �Dinamo� unde a mai cucerit, pân\ `n1998, `nc\ patru medalii de argint [i trei de bronz.Mae[tri emeri]i ai sportului: Anton Arghira, IonDulic\, Marian Sandu. Antrenorii sec]iei: ConstantinStan (Antrenor emerit), Lucian Coman (Antrenoremerit), Ion Dragomir (Antrenor emerit), LucianPopescu, Anton Arghira, Dumitru Mâzgaciu.

269


Sec]ia de volei (1997) � activitate la nivelul juniori-lor, echipa format\ din juc\tori cu dubl\ legitimare,SC �Muscelul� � CS{, câ[tigând titlul de campioan\na]ional\, edi]ia 1998-1999. Clubul are `n propri-etate: teren de fotbal gazonat, cu pist\ de atletism [itribune (10 000 de locuri); grup s\li de preg\tire pen-tru box, lupte, judo; teren fotbal (2) cu pist\ betonat\[i tribun\ (1 500 de locuri); sediu club. ~n 1973 SC�Muscelul� s-a clasat pe locul III `n `ntrecerea inter-cluburi. Pre[edin]ii clubului: Alexandru Du]\ (1969-1977); Ion Dumitra[cu (din 1977).

SPORT CLUB MUNICIPAL BAC|U. Unitatereprezentativ\ a jude]ului Bac\u [i a sportului româ-nesc, care continu\ activitatea CS �Dinamo�, fondatla 4 septembrie 1949 din ini]iativa unui grup de an-gaja]i ai Mili]iei regionale Bac\u, condus de BenedictTeodorescu, care a devenit [i primul pre[edinte alclubului. Structura organizatoric\ [i denumirile pur-tate pe parcursul anilor: 1950-1965 � CS �Dinamo�,club departamental subordonat MI; 1965-1970 � CSOr\[enesc �Dinamo�, se transform\ din club departa-mental `n club or\[enesc, depinzând financiar de MI[i coordonat de organele sportive locale; `n 1970 �Sport Club Bac\u devine unitate subordonat\CNEFS pân\ la sfâr[itul anului 1989 [i apoi subordo-nat\ MS [i MTS; 2001 � Sport Club MunicipalBac\u, f\când parte, ca structur\, din sistemul MTS.~n primii ani, din cele 7 sec]ii preconizate [i-au`nceput activitatea doar 4 (fotbal, volei, tir [iatletism), iar dup\ anul 1965 func]ionau 8 sec]ii (atle-tism, fotbal, handbal, gimnastic\, box, lupte, canotaj,tir). ~n prezent, SCM Bac\u cuprinde `n structura sa11 sec]ii: atletism (`nfiin]at\ `n 1950) � antrenor co-ordonator Nicolae Mihalache; box (1955) � Antrenoremerit Relu Aura[; gimnastic\ (1963) � Cornel Agop;lupte greco-romane (1965) [i lupte libere feminin(1999) � Antrenor emerit Ticu Grigorescu; nata]ie(1987) � Narcis Gherca; s\rituri `n ap\ (1987) �Antrenor emerit Pantelimon Decusear\; tenis (1984)� Mihai Ciuntea; modelism (1997) � Petre Zaharioaie;karate modern (1999) � Doru Botez; kick-box (1997)� Dan {uhan; judo (2001) � Constantin Manole. ~nanumite perioade au mai func]ionat urm\toarelesec]ii: canotaj (1969-1989); handbal (1956-1973);

scrim\ (1981-1988); tir (1950-1973); fotbal (1950-1992). ~n anul 1992, sec]ia de fotbal s-a desprins dinstructura clubului, constituindu-se `n club profesio-nist sub denumirile: FC �Constar�; FC �Selena�; FCBac\u; FCM Bac\u. SCM Bac\u a avut o evolu]iecontinuu ascendent\, reu[ind `n ultimul deceniu s\ seimpun\ printre unit\]ile sportive de elit\ ale sportuluide performan]\ din ]ara noastr\, cu contribu]ii de-osebite la atletism, box, lupte, gimnastic\, s\rituri `nap\ [i `n alte ramuri ale sportului. ~n perioada 1989-2000, clubul a ob]inut peste 1 900 de medalii la CNde seniori, tineret [i juniori. ~n bilan]urile ultimilordoi ani, `ntocmite pe baza punctajului acordat primi-lor trei clasa]i la CN, clubul ocup\ urm\toarelepozi]ii: locul V `n clasamentul general al cluburilor [ilocul II `ntre unit\]ile din sistemul MTS `n anul 1999;locul VI `n clasamentul general [i locul III `ntre uni-t\]ile din sistemul MTS `n anul 2000. ~n clasamenteleprivind contribu]ia la reprezentarea interna]ional\,clubul s-a situat pe urm\toarele locuri: III `n clasa-mentul general [i I `ntre unit\]ile din sistemul MTS `nanul 1999; locul XXI `n clasamentul general [i VIII`ntre unit\]ile din sistemul MTS (IX la probe olimpi-ce [i IV la probe neolimpice), `n anul 2000.Bilan]ul realizat de sportivi clubului `n anul 2001 peplan na]ional: 18 titluri de campioni na]ionali la se-niori, 8 la tineret, 25 la juniori I [i 37 la juniori II; 208locuri II-III la CN de seniori, tineret [i juniori; 2 re-corduri na]ionale; locul IV pe ]ar\ `n clasamentul clu-burilor care au ob]inut medalii la CN. La competi]iileinterna]ionale oficiale de seniori, tineret, juniori [icade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i Europene, JMU [iCB) sportivii clubului au cucerit 20 de medalii `n pro-bele individuale [i au contribuit la ob]inerea altor 4medalii `n probele pe echipe, rezultate cu care clubuls-a situat pe pozi]ia a VI-a `n clasamentul pe ]ar\ alcluburilor. Sec]ia de atletism. ~n cei 50 de ani de activitate [i `nspecial `n ultimul deceniu � `n colaborare cu CS{ � areu[it s\ lanseze `n atletismul de performan]\ nu-mero[i sportivi care s-au impus pe plan intern [i in-terna]ional. ~n ultimii 11 ani, atle]ii clubului au urcatde peste 200 de ori pe podiumul CN, câ[tigând nu-meroase titluri de campioni la seniori, tineret [i ju-niori. Printre sportivii cu rezultate deosebite care au

270


activat `n aceast\ sec]ie (unii transfera]i la altecluburi) se num\r\: Valeria Bufanu (medaliat\ la JOdin 1972 [i CE din 1973); Bogdan }\ru[ (participantla JO din 1996, medaliat cu argint la CM de juniori `n1994 [i la CE din 1996 la s\ritura `n lungime);L\cr\mioara Ionescu (locul I la JO ale TineretuluiEuropean, medaliat\ cu aur la CE de juniori din 1997[i la CE de tineret din 1999 [i cu bronz la CM de ju-niori, la disc); Mihaela Melinte, cu performan]e re-marcabile la aruncarea ciocanului (aur la CE detineret din 1997, la CE de seniori din 1998 [i la CMdin 1999, de]in\toarea unor recorduri mondiale [i eu-ropene); Alina Râpanu, cu dubl\ legitimare (medali-at\ cu argint la CE de juniori din 1997 la 400 m,bronz la CM de juniori [i la CE de seniori din anul2000 cu [tafeta 4x400 m); Mariana Solomon (argintla CE de juniori din 1999 la triplusalt); Cristina Fe-chita (locul IV la CE de tineret din 1997 la aruncareaciocanului) [i al]ii. Mai sunt de re]inut: 2 medalii deaur cucerite de Mihaela Melinte la JMU `n 1997 [i1999, 4 locuri I pe care s-a situat Mihaela Melinte laCupa Europei `n 1997, 1998, 1999 [i 2000, nu-meroase titluri [i medalii ob]inute la CB. ~n sec]ie auactivat 10 Mae[tri ai sportului, 2 Mae[tri emeri]i aisportului [i trei Antrenori emeri]i (Cornel Popa, IonButnaru, Theodoru Agache). Mai func]ioneaz\ caantrenori Maria Hagima, Gheorghe Neam]u, MihaelaMelinte, Eugen Pereteatcu.Sec]ia de box a câ[tigat cu sportivii s\i 34 titluri decampion na]ional (6 la seniori, 12 la tineret [i 16 lajuniori), precum [i un mare num\r de locuri II [i IIIla CN organizate pentru aceste categorii. ~n 1991 acucerit titlul de campioan\ na]ional\ de juniori peechipe. Sec]ia a conlucrat cu diferi]i sponsori,purtând denumirea acestora: �Selena�, �Koala�,�Perla Moldovei�. S-au remarcat prin rezultate de-osebite pe plan interna]ional urm\torii sportivi careau reprezentat aceast\ sec]ie `n anumite perioade:Francisc Va[tag (participant la JO din 1996, dublucampion mondial `n 1993 [i 1995, dublu campion eu-ropean `n 1993 [i 1996, locul I la Cupa Mondial\ din1994); Claudiu Cristache (bronz la CE din 1993,locul II la Cupa Mondial\ din 1994); Condurat Dinu(aur `n 1972 [i bronz `n 1970 la CE de juniori); Nico-lae B\bescu (aur `n 1972 la CE de juniori); Ion Pall

(argint, `n 1984, la CE de juniori [i bronz `n 1985 laCM de juniori); Ciprian Ciocan (bronz `n 1992 la CEde juniori); Viorel Simion (campion european decade]i `n 1997 [i de juniori `n 1999) [i al]ii. Antreno-rii sec]iei: Relu Aura[ (Antrenor emerit), Mihai Teofil(Antrenor emerit), Nicolae Cara, Anton Cojan,Marinic\ Ouatu, Constantin Deju, Ion Gheorghi]\.Sec]ia de handbal a activat cu echipa masculin\ `nDivizia Na]ional\, unde s-a clasat de 2 ori pe locul III(1963-1964 [i 1967-1968), de 3 ori pe locul IV [i de3 ori pe locul V, iar pe plan interna]ional a `nregistrat86 de victorii. ~n perioada 1961-1970 era considerat\una dintre cele mai bune echipe din provincie, `ncadrul c\reia au activat 22 de Mae[tri ai sportului [i9 Mae[tri emeri]i ai sportului. Peste 25 juc\tori auf\cut parte din diferite loturi reprezentative, contribu-ind la realizarea unor victorii interna]ionale. Au func-]ionat ca antrenori ai echipei: Lasc\r Pan\ � emerit(de mai multe ori [i antrenor al echipei na]ionale),Petre Curelaru, Milu Horob\], Mihai Pintea � eme-rit. ~n 1973, sec]ia `[i `nceteaz\ activitatea `n cadrulclubului, echipa fuzionând cu �{tiin]a� Bac\u, unde[i-a continuat activitatea `n prima divizie.Sec]ia de lupte greco-romane a ob]inut `n ultimiidoi ani peste 150 de medalii la CN, 8 campionina]ionali la seniori [i tineret [i peste 40 de medalii lajuniori, 2 titluri de campioan\ na]ional\ cu echipa dejuniori (1996, 1999) [i unul cu echipa de cade]i(1991). Rezultate pe plan interna]ional: peste 80 demedalii la concursuri interna]ionale [i CB; partici-pan]i la JO: Valentin Rebegea (1992 � locul V, 1996� locul XI); participan]i la CM [i CE: ValentinRebegea (bronz la CM de tineret din 1991, argint `n1990 [i bronz `n 1991, la CE de juniori, locul IV laCM din 1992); Marian Brade (aur la CM de cade]idin 1995); Florin Gavril\ (aur la CM de juniori din1999, argint la CE de juniori din 1998); EusebiuDiaconu (bronz la CE de juniori din 1999, argint laCM de juniori din 2000), Constantin Buliba[a (aur laCE de juniori din 2000), C\t\lin Matache (locul VI `n1998 [i bronz `n 1999 la CM de juniori); Victor Rebe-gea (bronz la CM de cade]i din 1992). Au mai participatla CM [i CE: Adrian Popa, Victor Pren]u, DanielHarasimiuc, Ion Damaschin, Marius Bitere [i al]ii.Antrenori care au contribuit la dezvoltarea acestei

271


sec]ii: Mircea Croitoru, Ticu Grigorescu, Ion Butu-caru, George Mocanu, Ion S\rban. Din colectivultehnic mai fac parte Vasile Butucaru [i GheorghePanait.� Sec]ia de s\rituri `n ap\ a reu[it `n cei 13 ani deactivitate s\ devin\ una dintre cele mai puternice din]ar\, dominând `n ultimii ani CN de seniori [i juniori.Un num\r de 10 sportivi s-au impus la campionateleinterna]ionale din 14 t\ri, precum [i la CB de seniori[i juniori, iar 6 dintre ace[tia au cucerit medalii la CM[i CE de tineret [i juniori. Palmaresul interna]ional:8 particip\ri la JO (Gabriel Chereche[ [i Clara Cio-can � 1992; Gabriel Chereche[, Clara Ciocan [iAni[oara Opriea � 1996 [i 2000); 16 medalii la CE dejuniori (5 de aur, 3 de argint [i 8 de bronz); 4 medaliila CM de tineret [i juniori (1-2-1). Printre s\ritoriicare s-au remarcat `n mod deosebit, realizând perfor-man]e `n premier\, se afl\: Gabriel Chereche[ (peste30 titluri de campion na]ional, participant la 3 CM detineret [i juniori: 1991 � bronz, la platform\, 1993 �aur, la platform\ [i 1995 � locul VI, la trambulin\ 3 m;5 medalii la CE de juniori: 2 de aur, `n 1992 [i 1995,2 de argint, `n 1992 [i 1993, 1 de bronz, `n 1991; `n1994, la 17 ani, a participat la CM de seniori, unde s-a clasat pe locul XVIII); Clara Ciocan (15 titluri decampioan\ la junioare [i 20 la senioare; medaliat\ cuargint la CM de juniori; 2 medalii de aur, `n 1995 [i1996, 3 de bronz, `n 1992 [i 1993, la CE de juniori;locul IV la CE de seniori `n 2000, la sincron plat-form\); Mihaela Coman (argint la CM de juniori din1993, aur `n 1993 [i bronz `n 1994, la CE de juniori);Ani[oara Opriea (2 medalii de bronz la CE de juniori,`n 1993 [i 1995, locul IV la CE de seniori la sincronplatform\ `n 2000); Andra Opinc\ (argint la CE de ju-niori din 2000); Cornel Ardeleanu (bronz la CE dejuniori `n 2000). Antrenorii care au contribuit la rea-lizarea acestor performan]e: Pantelimon Decusear\(Antrenor emerit), Ildyko Toth, C\t\lin Cazan.Sec]ia de gimnastic\ a activat `n colaborare [i cu altesec]ii din localitate, sprijinind afirmarea unorgimnaste pe plan interna]ional. Pe plan intern, aucâ[tigat de patru ori Cupa FR de Gimnastic\ (1968,1969, 1970 [i 1971), CN de maestre (1972), CN decopii (1963) [i s-a situat de dou\ ori pe locul III `nCN de senioare (1972 [i 1973). ~n diferite competi]ii

interna]ionale (CM, CE, CB, cupe [i alte concursuri)gimna[tii sec]iei au câ[tigat peste 100 de medalii. {i-au adus contribu]ia la reprezentarea gimnasticii peplan interna]ional: Felicia Dornea (participant\ la JOdin 1972 [i la CE); Maria Andrioaie (participant\ laCM); Camelia Andronic (medaliat\ la CB); GabrielaTru[c\ (medaliat\ cu argint la JO din 1976, la probape echipe); Gabriela Potorac (2 medalii de argint � peechipe [i la s\rituri [i 1 de bronz � bârn\, la JO din1988; medaliat\ cu aur la CE [i cu bronz la CM, `nproba de bârn\ `n anul 1989; 5 medalii la CE de ju-niori � bronz, `n 1986, la paralele, 1 de aur � bârn\, 2de argint � individual compus [i paralele, 1 de bronz� sol `n 1988). Printre antrenorii care au contribuit lapreg\tirea gimnastelor se afl\: Mircea Bibere [i Ma-rina Bibere (Antrenori emeri]i), Cornel Agop, Petric\M\girescu, Eugenia Prisecaru, Constantin Vrabie,Vasilica Agop, Violeta Gâ]u, Dan Pintilie, Ion Ioni]\.Grupa de `not din sec]ia de nata]ie, `n colaborare cuCS{, a contribuit la preg\tirea unor tineri care s-auafirmat pe plan intern [i interna]ional: peste 400 demedalii câ[tigate la CN de juniori [i copii [i peste 160de medalii la diferite concursuri interna]ionale. Prin-tre sportivii care s-au remarcat, se afl\: CiprianAmariei (bronz) [i Alina T\b\caru (argint [i bronz) laJO ale Tineretului European `n 1995; Aida Pu[ca[u(argint [i bronz la CB); Adrian Negru (aur la CB) [ial]ii. Antrenorii sec]iei: Narcis Gherca, OvidiuGaleru, Ducu Hermeziu, Mihai Gavriliu, CorneliaPu[ca[u. Se mai remarc\ rezultatele ob]inute la sec]ia de artemar]iale de contact, prin sportiva Adriana Stan, me-daliat\ cu bronz la CE de kick-box din 1998 (catego-ria 56 kg) [i cu aur la CE din 2000 (categoria 57 kg).~n decursul anilor, func]ia de pre[edinte al clubului afost `ndeplinit\ de urm\torii: Benedict Teodorescu;Ion M\noiu; Izu Isac; Carol Grindea (1960-1965);Ioan Bucur (1965-1966); Iosif Ichima[ (1966-1968);Roli Stratulat (1968-1974); Corneliu Costinescu(1974-1990); Dorin Ar\d\voaicei (din 1990 [i `nprezent).

SPORT CLUB �SPORTUL STUDEN}ESC�BUCURE{TI. A luat fiin]\ la 11 februarie 1916, ini]ialsub denumirea �Sporting Club Universitar Studen]esc�,

272


cunoscut mai târziu [i sub numele de �SocietateaUniversitar\ Sportul Studen]esc�. Clubul s-a consti-tuit din ini]iativa [i `n urma demersurilor f\cute `nc\din anul 1915 de c\tre un grup de studen]i, `ntre care[i Octav Luchide, de la Facultatea de Drept, [i cusprijinul unor profesori, avându-l `n frunte pe repu-tatul matematician Traian Lalescu, cadru didactic laUniversitatea Bucure[ti, care a devenit [i primulpre[edinte al acestei organiza]ii sportive. La `nceputa avut sec]ii de fotbal [i rugby (dup\ alte surse, fotbal[i tenis). Izbucnirea primului r\zboi mondial consti-tuie un obstacol `n demararea activit\]ii noului club.Studen]ii bucure[teni se reorganizeaz\ `ntr-o nou\grupare denumit\ �Speciala� a c\rei activitate selimita la fotbal [i care a durat doar un sezon. ~n toam-na anului 1919, la str\daniile neobosite ale prof. univ.Traian Lalescu [i ale lui Octav Luchide, �Sportul Stu-den]esc� preia `ntregul lot de juc\tori de fotbal de la�Speciala�, antrenând `n paralel interesul sec]iilor derugby, atletism, tenis [i altele. Dup\ 1920 studen]iicare practicau rugby-ul [i atletismul se orientau cuprioritate c\tre �Sportul Studen]esc�. Fotbalul a con-stituit una dintre principalele activit\]i, acesta fiind [inucleul `n jurul c\ruia au evoluat [i structurile orga-nizatorice, la echipa �Sportul Studen]esc� evoluândpe parcursul anilor numero[i juc\tori [i antrenori devaloare, nume cu rezonan]\ `n fotbalul românesc.Ini]ial, puteau fi membri ai clubului numai studen]ii[i cadrele didactice, `ns\ la insisten]ele elevilor de laLiceul �Dimitrie Cantemir�, care doreau s\ vin\ cu oechip\ de rugby, se accept\ [i legitimarea elevilor deliceu. ~n 1929 �Sportul Studen]esc� devine club au-tonom al studen]ilor [i elevilor. Dup\ 1925 func]ia depre[edinte al clubului a revenit prof. univ. ConstantinStoicescu, rectorul Universit\]ii Bucure[ti (mai târziua fost [i pre[edintele Federa]iei Române de Box), iarcea de secretar, lui Octav Luchide, care mai târziu af\cut parte din conducerea Federa]iei Române deFotbal. Din 1934 la conducerea clubului s-au aflat dr. Aurel Leucu]ia � pre[edinte, P. Nedelcovici [i P. Stroescu � vicepre[edin]i, iar I. Chiriceanu, secre-tar. ~n 1945 clubul `[i schimb\ denumirea `n �Sparta�,iar `n 1947, perioad\ `n care avea loc reorganizareami[c\rii sportive, `[i `ntrerupe activitatea. Dorin]a dereconstruc]ie a clubului se manifest\ prin diverse

ini]iative de a reactiva echipa de fotbal a studen]ilorbucure[teni, printre care: constituirea unei echipe defotbal `n cadrul Centrului Universitar Bucure[ti(CUB), `n 1948; `nfiin]area unei echipe `n cadrul In-stitutului Agronomic (1951) care, reu[ind s\ pro-moveze `n Divizia B, este preluat\ de CUB, adoptând[i denumirea de �{tiin]a�, din 1967 devenind �Po-litehnica�. ~ncepând din 1969 se revine la vechiulnume �Sportul Studen]esc�, conducerea acestuiafiind `ncredin]at\ unui colectiv din care a f\cut parte[i prof. univ. dr. arhitect Emil Barbu Popescu(�Mac�), ulterior rector al Institutului de Arhitectur\�Ion Mincu�, cel care a devenit pre[edintele acestuiclub. Pe parcursul anilor, `n conducerea clubului, `nfunc]ia de vicepre[edinte s-a aflat prof. Eugen Ban-ciu. ~ntre 1948-1989, activitatea sportiv\ astuden]ilor bucure[teni [i reprezentarea acesteia peplan intern [i interna]ional a cunoscut numeroasetransform\ri, folosindu-se diverse formule organiza-torice [i denumiri. Organizate pe plan teritorial sau `ncadrul institu]iilor de `nv\]\mânt superior, structurilesportive studen]e[ti, `n care au fost cuprinse [i sec]iiale �Sportului Studen]esc�, au activat sub numele de�{tiin]a� (de mai multe ori), Clubul Atletic Universi-tar, CS �Universitatea�, Clubul Nautic Universitar [ialtele. Al\turi de �Sportul Studen]esc� au maifunc]ionat cluburile studen]e[ti �Universitatea�, �Po-litehnica� �ASE�, �Construc]ii�, �Arhitectura�,�ICF� (�IEFS�) [i altele, cu sec]ii la mai multe ra-muri de sport, dintre care unele cu caracter reprezen-tativ, precum [i denumiri combinate �{tiin]a Con-struc]ii�, �{tiin]a ICF� etc. ~n 1948 CS Universitarcentraliza toat\ activitatea de performan]\ studen-]easc\ din Bucure[ti. Dup\ 1972, sec]ia de fotbal [i-adesf\[urat activitatea ca unitate distinct\, din 1997adoptându-se denumirea de CF �Sportul Studen]esc�,situa]ie care a fost consfiin]it\ [i pe plan juridic `nanul 2001, când s-au constituit SC �Sportul Studen-]esc�, structur\ polisportiv\ de performan]\ [i aso-cia]ia sportiv\ Club de Fotbal �Sportul Studen]esc�(vezi CF �Sportul Studen]esc�). ~n decursul anilor, `ncadrul clubului sau `n structurile care au continuat ac-tivitatea acestora, au func]ionat sec]ii de fotbal,rugby, atletism, gimnastic\ sportiv\, gimnastic\ rit-mic\, tenis, scrim\, tir, canotaj, box, baschet, volei,

273


handbal, [ah, hochei pe ghea]\, polo pe ap\, yachting,schi, modelism, automobilism, badminton [i altele.~n cadrul sec]iilor cluburilor studen]e[ti sau ale altorcluburi unde au fost promova]i studen]ii sportivi,ace[tia au cucerit numeroase titluri [i medalii la CN,JB, JMU, CE, CM [i JO, foarte mul]i dintre ei fiindcomponen]i de baz\ ai loturilor reprezentative. ~nperioadele `n care sec]iile pe ramuri de sport au fostreunite sub alte denumiri [i `n special sub cea de�{tiin]a�, o contribu]ie important\ la afirmarea spor-tului de performan]\ studen]esc au avut Puiu Anghel[i Nicolae Mircioiu `n calitate de pre[edin]i, Alexan-dru D\nil\ (un reputat arbitru de baschet) ca secretarcu probleme organizatorice, conf. univ. DumitruHazaparu � secretar cu probleme tehnice, Auric\Stoian � probleme economice [i mul]i al]ii.Sec]ia de atletism a �Sportului Studen]esc� a fostprintre primele care s-au impus pe plan na]ional, con-tribuind la promovarea acestei ramuri de sport `n ]aranoastr\. Au cucerit titlurile de campioni na]ionali:Constantin Dumitrescu � 1920 (cros � 8 km); JeanDumitrescu � 1922 (cros � 8 km); echipa de cros �1923; Gh. Onciul � 1926 (suli]\) [i 1928 (lungime);Costin Hârjeu � 1928 (100 m); Nicolae Ilie � 1928(cros � 10,5 km); Nicolae Ogrinja � 1928 ( pr\jin\) [i1929 (decatlon). Ulterior, când sec]ia [i-a continuatactivitatea `n cadrul altor structuri studen]e[ti, aucucerit titluri na]ionale pentru CSU, �{tiin]a�,�CAUB� [i alte cluburi: Ilarie M\gda[ � 1954 (100 [i200 m); Elöd Kincses � 1960-1961 (100 [i 200 m);Valeriu Jurc\ � 1961-1962 (100 [i 200 m); TiberiuArdelean � 1957-1959 (110 m garduri); ZenoDragomir � 1950-1955 (pr\jin\); Alexandru Bizim �1959-1964 (suli]\); Gh. Popescu � 1960 (suli]\);Alexandru Spiridon � 1963-1964 (`n\l]ime); {erbanIon � 1969-1970 (`n\l]ime); Dan Hidio[anu � 1968(110 m garduri); Toma Petrescu � 1973-1975 (100 m);Claudiu {u[elescu � 1976 (400 [i 100 m); MirceaUrsac � 1960 (110 m garduri); Constantin Stan �1972-1973 (400 m); Jutta Haffer � 1949 (`n\l]ime);Lia Manoliu � 1952-1955 (disc); Maria Di]i-Dia-conescu � 1959-1961 (suli]\); Viorica Gabor � 1969(cros); echipa de cros a CSU � 1950; Elisabeta Baciu� 1970 (cros); Dorina C\tineanu � 1974 (lungime) [imul]i al]i atle]i promova]i la alte cluburi unde s-au

consacrat. Printre antrenorii care [i-au adus con-tribu]ia la preg\tirea atle]ilor universitari s-au aflatTiberiu Földvari, Gh. Rugin\, Dumitru Alexandres-cu, Dumitru Roman, Andrei Nagy [i al]ii.Sec]ia de rugby a promovat echipe `n toate catego-rile � onoare, promo]ie [i categoria a II-a � avândcontribu]ii deosebite la dezvoltarea jocului cubalonul oval `n ]ara noastr\. Echipa �Sportul Stu-den]esc� a reprezentat acest sport cu rezultate deprestigiu atât la nivel de club cât [i al echipelorreprezentative, `n componen]a c\rora a promovat nu-meroase valori cu nume de rezonan]\ pe plan inter-na]ional. Aceast\ forma]ie a câ[tigat CampionatulRomâniei (Cupa C. Alim\ni[teanu � categoriaonoare) `n 1925, 1929, 1932, 1935, 1939 [i 1945-1946, iar edi]ia 1947-1948 sub denumirea �Universi-tatea� Bucure[ti. C\pitani ai echipelor campioane aufost Sorin Mich\ilescu (pân\ `n 1929) [i AurelM\r\[escu (pân\ `n 1939). ~n �Cupa României�(Cupa �Tenis Club Român�) �Sportul Studen]esc� acâ[tigat trofeul `n 1924 [i `n cele 6 edi]ii disputate`ntre 1927-1932. Pe plan intern echipa a mai câ[tigat`n 1937 Cupa �General Gabriel Marinescu� (donat\`n 1934), edi]iile din 1922, 1923, 1924 [i 1932 aleCupei �Gh. }icleanu� (fost categoria a II-a [i apoipromo]ie), precum [i Cupa �Cantacuzino�, apoi�Neni[or�, `n 1924 [i 1925. Pe plan interna]ional, `naprilie 1923, sus]ine primul joc la Bucure[ti cuechipa �RGH� (din Germania) pe care-l termin\nedecis 0-0 (c\pitan, Octav Luchide). ~n 1925 câ[tig\2 jocuri `n Polonia � 22-1 cu �Vulturul Alb� [i 18-0cu Selec]ionata militar\ polonez\ (c\pitan SorinMich\ilescu), iar `n 1935 câ[tig\ cu 10-5 meciul cuechipa francez\ RC Narbonne, desf\[urat la Bu-cure[ti (c\pitan Aurel M\r\[escu). La prima sa de-plasare `n Fran]a `n 1937, pierde cu 8-11 joculrevan[\ cu RC Narbonne. ~ntre juc\torii interna]io-nali de rugby care au reprezentat SC �Sportul Stu-den]esc� s-au aflat: Victor Brabe]ianu, AscanioDamian (viitorul rector al Institului de Arhitectur\�Ion Mincu�), Telu Diamandi, Constantin Dinescu,G. Dragomirescu, {t. Aurel Dr\ghici, Rudy Ekert,George Fântâneanu, Paul Florian, C. Grigorescu,{tefan Ionescu, Aurel M\r\[escu, Eugen M\rculescu,Sorin Mich\ilescu, Paul Nedelcovici, Aurel Neme[,

274


Vasile Niculescu, Rudolf Schmettau (a `ndeplinit maimulte func]ii de conducere `n diferite sporturi), IlieTarabega, George Vraca (marele actor) [i GeorgeWirth. Pre[edinte al sec]iei de rugby: DimitrieT\n\sescu (care era [i vicepre[edinte al FR deRugby). Dup\ 1970 a activat sub denumirea Clubulde Rugby �Sportul Studen]esc�. Din 1990, echipa derugby a activat `n Divizia A, `nregistrând cea maibun\ performan]\ � locul III `n edi]ia 1995-1996.Sec]ia de baschet a luat fiin]\ `n 1930, iar `n toamnaanului 1931 s-a num\rat printre cele 8 cluburi care aufondat Federa]ia Român\ de Baschet [i Volei. Echipamasculin\ particip\ la cel de-al III-lea Campionat alCapitalei, fiind `nvins\ `n final\ de c\tre forma]ia stu-den]ilor de la �Medicin\� (�Juventus�). Particip\`ncepând cu edi]ia 1931-1932 la Campionatul regiu-nii Muntenia, unde se acorda [i titlul na]ional (ocup\locul III). Edi]ia din 1933 a campionatului s-a orga-nizat `n aer liber, majoritatea jocurilor disputându-sepe terenul �Sportului Studen]esc� (locul III). ~n 1934,se `nt\re[te cu absolven]ii Liceului �Matei Basarab�[i devine cea mai puternic\ echip\ a campionatului,care va domina acest\ competi]ie pân\ `n anul 1940.~n 1934 face prima deplasare peste hotare, la Sofia,unde sus]ine dou\ jocuri pe care le pierde, `n schimb,din cele trei partide sus]inute, `n acela[i an, la Atena[i Istanbul, câ[tig\ dou\. ~n anul 1935, la CE de laGeneva, prima confruntare european\ a baschetuluiromânesc, �Sportul Studen]esc� avea `n echipana]ional\ [ase juc\tori: C. Riegler, P. B\lteanu, N. Groz\vescu, N. Alexandrescu, O. Belitoreanu [iM. Bercu[i, precum [i doi conduc\tori (juc\tori aiaceleia[i forma]ii), C. Lecca [i Genu Groz\vescu.Participarea s-a f\cut prin subscrip]ii [i contribu]iapersonal\ a fiec\rui component al delega]iei. Echipas-a clasat pe ultimul loc. ~n 1937, `nvinge echipa stu-den]ilor din Brno, iar `n 1939 efectueaz\ un turneu `nPolonia [i Letonia. ~n 1943 particip\ la Campionatulregional categ. I, `n 1944 `n �Cupa Bucure[ti� la cate-goria onoare [i la alte competi]ii desf\[urate `n pe-rioada 1945-1946, iar `n 1947 la cea dintâi Diviziena]ional\, având conduc\tor tehnic pe Bizzi Bercu[i.~n 1950 activeaz\ sub denumirea �{tiin]a� [i apoi `nalte combina]ii: �{tiin]a-Construc]ii�, �{tiin]a ICF� [ialtele. Echipa feminin\, una dintre primele `nfiin]ate

`n Capital\, `n 1933, a sus]inut un joc cu echipa simi-lar\ a �TCR�, singurele echipe prezente din cele [ase`nscrise `n Campionatul Bucure[tiului, partid\ pecare a pierdut-o cu 9-7. ~n aceast\ perioad\ de`nceput, echipa avea `n componen]\ pe Katia Aman(c\pitan), Mica Paraschivescu, Hansi Colias, CarmenMarineanu, Margot Ene [i Viorica {tef\nescu. Dup\campionatul din 1934, desf\[urat cu patru echipe,`ntre care [i �Sportul Studen]esc�, activitatea este re-luat\ abia `n 1939, când se organizeaz\ Cupa�FRVB� cu 8 echipe, �Sportul Studen]esc� clasându-se pe locul II, an `n care au debutat viitoarele inter-na]ionale Rodica S\deanu-Riegler [i Magda Grigo-rescu-Niculescu. ~n 1945, `n Bucure[ti, activau 3echipe `ntre care se afla [i �Sportul Studen]esc�, carecâ[tig\ Campionatul Regional, din echip\ f\cândparte unele dintre cele mai valoroase juc\toare dinacea vreme, fiind [i componente ale lotului na]ional:Antigona Papazicol, Laura S\ulescu, Magda Nicules-cu, Rodica S\deanu, Coca Bunescu [i Leni Tomescu.Echipa domin\ Campionatul regional 1946-1947, iar`n 1948 particip\ la Cupa Districtului Bucure[ti. ~n1949, `n urma unor reorganiz\ri, activitatea a conti-nuat `n cadrul CSU, echipa fiind format\ din R.S\deanu, Livia Petrescu, Ioana Odobescu, Lia Mano-liu [i altele. ~n 1950 CSU se transform\ `n �{tiin]a�(va cunoa[te pe parcursul anilor mai multe reorga-niz\ri) care va câ[tiga primul CN feminin de baschetavând `n echip\ pe Livia Petrescu (c\pitan), RodicaS\deanu, Ioana Odobescu, Dina Manolescu, Ina [iLia Manoliu [i altele. La edi]ia a II-a din 1951 a CN,echipa s-a clasat pe locul II sub denumirea �{tiin]a-Construc]ii�, iar `n 1952, tot pe locul II, sub titulatu-ra �{tiin]a ICF� (Antoaneta R\dulescu, Eva Ferencz,Lavinia Vasiliu, Xenia Nistor, Laura Bulg\rescu [.a.),pozi]ie ocupat\ [i `n 1953. Echipele feminine debaschet au reprezentat, `n continuare, sportul stu-den]esc, num\rându-se printre protagonistele CN,ajungând de dou\ ori pân\ `n semifinalele CCE.Sec]ia de volei [i-a desf\[urat activitatea `n perioadade `nceput `mpreun\ cu baschetul, foarte mul]ijuc\tori [i juc\toare reprezentând `n competi]ii am-bele jocuri. ~n 1931 a participat la primul Campionatal Capitalei, `n continuare prezentându-se cu echipevaloroase care s-au impus pân\ dup\ cel de-al doilea

275


r\zboi mondial, contribuind la dezvoltarea acestui jocsportiv `n ]ara noastr\. Dup\ r\zboi, alte organiza]iistuden]e[ti au reprezentat voleiul `ncepând din 1949cu CSU, care avea `n componen]\ pe Medianu,Vâlvoi, Dumitra[cu, T\rchil\ [i al]ii. ~n 1954 echipafeminin\ �{tiin]a ICF� (antrenor N. Murafa) a cuce-rit titlul de campioan\ na]ional\. Unul dintre clubu-rile cu contribu]ii deosebite la promovarea [i dez-voltarea voleiului de performan]\ studen]esc a fost�Medicina� Bucure[ti. Printre juc\torii [i antrenoriiremarca]i se afl\: prof.univ.dr. Miron Georgescu(Antrenor emerit), conf.univ. N. Murafa (Antrenoremerit), {tefan Roman (Antrenor emerit), Ion{u[elescu [i al]ii.Prezen]a handbalului `n sec]iile cluburilor studen-]e[ti a avut meritul de a fi contribuit la promovareaunor juc\tori de mare valoare care au reprezentatacest joc sportiv cu rezultate de excep]ie, printreace[tia num\rându-se: Cristian Ga]u, Mihai Marines-cu, Gheorghe Goran, Iosefina {tef\nescu, ElenaP\dureanu, Aurora Leonte, Elena Jianu, CarolinaCârligeanu, Aurelia Szöke, Irina Nagy, `mpreun\ cuAntrenorii emeri]i Victor Cojocaru, ConstantinPopescu, Ioan Kunst-Gherm\nescu, Valeriu Gogâl-tan, Ion Bota [i al]ii. Au fost `ncununate cu laurii decampioane na]ionale la handbal `n 11 echipele femi-nine �{tiin]a ICF� (1952) [i �{tiin]a� Bucure[ti(1959-1960 [i 1962-1963), precum [i cele de handbal`n 7 � �{tiin]a� Bucure[ti (1959-1960, 1964-1965),�Universitatea� (1970-1971) [i IEFS (1972-1973 [i1974-1975).Sec]ia de nata]ie, afiliat\ la FR de Nata]ie `n 1931 amen]inut interesul pentru promovarea ramurilor aces-tei discipline sportive. Dup\ 1950, sub `ndrumareaso]ilor Paula [i Iosif En\ceanu, `n cadrul CS�{tiin]a�, `notul de performan]\ a cunoscut o puter-nic\ dezvoltare promovând numero[i campionina]ionali [i componen]i ai loturilor na]ionale de juni-ori [i seniori. De asemenea, antrenorul IosifEn\ceanu a preg\tit o puternic\ echip\ de polo ju-niori, campioan\ na]ional\ `n 1954, care avea `n com-ponen]\ pe cunoscu]ii `not\tori [i juc\tori: {tefanKroner, Gavril\ Blajec, Constantin Marinescu, MihaiVasiliu, Radu Zane [i al]ii. Echipa a promovat `n anul1955 `n Divizia A de polo, deschizând drumul

particip\rii echipelor studen]e[ti `n aceast\ categoriecompeti]ional\ sub diferite denumiri: �{tiin]a� (8particip\ri, `ntre 1955-1964); CSU (1958; 1984 [i1987-1989); ICF (1967, 1968); IEFS (5 particip\ri`ntre 1969-1973); CNU (4 particip\ri, `ntre 1974-1977); CNASE (6 particip\ri, `ntre 1978-1983); CSU�Construc]ii� (1985, 1986). ~ncepând din 1990 a fost`nfiin]at\ sec]ia de polo pe ap\ `n cadrul CS �SportulStuden]esc�, `n cei 12 ani de participare `n Divizia Aocupând pozi]iile V-VII. Cea mai bun\ performan]\studen]easc\ � echipa IEFS, locul III `n 1971. Printretehnicienii care au contribuit la dezvoltarea jocului depolo `n rândul studen]ilor s-au num\rat Antrenorulemerit Vladimir Agarici, precum [i antrenorii:Gheorghe Zamfirescu, Eugen Georgescu, CristianIordache [i al]ii.Sec]ia de tenis a continuat s\ promoveze acest sport[i dup\ 1990, participând `n CN de seniori, tineret [ijuniori, situându-se pe locul V `n clasamentulcluburilor care au ocupat primele trei locuri `n CNdin 1999.Sec]ia de modelism a abordat, `n special, navo-mo-delismul [i automodelismul, având `n componen]\valori incontestabile printre care: Ilie Goga, Ion Pis-cati, Vasile Nicolae, Marin Cristian, Doina Hora]iu [ial]ii. ~n anul 2000 sec]ia a reu[it s\ ocupe pozi]ia a II-a `n clasamentul cluburilor care s-au situat pe primeletrei locuri la CN (la seniori � 10 titluri, 6 locuri II [i13 locuri III; la juniori � 2 locuri II [i 3 locuri III). Peplan interna]ional s-au remarcat `n mod deosebit IlieGoga [i Ion Piscati, multipli medalia]i la CM [i CE.Sec]ia de hochei pe ghea]\ �Sportul Studen]esc� acontinuat, dup\ 1990, tradi]ia acestui joc `n mediuluniversitar, participând `n divizia na]ional\ unde s-aclasat pe locurile: IV (1993-1994); III (1995); II(1996); III (1997,1998).Dintre sportivii [i antrenorii care au contribuit prinrezultatele ob]inute la afirmarea sportului de perfor-man]\ universitar pot fi men]iona]i: gimnastic\artistic\ � Elena Leu[tean, Sorin Iovan, BertaCorobeanu, Elena Tutan, Carol Bedö, Iosif Hidi,Francisc Kocsis, Nicolae B\ia[u; gimnastic\ ritmic\� Mihaela Filip, Irina Deleanu, Maria Gârb\ [iantrenoarele Vera Proca Ciortea, Ioana M\nescu,Ileana Sima, Viorica Mociani; [ah � marele maestru

276


Mihai Ghind\; canotaj � Mihaela N\dejde � cam-pioan\ mondial\ universitar\; scrim\ � T\naseMure[an, Peter Habala, Ladislau Rohony, DumitruPopescu, Rodica V\duva; box � Eusta]iu M\rg\rit,Mihai Stoian; tir � Edda Baia � campioan\ euro-pean\, Paraschiva Eleke[, Virgil Atanasiu � campionmondial, Ion Ol\rescu [i antrenor Teodor Paladescu;yachting � Iulia Negoescu [i Raluca Plugaru; bad-minton � prin pozi]iile câ[tigate la CN din anul 2000,sec]ia �Sportului Studen]esc� a ocupat locul II `nclasamentul cluburilor.~n cei peste 85 de ani de existen]\, SC �Sportul Stu-den]esc� a `nregistrat numeroase performan]e valo-roase pe plan intern [i interna]ional, care s-au datorateforturilor deosebite ale sportivilor, antrenorilor, spe-ciali[tilor [i conduc\torilor care au activat `n cadrulacestei unit\]i sportive etalon.~n prezent, `n cadrul SC �Sportul Studen]esc�func]ioneaz\ sec]iile de badminton, baschet, gimnas-tic\ ritmic\, hochei pe ghea]\, kaiac-canoe, mode-lism, polo pe ap\, rugby, [ah, tenis, yachting. Lasfâr[itul anului 2000, SC �Sportul Studen]esc�, pebaza punctelor realizate din clas\rile pe primele 3locuri la CN de seniori, tineret [i juniori, a ocupatpozi]ia a XXI-a `n clasamentul celor 676 cluburi careau acumulat puncte la aceste competi]ii, ceea cedemonstreaz\ c\ pe plan intern este o unitate sportiv\puternic\. Pe plan interna]ional, sportivii clubului aucontribuit la ob]inerea de medalii [i puncte la CBdesf\[urate `n anul 2000. ~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 9 titluri decampioni na]ionali de seniori [i juniori [i s-au clasatde 54 de ori pe locurile II [i III `n cadrul CN. La com-peti]iile oficiale de seniori, tineret [i juniori (CM, CE,Cupe mondiale [i europene, JMU [i CB) sportiviiclubului au cucerit 5 medalii `n probele individuale [iau contribuit la ob]inerea altor 6 medalii `n probele peechipe.

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �ARAD�. ~nfi-in]at `n 1973 cu sec]ii de atletism, gimnastic\, tenisde mas\ (preluat\ de la �Voin]a�), la care ulteriors-au ad\ugat tirul (1991), judo-ul, `notul [i mode-lismul (1994). ~n cadrul clubului au mai func]ionatsec]ii de lupte greco-romane [i de arte mar]iale

(kick-box). Clubul a avut contribu]ii importante,al\turi de alte unit\]i sportive, la dezvoltarea [i afir-marea unor ramuri de sport pe plan intern [i inter-na]ional. Mul]i sportivi [i-au continuat preg\tirea `ncadrul CSM, fiind ulterior promova]i `n loturilena]ionale sau `n sec]iile altor cluburi frunta[e, con-tribuind la ob]inerea unor rezultate de prestigiu laJO, CM [i CE [i alte competi]ii interna]ionale. Printreace[tia se afl\: Emilia Eberle, Dana Dumitru [iCristian Leric (gimnastic\); Liana Mihu], Eva Fe-renczi, Magdalena Leszay, Georgeta Cojocaru (tenisde mas\); Gheorghe Gu[et, Ioan Oprea, ConstantinMiclea (atletism); Iulian Raicea, Adrian Todor,Gheorghe Pop, Lucia Mihalache (tir); Roman Co-dreanu (lupte); Cristian Faur (automodelism); Oana{andor (arte mar]iale). La ob]inerea acestor rezul-tate, `n cadrul clubului sau la unele loturi na]ionale,au contribuit Antrenorii emeri]i Mihai Bre[tian [iLucian Popa (gimnastic\), Emil Procopetz [i Mag-dalena Leszay (tenis de mas\), Ion Vasilescu (tir),Mihai Telechi (judo), F\nel Faur (modelism), pre-cum [i ceilal]i valoro[i tehnicieni � Traian Magheru[i Gheorghe M\rgineanu (atletism), Cosmin Cuciu-rean [i Viorel Bitang (`not), Mircea Buduri[an [i{tefan Koles (tir). ~n anul 2000, clubul a `nregistraturm\toarele performan]e pe plan interna]ional:medalie de bronz prin Iulian Raicea `n proba de pis-tol vitez\ la JO de la Sydney; medalie de bronz prinOtilia B\descu la CM de tenis de mas\ `n proba peechipe; Otilia B\descu, participant\ la JO de la Syd-ney, s-a clasat printre frunta[ele probei de dublu;locul III ocupat de Iulian Raicea la pistol vitez\ `nCupa Mondial\ de tir. ~n 1998 CSM Arad, cu 206,50puncte, s-a situat pe pozi]ia a 20-a `n clasamentulcelor 256 de cluburi care au contribuit la cucerireade medalii [i puncte `n competi]iile interna]ionaleoficiale [i pe locul 25 `ntre cele 747 unit\]i clasate peprimele trei locuri `n CN de seniori, tineret [i juniori.~n anul 2000, clubul s-a situat pe locul XV `n clasa-mentul general al unit\]ilor sportive care au con-tribuit la performan]e pe plan interna]ional [i pelocul V la probe olimpice `ntre unit\]ile apar]inândMTS. Pre[edin]ii clubului: Cornel Marian (1973); {tefanZiegler (1973-1986); Eugen Roman (din 1990).

277


CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �ARM|TU-RA� ZAL|U. Unitate sportiv\ reprezentativ\ con-stituit\ `n 1993 prin fuziunea CSM (club departa-mental `nfiin]at `n 1973 cu sec]ii de atletism, lupte,radioamatorism [i volei) [i CS Muncitoresc �Arm\-tura� (`nfiin]at `n 1972, la `nceput ca asocia]ie spor-tiv\ cu sec]ii de atletism, fotbal, lupte [i volei). CSM�Arm\tura� Zal\u, continuatorul tradi]iilor celordou\ unit\]i sportive, a cuprins `n structura sa sec]iilede atletism, box, lupte libere, tenis, tenis de mas\,radioamatorism [i volei feminin (desfiin]at\ `n 1997).Sec]ia de fotbal a urmat un alt traseu organizatoric(vezi �Arm\tura� Zal\u).Sec]ia de atletism, sub `ndrumarea antrenorilor eme-ri]i Nicu L\pu[an [i Teodor Bidian. Sportivii s-auimpus pe plan na]ional la arunc\ri (greutate [i suli]\)[i la alerg\rile de semifond [i fond. ~n ultimii ani s-aurealizat rezultate de prestigiu la alerg\rile pe [osea(maraton [i semimaraton). Sportivii sec]iei au stabilitmai multe recorduri na]ionale (greutate seniori, suli]\senioare, 2 000 m obstacole, 5 000 m junioare, disctineret, suli]\ juniori II, 800 m tineret). ~n decursulanilor au fost ob]inute numeroase titluri [i medalii laCN. ~n 1998 au ob]inut 3 medalii (un titlu) la seniori,8 medalii (5 titluri) la tineret [i un loc II la juniori. ~ncompeti]iile interna]ionale oficiale, dup\ 1990, s-aucâ[tigat: un titlu de vicecampioan\ mondial\, medaliila CM [i CE de cros `n componen]a echipelorna]ionale, medalii la Cupa Europei [i CB. Printre au-torii acestor performan]e s-au num\rat sportivii (uniidintre ei transfera]i la alte cluburi) Felicia }ilea(Maestr\ emerit\ a sportului) la suli]\ [i Mae[triisportului: Sanda Vlad, Cristina Iloc, Margareta(Ghile) Florea, Olimpia Pop, Gheorghe Gu[et, MonelSabou, Vasile Ardelean, Dorel Gre]a.Sec]ia de box a ob]inut numeroase titluri de campi-oni [i clas\ri pe locurile II � III la CN de cade]i, ju-niori [i tineret. Sportivii cu rezultate deosebite: NicuBumb, Viorel Burda, Ioan Drago[ (devenit antrenoral sec]iei), Viorel Meleg (campion na]ional de seniori`n 1998).Sec]ia de tenis de mas\ � echipa particip\ `n DiviziaA, `n Superliga Na]ional\. Juc\torul Dan F\rca[ s-aclasat, cu echipa na]ional\, pe locul I la CE de cade]i`n 1998 (Italia). Antrenorul sec]iei: Victor Puie.

Sec]iile de tenis [i de lupte libere cuprind o serie detineri care sunt `n plin proces de afirmare. Pre[edin]ii clubului: Mihai Timoc (1973-1979); IoanDumu]a (1979-1986); Gheorghe Tadici (1986-1987);Nicolae S`rbu (1987-1993); Ioan Tulai (1993-1999);Dan Laza (din 1999).

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL BAIA MARE.A fost `nfiin]at la 15 februarie 1959, ini]ial sub denu-mirea de CS �Muncitoresc�, iar din 1961, de CS�Or\[enesc�, perioad\ `n care a coordonat [i activi-tatea organiza]iilor sportive din Baia Mare [i co-munele din `mprejurimi. Din 1968 a fost adoptat\ ac-tuala denumire, având `n structura sa organizatoric\urm\toarele sec]ii: atletism, box [i gimnastic\ (de la`nfiin]are); tir (1969), nata]ie (1970), judo (1989), ra-dioamatorism (1990), culturism (1992). Pe parcursulanilor au mai func]ionat sec]iile de schi (transferat\ lao alt\ unitate sportiv\) [i scrim\ (ulterior desfii]at\).Sec]ia de nata]ie s-a dezvoltat `n mod deosebit dup\1975, anul când a intrat `n func]iune noul bazin de di-mensiuni olimpice, datorit\ activit\]ii remarcabile aAntrenorului emerit Gheorghe Demeca [i a colabora-torilor s\i. Foarte tinerii `not\tori ai CSM au consti-tuit nucleul centrului de preg\tire olimpic\ organizatla Baia Mare. Dup\ 1980, `not\torii clubului au do-minat CN de juniori [i copii, majoritatea dintre eifiind [i componen]i ai loturilor na]ionale de juniori.Principalele rezultate ob]inute pe plan interna]ional:la JO � 4 participan]i la 3 edi]ii (1984, 1988, 1992),cu finali[ti `n 11 probe, care au reu[it s\ cucereasc\primele medalii olimpice pentru `notul românesc,prin Anca P\tr\[coiu, cu medalie de bronz la 200 mspate (Los Angeles - 1984) [i Noemi Lung, cumedalie de argint la 400 m mixt [i medalie de bronzla 200 m mixt (Seul - 1988); la CM din 1986(Madrid) � 3 participan]i prezen]i `n 6 finale, medaliede bronz la 400 m mixt prin Noemi Lung; la JMU din1987 (Zagreb) - 3 participan]i finali[ti `n 9 probe, 11medalii, dintre care 7 de aur (Noemi Lung � 5 [i AncaP\tr\[coiu � 2), 2 de argint (Anca P\tr\[coiu) [i 2 debronz; la CE de seniori (1983-1989) � 6 participan]i,24 de finali[ti, 5 medalii, dintre care una de aur(Noemi Lung), una de argint, `n [tafeta de 4x200 mliber (Noemi Lung, Stela Pura, Anca P\tr\[coiu) [i 3

278


de bronz (Noemi Lung [i Stela Pura � 2); la CE de ju-niori (1982-1987) � 7 participan]i, 33 de finali[ti, 11medalii, dintre care 3 de aur (Robert Pinter, StelaPura - 2), 6 de argint (Anca P\tr\[coiu � 2, Stela Pura- 2, Andreea Szigyarto � 2), 2 de bronz (TeodoraHauptricht, Andreea Szigyarto) [i contribu]ii lacâ[tigarea a 2 medalii de argint [i a uneia de bronz `nprobele de [tafet\ (Andreea Szigyarto, Stela Pura [iRamona Ter[anschi); la CB de seniori (1982-1987) �71 de medalii (25 de aur, 28 de argint [i 18 de bronz).Pentru rezultatele deosebite ob]inute, Noemi Lung,Anca P\tr\[coiu, Stela Pura [i Robert Pinter au primittitlul de Mae[tri emeri]i ai sportului, iar alte [ase`not\toare pe cel de Maestre ale sportului. Au fostpromova]i ca antrenori ai sec]iei de `not: MarianSlavic, Maricica Sab\u, Cristina Domoco[, ClaudiuHaidu, Andreea Komaromi, Enikö Palencsar. ~n ul-timii ani sec]ia [i-a axat activitatea `n special peselec]ia [i preg\tirea copiilor [i a juniorilor. ~n 1999sec]ia a ocupat pozi]ia a VII-a `n clasamentul celor 34de unit\]i care s-au situat pe primele trei locuri `n CNcâ[tigând: 2 locuri II [i 2 locuri III la seniori; 31 delocuri I, 25 de locuri II [i 37 de locuri III la categori-ile juniori I [i II. ~n acela[i an, au fost cucerite 3medalii de aur la CB de juniori prin Felix Szepacher,precum [i alte medalii la diferite competi]iiinterna]ionale organizate `n 1999-2000.Sec]ia de gimnastic\ a contribuit la preg\tirea [i pro-movarea unor gimnaste de valoare, remarcându-se `nmod deosebit Maestra emerit\ a sportului RodicaDunca, care a participat la cucerirea primului titlumondial pe echipe `n 1979, la Forth Worth [i s-aclasat pe locul VI la individual compus, a ob]inutmedalia de argint cu echipa [i locul VII la individualcompus la JO de la Moscova (1980), locul I la indi-vidual compus la Turneul Campionilor (1980), loculI cu echipa la JMU din 1981 [i o medalie de bronz labârn\ la CE din 1981. O alt\ gimnast\ cu rezultatedeosebite a fost Maestra emerit\ a sportului MirelaPa[ca � campioan\ european\ la paralele [i locul V laindividual compus, la CE din 1990; medalie de bronzcu echipa, locul IV la paralele [i VIII la individualcompus, la CM din 1991; medalie de argint cuechipa, la JO din 1992; medalie de bronz la paralele,la CM din 1992. ~n ultimii ani sec]ia [i-a orientat

activitatea pe preg\tirea junioarelor. Printre antrenoriicu contribu]ii deosebite se afl\: Elena Marinescu(Antrenoare emerit\), Alexandru Aldea, Iuliana Si-monfi (Antrenoare emerit\), Marina Petrescu [i al]ii.Sec]ia de atletism a promovat, `n ultimii ani, câtevaatlete care s-au remarcat cu ocazia `ntrecerilor dincadrul �Zilelor Olimpice� (1997), CCE (1998), CBde juniori [i seniori (1998-2000), printre care: AlinaLenghel, Adela Drago[, Mirela Lasc\u. Antrenori:Viorica Tar]a, Cornelia Deszi.Sec]ia de tir a promovat cu prioritate proba detalere skeet `n care s-au remarcat Mae[trii emeri]i aisportului Gleb Pintilie (locul XXIII la JO din 1972)[i Attila Ciorba � multiplu campion na]ional [i bal-canic, component al echipei de skeet care a cuceritprimul titlu mondial `n 1995, participant la maimulte edi]ii ale CM (locul IV `n 1990) [i ale con-cursurilor de Cup\ Mondial\ [i Grand Prix (locurileI `n 1998 [i 1999), precum [i Lia Mihaiu � medali-at\ cu bronz la CE de juniori din 1985, campioan\balcanic\. ~n ultimii ani, a fost promovat\ `n tirul deperforman]\ [i sportiva Anca St\nescu (activeaz\ cudubl\ legitimare CSM Baia Mare � CSA �Steaua�)care a ob]inut rezultate promi]\toare la CB [i CE `nprobele de pistol aer comprimat [i pistol sport, sub`ndrumarea antrenoarei Aurora Barbur. La ob]inerearezultatelor sec]iei de tir a avut o contribu]ie impor-tant\ Antrenorul emerit Emil Marinescu.Sec]ia de judo s-a eviden]iat `n special la CB decade]i din 1998-2000 [i la CN de juniori prin: AlinaCatri[c\u, Ovidiu Mihu], Radu Tilihi, GabrielaBozai, Daniel Bratu, Ovidiu Dunca [i al]ii, sub `ndru-marea antrenorului Salnicean Pop.Sec]ia de culturism, sub denumirea CSM �Aurul�Baia Mare, `ndrumat\ de antrenorul emerit IosifSzabo, s-a remarcat prin rezultatele deosebiteob]inute de Mae[trii emeri]i ai sportului: Vasile Ardel� medaliat cu bronz la CE din 1993 [i 1994, cu argint`n 1995, cu aur `n 1996 [i cu bronz `n 1998; MonicaSas Mure[an � medaliat\ la CE din 1996 (argint),1997, 1998 [i 1999 (bronz) [i 2000 (aur la individual[i argint la perechi). La CM din anul 2000, sportivaMonica Sas Mure[an s-a clasat pe locul VI la perechi[i pe XI la individual. Celelalte sec]ii au desf\[urat oactivitate de nivel local [i na]ional.

279


Pre[edin]ii clubului: Ioan Ignat (1959-1965); TiberiuKatona (1965-1971); Ion Marinescu (1971-1988);Liviu C`mpeanu (1988-1990); Emil Marinescu(1990-1991); Petre Micl\u[ (o lun\); Alexandru Mo-canu (6 luni); Valer Cozmu]\ (1992-1995); CorneliuS\voiu (1995-1997); Adrian Arbuzov � Maestruemerit al sportului la volei (din 1997).

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �BISTRI}A�.Unitate sportiv\ de performan]\, constituit\ `n 1985,prin reorganizarea Clubului Sportiv �Gloria�,`nfiin]at `n anul 1922. ~n cadrul CSM [i-au continuatactivitatea sec]iile de atletism, box, haltere, tenis demas\, schi fond, sanie, culturism, radioamatorism.Fotbalul a adoptat o formul\ organizatoric\ indepen-dent\, sub denumirea de FC �Gloria�. Pe lâng\ CSMfunc]ioneaz\ Centrele na]ionale pentru preg\tirea ju-niorilor la haltere [i tenis de mas\. Sportivii clubului au cucerit numeroase tiluri de cam-pioni na]ionali, mul]i dintre ace[tia fiind promova]i `nsec]iile unor cluburi frunta[e. Pe plan interna]ional,mul]i sportivi ai CSM Bistri]a [i cei care s-au preg\titla Centrele Na]ionale, componen]i ai loturilor repre-zentative, au ob]inut rezultate de prestigiu, printre carese remarc\ cele de la: atletism � Nadia Sângeorzan(campioan\ european\ de juniori), Ovidiu Tat (campi-on european de juniori [i bronz la CE de tineret); hal-tere � Eugen Chivu (vicecampion european de juniori),Ovidiu F\tu (campion mondial de juniori), CiprianMan [i Claudiu Heghedu[ (medalii de argint [i bronzla CE de juniori), Tr\ian Cih\rean � Maestru emerit alsportului (campion european de juniori, aur [i argint laCE, bronz la JO); tenis de mas\ � C\lin Creang\(campion european de juniori, medaliat la CM [i CE),Mihaela {teff (campioan\ european\ de junioare,medaliat\ cu bronz la CE de seniori). ~n anul 2000, Mi-haela {teff a f\cut parte din echipa care, la CM de tenisde mas\, a câ[tigat medalia de bronz [i a participat laJO de la Sydney, clasându-se printre frunta[ele pro-belor de simplu [i de dublu. Antrenori cu rezulte deo-sebite: Ion Zanca [i Drago[ Mihali la atletism, precum[i Antrenorii emeri]i Mugur Saranciuc, Ioan Moraru [iAndrei Karaffa la haltere, Gheorghe Bozga la tenis demas\, ace[tia `ndeplinind `n anumite perioade [ifunc]ia de antrenori ai loturilor na]ionale.

Pre[edin]ii clubului: Radu Vianu (1985-1986);Tiberiu Moldovan (din 1986).

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �BR|ILA�.~nfiin]at la 1 februarie 1969, sub denumirea ini]ial\ deCS �Br\ila�, cu sec]ii la atletism, box, ciclism, kaiac-canoe, iar ulterior dirt-track (1975), judo (1992)`not, (1999). Clubul colaboreaz\ cu AS �Bilal� Bu-cure[ti `n domeniul ciclismului din 1994 [i cu LPSBr\ila la atletism (din 1997) [i la `not (din 1999),sportivii având dubl\ legitimare. ~n clasamentul pe]ar\ (la CN) al unit\]ilor de performan]\ CSM Br\ilaa ocupat locul IV `n 1999, iar `n ceea ce prive[te con-tribu]ia la reprezentarea `n competi]iile interna]ionaleoficiale, locul VI. Pe plan intern, `n 1999 au fostob]inute: la atletism: 6 titluri de campioni na]ionali deseniori [i 7, la tineret; la box: un titlu de juniori II [i 4locuri III (seniori [i tineret); la `not: 10 titluri la se-niori [i 16 la juniori, precum [i 18 locuri II - III (se-niori [i juniori); la kaiac-canoe: 3 titluri de juniori I,3 de juniori II [i 8 locuri II - III. Printre autorii aces-tor rezultate s-au aflat: Ionu] Pung\ cu 6 titluri(atletism); Diana Mocanu cu 11 titluri [i CameliaPotec cu 9 titluri (`not) � ambele cu dubl\ legitimareCSM-LPS. Pe plan interna]ional s-au eviden]iat `n de-cursul anilor: la atletism Doru Oprea, Gina Panait,Victor Grigore, Constantin Ciuplea, iar `n 1999 Ionu]Pung\ � campion european [i Adelina Gavril\ �medaliat\ cu bronz, ambii la triplusalt, la CE detineret; la kaiac � Adrian Rusea [i Iulian Luca, vice-campioni europeni de juniori `n 1981; la box � Cristi-an B\lan � medaliat cu bronz la CE de juniori din1993; la `not � Camelia Potec � 2 medalii de aur [i omedalie de bronz, precum [i Diana Mocanu � medaliede bronz la CE de seniori [i 3 medalii de aur la CE dejuniori desf\[urate, ambele, `n 1999. ~n palmaresulclubului se mai `nscriu: Adelina Gavril\ � medalie debronz la JMU din 1999; 20 de medalii, din care 10 deaur, ob]inute `n perioada 1982-1999 la CB de seniori(16 la atletism, câte 2 la ciclism [i kaiac-canoe), pre-cum [i 45 de medalii, din care 24 de aur, la CB de ju-niori (34 la atletism [i 11 la `not) realizate `ntre 1972-1999. Bilan]ul clubului s-a `mbog\]it `n anul 2000 cualte performan]e de excep]ie: la JO de la Sydney,Diana Mocanu a cucerit 2 titluri de campioan\

280


olimpic\ la 100 [i la 200 m spate, rezultat realizat `npremier\ `n nata]ia româneasc\, iar Camelia Potec s-aclasat pe locul IV cu [tafeta 4x200 m liber; la CE`not\toarea Camelia Potec a câ[tigat medalia de aur(4x200 m liber) [i 3 medalii de bronz (200 [i 400 mliber [i [tafeta 4x100 m mixt), iar Diana Mocanu 3medalii de argint (50, 100 [i 200 m spate) [i o medaliede bronz (4x100 m mixt); la �Cupa Mondial\�,Camelia Potec s-a clasat pe locul I la 400 m liber.Printre tehnicienii cu rezultate deosebite pot fi cita]iAntrenorii emeri]i de atletism Roman Buzoianu (a an-trenat pe Daniela Matei, Rodica Dragu, EugeniaBaciu [.a.), Ion Moroiu (a antrenat pe Gina Panait,Ani[oara Cu[mir, Doru Oprea [.a.), precum [i Du-mitru Mihail (a antrenat pe Ionu] Pung\, AdelinaGavril\, Carmen Zamfir [i al]ii); antrenoarea emerit\Laura Sachelarie, care a realizat cu Diana Mocanu ceamai mare performan]\ a `notului românesc.Ca urmare a rezultatelor ob]inute `n competi]iile in-terna]ionale (CM, CE, CB), clubul s-a situat `n anul2000 pe locul VI `n clasamentul general [i pe locul IIla probele olimpice (`ntre unit\]ile MTS).~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 26 detitluri de campioni na]ionali la seniori, tineret [i ju-niori [i s-au clasat de 87 de ori pe locurile II [i III laaceste CN. La competi]iile interna]ionale oficiale, deseniori, tineret, juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mon-diale [i Europene, JMU [i CB) sportivii clubului aucucerit 11 medalii `n probele individuale [i au con-tribuit la ob]inerea altor 5 medalii `n probele pe echipe. Pre[edintele clubului, `n func]ie, Adrian Popescu.

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �BUZ|U�. Aluat fiin]\ `n 1971 (Hot\rârea CNEFS nr. 711/09 iunie1971) sub denumirea Clubul Sportiv Municipal �Glo-ria�, cu 4 sec]ii: box, fotbal, handbal, lupte. Pe parcursulanilor s-au mai ad\ugat sec]iile de atletism, rugby [itenis de mas\. ~n 1972, echipa de fotbal a promovat `nDivizia B, iar `n martie 1973 sec]ia de fotbal a adoptat onou\ formul\ de organizare prin constituirea FC �Glo-ria� Buz\u. La 1 februarie 1982 CSM �Gloria� [i-aschimbat denumirea `n CSM Buz\u. Sec]ia de atletism (`nfiin]at\ `n 1974) a realizat unbilan] prestigios: 67 de medalii la CN, dintre care 28titluri de campioni; 16 atle]i promova]i `n loturile

na]ionale; participare la 3 CM (2 de semimaraton [iunul de cros), la 5 CE [i la 12 CB; 3 Mae[tri aisportului; atleta Medina Tudor, Maestr\ a sportului, acucerit medalia de argint la CM de juniori din 1996([tafeta 4 x 400 m) [i pe cea de bronz la CE de junioridin 1997 (400 m garduri); Nicolae Negru � Maestrual sportului, recordmanul ]\rii la alergare pe [osea,peste 20 titluri de campion na]ional [i 14 de campionbalcanic, fiind participant la 3 CM [i 5 CE. Sec]ia de box, `nfiin]at\ `n 1971, [i-a `ntrerupt activ-itatea `n perioada 1975-1982, reluând-o `n 1983. Pal-maresul sec]iei cuprinde: 42 de medalii la CN, dincare 9 titluri de campioni; 14 sportivi promova]i `nloturile na]ionale; dou\ particip\ri la CM, unde s-aob]inut o medalie de bronz la juniori (Ionel Macovei)[i un loc V la seniori, participare la un CE [i la 2 CB(2 medalii de bronz). Sec]ia de lupte libere (`nfiin]at\ `n 1971) este unadintre cele mai productive: 134 medalii la CN, dincare 57 de titluri de campioni (cele mai multe lanivelul juniorilor); 24 de sportivi selec]iona]i `n lo-turile na]ionale; participare la 6 CM (o medalie deaur, un loc IV [i un loc VI la juniori, 2 locuri V lacade]i), particip\ri la 8 CE (o medalie de argint, 2 debronz, un loc IV, la juniori, [i un loc VI, la seniori);D\nu] Prefit � campion mondial la juniori (1986),campion european la juniori (1987) [i medaliat cubronz la Europenele de juniori `n 1986 [i 1988 (a fostpromovat la clubul �Steaua�); Florin Ioni]\ � vice-campion european la juniori (1984); Emanoil Radu �medalie de bronz, la juniori [i locul VI, la seniori, laCE din 1978. Pentru rezultatele ob]inute, antrenorul{tefan Isfache a primit titlul de Antrenor emerit(1995).Sec]ia de tenis de mas\ (afiliat\ `n 1973) a func-]ionat, `n anumite perioade, `n colaborare cu alteunit\]i (CS {colar � ASA, �Hidrotehnica�, CTM [iLiceul cu Program Sportiv). Pe parcursul anilor a re-alizat: particip\ri cu echipe `n Divizia A sau `n Su-perlig\; 166 medalii la CN, dintre care 34 titluri decampion; 44 de nominaliz\ri `n diferite loturi; 8sportivi participan]i la 13 CE de juniori [i cade]i, careau contribuit la ob]inerea a 9 medalii (una de aur, 4 deargint [i 4 de bronz) [i la 13 CB � cu 13 medaliiob]inute (4 de aur); cei mai reprezentativi sportivi ai

281


sec]iei � Iulia R`[canu, Cristinel Romanescu, Bea-trice Pop, Lorena Mihai. ~n 1992, antrenorul sec]iei [ial loturilor na]ionale, Emilian B\cioiu, a primit titlulde Antrenor emerit. Sec]ia de handbal a func]ionat`n perioada 1971-1977 cu o echip\ feminin\ `n Di-vizia B. ~n 1976 a fost preluat\ `n structura clubuluiechipa de rugby de la AS �Constructor�, carepromovase `n Divizia A, `ns\ ulterior aceasta [i-acontinuat activitatea la AS �Contactoare� Buz\u. ~nultimii ani, clubul a colaborat cu AS �Contactoare�Buz\u pe linia promov\rii rachetomodelismului,sportivul Lucian {erc\ianu reu[ind, `n anul 2000, s\câ[tige medalia de bronz la clasa S7 [i s\ se clasezepe locul IV la clasa S5B, la CM.Pre[edin]ii clubului: Radu Oprea (1971-1973); ValerianFr\sineanu (1973-1976); Mircea Chisling (1996-1997).

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �C|L|-RA{I�. Unitate sportiv\ teritorial\ `nfiin]at\ prin Or-dinul MTS nr. 2519 din 24.09.1990. A avut urm\-toarea evolu]ie `n structura organizatoric\: Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1991 sub denumireaCSM-�O]elul�-CS{ � cu numeroase titluri de campi-oni na]ionali de juniori, tineret [i seniori [i compo-nen]i ai loturilor reprezentative; s-a remarcat atletulIon Bogde (promovat la �Farul� Constan]a) � Ma-estru al sportului, multiplu campion na]ional, campi-on balcanic, locul V la CM de sal\.Sec]ia de baschet (1996), cu activitate de nivelna]ional.Sec]ia de box (1992), sub denumirea CSM-CS{-�Optim�, iar din 1998 CSM � �Olimpia�, cu nu-mero[i medalia]i la CN [i rezultate deosebite ob]inutede: Marian Alexandru, Maestru al sportului, vice-campion european 1998; Mugurel Sebe, Maestru alsportului, campion na]ional; Puiu Victor, campionna]ional, locul VIII la CM din 1999.Sec]ia de culturism (1991), sec]ie prestatoare de ser-vicii pentru popula]ie.Sec]ia de lupte libere din 1991, sub denumirea deCSM-CS{-�O]elul�, iar din 1997, CSM-CS{ � a avutnumero[i campioni na]ionali la cade]i, juniori [i se-niori [i rezultate deosebite ob]inute de: Bogdan Ciu-fulescu, Maestru al sportului (locul V la CE 1993,locurile VIII la CM [i la CE 1994, locul IV la CE

1996, participant la JO 1996); Aurelian Ciufulescu,Maestru al sportului (locul IV la CM 1993); Andro-nic Dima, Maestru al sportului (campion na]ional [iinterna]ional al României, locul V la CE [i XII la CMdin 1998, locul IX la CE 1999). Sec]ia de tenis (1993), cu activitate de nivel na]ional. Antrenorii cu rezultate deosebite: Petric\ Puran,Daniela Sturz, Georgeta Vasile, Marius T\taru(atletism); Grigore Bondavali [i Constantin Bebe-[elea (box); Dumitru Chiril\ [i Gabriel Moldoveanu(lupte libere).Pre[edin]ii clubului: Marius Petrescu (1991-1993);Adela Pricop (din 1994).

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �CLUJ-NAPOCA�. A luat fiin]\ `n 1960 (pân\ `n 1973, subdenumirea de CS �Muncitoresc�), ca urmare a reor-ganiz\rii activit\]ii sportive din asocia]iile sportiveale sindicatelor (�CFR�, �Clujana�, �Progresul�,�Spartac�, �Some[ul�, �Metalul�), având ini]ial in-cluse `n structura sa organizatoric\ 23 de sec]ii. ~nanul 2000 clubul func]iona cu 13 sec]ii: atletism,box, ciclism, gimnastic\ masculin\, haltere, `not,judo, lupte, polo, radio, scrim\, [ah, tenis de mas\.Ca unitate sportiv\ teritorial\ a fost subordonatUCFS, CNEFS [i MTS. ~n perioada 1961-1967 aavut `n r\spundere [i coordonare activitatea sportiv\a peste 120 de asocia]ii din municipiul Cluj-Napoca.Dintre rezultatele deosebite ob]inute `n cei 40 de anide existen]\ pot fi men]ionate: câ[tigarea a peste 1 265 de titluri de campioni na]ionali la toate cate-goriile de vârst\; stabilirea a 996 de noi recordurina]ionale; 1 624 de sportivi promova]i `n diferite lo-turi reprezentative; cucerirea unui num\r de 98 demedalii la CM [i la CE de seniori [i juniori [i a 252de medalii la CB; câ[tigarea de 5 ori a CCE la tenisde mas\ `ntre anii 1961-1967; ob]inerea titlului devicecampioan\ olimpic\ (1968) [i clasarea pe loculVI la JO din 1972 a atletei Ileana Silai; stabilirea a 5noi recorduri europene de juniori la haltere. Printresportivii care au realizat performan]e remarcabile s-au aflat: Ileana Silai, Vasile S\rucan, Eva Miklo[(atletism); Vasile Mârza, Ioan Miron, Remus Cosma(box); Emil Rusu, Vasile Selejean, Pavel Lupa[ (ci-clism); Cristina Itu, Radu Branea, Vanda H\d\rean

282


(gimnastic\); Ioan Buta, Vasile Daniel, Attila Czan-ka, Istvan Szabo (haltere); Zeno Opri]escu, OctanaMladin (`not); Simona Richter, Laura Moise, IoanaDinea (judo); Gheorghe Marton, Vasile Ciorici, Adri-an Stratu (lupte libere); Petre Sanda (polo); Margare-ta Mure[an ([ah); Carmen Cri[an, Radu Negulescu,Dorin Giurgiuc\, Gheorghe Cobârzan, AdalbertRethi, Ligia Lupu (tenis de mas\); Domnica Costâc,Lia Vanea (volei); Vasile Fodorpataki, Vasile Onoiu(lupte greco-romane). ~n anul 2000 sportivele careactiveaz\ `n sec]ia de judo cu dubl\ legitimare pentru�CSM-CSU� au realizat urm\toarele performan]e:Simona Richter � medalia de bronz (categ. 78 kg) [iIoana Dinea � locul V (categ. 52 kg) la JO de la Syd-ney; Laura Moise � medalia de aur (categ. 48 kg),Ioana Dinea � medalie de bronz [i Simona Richter �locul V la CE. Dintre tehnicienii care au contribuit laob]inerea acestor rezultate (majoritatea, Antrenoriemeri]i) amintim pe: Gheorghe Biro [i Gheorghe Kiss(atletism); Ioan Chendreanu (box); Vasile Chi[ (ci-clism) Tiberiu Roman [i Gheorghe Jakab (haltere); Oc-tavian Mladin (`not); Gheorghe Marton [i Vasile Vi[an(lupte libere); Bela Gurath, Ladislau Rohony, MugurCodreanu (scrim\); Farca[ Paneth (tenis de mas\);Florin Bercean (judo). ~n anii 1968, 1969 [i 1970 clubuls-a clasat pe locul II `n `ntrecerea pe ]ar\ dintrecluburile de categoria `ntâi, iar pentru rezultateleob]inute `n 1999 a primit �Diploma de Merit� a MTS. ~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 31 de titluride campioni na]ionali, s-au clasat de 75 de ori pelocurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori [i austabilit un nou record na]ional. La competi]iile inter-na]ionale oficiale de seniori [i juniori (CM, CE, CupeMondiale [i Europene, JMU [i CB) sportivii clubuluiau cucerit 5 medalii `n probele individuale [i au con-tribuit la ob]inerea altor 2 medalii `n probele pe echipe. Pre[edin]ii clubului: Carol Schnofel (1960-1961);Simion Kezdi (1961-1989); Ioan M\n\[turean (din1990). O contribu]ie important\ la activitatea clubu-lui a adus [i Paul Radvanyi care, `ncepând din 1963,a `ndeplinit func]iile de instructor, organizator,metodist [i vicepre[edinte.

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �CRAIOVA�.A fost `nfiin]at prin Hot\rârea CNEFS nr. 1509 din

26.12.1973. Unitate reprezentativ\ din sistemulMTS, care cuprinde 8 sec]ii pe ramuri de sport. Sec]ia de atletism (`nfiin]at\ `n 1973) a ob]inutrezultate remarcabile: peste 350 de titluri de campi-oni na]ionali; `ntre 10 [i 15 atle]i promova]i anual `nloturile reprezentative; peste 100 de medalii la CB;câte o medalie de aur, de argint [i de bronz la JO; 40de medalii la CM [i 27 la CE; 5 sportivi participan]ila JO; 7 Mae[tri emeri]i ai sportului. Printre atle]iicare au activat `n cadrul acestei sec]ii cu performan]edeosebite s-au aflat: Natalia Andrei-M\r\[escu,Ani[oara Cu[mir, Cristieana Cojocaru, MargaretaKeszeg, Nu]a Olaru, Daniela Bran, Anca Safta, Clau-dia Iovan, Cristina Pomacu. ~n anul 2000 palmaresulsec]iei de atletism s-a `mbog\]it cu noi performan]ede prestigiu: Cristina Pomacu � medalie de aur la CMde semimaraton, `n proba pe echipe; Cristina Grosu �locul VI cu echipa la CM de cros; Anca Safta �medalie de bronz cu [tafeta 4x400 m la CE; CristinaGrosu � locul V cu echipa la CE de cros. Antrenoriemeri]i: Nicolae M\r\[escu, Horia {tef, {tefanPopescu, Gabriela Ustabacieff. Sec]ia de box (`nfiin]at\ `n 1973) cu sportivi junioricare au câ[tigat peste 35 de titluri de campionina]ionali sub `ndrumarea Antrenorului emerit VasileFântân\. Sec]ia de c\l\rie (1973) a realizat peste 15 titluri decampioni na]ionali `n probele individuale, iar echipade seniori a fost campioan\ `n 1979. Sec]ia dispunede un hipodrom propriu bine dotat. Sec]ia de lupte greco-romane (`nfiin]at\ `n 1973) � aob]inut peste 50 de titluri na]ionale de juniori [i seniori. Sec]ia de radioamatorism (preluat\ de la DTS `n1994), cu peste 90 de sportivi activi care au realizatrezultate notabile pe plan na]ional. Organizeaz\ anual�Memorialul Savopol� cu peste 200 de participan]idin 20 de ]\ri. Sec]ia de scrim\ (`nfiin]at\ `n 1982), cu echip\ par-ticipant\ `n Divizia A de spad\, a `nregistrat peste 25de titluri de campioni na]ionali [i 15 balcanice.Spadasinul Robert Rigo a fost medaliat cu argint laCE de juniori din 1998. ~n cadrul clubului maifunc]ioneaz\ sec]iile de [ah (1999) [i de tenis (1998). Pre[edin]ii clubului: Florea Zamfir (1973-1977);Eugen {tef\nescu (1977-1999).

283


CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �DANUBIU�TULCEA. A fost `nfiin]at la 26 decembrie 1969 subdenumirea de CS de Kaiac-Canoe �Danubiu�, unitatesportiv\ profilat\ numai pe kaiac-canoe, cu subsec]iila Murighiol, Jurilovca, Mahmudia [i Somova, care afunc]ionat `n sistemul CNEFS, iar dup\ 1990 al MTS.De la 1 octombrie 1998 devine club polisportiv,`nfiin]ându-se sec]ii la atletism, box, lupte [i volei. La`nceputul anului 2000, sec]iile de atletism [i lupte [i-au `ncetat activitatea. Clubul a adus o contribu]iedeosebit\ prin cei doi Antrenori emeri]i � Igor Lipalit[i Grigore {tefanov � la selec]ia, preg\tirea [i pro-movarea `n sec]iile unor cluburi frunta[e, `n special laCSA �Steaua� [i CS �Dinamo�, a numero[i kaiaci[ti[i canoi[ti, unde s-au consacrat [i afirmat pe plan in-terna]ional, devenind multipli campioni na]ionali,campioni [i multipli medalia]i la JO [i CM. Printreace[tia s-au aflat [i Maria Cosma care, `n cadrul CS�Dinamo�, a cucerit titlul olimpic [i alte medalii laCM, Vasile D`ba, de asemenea component al CS �Di-namo�, � campion olimpic [i mondial, precum [iAurel Macarencu, component al CSA �Steaua�, cam-pion [i multiplu medaliat la CM. Antrenorul emeritIgor Lipalit se afl\ de mul]i ani printre tehnicieniicare au preg\tit loturile olimpice [i na]ionale, inclu-siv la JO de la Sydney 2000, având contribu]ii de-osebite la afirmarea canoei române[ti. Pre[edin]iiclubului: Gheorghe Stan (1969-1972); Ion Tursic(1972-1976); Valeriu Simion (1976-1999); MariusM\rg\rit (din 1999).

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �DUN|REA�GALA}I. A fost `nfiin]at `n anul 1958 prin transfor-marea clubului �Gloria CFR�, sub numele de CS�Or\[enesc� (ulterior a mai purtat [i denumirea de CS�Muncitoresc�). Actuala denumire a fost adoptat\ din1966 ca urmare a reorganiz\rii activit\]ii sportive. ~nprezent, clubul are urm\toarele sec]ii: atletism, artemar]iale, box, haltere, hochei, lupte libere [i greco-romane, kaiac-canoe, patinaj vitez\, tenis. De-alungul anilor au mai func]ionat sec]ii de `not [i gim-nastic\ (transferate `n 1966 la LPS); polo [i scrim$desfiin]ate); ciclism (1974-1976); patinaj artistic(preluat de la CS{ [i-a `ncetat activitatea); fotbal(1988-1990 cu un centru de antrenament pentru

juniori); judo (desfiin]at$. ~n decursul anilor clubula preg\tit numero[i campioni na]ionali [i a promovat`n loturile na]ionale [i `n sec]iile unor cluburi frunta[esportivi care s-au afirmat pe plan interna]ional ca, deexemplu: la atletism, Marghioli]a Matei [i antrenorulei, Alexandru Dinc\, iar `n 1998 [i 1999, Romeo Hur-duc (4 titluri na]ionale la heptatlon [i decatlon) [iTiberiu Ago[ton (2 titluri la pr\jin\); la box, AdrianGu]u, Ion S\n\tescu, Alexandru Barbu, Ion Lungu,Ionel Panaite, Georgic\ Donici (medaliat cu argint [ibronz la CM de juniori `n 1998 [i la CM de seniori,`n 1999); Lucian Bute (medaliat cu bronz la CM dejuniori � 1998 [i la CM de seniori � 1999). Antrenori:Costic\ Jelesneac, Geza Füresz, Octavian Tab\r\(Antrenor emerit), {erban D\nil\.Sec]ia de hochei a `nceput activitatea `n 1970 cu oechip\ `n Divizia B; ulterior Antrenorii emeri]i {tefanTomovicz [i Ioan Tiron au format o echip\ puternic\cu juc\tori selec]iona]i din Bucure[ti [i din zona Bu-covinei (Octavian Corduban, Sorin Ciubotaru, Adri-an Olenici, Doru Moro[an, Constantin Nistor, Gheor-ghe Hu]an [i al]ii), pe lâng\ care s-au preg\tit [i afir-mat mul]i localnici (Mihai Brandabur, Ion Berdil\,Toni Marcu, Eremia Gherghi[an, Cornel Chiri]\ [ial]ii). A[a a fost posibil\ câ[tigarea �Cupei Româ-niei� [i promovarea unor juc\tori valoro[i `n loturilena]ionale [i `n alte sec]ii. Sec]ia de lupte, aflat\ sub `ndrumarea Antrenoriloremeri]i {tefan Babin [i Ion Donose, a preg\tit [i pro-movat lupt\tori care s-au afirmat pe plan intern [i in-terna]ional, printre care: Nicolae Martinescu, MarinDumitru, Nicolae Horniceanu, Petre Poalelungi, AurelNeagu, Ion Tecuceanu, Petre C\rare [i mul]i al]ii, cam-pioni [i medalia]i olimpici, mondiali [i europeni. La haltere, prin contribu]ia antrenorilor Ion Gospo-dinov [i a lui Pavel [i Gheorghe Gospodinov, ambiiAntrenori emeri]i, au fost selec]iona]i [i promova]ihalterofili de prim\ m\rime care s-au consacrat la altecluburi [i `n loturile na]ionale, campioni [i medalia]ila JO, CM [i CE, printre care: Nicu Vlad, Costic\Ciobanu, Ion B\la[, {tefan Filip, Gheorghe Maftei,Gelu Radu, Gigi Secan, Constantin Joji]\, Marin Otinceanu [i al]ii. ~n anul 2000 M\rioara Munteanus-a clasat pe locurile V la categ. 53 kg (smuls [i total)la CE de haltere.

284


Sec]ia de kaiac-canoe (Antrenor emerit Vasile M\-n\il\) a promovat sportivi care au realizat perfor-man]e deosebite pe plan interna]ional, printre care:Ion Geant\, Maria Nichiforov, Petric\ Dimofte, Dori-na Lionte, Ionel Oprea, Antonel Bor[an, Petric\ Mar-cov [i al]ii. Sec]ia de patinaj vitez\ a luat fiin]\ `n 1989 sub`ndrumarea lui Constantin Ungureanu; ulteriorantrenor al sec]iei a devenit fostul sportiv DorinRadu, care a contribuit la preg\tirea sportivelor GinaDima [i Bianca Grigore. Sec]ia de tenis (antrenorii Tudorel B\din, SilviuSperneac, Alex Suto, Petric\ Pavel), beneficiind deterenuri [i o sal\ modern\, a preg\tit numero[i copii[i juniori pentru performan]\. Sec]ia de arte mar]iale a fost `nfiin]at\ `n 1998(antrenor Nicolae Milea); sportivii s\i au câ[tigat nu-meroase titluri de campioni na]ionali la toate cate-goriile de vârst\. ~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 37 ti-tluri de campioni na]ionali, s-au clasat de 53 de oripe locurile II [i III la CN de seniori, tineret [i ju-niori [i au stabilit 10 recorduri na]ionale. La com-peti]iile interna]ionale oficiale de seniori, tineret,juniori [i cade]i (CM, CE, Cupe Mondiale [i Eu-ropene, JMU [i CB) sportivii clubului au cucerit 7medalii.Printre cei care au condus destinele acestui club s-auaflat: Ioan Petre, Nicolae Com\nici.

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �IA{I�. Uni-tate sportiv\ reprezentativ\, `nfiin]at\ `n 1967 prinreorganizarea Clubului Sportiv Muncitoresc Studen-]esc (CSMS). Sec]ia de scrim\ (`nfiin]at\ `n 1968) activeaz\ `ncolaborare cu CS{. Unirea. Are `n palmares peste60 de titluri na]ionale [i contribu]ii la ob]inereaunor performan]e de prestigiu pe plan interna-]ional: Alin Lupeic\ (Maestru emerit al sportului)medaliat cu bronz la CM de juniori (1993) [i CMde seniori (1994), medalie de bronz la CE (1993) [iargint `n 1999; Florin Zalomir, medalie de bronz laCE de juniori (1998). La JO de la Sydney 2000Alin Lupeic\ s-a clasat, cu echipa de sabie, pelocul IV.

Sec]ia de tenis de mas\ (1968) � 8 titluri na]ionale [irezultate de valoare ob]inute prin: Nicoleta Spiridonmedaliat\ cu argint la CE de juniori (1972).Antrenorul sec]iei: Gabriel Simionescu. Sec]ia de c\l\rie (1969) � 14 titluri na]ionale [i 9balcanice. Sec]ia de tir cu arcul (1971) � peste 160 de titlurina]ionale; cel mai bun sportiv � Constantin Frai, curecord european la 70 m [i locul V la CE (1994). Sec]ia de ciclism (1980). Cel mai bun rezultat, omedalie de bronz la CB (1988) apar]ine lui AlinPopovici. Sec]ia de canotaj (1981) � 35 de titluri na]ionale, nu-mero[i sportivi promova]i `n loturile na]ionale, cei maireprezentativi fiind: Liliana Genes (argint CM 1987),Elena Ple[ca (argint CM de juniori 1986), CameliaCon]u (argint CM de juniori 1995 [i aur `n 1997).Sec]ia de Box (1984) � 8 titluri na]ionale, GianiGogol � vicecampion mondial la tineret `n 1985. Sec]ia de kaiac-canoe (1984) � 17 titluri na]ionale[i rezultate deosebite ob]inute prin: Valeriu Simion(argint CM de juniori 1987), Carmen Simion (loculIV la JO 1992 [i medalie de bronz CM 1993). Sec]ia de radioamatorism (1991) � cu 18 locuri I laCN [i rezultate valoroase ob]inute de sportivul B\lanConstantin, medaliat cu argint la CM 1994 [i clasatpe locurile IV la edi]iile din 1996 [i 1998.~n anul 1994 au mai luat fiin]\ sec]iile de gimnastic\ritmic\ [i handbal, cu activitate de nivel local [ina]ional. ~n cadrul CSM activeaz\ 4 Antrenoriemeri]i: Constantin Vasiliu (box), Constantin C\tescu[i Valeria C\tescu (canotaj), Iulian Bi]uc\ (scrim\).~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 18 titluride campioni na]ionali [i s-au clasat de 62 de ori pelocurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori. La competi]iile interna]ionale oficiale de seniori, ju-niori [i cade]i (CM, CE, CB) sportivii clubului aucucerit 8 medalii `n probele individuale [i au con-tribuit la ob]inerea altor 18 medalii `n probele peechipe. Pre[edin]ii clubului: {tefan Oprea (1968); CostacheRusu (1969); Constantin Herman (1969-1973); Octa-vian Neagoe (1973-1977); Marcel Raco]i (1977-1979); Florin Popovici (1979-1997); Adrian Poean\(din 1997).

285


CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �ONE{TI�. Aluat fiin]\ la 1 august 1973 (ini]ial sub titulatura deClub sportiv or\[enesc, având [i atribu]ii de organismsportiv teritorial), cu sec]ii de haltere, lupte libere,atletism, modelism, tenis, judo, culturism, canotaj.Pân\ `n 1999 clubul [i-a `nscris `n palmares: peste500 de medalii la CN de seniori [i juniori, dintre carepeste 130 de titluri de campioni; 24 de recorduri na-]ionale; peste 90 de sportivi promova]i `n loturile re-prezentative [i `n sec]iile unor cluburi frunta[e; 35 deMae[tri [i 4 Mae[tri emeri]i ai sportului; doi Antre-nori emeri]i; 56 de medalii (13 de aur, 24 de argint [i19 de bronz) la competi]iile interna]ionale oficiale (2medalii la JO, 10 la CM, 21 la CE [i 23 la CB). Sec]ia de haltere (`nfiin]at\ `n 1973), `ndrumat\ deantrenorii Mugur Saranciuc � (Antrenor emerit),Marin Zoldai [i Gheorghe Maftei, a realizat: 233 demedalii la CN (47 de titluri); 21 de recorduri na]iona-le; 18 sportivi `n loturile na]ionale; medalie de argintla JO; 3 medalii de bronz la CM; 5 medalii de argint[i 8 de bronz la CE; 2 Mae[tri emeri]i [i 16 Mae[triai sportului. Sportivii care au contribuit la ob]inereaacestor rezultate: Gelu Radu (transferat la ASA TârguMure[), Cristian Matee[, Dorel Matee[, GheorgheMaftei, Gavril\ Axinte [.a. Sec]ia de lupte libere (1974), având ca antrenori peCornel Cristu] � emerit [i Iordache Mustea, a ob]inut:51 titluri de campioni na]ionali [i 68 sportivi clasa]i pelocurile II [i III; 20 de sportivi promova]i `n loturilereprezentative; 1 titlu de Maestru emerit [i 7 de Mae[triai sportului; 10 medalii la CM [i CE [i 6 medalii la CB.Dintre sportivii promova]i `n loturile na]ionale s-au re-marcat: Vasile Pu[ca[u (transferat la CS �Steaua�) �campion olimpic `n 1988, medaliat la CM [i CE, Mar-cel Popa, Paraschiv F\nic\, Petri[or Cruceanu, ViorelAndra[, {tefan Vizitiu, Mircea Gutus. Sec]ia de canotaj (1973-1978), sub `ndrumareaantrenorului Mihai Dr\ghici, a realizat: 4 titluri decampioni [i 7 locuri II - III la C.N.; peste 20 desportivi promova]i `n loturile reprezentative, mul]idintre ace[tia transfera]i la alte cluburi. Cea maireprezentativ\ sportiv\ a fost Florica Lavric (trans-ferat\ la CS �Viitorul� [i ulterior la CS �Steaua�),care a cucerit titlul de campioan\ olimpic\ (`n 1984),2 medalii de argint [i una de bronz la CM.

Sec]ia de judo, `nfiin]at\ `n 1996 (antrenori Gheor-ghe Iacob [i Constantin Coman), a `nregistrat urm\-toarele rezultate, `n colaborare cu CS{ One[ti: 42 demedalia]i la CN, dintre care 12 au devenit campioni;sportivele Laura Moise [i Ramona Enache medaliatela CE; printre cele remarcate aflându-se [i ClaudiaEnache, Alina Sandu [i altele (unele sportive au fosttransferate la alte unit\]i). ~n structura clubului mai func]ioneaz\ urm\toarelesec]ii: atletism ( 1975-1978, re`nfiin]at\ `n 1994), curezultate pe plan na]ional [i balcanic, la nivel de ju-niori; modelism (1976) � 94 medalii la CN (15 cam-pioni), 3 recorduri na]ionale, 5 sportivi promova]i `nloturi, 10 Mae[tri ai sportului; tenis (1994) [i cultu-rism (1994), cu rezultate de nivel na]ional. ~n ultimiiani clubul a realizat o colaborare cu LPS de gimnas-tic\ pe linia afirm\rii acestei ramuri de sport. Gim-nasta Andreea Is\rescu, care reprezint\ aceste dou\unit\]i sportive, a contribuit la cucerirea titlului decampioan\ olimpic\ de c\tre echipa de gimnastic\ aRomâniei la JO de la Sydney 2000, iar la CE s-aclasat pe locul III cu echipa [i pe locul IV, la paralele. Pre[edin]ii clubului: Gheorghe Poenaru (1973-1992),Valeriu Boh\lteanu (1992-1993), Cornel Cristu](1993-1994), Eugen Eftimiu (din 1994).

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �PITE{TI�. Aluat fiin]\ `n 1962 sub titulatura de Clubul Sportiv Or\-[enesc, având `n coordonarea sa [i activitatea celorpeste 30 de asocia]ii sportive din ora[ul Pite[ti. Devineclub municipal `n 1968. Evolu]ia structurii organizato-rice a sec]iilor: box (`nfiin]at\ `n 1962); lupte (1962-1977), sec]ia fiind transferat\ la �Lupte Club Dacia�;atletism (1965); haltere (1966-1975); handbal mas-culin (1967-1975); gimnastic\ (1968-1975); tenis demas\ (1968-1975); canotaj (1971), transformat\ `nsec]ie de kaiac-canoe `n 1972; judo (1973); radioa-matorism (preluat\ `n 1974 [i transferat\ `n 1980 pelâng\ CJEFS); ̀ not (1983); baschet feminin (1995). ~nprezent clubul func]ioneaz\ cu 6 sec]ii: atletism, bas-chet, box, `not, judo [i kaiac-canoe. ~n decursulanilor, CSM Pite[ti a ob]inut numeroase titluri [i meda-lii la CN [i CB, a promovat sportivi valoro[i `n loturilena]ionale de atletism, lupte, `not, kaiac-canoe, care aucucerit medalii la competi]iile interna]ionale oficiale.

286


Sec]ia de lupte, sub `ndrumarea Antrenorilor emeri]iEmil B\l\nescu [i Cornel Petrescu, a contribuit laafirmarea lupt\torilor: Mihai Bo]il\ � 2 medalii deaur la CE de juniori din 1970 [i 1972, medalie deargint `n 1976 [i de bronz `n 1977 la CE de seniori,locul IV la JO din 1976; Ion Dulic\ � medalie debronz la CE (1974), locul V la CM (1975). Sec]ia de kaiac-canoe, `n cadrul c\reia s-au remar-cat: Ion Milo[oiu � locul IV la CE de juniori (1981)[i Constantin Lupu � medalii de argint [i de bronz laCM de juniori din 1987 (antrenor, Florin U]\), pre-cum [i Mihai Comanda[u � 3 medalii de aur la CMde juniori din 1999 (antrenor, Ioan Sipo[). Sec]ia de `not, sub conducerea Antrenorilor emeri]iGica Deac [i Petre Deac, a promovat `not\tori valo-ro[i medalia]i la CE de juniori (Loredana Zisu, IleanaBuciu, Cristina Vintil\, Nina B\roiu). S-au mai re-marcat: Larisa L\cust\ � medaliat\ cu aur [i argint laCE de junioare din 1994 [i cu argint la CM senioaredin 1997, participant\ la JO din 1996; Raluca Udroiu� medaliat\ cu aur la CE de junioare din 1998, loculIV la CE de senioare din 1999; Beatrice Câ[laru(transferat\ recent `n cadrul sec]iei) � 3 medalii deargint [i una de bronz la CE din 1999. Palmaresulsec]iei de `not a `nregistrat `n anul 2000 noi perfor-man]e de excep]ie; Beatrice Câ[laru a cucerit medaliade argint la 200 m mixt, pe cea de bronz la 400 mmixt [i s-a clasat pe locul IV cu [tafeta de 4x200 mliber la JO de la Sydney; la Cupa Mondial\, BeatriceCâ[laru s-a clasat pe locurile I la 200 [i 400 m mixt;la CE au fost ob]inute 3 medalii de aur [i o medaliede argint prin Beatrice Câ[laru, [i o medalie de bronzprin Raluca Udroiu [i Beatrice Câ[laru, precum [i oclasare pe locul V prin Nicolae Ivan. Sec]ia de atletism. Dintre sportive s-au eviden]iat:Doina Anton � medaliat\ cu bronz la CE din 1973 [i1975, participant\ la JO din 1976; Adriana Dumitru �medalie de bronz la CM de juniori (1986) la proba de800 m [i Georgeta State � medalie de argint cu echipala CM de alergare pe [osea [i locul V la individual(1991). Antrenor: Dan Betini. Pe baza contribu]iei laob]inerea medaliilor [i punctelor la JO, CM, CE [iCB, CSM Pite[ti s-a situat, `n anul 2000, pe locul V`n clasamentul general al unit\]ilor sportive [i pelocul I (probe olimpice) `ntre unit\]ile apar]inând

MTS. Pre[edin]ii clubului: Cornel Mitroi (1962-1964); Alexandru Namu (1964-1974 [i 1980-1988);{tefan Trache (1974-1977); Nicolae Mih\ilescu(1977-1980); Alin Dinu (1988-1990); {tefan Mazilu(1990-1994); Constantin G\v\nescu (1994); Gheor-ghe Dinu (din 1995).

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �PANDURII�TÂRGU JIU. Unitate sportiv\ reprezentativ\ a muni-cipiului Târgu Jiu [i a jude]ului Gorj, `nfiin]at\ prinHot\rârea CNEFS nr. 1599/11.09.1989. Clubul a pre-luat `n structura sa organizatoric\: centrul de luptelibere (`nfiin]at `n 1981 pe lâng\ CJEFS); centrul debox (1982); sec]ia de fotbal a AS �Gloria � Pandurii�(1985) � cu echip\ `n Divizia B; sec]ia de atletism de laAS �Voin]a� (1965); radioclubul jude]ean (1976). Prin-cipalele realiz\ri ale sec]iilor care func]ionau `n 1999:Sec]ia de atletism (sec]ie cu rezultate notabile peplan intern [i interna]ional): peste 40 de titluri decampioni [i numeroase recorduri na]ionale `n probe-le de semifond, fond [i obstacole; componen]i ai lotu-rilor reprezentative; campioni [i medalia]i la CB [i laalte competi]ii interna]ionale; printre atle]ii eviden-]ia]i se num\r\ � Viorica Ghican (Maestr\ a sportu-lui), Lumini]a Gogârlea, Ion Avramescu, Ionu] Bur\,Constantina Di]\, Radu Stroia [i al]ii, sportivi care aufost promova]i `n loturile na]ionale, cel mai reprezen-tativ fiind Daniel Lingurici (Maestru al sportului),campion na]ional [i balcanic, medaliat la Centura deaur [i alte turnee interna]ionale.Sec]ia de lupte libere: 6 titluri na]ionale ob]inute `nperioada 1990-1996, având [i sportivi promova]i `nloturile de juniori [i seniori. Sec]ia de handbal (1993): cu echip\ masculin\ pro-movat\, `n 1996, `n Divizia A, iar `n sezonul 1997-1998, `n Superlig\.Sec]ia de radioamatorism: 5 titluri na]ionale, 2Mae[tri ai sportului (Marcel Criv\na[u [i SorinNumar\) [i un sportiv `n lotul na]ional (AdrianMarcu), participant la CM [i CE. Sec]ia de tenis (1991) � 2 titluri de campioni na]io-nali `n 1995 [i 1998. Sec]iile de baseball (1995) [i orientare sportiv\(1996) desf\[oar\ o activitate de performan]\ la nivelna]ional.

287


~n anul 2001, sportivii clubului au câ[tigat 26 de titluride campioni na]ionali [i s-au clasat de 46 de ori pelocurile II [i III la CN de seniori, tineret [i juniori. Lacompeti]iile interna]ionale oficiale sportivii clubuluiau cucerit 3 medalii `n probele individuale [i au con-tribuit la ob]inerea altor 5 medalii `n probele peechipe. Conducerea clubului: Ion Corlan (1989-1990); MihaiAndrei (1990-1992); Liviu Andrei (1993-1995); IonBur\ (1995-1998); Mihai Andrei (1998-1999); Con-stantin Niculescu (din 5 aprilie 1999).

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �SFÂNTUGHEORGHE�. A luat fiin]\ la 27 octombrie 1973,ini]ial sub denumirile de �Oltul�, apoi CS �Munci-toresc�, prin preluarea sec]iilor de fotbal [i handbalfeminin de la AS �Textila� [i a celei de lupte liberede la AS �Autosport�. ~n 1981 au mai fost organizatesec]iile de atletism, tenis [i handbal masculin, iar `n1999 sec]ia de gimnastic\. Clubul a activat `n sis-temul unit\]ilor CNEFS, iar dup\ 1990, ale MTS.Sec]ia de handbal feminin a avut o contribu]ie deo-sebit\ la preg\tirea [i promovarea unor juc\toare `nloturile na]ionale [i `n echipele unor cluburi din ]ar\[i de peste hotare. Din echipa care a promovat `n Di-vizia A `n 1982 [i ulterior, s-au remarcat: EdithTörök, Maria Török, Doina Rodeanu-Kopacz, RitaFlorea, Tunde Kibedi, Ana Maria Raduly, Anca Ni]u,Adina Ion, Piro[ka Ferenczi, Kinga Laszlo. Echipamasculin\ (de handbal) l-a promovat pe AlexandruStamate. Sec]ia de lupte a preg\tit numero[i sportivi � multi-pli campioni na]ionali [i balcanici. Sec]ia de atletism s-a eviden]iat prin rezultatelesportivilor s\i la cros, semifond [i fond. Sportivii ul-timilor ani � Vasile Alexandru, Ovidiu Olteanu, StelaOlteanu, Florin Ionescu, Simona Ionescu, AdrianMaghiar, Csaba Fekete � au fost selec]iona]i `n lo-turile na]ionale participante la JO, CM [i CE. Clubuldispune de un modern stadion de atletism. O con-tribu]ie important\ la afirmarea atletismului din Sfân-tu Gheorghe a adus Antrenorul emerit Carol {anta. Pre[edin]ii clubului: Iano[ Vass, Mihaly Laz\r, IstvanFarka[, Sever R\d\cu]\, Mircea Boriceanu, GyozoFerencz, Horea Banea, Istvan Frenko.

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �SIBIU�. Afost `nfiin]at `n anul 1959, ini]ial sub numele de CS�Muncitoresc�, cu sec]ii de atletism, box, c\l\rie,fotbal, gimnastic\, handbal feminin, rugby, voleifeminin. Modific\rile `n structura organizatoric\ [iprincipalele realiz\ri ale sec]iilor, pe parcursul anilor,eviden]iaz\ contribu]ia acestei unit\]i la dezvoltareasportului de performan]\. Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1959 (antrenori: Du-mitru Dobrescu [i Günther Arendt), a preg\tit o seriede atle]i campioni na]ionali [i componen]i ai loturilorreprezentative, printre care: Vasile Bichea (campion[i recordman la 3 000 m obstacole, participant la JOdin 1980); Karoly Raduly (suli]\); Gheorghe Dinu(pr\jin\) [i al]ii. Dup\ 1990, s-a lucrat `n colaborarecu CS{ �{oimii�, sportivii având dubl\ legitimare(antrenori: Petre Manu [i Delia Olteanu-B\descu), `naceast\ perioad\ remarcându-se: Claudia Is\il\ (cam-pioan\ mondial\ de junioare la aruncarea suli]ei `n1992); Elena Hila (campioan\ balcanic\, finalist\ laCM de seniori din 1999 la aruncarea greut\]ii, loculII cu echipa României la �Cupa Europei� `n 1999);Daniela Cârlan (campioan\ balcanic\, vicecam-pioan\ european\ de junioare `n proba de mar[, `n1999). Sec]ia de box (1959), având ca antrenor pe VictorAlexandru, iar din 1965 pe Nicolae Negrea, a câ[tigattitluri de campioni [i vicecampioni de seniori [i ju-niori. Din 1994 s-a profilat pe juniori (unii cu dubl\legitimare), printre cei remarca]i aflându-se Gheor-ghe Greuru[, participant la CM de juniori din 1998(antrenori: Gheorghe Ni]\ [i Emil Bihorean). Sec]ia de c\l\rie (1959) a cucerit numeroase titluride campioni na]ionali [i balcanici, `n probele de ob-stacole [i dresaj, prin: Alexandru Bozan, Gruia Deac,Ioan Tincu, Ionel Bucur, Mircea Neagu, Cristina Cio-can, Dumitru Ro[ca, o mare parte dintre ace[tia,Mae[tri ai sportului, componen]i ai loturilor na]io-nale. Alexandru Bozan s-a clasat pe locul V cu echipaRomâniei la JO din 1980. Antrenori: AlexandruPurcherea, Dumitru Stoian, Calistrat Smarandache,Horst Hiesch, Alexandru Bozan, Gruia Deac, AurelLep\du[. Sec]ia de judo, `nfiin]at\ `n 1970 sub `ndru-marea Antrenorului emerit Ovidiu Bucur, a

288


ob]inut numeroase titluri de campioni na]ionali(Ioan Buzic, Ioan Melinte, Ioan Domnar, PatriciuPetridean, Alexandru Toth). ~n 1997 sec]ia este trans-ferat\ la AS �Carpa]i� Mâr[a, iar `n 1996 estere`nfiin]at\, activând `n colaborare cu CS{ (antrenorIoan Domnar). ~ntre 1996-1999, au fost câ[tigate 10titluri de campioni na]ionali de juniori, iar pe plan in-terna]ional s-au remarcat: Claudiu Bastea (medaliatcu bronz la CM [i CE de juniori din 1998); Constan-tin Cojoc (locul I la �Cupa Mondial\� pentru juniori);Cristian O]et (participant la CE de juniori din 1998);Marius Simion [i Camelia Herman � campioni balca-nici. ~n anul 2000 Claudiu Bastea (categ. 73 kg) s-aclasat pe locul V la CE de judo. Sec]ia de s\rituri `n ap\ a func]ionat `ntre 1961-1974, fiind re`nfiin]at\ `n 1979 (antrenori: NorbertHatzak, Gheorghe Banu, Dumitru Popoaie, AngelaM\rginean). Pe plan intern au fost câ[tigate sute detitluri de campioni na]ionali de seniori [i juniori, iarpe plan interna]ional s-au remarcat: Ioan Ganea (par-ticipant la JO din 1972); Gheorghe Banu ( 2 medaliide bronz la JMU din 1961); Ruxandra Hociot\ (par-ticipant\ la JO din 1980, medaliat\ cu bronz la JMUdin 1981); Anca Udvescu, medaliat\ cu bronz la CEde juniori din 1991). Sec]ia de schi alpin a fost `nfiin]at\ `n 1992 `n cola-borare cu CS{ �{oimii� (antrenor Mihai Ungureanu),de unde au fost promovate Mihaela Fera, AndaCuru]\, Bianca Munteanu, multiple campioanena]ionale. ~n cadrul clubului au mai func]ionat sec]ii la: fotbal(1959-1974) `n Divizia B, care a fuzionat cu sec]ia dela AS �Independen]a� sub denumirea de FC�{oimii�, urmând alt traseu organizatoric (vezi FC�Inter� Sibiu); gimnastic\ (1959-1968); volei (1959-1993) cu echip\ `n Divizia A pân\ `n 1992 (locul IIedi]ia 1982-1983), iar din 1993 `n Divizia B; patinajvitez\ (1970-1996) a activat cu dubl\ legitimare cusportivi proveni]i de la �Voin]a� [i CS{, sub `ndru-marea antrenorilor Petre Tivadaru [i Ioan Armenciu;au fost promova]i Sanda Marchian, Adrian Ciobanu,Cerasela Hordobe]iu, L\cr\mioara Popa, DezideriuHorvat (locul V la CE din 1995); haltere � sec]ie pre-luat\ `n 1969 de la �Metalul� IOS (antrenor TomaOpreapopa) a promovat numero[i halterofili, printre

care [i Mircea Tuli [i Vasile Deac, care s-au consacratla alte unit\]i sportive (`n 1988 sec]ia a fost transfe-rat\ la AS �Carpa]i-Mâr[a�); `not � a func]ionat cusportivi de la CS{, care aveau dubl\ legitimare, pân\`n 1997 când [i-a `ncetat activitatea; schi fond (1972-1982); handbal feminin (1959) � a activat `n principal`n primul e[alon (locul III edi]ia 1962-1963); radioa-matorism - preluat `n 1990 de la DTSJ. Sec]ia de rugby (1963) a activat `n Divizia A`ncepând din 1968 (cu excep]ia anului 1995); a ocu-pat locul III `n edi]ia 1998-1999 sub denumirea CSM�Kirschbaum�, de 3 ori finalist\ `n �Cupa României�;a câ[tigat acest trofeu `n 1995 [i 1996, iar pe plan in-terna]ional a cucerit trofeul Tournoi de la paix � Caen1998 din Fran]a (antrenori Bebe Boboc, Ioan Stanciu,Emil S`rbu, Dumitru R\[canu, Mircea Beianu). Sec]ia de tenis, `nfiin]at\ `n 1993 (antrenor IlieGiurgiu), a preg\tit numero[i sportivi care joac\ [i seperfec]ioneaz\ `n alte ]\ri.

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �SUCEAVA�.Unitate sportiv\ reprezentativ\ `nfiin]at\ `n 1972,prin reorganizarea [i preluarea sec]iilor de atletism(�Progresul� IGO), fotbal (�Chimia�), rugby (�Con-structorul�) [i volei masculin (�Fulgerul� PTTR). Ul-terior s-au mai ad\ugat [i sec]iile de lupte greco-ro-mane, hochei pe ghea]\ (�Flac\ra� OCL), patinajvitez\, handbal masculin, `not, baseball [i canotaj.Sec]ia de atletism, `nfiin]at\ `n 1962, a lucrat `n co-laborare cu CS{. S-a remarcat prin contribu]ii notabilela dezvoltarea atletismului: numeroase titluri [imedalii la CN `n probele de semifond, fond, mar[,maraton, arunc\ri (`n 1994 � 7 titluri, 5 locuri II [i 4locuri III, iar `n 1998 � 14 clas\ri pe locurile I - III laseniori [i tineret, plus dou\ recorduri na]ionale); con-tribu]ii importante la reprezentarea atletismului româ-nesc la JO, CM, CE [i CB � numero[i sportivi crescu]ila Suceava fiind promova]i `n sec]iile de atletism aleunor cluburi frunta[e [i `n loturile na]ionale. ~n anul2000, atleta Cristina Iloc s-a clasat cu echipa na]ional\de cros pe locul V la CE [i pe VI la CM. La preg\tireasportivilor au contribuit Antrenorii emeri]i: MihaiAxinte, Toader Fl\mând, Ioana Grosaru.Sec]ia de volei - de la `nfiin]are (1957) a reprezentatSuceava `n Divizia A [i a promovat sportivi `n loturile

289


na]ionale (Dorel Mândru], Ovidiu Pentelescu,Gabriel M\rgineanu � vicecampion european, CornelAndrie[ [i al]ii � unii dintre ace[tia fiind transfera]i laalte cluburi).Sec]ia de rugby (1964). A avut prezen]e `n Divizia A[i sportivi valoro[i promova]i la alte cluburi [i `n lo-turile na]ionale (Haralambie Dumitra[, ConstantinNichi]eanu, Gelu Ignat, Ovidiu Slusariuc, Ilie Ivan-ciuc, Dorel Flutur, Ionel Ivan [i al]ii). Sec]ia de hochei pe ghea]\. Aactivat pân\ ̀ n 1992 ̀ n Di-vizia B, a promovat juc\tori `n lotul na]ional de juniori.Sec]ia de lupte greco-romane (1976). Una dintre sec-]iile reprezentative, s-a remarcat prin: numeroase me-dalii ob]inute la CN, la toate categoriile de vârst\;promovarea unui mare num\r de lupt\tori valoro[i `nloturile na]ionale [i `n sec]iile cluburilor frunta[e undes-au consacrat [i s-au afirmat la JO, CM [i CE, printreace[tia num\rându-se Ilie Matei, Ion Ieremciuc, IonGrigora[, Ovidiu Croitoru [i al]ii. Sportivii sec]iei aufost preg\ti]i de Antrenorul emerit Constantin Topârjan.Sec]ia de `not. Activeaz\ din 1979. A ob]inut nu-meroase medalii la CN, la toate categoriile de vârst\,[i a promovat mai mul]i sportivi `n loturile na]ionale.~not\toarea Sorina Hanceriuc a ob]inut medalia debronz la CE de juniori. ~not\torii au fost preg\ti]i deAntrenorul emerit Sergiu T\nasa.Sec]ia de baseball. ~nfiin]at\ `n 1990 (`mpreun\ cuLiceul nr. 3) a reu[it s\ se claseze `n primele treilocuri `n CN de copii, juniori [i seniori, iar sportiviiBogdan Opincaru [i Ciprian Feteu, componen]i aiechipei României, au contribuit la cucerirea medalieide bronz la CE de cade]i. Sec]ia de canotaj s-a constituit `n 1990, prin trans-ferarea centrului jude]ean de canotaj `n structuraclubului. Au fost ob]inute medalii la CN, iar sportivulAlin Tretiag, component al echipajelor na]ionale, adevenit dublu campion mondial la juniori `n 1997 [icampion mondial la tineret `n 1999.Sec]ia de fotbal. A fost preluat\ de la �Chimia�. Aactivat din 1953 sub diferite denumiri `n Divizia B,iar `n edi]ia 1987-1988 `n Divizia A. Din 1993 nu maiactiveaz\ `n cadrul CSM, adoptându-se alte formuleorganizatorice. Din conducerea clubului au f\cut parte: GheorgheHali]chi (1972-1973); Ion Popa (1973-1976); Mihai

Moldovanu (1976-1977); Mihai Andria (1978-1979); Valerian Dura (1980-1983 [i 1988-1991);Constan]iu Alexa (1985-1988); Eduard Gazda(1991-1994); Ilie Haisan (1994-1997); Ion Ungurea-nu (din 1997).

CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL �TIMI{OA-RA�. A luat fiin]\ pe baza Hot\rârii CNEFS nr. 848din 20/02/1982 cu sec]ii de: atletism, tenis [i ra-dioamatorism, c\rora li s-au mai ad\ugat pe parcursalte 6 ramuri. Sec]ia de atletism. A func]ionat `ntre anii 1982-1987,re`nfiin]ându-se `n 1997. Sub `ndrumarea Antrenoru-lui emerit Ioan Damaschin au fost preg\ti]i numero[ijuniori, participan]i la CE din 1990 [i 1999, unde auob]inut o medalie de bronz. La CN din 1998 [i 1999sec]ia a câ[tigat 11 locuri I, 8 locuri II [i 10 locuri III. Sec]ia de box. A luat fiin]\ `n 1998 prin fuziune cucea de la AS �UMT�. Sec]ia de gimnastic\ ritmic\ func]ioneaz\ din anul1986 sub denumirea CSM-CS{. Antrenoarea MariaNicolin, care a activat [i la loturile na]ionale, le-apromovat pe sportivele Alina Stoica [i Dana Carte-leanu, medaliate cu argint la CE de junioare, `n probade echipe, `n 1998. Sec]ia de lupte libere. ~nfiin]at\ din 1998, cu dubl\ legi-timare CSM-CS{ (la juniori) [i CSM-UMT (la seniori). Sec]ia de modelism. A fost inclus\ `n structuraclubului `n 1998, sub denumirea CSM-�Voin]a�.Sub `ndrumarea Antrenorului emerit [i Maestruluiemerit al sportului Dan Lucian, sec]ia a continuats\ se afirme la CN prin ob]inerea mai multor titluri[i medalii, precum [i la CM din 1998 (1 medalie deargint [i 2 de bronz) [i la CE din 1999 (2 medalii debronz). ~n anul 2000, Alexandru Tocaci a cuceritmedalia de bronz la CM de navomodele clasa C6.Sec]ia de nata]ie (1997). Grupa de juniori activeaz\din 1998 cu dubl\ legitimare (CSM-CS{). Sec]ia de radioamatorism. A func]ionat `ncepânddin 1955 ca radioclub jude]ean. A fost preluat `n 1982`n structura CSM. Maestru al sportului, Iulius {uli af\cut parte din echipa na]ional\ care s-a clasat pelocul IV la CM din 1997. Sec]ia de tenis (1982). Func]ioneaz\ din 1992 subdenumirea de CSM-�Tehnomet�. Din sec]ie fac parte

290


[i juc\torii Adrian Cruciat [i Edina Gallovitz,medalia]i la CE de juniori `n 1999, clasa]i pe pozi]iifrunta[e `n topurile interna]ionale la categoriile lor devârst\.Sec]ia de tir. Preluat\ `n 1985 de la AS �Vân\torul�,sub conducerea antrenorului Ionel Neam]u (care a ac-tivat [i la lotul na]ional), a ob]inut rezultate deosebitecu sportivii Adalbert Oster [i, `n special, cu IoanToman (transferat la CS �Steaua� Bucure[ti) medali-at cu bronz la CM din 1986 [i cu aur la CM din 1995,de trei ori clasat pe locul IV la CM (1989, 1990,1996), locul IV la JO (1992) `n proba de talere �skeet. ~n palmaresul sportivilor clubului s-au `nre-gistrat la CN � 103 locuri I, 81 locuri II, 69 locuri III;la CB � 4 medalii de aur, 3 de argint [i 1 de bronz; laCE � 1 medalie de aur, 2 de argint [i 4 de bronz. Pe-rioada 1992-1999 a fost cea mai prolific\ `n ob]inereaacestor rezultate.

SOCIET|}I - ORGANIZA}IISPORTIVE

�AMICII ARDEALULUI�. Societate `nfiin]at\ `n1934, jucând un rol deosebit `n promovarea schiului [i`n punerea `n valoare a sta]iunii Predeal. A construitcabane, a stabilit trasee montane [i le-a marcat, aamenajat pârtiile de schi din Cl\bucet [i Cioplea, acreat un punct de informare turistic\ permanent\ aunui grup de ghizi montani [i instructori de schi. ~nmod deosebit se cunoa[te sprijinul pe care l-a acordatorganiz\rii anuale a [colii na]ionale de schi, condus\de Emil P\l\ngeanu [i Constantin Medeleanu, [iavând ca instructori de schi pe Ion Coja, V.Munteanu, Dumitru-Popescu Coliba[i (celebrulantrenor de handbal de mai târziu) [i pe fra]ii Z\pad\.A construit trambulina de schi din Cioplea (1937).Tot aici s-a instalat primul schi-lift din ]ar\. A avutpeste 1 000 de membri. Sediul s-a aflat la Bucure[ti.A realizat cu succes tot ce [i-a propus.

SOCIETATEA DE ARME, GIMNASTIC| {IDARE LA SEMN DIN DÂMBOVI}A, `nfiin]at\ la13 februarie 1906, cu sediul la Târgovi[te, din ini]ia-tiva publicistului [i prefectului de jude] George Cair.

SOCIETATEA �AURORA�. ~nfiin]at\ la Bucure[ti,în anul 1902, `n cadrul c\reia se practicau gimnasti-ca, scrima [i lectura. Membrii ei au luat parte la nu-meroase concursuri interne [i interna]ionale începânddin anul 1903. Din decembrie 1929 s-a numit �Spar-tacus� [i a activat pe lâng\ Sindicatele Unitare dinCapital\, iar din vara anului 1931 a revenit la vechiulnume.

�AURORA�, SOCIETATE DE GIMNASTIC|,SCRIM| {I LECTUR|. ~nfiin]at\ `n 1897, la Bu-cure[ti, din ini]iativa unor persoane, foste membre alesociet\]ii Turnverein. Pân\ `n 1899 denumirea clubu-lui cuprindea numai gimnastic\, dup\ aceast\ dat\ad\ugându-se scrima [i literatura. Societatea avea osal\ de gimnastic\ [i aparate. Sediul a fost pus la dis-pozi]ie de Comitetul {colilor Israelite din str. MirceaVod\ nr. 20. Avea sec]ii de adul]i, de elevi [i de�domni[oare�. Cu ocazia jubileului a 25 de ani, salaa fost renovat\ [i dotat\ cu aparate noi, moderne.Cheltuielile au fost suportate prin subscrip]ie de c\tremembrii societari. A continuat s\ func]ioneze pân\ `nanul 1940.

SOCIETATEA SPORTIV| �AVÂNTUL� a luatfiin]\ la 1 septembrie 1922. A fost profilat\ mai ales pefotbal. Sediul `l avea la liceul �Codreanu�, la Bârlad.SOCIETATEA CARPATIN| ARDELEAN| (ER-DELAYI KARPAT EGYESULET � EKE). ~n-fiin]at\ `n 1837 la Bra[ov, `n scopul `ncuraj\rii prac-tic\rii turismului `n scopuri igienice, educative [ipentru cunoa[terea naturii [i a localit\]ilor pitore[tidin jurul ora[ului [i din regiune.

SOCIETATEA CARPATIN| ARDELEAN| ATURI{TILOR (SIEBENBURGISCHE KARPA-TEN VEREIN � SKV). ~nfiin]at\ `n noiembrie1880, la Sibiu, cu sec]ii regionale `n diferite zone [iora[e: Bistri]a, Or\[tie, Bucure[ti, Bra[ov, Lupeni,N\s\ud, Reghin, Media[, Sighi[oara, Petro[ani [iTimi[oara. Societatea avea ca obiectiv cunoa[terea [icutreierarea Carpa]ilor Transilvaniei. Membri ei erau`n majoritate sa[i. Printre ei se g\seau [i români dinlocalit\]ile urbane: Bra[ov, Bistri]a, F\g\ra[, Sibiu [iN\s\ud. Societatea a sus]inut [i propagarea schiului.

291


~n cei peste 60 de ani de activitate s-au construit peste45 de case de ad\post `n mun]i [i s-au amenajat pâr-tii de schi. Printre realiz\rile sale se enumer\ [itip\rirea �Anuarului�, editat `ntre anii 1881-1884. ~n1895, organizeaz\ primul muzeu turistic din ]ar\,care mai putea fi vizitat [i `n 1933.

SOCIETATEA CARPATIN| SINAIA. ~nfiin]at\ `n1893, la Sinaia. ~n statutul s\u, al\turi de obiectiveleturistice, culturale [i [tiin]ifice se includ [i pre-ocup\rile pentru activit\]i sportive ca vân\toarea,tirul [i sporturi de iarn\ (schi, bob�sanie). Persona-lit\]i ca N. Bogdan, Mihai Haret, Nestor Urechia,Dan R\dulescu, Bucura Dumbrav\, vor propaga cateoreticieni, practicieni [i scriitori frumuse]ea [i utili-tatea schiului, ideea de drume]ie. Mai târziu BucuraDumbrav\ va scrie Cartea mun]ilor. S\ amintim [i demarile c\l\uze: I. Gelepeanu, N. Butm\lciu, DavidTurcu, Gh. Marin, excelen]i alpini[ti [i schiori ai tim-pului.

SOCIETATEA DE DARE LA SEMNU �BU-CURESCI�. ~nfiin]at\ la 5/7 mai 1862, la Bucure[ti,din ini]iativa unui grup de entuzia[ti [i iubitori aisportului, `n frunte cu Ghicule[tii (Scarlat � primulpre[edinte de onoare, Pantazi [i Dimitrie Ghica), ge-neralul Ioan Emanoil Florescu � pre[edinte al socie-t\]ii `ncepând din aprilie 1864, Radu Roseti, fost pre-fect, Barbu Bellu, fost ministru de Justi]ie [.a. Soci-etatea `[i avea sediul pe str. Carol Davila nr. 9 [i stan-dul de tir [i tir la porumbei pe terenul de lâng\ fostafabric\ de bere Oppler, `n vecin\tatea [trandului Bra-gadiru, teren primit prin Decret Domnesc `n decem-brie 1865. ~n 1864, apare la Bucure[ti Raportul Anualal Comitetului Societ\]ii c\tre �Principala AdunareGeneral\...�. A existat [i Societatea de Dare la Semn�Bucuresci�, periodic de anticipa]ie a presei sportive(apare pân\ `n 1871). Prin ~naltul Decret Domnesc nr. 1147 de la 9/21 sept. 1865 se aprob\ �StatuteleSociet\]ii de Dare la Semnu Bucuresci�, �culorile�,�semnele�, �marca�, �cocarda� [i �steagul�. Cu prile-jul anivers\rii a 25 de ani de existen]\ (1887), socie-tatea bate o medalie de aram\ jubiliar\. ~n perioada29/30 mai � 11/12 iunie 1910 s-a organizat un con-curs de tir cu premii `n gr\dina din str. Carol Davila

aniversând 48 de ani de la fondarea Societ\]ii de Darela Semnu �Bucuresci�. Semnificativ pentru aceast\societate este concursul Marele Premiu de Tir la po-rumbei organizat `n 1911, fiind câ[tigat de GeorgePlagino. ~n mai 1912, societatea aniverseaz\ 50 deani de activitate, cu acest prilej lansându-se o pla-chet\ jubiliar\ de bronz aurit.

SOCIETATEA �DOR DE DUC|�. ~nfiin]at\ `n1932, având o activitate orientat\ spre agrement tu-ristic [i cre[terea performan]elor sportive. Ca atare, aorganizat tabere de schi pentru membrii s\i `n ma-sivul Piatra Craiului (1932-1933) [i `n Abrud (1934,1938) [i numeroase excursii `n diferite zone montane,`n timp de var\ [i de iarn\.

SOCIETATEA �EXCELSIOR�, `nfiin]at\ la 6martie 1915, la Craiova. Se practicau, `n special,tenisul [i fotbalul. Nu a avut sediu [i spa]ii proprii.

SOCIETATEA DE EDUCA}IE FIZIC| �~NAIN-TE� BUCURE{TI. ~n 23 octombrie 1905, la im-boldul prof. D. Ionescu, ia fiin]\ aceast\ societate degimnastic\. Comitetul a fost alc\tuit din: g-l. Al.Hiotu (pre[edinte), Spiru C. Haret, fost ministru [i I.Cornoiu, profesori universitari (vicepre[edin]i), dr.Virgil Popescu [.a. Ca pre[edinte de onoare a fostales M. Vl\descu, fost ministru. Scopul propus: �de apropaga exerci]iile corporale, procurând membrilorocaziunea de a dezvolta armonic facult\]ile fizice [imorale�. ~n acela[i an Comitetul face un apel, mai`ntâi societ\]ilor de gimnastic\ din Capital\, �de a seorganiza `ntr-o federa]iune�, astfel c\, `n 7 februarie1906, Al. Hiotu comunic\ `nf\ptuirea acestui dezi-derat (vezi, �Foruri de conducere�, FSGR).Societatea organizeaz\ o excursie la Constantinopol [ipe insula Prinkipo. Particip\ cu gimna[tii P. T\n\sescu,C. Cocargeanu [i C. R\dulescu, al\turi de �4 camarazi�de la societatea �Viitorul� (Craiova), la Concursul in-terna]ional de gimnastic\ din 11-14 mai 1911 de laTorino (Italia). De asemenea, particip\ la toate congre-sele [i concursurile �Federa]iunei societ\]ilor românede gimnastic\, arme [i dare la semn�. ~n 1913, dr. H.Botescu (pre[edintele societ\]ii) prezint\ MinisteruluiInstruc]iunii un memoriu cu privire la educa]ia fizic\ `n

292


`nv\]\mântul primar de b\ie]i [i fete. ~n acest an, socie-tatea particip\ la Congresul interna]ional de educa]iefizic\ de la Paris (17-20 martie). R\zboiul `ns\ z\d\rni-ce[te unele din activit\]i. Societatea prime[te dreptul dea organiza o [coal\ de educa]ie fizic\, `n vederea preg\-tirii profesorilor de gimnastic\ pentru `nv\]\mântul se-cundar � b\ie]i [i fete � (autoriza]ia nr. 48.031/1912 aMinisterului Instruc]iunii). Cursurile au `nceput `n1913. La examenele de capacitate ale acestei [coli, din1916 [i 1920, au fost 51 de absolven]i.~n mai 1914, Georges Demeny, directorul cursuluisuperior de educa]ie fizic\ de la Sorbona, `mpreun\cu al]i speciali[ti, ]ine o serie de conferin]e la Bu-cure[ti, Ia[i, Gala]i [i Craiova despre �noua metod\de educa]iune fizic\ [i armonia mi[c\rilor, `n spe-cial la femeia tân\r\�. Prin legea promulgat\ prin~naltul Decret nr. 2256/27 mai 1921, Societatea afost recunoscut\ ca persoan\ moral\ [i juridic\, faptce-i va da posibilitatea unei mai rodnice activit\]i.

SOCIETATEA DE EDUCA}IE FIZIC| �GH.MOCEANU�, `nfiin]at\ la 1 septembrie 1924 laLiceul �Dinicu Golescu� din Câmpulung Muscel,fiind format\ numai din elevi. Ini]iatorul a fost prof.de gimnastic\ St. Constantinescu; dup\ transferarealui la Bucure[ti, societatea s-a desfiin]at.

SOCIETATEA DE EDUCA}IE FIZIC| �RO-MÂNIA VIITOARE�, `nfiin]at\ la ini]iativa docen-tului universitar dr. Ion Jianu. Sediul era `n Bucure[ti[i [i-a `nceput activitatea `n 1914. ~n cadrul societ\]iise practicau diferite ramuri de sport, `n principaltragere la ]int\, gimnastic\ suedez\. Se ]ineau con-ferin]e despre educa]ia fizic\, se organizau excursii.

SOCIETATEA DE EDUCA}IE FIZIC| �{OIMIIROMÂNIEI� a luat fiin]\ la Sânnicolaul Mare la 10mai 1928. Ini]iatori au fost V.I. Farca [i Laz\r Rusovan.

SOCIETATEA DE GIMNASTIC| {I SPORT�AQVILA� PITE{TI. ~nfiin]at\ `n 1901 din nevoiade practicare a exerci]iilor fizice. Avea sediul `n salade gimnastic\, bine dotat\, a liceului, pus\ la dis-pozi]ia societ\]ii de c\tre Ministerul Instruc]iunii.Dup\ un `nceput promi]\tor [i-a redus activitatea.

SOCIETATEA DE GIMNASTIC| A CORPULUIDIDACTIC DIN BUCURE{TI. La data de 1 mar-tie 1900, prin `ntrunirea unui cerc de speciali[ti (pro-fesori de gimnastic\, profesori secundari [i câ]iva in-stitutori): N. Velescu, F. St\nciulescu, N. Dumitrescu,}\ranu, I. Otescu, N. Cos\cescu, P. Ionescu, H. Pan-tazi, N. Nicol\escu, G.T. Ionescu, St. Negulescu, este`nfiin]at\ aceast\ societate. Comitetul de conducereera compus din I. Otescu, pre[edinte [i D. Ionescu,secretar. Scopurile societ\]ii erau: practicarea gim-nasticii; propagarea jocurilor [i gimnasticii `n soci-etatea civil\, mai cu seam\ `n rândul tinerilor; per-fec]ionarea pred\rii gimnasticii `n [coal\; contribu]iamaterial\ [i moral\ pentru construirea de s\li [iaparate de gimnastic\ [i `nfiin]area de societ\]i degimnastic\. {edin]ele practice aveau loc bis\p-t\mânal `n sala Liceului �Gheorghe Laz\r�. ~n anul1904, societatea s-a desfiin]at.

SOCIETATEA DE GIMNASTIC| �POPULA-RA� BUCURE{TI. Din ini]iativa prof. de gimnas-tic\ N. Velescu, `n 1905 ia fiin]\ aceast\ societate cuscopul de a râspândi `n masele populare practicareaexerci]iilor corporale. Sediul ei era la Liceul �MateiBasarab�, folosindu-se pentru practic\ sala de gim-nastic\ a [colii. ~n 1916, o dat\ cu moartea lui N. Ve-lescu, societatea [i-a `ncetat activitatea.

SOCIETATEA DE GIMNASTIC| �VIITORUL�BUCURE{TI. ~nfiin]at\ `n septembrie 1901 [ialc\tuit\ din elevii Liceului �Gheorghe Laz\r� estecea dintâi de acest fel la noi `n ]ar\. Scopul declaratera de �a cultiva, practica [i r\spândi o gimnastic\ra]ional\ [i disciplinar\, precum [i de a face excursi-uni�. Activitatea societ\]ii era inclus\ `n prevederileregulamentului `nv\]\mântului secundar. A organizatconcursuri [i serb\ri de gimnastic\ anuale, excursiiefectuate la Gala]i, Mân\stirea Pas\rea, Isaccea,Constantinopol [.a. Sediul societ\]ii era `n localulLiceului �Laz\r�.

SOCIETATEA DE GIMNASTIC| �VIITORUL�(fost\ �VIGOAREA�) CRAIOVA. A luat fiin]\ `n1895 la ini]iativa lui T. Georgescu, profesor de gim-nastic\ `n localitate. Sediul ini]ial a fost la Gimnaziul

293


Real, iar ulterior `n cadrul altor institu]ii. Societatea aorganizat serb\ri `n parcul �Bibescu� [i la TeatrulNa]ional, pentru strângere de foduri [i cump\rareaaparatelor de gimnastic\. Membrii societ\]ii erauelevi [i adul]i (profesori din liceu, militari [i magis-tra]i). Persoanele sus]in\toare ale societ\]ii erau: g-ralGigurtu; colonel Goruneanu; prof. M. Demetrescu;maior S. Dumitriu; prof. I. Florescu; magistratA. Polichron; P. G. Marinaru [i prof. de gimnastic\N. R\dulescu. ~n anul 1905, societatea a c\p\tat nu-mele de �Viitorul�. Sportivi ai Societ\]ii au f\cutparte din echipa care a participat la Concursul inter-na]ional de gimnastic\ de la Torino, din 1911.

SOCIETATEA DE GIMNASTIC|, SCRIM| {ITIR �SF. GHEORGHE� GIURGIU. A fost `nfiin-]at\ `n 1901, desfiin]at\ [i apoi re`nfiin]at\ `n 1905sub denumirea de �C\lug\reni�. Avea o sal\ de gim-nastic\ `n fostul gimnaziu din localitate (unde avea [isediul). Interesul corpului profesoral [i al conducerii[colii, ca [i cel al publicului doritor de a practicaexerci]iile fizice au fost remarcabile.

SOCIETATEA DE GIMNASTIC| {I SPORT �N.B|LCESCU� BR|ILA. Aceast\ societate a luatfiin]\ `n 21 mai 1905, votându-se statutul [i alegându-se ca pre[edinte prof. de gimnastic\ Radu S. Corbu.Sediul `l avea la Liceu Real, iar activitatea sedesf\[ura `n sala de gimnastic\. Scopul: �de a dezvol-ta spiritul de camaraderie `ntre membri; a dezvolta `nspecial gustul pentru dansurile române[ti [i jocurilepopulare; a procura pentru familiile membrilor petre-ceri familiare�. A activat `n cadrul FSGR pân\ lar\zboiul din 1916, dup\ r\zboi schimbându-[i denu-mirea `n �Casa de Educa]ie Na]ional\�, filiala Br\ila,sec]ia de educa]ie fizic\, pân\ `n 1925, [i dup\ aceast\dat\ sub denumirea de �Societate de Educa]ie Fizic\�.

SOCIETATEA DE GIMNASTIC|, DARE LASEMN, SCRIM| {I MUZIC| intitulat\ SantinelaDun\rii de Jos. ~nfiin]at\ la 4/17 mai 1906, la Gala]i,avea sec]iile specificate de denumire. Din 1907 edi-teaz\ ziarul �Serbarea�. Ini]iator [i pre[edinte la in-stituire a fost dr. N. Tachianu. Dup\ r\zboiul din1916-1918 s-a desfiin]at.

SOCIETATEA DE GIMNASTIC| {I MUZIC| �IA{I. ~nfiin]at\ `n 1902, la Ia[i, continuând activita-tea fostei societ\]i Männer Turnverein, devenit\ `n1904 �[i de sport�. ~ntruni]i la 14 noiembrie, un grupde entuzia[ti, `n frunte cu I. G\v\nescul, P. Bujor,I.V. Praja, V. Teodorescu, M. Tornida, C. Meissner,C.V. Praja, V. Negru]i, Th. Berescu, profesori univer-sitari [i secundari, au hot\rât `nfiin]area acestei soci-et\]i. Scopul ei era �de a procura membrilor ei mij-loacele necesare practic\rii exerci]iilor gimnastice [isportive; gustul pentru muzica coral\ [i instrumen-tal\; excursiuni; formarea personalului apt pentrupredarea gimnasticii `n [coalele publice [i private, deb\ie]i [i fete din ]ar\ etc�. Localul pentru `ntrunireamembrilor [i practicarea exerci]iilor a fost realizat `nvechea cl\dire a {colii de Meserii din str. {colii deArte. Ministrul Spiru C. Haret aprob\ solicitareaf\cut\ [i d\ o subven]ie anual\ de 4 000 de lei. Se rea-lizeaz\ o hal\ de gimnastic\, o sal\ pentru festivit\]i[i o sal\ pentru tir [i teatru. Prima festivitate se ]ine`n 1908, an `n care au avut loc concursuri de gimnas-tic\, lupte, dansuri na]ionale [i muzic\ coral\. ~niunie 1904, Ministerul Instruc]iunii d\ dreptul de a sepreg\ti mae[tri de gimnastic\ (b\ie]i [i fete). Societa-tea devine `nc\ din mai 1905 persoan\ juridic\. {coa-la special\ de gimnastic\ a func]ionat prin propriilemijloace pân\ `n 1924, când Ministerul Instruc]iuniia desfiin]at-o. {coala, ale c\rei cursuri durau 2 ani,avea un personal didactic `n care se reg\seau distin[iprofesori universitari [i secundari din Ia[i, carepredau cuno[tin]e de pedagogie, anatomie, igien\,fiziologie, mecanic\ uman\ [i gimnastic\ ra]ional\,teoretic\ [i practic\, cu lec]ii aplicative. Societatea aavut multe realiz\ri: amenajarea `n parcul Copou, `n1912, a unui loc pentru sporturi (cu tribun\); amena-jarea unei s\li de tir redus; `nfiin]area unei sec]ii descrim\; activit\]i turistice; sal\ de festivit\]i; sal\ cuaparate de gimnastic\ [i o instala]ie de popice;achizi]ionarea unui vast teren `n spatele Palatului Ad-ministrativ.

SOCIETATEA ROMÂN| DE GIMNASTIC|,PLOIE{TI. Este `nfiin]at\ `n octombrie 1902. Sco-pul: �dezvoltarea fizic\ prin diferite exerci]ii de gim-nastic\, ce vor avea loc `n localul societ\]ii, o dat\

294


sau de mai multe ori pe s\pt\mân\; cultivarea [i pro-pagarea acestui sport `ntre tineretul român [i dezvol-tarea spiritului de solidaritate `ntre membrii socie-t\]ii�. Comitetul de organizare a avut ca pre[edinte peN.D. Bercu, secretar pe I. Oancea, iar ca mae[tri degimnastic\ pe I. T\tulea [i Gh. Voinea. Atât comite-tul, cât [i profesorii care predau gimnastica au avutun comportament de amatori, fapt care a gr\bit des-fiin]area societ\]ii.

�HANUL DRUME}ILOR�. Fondat\ de MihaiHaret, Bucura Dumbrav\ [i Emanoil Bucu]a, avândca scop promovarea schiului [i turismului. Aceast\asocia]ie se va transforma `n 1925 `n �Turing ClubulDrume]iei�.

SOCIETATEA SPORTIV| �KADIMA�, TIMI-{OARA. A fost `nfiin]at\ la data de 15 mai 1921.Num\ra, la fondare, 500 de membri (`n special dinrândul popula]iei evreie[ti) [i avea sec]ii de fotbal,atletic\, gimnastic\, scrim\, `not, trânt\ [i regat\,fiind condus\ de dr. Eugen Kovacs � pre[edinte [i dr.Ilie Popp � secretar general.Tot sub denumirea �Kadima� apare [i o publica]ie, casupliment al s\pt\mânalului local. Sub denumirea de�Kadima� au mai func]ionat organiza]ii `n TârguMure[ (1921) [i `n alte localit\]i.

SOCIETATEA KRONSTADTER SKIVEREIN-GUNG. ~nfiin]at\ `n 1905, la Bra[ov, de c\trelocuitori de origine german\ ai ora[ului. A continuat[i amplificat experien]a SKV, plin\ de `nv\]\minte [iactivit\]i `n folosul schiului [i turismului.

SOCIET|}I, ORGANIZA}II SPORTIVE �MA-CABI� (~n literatur\ se `ntâlnesc [i denumirile �Ma-ccabi�, Makabi, Makaby).O prim\ organiza]ie consemnat\ `n literatura de spe-cialitate este Societatea de gimnastic\, scrim\ [i lec-tur\ �Aurora� `nfiin]at\ `n anul 1897 cu sprijinulmaterial al Comitetului {colilor Israelite din Bucure[ti.Dintre organiza]iile care au ac]ionat pentru organizareaactivit\]ilor recreative [i sportive `n rândul popula]ieievreie[ti a fost [i �Societatea israelit\ de gimnasti-c\� fondat\ la Bucure[ti `n ianuarie 1905. Societatea

edita periodicul �Sportul nostru� ca organ de propa-gand\ [i a jucat un rol pozitiv `n dezvoltarea acestuidomeniu, dovad\ fiind [i `nfiin]area, `n anii urm\tori,a numeroase organiza]ii sportive.�MACABI� a fost una dintre cele mai reprezentativeorganiza]ii care a func]ionat sub diferite denumiri [iformule organizatorice (asocia]ii, cluburi, societ\]i)având o larg\ r\spândire [i preocup\ri pentru dez-voltarea activit\]ilor distractiv-recreative [i a unor ra-muri de sport (`n multe cazuri cu performan]e nota-bile) pentru popula]ia evreiasc\, fiind `ns\ deschis\ [ialtor doritori [i practican]i ai sportului. Din presavremii [i dintr-o serie de lucr\ri din domeniul sportu-lui re]inem unele date care, de[i incomplete, relev\m\car par]ial organiza]iile [i denumirile sub care aufunc]ionat, ramurile practicate [i o parte din rezulta-tele ob]inute.

� SOCIETATEA DE SPORT {I GIMNAS-TIC| �MACABI� CERN|U}I. Constituit\ `n anul1910, a promovat [i dezvoltat mai multe ramuri desport, de o aten]ie deosebit\ bucurându-se sec]iile deatletism, fotbal, gimnastic\, handbal, ping-pong,tenis [i altele. Sunt de re]inut rezultatele ob]inute laatletism prin câ[tigarea titlurilor de campioni na]io-nali ai României de c\tre: M. Schachter la 400 m `n1927; Alma Münster la 200 m `n 1932, 1933 [i 1936;Edith Engster la suli]\ [i disc, `n 1933.

� ASOCIA}IA SPORTIV| �MACABI� CRA-IOVA (`nfiin]at\ `n 1916) cu activit\]i recreative [iechip\ de fotbal.

� SOCIETATEA CULTURAL-SPORTIV|�MACABI� CHI{IN|U. ~nfiin]at\ `n 1918 cu sec]iide atletism, oin\, fotbal, gimnastic\, ping-pong,volei, teatru [i muzic\, a avut ca prim `ndrum\tor peprofesorul de gimnastic\ Anton Fiala.

� �MACABI� BUCURE{TI. ~nfiin]at\ `n mai1919 a func]ionat ini]ial `n cadrul Asocia]iei CulturalSpotive �Macabeii�, ulterior ca asocia]ie [i apoi club,a avut sediul pe strada dr. Iuliu Barasch nr.15. ~n1921, au fost inaugurate stadionul [i bazele sportivedin Calea Dude[ti, la {coala Industrial\ �Ciocanul�,baze care au fost folosite de sec]iile clubului. Clubulpolisportiv �Macabi� Bucure[ti a func]ionat cu sec]iide fotbal (vezi fotbal �Macabi�); atletism; baschet� s-a num\rat printre cele 8 cluburi fondatoare ale

295

Federa]iei Române de Baschet [i Volei `n toamnaanului 1931 (echipa masculin\ a activat `n campiona-tul regiunii Bucure[ti � categoria I � edi]ia 1931-1932); gimnastic\ (sub denumirea Societatea deeduca]ie fizic\ �Macabeii�); handbal (`n 1925 se afl\printre primele cluburi care `nfiin]eaz\ echipa femi-nin\ de hazena � handbal � iar `n 1927 joac\ cu�St\ruin]a�); box, sec]ie la care a activat ca antrenorConstantin Nour; `not (afiliat\ `n 1931 la FR deNata]ie; locurile III la CN din 1938 `n probele femi-nine de 100 m spate [i 3x100 m mixt, participan]i laCN din 1948 `n probele de copii cu Ivonne Herman �50 m bras [i Vladimir Marchi]iu � 50 m spate � vii-torul component al loturilor na]ionale de `not [i polope ap\); tenis de mas\ (`n 1946 câ[tig\ titlul na]ionalla masculin cu echipa: Erö[, Lucian, Naumescu, Ne-greanu; la simplu masculin intr\ `n posesia titlurilorde campioni G. Erö[ `n 1946 [i N. Naumescu `n1947; la feminin ob]in titlul na]ional cu echipa A.Rozeanu, M. Schimmel [i, la simplu, prin A. Rozeanu`n 1947); volei cu activitate de nivel local; sporturinautice, schi [i altele. ~n 1940, activitatea CS�Macabi� a fost interzis\, ea fiind reluat\ `n 1945 subaceea[i denumire.

� SOCIETATEA DE GIMNASTIC|, SPORT{I MUZIC| �MACABI� A TINERETULUIEVREU din Ia[i (CS �Macabi�). ~nfiin]at\ `n noiem-brie 1919 cu sec]ii de baschet, fotbal (�Macabi-Hakoah�), gimnastic\ (Societatea de gimnastica�Macabeii�), ping-pong (�Macabi-Hakoah�) � sec]iecare a avut o serie de juc\tori valoro[i � [i altele. S-amai numit [i clubul sportiv �Macabi�.

� CLUBUL SPORTIV �MACABI� Gala]i.~nfiin]at `n 1920 cu echip\ de fotbal [i activit\]irecreative.

� ~n anul 1921 se `nfiin]eaz\ mai multe organi-za]ii, printre care: SPORT CLUB �MAKKABEA�din Cluj, unde se practicau mai multe ramuri desport, `ntre care [i atletismul; SOCIETATEASPORTIV| �MACABI� din Ploie[ti prin fuzio-narea Societ\]ii �Jupiter� cu sec]ia sportiv\ a cerculuiT. Hertz; Societ\]ile �MAKABEI� din PiatraNeam] [i din Roman (baschet), iar `n 1922 ASO-CIA}IA SPORTIV| �MACABI� din Ive[ti [i dinRâmnicu S\rat � axate `n principal pe echipele de

fotbal � [i din Br\ila (având sediul la gimnaziulSCHÖFFEL), cu mai multe sec]ii, printre care fot-balul [i `n special gimnastica, care a beneficiat de osal\ proprie, construc]ie `nceput\ `n 1933 [i inaugu-rat\ la 27 ianuarie 1935.

� ASOCIA]IA SPORTIV| �MAKABI� Odo-be[ti. ~nfiin]at\ `n 1923, având sec]ie de volei. ~n1926 au fost `nfiin]ate: CS �MAKABI� din Tighinacu activit\]i recreative [i echip\ de fotbal; SOCI-ETATEA SPORTIV| �MAKABI� din NouaSuli]\ (`n prezent `n Ucraina), `nfiin]eaz\ un cerc de[ah. Au mai func]ionat: ASOCIA}IA SPORTIV|�MAKABY� din Bac\u (1931) � cu echip\ de fot-bal [i activit\]i recreative; SOCIETATEA SPOR-TIV| �MACABY� din Pite[ti (1 mai 1937) avândsediul pe strada {erban Voda 37 [i pre[edinte pe IsraelFriedman; ASOCIA}IA SPORTIV| �MACABI�Foc[ani (1945) cu sec]ii de baschet (`n 1946 inau-gureaz\ propriile terenuri), tenis de mas\ [i altele.

� Au mai desf\[urat activit\]i sportive cu bunerezultate: SOCIETATEA SPORTIV| �MACABI�Târgu Mure[, având sec]ii de atletism, gimnastic\,nata]ie, tenis de mas\; Asocia]ia Sportiv\ �MACA-BI� Oradea, cu mai multe sec]ii, printre care [i cele detenis [i tenis de mas\ (`n 1934 juc\torul Grünwald acâ[tigat titlul de campion na]ional `n proba de dublu cuun partener din Arad); precum [i organiza]iile�MACABI� din Constan]a (tenis de mas\), Siret(gimnastic\), Bazargic, B\l]i, Boto[ani, Buhu[i,Dorohoi, Lipcani, Sadagura [i altele, majoritateadintre acestea fiind preocupate de practicarea sportului`n scop recreativ [i de activitatea echipelor de fotbal.Organiza]iile care desf\[urau activitatea sportiv\ `ncadrul popula]iei evreie[ti, pe lâng\ activit\]ile dis-tractiv-recreative, aveau afiliate la federa]ii sec]ii la12 ramuri de sport: atletism, baschet, canotaj, fotbal,gimnastic\, handbal, nata]ie, tenis, tenis de mas\,scrim\, [ah [i volei. Cele mai multe sec]ii afiliate se`nregistrau la: fotbal, `n localit\]ile Bac\u, Bazargic,B\l]i, Bucure[ti, Buhu[i, Boto[ani, Br\ila, Buz\u,Cern\u]i, Chi[in\u, Craiova, Dorohoi , Ia[i , Lipcani,Noua Suli]\, Oradea, Piatra Neam], Sadagura, Sucea-va, Timi[oara; tenis de mas\ � Arad, Bucure[ti,Cern\u]i, Chi[in\u, Cluj, Constan]a, Foc[ani, Ia[i,Oradea, Târgu Mure[, Timi[oara; atletism � Arad,

296


Bucure[ti, Cern\u]i, Chi[in\u, Ia[i, Timi[oara;nata]ie � Bucure[ti, Cluj, Târgu Mure[, Timi[oara [ialtele.Ac]iuni comune ale organiza]iilor sportive evreie[tipe plan na]ional:� 1920 (iulie) se organizeaz\ la Ia[i prima Conferin]\a �Asocia]iilor evreie[ti de gimnastic\ [i sport� dinRomânia;� 1922 se desf\[oar\ la Bucure[ti primul Congres alFedera]iei �Macabi� din România. Printre rezolu]iileadoptate se afl\ [i aceea privind introducereascoutismului (cercet\[iei) `n rândul tineretului evreu,unul dintre obiectivele care au fost dezb\tute [i laurm\toarele congrese;� 1927 (1-2 iulie) are loc la Bucure[ti ReuniuneaPolisportiv\ a Sec]iilor �Makabi� din România;� 1928 (15 iulie-15 august) se organizeaz\ laBuc[oaia (lâng\ Frasin) prima colonie sportiv\ devar\ a organiza]iei �Makabi� din România;� 1933 (15 noiembrie) apare la Cern\u]i revistasportiv\ [i cultural\ �HAMACABI�, cu texte para-lele `n limbile român\ [i ivrit, revist\ care `[i`nceteaz\ activitatea `n 1936;� 1934 (27-28 mai) se desf\[oar\ la Cern\u]i Cam-pionatele de tenis de câmp ale organiza]iei �Macabi�din România.Pe plan interna]ional s-a participat la urm\toareleac]iuni mai deosebite: Campionatele Uniunii Mon-diale �Macabi� organizate `ntre 23-25 august 1933, laPraga, competi]ie polisportiv\ la care a participat [i odelega]ie de peste 150 de persoane, reprezentând or-ganiza]iile �Macabi� din România; participareaechipei de fotbal �Macabi� Bucure[ti (activa `n Di-vizia B), completat\ cu juc\tori �macabi[ti� dinChi[in\u, la cea de-a II-a edi]ie a �Macabiadei�, com-peti]ie interna]ional\ organizat\ la Tel Aviv `n 1935,unde s-a clasat pe primul loc, câ[tigând trofeul(prima edi]ie a avut loc `n 1932).~n 1940, activitatea acestor organiza]ii sportive a fostinterzis\, ea fiind reluat\ `n 1945 uneori sub acelea[idenumiri (`n special �Macabi�).~ncepând din 1948, organiza]iile sportive evreie[tiau fost cuprinse `n procesul de reorganizare ami[c\rii sportive, etap\ `n care se schimb\ [i denu-mirile lor.

SOCIETATEA DE MEDICIN| SPORTIV|. Pri-ma societate a fost `nfiin]at\ `n 1932 la Bucure[ti subdenumirea �Societatea Medical\ de Educa]ie Fizic\�.Aceasta a activat `n cadrul Oficiului Na]ional deEduca]ie Fizic\. La scurt\ vreme dup\ `nfiin]are s-aorganizat la Cluj o sec]ie a acesteia. La noua societateau aderat figuri proeminente ale medicinei române[ti.Dintre realiz\rile acelei perioade men]ion\m: reuniu-ni frecvente de comunic\ri [tiin]ifice; primul congresde medicn\ aplicat\ la educa]ie fizic\ [i sport (Bu-cure[ti 1937); Buletinul societ\]ii medicale deeduca]ie fizic\; rubric\ permanent\ `n �AnaleleEduca]iei Fizice�; [ase cursuri de informare pentrumedici (patru la Bucure[ti [i dou\ la Cluj); volumeleEduca]ia fizic\ la individul normal [i patologic (Bu-cure[ti, 1933) [i �Conferin]a de medicin\ aplicat\ laeduca]ia fizic\ [i sport� (Cluj, 1938).La data `nfiin]\rii ei, Societatea Medical\ de Educa]ieFizic\ din ]ara noastr\ era una dintre pu]inele organi-za]ii cu acest profil din `ntreaga lume.Perioadei ini]iale de intens\ activitate i-a succedatalta, de regres, determinat de r\zboi [i, mai ales, demarile transform\ri din anii imediat urm\tori acestu-ia, când societatea a fost desfiin]at\, locul ei find luatde un colectiv din cadrul �sfatului [tiin]ific� al Minis-terului S\n\t\]ii [i Prevederilor Sociale. ~n anul 1949crearea re]elei de medicin\ sportiv\ de c\tre acest mi-nister a fost `nso]it\ de cre[terea preocup\rilor pentruproblemele [tiin]ifice ale domeniului [i de `nfiin]area�Societ\]ii medicale pentru cultura fizic\�, sec]ie a�Uniunii Societ\]ilor de {tiin]e Medicale� (USSM).Ambele organiza]ii au fost desfiin]ate dup\ 1989. ~nlocul lor au ap\rut �Asocia]ia Medical\ Român\� [i`n cadrul acesteia �Societatea de Medicin\ Sportiv\�ca organiza]ie [tiin]ific\, profesional\, autonom\.Societ\]ile care au condus cercetarea [tiin]ific\ medi-cal\ `n domeniul educa]iei fizice [i sportului, dup\ aldoilea r\zboi mondial, au avut un rol important `ndezvoltarea acestei activit\]i [i `n fundamentarea[tiin]ific\ a practicii exerci]iilor fizice `n ]ara noastr\.Ac]iunea lor s-a exercitat prin: numeroasele sec]iiorganizate `n principalele ora[e; reuniunile periodicede comunic\ri [tiin]ifice; conferin]ele [i congreselena]ionale; publicarea multor lucr\ri de deosebit\ va-loare. Activitatea acestor societ\]i s-a bucurat [i de o

297


bun\ apreciere pe plan interna]ional. Speciali[tii ro-mâni au fost coopta]i `n diferite organe de conducereale Federa]iei Interna]ionale de Medicin\ Sportiv\(FIMS), invita]i ca lectori [i raportori la cursurile,conferin]ele [i congresele organizate de aceasta, iarSocietatea a primit onoranta `ns\rcinare de a organiza,`n România, conferin]e [i congrese interna]ionale.Pre[edin]i ai societ\]ilor de medicin\ sportiv\ au fost:prof. dr. I. Lasc\r, prof. dr. I. Ni]escu, prof. dr. C.Mich\ilescu, prof. dr. Gh. T\t\ranu, prof. dr. A. Ilies-cu, prof. dr. Fl. Ulmeanu, prof. dr. I. Dr\gan.

SOCIETATEA OLIMPIC| ROMÂN|. ~nfiin]at\`n luna februarie 1883, la Bucure[ti, este una dinprimele societ\]i olimpice din via]a sportiv\ inter-na]ional\. Obiectivul prioritar al acestei societ\]i l-aconstituit �r\spândirea ideii olimpice [i a sporturilor�incluse `n programul viitoarelor JO care vor avea locla Atena, `n 1896.

SOCIETATEA DE MUZIC|, GIMNASTIC| {ISPORT �VASILE ALECSANDRI� DOROHOI.~nfiin]at\ `n 1901, aceast\ societate era denumit\ [isocietatea popular\ de muzic\ vocal\ [i instrumen-tal\, gimnastic\, scrim\, tir, patinaj, dans, tenis,crichet, excursiuni etc. Societatea nu s-a remarcatprin rezultate deosebite.

CERCUL PROFESORILOR DE GIMNASTIC|DIN CAPITAL|. ~n luna februarie 1904 profesoriide specialitate decid `nfiin]area acestui cerc, Gh. Mo-ceanu fiind ales pre[edinte. Scopul era: �strângerealeg\turilor de colegialitate, `ntrunirea `ntr-un congresanual, cu tendin]a de a ajunge la o societate care s\cuprind\ pe to]i camarazii din ]ar\�. De[i fuseser\alc\tuite [i aprobate statutele, atmosfera de rea-voin]\ [i egoism a `mpiedicat aceast\ realizare pus\`n slujba gimnasticii.

SOCIETATEA PROFESORILOR DE EDUCA}IEFIZIC| {I SPORT DIN ROMÂNIA (SPEFSR). La28 decembrie 1989, la Institutul de Educa]ie Fizic\ [iSport din Bucure[ti s-a `ntrunit un comitet de ini]ia-tiv\ alc\tuit din 11 profesori, pentru re`nfiin]area [iorganizarea Societ\]ii Profesorilor de Educa]ie Fizic\

[i Sport din România (SPEFSR). Pe data de 5 ianua-rie 1990 la Bucure[ti � sediul IEFS � `n prezen]a apeste 350 de profesori de educa]ie fizic\ din 34 de ju-de]e ale ]\rii [i Municipiul Bucure[ti s-a aprobat con-stituirea �Societ\]ii Profesorilor de Educa]ie Fizic\ [iSport din România�. S-au redactat [i votat �Manifes-tul program�, �Proiectul de statut� al SPEFSR [i s-aales conducerea provizorie [i comisiile de lucru alesociet\]ii. ~n ziua de 26 februarie 1990, pe baza dosa-rului nr. 477/PJ/1990, Judec\toria sect. 1 Bucure[ti,prin sentin]a civil\ nr. 462, `n [edin]\ public\, hot\r\[-te s\ acorde personalitate juridic\ SPEFSR cu sediul`n Bucure[ti, str. {tefan Furtun\ nr. 140, sect. 6.~n aprilie 1990, la Bucure[ti, cu sprijinul Ministerului~nv\]\mântului [i {tiin]ei, al inspectoratelor [colare,al IEFS s-a organizat conferin]a pe ]ar\ a SPEFSR.Au participat peste 300 de delega]i din 37 jude]e [iMunicipiul Bucure[ti, precum [i invita]i din parteaMinisterului ~nv\]\mântului [i {tiin]ei, MinisteruluiTineretului [i Sportului, Ministerului Ap\r\rii Na]io-nale, Comitetului Olimpic Român, RTV Române,reprezentan]i ai institu]iilor de `nv\]\mânt superior, ai[colilor, cluburilor sportive, profesori, speciali[ti,antrenori. Cu aceast\ ocazie s-a aprobat statutul, pro-gramul SPEFSR [i s-a ales conducerea central\, com-pus\ din 27 de persoane. Ca pre[edinte a fost votatprof. univ. dr. Mihai Epuran, iar la conferin]a pe ]ar\din 17 decembrie 1994 a fost ales ca pre[edinte prof.Tiberiu Földvari [i pre[edinte de onoare, prof. univ.dr. Dumitru Alexandrescu, rector al ANEFS.SPEFSR este organizat\ pe principiul teritorial, avândfiliale jude]ene, `n municipiul Bucure[ti, `n sectoareleCapitalei [i o filial\ a `nv\]\mântului superior. Organi-zat\ pe principii democratice, f\r\ discriminare etnic\,de vârst\, sex, religie, apartene]\ politic\, SPEFSR esteo organiza]ie cu caracter profesional, ob[teasc\ [i inde-pendent\, nepatrimonial\, reunind prin adeziune bene-vol\ profesorii de educa]ie fizic\ [i al]i speciali[ti careactiveaz\ direct `n domeniul educa]iei fizice [i sportu-lui, turismului, compens\rii [i terapiei prin activit\]icorporale, având ca scop stimularea [i valorificareapoten]ialului profesorilor de specialitate. SPEFSRmiliteaz\ pentru rea[ezarea [i promovarea activit\]ilorde educa]ie fizic\, sport [i recrea]ie `n mod [tiin]ific,interdisciplinar `n toate verigile `nv\]\mântului,

298


corespunz\tor finalit\]ilor [i obiectivelor acestora `ncontextul noii orânduiri statale. SPEFSR se preocup\pentru dobândirea statutului de demnitate, compe-ten]\ [i just\ apreciere socio-profesional\ de c\tre to]iprofesorii de educa]ie fizic\.Societatea promoveaz\ tradi]ia [i preocup\rile din`nv\]\mântul românesc de la sfâr[itul secolului alXIX-lea.Aceast\ tradi]ie consemneaz\ `nfiin]area `n1893 la Bucure[ti a �Societ\]ii Profesorilor de Gim-nastic\ [i Arme din România�, la ini]iativa profeso-rilor D. Ionescu [i C. Constantiniu, `n prezen]a a 26 deprofesori. C\zut\ `n desuetudine, societatea reapare `nanul 1904 sub o alt\ titulatur\, �Cercul profesorilor degimnastic\ din Capital\�, avându-l ca pre[edinte pefondatorul de [coal\ Gh. Moceanu; a avut o existen]\vremelnic\. Dup\ primul r\zboi mondial, `n condi]iileRomâniei `ntregite, acela[i inimos ini]iator, D. Ionescu,organizeaz\ sub pre[edin]ia sa, `n anul 1921, �Socie-tatea Profesorilor [i Profesoarelor de Gimnastic\ dinRomânia� cu sediul `n Bucure[ti, care `[i amplific\precedentele obiective [i organizeaz\ congrese anualede bilan]. La al VI-lea Congres din Gala]i, `n 1927, auap\rut divergen]e de natur\ organizatoric\ ce au con-dus la schimbarea conducerii societ\]ii, m\sur\ ce s-adovedit neinspirat\. Ultimul congres a avut loc laPloie[ti, `n 1931, având un caracter formal. Paralel se`nfiin]eaz\, pe data de 15 iunie 1927, �Asocia]ia Pro-fesorilor Licen]ia]i `n Educa]ie Fizic\� (APLEF), de-venit\ ulterior numai �Asocia]ia Profesorilor deEduca]ie Fizic\� (APEF), `n cadrul Institutului Na]io-nal de Educa]ie Fizic\ din Bucure[ti, pre[edinte fiindales c\pitan prof. Constantin A. Botez. ~n acela[i an,1927, pe data de 5 noiembrie se `nfiin]eaz\ [i �Socie-tatea Studen]ilor de Educa]ie Fizic\� din Bucure[ti,tot `n cadrul INEF, pre[edinte fiind ales I. Gheorghiu.Pe data de 24 februarie 1936 �Societatea Profesorilor[i Profesoarelor de Gimnastic\ din România�, ca [i�Societatea Studen]ilor `n Educa]ie Fizic\� din Bucu-re[ti, fuzioneaz\ cu �Asocia]ia Profesorilor de Educa-]ie Fizic\� (APEF), coexistând sub aceast\ denumire,pân\ `n anul 1948, când noua Lege a ~nv\]\mântuluidin România cuprindea alte prevederi pentruorganizarea profesorilor de educa]ie fizic\. ~n aceast\perioad\ au continuat s\ apar\ periodicul (lunar, apoitrimestrial) intitulat �Educa]ia Fizic\�.

~nfiin]at\ `n 1990, Societatea Profesorilor de Educa-]ie Fizic\ [i Sport din România [i-a continuat activi-tatea cu o serie de realiz\ri care au contribuit la: reve-nirea duratei studiilor la Institutul de Educa]ie Fizic\[i Sport din Bucure[ti la 4 ani, specific\ institu]iiloruniversitare, [i acordarea statutului [i denumirii deAcademia Na]ional\ de Educa]ie Fizic\ [i Sport(ANEFS); asigurarea dreptului absolven]ilor cursu-rilor de 3 ani (1974-1989) de a-[i completa studiileintegrale [i echivalarea gradelor didactice, precum [iorganizarea examenelor pentru ob]inerea gradelor di-dactice, nelimitat [i asem\n\tor celorlalte profiluri deprofesori din sistemul de `nv\]\mânt; introducerea [isus]inerea doctoratului `n educa]ie fizic\; echivalareadiplomelor `n str\in\tate; includerea disciplinei deeduca]ie fizic\ la examenul de bacalaureat [i `n `nv\-]\mântul superior cel pu]in patru semestre, cu finali-zare prin examen; `nfiin]area Facult\]ii Militare deEduca]ie Fizic\ [i Sport �General Virgil B\dulescu�`n cadrul ANEFS `n anul 1991. SPEFSR a stabilitunele rela]ii de conlucrare cu societ\]i similare dinalte ]\ri, zone geografice [i europene; au fost, de ase-menea, organizate o suit\ de ac]iuni, conferin]e, sim-pozioane, sesiuni [tiin]ifice pe plan jude]ean, na]ional[i interna]ional pe diverse teme, ca sistemul unitar deverificare [i apreciere, eficien]a procesului pedagogicde educa]ie fizic\ [i sport, num\rul orelor de educa]iefizic\ `n diferitele verigi ale `nv\]\mântului, planifi-carea [i `mbun\t\]irea con]inutului structurii progra-melor didactice; s-au editat reviste de specialitate lanivel central [i la unele filiale jude]ene, precum [i oserie de publica]ii de larg interes profesional.Societatea Profesorilor de Educa]ie Fizic\ din Româ-nia a contribuit substan]ial la organizarea festiv\ aanivers\rii a 70 de ani de existen]\ a ANEFS, `n1992, [i a 75 de ani, `n 1997, precum [i a 100 de anide la `nfiin]area primei �Societ\]i a Profesorilor deGimnastic\ [i Arme din România�, cu ocazia uneiSesiuni {tiin]ifice cu caracter interna]ional, `n 1993,la Bucure[ti. SPEFSR a participat la organizarea, pedata de 12 noiembrie 1997, la ANEFS, a Consf\tuiriiProfesorilor de Educa]ie Fizic\ din România, laini]iativa [i cu sprijinul Pre[edin]iei României, `nscopul revigor\rii educa]iei fizice `n toate formele de`nv\]\mânt. ~n consecin]\, Ministerul Educa]iei

299


Na]ionale a emis un ordin, `n 1998, privind m\suri dereform\ a practic\rii sporturilor `n [coli, licee,universit\]i, `ncepând cu anul [colar 1998-1999,luându-se ca reper standardele europene cu posibili-tatea introducerii `n plan a trei ore de educa]ie fizic\s\pt\mânal la clasele din `nv\]\mântul preuniversitar[i educa]ia fizic\ cu frecven]\ s\pt\mânal\ `n planulde `nv\]\mânt al primilor doi ani de studii ai fiec\reifacult\]i. (Vezi �Legisla]ie�, Conferin]ele profeso-rilor de educa]ie fizic\.)

SOCIETATEA PROFESORILOR DE GIM-NASTIC| {I ARME DIN ROMÂNIA. ~n oc-tombrie 1893, D. Ionescu `mpreun\ cu C. Constan-tiniu pun bazele acestei societ\]i, denumit\, dup\titulatura cu care profesorii absolveau cursurile depreg\tire. La apelul lor, au r\spuns 26 membri aicorpului didactic din Regat, din `nv\]\mântul se-cundar, având drept scop: dezvoltarea educa]ieifizice; stabilirea de leg\turi colegiale; organizareade `ntruniri, festivit\]i sportive; r\spândirea gim-nasticii [colare; fondarea unei biblioteci [i `nfiin-]area altor societ\]i similare `n alte p\r]i ale ]\rii.Printre fondatorii societ\]ii se mai aflau: V. Negru]i(Ia[i), F. Setelin (Craiova), Filip St\nciulescu,N. B\lcescu, C. Pavelescu (Bucure[ti), Th. Vasilescu(Câmpulung), R.S. Corbu (Br\ila) [.a. Existen]aasocia]iei a fost scrut\, lipsind armonia necesar\.Sediul societ\]ii era `n str. Sf. Gheorghe Nou dinBucure[ti.

SOCIETATEA PENTRU PROTEC}IA COPILU-LUI, `nfiin]at\ la 1 octombrie 1908 la Bucure[ti.Preocuparea de baz\ a fost educa]ia fizic\ a copiluluisub toate aspectele ei. A organizat `n 18-29 iunie1934 un congres la care s-au dezb\tut problemele [i�regulile de igien\ [i mi[carea sub form\ de joc,gimnastic\ [i sport�.

REUNIUNEA ROMÂN| DE GIMNASTIC| {ICÂNT|RI. S-a `nfiin]at `n 1874 `n Bra[ov. A fostprima societate din Ardeal cu un asemenea profil.Ponderea activit\]ii acestei societ\]i au constituit-opreocup\rile muzicale conduse de marele muzician [idirijor Gheorghe Dima.

SOCIETATEA DE SCHI �BRA{OVEANA�(Kronstadter Ski Vereinigung � K.S.V.). ~nfiin]at\ `nnoiembrie 1905, la Bra[ov, de locuitori de originegerman\. Activitatea acestei societ\]i este deosebit\:se construie[te datorit\ ei prima caban\ din PoianaPost\varului, `n 1907. Apeleaz\ `n acela[i an la vesti-tul specialist Mathias Zdarschi pentru instruireaschiorilor [i organizeaz\, `n 1909, primul concurs deschi din Bra[ov pe un traseu de 7,5 km, la care auparticipat 10 concuren]i. (Vezi �Fedra]ia român\ deSchi-Biatlon�, vol. I.)

SOCIETATEA DE SCRIM| A ELEVILORCURSULUI SUPERIOR DIN LICEUL �GH.LAZ|R� DIN BUCURE{TI, `nfiin]at\ `n 1910, cusediul la liceul bucure[tean. Ini]iator a fost profesorulN. B\descu.

SOCIETATEA SPORTIV| MUNCITOREASC|RE{I}A (SSMR). ~nfiin]at\ `n 1922, a fost una din-tre unit\]ile sportive puternice din Banat, cu sec]ii defotbal, lupte greco-romane, gimnastic\, [ah [i tu-rism, ulterior ad\ugându-se handbalul, schiul(alpin [i fond) [i tenisul de mas\. Baza sportiv\ pro-prie era format\ din arena de fotbal, s\lile de gim-nastic\, lupte, tenis de mas\ [i [ah, precum [i cabanade pe muntele Semenic (`n prezent apar]inând Aso-cia]iei �Prietenii Mun]ilor�). Sec]ia de lupte apreg\tit [i promovat sportivi care au realizat perfor-man]e notabile pe plan intern [i interna]ional.~ncepând din 1930, sec]ia de handbal, având ca pro-motori pe Iosif Forall [i Ludovic Gedeon, a promovato serie de juc\tori valoro[i. Dup\ 1947, SSMRfuzioneaz\ cu �Societatea Sportiv\ a UzinelorDomeniilor Re[i]a� (SSUDR), urmând un alt traseuorganizatoric.

SOCIETATEA DE SPORT DIN PRAHOVA. Afost `nfiin]at\ la Ploie[ti `n 1904, din ini]iativa g-l. Hârjeu, fost ministru de R\zboi. Statutul prevedeaca societatea s\ fie pus\ sub �obl\duirea� PrincipeluiFerdinand, mo[tenitorul tronului, urm\rindu-se s\`ncurajeze educa]ia fizic\ a tinerilor prin practicareatirului, gimnasticii, vân\torii, ciclismului, `notului,c\l\riei, alerg\rilor, excursiilor [i jocurilor atletice;

300


de asemenea, `nv\]\mântul primar [i secundar trebuias\ cuprind\ practica exerci]iilor corporale, ]inându-seseama de principiile pedagogiei [i igienei, cât [i decerin]ele educa]iei militare. Activitatea societ\]ii (cusediul pe str. Carol I � pe proprietatea lui M. Sfetes-cu) a durat pân\ `n 1912, când M. Tutunaru, `nceteaz\din via]\. Dup\ aceast\ dat\ s-a transformat `n soci-etatea �Tinerimea�, având ca promotori pe profesoriiA. Buta[ [i Th. Vasilescu. Noua societate a luat partela serb\rile federale din 1925 [i 1928. ~n 1931 `[i`nceteaz\ activitatea.

SOCIETATEA SPORTIV| �ROMÂNIA MARE�a luat na[tere la Cluj, `n 18 martie 1928. ~n primulcomitet de conducere a fost pre[edinte prof. univ. dr.Coriolan T\taru, iar ca vicepre[edin]i, dr. IuliuMoldovan, dr. Simion Neme[, dr. N. Bircescu, dr. Liviu Pop [i prof. Simion Ilie[u.

SOCIETATEA {TIIN}IFIC| LITERAR| �TI-NERIMEA ROMÂN|� BUCURE{TI. Aceast\ so-cietate, `nfiin]at\ `n 1901, `[i propunea �s\ dezvolte `npopor [i `n special `ntre tinerimea [coalelor noastregustul pentru practicarea exerci]iului corporal ca mij-loc de dezvoltare fizic\ [i moral\, care prepar\ atât debine cultivarea con[tiin]ei na]ionale [i a sentimentuluipatriotic� [i, ca atare, decide ]inerea `n fiecare an aunui concurs de �educa]iune� fizic\ pentru elevii [co-lilor primare [i secundare. Concursurile se desf\[urau`n condi]ii stabilite prin regulament, se organizau `ngr\dina Ci[migiu [i au durat pân\ `n 1905.

SOCIETATEA SPORTIV| �UEC� (Uzinele Elec-trice Cluj). ~nfiin]at\ la 1 decembrie 1933, din ini]ia-tiva lui Albin Morariu � gimnast, angajat la UzineleElectrice, unul dintre promotorii mi[c\rii sportive `nzona Clujului. Societatea a avut sediul `n str. Gh.{incai 1. Ini]iativa lui A. Morariu a fost sprijinit\ deconducerea Uzinelor Electrice, care a oferit societ\]iisportive localul fostei Uzine Termice pe combustibillichid, situat pe strada Ilie M\celaru la nr. 28. Socie-tatea a fost `nfiin]at\ de angaja]i, cu sprijinul admi-nistratorului delegat al Regiei mixte, inginer RichardCortazzi, un mare amator de sport, care a contribuit [imaterial la societatea nou `nfiin]at\ (având ca model

principiile organiza]iei italiene �Dopo lavoro�). Afost amenajat\ sala de gimnastic\, ini]ial mai modest,iar ulterior dotat\ cu vestiare, du[uri, ilumina]ie elec-tric\ corespunz\toare [i cu aparatur\ modern\ �aceasta fiind inaugurat\ la 16 decembrie 1934 dec\tre primul pre[edinte al societ\]ii ing. Nestor Mete[(Paneth Farka[, Paleta [i Planeta).Societatea a avut `n structura sa sec]ii de: gimnastic\,tenis de mas\, fotbal, popice, `not, polo, box, sporturide iarn\ [i turism, unele afiliate la federa]iile na]io-nale. ~n sal\ au fost asigurate patru mese pentrujuc\torii de tenis de mas\, astfel c\ to]i juc\torii [igimna[tii frunta[i din Cluj au avut cele mai bunecondi]ii de preg\tire sub supravegherea [i `ndrumareavalorosului om de sport care a fost Albin Morariu. Seapreciaz\ c\ acesta a fost momentul care a impulsio-nat ob]inerea unor performan]e de valoare de c\trejuc\torii de tenis de mas\ clujeni. Tot atunci a luatfiin]\ [i sec]ia de tenis de mas\ a UEC. Pentru UECau jucat Vladone, Szenkovics, Pitu Pop, Donogan,Ridely, fra]ii Krebs, Komoroczi [i al]ii, juc\tori careau contribuit la ob]inerea unor succese de prestigiu peplan intern [i interna]ional. Trei juc\tori de la UEC(V. Vladone, M. V. Goldberger [i Pitu Pop), al\turi decei de la Haggibor (Ervin Diamandstein [i Farka[Paneth), au fost selec]iona]i `n lotul na]ional care s-apreg\tit [i a participat la CM de tenis de mas\ din1936, de la Praga, repurtând un succes deosebit princucerirea titlului de vicecampioan\ mondial\ [i aprimei medalii pentru tenisul de mas\ românesc. Soci-etatea sportiv\ [i conducerea Uzinei au contribuitmoral [i material la buna preg\tire a acestui lot, asigu-rându-i toate condi]iile necesare. A[a cum au recunos-cut medalia]ii CM, �Albin Morariu a fost unul din arti-zanii acestui succes�, el fiind conduc\torul [i c\pitanulechipei României. Tot datorit\ acestui neobosit anima-tor al sportului, el `nsu[i gimnast, sec]ia de gimnastic\a Societ\]ii Sportive UEC [i gimnastica clujean\ auavut contribu]ii importante la dezvoltarea acestei ra-muri de sport `n ]ara noastr\. ~n 1935, se f\ceau pentruprima dat\ preg\tiri pentru JO, iar `n 1936 s-a organizatla Cluj un concurs `n vederea selec]ion\rii celor 8gimna[ti care urmau s\ participe la JO de la Berlin.Din ini]iativa [i la propunerea Societ\]ii SportiveUEC s-a constituit `n 1936 Comitetul Olimpic de

301


Preg\tire a Sportivilor Români pentru JO. Sec]ia depopice a Societ\]ii Sportive UEC s-a impus [i ea prinjuc\tori de valoare care au câ[tigat titlurile na]ionalepe echipe `n 1934, 1937 (considerate de c\tre uniicompeti]ii regionale), 1938 [i 1945.Dup\ 1948 Societatea Sportiv\ UEC a intrat `n proce-sul de reorganizare a mi[c\rii sportive, pierzându-[iidentitatea.

SOCIETATEA SPORTIV| A UZINELOR DO-MENIILOR RE{I}A (SSUDR). ~nfiin]at\ `n 1926la Re[i]a, cu sec]ii de: atletism, lupte greco-romane,fotbal, gimnastic\, box, [ah, tenis de mas\, scrim\,popice [i turism, la care s-au ad\ugat ulterior cele dehaltere, motociclism, nata]ie [i planorism. Un suc-ces important a fost ob]inut de echipa de fotbal, carea cucerit titlul de campioan\ na]ional\ `n edi]ia 1930-1931 a Diviziei A, `nvingând SG Sibiu cu 2-0. Echipaa fost preg\tit\ de Ernest Loukota, un valoros tehni-cian, care a fost [i antrenor de atletism [i `not. ~n1938, echipa de juniori a câ[tigat titlul de campioan\la prima edi]ie a CN de fotbal juniori. Dup\ 1947,SSUDR a fuzionat cu SSMR (vezi SocietateaSportiv\ Muncitoreasc\ Re[i]a) sub denumirea de�O]elul�, cu care particip\ `n CN de fotbal edi]ia1947-1948, dup\ care se unific\ cu �Locomotiva�sub denumirea de �Metalochimica�, ulterior �Ener-gia� [i apoi �Metalul�. Atât sub numele de SSUDRcât [i de �Metalul�, sec]ia de atletism s-a impus prinrezultate notabile, printre cei care au cucerit titluri decampioni na]ionali aflându-se : Gheorghe Kiss, la1 500 m (1937); Zeno Dragomir, la s\ritura cu pr\ji-na (1941); {tefan Hegedu[, la aruncarea discului(1943); Ion Toma, la aruncarea ciocanului (1945);Martin Belba, la aruncarea suli]ei (1946); MihaiTruic\, la 400 m garduri (1946 [i 1947). Antrenorulsec]iei, Ernest Loukota. SSUDR a avut `n propietateprimul bazin acceptabil pentru `notul sportiv, iar la[trandul �Turistic�care s-a dat `n folosin]\ `n 1924,sub `ndrumarea antrenorului Ernest Loukota, s-aorganizat prima grup\ de `not\tori dintre care s-a re-marcat Anton Senhenstein, de]in\torul recorduluina]ional la 100 m craul. Sub denumirea de �Metalul�echipa de fotbal câ[tig\, `n 1954, CR, fiind primaechip\ de categorie B care intr\ `n posesia acestui

trofeu. ~n 1958, ca urmare a unor reorganiz\ri se con-stituie dou\ unit\]i sportive, AS �Metalul� [i CSMR.

SOCIETATEA TURISTIC| BRA{OV. ~nfiin]at\`n 1927, având `n structura sa [i o sec]ie pentruschiorii maghiari. {i-a fixat ca centru de activitatezona Bunloc din masivul Piatra Mare, unde a con-struit [i o trambulin\ pentru s\rituri cu schiurile. Aacordat o `nsemn\tate deosebit\ instruirii copiilor [iorganiz\rii de concursuri de s\rituri [i probe de schialpin. Primul concurs de schi a fost organizat pe Pia-tra Mare `n 1929 [i a constat din probe de coborâre,slalom [i s\rituri pentru seniori, juniori [i junioare.Câ[tig\tor la slalom [i coborâre a fost Iosif Kovacs,un schior care va domina schiul românesc mul]i ani,iar la juniori, Iuliu Bodola, vestitul fotbalist al echipei�Venus� de mai târziu. Un alt merit al acestei socie-t\]i r\mâne descoperirea unei admirabile zone deschiat `n Piatra Mare [i Bunloc, construirea cabaneiPiatra Mare [i a celor dou\ trambuline, care au permiss\rituri de peste 56 m, amenajarea a dou\ pârtii decoborâre, una pe Piatra Mare `n zona Dealu Morii [icealalt\ la Bunloc, pe valea Timi[ului. A stimulatpropagarea schiului `n Miercurea Ciuc [i Odorhei.

SOCIETATEA TURI{TILOR DIN ROMÂNIA(STR). A luat fiin]\ la 24 ianuarie 1903 `n Capital\.Din primul Comitet (aprobat de ASR Principele Ro-mâniei, protectorul Societ\]ii) au f\cut parte:Gr. Antipa, Gh. Bal[, Vintil\ Br\tianu, I. Costinescu,dr. Gh. Fleislen, col. Ionescu, S. Mehedin]i,L. Mrazec, Gh. Munteanu Murgoci, Th. Nica,Tr. Tamm, Al. Tzigara-Samurca[, dr. A. Ureche,Al. Vlahu]\, M. Vl\descu.~n art. 2 din Statut se prevede: �Scopul Societ\]ii estede a `nlesni cunoa[terea frumuse]ilor ]\rei române[ti[i de-a `nt\ri astfel iubirea de patrie [i neam�.Societatea a r\spândit un apel prin care `[i f\cea cunos-cute scopul [i mijloacele urm\rite, precum [i dorin]a dea atrage un num\r cât mai mare de membri activi. Deasemenea, `n apel era exprimat\ [i dorin]a expres\ de a`nfiin]a �sec]iuni `n ]ar\, cu special\ menire de a `nlesniexcursiunile [i a face cât mai cunoscute [i apreciate fru-muse]ile [i bog\]iile naturale `n partea locului� (Istori-cul gimnasticii [i educa]iunei fizice la noi, D. Ionescu,Bucure[ti 1939).

302


�TRINITATEA VREMELNIC|�. ~nfiin]at\ laBra[ov `n 1869, promotori fiind Nicolae Grigorescu,Alfred Bernath [i Dimitrie Grecescu. Avea scopul dea cultiva practicarea turismului organizat.

SOCIET|}I (ASOCIA}II) �TURNVEREIN�.Au fost `nfiin]ate `n diferite ora[e din ]ar\, `n special`n Ardeal, de c\tre popula]ia de origine german\.Programul acestora cuprindea mai ales gimnastica laaparate, caracteristic\ sistemului Jahn-Eiselen, dar [ialte sporturi printre care scrima, tirul cu pistolul [i`notul. Prima asocia]ie a fost constituit\ la Media[, `n1822, astfel de organiza]ii sportive func]ionând dup\1848 [i la Bra[ov, Sibiu, Sighi[oara, Sebe[, Bistri]a,Bucure[ti, Ia[i, Gala]i, Azuga.PAActivitatea turnverein-urilor se amplific\ `n specialdup\ 1848 (`n timpul revolu]iei pa[optiste au fost des-fiin]ate), când p\trunde `n [colile medii (ale c\ror pro-grame prevedeau câte dou\ ore pe s\pt\mân\ pentrugimnastic\) [i chiar `n unele [coli primare. ~n aceast\perioad\ sunt elaborate [i manuale tehnice. Dez-voltarea turnverein-urilor a condus la federalizarea ac-tivit\]ii acestora, constituindu-se Deutcher Turnerbundin Rumänien � Uniunea German\ de Gimnastic\ dinRomânia (C. Kiri]escu, Palestrica, edi]ia a II-a, 1964).

SOCIETATEA �BUKARESTER TURNVE-REIN� (BT). A fost `nfiin]at\ la Bucure[ti, `n 1867,din ini]iativa unor comercian]i sa[i (`ntre care se afla[i b\canul Gustav Rietz) veni]i din Bra[ov [i Sibiu,stabili]i `n Capital\ pentru afaceri. Pe parcursul anilorau activat ca profesori de gimnastic\ `n cadrul acesteisociet\]ii: Gr. Korosetz pân\ `n 1884; P. Müller (carefunc]iona [i la {coala Evanghelic\); Emil Wünsche(absolvent al {colii Normale de Gimnastic\ din Dres-da). ~n [coala organizat\ de BT (`n localul din str.Brezoianu nr. 49) se preda gimnastica [i scrima. Da-torit\ unor m\suri restrictive fa]\ de cei care doreaus\ se `nscrie `n societate, privind apartenen]a etnic\ [icunoa[terea limbii germane, organiza]ia a `nregistratfluctua]ii `n ceea ce prive[te num\rul membrilor [iamploarea activit\]ii. ~n fiecare an se organizau a[a-numitele �Jahn-fest�, spectacole de teatru [i muzic\,serate dansante [.a., `n cinstea `ntemeietorului sis-temului german de gimnastic\.Alte societ\]i Turnverein au func]ionat la Ia[i, laGala]i [i Br\ila, acestea având o activitate mai re-strâns\ fie din cauza num\rului redus de membri, fiedin lipsa unui local propriu, cea din Ia[i func]ionândpân\ `n 1901.


ASOCIA}II, CLUBURI, SOCIET|}I SPORTIVE SAU/{I ... - mts.romts.ro/documente/documente/165-304 Sports...

Documents

Transcript of ASOCIA}II, CLUBURI, SOCIET|}I SPORTIVE SAU/{I ... - mts.romts.ro/documente/documente/165-304 Sports...