Arest Preventiv

8/18/2019 Arest Preventiv

1/43

P L A N

Introducere

Capitolul I. Consideraţii generale despre arestul preventiv

1.1. Noţiunea de arest preventiv în diferite sisteme de drept.

1.2. Cadrul normativ intern şi internaţional care reglementează arestul

preventiv ca măsură procesuală.

Capitolul II. Condiţiile de fond şi de procedură privind aplicareaarestului preventiv.

2.1. Motivele aplicării arestului preventiv. Subiecţii.

2.2. urata arestului preventiv! prelungirea! încetarea arestului.

Concluzii

Bibliografie


2/43

I N T ! " # C $ $

in cele mai vec"i timpuri #ustiţia reprezenta o funcţie de #udecare a proceselor

izvorîte din încălcarea legilor. $entru ca viaţa socială să se desfăşoare potrivit unor legi! este necesar să e%iste o autoritate competentă care să le cunoască şi să le poată

interpreta şi aplica concret atunci cînd sînt încălcate. &n acest scop au fost elaborate

anumite măsuri procesuale menite să asigure desfăşurarea normală a procesului.

Arestul preventiv este una din mi#loacele de constr'ngere procesual(penale!

menit să înlăture dificultăţile cu care s(ar confrunta oraganele #udiciare la desfăşurarea

normală a procesului.

)dată cu ratificarea Convenţiei *uropene pentru +părarea repturilor )mului!

la 2, iulie 1--! ţării noastre i s(a oferit oportunitatea pentru a face parte din marea

familie a democraţilor europeni! care a impus obligaţia de a trata problema aplicării

arestului preventiv! neîncălcînd drepturile şi obligaţiile fundamentale consacrate în

Convenţie. ) astfel de tratare a drepturilor şi libertăţilor omului! formează o serie de

e%igenţe identice pentru toate statele membre la această Convenţie.

/ibertatea nu este absolută! şi nici nu trebuie să fie absolută! deoarece

încălcarea libertăţii unei altei persoane #ustifică intervenţia autorităţilor publice pentru

a o limita. &n acest sens! menţionăm că e%cepţiile ce #ustifică limitarea libertăţii!

aplicînd arestul preventiv! sînt reglementate e%pres în articolul , al Convenţiei

*uropene pentru +părarea repturilor )mului.

+restul preventiv are un caracter procesual! deoarece este aplicat doar 'n

vederea realizării sarcinilor procesului penal! care constă în limitarea forţată alibertăţii persoanei în virtutea unui motiv întemeiat şi legal! cu respectarea strictă a

drepturilor şi garanţiilor stipulate în lege. 0otodată! arestul preventiv este considerat

cea mai aspră măsură preventivă! producînd cea mai dură intervenţie în sfera libertăţii

individuale a cetăţenilor garantată de Constituţie art.2,! din care cauză necesită o


3/43

regelementare cît mai adecvată şi efectivă! în vederea stabilirii anumitor limite legale.

+restul preventiv 'n aspect comparativ! ne permite să constatăm o serie de

trăsături atît comune! cît şi diferite a aceastei măsuri preventive! în legislaţia ţării

noastre de legislaţia altor ţări. 3n studiu aprofundat în materia arestului preventiv! va

permite să evidenţiem o serie de definiţii a !!arestului preventiv4 precum şi să

determinăm dacă e%istă vre(o deosebire între !!arest preventiv4 şi !!reţinere4.

Necesitatea abordării tematicii !!arestul preventiv în aspect comparativ4! este

determinarea avanta#elor şi dezavanta#elor! care este o necesitate pentru perfecţionarea

legislaţiei.

in motiv că de cele mai dese ori! bănuitul! învinuitul sau inculpatul să nu fie

atraşi la răspundre! încearcă să se esc"iveze sau să împiedice stabilirea adevărului! precum şi pentru asigurarea e%ecutării sentinţei! aplicarea !!arestului preventiv4 ca

măsură procesuală tinde să asigure buna desfăşurare a procesului.

Actualitatea tematicii !!arestul preventiv4 se a%ează pe stabilirea limitelor legale

e%acte de aplicare a acestei măsuri preventive! eliminarea lacunelor în materia

arestului preventiv! precum şi pe perfecţionarea legislaţiei. $entru atingerea

rezultatului necesar! este necesar de o abordare ştiinţifică şi multilaterală.Scopul acestei lucrări! este de a compara subiectul în cauză! cu legislaţiile

străine! aplicînd diverse metode5 logică cu ambele sale modalităţi! inducţia şi

deducţia! analiza comparativă! sinteza. easemena ne propunem ca obiectiv de a

determina direcţiile aplicării legislaţiei de procedură penală cu privire la aplicarea

arestului preventiv în aspect comparativ.

+restul preventiv este un subiect cu o semnificaţie importantă atît din punct de

vedere practic cît şi teoretic! de aceea alegerea tematicii respective 'mi va permite să

valorific cunoştinţele obţinute prin studierea subiectului respectiv şi reflectarea

particularităţilor ce(l caracterizează.

Sub aspect structural ! lucrarea compusă din introducere, 'n care se

argumentează actualitatea şi necesiatatea tratării acestei materii.


4/43

Partea I 6a a lucrării cuprinde consideraţii generale despre arestul preventiv. $artea 7

include 8 paragrafe care caracterizează5 noţiunea! cadrul normativ şi istoricul!

originile arestului preventiv sub aspect comparativ.

Partea II 6a a prezentei lucrări constituie conţinutul propriu ( zis al lucrării. *a include

2 paragrafe ce reflectă condiţiile de fond şi condiţiile de procedură a arestului

preventiv sub aspect comparativ.

/ucrarea se finalizează cu concluzii.

Considerăm că o astfel de structură va fi adecvată pentru redarea mesa#ului pe

care mi(l propun să(l redau.

/ucrarea va elucida o nouă abordare teoretică a subiectului în cauză! în vederea

determinării unor sugestii capabile să elimine dificultăţile cu care se confruntăorganele #udiciare! fapt pentru care considerăm că arestul preventiv ( ca măsură

procesuală are drept scop asigurarea eficienţei procesului penal.

%.%. Noţiunea de arest preventiv &n diferite siste'e de drept.


5/43

)rganele #udiciare! în vederea desfăşurării normale şi eficiente a urmăririi penale şi a #udecăţii! folosesc arestul preventiv 6 ca instituţie de drept procesual penal.9uncţionalitatea ei constă în a preveni sau a înlătura împre#urările care împiedicărealizarea în bune condiţii a procesului penal.

&n cursul procesului penal pot surveni impedimente! obstacole sau dificultăţi de

natură a periclita eficacitatea activităţii #udiciare. acă nu se iau măsuri! învinuitul

sau inculpatul lăsat în libertate ar putea săvîrşi în continuare alte infracţiuni! după cum

ar putea să îngreuneze stabilirea adevărului prin ştergerea urmelor! ameninţarea şi

acţionarea negativă asupra martorilor! falsificarea unor înscrisuri sau mi#loacele de

probă materiale sau c"iar să dispară încercînd să zădărnicească aplicarea sancţiunii

penale.

Conform art. 1:, C$$ ;M arestarea preventivă constă în5 /egea cu privire la arestarea preventivă nr. 122=(?777 din 2. >=. 1-- art. 1


6/43

+restarea preventivă presupune cea mai gravă măsură preventivă! ce este

prevăzută de codul de procedură penală al ;epublicii Moldova cît şi de legislaţia altor

ţări.

&n legislaţia ;om@niei arestul preventiv2 reprezintă5


7/43

începe! în măsura în care această analiză determină momentul la care devin aplicabile

e%igenţile art., al C*). +cest punct! c"iar dacă el pare a fi evident! merită să fie

subliniat în măsura în care! în anumite situaţii! o persoană poate fi privată de libertate

fără ca persoanele responsabile să admită acest lucru! mai ales în absenţa oricărei

constrîngeri fizice. 7dentificarea începutului pierderii libertăţii este deosebit de

importantă în conte%tul unei proceduri penale! deoarece ea permite de a controla

perioada primei înfăţişări a suspectului în faţa #udecătorului şi de a calcula durata

totală a detenţiei sale preventive pînă la procesul #udecătoresc.

/iteratura de specialitate 9ranceză tratează instituţia arestului preventiv în felul

următor5 astfel în opinia lui Dean $radel A+restul preventiv este incarcerarea unui

inculpat întro anumită instituţie pe o perioadă determinată pînă la #udecarea definitivăasupra fondului cauzei4.,

$e de altă parte în la

18 ani rétention nici detenţia străinilor! nici arestarea în virtutea unui mandat pînă la

prezentare în faţa unui magistrat nu formează arestul preventiv.

&n sistemul 9rancez arestul preventiv este numit


8/43

persoanei într(un mediu izolat de societate şi se poate aplica pe un termen de la 1 lună

pînă la = luni4. +restul preventiv se aplică în cazurile săvîrşirii unei infracţiuni de

către o persoană cu intenţie şi pentru care se prevede aplicarea unei pedepse privative

de libertate pe un termen mai mare de 8 ani şi pentru infracţiunile săvîrşite din

imprudenţă pentru căre este prevăzută o pedeapsă privativă de libertate pe un termen

mai mare de , ani. &n cazurile de e%cepţie arestul preventiv poate fi aplicat şi cînd

infracţiunea săvîrşirtă din intenţie nu prevede o pedeapsă privativă de libertate mai

mare de 8 ani dar mai mică.

/iteratura de specialitate a 9ederaţiei ;use reglementează că arestul preventiv

în procesul penal este momentul iniţial pentru bănuit sau învinuirt în calitate de

măsură preventivă! care constă în includerea persoanei în camera de deţinere areţinuţilor sau arestaţilor.

+restarea preventivă poate fi aplicată în cazul cînd infracţiunea de care este

învinuită persoana prevede privaţiune de libertate pe termen mai mare de 1 an! însă

prin e%cepţie arestarea poate fi aplicată şi în cazurile cînd infracţiunea de care este

învinuită persoana prevede privaţiune de libertate pe termen mai mic de 1 an! precum

ar fi5 articolul 1>,! 111! 11! 12=! 12! etc Codul $enal al 9ederaţiei ;use.;egulile şi condiţiile deţinerii în arest preventiv a învinuitului sau inculpatului!

sînt stipulate în legea 9ederală a 9ederaţiei ;use cu privire la deţinerea în arest! a

bănuiţilor şi învinuiţilor în săvîrşirea infracţiunii-. &n legea dată sînt clar e%puse

drepturile şi obligaţiile învinuitului! locul deţinerii sub arest! regimurile şi regulile

interioare a locului detenţiei.

&n conformitate cu legislaţia ermaniei1>! arestul preventiv se aplică în cazurile

dacă e%istă motive serioase pentru aplicarea acestei măsuri preventive. +plicarea

arestului preventiv se va efectua în cazurile cînd sînt date sigure că bănuitul!

învinuitul! inculpatul se va ascunde! sau sînt anumite dubii că inculpatul nu se va

prezenta la solicitarea organelor de urmărire sau în instanţa de #udecată! sau dacă

9 /egea 9ederală a 9ederaţiei ;use cu privire la deţinerea în arest! a bănuiţilor şi învinuiţilor în săvîrşirea infracţiuni din 1, iulie 1--,

10 art.112 Codul de $rocedură $enală erman


9/43

comportamentul bănuitului! învinuitului indică că el poate distruge! sc"imba! falsifica

probele!va influenţa asupra depoziţiilor martorilor.

9ăcînd o retrospectivă asupra definiţiilor sus(e%puse! ne propunem să facem o

succintă analiză! în aspect comparativ. +stfel! observăm că cea mai completă definiţie

dată arestului preventiv! este definiţia dată de către leguitorul romîn care spre

deosebire de noţiunile date de către legislaţia ;epublicii Moldova! 9ederaţiei ;use!

prevăd e%pres în conţinutul noţiunii arestului preventiv elemente ca5 esenţa

măsurii!!constă în lipsirea de libertate!!! temeiul în virtutea căreia se aplică!!în

cazurile şi cu procedura prevăzută de lege!!! precum şi scopul !! împiedicarea

sustragerii învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală! #udecăţii sau de la

e%ecutarea pedepsei! pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal. $e dealtă parte! toate noţiunile espuse mai sus prevăd într(un aspect comun! următoarele

elemente ale noţiunii5 faptul că arestul preventiv 6 este o măsură preventivă! subiecţii

asupra cărora va fi aplicată această măsură privativă de libertateînvinuit! inculpat.

Spre deosebire! de legislaţiile enunţate mai sus5 ;omînia! ;epublica Moldova şi

9ederaţia ;usă! legislaţia franceză pune accentul pe un alt aspect la tratarea noţiunii

de !!arest preventiv4 pe care nu l(au abordat statele menţionate mai sus! şi anumeasupra !!termenului provizoriu al arestului preventiv”!!pe o perioadă determinată pînă

la #udecarea definitivă asupra fondului411. 0otodată! noţiunea doctrinară dată de către

autorul francez Dean umont12 se bazează pe subiectul sau organul abilitat de a aplica

arestul preventiv magistratul abilitat sau #udecătorul de instrucţie.

Considerăm că cea mai completă definiţie dată arestului preventiv! avînd ca

punct de reper elementele esenţiale ce caracterizează acest institut 6este noţiunea dată

de legislţia rom@nă.

+stfel conc"idem! că tratarea noţiunii !!arestului preventiv4 în aspect

comparativ cu legislaţia altor ţări! ne permite să evidenţiem care sînt elementele

111211 Codul de procedură penală al ;om@niei art. 18=

12 +le%andru $intea rept procesual penal! *ditura /umina /e% pag. 2B


10/43

constitutive importante pe care urmează să le conţină o noţiune adecvată5 caracterul

măsurii! esenţa acesteia! scopul! organul abilitat să o aplice! subiecţii asupra cărora se

aplică! cazurile şi termenul de aplicare a măsurii privative de libertate.

1.2. Cadrul no'ativ intern şi internaţional privind arestul preventiv.

$roblema arestului este prevăzută în legislaţia tuturor statelor şi este aplicată în practica lor #udiciară pentru că arestul preventiv presupune cea mai severă măsură preventivă.

Cadrul normativ ce regelementează !!arestul preventiv4 este constituit dincadrul normativ internaţional 6 ce include totalitatea tratatelor! convenţiilor!


11/43

acordurilor cu caracter universal! regional sau bilateral la care statele sînt parte! precum şi din cadrul normativ intern propriu fiecărui stat( care este format dintotalitatea actelor normative interne! care la rîndul său! în totalitatea sa! nu trebuie săcontravină cadrului normativ internaţional care a fost acceptat de statul în cauză şicare reglementează nemi#locit !!arestul preventiv4.

Cadrul normativ internaţional care reglementează !!arestul preventiv4 esteformat din următoarele acte5

• Convenţia Europeană a repturilor !mului"# care în art. , intitulat

$ %i&ertatea 'i siguranţa persoanei4 prevede că orice persoană are dreptul la libertate

şi la siguranţă şi nimeni nu poate fi lipsit de siguranţa sa decît în cazurile şi potrivit

căilor legale. eci! libertatea nu este absolută şi e%cepţiile care sînt prevăzute espres

în acest document! relevă cele e%puse. eşi! libertatea nu este absolută! limitarea ei nu permite nici unui stat membru la această convenţie( libertatea aprecierii cazurilor de

limitare a acestei libertăţi! deoarece ele sînt e%pres şi e%"austiv indicate în acest

document internaţional.

+rticolul , al acestei convenţii stipulează principiul general că !!nimeni nu poate fi

privat de libertate!! şi înscrie şi e%cepţiile la această regulă printre care şi arestarea

preventivă 1B.

in prevederile Convenţiei se dega#ă cîteva idei generale dintre care

menţionăm1,5

( privarea de libertate urmează să asigure infractorului a#ungerea în faţa organului

competent să(l atragă la răspundere penală pentru fapta săvîrşită

( privaţiunea de libertate trebuie să se realizeze numai în formele legale şi după

procedura prevăzută în legislaţia fiecărui stat

( privaţiunea de libertate să fie limitată în timp! în aşa fel încît pînă la soluţionarea

definitivă a cauzelor penale măsura de prevenţie să aibă o durată cît mai scurtă

132> Convenţia *uropeană pentru +părarea repturilor )mului semnată la ;oma la B noiembrie 1-,>! în vigoare îentru ;epublica Moldova din 12 septembrie 1--

1421 Nicolae olonciu( 0ratat de procedură penală! p.B>,! op. cit.!.

1522 7bidem


12/43

( privaţiunea de libertate să poată fi contestată de cel arestat în faţa #udecătorului! cei

interesaţi avînd la îndemînă posibilitatea folosirii unor căi de atac.

+stfel observăm! că cele menţionate mai sus apar ca nişte garanţii procesuale!

garantate persoanei arestate.

$ersoana poate fi limitată de libertatea sa! dacă !! persoana a fost deţinută în vederea

aducerii sale în faţa autorităţilor #udiciare competente! atunci cînd e%istă motive

verosimile de a o bănui că a săvîrşit o infracţiune sau cînd e%istă motive temeinice de

a crede în necesitatea de a o împiedica să săvîrşească o infracţiune sau să fugă după

săvîrşirea acesteia!!.1= +ceastă e%cepţie! prevăzută e%pres! permite statului! ca atunci

cînd e%istă motive verosimile de a o bănui că a săvîrşit o infracţiune sau motive

temeinice de a crede că persoana se va sustrage de la răspundere! să fie arestată! dar totodată respectînd toate drepturile persoanei deţinute. *ste necesar de relevat faptul

că principalul crietriu al acestei dispoziţii este caracterul rezonabil care permite

statului o anumită libertate de apreciere a standartelor 1.

)dată cu arestarea! dacă persoana consideră că măsura aplicată faţă de ea este

ilegală are dreptul în condiţiile legii la repararea pagubei suferite. Măsura de prevenţie

aplicată faţă de persoama arestată! este înlăturată! atunci cînd au dispărut temeiurilecare au generat(o. arantarea libertăţii! după cum se observă! are un caracter relativ şi

aceasta pentru că în anumite situaţii! e%pres prevăzute de lege! e nevoie de privarea

libertăţii persoanei pentru asigurarea desfăşurării procesului penal în condiţii optime.

+stfel! legea instituie o limitare a aprecierii libere a cazurilor în care se poate

dispune privarea de libertate! acest lucru realzîndu(se pe reparatizarea e%actă a

prerogativelor organelor #udiciare cu privire la privarea de libertate a persoanei.

• eclaraţia (niversală a repturilor !mului") stabileşte în art. 8 că orice fiinţă

umană are dreptul la viaţă! la libertate şi la securitatea sa! iar art. - al aceluiaşi

1628 +rt.,alin 1! punct c Convenţia *uropeană pentru +părarea repturilor )mului

172B "idul ade( Mecum al Convenţiei *uropene pentru +părarea repturilor )mului! pag 2,

182, eclaraţia 3niversală a repturilor )mului adoptată la Ne hor la 1> decembrie 1-B:


13/43

document stabileşte că nimeni nu trebue să fie arestat! deţinut sau e%ilat în mod

arbitrar.

in motiv! că Convenţia *uropeană a repturilor )mului a precedat eclaraţia

3niversală a repturilor )mului! ea şi a completat cele şase e%cepţii care #ustifică

aplicarea arestului preventiv.

• Convenţia *mportiva torturii 'i altor pedepse ori tratamente cu cruzime,

inumane sau degradante"+ +ceastă Convenţie! determină e%pres termenul de

!!tortură4 care presupune interpretarea acestui termen în mod identic pentru părţile

contractante la această Convenţie. )dată cu ratificarea acestei Convenţii! statul îşi

asumă obligaţia de a lua măsuri legislative! administartive! #udiciare şi alte măsurieficiente ca comiterea actelor de tortură să fie pedepsite şi lic"idate. +naliza

Convenţiei sus(menţionată! ne determină să evidenţiem că nici o e%cepţie a unui act

de tortură! nu poate #ustifica aplicarea lui asupra unei persoane.

7ndiferent! care ar fi motivul pentru care persoana a fost arestată! ea nu poate fi

supusă unor măsuri de tortură sau altor tratamente inumane şi degradante! pentru

obţinerea adevărului. easemenea! persoanei arestate! nu(i poate fi în#osită demnitateasau să fie supus umilinţei. 0oate aceste garanţii! care cunosc o reflectare legală 2>

asigură bănuitului dreptul la siguranţă. )rice informaţii! declaraţii obţinute de la

bănuit! prin intermediul constrîngerii fizice sau psi"ice nu pot fi considerate ca mi#loc

de probă.

)rice act de tortură! vor fi considerate infracţiuni! fapt consfinţit în Convenţie.

Convenţia21! prevede că orice declaraţii care au fost obţinute prin tortură( să nu

fie invocate ca element de probă în nici o procedurăj! ca urmare concluzionăm că

dacă o persoană privată de libertate va fi constrînsă! astfel ca prin intermediul torturii

192= Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime! inumane sau degradante! adoptată la Ne hor la 1> decembrie 1-:B! în vigoare pentru ;epublica Moldova din 2: decembrie1--,

202 alin- art.11 C$$.;M

212: art 1, Convenţia împortiva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime! inumane sau degradante! adoptată la Ne hor la 1> decembrie 1-:B


14/43

să facă declaraţii nedorite! aceste declaraţii nu vor putea fi considerate ca mi#loc de

probă.

• 3n alt act normativ cu caracter internaţional este Pactul internaţional cu privire

la drepturile civile 'i politice-- care prevede în art. că !!nimeni nu va fi supus torturii

şi nici unor pedepse sau tratamente crude! inumane sau degradante4 ceea ce implică

că c"iar în virtutea aplăcări arestului preventiv! că măsură de prevenţie! organul

abilitat să o aplice nu poate şi nici nu trebuie să aplice ca mi#loc pentru stabilirea

adevărului! tratamente crude! inumane sau degradante.

0otodată! în art. - al aceluiaşi pact se stipulează că !!nimeni nu poate fi privat de

libertatea sa decît pentru motive legale şi în conformitate cu procedura prevăzută delege!4. +cest articol! nu se limitează doar la stipularea faptului că este posibil

limitarea libertăţii prin arestare! dar totodată enumeră şi garanţiile procesuale de care

poate beneficia persoana arestatădreptul de a fi informat despre motivele arestării!

#udecarea într(un termen rezonabil! dreptul de a contesta măsura aplicată! dreptul la

despăgubire.

&n legislaţia cu privire la arestul preventiv a statelor europene sînt menţionateurmătoarele constante528

• Măsura arestării preventive este reglementată prin lege! cel mai adesea

prin intermrdiul Codului de proceduro penală! şi consolidată prin te%te constituţionale

ermania! 7talia! 9ranţa etc2B

• Se recunoaşte Convenţiei *uropene a repturilor )mului o valoare

normativă superioară reglementărilor interne în privinţa ocrotirii drepturilor

fundamentale ale persoanei ermania! *lveţia! )landa! kelgia etc.

222- $actul 7nternaţional cu privire la drepturile politice şi civile! adoptat la 1= decembrie 1-==! în vigoare pentru ;M din 2= aprilie 1--8

23 D. $radel! /es atteintes a la libert #ugement en droit penal compar! $aris! *ditions! 1--2! pag. 8-8

24 +le%andru uculeanu! 7nstituţii de drept procesual penal! editura 3niversitatea! 0itu Maiorescu! pag. B


15/43

• $rezenţa magistratului #udecător atît în momentul luării măsurii arestării

preventive! cît şi în etapele ulterioare consacrate prelungirii acesteia şi controlului de

legalitate

• Condiţiile de aplicare5

( e%istenţa indicilor de vinovăţie în )landa se vorbeşte despre !!o suspiciune gravă4!

în ermania se evocă !!o puternică suspiciune4! în kelgia se utilizează e%presia

!!indice serioase de vinovăţie4! în 9ranţa această condiţie se deduce din corelarea mai

multor te%te

( gravitatea faptelor penale materializate prin producerea unei tulburări a ordinii publice şi a minimum de pedeapsă un an în $olonia! 8 luni în recia! 8 ani în

$ortugalia! 2 ani( sau 1 an în caz de infracţiune flagrantă 6 în 9ranţa2,

( precizarea în te%tul legii a cazurilor de arestare! în ma#oritatea legislaţiilor sunt

evocate5 pericolul de fugă! pericolul modificării probelor influenţării martorilor!

pericolul comiterii unei noi infracţiuni recidivei! tulburarea ordinii publice

( prezenţa apărătorului asistarea de către apărător este doar o competenţă a dreptuluila apărare în conţinutul dreptului la apărare se includ5 dreptul de a păstra tăcerea!

dreptul de a cunoaşte orice acuzaţie! dreptul de a nu depune mărturii împotriva

rudelor! e%istă şi unele deosebiri5 avocatul nu este prezent de la început kelgia!

$olonia sau! c"iar dacă este prezent! drepturile sale sunt limitate poate consulta

dosarul( recia! se poate interzice contactul cu apărătorul o perioadă de timp (

+nglia cu privire la dreptul celui arestat de a cunoaşte acuzaţiile! în general aceasta

se realizează prin înmînarea actului de arestare dreptul de a fi anunţată familia este

recunoscut în ma#oritatea legislaţiilor 6 e%cepţii5 9ranţa! *lveţia! c"iar şi în aceste ţări!

în activitatea practică! autorităţile #udiciare procedează ca atare

25


16/43

( acordarea de despăgubiri în cazul stabilirii nevinovăţiei această procedură este

prevăzută în 9ranţa! Spania! kelgia şi nu este recunoscută în +nglia. *ste condiîionată

de stebilirea unei culpe în sarcina funcţionarului Spania! kelgia! 9ranţa şi absenţa

relei credinţe din partea solicitantului de daune ermania! *lveţia2=.

Cadrul normativ intern! propriu fiecărei ţări care reglementează !!arestul

preventiv4 de regulă este constituit din următoarele acte normative5

$entru ;epublica Moldova! legea fundamentală este 6 Constituţia epublicii

(oldova)* care în art. B intitulat Arepturile şi libertăţile omului4 stabileşte că

dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se

aplică în concordanţă cu eclaraţia 3niversală a reptului )mului! cu pacte şi

celelalte tratate! la care ;M este parte. /egea fundamentală a ;M în art.2, intitulat A/ibertatea individuală şi siguranţa

persoanei4 ne prezintă limitele aplicării arestului. +liniatul 2 art. 2, Constituţia ;M

stabileşte că 5


17/43

#udiciare şi numai în cazurile şi modalităţile prevăzute de lege4. &n cazuri

e%cepţionale! de necisitate şi de urgenţă indicate în mod e%pres de lege! autoritatea

siguranţei publice poate adopta măsuri provizorii care trebuie comunicate într(un

termen de B: ore autorităţilor #udiciare! iar! dacă aceasta nu le confirmă în următoarele

B: ore! se consideră revocate şi lipsite de orice efect. )dată cu încălcarea legislaţiei!

ultimul aliniat al aculuiaşi articol menţionează că legea prevede acordarea termenilor

ma%imali odată cu aplicarea arestului preventiv.

&n conformitate cu Constituţia ,aponiei)-! ANimeni! cu e%cepţia cazului de reţinere

pentru flagrant delict! nu poate fi arestat decît pe baza unui mandat emis de un organ

#udiciar competent! în care să se menţioneze în mod e%pres infracţiunea imputată4.

Constituţia paniei/0 stabileşte că Aarestarea preventivă nu poate fi mai mare decîttimpul strict necesar pentru a face cercetări în vederea lămuririi! clarificării faptelor şi

în orice caz4. &n 2 ore! arestatul va trebui să fie pus în libertate sau la dispoziţia

autorităţilor #udiciare. /egea va reglementa o procedură de .a&eas corpus pentru a

pune imiediat la dispoziţia autorităţii #udiciare a oricărei persoane arestate ilegal. e

asemenea! prin lege se va stabili limita ma%imală a duratei arestării preventive.

$unctul 8- din Magna C"arta 121, A nici un om li&er nu va /i arestat sau *ntemniţat,ori lipsit de drepturile sau posesiunile sale, ori declarat *n a/ara legii sau e0ilat, sau

lezat *ntr1un /el, nici nu vom /olosi /orţa contra lui 'i nu vom trimite pe alţii să o /acă,

/ără a decide potrivit legii a egalelor săi sau potrivit legii regatului 4.

&n cazul în care apariţia unor obstacole care vor conduce la contradicţii între

normele dreptului naţional şi normele dreptului internaţional! atunci vor prevala

normele dreptului internaţional! în cazul ;epublicii Moldova! normele Convenţii

*uropene care ;epublica Moldova a ratificat(o81. +ceastă premiză acţionează după

regula conform căreia acţionează primatul dreptului internaţional asupra celui intern.

29 Constituţia Daponiei! promulgată la 8.11.1-B. +// *ducaţional S.+. 1--! art 88

30 Constituţia Spaniei art 1! alin 2

31 otărîrea $arlamentului ;epublicii Moldova! nr. 12-:(?777 din 2B iulie 1--! privind ratificarea Convenţiei pentru +părarea repturilor )mului şi a /ibertăţilor 9undamentale! precum şi a unor protocoale adiţionale la această convenţie! M.). nr. ,B(,, din 21 august 1--


18/43

$e lîngă Constituţiile statelor ce reglementează direct sau indirect anumite

aspecte ale arestului preventiv! sau fie dispun un anumit principiu general! cum ar fi

libertatea şi siguranţa persoanei! fie inviolabilitatea persoanei etc.! e%istă Coduri de

procedură penală proprii fiecărui stat. easemena! unele state pe lîngă coduri de

procedură penală! pot avea şi legi care reglementează mai detailat problema arestului

preventiv! cum ar fi ;epublica Moldova82 sau 9ederaţia ;usă88.

eci! cadrul normativ care reglementează arestul preventiv! reflectă caracterul

obligatoriu al acestor norme! deoarece fiind o măsură cu un grad sporit de severitate!

aplicarea ei! urmează să fie strict în conformitate cu limitele legii.

Capitolul. II. Condiţiile de fond şi de procedură pentru aplicarea arestuluipreventv.

).%. (otivele aplicării1 subiecţii abilitaţi de a aplica arestul preventiv1 şi asupracărora se aplică arestul preventiv.

Cauzele aplicării arestului preventiv2

$rivarea de libertate! în virtutea art. , C*)! va fi posibilă ori de cîte ori e%istă

una din e%cepţiile indicate e%pres în lege! fiind admisibilă dacă poate fi #ustificată prin

referinţă la unul din cazurile indicate în lege! această listă de e%cepţii fiind e%"austivă

şi necesită o interpretare restrictivă! în caz contrar privarea de libertate va fi

considerată ilegală.

&n puctul 1 al art. , C*) detaliat sunt e%puse şase cazuri în prezenţa cărora

statul poate priva o persoană de libertate. e la cuvintele Acu e%cepţia unor cazuri4aceasta listă este epuizată şi cere o tălmăcire lărgită. eci! deţinerea în stare de arest

poate fi admisă numai în cazurile prevăzute de una din cele şase cazuri! altfel arestul

contravine C*).

32 /egea cu privire la arestarea preventivă! nr. 122=(?777 din 2.>= 1--

33 /egea federală a 9ederaţiei ;use cu privire la deţinerea sub arest a bănuiţilor şi învinuiţilor în săvîrşirea infracţiunii din 1, iulie 1--,


19/43

*%istă 8 cazuri8B în care privarea de libertate poate să fie #ustificată ca

componentă a unei proceduri penale5 arestarea unei persoane suspectate de comiterea

unei infracţiuni arestarea unei persoane cu titlu de sancţiune pentru comiterea unei

infracţiuni şi detenţia unei persoane în urma unei cereri de e%trădare.

Cît priveşte arestarea unei persoane suspectate de comiterea unei in/racţiuni2 este

necesar ca de fiecare dată! pentru fiecare privare de libertate! să e%iste un te'ei

3uridic care să se e%tindă pe întreaga durată a detenţiei. +ceastă e%igenţă de legalitate

este interpretată ca fiind aplicabilă în acelaşi timp atît fondului cauzei! cît şi

procedurii.

$entru ca aplicarea arestului preventiv ca măsură preventivă! privativă de libertate

să fie considerată în conformitate cu normele legale! se evidenţiază 2 e%igenţefundamentale5

- reţinerea suspectului are ca scop de a fi adus !!în faţa autorităţii #udiciare

competente4.

- caracterul !!verosimil4 al suspiciunilor.

Sînt considerate motive rezonabile de a aplica arestul preventiv5 riscul evadării,

riscul de a *mpiedica &una des/ă'urare a 3ustiţiei, necesitatea de prevenire acriminalităţii, necesitatea de a ocroti ordinea pu&lică#4.

3n alt caz în care poate fi #ustificată ingerenţa autorităţilor competente de a

aplica arestul preventiv( arestarea unei persoane cu titlu de sancţiune pentru

comiterea unei in/racţiuni $ersoana poate fi privată de libertate dacă ea este deţinut

legal după condamnarea sa de către un tri&unal competent . 0ermenul de

!!condamnare!! are semnificaţia că cel interesat a fost recunoscut vinovat de săvîrşirea

infracţiunii.

Condamnarea trebuie să fie pronunţată de către o !!instanţă #udecătorească

competentă!! ! cu alte cuvinte de un organ care are autoritatea necesară pentru a #udeca

34 /ibertatea şi siguranţa persoanei! "id privind punerea în aplicare a art. , C*)! pag. 28 op. cit.

35 Cazul Mansur versus 0urcia şi hagci şi Sargin versus 0urcia din : iunie 1--,


20/43

cazul! care este independentă faţă de e%ecutiv şi de părţi şi care prezintă garanţiile

#udiciare corespunzătoare! c"iar dacă nu este constituit de #urişti8=.

"etenţia unei persoane &n ur'a unei cereri de e4trădare.

&n virtutea clauzei prevăzute de art., paragraful f al! Convenţiei care a fost ratificate

de o serie de state! este permis arestarea sau detenţia legală a unei persoanej

împotriva căreia se desfăşoară o procedură de e%pulzare sau es%trădare.

)rice procedură privind privarea de libertate trebuie să fie stipulată şi e%ecutată

de organul competent şi să nu poarte un caracter spontan.

Conform art. B1 alin. 1 C$$ ;M A ispunerea! înlocuirea! încetarea saurevocarea arestării preventive este în competeţa #udecătorului de instrucţie4.

+rt. 1 alin. 2 C$$ ;M prevede că arestarea preventivă a persoanei sub

controlul #udiciar se aplică numai conform "otărîrii instanţei de #udecată emise! atît în

baza demersului procurorului! cît şi din oficiu atunci cînd #udecă cauza respectivă.

/egea cu privire la arestarea preventivă8 în art. = alin.= stabileşte că A drept temei

pentru transferarea şi deţinerea preveniţilor în izolatoarele de detenţie provizorieserveşte ordonanţa procurorului! precum şi cererea scrisă a ofiţerului de urmărire

penală ori "otărîrea instanţei de #udecată! pronunţată în modul prevăzut de legislaţia

de urmărire penală. /egea fundamentală Constituţia a ;epublicii Moldova în art. 2,

alin. B stabileşte că arestarea se face în temeiul unui mandat! emis de instanţa de

#udecată.

otărîrile instanţei de #udecată se pronunţă în şedinţă publică de către preşedintele

şedunţei sau de către unul din #udecătorii completului de #udecată! asistat de grefier.

/a pronunţarea "otărîrii! toţi cei prezenţi în sală o ascultă o ascultă stînd în picioare.

acă! la adoptarea "otărîrii! a fost e%pusă o opinie separată! despre aceasta se

informează cei prezenţi la pronunţare! iar opinia se ane%ează la "otărîre.

36 ? versus +ustria1-=: şi 1-=-! e ilde! )oms şi ersp versus kelgia! *ngel versus )landa! *ggs versus *lveţia şi Neumeister versus +ustria

37 /egea cu privire la arestarea preventivă nr. 122=(?777 din 2. >=. - art. = alin. =


21/43

+rticolul 1B= C$$ al ;om@niei prede că arestul preventiv se aplică de către

procuror din oficiu! dacă el consideră că în interesul urmăririi penale este necesară

privarea de libertate a învinuitului! dispune prin ordonanţă motivată arestarea acestuia!

arătînd temeiurile care #ustifică luarea măsurii şi fi%înd durata arestării.

0otodată! procurorul emite un mandat de arest a învinuitului. Mandatul

cuprinde în mod corespunzător menţiunile arătate! privind mandatul de arestare

precum numele şi prenumele învinuitului şi durata pentru care este dispusă arestarea.

Mulţi autori din domeniul #urisprudenţei precum Constantin Sima! +le%andru

uculeanu! orin Ciuncan în lucrarea sa A+restarea preventivă4 menţionează faptul

că5 Adeoarece reprezintă o restrîngere importantă a libertăţii individuale! în cursul

desfăşurării procesului penal! arestarea preventivă poate fi dispusă numai de unmagistrat art. 28 alin. B din Constituţia ;om@niei4. Magistratul îşi e%ercită

atribuţiile numai în baza legii şi este independent 6 #udecătoru# şi imparţial 6

procurorul. $ărerea autorilor e că este incorect faptul că emiterea mandatului de arest

să fie efectuat de procuror în condiţii de subiectivism! el fiind acela care efectuiază

anc"eta şi! pe de altă parte dispune arestarea învinuitului.

&n susţinerea e%cepţiei de necostituţionalitate se invocă! dar numai parţial! înConstituţie ;om@niei8:! făcîndu(se abstracţie de conţinutul alin. B al acestui articol!

potrivit căruia! dacă mandatul a fost emis cu încălcarea legii! arestatul se poate plînge

#udecătorului! care se va pronunţa printr(o "otărîre motivată.

+şadar! /egea fundamentală conţine o garanţie procesuală de o deosebită

însemnătate! destinată de a preveni arestările abuzive! deoaarece! în final! controlul

legalităţii acestei măsuri este de competenţa instanţei de #udecată.

Conform /egislaţiei 9ederaţiei ;use şi mai precis a C$$ 9; 8- sînt abilitaţi de

aplica arestul preventiv următorii5 4 $rocurorul eneral al 3;SS! $rocurorul

Militar! $rocurorul ;S9S;! procurorii republicilor autonome! ţinuturilor! regiunilor!

oraşelor regiunilor autonome şi ad#uncţilor! procurorii raionali şi orăşineşti.

38 Constituţia ;omîniei! art. 28! alin.B

39 Codul de procedură penală al 9ederaţiei ;use! art. -=! alin. B


22/43

+plicarea repetată a măsurii arestului prevantiv asupra aceleiaşi persoane şi pentru

aceeaşi infracţiune după casarea sentinţei de către #udecător! estre posibilă doar în

cazul descoperirii unor noi circumstanţe care ar face aplicarea arestului preventiv ca

cea mai bună soluţie.

Constituţia 9ederaţiei ;use în art.22 alin.2 prevede că Aarestarea preventivă

poate fi aplicată doar printr(o "otărîre a instanţei de #udecată 4. $înă la "otărîrea

instanţei de #udecată persoana nu poate fi arestată decît pe un termen pînă B: ore .

+rt. , al /egii 9ederaleB> cu privirea la deţinerea sub arest a bănuiţilor şi

învinuiţilor în săvîrşirea infracţiunilor!prevede că arestarea preventivă a băniutului!

învinuitului se face printr(o "otărîre a instanţei de #udecată.

/egislaţia Statelor 3nite ale +mericii menţionează faptul că arestarea preventivă poate fi aplicată asupra unei persoane bănuite! învinuite de săvîrşirea unei infracţiuni

doar printr(o "otărîrii a instanţei de #udecată. +restarea bănuitului! învinuitului poate

fi efectuat şi de către organele de poliliie pentru diferite categorii de infracţiuni! însă

aceasta apare ca o reţinere care nu poate dura mai mult de 2B ore.

+celaşi lucru putem spune şi despre legislaţia Mării kritanice unde arestarea

preventivă a unei pesoane se face doar printr(o "otărîre a instanţei de #udecată.+restarea efctuată de către organele de urmărire penală nu poate dura mai mult de -=

de ore şi cea efectuată în baza unei "otărîri a instanţei de #udecată! care poate fi pînă

> zile! iar în cazurile e%cepţionale aceasta poate fi prelungită pînă la 112 zile.

C"iar dacă necesitatea de denclanşa urmăriri penale împotriva unei persoane

suspectate de comiterea unei infracţiuni sau de a o împiedica să comită o infracţiune

poate servi ca o #ustificare iniţială a privării ei de libertate! aceste motive nu sunt

suficiente pentru menţinerea ulterioară a persoanei vizate în detenţie. Continuarea

detenţiei trebuie să fie supusă! în scurt timp! unui control #udecătoresc privind

oportunitatea reţinerii iniţiale şi a menţinerii sub arest. Cel din urmă nici într(un caz

nu poate fi considerat ca legitim din simplu motiv că o bănuială rezonabilă continuă

40 /egea 9ederală a 9ederaţiei ;use A c u privire la deţinerea sub arest! a bănuiţilor şi învinuiţilor în săvîrşirea unor infracîiuni4! art. ,


23/43

să planeze asupra suspectatului în ceea ce priveşte săvîrşirea sau tentativa de săvîrşire

a unei infracţiuni.

Arestarea preventivă a &nvinuitului2&nvinuitul este persoana faţă de care se efectuiază urmărire penală cît timp nu afost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa.

&n mod obişnuit! arestarea învinuitului se poate lua în cursul urmăririi penale! înmod independent! sau după e%pirarea duratei reţinerii. urata arestarii învinuitului nu

poate depăşi 8> zileB1. *%istă într(adevăr! situaţii cînd faţă de comple%itatea unor cauze şi de gravitatea faptelor imputate! organele de urmărire penală nu au

posibilitatea de a efectua! în termen de 2 de ore! cît durează măsura reţinerii! toateactele necesare pentru strîngerea datelor în temeiul cărora ar putea propune punerea înmişcare a acţiunii penale împotriva învinuitului. &n astfel de situaţii este necesar ca

după e%pirarea reţinerii! învinuitul să fie privat de libertate încă operioadă de timp! pentru a da posibilitate organului de urmărire să strîngă toate dovezile pentru aflareaadevărului. $otrivit legislaţiei ;omîne condiţiile necesare luării măsurii arestării preventive aînvinuitului sunt următoareleB25

• $entru fapta săvîrşită! legea să prevadă pedeapsa cu înc"isoare condiţiaeste îndeplinită şi în cazul în care legea prevede alternativ pedeapsaînc"isorii sau amenda

• Să fie necesară privarea de libertate a învinuitului în interesul urmăriri

penale. &n ceea ce priveşte organul competent! arestarea învinuitului poate fidispusă5

• e procuror! în faza de urmărire penală• e instanţa de #udecată! în faza de #udecată.

+stfel! procurorul în cursul urmăririi penale! din oficiu sau la sesizareaorganelor de cercetare penală! poate dispune prin ordonanţă motivată arestareaînvinuitului. &n cuprinsul ordonanţei trebue să se arate temeiurile care #ustifică luareamăsurii şi să se precizeze durata arestării.B8

)dată cu întocmirea ordonanţei de arestare preventivă! se emite şi un mandat dearestare a învinuitului! care va trebui să cuprindă5• $arc"etul care a dispus luarea măsurii arestării învinuitului• ata şi locul emiterii• Numele şi prenumele procurorului care a emis mandatul de arestare

41 Codul de $rocedură $enală al ;epublicii Moldova! art. 1:=! alin. 2

42 Codul de procedură penală al ;om@niei! art. 1B=! alin. 1! îngri#it şi adnotat de +nastasiu Crişu! 7on Neagu! ediţia 2>>8

43 +le%andru $intea! rept procesual penal! editura /umina /e%! pag. 2B:


24/43

• +rătarea faptei ce formează obiectul învinuirii şi denumirea infracţiunii• Numele şi prenumele învinuitului şi durata pentru care este dispusă arestarea

acestuia• Semnătura procurorului.+restarea preventivă poate fi dispusă şi de instanţa de #udecată! în cursul

#udecăţii! în următoarele cazuri5 a în cursul infracţiunilor de audienţă! instanţa de #udecată constată fapta!

identifică făptuitorul! înc"eie un proces 6 verbal! după care poate dispune! curespectarea condiţiilor legii! arestarea preventivă a învinuitului prin înc"eere deşedinţă

b în cazul e%tinderii procesului penal cu privire la alte persoane! în cazurile încare! în cursul #udecăţii! se descoperă date cu privire la participarea şi a unei alte

persoane la săvîrşirea faptei prevăzute de legea penală pusă în sarcina inculpatuluitrimis în #udecată sau date în legătură cu fapta acestui inculpat arestarea învinuituluieste dispusă! în această situaţie! prin sentinţă de dezinvestire.

&n ambele situaţii! preşrdintele completului de #udecată emite un mandat dearestare a învinuitului! care va avea acelaş cuprins ca în cazul mandatului emis de

procuror. &nvinuitul arestat este trimis de îndată procurorului împreună cu mandatul dearestare şi procesul(verbal de constatare a infracţiunii de adienţă! în scopul efectuăriiurmăririi penale.

urata arestării învinuitului! potrivit Codului de procedură penală al;om@nieiBB! este pînă la , zile.+restarea preventivă a învinuitului nu poate fi

prelungită./a e%tinderea termenului de , zile! trebuie emis ordonanţa depunere în

libertate. *%cepţia face cazul în care învinuitul a fost pus sub inculpare şi s(a dispusarestarea acestuia ca inculpat.

$otrivit art.28 alin., din Constituţia ;om@niei şi art.181 C$$! persoaneiarestate i se aduce aminte de îndată motivele arestării . &nvinuirea se aduce lacunoştinţa celui arestat în cel mai scurt termen! în prezenţa unui avocat.

$otrivit art.181 alin.2! cînd dispune arestarea învinuitului! procurorului sauinstanţa de #udecată înştiinţează despre aceasta! în termen de 2B ore! un membru dinfamilia acestuia sau o altă persoană pe care o desemnează învinuitul!m consemnîndu(se aceasta într(un proces verbal.

acă sunt mai mulţi învinuiţi în cauză! arestarea acestuia se dispune prinaceeaşi ordonanţă! dar în vedere e%ecutării măsurii se vor emite mandate de arestare

pentru fiecare învinuit în parte.&n cazul constatării ifracţiunii flagrante! învinuitul este reţinut! iar la sesizarea

organului de cercetare sau din oficiu! procurorul poate emite mandatul de arestare aînvinuitului! evident dupa ce a dispus această măsură prin ordonanţă.

44 Codul de procedură penală al ;om@niei! art.1B= ! alin. 1


25/43

&n cazul procedurii speciale privind urmărirea infracţiunilor flagrante! seîntîlnesc două situaţii. &ntr(o primă situaţie! cînd procurorul apreciază că sîntsuficiente dovezi pentru punerea în mişcare a acţiunii penale! dă rec"izitoriul princare pune în mişcare acţiunea penală şi dispune trimitera în #udecată! emiţîndmandatul de arestare a inculpatului.

Cînd însă apreciază că nu sunt suficiente dovezi pentru punerea în mişcare aacţiunii penale! procurorul poate dispune arestarea preventivă a învinuitului şi restituecauza organului de cercetare penală! care este obligat să continue cercetarea şi săînainteze dosarul procurorului odată cu învinuitul! cel mai tîrziu în 8 zile de la arestareacestuia. &n acest caz! procurorul primind dosarul! trece la verificarea lucrărilor urmăririi penale şi se pronunţă! în cel mult 2 zile de la primire! putînd dispunetrimiterea în #udecată prin rec"izitoriu! emiţînd mandat de arestare împotrivainculpatului şi înaintează! de îndată! dosarul instanţei de #udecată.

/egislaţia 9ederaţiei ;use referitor la arestarea preventivă a învinuitului prevede următoarele că dupa ce a constatat toate faptele necesare organul de urmărire

penală sau procurorul ea decizia de aplicare a măsurii procesuale arestul preventiv! în baza la ce şi adoptă o ordonanţă.

&n ordonanţă trebue să fi fie indicat5 infracţiunea în săvîrşirea cărea este învinuitarestatul! şi motivul în baza căruia a fost aplicată această măsură preventivă data şilocul îndeplinirii ordonanţei de către cine a fost îndeplinită ordonanţa articolul C$$care prevede această măsură preventivă şi alte date pe care trebue să le conţină oordonanţă.

Cum am menţionat de#a mai sus! arestarea prevenrtivă în coformitate cuConstituţiea 9ederaţiei ;useB, se poate aplica doar de către instanţa de #udecată! însă

în comformitate cu C$$ arestarea preventivă poate fi aplicat şi de către procuror.qi dacă ne întoarcem la prevederile Convenţiei *uropene a repturilor )muluiam putea spune că privarea de libertate aunei persoane poate fi prevăzută în 8 cazuri5atunci cînd ea este bănuită de comiterea unei infracţiuni! atunci cînd e necesar s(oîmpiedice să comită o infracţiune sau cînd această persoană riscă să evadeze dupăcomiterea acestea. 0otuşi! măsura enunţată nu va fi compatibilă cu art., 1 c doar dacă este luată în scopul intentării unor urmăriri penale împotriva celui interesat.+ceasta este consecinţa legăturii indisolubile între articolele , 1 c şi , 8 dinConvenţie5 primul autorizează privarea de libertate! iar al doilea prevede că celinteresat trebue adus imediat *n /aţa unui 3udecător sau alt magistrat a&ilitat prin lege

să e0erseze /uncţii 3udecătore'ti 'i de asemenea el are derptul să /ie 3udecat *ntr1uminterval de timp rezona&il sau să /ie eli&erat *n timpul procedurii +ceastă situaţie aremeritul de a clarifica e%presiaA autoritate #udiciară competentă4 aşa cum apare aceastadin urmă în art. , 1 c! menţionînd în mod e%pres un #udecător sau un alt magistrat!în faţa căruia se duce un suspect în cadrul unei proceduri care va avea ca rezultat un

proces. &n consecinţă! scopul final al privării de libertate este procedura penală.

45 Constituţia 9ederaţiei ;use! art. 22


26/43

Arestarea preventivă a inculpatului2

+restarea preventivă a inculpatului este cea mai gravă măsură preventivă care se poate lua în cursul urmăriri penale şi al #udecării de oarece este privată de libertate şi

are o durată practic limitată doar de atingerea #umătăţii ma%imului pedepsei.

B=

7nculpatul este persoana fizică faţă de care sa emis! în conformitate cu prvederile prezentului CodB ordonanţa de punere sub învinuire şi în priviţa căruia cauza a fosttrimisă în #udecată.

Nici Codul de $rocedură $enală! nici /egea cu privire la arestarean preventivă! nicialte legi a ;epublicii Moldova nu prevăd un articol care s(ar referi nemi#locit laarestarea prevrntivă a inculpatului! ele se referă la general la bănuit! învinuit şiinculpat

+restarea inculpatului este o măsură procesuală care manifestă un grad mai

grav! datorită faptei comise de către inculpat! după cum menţionează autorul romîn N.olonciu.B:

+restarea inculpatului se efectuează după reguli similare de arestare a

bănuitului sau învinuitului.

&n una din opiniile e%puse în literatura de specialitate! în cazul arestării

inculpatului! !!în cursul #udecăţii! arestarea inculpatului durează pînă la soluţionarea

definitivă a cauzei! afară de cazul cînd instanţa dispune revovcarea ei.4B-.

&n cazul arestării inculpatului e%istă motive temeinice care demonstrează

vinovăţia acestuia.

Ca şi în cazul bănuitului! învinuitului! în cazul inculpatului la arestarea acestuia

urmează ca organele ce sînt abilitate să aplice această măsură urmează să respecte

drepturile asigurate de art ,! art.= C*).

+rticolul 28 C$$ al ;omîniei,> prevede că măsura arestării inculpatului poate fi luată

numai dacă pedeapsa înc"isorii prevăzută de lege este mai mare de un an.+restarea inculpatului se poate dispune numai dacă sunt îndeplinite condiţiile5

46 0ratat de drept procesual penal! +drian qtefan 0ulbure! *ditura +// k*C! pag. 2B>

47 Codul de $rocedură $enală al ;epublicii Moldova! art. =, alin. 2

48 N.olonciu! 0ratat de procedură penală vol77 pagB1

49 N.olonciu 0ratat de procedură penală vol77 pag B1

50 Codul de $rocedură $enală al ;om@niei! *diţia 2>>8! îngri#ită şi adnotată de 7on Neagu şi +nastasiu Crişu! art. 1B:


27/43

• *%istă probe sau indici temeinici că a săvîrşit o faptă prevăzuta de legea

penală

• Să fie pusă în mişcare acţiunea penală

•

*%istă careva condiţii prevăzute în art. 1B: C$$ ;om@n. 7nculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare infracţiunea este

flagrantă! iar pedeapsa înc"isorii prevăzută de lege este mai mare de 8 luni inculpatul

a fugit ori s(a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la #udecată! ori a

făcut pregătiri pentru asemenea acte! precum şi dacă în cursul #udecăţii sunt date că

inculpatul urmăreşte să se sustragă de la e%ecutarea pedepsei sunt date suficiente că

inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului! prin influenţarea vreunuimartor sau e%pert! distrugerea ori alterarea mi#loacelor materiale de probă sau prin

alte asemenea fapte inculpatul a comis din nou o infracţiune! ori e%istă date care

#ustifică temerea că va săvîrşi şi alte infracţiuni inculpatul este recidivist cînd e%istă

unul din circumstanţele agravante inculpatul a săvîrşit o infracţiune pentru care legea

prevede pedeapsa înc"isorii mai mare de 2 ani! iar lăsarea sa în libertate ar prezenta

un pericol pentru ordinea publică. &n cazurile prevăzute la alin c g! măsura arestării

inculpatului poate fi luată numai dacă pedeapsa înc"isoeii prevăzută de lege este mai

mare de un an.

7nculpatul să fie ascultat! de către procuror sau de către instanţa de #udecată. Cu titlu

de e%cepţie! măsura arestării preventive a inculpatului poate fi dispusă fără ascultarea

acestuia în următoarele cazuri5

inculpatul este dispărut.

7nculpatul se află în străinătate

c *%istă probe din care rezultă că inculpatul a fugit sau se sustrage de la urmărirea

penală sau de la #udecată! în ipoteza în care mandatul a fost emis fără ascultarea

inculpatului! acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s(a prezentat.,1

51 +le%andru koroi! N. Didovu 6 rept procesual penal! *ditura +// k*C! pag. 1-2


28/43

Situaţiile menţionate sînt alternative! permiţînd ca în cazul constatării uneia dintre ele

să se poată lua măsura preventivă.,2

/a aceste condiţii! unii autori adaugă şi altele privind punerea în mişcare a acţiunii

penale! iar infracţiunea să prezinte o gravitate materializată într(un minim de pedeapsă

prevăzut de legea penală. +ceste condiţii se regăsesc în primele trei. +stfel! măsura

preventivă priveşte un inculpat! care este persoana faţă de care sa pus în mişcare

acţiunea penală.

upă întocmirea ordonanţei sau a "otărîrii prin care s(a dispus arestarea inculpatului!

procurorul sau preşedintele completului de #udecată emite îndată mandatul de

arestare. Mandatul de arestare este individual. &n situaţia în care prin aceeaşi

ordonanţă sau "otărîre se dispune arestarea mai multor inculpaţi! pentru fiecare trebuesă se emită cîte un mandat de arestare,8! deoarece acesta este actul de procedură în

temeiul căruia locul de detenţie preventivă primeşte şi îl deţine pe cel arestat.

Mandatul de arestare se pune în e%ecutare! de regulă! de către organul de poliţie! ca

organ administrativ! legea reglementînd două modalităţi distincte! după cum măsura

arestării a fost dispusă în prezenţa inculpatului sau în lipsa acestuia.,B

&n situaţia în care inculpatul a fost prezent şi mandatul de arestare a fost emis dupăascultarea acestuia! procurorul sau preşedintele completului de #udecată care a emis

mandatul înmînează un e%emplar al mandatului persoanei arestate! iar un alt e%emplar

îl trimite organului de poliţie! pentru a fi predat la locul de deţinere odată cu

inculpatul arestat.,,

&n situaţia în care inculpatul nu a fost prezentinculpatul este dispărut! se află înstrăinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la #udecată! mandatul emis înainte de

ascultarea sa se înaintează în dublu e%emplar organului de poliţie pentru e%ecutare.

,=

)rganul de poliţie procedează la arestarea persoanei arătate în mandat! îi predă une%emplar al mandatului şi o conduce în faţa organului #udiciar care a emis mandatul.

52 7. 7strate! /ibertatea persoanei şi garanţiile ei procesual penale! Craiova! 1-:B! pag. ,8

53 +rt. 1,1 alin.2! Codul de procedură penală al ;om@niei

54 +le%andru koroi! N. Didovu 6 op. cit.! pag. 1-8

55 +rt.1,2 alin. 1! Codul de procedură penală al ;omîniei.

56 7bidem


29/43

Arestarea preventivă a 'inorilor2

&n istoria dreptului! în ceea ce priveşte #udecarea! pedepsirea infractorului

minor! este de precizat că! la începuturi nu e%ista o deosebire a modului de abordare

între minor şi ma#or. +ceastă situaţie s(a datorat în mare măsură modului superficial!

c"iar primitiv al abordării problemei psi"ologica! particularităţilor pe care le

reprezintă din acest punct de vedere minorul! care să conducă la un tratament

diferenţiat,.

)dată cu evoluţia! un fapt important l(a constituit promovarea ideii că minorul

să fie e%clus nu numai de la aplicarea pedepsei! ci şi de la urmărire! deci! să nu mai fie

e%pus cercetării! #udecăţii,:

. +ceastă idee s(a e%tins din ce în ce mai mult! fiind preluată de sistemele de drept moderne5 copilul pînă la o vîrstă anumită era e%clus atît

de la urmărire! cît şi de la #udecatăîn vec"iul drept englez! împotriva copilului care nu

împlinise vîrsta de ani nu se puteau efectua cercetări! aceeaşi precizare fiind impusă

şi în dreptul spaniol! vîrsta limită fiind însă de 1> ani şi #umătate.

&n dreptul rom@nesc! primele prevederi cu privire la infractorul minor se găsesc

în pravilile lui asile /upu şi Matei kasarab.

&n perioada sec.?7?! odată cu introducerea principiului specializării instanţelor care!

mai tîrziu! a determinat specializarea #udecătorilor creînd(se tribunale pentru minori,-.

atorită stării speciale în care se află minorul! acestuia i se acordă o atenţie deosebită!în ceea ce priveşte stabilirea unui statut #uridic.

$entru faptul că dezvoltarea bio 6 psi"o 6 fizică nu(i permite să(şi reprezintesingur interesele! leguitorul urmează să instituie unstatut #uridic deosebit de cel alma#orului! oferindu(i garanţii în plus.

$rin termenul !!interes al copilului minor4 urmează să înţelegem! pe de(o parteun interes ma#or! social! iar pe de altă parte un interes concret! personal al minorului!diferit în situaţii diferite! care trebuie însă apreciat în toate cazurile prin referire lainteresul ma#or! obştesc.

57 +nastasiu Crişu! !!+restarea preventivă!! cap.777! p.B-

58 .Solomonescu(se indică unele "otărîri! ca de e%emplu cea din 2B martie 1=-,! prin care s(a declarat o "otărîre pronunţată împotriva unui minor de - ani şi #umătate! la fel! o alta! din 2= noiembrie 1==!referitoare la un copil de 1> ani şi #umătate( p.12

59 $otrivit /egii franceze din 2B iunie 1-2B(crimele săvîrşite de minori erau #udecate de tribunale pentru minori


30/43

$rocedura în cauzele cu infractorii minori reprezintă o procedură specialăcuprinzînd norme derogatoare de la reglementarea obişnuită.

&ncă din perioada lui +ristotel! $laton! epoca celor 12 table se făcea deosebireîntre minori şi adulţi sub aspectul anga#ării răspunderii! aplicarea unor măsuri

privative de libertate! astfel se făcea o !!diferenţiere între impuberi şi puberi4.

Sistemul european de protecţie a drepturilor omului! instituit prin Convenţia pentru +părarea drepturilor )mului şi /ibertăţilor 9undamentale şi dezvoltat deCurtea *uropeană a drepturilor )mului în bogata sa #urisprudenţă este pe deplinaplicabil în cauzele privind minorii. +rt., paragraful 1 C*) conţine o dispoziţiee%presă în ce(i priveşte pe aceştia.

+stfel5 !!orice persoană are dreptul la libertate şi siguranţă. Nimeni nu poate filipsit de libertatea sa! cu e%cepţia următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale5 jddacă este vorba de detenţia legală a unui minor! "otărîtă pentru educaţia sa subsupraveg"ere sau despre detenţia sa legală! în scopul aducerii în faţa autorităţilor competente4.

in #urisprudenţa Curţii! vizînd te%tul citat mai sus! putem face referire la cauza 5oumar contra 5elgiei67 privind plasarea unui m7nor într(o casă de arest! cu titlul demăsură provizorie de supraveg"ere. Statuînd mai întăi asupra încălcării art.,

paragraful 15 se impune a fi luat în considerare că trebuie să se controlezerespectarea !!regularităţii!! ! inclusiv !!căile legale!! ! privind detenţia lui Naimkoumar. )r! !!regularitatea!! implică nu numai respectarea legislaţiei naţionale ci şiconformitatea măsurii privative de libertate cu scopul prevăzut de art.,5 prote#areaindividului împotriva arbitrarului. Curtea s(a pronunţat că în acea perioadă! în kelgianu e%ista o infrastructură potrivită şi adaptată unui regim de educaţie! drept

consecinţă! o acumulare inutilă a măsurilor de plasare în arest nu urmărea nici un scopeducativ. eci! s(a încălcat art., paragraful1 C*).Convenţia utilizează termenul de !!minor4 6 desemnînd orice persoană sub

optsprezece ani=1. $e de altă parte! noţiunea de !!minoritate4 este înscrisă în ordinea #uridică naţională=2. ) altă opinie! privind noţiunea de !!minor4=8 6este considerat! uncopil sau o persoană tînără care! în cadrul respectivului sistem de #ustiţie! poate fitratat pentru o infracţiune într(o manieră care este diferită faţă de cea în care este tratatun adult. 3ltimele ;eguli pentru protecţia minorilor privaţi de libertate amendeazăaceastă definiţie a minorului şi(l consideră a fi o persoană aflată la o vîrstă de ma%im1: ani! definiţie sinonimă celei date copilului în art.1 al Convenţiei asupra drepturilor

copilului.+rticolul ,1d C*) permite !!detenţia legală a unui minor! "otărîtă pentrueducaţia sa sub supraveg"ere4 sau !!detenţia sa legală în scopul aducerii sale în faţaautorităţilor competente4.

60 Cazul koumar contra kelgiei din 2- februarie 1-::! seria + nr.12-

61 "id privind punerea în aplicare a art., al Convenţiei *uropene a repturilor )mului! pag.B,

62 Cererea nr. :,>>-! reutert contra *lveţiei! dec. 1B.12.-! nepublicată

63 Standardul de;reguli Minime al Naţiunilor unite în administrarea Dustiţiei pentru Minori;egulile de la kei#ing! adoptat prin ;ezoluţia nr. B>88 din 2- noiembrie 1-:, a +.)N3


31/43

Cît priveşte !!detenţia legală a unui minor, .otăr*tă pentru educaţia sa su& supraveg.ere4 ( motivul detenţiei vizează o ordonanţă de plasare a minorului subsupraveg"ere 6 combinată cu o limitare a libertăţiide e%emplu5 o şedere forţată într(oinstituţie supraveg"eată de învăţămînt sau într(o clinică ( emisă în conformitate culegea! de către o instanţă #udecătorească sau un organ administrativ=B. Codul de

$rocedură $enală a ;M

=,

la acest capitol! reglementează că !!trimiterea într(o instituţieeducaţională specială se permit numai în baza unui mandat de arestare sau a unei"otărîri #udecătoreşti motivate4.

&n cazul !!detenţii legale *n scopul aducerii sale *n /aţa autorităţilor competente4 ( motiv al detenţiei unui minor vizează asigurarea înfăţişării lui în faţaunei instanţe #udecătoreşti în scopul de a(l putea sustrage dintr(un mediu periculos.+cest tip de situaţii nu cuprinde detenţia unui minor suspectat sau acuzat de oinfracţiune penală. *l din contra se aplică detenţiei unui minor acuzat de o crimă şi

plasat sub supraveg"erea psi"iatrică pentru a decide soarta lui sau plasat într(oinstituţie educativă supraveg"eată pe parcursul procesului==.

+mbele obiective menţionate mai sus! sînt distincte.Durisprudenţa Curţii! reflectă diverse interese în cazurile cu minorii! deoarece se

ia în cosideraţie calitatea de minor! drepturile părinţilor! preocupările generale privindstarea fiziologică a acestora=. 3nul dintre obiective! este de a evita privarea delibertate! atingerile aduse libertăţii şi siguranţei minorului şi e%cluderea! totodată! aaplicării art., C*). &n cazul Nielsen6)! Curtea n(a fost de acord că privarea delibertate în scopul plasării minorului într(un spital psi"iatric de către mama sa(constituia o violare a art., C*).

9ăcînd o analiză la cele e%puse mai sus! putem afirma5 că detenţia minorilor va

fi posibilă în virtutea art.,1d C*)! cu condiţia ca ea să fie !!regulară!! adicăconform legii şi că ea să fie decisă! fie în scopul educaţiei sub supraveg"ere! fie înscopul aducerii sale în faţa autorităţii competente.

&n opinia autoului francez D.(9. ;enucci=- art.,1 d C*) prevede condiţiirestrictive.+restarea preventivă a minorilor este analizată în mod diferit în dependenţă delegislaţia fiecărui stat.

;eferitor la măsura arestării preventive în faza de urmărire penală! în legislaţia;om@niei! aceasta poate fi luată şi faţă de infractorul minor! nefăcîndu(se nici odeosebire între învinuiţi sau inculpaţi minori şi cei ma#ori>.

64 "id privind punerea în aplicare a art., al Convenţiei *uropene a repturilor omului! Cazul koumar versus kelgia.

65 art.11 alin.8 C$$.;M

66 ? versus *lveţia din 1--

67 +rt., al C*)( $rotecţia libertăţii şi siguranţei persoanei! ediţia Consiliului *uropei! dos. nr.12! p.2-

68 Cazul Nielsen din 2: noiembrie 1-::! seria + nr.1BB

69 D.(9. ;enucci! roit pnal des mineurs! Masson 1--B p.1:: /e droit pnal des mineurs! $39 ue sais(#ew 8(e edition! p.:

70 +!Crişu! !!+restarea preventivă. Condiţii4 în revista de drept penal nr. 21--=! pag.1>B(1>:


32/43

&ntrucît nu e%istă norme derogatorii în această materie! totuşi faşă de modul detratare a problemei infractorului minor! apar unele neconcordanţe. /egislaţia romînă

prevede că faţă de minor poate fi luată o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă. /a alegerea sancţiunii! se ţine seama de gradul de pericol social al fapteisăvîrşite. e starea fizică! de dezvoltarea intelectuală şi morală! de comportarea lui! de

condiţiile în care a fost crescut şi în care a trăit şi orice alte elemente de natură săcaracterizeze persoana minorului.$roblema care apare în legislaţia procesual(penal a ;om@niei! în materia

minorilor! este că instanţa dispune luarea unei măsuri educative! ceea ce dă na'tere lao incompati&ilitate *ntre luarea măsurii arestării preventive 'i aplicarea *n /inal a

unei măsuri ce caracter poate avea privarea de li&ertate, /aţă de măsura educativă 8"

+tunci cînd se dispune luarea măsurii arestării preventive împotriva minorului parenepotrivită finalizarea procesualui prin aplicarea unei sancţiuni neprivative delibertate! de aici rezultînd şi o neconcordanţă între viziunea organului #udiciar asupramăsurilor luate pe parcursul procesului şi sancţiunea aplicată(în opinia autorului

romîn +.Crişu. e aceea! autorul menţionat! a propus ca atunci cînd se dispune luareamăsurii arestării preventive! aceasta să fie adusă la îndeplinire prin încredinţareaminorului unei instituţii speciale! cu sarcina de a(l supraveg"ea pe minor! şi obligaţiasă(l prezinte de cîte ori este nevoie organelor #udiciare. eci! luarea măsurii arestării

preventive! ar putea fi interpretată ca o anticipare a sancţiunii ce se va lua.atorită faptul că minorii reprezintă o categorie distinctă! $actul 7nternaţional

cu privire la drepturile civile şi politice2 conţine multe măsuri de protecţie aplicabiletuturor persoanelor aflate în faţa #ustiţiei şi în stare de arest! stipulînd că !!în cazultinerilor! procedura #udecătorească se va desfăşura astfel încăt să se ţină seama de

vîrsta lor şi de interesul reeducării lor4.&n Convenţia Naţiunilor 3nite cu privire la repturile Copilului8! în art.8 (este inclus principiul potrivit căruia privarea de li&ertate tre&uie privită ca o ultimămetodă la care se poate recurge Arestarea tre&uie să /ie dispusă pentru cea mai

scurtă perioadă de timp posi&ilă.;egulile de la kei#ing! preluate de Convenţia asupra repturilor Copilului! prevădanumite principii fundamentale5- detenţia minorilor va fi folosită ca o măsură de ultimă instanţă! pentru perioada

cea mai scurtă posibil şi separat de detenţia persoanelor adulte.- $rivarea de libertate va trebui impusă numai după o atentă verificare! pentru o

perioadă minimă şi numai pentru infracţiuni grave- Se va recurge la internarea minorilor numai după luarea în considerare a

măsurilor alternative

71 +.Crişu(+restarea preventivă! p.11:

72 $actul 7nternaţional cu privire la drepturile civile şi politice! adoptat la 1= decembrie 1-== la Ne hor! în vigoare pentru ;M din 2= aprilie 1--8! art 1B! alin B

73 Convenţia Naţiunilor 3nite cu privire la repturile Copilului! adoptată de +. )N3 la 2> noiembrie 1-:-!în vigoare pentru ;M din 2, februarie 1--8 Maria Coco(Cozma! Cristiana(Mi"aelaCrăciunescu! /avinia aleria /efterac"e ( !!Dustiţia pentru minori(studii teoretice şi #urisprudenţă!! *ditura 3niversul Duridic! kucureşti 2>>8! p.->


33/43

- *liberarea va fi luată în considerare atît la arestare! cît şi cu prima ocazie posibilădupă aceasta.

0oate aceste principii instituite şi relatate mai sus! reprezintă o serie de garanţiiasigurate minorilor! în vederea asigurării bunăstării minorilor.

Multe din regulile ce privesc minorii! recomandă că arestarea preventivă să fie

folosită numai după luarea în considerare a măsurilor alternative! precumsupraveg"erea atentă! plasamentul într(o instituţie educativă sau familieB. Cînd pentrufăptuitorul minor nu a fost aleasă calea alternativei şi s(a procedat la un proces!

procedurile vor fi conduse spre promovarea intereselor minorilor.acă principiile stipulate mai sus vizează anumite cerinţe care urmează să fie

respectate pînă la detenţia nemi#locită! atunci literatura de specialitate citează şi 9egulile Naţiunilor (nite pentru Protecţia minorilor privaţi de li&ertate care se referăla efectele privării de libertate! prin asigurarea respectului faţă de drepturile omului laminori. &n acest sens! menţionăm cîteva principii incluse în acest instrument! care deşinu au un caracter imperativ! ele nefiind obligatorii în mod nemi#locit pentru organele

legislative naţionale,5( privarea de libertate va fi o dispoziţie de ultim resort! pentru o perioadă minimă şi vafi limitată la cazurile e%cepţionale.( minorii vor fi privaţi de libertate numai conform principiilor şi procedurii legii.(toţi minorii privaţi de libertate vor fi a#utaţi să înţeleagă drepturile lor! obligaţiile dintimpul detenţiei şi vor fi informaţi asupra protecţiei acordate etc.!.$romovarea şi reglementarea #uridică a unui regim sancţionar distinct! a unor regulispeciale privind urmărirea penală şi #udecata s(au făcut ţinîndu(se seama de

particularităţile ce au în vedere etapele dezvoltării fiinţei umane.

$entru a face diferenţa între delicvenţa minorilor şi delicvenţa adulţilor!legislaţiile au adoptat! în general! criteriul cronologic stabilind=5a limita de vîrstă sub care răspunderea penală este e%clusă ( în ;omînia! minorul sub1B ani nu răspunde penal! în sistemul francez! împotriva minorului care nu a împlinit18 ani se pot lua doar măsuri de ocrotire.

b vîrsta de la care se pot aplica sancţiuni de drept procesual penal e%trem devariată5 ani în cazul *lveţiei şi Suediei : ani pentru Scoţia 12 ani recia! +nglia!ara alilor 18 ani pentru 9ranţa! $ortugalia! +ustria 1, ani anemarca

c vîrsta de tranziţie în cadrul căreia se aplică un regim sancţionar derogator!specific minorilor sau regimul sancţionator destinat adulţilor! dar atenuat 1=(1: ani

pentru sistemul [email protected] limita de vîrstă de la care se stabileşte răspunderea deplină a făptuitorului de

regulă! 1: ani în cazul +ustriei! kelgiei! 9ranţei! 7taliei! Spaniei 1, ani Cipru şiSuedia! 1B ani Norvegia.

74 Maria Coco(Cozma! Cristiana(Mi"aela Crăciunescu! /avinia aleria /efterac"e ( !!Dustiţia pentru minori(studii teoretice şi #urisprudenţă!! *ditura 3niversul Duridic! kucureşti 2>>8! p.-B

75 7bidem! p-:(--! ;egulile Naţiunilor 3nite pentru $rotecţia minorilor privaţi de libertate.

76 Convenţia Naţiunilor 3nite privind drepturile copilului! 1-:8


34/43

&n totalitatea sa! aceste principii! reguli vor avea un rol important în procesul dedocumentare a specialiştilor în domeniul aplicării dreptului în cazul minorilor! a celor care stabilesc politici pentru un scop unic(asigurarea libertăţii şi siguranţei minorului.

).). "urata arestului preventiv1 prelungirea1 calcularea.

&n conformitate cu art. 1:= C$$ ;M! termenul ţinerii persoanei în stare de

arest curge de la momentul privării persoanei de libertate la reţinerea ei! iar în cazul

cînd ea nu a fost reţinută 6 de la momentul e%ecutării "otărîrii #udecătoreşti privind

aplicarea acestei măsuri preventive. &n termenul ţinerii bănuitului! învinuitului!

inculpatului în stere de arest se include timpul în care persoana5

a) a fost reţinută şi arestată preventiv

b) a fost sub arest la domiciliu

c) s(a aflat într(o instituţie medicală! la decizia #udecătorului de instrucţie sau a

instanţei! pentru e%pertiză în condiţii de staţionar! precum şi la tratament! în

urma aplicării în privinţa ei a măsurilor de constrîngere cu caracter medica.

inerea persoanei în stare de arest în faza urmăririi penale pînăm la trimiterea cauzei

în instanţa de #udecată nu va depăşi 8> de zile! cu e%cepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod. Curgerea duratei arestării preventive în faza urmăririi penale se

întrerupe la data cînd procurorul trimite cauza în instanţă spre #udecare! cînd arestarea

preventivă sau arestarea la domiciliu se revocă ori se înlocueşte cu o altă măsură

preventivă neprivativă de libertate.

&n cea ce priveşte prelungirea termenului arestului preventiv în legislaţie este

prevăzut că 5 urata ţinrerii învinutului în stare de arest preventiv la faza urmăririi

penale poate fi prelungită! în cazuri e%cepţionale! în funcţie de comple%itatea cauzei

penale! de gravitatea infracţiunii şi în caz de pericol al dispariţiei învinuitului ori de

risc al e%ercitării din partea lui a presiunii asupra martorilor sau al nimicirii ori

deteriorării mi#loacelor de probă. 0ermenii de prelungire a arestului preventiv sunt5

77 Codul de $rocedură $enală al ;epublicii Moldova! art.1:= alin. 1


35/43

( pînă la = luni! dacă persoana este învinuită de săvîrşirea unei infracţiuni

pentru care legea prevede pedeapsă ma%imală de pînă la 1, ani înc"isoare

( pînă la 12 luni! dacă persoana este învinuită de săvîrşirea unei infracţiuni

pentru care legea prevede pedeapsă ma%imă de pînă la 2, de ani înc"isoare sau

detenţie pe viaţă.

&n cazul prelungirii arestării preventive a învinuitului! procurorul! nu mai tîrziu

de , zile pînă la e%pirarea termenului de arestare! înaintează #udecătorului de

instrucţie un demers privind prelungirea acestui termen. emersul va fi e%aminat

imediat de către #udecător în condiţiile legii. Nu se admite e%aminarea demersului mai

tîrziu de e%pirarea termenului de ţinere sub arest. la soluţionarea demersului privind

prelungirea termenului arestării preventive! #udecătorul de instrucţie sau! după caz!instanţa de #udecată este în drept să înlocuiască arestarea preventivă cu arestarea la

domiciliu! liberarea provizorie sub controlul #udiciar sau liberare provizorie pe

caiuţiune.

acă nu e%istă temeiuri pentru ţinerea persoanei şi dacă nu a parvenit un

demers care să fi prelungit arestul! persoana la e%pirarea termenului arestului va fi

eliberată imediat.$relungirea duratei arestării preventive pînă la = luni se decide de către

#udecătorul de instrucţie în baza demersului procurorului din circumscripţia în raza

teritorială a căreia se efectuiază urmărirea penală! iar în caz de necesitate de a

prelungi arestarea preventivă peste termenul indicat 6 în baza demersului aceluiaşi

procuror! cu consimţămîntul $rocurorului eneral sau al ad#uncţilor lui:. in moment

ce s(a decis de a fi prelungit arestul este necesar ca să fie indicat în înc"eerea de

prelungire a duratei de ţinere sub arest5 ora! data pînă la care se prelungeşte termenul

arestului.

Dudecătorul va ţine cont la prelungirea duratei de ţinere sub arest a următoarelor

temeiuri5

78 +rticolul 1:= alin. -! C$$! ;M! op. cit.


36/43

( gravitatea faptelor imputate

( necesitatea apărării ordinei publice

( riscul de presiune asupra martorilor

( pericolul dispariţiei bănuituluiînvinuitului

Dudecătorul va emite înc"eerea de prelungire a termenului de ţinere sub arest în

cazul cînd s(au păstrat circumstanţele care au servit drept temei pentru arestarea

persoanei şi cînd persistă necesitatea izolării învinuitului de societate în virtutea

gravităţii faptelor imputate! necesităţii menţinerii ordinei publice! e%istenţii riscului de

presiune asupra martorilor! de înţelegere între acuzaţi ori a pericolului dispariţiei

învinuitului.

&n cazul în acre instanţa refuză prelungirea duratei de ţinere sub arest bănuitulînvinuitul urmează a fi eliberat de sub arest la e%pirarea termenului ţinerii lui sub

arest indicat în mandatul de arestare sau în decizie! iar dacă termenul ţinerii sub arest

e%piră în ziua şi ora #udecării demersului! atunci persoana va fi eliberată imediat.

upă cum am vorbit şi mai sus la diferite capitole de analiză a arestului

preventiv în legislaţia ;om@niei termenii de arestare a învinuitului şi termenii de

arestare a inculpatului sînt diferiţi.urata arestării preventive- a învinuitului nu poate depăşi , zile! fie că măsura

este luată de către procuror în faza urmăririi penale! sau de instanţa de #udecată în

cursul #udecăţii. Spre e%emplu dacă! măsura a fost luată la 1, decembrie 1--B! orele

1B! va e%pira la 1- decembrie 1--B! la orele 2B. 3neori măsura arestării învinuitului

se ia în faza urmăririi penale! în continuarea reţinerii! situaţie în care momentul

curgerii măsurii este cel al e%pirării reţinerii. ar! în alte cazuri! această măsură poate

fi luată fără a fi precedată de o reţinere şi! în asemenea situaţii! momentul începerii

termenului este cel al privării efective de libertate.

79 +le%andru $intea ( op. cit.! pag. 2B:


37/43

&ntrucît legea nu permite! nu se pune problema prelungirii duratei arestării preventive

a învinuitului! însă după punerea în mişcare a acţiuii penele se poate dispune arestarea

inculpatului.

&n legătură cu durata arestării inculpatului! aceasta curge de la data emiterii

mandatului! cînd arestarea a fo%îst dispusă după arestarea inculpatului! iar în cazul

cînd arestarea a fost dispusă în lipsa inculpatului! termenul curge de la prezentarea

acestuia la organul #udiciar care a emis mandatul.

+rt. 1B- C$$ al ;om@niei a fost pus deacord cu Constituţia! termenul de o lună

fiind înlocuit cu cel de 8> de zile. :> Corelarea era necesară! putînd duce la

diferenţieri în îngrădirile efective ale libertăţii! datorită modului diferit al calculării

termenilor. &ntrucît nici o stare de arest nu poate depăşi fără prelungirea legală 8> dezile! dacă învinuitul a fost privat de libertate , zile! mandatul de arestare emis

împotriva lui dacă dobîndeşte calitatea de inculpat nu poate avea o durată decît de 2,

zile şi deci în asemenea circumstanţe nu se mai emite pe 8> de zile.

+restarea este posibilă! cînd se face în temeiul art. 1B: lit. " se apreciază ca lăsarea în

libertate a inculpatului care ar prezenta pericol pentru ordinea publică! numai dacă

infracţiunea se pedepseşte cu mai mult de 2 ani înc"isoare.&n cazul infracţiunilor flagrante arestarea este posibilă numai dacă pedeapsa

depăşeşte 8 luni înc"isoare.

+restarea inculpatului este singura măsură preventivă care poate fi prelungită.

$relungirea este posibilă numai motivat şi dacă este necesar.

&n conformitate cu art. 28 alin. B Constituţiei ;om@niei prelungirea arestării se

aprobă numai de instănţă. $otrivit Constituţiei procurorii pot dispune în faza de

urmărire penală arestarea inculpatului pentru 8> de zile! dar la e%pirarea acestui

termen! dacă privarea de libertate se impune în continuare! orice prelungire se poate

acorda e%clusiv de instanţă.

80 0ratat de $rocedură $e nală! partea generală! ol. 7 ! pag. B1:


38/43

$relungirea duratei:1 arestării se dispune pe baza propunerii motivate a

organului care efectuiază urmărirea penală. $ropunerea organului de cercetare penală

este avizată de procurorul care e%ercită supraveg"erea.

$ropunerea se înaintează conducătorului parc"etului din care face parte cel care a

făcut sau a avizat propunerea sau! după caz! procurorul şef de secţie din $arc"etul

eneral! cu cel puţin : zile înainte de e%pirarea duratei arestării. +cesta! dacă

apreciază că nu este cazul ca inculpatul să fie pus în libertate! sesizează! cu cel puţin ,

zile înainte de e%pirarea termenului! instanţa competentă.

&n conformitate cu art. - C$$ al 9ederaţiei ;use termenul deţinerii în stare dearest preventiv a persoanelor învinuite de săvîrşirea unor infracţiuni nu poate fi maimare de 2 luni. +cest termen poate fi prelungit de către procuror pînă la 8 luni.

$relungirea arestului preventiv pe un termen mai mare decît 8 luni se poate facedoar în cazul săvîrşirii de către învinuit a unei infracţiuni greve şi deosebit de grave!acest termen se prelungeşte pînă la un an de către +d#unc $rocurorului eneral pînă la1 an! şi de către $rocurorul eneral pînă la 1!, ani. ) prelungire mai mare Codul de$rocedură $enală al 9ederaţiei ;use nu prevede şi după e%pirarea acestui termen

persoana imediat va fi eliberată.+restarea preventivă în Marea kritanie are 2 etape! care constau în arestarea

preventivă efectuată de către organele poliţieneşti care nu poate dura mai mult de -=de ore şi arestarea preventivă care se face în baza "otărîrii instanţei de #udecată! care

poate fi pînă la > de zile! iar în cazurile de e%cepţie termenul de arest preventiv poatefi prelungit pînă la 112 zile.

81 Codul de procedură penală ;om@n! *diţia 2>>8! îngri#ită şi adnotată de 7. Neagu! +nastasiu Crişu! art. 1,=


39/43

C!NCL#5II

+restarea preventivă este o măsură preventivă! privativă de libertate ce impune o

vigilenţă constantă din partea autorităţilor statale! care urmează să corespundă unornorme legale în vederea #ustificării scopului pentru care a fost aplicat .

xn literatura de specialitate 6 cercetarea !!arestului preventiv!! a constituit o problemă

asupra căreia şi(au îndreptat atenţia numeroşi autori! ale căror eforturi s(au orientat în

vederea elucidării sale! pe planul dreptului procesual penal şi a creării! astfel! a unui

instrument care! pus la îndemîna practicii să ofere soluţii #uste pentru toate situaţiile

cu care se confruntă organele #udiciare! situaţii care prin diversitatea sa! au ridicatadeseori aspecte delicate! a căror rezolvare nu a fost lipsită de dificultate.

Studiul asupra noţiunilor arestului preventiv! analizate în prezenta teză!

reflectate de legislaţia naţională precum şi a altor state! ne(a condus la elucidarea celei

mai complete şi adecvade noţiuni! date arestului preventiv! care în opinia mea este

Arest Preventiv

Documents

Transcript of Arest Preventiv