Anul XII, nr OZN-ul din - indiscret.ro · proiectarea ºi construcþia celei mai importante arene...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 60. 60. 60. 60. 604 4 4 4 4 1 1 1 1 19 - 25 iulie 209 - 25 iulie 209 - 25 iulie 209 - 25 iulie 209 - 25 iulie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Adresa: Fraþii Buzeºti, 200732 Craiova, RomâniaContact: Tel: 0751.027.203

Tel: 0351.176.819 E-mail: [email protected]

Restaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant Craiova

Publicitate

5Amãnunteîn pagina

Parcãriledin Centru,urmãritecu tableta

















6Amãnunte

în paginaPMC, nicila munte,nici la mare

PMC, nicila munte,nici la mare















3Amãnunte

în pagina


Scandalurile suntScandalurile suntScandalurile suntScandalurile suntScandalurile suntpe măsurpe măsurpe măsurpe măsurpe măsura pra pra pra pra proiectuluioiectuluioiectuluioiectuluioiectuluiprprprprpromoomoomoomoomovvvvvat de Olguţaat de Olguţaat de Olguţaat de Olguţaat de Olguţa

OZN-ul dinBãnie – arenacontroverselor

















Scos din joben de o Lia Olguþa Vasilescudornicã sã câºtige rapid ºi decisiv capitalde imagine la nivelul electoratului craio-vean, construcþia noului stadion ”IonOblemenco” reprezintã, în continuare, unmotiv de disputã. Întârzierea lucrãrilor,lucru deloc imputabil municipalitãþii, dar ºipromisiunile mult prea optimiste ale fostu-lui primar în ceea ce priveºte termenul definalizare al investiþiei, au adâncit un scan-dal care, pânã la urmã, nu face bine nimã-nui. Nici Craiovei, nici ministrului Vasiles-cu, nici primarului Genoiu, pânã la urmãnici pesediºtilor craioveni.

19 - 25 iulie 2017 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIEConsiliul JudeþeanDolj a eliberat, lasolicitarea Compa-niei Naþionale deAdministrare a In-frastructurii Rutiere(CNAIR), certificatulde urbanism pentruproiectarea ºi con-struirea primuluitronson al drumuluiexpres Craiova –Piteºti, documentulfiind semnat recentde cãtre preºedinteleinstituþiei, Ion Prio-teasa.

În acest context, Ion Prio-teasa, preºedintele CJDolj, a evidenþiat impor-

tanþa realizãrii acestui drumexpres ºi a reafirmat întreagasusþinere a administraþiei jude-þene pentru implementareaproiectului. „Îmi face o deo-sebitã plãcere sã anunþ cã, zi-lele trecute, am semnat certi-ficatul de urbanism eliberatCompaniei Naþionale de Ad-ministrare a Infrastructurii Ru-tiere, care va obþine, pe bazalui, avizele necesare construi-rii drumului expres Craiova –Piteºti, pe porþiunea care tra-verseazã Doljul. În judeþulnostru, vorbim despre un tron-son cu lungimea de aproape 18kilometri, care va începe dincentura de nord a municipiu-lui Craiova, continuând pe te-ritoriile administrative ale co-munelor Gherceºti, Pieleºti ºiRobãneºti, pânã la limita cu ju-

deþul Olt. Alãturi de lansarea decãtre CNAIR a procedurilorpentru atribuirea contractelor deproiectare ºi execuþie, obþinereacertificatului de urbanism repre-zintã un prim pas important înrealizarea acestei artere rutiereesenþiale pentru Dolj ºi pentruîntreaga regiune. De aceea,vreau sã salut iniþiativa Guver-nului României ºi a companiei,precum ºi iniþierea demersuri-lor pe care le implicã materiali-zarea ei. De altfel, în ceea ce

priveºte infrastructura de trans-port, viitorul drum expres Cra-iova – Piteºti va constitui, îm-preunã cu Aeroportul internaþi-onal, obiectiv aflat sub autori-tatea CJ Dolj, unul dintre pilo-nii pe care se va baza dezvolta-rea economicã a Olteniei. Inves-titorii capabili sã creeze locuride muncã stabile au nevoie demijloace rapide prin care sã-ºiaducã aici specialiºtii, au nevo-ie de mijloace eficiente prin caresã poatã transporta de aici pro-

ducþia cãtre pieþele de desface-re, iar noua ºosea va asiguracompletarea coridorului rutiercare leagã Craiova, prin Piteºtiºi Bucureºti, de cel mai mareport al României, cel de la Con-stanþa.

Doresc sã asigur, încã o datã,cã administraþia doljeanã îºi vada concursul cu toatã deschide-rea ºi va sprijini aceastã inves-tiþie, pentru ca proiectul con-struirii drumului expres sã poa-tã fi implementat în cel mai

ªase formaþii din judeþeleDolj, Gorj, Mehedinþi,Teleorman ºi Sibiu aduc

în scenã obiceiuri specificeanotimpului vara: Sânzienelesau Drãgaica, Sânpetru de varã,Paparudele, Caloianul, Sãptã-mâna lui Sântilie, încheiereaseceriºului, coliva, colacul ºiprima pâine din noua recoltã degrâu. Participã ansamblurilefolclorice „Cununa“ din Agni-ta - judeþul Sibiu, „Liliacul“ dinBaia de Aramã - Mehedinþi,„Roua“ din Cloºani - Padeº(Gorj), Ansamblul ªcolii Gim-naziale Izvoarele din Teleor-man, „Alunelul“ din Pieleºti -Dolj ºi „Hora Desnãþuiului“ alCasei de Culturã „Adrian Pãu-nescu“ din comuna Bârca -Dolj.

Festivalul de datini ºi obiceiuri „Tradiþiile verii“ - ediþia a VI-a

Piaþa ”Fraþii Buzeºti” va fidin nou acoperitã de cununilede sânziene, odinioarã arunca-te pe acoperiºurile caselor spreaflarea ursitei, pomenind ceamai lungã zi din an, 24 iunie,când amuþeºte cucul ºi ”se faceerete”, iar dacã pofteºte a maicânta dupã aceastã zi vor fi ne-norociri, zi în care înfloreºte fe-riga („iarba fiarelor“) ºi se facfarmece de dragoste. Iunie esteºi luna Sfinþilor Petru ºi Pavel

(Sânpetru de varã), când se daude pomanã castraveþi, mere,dar ºi faguri cu miere; luna„Paparudelor“ care dezleagãploile ori de câte ori este sece-tã prelungitã, ritual reprezen-tat printr-un dans rudimentar încare se prind fete tinere, carepoartã fuste simbolice din frun-zare, ºi sunt udate cu apã. Po-vestea continuã în iulie cu sãp-tãmâna seceriºului, cea a Pan-teliilor (surorile Sfântului Ilie),

„Sãptãmâna lui Sântilie“, careîl are în centru, la 20 iulie, peSf. Ilie, numit „Cãruþaºul Ra-iului“, care leagã ºi dezleagãploile, tunã, fulgerã, trãsneºte

ºi cãruia îi sunt dedicate vesti-tele petreceri pastorale „Nede-ia de la Novaci“ sau „Târgul defete de pe muntele Gãina“. Esteziua când se împarte ºi se mã-nâncã porumb fiert. În cea depe urmã sãptãmânã a lui Cup-tor, muºeþelul, menta, pelinulcapãtã puteri magice, vindecã-toare. Se frãmântã primul co-lac ºi prima pâine într-un ritualaparte. Gustar vine cu Postullui August pânã în ziua cunos-cutã ca Sfânta Marie Mare, 15august, ziua ofrandelor pentrumorþi ºi pentru vii, constând încolaci împodobiþi cu struguri ºipepeni. Este luna în care viileprefigureazã ceea ce strãbuniiintuiau în adevãrul vinului, iarmierea îndulceºte ritualurile desfârºit de varã.

Consiliul Judeþean Dolj ºi Centrul Judeþeanpentru Conservarea ºi Promovarea CulturiiTradiþionale Dolj, cu sprijinul Primãriei ºi alConsiliului Local Municipal Craiova - parteneriai evenimentului, organizeazã vineri, 21 iulie2017, începând cu ora 19:00, Festivalul dedatini ºi obiceiuri „Tradiþiile verii“, ediþia a VI-a,în Piaþa Fraþii Buzeºti (Centrul Vechi).

scurt timp. În egalã mãsurã, îmiexprim speranþa cã ºi circuitulpe care îl presupune emitereaavizelor necesare de cãtre en-titãþile implicate va fi parcurscu celeritate, astfel încât CJDolj sã poatã elibera cât maicurând autorizaþia de construi-re“, a declarat preºedinteleConsiliului Judeþean, Ion Prio-teasa.

La rândul sãu, vicepreºedin-tele CJ Cosmin Vasile a preci-zat cã atât autoritãþile locale ºijudeþene, cât ºi Ministerul Tras-porturilor vor face tot posibi-lul pentru a nu exista întârzieriîn implementarea proiectului,atât de aºteptat de locuitorii dinzona de Sud a þãrii. „Este încão dovadã cã aceastã guvernareîºi doreºte realizarea acestuidrum în cel mai scurt timp po-sibil. Tocmai din acest motivtoate autoritãþile implicate, fiecã este vorba despre autoritãþilocale, judeþene sau autoritãþi-le de la Bucureºti, vor face totposibilul pentru a nu exista în-târzieri ori blocaje, astfel încât,peste trei ani, drumul exprescare sã lege Craiova de A1 sãfie dat în folosinþã. În specialCJ Dolj, mai ales cã, sã nu ui-tãm, kilometrul 0 al acestuidrum este aici, la Craiova. Esteun proiect vital pentru Oltenia,dar mai ales pentru Dolj“, a de-clarat vicepreºedintele CJ Dolj.

Ion Prioteasa ºi Cosmin Vasile

CJ Dolj a eliberat certificatulde urbanism pentru proiectareaºi construirea primului tronsonal drumului Craiova – Piteºti

















19 - 25 iulie 2017www.indiscret.ro

3ANALIZÃ

de Cosmin Pretorian

Brusc ºi oarecum sur-prinzãtor, având în ve-dere cã s-a sfârºit cam-

pania electoralã în Craiova,noul stadion ”Ion Oblemenco”este din nou un subiect de scan-dal la nivel naþional. Jurnaliºtiide la publicaþia online Prosportau dezvãluit la începutul sãptã-mânii cã lucrurile nu sunt toc-mai limpezi în ceea ce priveºteproiectarea ºi construcþia celeimai importante arene sportivedin Oltenia. Analizând un pro-iect de Hotãrâre de Guvern, jur-naliºtii au descoperit diverseerori mai mici sau mai mari înstudiul de fezabilitate ºi în pro-iectul stadionului, erori carenecesitã în prezent sau au nece-sitat modificãri în ceea ce pri-veºte execuþia. Compania Na-þionalã de Investiþii, finanþato-rul principal al proiectului, areacþionat prompt, susþinând,dincolo de cuvintele tehnicepompoase, cã a existat o culpãîn faza de studiu de fezabilitateºi în cea de proiectare, însã peparcurs aceste greºeli au fostremediate, fãrã a se umfla „notade platã“. În scandal s-au im-plicat ºi firmele constructoare,în frunte cu CON-A, care au þi-nut sã ne asigure pe toþi cã lu-crurile sunt sub control, iar lu-

Scos din joben de o Lia Olguþa Vasilescu dorni-cã sã câºtige rapid ºi decisiv capital de imaginela nivelul electoratului craiovean, construcþianoului stadion ”Ion Oblemenco” reprezintã, încontinuare, un motiv de disputã. Întârzierealucrãrilor, lucru deloc imputabil municipalitãþii,dar ºi promisiunile mult prea optimiste alefostului primar în ceea ce priveºte termenul definalizare al investiþiei, au adâncit un scandalcare, pânã la urmã, nu face bine nimãnui. NiciCraiovei, nici ministrului Vasilescu, nici prima-rului Genoiu, pânã la urmã nici pesediºtilorcraioveni. Mai devreme sau mai târziu, în oricecaz nu în termenii iniþiali în ceea ce priveºteperioada de timp investiþia va fi finalizatã, iarsutele de mii de fani ai Universitãþii Craiova voravea ocazia sã-ºi vadã idolii în condiþii similarecu orice suporter al unei echipe de tradiþie dinvestul Europei.crarea va fi finalizatã în termen.Care termen, fie vorba între noi,este unul de mult depãºit, mo-tiv pentru care, poate, sibieniiar trebui sã dea niscai explicaþiiceva mai pertinente decât ace-ea cã nu gãsesc în Craiova su-dori.

Gura bate...În mod evident, acest scandal

nu ar fi luat o asemenea amploa-re dacã, în lunile care au trecut,nu ar fi existat un „pogon“ depromisiuni optimiste cu privirela data disputãrii primului mecipe noua arenã „Ion Oblemen-

co“. Dacã ar fi existat o minimãreþinere în ceea ce priveºte pro-misiunile, în primul rând dinpartea Liei Olguþa Vasilescu ºimai apoi din partea pleiadei desubordonaþi pe linie politicã ºiadministrativã, aºteptãrile „ce-tãþii“ nu ar fi fost atât de mari ºinimeni nu s-ar fi simþit iritat cã,zic ºi eu, abia la anul se va jucaprimul meci pe noul stadion.Toatã lumea ar fi înþeles cã, îngeneral, în România lucrurile semiºcã puþin mai încet decât înþãrile civilizate, cã firmele ro-mâneºti de construcþii s-au în-vãþat de unde „sã ciupã“ câte un

punct, douã, pentru a ieºi binelicitaþia, ºi nu ar mai fi avutmotive de a arunca tone de lã-turi în ceea ce este, pânã laurmã, cea mai importantã inves-tiþie din istoria sportului craio-vean. Însã, „ameninþaþi“ perio-dic cu date de recepþie care maide care mai fanteziste, craiove-nii par sã-ºi fi pierdut rãbdareatocmai când este o chestiune deluni de zile pânã când îºi vorvedea visul cu ochii: alb-albaº-trii învingând Steaua ºi Dinamosub cupola unei frumoase are-ne ”Ion Oblemenco”.

Dar dacã vom juca înprimãvaraeuropeanã pe noul„Ion Oblemenco“?

În tot acest scandal, declara-þia iniþialã a primarului MihaiGenoiu a pãrut cea mai echili-bratã. Poate ºi pentru cã vine dineconomia realã, cea privatã,acolo unde ºi-a cãpãtat o groa-

zã de „cucuie“, edilul a spus penerãsuflate cã, în viaþã, de mul-te ori, graba stricã treabã, iar fi-nalizarea stadionului, cu tot curecepþie, nu ar trebui sã se trans-forme într-un hei-rupism naþio-nal care poate afecta grav viito-rul arenei. Din pãcate, vorbelesale lipsite de orice urmã depoliticianism au nãscut un ade-vãrat „tsunami“ la Bucureºti,motiv pentru care a fost nevoitsã îºi nuanþeze poziþia. Totuºi,adevãrul rãmâne pentru cei careºtiu sã citeascã printre rânduri:stadionul ”Ion Oblemenco”, re-alizare extraordinarã a primaru-lui Lia Olguþa Vasilescu ºi aPartidului Social Democrat, estemult prea important pentru în-treaga suflare alb-albastrã, ace-ea adevãratã, nu cea îngropatãcu ani în urmã, pentru ca încãun decalaj de câteva luni sã maireprezinte un obstacol insur-montabil. E adevãrat cã nu vomvedea diavolii roºii pe noul sta-dion, dar cine ºtie, poate vomjuca în primãvara europeanã pe„OZN“-ul din Bãnie!

OZN-ul din Bãnie –arenacontroverselor

















Scandalurile sunt pe măsurScandalurile sunt pe măsurScandalurile sunt pe măsurScandalurile sunt pe măsurScandalurile sunt pe măsura pra pra pra pra proiectului proiectului proiectului proiectului proiectului promoomoomoomoomovvvvvat de Olguţaat de Olguţaat de Olguţaat de Olguţaat de Olguţa


4ACTUALITATE

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

de Octavia Hantea

Sute de profesori doljenicare în data de 12 iulieau susþinut examenul de

titularizare, au aºteptat cu emo-þii afiºarea rezultatelor. Ca înfiecare an, sunt candidaþi carenu au reuºit sã depãºeascã pra-gul notei 5, cel mai grav fiindfaptul cã existã persoane ce vorsã devinã dascãli, dar care auobþinut puþin peste punctul dinoficiu.

Un punct ºi cevaCulturã Civicã-1,80; Chimie-

1,20 sau 1,75; Educaþie Fizicãºi Sport-1,35; Fizicã-1,70; Bi-ologie 2,20, Limba ºi literaturaromânã-2,55; 2,60; 3,20; 3,95;4,05; Limba englezã-2,60; 3,20,cam aºa a fost notatã pregãtireaunora dintre viitorii dascãli dol-jeni. Dacã în primã fazã s-auplâns cã nu au locuri titulariza-bile în judeþul de care aparþin,iatã cã nici cunoºtinþele pe carele deþin nu îi ajutã sã ajungã lacatedrã.

Dascãli de nota 10Notele publicate pe site-ul

Ministerul Educaþiei Naþionaleindicã faptul cã în judeþul Doljsunt ºi dascãli foarte bine pre-gãtiþi. Astfel, ºase dintre candi-daþii la acest examen au obþinutnota maximã (doi la istorie, unulla învãþãtori, unul la matemati-cã, unul la educaþie tehnologi-cã ºi unul la educaþie fizicã ºisport), pragul notei ºapte fiinddepãºit de cãtre alte câteva zecide profesori, educatori sau în-vãþãtori.

Au pretenþia sã devinã profesori titulari pepost, dar au obþinut puþin peste punctul dinoficiu la examenul de titularizare! Vorbim de-spre viitorii dascãli ai judeþului Dolj a cãrorperformanþã lasã de dorit. Educaþia fizicã,istoria, chimia, fizica, cultura civicã, matemati-ca, limba românã, sunt materii care le-au venitde hac multora dintre candidaþi. La polul opusse situeazã profesorii care au reuºit sã obþinã10: doi la istorie, unul la educaþie fizicã ºi sport,unul la matematicã, altul la educaþie tehnologi-cã, cea de-a ºasea notã maximã fiind obþinutãde un viitor învãþãtor.

Caragiale i-a pusîn încurcãturã

Una dintre materiile care le-au jucat feste dascãlilor esteLimba ºi literatura românã.Mulþi dintre candidaþi nu au fostatenþi la cerinþa primului subiectºi astfel proza lui Caragiale le-a adus note sub aºteptãrile lor.„Nu am citit cu atenþie ceea cese cerea. Am vãzut Caragiale ºiam abordat douã opere, dar careaparþin dramaturgiei. Am reali-zat abia acasã, dupã douã ore.ªtiam ºi din prozã, chiar amavut la clasã, dar neatenþia m-acostat enorm. Am scris 12 pa-gini, dar asta nu mai conteazãacum”, a spus una dintre candi-date. Profesorii nemulþumiþi derezultat au posibilitatea sã de-punã contestaþii, rezultatul finalurmând a fi afiºat în perioada20-24 iulie a.c.

Vor la catedrãcu note puþin pestepunctul din oficiu


















5ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

În urmã cu câteva zile,Primãria Craiova aachiziþionat serviciilede profil pentru taxa-rea prin SMS a auto-mobiliºtilor careparcheazã pe locuriledelimitate pe treidintre arterele centra-le, dar achiziþiile dinaceastã suitã nu s-auîncheiat. Edilii cumpã-rã acum 6 abonamen-te de date pentrupoliþiºtii locali carevor avea sarcina sã-iverifice pe buni ºi rãu-platnici, la pachet cutabletele de rigoare.

pe craioveni cã vor fi printrecei mai subþire taxaþi pentruparcarea în zona centralã a ur-bei. „Cred cã se finalizeazã zi-lele acestea achiziþia pentruoperatorul de sms. Nu ºtiu sãvã spun cine a câºtigat, mi s-aspus însã cã procedura este pefinalizare. Aceastã operaþiunese apropie de finalizare. Cât decurând se va semna contractulcu operatorul. În momentul încare se va ºti exact numãrul lacare se va trimite sms-ul, se vor

monta plãcuþele indicatoare. Sevor mai trasa încã o datã locu-rile de parcare. Va deveni ope-raþional acest regulament poa-te chiar în cursul acestei luni.Ceea ce pot sã vã asigur însã ecã tarifele pe care le percepemvor fi la limita de jos. Am pri-mit o statisticã a costuriloracestor taxe de parcare. Avemcel mai mic cuantum de taxã deparcare în zona centralã faþã deCluj, Timiºoara, Braºov sauOradea”, a spus Genoiu.

Tablete ºiabonamente pentrumonitorizareaparcãrilor

Edilii mai pun la bãtaie 3.700de lei pentru 6 abonamente pe12 luni de internet mobil, fur-nizorul urmând sã punã la dis-poziþia primãriei ºi un numãregal de tablete, potrivit anunþu-lui postat în SEAP, privind„achiziþie servicii abonamentinternet mobil, necesare verifi-cãrii parcãrii cu plata prin SMS,conform cerinelor caietului desarcini nr.88511/30.06.2017.Pachetul de servicii trebuie sãconþinã abonament de internetmobil - 6 abonamente pentruperioada de 12 luni ºi 6 tabletecu titlu gratuit, necesare acce-sului la serviciul de internetmobil”. Potrivit specificaþiilorcaietului de sarcini, prestatorulva asigura service-ul pentru ter-minalele furnizate pe întreagaperioadã contractualã fãrã a per-cepe taxe în afara abonamentu-lui, înlocuirea gratuitã a carte-lei SIM în caz de furt, pierderesau deteriorare, un serviciu gra-tuit „Help Desk” (suport tehnic’i consultanþã) pentru a preluasesizãrile achizitorului. „Servi-ciul va fi asigurat permanent,respectiv 24/24 ore, 7 zile/sãp-tãmânã, 365 zile/an pentru pro-blemele apãrute. Termenul deinstalare, testare ºi punere înfuncþiune a serviciilor de inter-net mobil: în maximum 3 zilede la semnarea contractului. Pedurata abonamentului toate ser-viciile de internet mobil vor fiasigurate fãrã costuri suplimen-tare (instalare, chirii echipa-mente etc). De asemenea, nuvor percepe autoritãþii con-tractante niciun fel de taxe su-plimentare”, se aratã în caietulde sarcini.

Mai-marii urbei încearcã sãintroducã suprataxa de parcarepentru zona centralã a Craioveide la începutul acestui an. Iniþi-al, proiectul municipal prevedeastabilirea a peste 500 de locuride parcare, amplasate pe nu maipuþin de 10 strãzi din zona cen-tralã, cãrora urma sã li se aplicetaxarea prin SMS. În urma dez-baterii publice ºi a intervenþieimai multor locatari din zonã,acompaniaþi chiar de un numãrde consilieri locali, aria de apli-carea a suprataxei a fost drasticrestrânsã, aceasta urmând a fipusã în practicã pe numai trei dinarterele centrale, pentru un nu-mãr de 139 de locuri de parcare.

Parcareîn centrul Craioveiprin SMS,via Timiºoara

Firma care a fost aleasã sãasigure funcþionarea sistemu-lui de platã prin SMS a parcã-rilor pe strãzile A.I. Cuza, C.S.Nicolãesc-Plopºor ºi Romuleste SC Piconet SRL din Ti-miºoara, care a pus la punctoperaþiuni similare în maimulte oraºe din þarã în ultimulcincinal. Atribuirea a avut locpe 12 iulie, autoritãþile craio-vene urmând sã semneze cuSRL-ul timiºorean un contractde achiziþie valabil pe o pe-rioadã de un an. Preþul con-tractului este ceva mai mare de10.000 de lei, 10.047, maiexact, sau 2.199 euro. Numaicã asigurarea serviciilor deplatã prin SMS nu e totul. Te-oretic, odatã parafatã înþelege-rea, municipalitatea ar puteadelimita parcãrile cu platã ºipurcede la încasarea banilorde la craioveni, numai cã în-tregul sistem de taxare rãmâ-nea incomplet fãrã modalita-tea de monitorizare a plãþilorºi de sancþionare a celor careparcheazã fãrã sã plãteascã.Pentru aceastã operaþiune, Pri-mãria Craiova a iniþiat o nouãprocedurã de achiziþie publi-cã pentru a-ºi dota agenþii depoliþie localã cu tehnica nece-sarã monitorizãrii parcãrilor.

MunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea crea crea crea crea craioaioaioaioaiovvvvveană îşi doeană îşi doeană îşi doeană îşi doeană îşi dotttttează poliţiştii locali cu tează poliţiştii locali cu tează poliţiştii locali cu tează poliţiştii locali cu tează poliţiştii locali cu tableableableableablettttteeeeeşi abonamentşi abonamentşi abonamentşi abonamentşi abonamente de date de date de date de date de date pentre pentre pentre pentre pentru monitu monitu monitu monitu monitorizarorizarorizarorizarorizarea sea sea sea sea spaţiilor de parpaţiilor de parpaţiilor de parpaţiilor de parpaţiilor de parcarcarcarcarcareeeeecu platcu platcu platcu platcu plata prin SMSa prin SMSa prin SMSa prin SMSa prin SMS

Parcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tabletaParcãrile din Centru,urmãrite cu tableta

de Nicuºor Fota

Primarul Mihail Genoiuanunþa cã desemnareaoperatorului care va

gestiona sistemul de platã prinSMS al parcãrilor din centrulCraiovei este aproape, antici-pând cã întreaga operaþiune vaputea fi pus la punct pânã lasfârºitul acestei luni. Dacã edi-lul-ºef a afirmat cã nu este lacurent cu numele câºtigãtoru-lui, acesta a þinut sã-i asigure

de Virgil Dumitrescu

frica”. Personajele sale (þãrani,activiºti de partid, studenþi,dascãli, ziariºti, doctori, mun-citori, mineri, intelectuali,apoi, cum bine a titrat, nebuniºi bestii) au traversat întâm-plãri ºi evenimente încã din1950 pânã în vremurile dinurmã. Ele vorbesc despre þãrã-nimea aflatã la rãscruce ºi de-spre abuzurile colectivizãrii,despre deþinuþi politici, desprecenzura ideologicã, dar ºi de-spre cea economicã, desprerealitatea deviatã moral. Cãr-þile sale (nãscut în Berinþa,Maramureº, cu 79 de ani înurmã) au fost distribuite prinsate, la magazinele alimenta-re; ulei, fãinã ºi Augustin Bu-zura, ”Feþele tãcerii”. În tine-reþe, a renunþat la medicinãpentru literaturã. De fapt, ca sãfolosim un cliºeu, viaþa însãºii-a fost ca un roman rãsfoit pediverse paliere: îngrijitor deanimale de circ, ajutor de arti-ficier în minã, educator, peda-gog, medic (a fãcut praticã laclinica în care era internat Bla-ga), psiholog, jurnalist. A avutîn dictaturã 56 de turnãtori ºidestui detractori în anii dinurmã. Figureazã ca scriitorcontestatar ºi ”nealiniat”, în li-nia Preda, Goma, Þepeneag, I.D. Sârbu. Revista ”Dilema” s-a nãscut la iniþiativa sa. A con-dus Fundaþia Culturalã Româ-nã ºi Institutul Cultural Ro-mân, rãzboindu-se cu spiritelegregare ºi promovând valorilenaþionale. Decorat în anul2000 cu Ordinul Naþional”Pentru Merit” în grad de MareCruce.

Luni, 10 iulie, a încetatdin viaþã Augustin Bu-zura, prozator, eseist,

membru titular al AcademieiRomâne. Cãzutã ca un trãsnet,informaþia a fost confirmatã laRealitatea TV de academicia-nul Eugen Simion. ”Buzura afãcut sã nu fie sub comunismo Siberie a spiritului”, a remar-cat, între altele, cu simþul sãuanalitic, eminentul om de cul-turã. Sâmbãtã, 15 iulie, la emi-siunea ”Profesioniºtii”, a Eu-geniei Vodã, a fost reluat inmemoriam interviul realizat în2001 cu Augustin Buzura,dupã ce, în 1992, fusese ope-rat pe inimã în Louisville, Ken-tucky (SUA). Un Buzura lu-minos, biruitor. În romanelesale, câteva voroave din dicþi-onarul limbii române, cu accesneîngrãdit la cord, reluate cuobstinaþie, sunt ”durere”,”umilinþã”, ”teamã”, cãrora le-a dat extensie epicã. ”Absen-þii” (1970), ”Feþele tãcerii”(1974), ”Orgolii” (1977), ”Vo-cile nopþii” (1980), ”Refugii”(1984), ”Drumul cenuºii”(1988), ”Recviem pentru ne-buni ºi bestii” (1999) ºi ”Ra-port asupra singurãtãþii”(2009) sunt romanele care s-au impus ca rechizitorii deconºtiinþã înainte de 1989 câtºi dupã aceea, în libertatea defiecare zi: ”În romanele meleam descris toate feþele fricii,ale singurãtãþii ºi ale neliniºtiioamenilor terorizaþi de capri-ciile istoriei sau ale destinului.Toþi suntem mai mult sau maipuþin singuri. Sunt foarte multesurse din care se alimenteazã

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

S-a dus ºi el între”Vocile nopþii”

Procedura privindachiziþionarea pache-tului de servicii deformare profesionalãa angajaþilor PrimãrieiCraiova s-a anulat.Edilul municipiuluiCraiova, Mihail Geno-iu, dupã o verificare acaietului de sarcini încare se specificaexact zona geograficãunde sã fie derulateaceste cursuri (Con-stanþa, Braºov sauPrahova), a decisanularea procedurii încauzã. La instruire vorparticipa 158 de anga-jaþi ai primãriei, costu-rile sãrind de 400.000de lei, conform vechiiproceduri.

de Octavia Hantea

Formarea profesionalã aangajaþilor nu se va facemusai la mare sau la

munte! Aceasta pare a fi deci-zia primarului municipiuluiCraiova, Mihail Genoiu, dupãce a verificat caietul de sarciniprivind achiziþionarea acestorservicii de instruirie ºi dezvol-tare în plan profesional. La con-ferinþa de presã organizatã îndata de 12 iulie a.c., Genoiu apromis cã va verifica întreagaprocedurã ºi cã, dacã sunt sti-pulate aspectele cu privire lajudeþele unde urmeazã a fi or-ganizate aceste cursuri, aceastava fi blocatã s-au retrasã. În pre-zent, „se lucreazã la o nouã pro-cedurã ºi se fac modificãri lacele semnalate”, dupã cum ne-au comunicat reprezentanþii Pri-mãriei Craiova.

Cazare ºi masãReamintim cã potrivit caietu-

lui de sarcini în varianta iniþia-lã, ofertele care urmau a fi de-puse vizau cursuri organizate întrei judeþe anume, de altfel cu-noscute ca destinaþii tradiþiona-le de formare profesionalã pen-tru bugetari. „Contractul deachiziþie publicã având ca ob-iect Servicii de formare profe-sionalã destinate salariaþilor dincadrul Primãriei municipiuluiCraiova constã în organizareade cursuri de formare profesio-nalã ºi asigurarea serviciilor decazare 7 nopþi ºi masã în locaþiipuse la dispoziþie de prestatorîn judeþele Constanþa, Braºov ºi

Primăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria Craioaioaioaioaiovvvvva ra ra ra ra refefefefefaceaceaceaceace

prprprprprocedurocedurocedurocedurocedura privind dezva privind dezva privind dezva privind dezva privind dezvoltoltoltoltoltararararareaeaeaeaea

prprprprprofofofofofesională a angajaţiloresională a angajaţiloresională a angajaţiloresională a angajaţiloresională a angajaţilor

Prahova, pentru 158 de salariaþidin cadrul autoritãþii contractan-te, 8 zile, conform caietului desarcini nr. 85737/28.06.2017.Valoarea estimatã a contractu-lui de achiziþie publicã este de417.120 lei, calculatã astfel: –curs de formare profesionalã:158 persoane x 850 lei/pers.=134.300 lei (0%TVA) –servicii hoteliere (cazare + masã7 nopþi): 158 persoane x 1.790lei/pers.= 282.820 lei(9%TVA). Valoarea estimatãfãrã TVA: 417.120 lei”, se ara-tã în anunþul de participare lalicitaþie întocmit de reprezen-tanþii municipalitãþii.

Când e vorba deinstruire la mare saula munte, primariinu se mai vaietã

ªi primãriile din judeþ mergpe aceeaºi variantã. În plin se-zon estival, salariaþii se instru-

iesc de zor în staþiunile de lamalul Mãrii Negre, bugetul ne-maifiind o problemã acum pen-tru edilii doljeni. Trist este cãaceºti bani se duc pe apa sâm-betei. ªi asta pentru cã nici pri-marii ºi nici angajaþii nu preaºtiu la ce cursuri vor merge ºi,mai grav, la ce cursuri au parti-cipat deja. Asta în situaþia celorcare s-au instruit în iunie sauiulie. Au contat, cel mai proba-bil, calitatea serviciilor hotelie-re ºi aprecierile pentru bronzulobþinut dupã cele ºapte-opt zilede instruire. Aceste cursuri sepot face pânã la finele anului încurs, cei care nu iubesc brizamãrii urmând sã plece în staþi-uni balneare, amintind aici BãileFelix, Bãile Herculane ºi Co-vasna. Variante sunt ºi pentruiubitorii de munte, Prahova ºiBraºovul aºteptându-i pe cei cupoftã de a se dezvolta profesio-nal. Chef de învãþat sã fie, restulse asigurã din vistieria institu-þiei!

PMC, nici lamunte, nicila mare


















7ACTUALITATE

de Mihaela Bobaru

Examenele naþionale s-auîncheiat. Ca de fiecaredatã, tragem linie, inven-

tariem rezultatele ºi facem ana-lize care sã stea la baza strate-giilor ce vor fi implementate.Ne bucurãm de fiecare statisti-cã pozitivã ºi ne întristãm cândconstatãm cã aºteptãrile nu ne-au fost satisfãcute. Una pestealta, ajungem la aceleaºi con-cluzii ca în fiecare an: avemcopii de excepþie, care ne um-plu inima de mândrie, dar avemºi tineri cu care nu ºtim ce sãmai facem pentru a-i aduce pedrumul cel bun.

Elevii noºtri,pe primul locla Evaluare

Rata mediilor peste cinci, nu-mãrul notelor maxime ºi al me-diilor de 10 obþinute de eleviinoºtri la Evaluarea Naþionalãclaseazã judeþul Olt pe primulloc în clasamentul pe regiune ºipe locul opt pe þarã. Este cel maibun rezultat obþinut în ultimiiani. 10 elevi din Olt au reuºit sãobþinã media maximã la Eva-luarea Naþionalã. Toþi sunt ab-solvenþi ai unor ºcoli din mediulurban, 9 din Slatina ºi unul dinCaracal. Cu o singurã excepþie,toþi absolvenþii de gimnaziu cucare ne lãudãm dupã aceastãsesiune de examen naþional suntfete. În clasamentul unitãþilor deînvãþãmânt conduce ªcoalaGimnazialã “Eugen Ionescu” cupatru elevi care au trecut deacest hop cu media 10, urmatã,surprinzãtor, de Liceul cu Pro-gram Sportiv cu doi elevi de10, iar pe poziþia a treia se situ-eazã Colegiul Naþional Vocaþi-onal “Nicolae Titulescu”, Cole-giul Naþional “Ion Minulescu”,ªcoala Gimnazialã “VlaicuVodã” ºi ªcoala Gimnazialã Nr.2 din Caracal, cu câte un elevcare au primit nota maximã laambele probe ale evaluãrii.

1. DABU N. Costin Alexan-dru (LICEUL CU PROGRAMSPORTIV)

2. MLADIN E. Raisa Maria(LICEUL CU PROGRAMSPORTIV)

3. DAN D. Eliana (ªCOALA

GIMNAZIALÃ “EUGEN IO-NESCU”)

4. PÃUNESCU I. BiancaAndreea (ªCOALA GIMNA-ZIALÃ “EUGEN IONESCU”)

5. CÎRSTEA I. Daria Mihae-la (ªCOALA GIMNAZIALÃ“EUGEN IONESCU”)

6. TUDOSIE T. Maria Andre-ea (ªCOALA GIMNAZIALÃ“EUGEN IONESCU”)

7. DOINEA ID. Elena Delia(COLEGIUL NAÞIONALVOCAÞIONAL “NICOLAETITULESCU”)

8. MIOC TC. Roxana Maria(COLEGIUL NAÞIONAL“ION MINULESCU”)

9. GUÞICÃ-FLORESCU L.Maria Teodora (ªCOALAGIMNAZIALÃ “VLAICUVODÃ”)

10.CONSTANTINESCUDelia Georgiana (ªC. Nr.2 CA-RACAL)

Cinci dintre elevii amintiþi auscãpat de emoþiile admiterii,având 10 media de admitere înînvãþãmântul preuniversitar.Practic, ei ar fi putut opta pen-tru orice liceu din judeþ sau dinþarã.

La nivel judeþean s-au înre-gistrat, potrivit statisticilor ofi-ciale, 130 de note de 10, celemai multe - 84 - fiind obþinutela matematicã. În ce priveºteprocentul de promovare, acestas-a ridicat la 78,92%.

Valorile nu excludnonvaloarea

ªcoala Gimnazialã “EugenIonescu” este, de departe, ceamai bunã unitate de învãþãmântgeneral din judeþ, nu doar rapor-tându-ne la rezultatele obþinutede elevi la evaluãrile din ulti-mii ani, ci ºi luând în calcul re-prezentarea judeþeanã la olim-piadele ºcolare, faza naþionalãsau competiþiile internaþionale.La polul opus se situeazã ªcoa-la Generalã “Nicolae Cocules-cu” din Scorniceºti, unde doielevi care au susþinut EvaluareaNaþionalã se pot lãuda cu me-dia 1.00. Rezultate slabe pe uni-tatea de învãþãmânt au înregis-trat ºi elevii de la ªcoala Gene-ralã Nr.1 Caracal. Aici, din cei10 elevi care au susþinut Eva-luarea Naþionalã nu a promovatniciunul; ªcoala Gimnazialã dinBârza, unde niciunul din cei 2elevi înscriºi la examen nu apromovat; ºi ªcoala Gimnazia-lã din Sâmbureºti, unde cei 3elevi care au luat parte la Eva-luare au obþinut cel mult media3,30. Dacã nu v-am convins cãavem totuºi motive de îngrijo-rare cu privire la viitorul ºcoliioltene ºi la rezultatele pe carele-am putea înregistra peste anila Bacalaureat, vã mai spunemcã 350 de locuri în licee vor fiocupate de elevi care nu au reu-

ºit sã obþinã minimum 5 la exa-men. Potrivit statisticilor oficia-le, doi din trei astfel de elevi aumedii de admitere cuprinse în-tre 4,99 ºi 4, iar restul chiar maimici, iar alþi 15 au medii cuprin-se între 2,99 ºi 2. Aceleaºi datearatã cã, la nivel judeþean, deþi-nãtorii a douã din aceste medii -la admitere sunt ale unor elevide la ªcoala Generalã “Nico-lae Coculescu” din Scorniceºti,care, nici mãcar datoritã medii-lor din anii de ºcoalã generalã,nu reuºesc sã treacã de mediade admitere 2.

Bac, performanþeNotele obþinute de liceenii

din Olt la Bacalaureat au con-dus la o ratã a promovãrii depeste 63%. Este, susþin repre-zentanþii IªJ Olt, cel mai bunrezultat din ultimii ºapte ani. Înplus, doi elevi au trecut de Baccu media 10. Contestaþiile de-puse au crescut procentul depromovare la 65%, dar ºi nu-mãrul liceenilor olteni care sevor putea lãuda cu media 10.Practic, în loc de doi, Oltul sepoate mândri cu patru liceenide excepþie. Celor doi tineri dela Colegiul Naþional “Ion Mi-nulescu” li se alãturã o altã co-legã a acestora - Teia AndradaVava, dar ºi Alina DanielaStanca, absolventã a LiceuluiTeoretic “Petre Pandrea” din

Balº. La nivel judeþean a maifost înregistratã o performan-þã: o elevã a obþinut 10 la unadintre discipline, fãrã sã se pre-zinte la probã. Este vorba demultipla medaliatã de la com-petiþiile naþionale ºi internaþi-onale de matematicã - Ramo-na Deaconu. Despre ce s-a în-tâmplat la Bacalaureatul dinOlt se mai poate spune cã doidin trei liceeni care au contestatnota iniþialã de la una sau maimulte probe au primit unelemai bune. Partea proastã estecã restul au primit note maimici decât cele iniþiale. Notelede la contestaþii au fãcut ca 53de elevi care picaserã iniþialexamenul sã fie declaraþi ad-miºi, dar ºi ca 23 de liceeni careau avut în mânã, la figurat vor-bind, diploma de Bac, sã o piar-dã dupã recorectarea lucrãrilorale cãror note fuseserã con-testate. Cea mai mare diferen-þã în plus datã la recorectare afost de 2,5 puncte, iar în minusde 1,85.

Licee de tot felulPe primul loc la nivel jude-

þean, raportat la procentul depromovare a examenului, se si-tueazã Colegiul Naþional “RaduGreceanu” din Slatina cu peste95,44% elevi promovaþi, urmatde Liceul Teoretic “Mihai Vitea-zul” din Caracal cu o promova-re de 94,53% ºi Colegiul Naþi-onal “Ion Minulescu” cu o ratãa promovãrii de 92,62%. Pe po-ziþia a patra se aflã Liceul dinIancu Jianu cu o promovare de81,25%, rezultatul constituindmarea surprizã a acestei sesiunide Bacalaureat. La polul opus,trei licee din Olt au reuºit sã ob-þinã nedorita performanþã de aînregistra zero promovare laexamenul de Bacalaureat. Estevorba de Liceul TehnologicCrîmpoia, Liceul Tehnologic Iz-voarele ºi Liceul TehnologicDrãgãneºti-Olt. Potrivit afirma-þiilor inspectorului general al In-spectoratului ªcolar JudeþeanOlt, Felicia Man, acestea ur-meazã, cel mai probabil, sã fiedesfiinþate. ªefa educaþiei jude-þene susþine cã aceste licee au“apãrut” în 2010, când fosteleºcoli de arte ºi meserii s-autransformat în unitãþi de învã-þãmânt preuniversitar, fãrã aputea sã þinã pasul cu rigorileacestei forme de învãþãmânt.Cel mai probabil, în urmãtoriidoi ani aceste unitãþi de învãþã-mânt preuniversitar vor fi des-fiinþate.

Elevii olteni au oferit…surprize, surprize laexamenele naþionale


















8REPORTAJ

Conform statisticii rea-lizate de Oficiul Na-þional al Registrului

Comerþului (ONRC), pânã lasfârºitul lunii mai a acestui an,în judeþul Dolj se înfiinþaserã18 firme cu capital strãin, re-prezentând 3,1% din numãrultotal de firme nou-înfiinþate, cuo valoare totalã subscrisã a ca-pitalului de 8.347 de euro.

În aceeaºi perioadã, în jude-þul Cluj s-au înfiinþat 27 de fir-me cu capital strãin, cu o va-loare totalã subscrisã a capita-lului de 1.024.731 de euro.Adicã de 123 ori mai mulþibani investiþi în Cluj decât înDolj, în primele cinci luni aleacestui an. Ei, Clujul, motorulArdealului - locul 1, noi, Dol-jul - motorul aºteptat al Olte-niei - locul 15.

Vor fi mulþi care vor invocaaceleaºi argumente obsedante:pedigree-ul istoric, poziþiona-rea geograficã, infrastructurarutierã, feroviarã ºi aerianãcare conecteazã mai bine Clu-jul cu Vestul occidental.

Nu contest aceste argumen-te. Mã întreb doar dacã ele aufost decisive sau au existat ºialtele (ºi la îndemâna noastrã,aici la Dunãre) care generea-zã astãzi aceastã realitate eco-nomicã ilustratã de statistici, încare Clujul mãrºãluieºte pedrumul dezvoltãrii, iar Doljulrãtãceºte în cãutarea drumuluidezvoltãrii accelerate.

Cred cã trebuie sã depãºimretorica prin care decretãm cãDoljul nu poate mai mult înabsenþa autostrãzii. Haideþi sãne uitãm ºi la celelalte argu-mente puternice pe care Clu-jul ºi le-a dezvoltat în ultimiiani. Doljul poate valorificaacest model dacã existã voin-þã. ªi nu doar politicã.

Aºezarea mizei pe compe-tenþã în toate instituþiile publi-ce din Dolj va permite utiliza-rea în favoarea dezvoltãrii acapitalului instituþional. Mizape competenþã în instituþiilepublice va însemna profesio-nalizarea acestor instituþii, adi-

Doljul poate mai mult

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

cã creºterea capacitãþii de aface strategii niºate de atrage-re a investitorilor strãini ºi înfelul acesta crearea unui spri-jin real pentru mediul local deafaceri.

Valorificarea inteligenþei lo-cale (care nu e cu nimic maiprejos decât a Clujului) va ge-nera resurse pentru conectareamai bunã la banii pentru dez-voltare ai Uniunii ºi în gene-ral ai Vestului, care înseamnãmult mai mult decât UE. Iden-tificarea clarã a avantajelornoastre competitive ºi o maibunã reprezentare a interese-lor Doljului în materie de dez-voltare atât la Bucureºti, cât ºiîn marile capitale ale Vestului,va deschide judeþul nostru cã-tre lume.

Este nevoie urgent de o nouãStrategie regionalã, cu Doljulca pivot ºi de asemenea de onouã strategie localã de atra-gere a investiþiilor strãine, con-struitã în dezbatere realã cutoate pãrþile interesate, cu toþiactorii locali care pot aduceplusvaloare pe drumul dezvol-tãrii.

Ce ne împiedicã sã invitãmîn Dolj toþi ambasadorii im-portanþi ai þãrilor occidentale,pe ºefii misiunilor economicesau ai marilor companii pre-zenþi la Bucureºti, într-un pro-gram de marketing creativ, in-teligent, prin care sã promo-vãm atuurile noastre?!

Ce ne împiedicã sã facemmisiuni inteligente de promo-vare a acestor atuuri REALEale Doljului la Bucureºti, darºi în marile capitale ale Vestu-lui?!

Dincolo de deficitul de in-frastructurã rutierã, mai multsau mai puþin obiectivat, Dol-jul ºi Oltenia în general au undeficit de expunere în mediileinfluente. Interne ºi internaþi-onale.

Aici trebuie insistat. Cuvoinþã ºi pricepere. ªi cu soli-daritatea politicã reclamatã deinteresul nostru comun.

de Octavia Hantea

Despre acest sistem deeducaþie, CarmenParaschivu a aflat în

vremea când era însãrcinatãcu fetiþa ei. La început a fostcurioasã, pentru ca ulterior sãrealizeze cã este ceea ce îºidoreºte pentru copil. ªi cumîn Craiova nu existau locaþiicare aplicã sistemul Montes-sori, Carmen a luat iniþiati-va. „Am aflat de educaþiaMontessori de la o prietenãpe vremea când eram însãr-cinatã cu fetiþa mea. Mi s-apãrut un sistem interesant,aºa cã m-am apucat de stu-diat. Am nãscut ºi am înce-put sã aplic cu Sofia acestsistem. Dacã iniþial aveamunele reþineri în legãturã cudiverse aspecte, în principalcu cele ce þin de viaþa practi-cã – mai precis cu capitolulcurãþenie, pe mãsurã ce So-fia a crescut ºi a început sãmanifeste interes mai alespentru activitãþile care miepersonal mi se pãreau nepo-trivite pentru un copil – , amînþeles cã educaþia Montes-sori este cea mai potrivitãpentru noi. Am început sãcaut cluburi, grãdiniþe, creºecare sã aplice acest sistem ºiam descoperit cã nu existauîn Craiova. Aºa am hotãrât sãconcepem Montessori Craio-va ºi sã le oferim ºi altoraocazia de a descoperi acestsistem”, povesteºte Carmen.

„Libertatea mea seterminã acolounde începelibertatea ta”

Craiovenii sunt ºi nu preainformaþi când vine vorbadespre acest sistem. Cei careîºi doresc cu adevãrat sã îºieduce copilul în stil Montes-sori rãmân la club, cei carenu sunt pregãtiþi renunþãdupã câteva ateliere de lucru.„Fiind vorba despre un con-cept nou, o educaþie prea pu-þin cunoscutã din pãcate, dru-mul este destul de anevoios.Sunt mulþi pãrinþi care auauzit despre aceastã variantãde lucru, dar foarte puþinicare ºtiu ce presupune. Ceamai mare parte a adulþilor seferesc de Montessori pentrucã au auzit ei cã aici copiiiau voie sã facã orice ºi ni-meni nu le poate spune NU.

Când am pornit la drum, mi-amsunat o bunã prietenã care areun bãieþel cu câteva luni maimare decât fetiþa mea ºi, când i-am povestit ce vreau sã fac, s-aîngrozit. Mi-a spus aºa: „Nici nuvreau sã aud de Montessori. Eo porcãrie. Mi-a venit în vizitão familie al cãrei copil merge laMontessori ºi care mi-a sparttoate ghivecele cu flori, iar pã-rinþii nu i-au fãcut nimic pentrucã el este crescut Montessori ºiare voie”. Am rãmas sideratã.Nu existã aºa ceva în acest sis-tem. Copiii au, ce-i drept, liber-tatea de a face ce vor, dar atâtatimp cât nu îi deranjeazã pe ceidin jurul lor. La Montessori,unul dintre principiile de bazãeste „libertatea mea se terminãacolo unde începe libertatea ta”,continuã Carmen povestea.

Fãrã pedepse,dar cu asumareaconsecinþelor

Potrivit acestei variante delucru cu cei mici, pedepsele suntexcluse, dar se pune preþ pe con-secinþa lucrului fãcut. „E ade-vãrat cã nu folosim pedepse, daravem consecinþe. Copiii Mon-tessori sunt învãþaþi de mici cãorice acþiune are o consecinþã,bunã sau rea. O altã categoriede pãrinþi îºi duc copiii la Mon-tessori pentru cã este la modã ºicând vãd de fapt ce înseamnãacest sistem, renunþã. MariaMontessori spune aºa: „Acestsistem este pentru toþi copiii, dar

nu ºi pentru toþi pãrinþii”. Amcitit recent un articol de pe unblog de parenting din StateleUnite în care autoarea, mãmicaunui copil Montessori, vorbeº-te despre dezavantajul principalal acestui sistem: pentru a creº-te un copil Montessori, adulþi-lor le trebuie extraordinar demultã rãbdare. E foarte greu sãai rãbdare dimineaþa, când aiîntârziat deja 30 de minute lamuncã, iar copilul tãu de 2 anivrea sã se îmbrace singur ºi nuacceptã ajutor. Cel mai proba-bil, vei întârzia încã 30 de mi-nute ºi de cele mai multe ori îþivine sã renunþi ºi sã îl îmbracitu dimineaþa pânã când o mer-ge la liceu. Dar trebuie sã înþe-legem cã ãsta e drumul lor spreindependenþã”, completeazãmãmica Sofiei.

Eforturi financiaremari

Susþinerea financiarã a unuiastfel de club implicã eforturimari. „Din punct de vedere fi-nanciar, este cumplit de greu. Pelângã investiþia iniþialã, a fostnevoie, ºi încã mai este, sã sus-þinem din buzunarul propriumai mult de 50% din cheltuie-lile lunare. Eu nu vãd treaba astaca pe o afacere ºi nu am pornitla drum cu ideea de a mã îmbo-gãþi de aici. Dacã aº fi gânditaºa, nu m-aº mai fi apucat. Aufost momente în care am vrutsã renunþãm pentru cã sacrifi-cile au fost foarte mari. Am avut

Le oferã copiilor posibilitatea sã devinã inde-pendenþi, sã înveþe ce înseamnã respectul desine ºi sã aibã încredere în ceea ce pot face eipentru cei din jur. Vorbim despre un conceptaplicat, în Craiova, de cãtre doi tineri craioveni.Este vorba despre sistemul Montessori, con-cept despre care am aflat mai multe lucruri dela Carmen Paraschivu, cea care alãturi de soþulsãu ºi-a transformat þelurile în realitate. Mun-ceºte mult ºi se luptã cu morile de vânt dinclasicul sistem de educaþie, dar toate acestea oimpulsioneazã ºi îi dau curaj sã dezvolte ceeace a început.


9REPORTAJ

CarCarCarCarCarmen Pmen Pmen Pmen Pmen Parararararaschivu: „La Montaschivu: „La Montaschivu: „La Montaschivu: „La Montaschivu: „La Montessori cressori cressori cressori cressori creşteşteşteşteştem copii independenţi,em copii independenţi,em copii independenţi,em copii independenţi,em copii independenţi,cu fcu fcu fcu fcu foaroaroaroaroarttttte multă încre multă încre multă încre multă încre multă încrederederederederedere şi mult re şi mult re şi mult re şi mult re şi mult resesesesespect de sine”pect de sine”pect de sine”pect de sine”pect de sine”

o perioadã la început când de lalunã la lunã ne împrumutam debani pentru chirie, pentru sala-rii, pentru cã efectiv veniturilenoastre personale nu ne ajun-geau. Nici nu ºtiu cum am reu-ºit sã supravieþuim primelor treiluni. Lãsãm la o parte faptul cãpe lângã susþinerea financiarã aclubului trebuia sã mai trãim ºinoi ºi copilul nostru. Este unefort financiar mare, iar noi sun-tem doar niºte oameni care auun vis ºi care muncesc pentruel. Ce e drept, nici nu ne-amuitat vreodatã, indiferent ce am

fãcut, la câºtigul financiar imi-nent. Noi facem lucrurile pen-tru sufletele noastre ºi, atâtatimp cât reuºim sã trãim fãcândceea ce ne place, nu mai con-teazã cã nu avem ultima fiþã înmaterie de maºini sau mai ºtiueu ce”, povesteºte craioveanca.

Parteneriat public-privat, posibil,dar greu de pusîn practicã

Un parteneriat public-privat

ar putea fi cheia dezvoltãrii unuiastfel de concept. Din pãcate,nimeni nu pare a fi dispus sãpunã bazele unui astfel de pro-iect. „Posibil este. Viaþa ne ara-tã în fiecare zi cã nimic nu esteimposibil. Este însã foarte greusã schimbi un sistem de învãþã-mânt atât de înrãdãcinat ca celromânesc. Pentru un parteneriatde genul acesta, trebuie sã existeîn primul rând dorinþã din par-tea oficialitãþilor. Or, în contex-tul actual nu vãd niciun motivpentru care s-ar implica într-un

asemenea proiect. Vorbim de oinvestiþie mare în primul rândpentru formarea cadrelor didac-tice pe lângã reamenajare ºi in-vestiþie în mobilier ºi materia-le. Mai este ºi problema cadru-lui legislativ destul de ambiguucând vine vorba despre sisteme-le de educaþie alternative. Eumi-aº dori un astfel de partene-riat dar, sincer vorbind, cui sãmã adresez? Oamenii care auputerea de a pune în miºcare unastfel de proiect se uitã strâmbla tine dacã te duci sã le faci opropunere. Eu sunt deschisãpentru parteneriate ºi potenþialiinvestitori, dar lipsa lor nu mãva împiedica sã dezvolt concep-tul Montessori Craiova aºa cummi-am propus”, menþioneazãCarmen.

„Vrem sã le dãmlibertateade a descoperice le place”

Cel mai mare câºtig al unuicopil educat Montessori estefaptul cã devine independent,încrezãtor în ceea ce poate faceºi, mai mult decât atât, învaþãde micuþ ce presupune respec-tul de sine. „La Montessori creº-tem copii independenþi, cu foar-te multã încredere ºi mult res-pect de sine ºi cu o capacitateextraordinarã de a se adapta înorice situaþie. Noi nu îi învãþãmpe copii poezii, cântecele ºi dan-suri, ca mai apoi sã îi punem înfaþa pãrinþilor ºi bunicilor la ser-bare sã vadã toþi adulþii ce fru-mos ºtie copilul sã redea anu-mite versuri. Noi îi învãþãm sãfie curioºi, sã descopere lumea,sã caute rãspunsuri atunci cândnu le ºtiu, sã se bucure de lu-cruri mãrunte ºi sã meargã pânãîn pânzele albe atunci când audreptate. Îi învãþãm sã respec-te, dar ºi sã cearã respect. Îi în-vãþãm sã ajute ºi sã se lase aju-taþi. Îmi place sã spun cã noicreºtem oameni. Nu vrem sã îitratãm ca pe niºte pãpuºi care

trebuie sã stea frumos lapoze ca noi, educatorii, sãfim lãudaþi de pãrinþi cã i-am învãþat sã cânte în cor.Nu ãsta e scopul nostru.Vrem sã le dãm libertatea dea descoperi ce le place, de ase descoperi pe sine. Vreauca toþi copiii care ne trecpragul sã prindã aripi sãzboare cât mai sus”, com-pleteazã Carmen.

Planuri pentruviitorulconceptuluiMontessori

Pentru viitor, Carmen ºi-apropus extinderea activitãþiiatât în ceea ce priveºte pro-gramul de lucru, cât ºi în for-marea unor noi grupe de vâr-stã. „Planuri sunt multe. Nuîmi place sã vorbesc despreele pentru cã vreau mai în-tâi sã vãd ce anume se poaterealiza. Ce pot spune acumeste cã încercãm sã prelun-gim programul clubului. Înprezent, programul este de la8 la 13 ºi ni-l dorim pânã laorele 17. De asemenea, în vi-itorul apropiat vrem sã dãmstartul unei grupe de 3-6 ani.Momentan, la programulzilnic avem grupã de copiicu vârste între 1,5 ºi 3 ani,aºa cã urmãtorul pas este sãle oferim acestora continui-tate. Din pãcate, aceste lu-cruri nu þin numai de dorin-þa ºi puterea noastrã, aºa cãîmi este destul de dificil sãspun o datã concretã la carene vom putea atinge acesteþeluri”, încheie Carmen po-vestea despre activitateaMontessori.

Doi tineri olteni au adusconceptul Montessoriºi în Craiova

















Retragerea proiectelorprivind taxa de solida-ritate ºi a impozitului

pe cifra de afaceri, care au bul-versat societatea civilã ºi me-diul de afaceri românesc, darºi creºterea intrãrilor de capi-tal strãin în cãutare de titluri destat sau reducerea aversiuniifaþã de risc, au fost tot atâteamotive de apreciere pentru leu.

Euro a testat în urmã cu cir-ca douã sãptãmâni pragul de4,59, însã a pierdut doi bani ladebutul perioadei, media fiindstabilitã la 4,5680 lei. În urmã-toarele ºedinþe cursul a fluctuatîntre 4,5625 ºi 4,5718 lei.

La sfârºitul intervalului, cur-sul a fost stabilit la 4,5619, iartranzacþiile s-au realizat între4,557 ºi 4,563 lei, cu închide-rea la 4,559 – 4,562 lei.

Cele mai mari riscuri pentruleu, în urmãtoarele sãptãmâni,sunt legate de obstacolele bu-getare cu care se va confruntaguvernul PSD-ALDE pentru aasigura îndeplinirea promisiu-nilor din programul cu care acâºtigat alegerile din iarna tre-cutã. Pentru a le putea înde-plini, pot apãrea noi modificãriale mediului fiscal care vorbulversa din nou piaþa ºi vordeprecia moneda naþionalã.

Cursul dolarului american ascãzut de la 4,0093, la debutulintervalului, la 3,9816 lei, lafinalul acestuia, când cotaþiiledin piaþa valutarã au fluctuat

10ECONOMIE


între 3,977 ºi 3,987 lei.Moneda elveþianã a scãzut

pe pieþele internaþionale la unminim al ultimilor mai bine dedoi ani, de 1,107 franci/euro.La rândul ei, media a coborâtde la 4,1494 la 4,1250 lei, pen-tru ca la finalul perioadei cur-sul sã fie stabilit la 4,1346 lei.

Perechea euro/dolar a cres-cut de la 1,1383 la 1,1491 do-lari, maxim al ultimelor 15luni, pentru ca la finalul pe-rioadei tranzacþiile sã se reali-zeze între 1,1435 ºi 1,1475dolari. Creºterea euro s-a da-torat faptului cã investitorii nusunt siguri dacã ºi când vaopera Rezerva Federalã ame-ricanã ultima sa majorare adobânzii care se situeazã înprezent la 1 –1,25%/an. Ladeprecierea dolarului, care aatins un minim al ultimelorzece luni faþã de un coº al prin-cipalelor valute, au mai con-tribuit încetinirea ritmului decreºtere a inflaþiei cât ºi cea avânzãrilor cu amãnuntul dinSUA.

Pe de altã parte, BCE nu astabilit un termen pentru sfâr-ºitul achiziþiilor de obligaþiuni,care se ridicã lunar la 60 mili-arde euro, pentru a pãstra fle-xibilitatea deciziei în cazul încare perspectivele economices-ar înrãutãþi.

Analiza cuprindeperioada 11 – 17 iulie

Marþi, 18 iulie, a începutCampionatul European deBox pentru Cadeþi (13-14ani), competiþie gãzduitã demunicipiul Râmnicu Vâlceaîn perioada 18-25 iulie.

278 de boxeri din 30 de þãrivor lupta în Sala Sporturilor”Traian” pentru cele 20 de se-turi de medalii, reprezentând totatâtea categorii de greutate.România va înscrie pugiliºti la19 categorii. Deschiderea ofi-cialã a avut loc la Sala Sportu-rilor ”Traian” din Râmnicu Vâl-cea, de la ora 17:00, ºi a fostprecedatã de o conferinþã depresã cu participarea preºedin-telui FR de Box – Vasile Cîtea,a conducerii Primãriei Râmni-cu Vâlcea ºi a Consiliului Ju-deþean Vâlcea, a preºedinteluiComitetului Local de Organiza-re – Cãtãlin Udubaºa.

Echipa României este ur-mãtoarea:

Categoria 38,5 kg: Raul Pop(CSS Rm. Vâlcea)

Categoria 40 kg: Patrik Bocsi(Olimpia Cãvaº)

Categoria 41,5 kg: AlexandruBoboc (Nicolina Iaºi)

Categoria 43 kg: Eusebiu Tîr-zoman (Gladiatorul Iaºi)

Categoria 44,5 kg: MarcoManea (CSS Cãlãraºi)

Categoria 46 kg: AlexandruUngureanu (CSM Piteºti)

Categoria 48 kg: Adrian Pre-da (CSM Piteºti)

Categoria 50 kg: Gabriel Ba-þiu (CSM Dunãrea Galaþi)

Categoria 52 kg: Alin Criºan(Voinþa Cluj)

În perioada 18-25 iulie,la Râmnicu Vâlcea are loc

Campionatul European de Boxpentru Cadeþi

Categoria 54 kg: Samuel Ro-man (CSS Sighet)

Categoria 56 kg: Andrei Mus-teþ (Pandurii Tg. Jiu)

Categoria 59 kg: SebastianTrandafir (CSM Buzãu)

Categoria 62 kg: Cãtãlin Vi-cenþiu (CS Olimpia)

Categoria 65 kg: Florin Cim-poieºu (Univ. Cluj)

Categoria 68 kg: AlexandruNãstruþ (Banat Timiºoara)

Categoria 76 kg: Daniel Du-mitru (CSM Craiova)

Categoria 80 kg: ªtefanPanaitescu (CSM Ploieºti)

Categoria 90 kg: Dragoº Guz-gã (Scorpions Iaºi)

Categoria 105 kg: Albert Po-toceanu (SCM Bacãu)

Colectivul tehnic este alcãtuitdin: Robert Bãeatu, Titi Tudor,Marius Bãluþã, Marcel Sîrba.

”Competiþia de la RâmnicuVâlcea este al doilea evenimentmajor organizat de FederaþiaRomânã de Box anul acesta,dupã Europeanul U22 de la Brãi-

la, care din punctul nostru devedere a fost un real succes. Nune este uºor, pentru cã nu avemniciun sprijin financiar din par-tea Ministerului Tineretului ºiSportului. La Europeanul de ca-deþi, efortul financiar este susþi-nut de Primãria municipiuluiRâmnicu Vâlcea ºi de FederaþiaRomânã de Box, din surse pro-prii. Prin competiþiile organiza-te anul acesta, credem cã am re-pus România pe harta europea-nã ºi mondialã a boxului, lucrupe care l-am avut în vedere. Pen-tru aceºti copii de 13-14 ani, carese vor afla în ring la RâmnicuVâlcea, este prima competiþieoficialã de anvergurã din carie-rã. O carierã pe care le-o doresccât mai lungã ºi cât mai strãluci-toare. La nivel juvenil, ºi mã re-fer la toate categoriile de vârstãpânã la seniori, avem echipe cupotenþial de mare performanþã,cu câte 4-5 vârfuri la fiecare ca-tegorie de vârstã. Aceºti copii potconfirma la seniori, dar trebuiesã avem grijã de ei pânã atunci,sã investim în educaþia ºi pregã-tirea lor, sã le facem planuri deantrenament personalizate. Ast-fel, în 4-5 ani vom avea rezulta-te la seniori”, a declarat VasileCîtea, preºedintele FR de Box.

Programul competiþiei:18 iulie12:00: Tragerea la sorþi –

Hotel Parâng, Bãile Olãneºti17:00: Ceremonia de deschi-

dere – Sala Sporturilor ”Traian”Rm. Vâlcea

18:00: Prima galã19 – 21 iulie16:00: Preliminarii (douã rin-

guri)22 iulie15:00: Sferturi de finalã –

gala 118:30: Sferturi de finalã –

gala 223 iulie – zi de pauzã24 iulie15:00: Semifinale – gala 118:30: Semifinale – gala 225 iulie15:00 – Finale.

SC APAVIL SA – CentruExploatare Vest a desfãºurat însãptãmâna 3 - 9 iulie 2017 oserie de activitãþi în întreaga ariede operare.

AVARII REZOLVATE. Aufost remediate 4 avarii la reþea-ua de apã pe strãzile Petrolului,Calea lui Traian, Unirii 2 dinoraºul Bãbeni ºi în satul Fireºtidin comuna Buneºti.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele de racord din BãileGovora ºi Buneºti;

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele staþiilor de repompareNicolae Bãlcescu ºi ªirineasa;

- s-au executat lucrãri deschimbare piese defecte branºa-mente apã în satul Vulpuieºtidin comuna Mihãeºti, satul Cer-nele din comuna Pãuºeºti ºi pestrada Crizantemelor din BãileGovora;

- s-a realizat igienizarea peri-

metrelor rezervoarelor de înma-gazinare apã potabilã Palangi-ne ºi Cucurigu din oraºul BãileGovora;

- au fost executate lucrãri deamenajare a terenului, prin be-tonare ºi asfaltare, pe strãzilePetrolului, Calea lui Traian ºiUnirii 2;

- s-a monitorizat reþeaua decanalizare în zona „Blocuri” dinoraºul Bãbeni;

- s-a executat un branºamentnou în satul Fireºti, comunaBuneºti;

- s-au executat lucrãri de în-locuire reþea apã potabilã ºi re-branºare utilizatori în satulTeiuº, punctul Treime, din co-muna Buneºti;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de pompare din cadrulSectorului Govora (Pãuºeºti -Otãsãu ºi Buneºti), la staþiile de

epurare de la Mihãeºti ºi Bu-neºti ºi a staþiilor de repomparedin Pãuºeºti - Otãsãu ºi Buneºti;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în Siste-mele Govora, Mihãeºti, Bu-neºti, Pãuºeºti- Otãsãu ºi Frân-ceºti, ca ºi ai apei menajere des-cãrcate în pârâul Govora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de apã Predeºti ºi Corbi(comuna Nicolae Bãlcescu), astaþiei de epurare Valea Bãlceas-ca, a staþiei de apã ªirineasa ºia staþiilor de epurare ªirineasaºi Slãviteºti, a staþiilor de pom-pare ºi repompare apã potabilãSP1 – Romani, SP2 – Pãdureþudin oraºul Bãbeni;

- s-a asigurat calitatea apei ºibuna funcþionare a STAP ªiri-neasa;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-

tã nr. 10 ºi 17 din comuna Ni-colae Bãlcescu;

- s-au executat lucrãri de con-servare a Staþiei de captare, tra-tare ºi distribuþie apã din satulFrânceºti;

- s-a monitorizat reþeaua deapã a oraºului Bãbeni pentruîndepãrtarea posibilelor pierderide apã;

- s-au înlocuit robineþi defecþiîn comunele ªirineasa ºi Nico-lae Bãlcescu, precum ºi în ora-ºul Bãbeni;

- s-a intervenit în cadrul sta-þiei de epurare ape uzate DosulRâului din localitatea NicolaeBãlcescu.

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot în cur-sul sãptãmânii trecute, au fostverificate ºi înlocuite apometreîn toata aria de operare, acolounde acestea nu corespundeaudin punct de vedere metrologicsau erau deteriorate.

Activitate intensã la Apavil Centru Vest

Euro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 leiEuro a revenit la 4,56 lei


11CULTURÃ

Au trecut doar douãsãptãmâni din totalulde nouã prevãzutepentru programul“Biblioteca din Vacan-þã”. Nu mai puþin de212 elevi s-au înscrisla cursurile ºi ateliere-le incluse în progra-mul interactiv desfã-ºurat de BibliotecaJudeþeanã “Alexandruºi Aristia Aman” în2017 pentru ediþia cunumãrul 9.

Între activitãþile desfãºura-te pânã în prezent, atelie-rele de Hand-made ºi Ori-

gami au atras un numãr mare deelevi dornici sã pãtrundã tehni-cile de decupare ºi lipire, pre-cum ºi arta plierii ºi împãturirii

hârtiei colorate în modele de cre-aturi vii, obiecte neînsufleþitesau forme decorative abstracte.Preocuparea copiilor este cu atâtmai constructivã, cu cât materi-alele utilizate la realizarea tutu-ror modelelor nu au, aparent,nicio întrebuinþare practicã. Alã-turi de hârtia ºi cartoanele bo-gat colorate, plasticul ºi zãpadaartificialã sunt douã dintre ma-terialele care capãtã forme din-tre cele mai nostime la finalulfiecãrei noi întâlniri. Indiferentdacã obiectele care vor fi reali-zate pânã la finalul lunii augustvor avea o utilitate practicã sau,dupã caz, una pur esteticã, reu-ºitele de-o varã ale copiilor vorfi pãstrate ºi expuse în cadrulLudotecii. Nu mai puþin de optvoluntari ai bibliotecii desfãºoa-rã fiecare întâlnire în cadrul ate-lierelor de Hand-made ºi Ori-

gami. Practic, numãrul mare devoluntari, o persoanã deservindfiecare dintre cele opt mãsuþe lacare sunt aºezaþi câte patru co-pii, e de naturã sã asigure o maibunã concentrare pe efortul per-sonal al fiecãruia ºi o mai strân-sã legãturã la nivelul fiecãruimic grup. Pentru cã îºi propunschimbarea în bine a societãþii,ideal în care investesc multãpasiune ºi energie, voluntariisusþin cã Biblioteca Aman a re-prezentat mereu un sprijin pen-tru noi datorita personaluluiamabil ºi foarte bine calificat,dar ºi a ideilor inovative princare se urmãreºte dezvoltareapersonalã a fiecãrei persoane ceintrã pe uºa acestei instituþii.Asigurându-le copiilor dezvol-tarea unor abilitãþi practice, vo-luntarii îi ajutã pe cei mici sãpriveascã lumea altfel – prin joa-

cã. Comunicarea, relaþiile deprietenie ºi altruism sunt, în opi-nia voluntarilor, esenþiale în so-cietatea de astãzi. Tocmai deaceea, prin stârnirea curiozitãþiiºi a spiritului creativ, ca ºi prinîncurajarea ºi susþinerea activãa preocupãrilor practice însuºi-te de cei mici, se încearcã trans-miterea unui mod autonom, con-structiv ºi interactiv de petrece-re a timpului liber. Între mode-lele pe care le vor confecþionaelevii pânã la finalul ”Bibliote-cii din Vacanþã” se regãsesc flo-ricelele din zãpadã artificalã,gãrgãriþe, suporturi pentru lumâ-nãri, pãuni din hârtie ºi oamenide zãpadã, dar ºi cuiburi de pui,brãþãri din fire de aþã ºi brãþãridin mãrgele. „Atelierele deHand-made ºi Origami, deºi sta-tice prin activitãþile desfãºura-te, debordeazã de veselie ºi bunã

dispoziþie. Voluntarii bibliotecii,tineri cu proiecte ºi viziuni din-tre cele mai lãudabile, le împru-mutã cursanþilor pasiunea pen-tru abilitãþile tehnice ºi practiceºi îi ajutã sã se cunoascã ºi sãîntrebuinþeze diferite materialepentru realizarea unor obiecteminunate. Continuãm cursurileºi atelierele «Bibliotecii din Va-canþã» pânã la finalul acesteiveri, atunci când, ca la fiecaresfârºit de ediþie, ne vom îmbo-gãþi cu toþii cu creaþiile copiilor”,a declarat Lucian Dindiricã, ma-nagerul Bibliotecii Judeþene“Alexandru ºi Aristia Aman”.

Voluntarii implicaþi în desfã-ºurarea atelierelor de Hand-made ºi Origami sunt: PãlãºteaAndreea, Mogoºan Ruxandra,ªerbana Teodora, Opran Robert,Poajgã Radu, Chiþan Dania, Tu-dor Larisa ºi Georgescu Dana.

Atelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca AmanAtelierele de Hand-made ºiOrigami la Biblioteca Aman


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

12CULTURÃ

de Octavia Hantea

Obiceiul nunþilor olte-neºti va fi fãcut cunos-cut ºi publicului din

Alexandria. În data de 25 augusta.c., artiºtii Ansamblului Folclo-ric „Maria Tãnase” vor merge înacest oraº, tocmai pentru a-i bu-cura pe toþi cei care iubesc folc-lorul. Potrivit impresarului an-samblului craiovean, MihaelaSmarandache, „Nuntã de pomi-nã la olteni” s-a bucurat de unreal succes în Capitalã. „Stagiu-nea de varã 2017 a AnsambluluiFolcloric «Maria Tãnase» dinCraiova se încheie în forþã. Ladouã zile dupã ce au susþinut unspectacol cu transmisiune în di-rect pe postul Etno TV, de cinciore la Zilele localitãþii Gogoºu,artiºtii s-au deplasat la Bucureºtipentru a prezenta un fragmentdin spectacolul tematic «Nuntãde pominã la olteni». Spectaco-lul a avut loc în Ciºmigiu. Fes-tivalul Internaþional de Folclor«Muzici ºi Tradiþii în Ciºmigiu»este singurul eveniment de acest

tip din zona de sud a Românieiºi unul dintre evenimentele mar-cante ale anului cultural româ-nesc. Manifestarea se bucurã derecunoa’tere naþionalã ºi interna-þionalã datoritã prezenþei pe sce-nã, la fiecare ediþie, a peste 2.000de invitaþi din toate zonele Ro-mâniei, dar ºi din strãinãtate, pre-cum ºi a unui public de aproxi-mativ 25.000 de spectatori”, aprecizat Smarandache.

ªi Sindicaliºtii de laAvioane petrecolteneºte

Ansamblul „Maria Tãnase” afost ales ºi de cãtre sindicaliºtiide la Fabrica de avioane dinCraiova, care vor petrece laZiua Aviaþiei Române alãturi deMariana Ionescu Cãpitãnescu,Petricã Mîþu Stoian, ConstantinEnceanu, Lavinia Bîrsoghe, Li-liana Popa, Manuela Motocu,Cristian Bãnãþeanu, Ciri May-er, Liviu Dicã ºi Aneta Sisu.Evenimentul va avea loc în datade 20 iulie a.c.

Ansamblul „MariaTãnase”, succes deplin

cu „Nuntã de pominãla olteni”

Artiºtii Ansamblului Folcloric „Maria Tãnase”muncesc continuu, cea mai mare împlinire alor, indiferent cã vorbim despre orchestrã,dansatori sau soliºti, este faptul cã publicul îiiubeºte. Dovadã a acestei iubiri stau spectaco-lele pe care le susþin la solicitarea oamenilordin toate colþurile þãrii. „Nuntã de pominã laolteni” i-a bucurat ºi pe bucureºteni, olteniinoºtri participând la Festivalul Internaþional deFolclor „Muzici ºi Tradiþii în Ciºmigiu”.


13CULTURÃ

Dacã v-am stârnit nostalgia sau cu-riozitatea cu primul modul al proiec-tului cultural “Matineu muzeal devacanþã”, vã aºteptãm din aceastãlunã, în fiecare zi de joi, de la ora10.00, sã vizionãm filme istorice, po-veºti româneºti, scenete, la MuzeulOlteniei Craiova (str. Madona Dudunr. 14 – Sala de conferinþe a Secþiei deistorie-arheologie).

O zi pe sãptãmânã, promitem sãvã oferim o curã de culturã de10 ediþii pe parcursul vacanþei

de varã. Ne vom aminti atât de filmeleistorice de odinioarã, cât ºi de fabuloa-sele poveºti româneºti! Vom adãuga apoicomentarii, opinii, atitudini despre per-sonaje istorice, vremuri ºi timpuri, de-spre eroi fabuloºi de poveste româneas-cã ºi, mai ales, vom cãuta coresponden-þe în zilele noastre!

Selecþia va fi, bineînþeles, bazatã peprincipii cronologice, muzeografice, vâr-stã, dar va ine cont ºi de preferinþele ºiinspiraþia participanþilor. Contãm pe in-ventivitatea ºi creativitatea dumneavoas-trã ca, de la o simplã idee pe care mu-

În mai puþin de douã sãptãmâni, va demara la Craiova ceade-a V-a ediþie a Simpozionului Internaþional de Sculpturã„Drumuri brâncuºiene”. Pentru anul în curs juriul a ales optsculptori, urmând ca în Bãnie sã ajungã artiºti din Japonia,Franþa, Noua Zeelandã, Slovacia. Potrivit organizatorilor,tema de anul acesta va fi creaþia poetului Alexandru Mace-donski, la final urmând a fi acordate diplome ºi premii.

de Octavia Hantea

Cei opt sculptori vor lucra zilnic,sub privire craiovenilor, timp deo lunã de zile. Marmura de Ruº-

chiþa va prinde forme în perioada 1-31august a.c., artiºtii având deja un plancu privire la ceea ce urmeazã sã creeze.Aceºtia au trimis juriului pe lângã CV ºiun portofoliu de lucrãri, chiar o fotogra-fie a machetei lucrãrii ce se doreºte a firealizatã la Craiova (cu precizarea di-mensiunilor: înãlþime, lungime, adânci-me, dimensiuni ce nu vor mai putea fimodificate ulterior).

Operele rãmân la CraiovaCa în fiecare an, operele realizate vor

deveni proprietatea organizatorilor, con-tribuind la îmbogãþirea patrimoniuluimonumental al municipiului Craiova,dupã cum a spus ºi primarul urbei, Mi-hail Genoiu. „În perioada 1-31 august,va avea loc Simpozionul Drumuri brân-cuºiene, dupã cum ºtiþi, este un eveni-ment internaþional ºi vor ajunge în Cra-iova sculptori din Japonia, Franþa, NouaZeelandã, Slovacia. Sunt convins cã re-zultatele vor fi pe mãsurã”, a menþionatGenoiu.

Juriul a alesJuriul care a fãcut selecþia a fost format

din Mircea Diaconescu – arhitect Primã-ria Craiova, Emilian ªtefârþã – arhitect ºimanager al Muzeului de Artã Craiova,Lucian Rogneanu – muzeograf la Muzeulde Artã Craiova, Marcel Berendei – ar-hitect, consilier în cadrul Direcþiei Jude-þene pentru Culturã Culte ºi PatrimoniuCultural Dolj, Lucian Dindiricã – mana-ger al Bibliotecii Judeþene „Alexandru ºiAristia Aman”, Pavel Popescu – preºe-dinte al Uniunii Arhitecþilor din Româ-nia – Filiala Euroregionalã Sud-Vest Ol-tenia, Marcel Voinea – preºedinte al Uni-unii Artiºtilor Plastici Craiova.

Creaþia lui AdrianPãunescu, tema de anultrecut

Simpozionul a fost iniþiat în urmã cupatru ani. La ediþia de anul trecut s-auînscris 62 de participanþi din 25 de þãri,dintre aceºtia fiind selectaþi: Dan Nica,- Adrian Emil Popescu, Gabriel Sitaru,Tiberiu Murºa, Alin Neacºu (România),Agnessa Ivanova Petrova (Bulgaria),Daniel Perez (Spania), Glebos Tkachen-ko (Rusia). Sculptorii au transpus în pia-tra de Vraþa sau marmura de Ruºchiþacreaþia poetului Adrian Pãunescu.

Sculpturã ºi picturã laTârgu Jiu ºi Rânca

ªi municipiul Târgu Jiu va gãzdui, înperioada 1 august-3 septembrie a.c., unprogram cultural dedicat marelui sculp-tor Constantin Brâncuºi. Evenimentul sedesfãºoarã pe douã secþiuni: Simpozio-nul Internaþional de Sculpturã de la Târ-gu Jiu (1 august – 3 septembrie 2017) ºiSimpozionul Internaþional de Picturã dela Rânca (21 august – 3 septembrie2017). La Simpozionul de Sculpturã vorparticipa ºase sculptori: Gheorghe Zãr-nescu – România, Mihai Þopescu – Ro-mânia, Colin Figue – Marea Britanie,Teng Shan Chi – Taiwan, Rumen Dimi-trov – Bulgaria, Yoshin Ogata – Japo-nia. Materialul de lucru al ediþiei dinacest an va fi tot piatra de andezit. Refe-ritor la Simpozionul Internaþional de Pic-turã ce va avea loc în staþiunea Rânca,acolo îºi vor da concursul ºapte pictori,însã niciunul membru al UAP Târgu Jiu.Este vorba despre: Dorin Creþu – Fran-þa, Ibrahim Ghazala – Egipt, KatarinaDjordjevic – Serbia, Elisabeth Ochsen-feld – Germania, Ileana ªtefãnescu –România, Suzana Fântânariu – Româniaºi Mirela Trãistaru – România. Curato-rul evenimentului va fi preºedintele UAPTârgu Jiu, Vasile Fuiorea.

Simpozionul „Drumuribrâncuºiene” ia startul

în luna august

zeografii au avut-o, sã faceþi propuneride filme istorice/poveºti româneºti ºi sãîntocmiþi propriile liste de preferinþe. Dela „Epoca de piatrã” la documentare is-torice, precum: “Burebista, regele geto-dacilor”, „ªtefan cel Mare”, „VladÞepeº”, „Columna” ºi multe alte referin-þe istorice, toate acestea vã vor purta pânãla sfârºitul verii, prin fabuloase momen-te istorice, de ieri ºi de azi. Joi, ne vomîntâlni de la ora 10.00 cu cei mici, pen-tru a-i familiariza cu “ Faurul Pãmântu-lui”, „Zmeii cei fioroºi”, „Roºu Împã-rat” ºi cu alte personaje reprezentativedin “Greuceanu”. Începând cu ora 11.00,ne vom delecta cu secvenþe din sceneta“Domnul Goe”, pentru ca de la ora 11.30sã intrãm în vremea istoricã a lui Bure-bista, regele geto-dacilor.

Proiecþiile propuse sunt dedicate isto-riei, cãci cu ajutorul tehnologiei putemastãzi sã explorãm milenii de evoluþie,sã ne reamintim etape/evenimente isto-rice care au influenþat generaþii întregiºi au schimbat cursul istoriei, momentede cotiturã ºi personaje care ºi-au pusamprenta decisiv asupra evoluþiei isto-riei, culturii ºi civilizaþiei româneºti.

„Matineu muzeal devacanþã”, un proiectinedit organizat de

Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


Muzeul Oltenia


J U

R I

D I

C A14

UTILE

Potrivit Codului mun-cii, angajatorul aredreptul sã constate sã-

vârºirea unei abateri discipli-nare ºi sã aplice sancþiunilecorespunzãtoare, aºa cum pre-vede legea, contractul colec-tiv de muncã ºi regulamentulintern. Un salariat nu poate sãse trezeascã sancþionat fãrã sãºtie de ce, fãrã sã treacã printr-o cercetare disciplinarã con-formã cu legea ºi fãrã sã aibãdreptul sã dea explicaþii ºi sã-ºi facã, cât de cât, o apãrare.Singura sancþiune ce poate fiaplicatã fãrã prea mare deranjeste mustrarea salariatului.

O cercetare disciplinarã caresare peste anumite proceduripoate fi contestatã de salariatîn instanþã ºi, aºa cum ne-auindicat mai mulþi specialiºti,existã numeroase procese câº-tigate de salariaþi în sensulacesta. În regulamentul in-tern trebuie sã fie prevãzutedetalii cu privire la desfãºura-rea unei cercetãri disciplina-re, nu numai faptele ºi sancþi-unile ce se pot aplica. La acestcapitol, în Codul muncii scriecã e obligatoriu sã se prevadãmãcar urmãtoarele: procedu-ra de soluþionare a cererilorsau a reclamaþiilor individua-le ale salariaþilor ºi reguli re-feritoare la procedura discipli-narã.

În continuare sunt prezen-tate pe scurt etapele de parcursîntr-o cercetare disciplinarã.

1. Sesizarea scrisã cu privi-re la sãvârºirea unei abateri

Orice persoanã din fir-mã poate face sesizarea, nuneapãrat un superior. Dacãunul dintre salariaþi observã cãaltul a sãvârºit o abatere, areposibilitatea sã anunþe acestlucru, completând un docu-ment special – referatul de se-sizare. E necesar ca acest lu-cru sã se facã în scris, pentrucã vorbim, de fapt, de un actcare declanºeazã cercetarea(ca sã nu mai spunem cã tre-buie sã primeascã un numãr deînregistrare). Faptul cã cinevadin firmã doar merge sã-i spu-nã ºefului cã un alt coleg a fã-cut ceva nepermis nu e tocmaisuficient.

Cel care face sesizarea nu vafi þinut drept „þap ispãºitor”,pentru cã sesizarea trebuie sãse poatã face în mod ano-nim. Într-un material viitor, vãvom explica de ce e importantca firma sã aibã un model de

referat de cercetare disciplina-rã ºi ce elemente obligatorii tre-buie sã conþinã el.

2. Numirea comisiei de cer-cetare disciplinarã

Potrivit Codului, angajato-rul (însemnând un reprezen-tant legal) mandateazã anu-mite persoane pentru a facecercetarea disciplinarã (comi-sia). ªi decizia prin care suntnumiþi aceºtia ar trebui sã fietot scrisã, astfel încât sã reiasãnegru pe alb cine are dreptul sãfacã parte din comisie ºi de cese aflã acolo. De ce e prefera-bil? Ar fi uºor de contestat apoifaptul cã cercetarea s-a fãcutcând de X, când de Y, dupã bu-nul plac. Ideea principalã e de aface lucrurile cât mai transpa-rent ºi cât mai dificil de con-testat de cãtre salariat ulterior.

În momentul în care salaria-tul se aflã în faþa comisiei, eltrebuie sã ºtie exact cã fiecaredintre cei din comisie are drep-tul sã fie acolo ºi a fost numitspecial de cei din conducere.Dacã nu existã un documentscris privind numirea comisiei,cum s-ar putea dovedi mai clarpoziþia fiecãruia din comisie ºifaptul cã avea dreptul sã fie aco-lo? Cât despre cine poate sã facãparte din comisie, nu existã li-mitãri legale, însã ar fi de pre-ferat ca cel care face pe cãlãulsã nu fie ºi cel care a sesizat fap-ta. De asemenea, dacã e vorbade o abatere tehnicã, atunci arfi indicat ca cineva de speciali-tate sã facã parte din comisie.

3. Convocarea scrisã a sala-riatului cercetat

„(2) În vederea desfãºurãriicercetãrii disciplinare prealabi-le, salariatul va fi convocat înscris de persoana împuternici-tã de cãtre angajator sã reali-zeze cercetarea, precizându-seobiectul, data, ora ºi locul în-trevederii. (3) Neprezentareasalariatului la convocarea fã-cutã în condiþiile prevãzute laalin. (2) fãrã un motiv obiectivdã dreptul angajatorului sã dis-punã sancþionarea, fãrã efec-tuarea cercetãrii disciplinareprealabile”, scrie în Codulmuncii.

Aºadar, de aici reþinem urmã-toarele chestiuni esenþiale: con-vocarea se face obligatoriu înscris, iar convocatorul trebuiesã precizeze exact de ce e che-mat salariatul la cercetare, cândºi unde are loc întâlnirea cumembrii comisiei. Dacã salaria-tul nu ºtie pentru ce faptã e che-mat la cercetare, atunci convo-catorul ar putea sã fie conside-rat lipsit de efecte de cãtre o in-

stanþã, care va spune cã angaja-tul nu a putut sã-ºi pregãteascãapãrarea, neºtiind pentru ce tre-buie sã se apere.

ªi nu în ultimul rând, potrivitprevederilor citate, nu are im-portanþã cã salariatul nu vine laîntrevedere ºi nu oferã un mo-tiv obiectiv pentru asta (de pil-dã, nu poate veni la întrevedereun salariat care e grav bolnav,internat în spital etc., pentru cãîn acest caz se va fixa o altã datãpentru întrevedere, printr-un altconvocator). Dacã absenteazãnejustificat, se poate consemnaasta în referatul de cercetare ºise poate trece mai departe laaplicarea sancþiunii.

4. Întâlnirea salariatului cucomisia de cercetare

La întrevederea propriu-zisã,salariatul are dreptul sã ºtie toa-te chestiunile care i se imputãºi sã se apere aºa cum conside-rã, el putând sã vinã cu apãrã-torul sãu (avocat) ºi chiar cu unreprezentant sindical. De fapt,totul trebuie sã decurgã ca undialog, în care fiecare are drep-tul sã spunã ceva ºi sã-ºi susþi-nã punctul de vedere, cu probe,poate chiar cu martori, de ce nu.

„În cursul cercetãrii discipli-nare prealabile, salariatul aredreptul sã formuleze ºi sã sus-þinã toate apãrãrile în favoareasa ºi sã ofere persoanei împu-ternicite sã realizeze cercetareatoate probele ºi motivaþiile pecare le considerã necesare, pre-cum ºi dreptul sã fie asistat, lacererea sa, de cãtre un avocat

sau de cãtre un reprezentant alsindicatului al cãrui membrueste”, scrie în actul normativ.

5. Raportul de cercetare ºipropunerea sancþiunii

Pot exista chiar mai multeastfel de întrevederi între comi-sie ºi cel cercetat. La final, cân-tãrind în baza tuturor celor vã-zute ºi auzite, comisia poatepropune aplicarea unei sancþi-uni, tot aºa cum poate închidecercetarea cu concluzia cã fap-ta nu a existat sau cã nu e nece-sarã aplicarea unei sancþiuni. Înorice caz, e necesar sã existeun raport de cercetare la fi-nal.

6. Sancþionarea propriu-zisãÎntre propunerea de sancþio-

nare, pe care o face comisia, ºidecizia de sancþionare existã omare diferenþã. Comisia decercetare nu dispune sancþi-uni, ci doar constatã niºte lu-cruri ºi propune apoi sancþiona-rea, dacã e cazul (ar putea apli-ca sancþiunea doar dacã e îm-puternicitã sã facã acest lucru).Cel care emite decizia de sanc-þionare este angajatorul (nevom concentra pe conþinutuldeciziei de sancþionare într-unmaterial viitor). Totuºi, nu seprevede nicãieri cã angajatorule obligat sã-l ºi sancþioneze pesalariat, chiar dacã se face pro-punerea de sancþionare de cãtrecomisie.

„Angajatorul dispune aplica-rea sancþiunii disciplinareprintr-o decizie emisã în formãscrisã, în termen de 30 de zile

calendaristice de la data luã-rii la cunoºtinþã despre sãvâr-ºirea abaterii disciplinare, darnu mai târziu de 6 luni de ladata sãvârºirii faptei”, preve-de Codul muncii. Decizia desancþionare se comunicã sa-lariatului în cel mult cincizile calendaristice de la dataemiterii ºi produce efecte dela data comunicãrii.

Ultimul pas:radierea sancþiuniidupã 12 luni

Nu am catalogat radierea cao etapã în sine, pentru cã nuface efectiv parte dintr-o cer-cetare disciplinarã. Dar e unpas ulterior aplicãrii sancþi-unii ºi obligatoriu, Codulmuncii impunându-i angajato-rului sã ºteargã sancþiunea dinregistrele sale în 12 luni de laaplicare. Dacã s-a aplicat osancþiune, e obligatoriu sã tre-cem în calendar ºi momentulla care trebuie sã o radiem.

„Sancþiunea disciplinarã seradiazã de drept în termen de12 luni de la aplicare, dacãsalariatului nu i se aplicã onouã sancþiune disciplinarã înacest termen. Radierea sanc-þiunilor disciplinare se consta-tã prin decizie a angajatoru-lui emisã în formã scrisã”,potrivit actului.

Av. Vicenþiu MariusColtuc

Cum dãm afarã un salariat.Disciplinar


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Cariera lui se confun-dã cu renaºtereaªtiinþei: la 15 ani ºi

9 luni, Andrei Ivan juca pri-mul meci în tricoul Universi-tãþii, într-un amical cu Clin-ceni. Era iarna lui 2013. Deatunci, Ivan ºi ªtiinþa au cres-cut împreunã. A înscris pri-mul gol pentru Universitateaîntr-un derby de totul sau ni-mic cu Târgu Mureº, în ligasecundã. Tot atunci a fãcutpentru prima oarã ºi saltul pecare deja l-a patentat ºi l-afãcut celebru. De atunci, reu-ºitele au curs: 19 goluri ºi 13assist-uri are Ivan, în cele 101meciuri jucate pentru ªtiinþa.Unul dintre goluri a fost mar-cat chiar la debutul lui în LigaI, contra FCSB, în Ghencea.

„Ivan cel Groaznic“ nuajunge oriunde, ci la una din-tre forþele primei ligi din Ru-sia. FC Krasnodar a perfec-tat deja alte 7 transferuri, înaceastã varã, iar în acest se-zon în care ºi-au ºi inauguratuna dintre cele mai frumoasearene (pe care se vor disputaºi meciuri de la Cupa Mon-dialã 2018) se anunþã o can-

didatã puternicã la titlu. De alt-fel, de la promovarea pe primascenã, Krasnodarul nu a termi-nat niciodatã mai jos de locul 4în campionat. Aºadar, Ivanajunge la o echipã unde nu doarcã va juca, ci o va face în celemai prestigioase competiþii eu-ropene.

Aºteptat sã revinãla CSU... peste 10 ani

Într-un mesaj postat pe site-ul clubului, CSU îi transmite luiAndrei Ivan cã, peste un dece-niu, îl aºteaptã sã îmbrace dinnou tricoul alb-albastru. „An-drei, aceste ultime rânduri suntpentru tine ºi sunt scrise din toa-tã inima: au fost patru ani fru-moºi, chiar dacã grei. Împreu-nã am realizat foarte multe: Uni-versitatea a redevenit echipa cucare oltenii se mândresc, iar tuai devenit cel mai promiþãtortânãr jucãtor român ºi una din-tre vedetele Ligii I. Ne despãr-þim cu sufletul greu, dar cu con-vingerea cã ºi tu, ºi ªtiinþa, vomcontinua urcuºul înspre strato-sfera fotbalului, chiar dacã se-parat. Poate cã peste 10 ani,

când tu vei fi cel mai bunmarcator al Naþionalei Ro-mâniei ºi ªtiinþa cea mai mareforþã a Ligii I, drumurile nise vor întâlni iarãºi ºi te vomrevedea în tricoul alb-albas-tru în care ne-ai fãcut sã teiubim. Îþi mulþumim pentrutot ºi îþi vom þine pumnii lafiecare minut pe care îl veipetrece pe teren, în tricoulnoii tale echipe“, se aratã înmesajul CSU cãtre AndreiIvan.

Rateazã dublacu AC Milan

Vestea transferului lui An-drei Ivan vine la scurt timpdupã tragerea la sorþi pentruturul trei preliminar UEFAEuropa League, care a scosîn calea Universitãþii Craio-va pe AC Milan. Astfel, larevenirea în competiþiile eu-ropene dupã mulþi ani de aº-teptare, alb-albaºtrii vor în-tâlni una dintre cele mai ti-trate echipe din Europa. Par-tida dintre Universitatea Cra-iova ºi AC Milan este progra-matã joi, 27.07.2017, de laora 21:00, pe stadionul „Mu-nicipal” din Drobeta-TurnuSeverin. Biletele vor fi puseîn vânzare începând de marþi,18.07.2017, ora 10:00, la ca-sele de bilete de la Sala Poli-valentã. Programul de func-þionare al caselor de bilete vafi zilnic între orele 10:00 ºi19:00.

ind decât alternanþa vocalicã aAlexandriei, reºedinþa de judeþa Teleormanului. Dacã în pri-mã instanþã, aceea dinainteatragerii la sorþi, lucrurile s-aujudecat cu inima, în cea de-adoua, zarurile fiind aruncate, aînceput sã dicteze glasul raþiu-nii. Contra, antrenorul ”câini-lor”, familiarizat cu LaLiga, încare a ºi exersat, a muºcat peloc: ”Nu mi-e teamã de ni-meni”. Dar nici bascilor, Cos-mine. Cât îi priveºte pe olteni,prima impresie, copleºitoare, s-a încruciºat cu pãrerea cã a-þiface reintrarea în Europa, dupãani de secetã, cu AC Milan,este chiar o onoare. ªi o ºansã!Mai mult (intuiþie de panduri),în aceastã varã la Craiova a fostadus un italian, nimeni maichemat în a citi, rãsciti ºi de-cripta maºina de fotbal de peSan Siro, 200 de milioane deeuro în mercato. ”Youghong Li(preºedintele lui AC Milan –n.n.) i-a cumpãrat un Ferrari ºitrebuie sã-l conducã”, îl aten-þioneazã Gazzetta dello Sportpe Montella. Noile achiziþii alerossonerilor nu lasã loc de în-tors: Bonucci, Musacchio,Conti, Rodriguez, Calhano-glou, Kessie, Biglia, Andre Sil-va, Borini. La rândul sãu, an-trenorul alb-albaºtrilor, DevisMangia, e mulþumit de ceea cea gãsit la Craiova, oraº în care,zice el, fotbalul se trãieºte caîn Napoli. Totul este acum caoltenii sã onoreze prin joc tu-rul trei preliminar din EuropaLeague ºi sã smulgã din agre-gat atât cât se poate.

Campionatul centenar alLigii I Orange a debu-tat, vineri, în arealul se-

verinean, având-o la timonã peCSU Craiova în disputa cu PoliIaºi, care ºi-a uitat acasã colaciide salvare. A ciupit-o mai întâiAlex Bãluþã, cu puþin timp pânãla pauzã, ºi i-a mai dat una încap Gustavo, dupã zece minutedin repriza secundã. Dar, ca ºiîn cazul suratelor Viitorul,FCSB, Dinamo ºi Astra, CSU,aflatã la mâna ºi expertiza luiDevis Mangia, a evoluat cu gân-dul la cupele europene, adicã laimpactul rãsunãtor cu AC Mi-lan. ªi nu e de mirare, toatã FaþaLuncii specializatã în cornere ºicorniere ºtie cã toamna se nu-mãrã bobocii. Sunt în joc nudoar ligamente ºi tãlpi, ci ºi ima-gine, marketing, bani. Iar capi-tala istoricã a Olteniei exact laacest capitol nu are voie sã maistea pe gânduri. Cum se ºtie,Viitorul a picat cu Apoel Nico-sia, FCSB cu Viktoria Plzen(Champions League), Dinamocu Athletic Bilbao, iar Astra cuOleksandria (Europa League).Înaintea tragerii la sorþi de laNyon, s-au fãcut fel de fel decalcule în vederea unui traseucât mai lung al echipelor noas-tre, cum s-ar putea ele strecuraprintre granzii bãtrânului con-tinent. N-am auzit pe cinevacare sã-ºi doreascã un RealMadrid la scarã naturalã. Ghi-nioniste, CSU Craiova ºi Dina-mo. Norocoase, Viitorul ºiFCSB, iar Astra aºa ºi-aºa,Oleksandria, reprezentanta depe locul cinci a Ucrainei, nefi-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Craiova napolitana

„Copilul răsfăţat“ al Ştiinţei a plecat în R„Copilul răsfăţat“ al Ştiinţei a plecat în R„Copilul răsfăţat“ al Ştiinţei a plecat în R„Copilul răsfăţat“ al Ştiinţei a plecat în R„Copilul răsfăţat“ al Ştiinţei a plecat în Rusiausiausiausiausia

Atacantul Universitãþii Craiova, Andrei Ivan, asemnat un contract pe o perioadã de cinci anicu echipa rusã FC Krasnodar. Suma de trans-fer ajunge la 4 milioane de euro, plus unprocent dintr-un transfer ulterior. Echipa dinRusia este una dintre cele mai puterniceechipe din campionat, de la promovarea sa peprima scenã clasându-se mereu între primelepatru echipe.

Andrei Ivana semnat cu

FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar


FC Krasnodar

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

ALDE Vâlcea„împunge” PSDcu halda de steril

Nu de mult, deputatulALDE Dumitru Lovin ºiAdrian Buºu, vicepreºedin-tele Consiliului JudeþeanVâlcea, au comis un atacsubtil, dar bine punctat lapreºedintele CJ, ConstantinRãdulescu, precum ºi la par-lamentarii PSD Vâlcea. Pe13 iulie a.c., Lovin ºi Buºuau fost la Alunu, la halda desteril aflatã în miºcare ºi pecare, din motive încã neelu-cidate, social-democraþii aucam “eludat-o” . Anunþul ºipozele aferente au fost fãcu-te publice într-un comunicatde presã al ALDE din carecitãm: „Majoritatea oameni-lor politici sunt deja în va-canþã, însã la ALDE Vâlcealucrurile stau cu totul altfel.Deputatul Dumitru Lovin ºivicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Vâlcea, AdrianBuºu, au fost zilele acesteala Alunu, unde s-au intere-sat de soarta oamenilor afec-taþi de alunecãrile de terendin zonã, dar ºi de alte pro-bleme ale localitãþii” etc.,etc. Se aude cã între Rãdu-lescu ºi Buºu existã tensiunice se acutizeazã pe zi ce tre-ce. Hm, asta nu-i de bine!

Baghetafilarmoniciiboleºtede douã luni

De douã luni, dirijorulMihail ªtefãnescu, directo-rul Filamonicii ”Ion Dumi-

trescu” din Râmnicu Vâl-cea, este în concediu medi-cal. El s-a îmbolnãvit subitpe 16 mai, exact în ziua încare trebuia sã susþinã ceade-a doua probã a evaluãriiîn funcþie. Primarul munici-piului Râmnicu Vâlcea,Mircia Gutãu, a anunþat cãaºteaptã ca ªtefãnescu sãiasã din concediu pentru asusþine ºi proba interviului.Însã, în acelaºi timp, îi re-proºeazã acestuia faptul cãinstituþia pe care o conducenu interacþioneazã cu publi-cul, dar ºi niºte aranjamen-te care i-au adus veniturimateriale foarte mari. Aces-tea pot fi argumente perti-nente, dar de-a lungul tim-pului Filarmonica ”Ion Du-mitrescu” a fost þina unordeclaraþii ilare. Spre exem-plu, un fost primar interimarspunea cã acolo ar trebui sãse ia mãsuri deoarece „suntprea multe instrumente!”

Zece candidaþipe un post deactor la ”Ariel”

La concursul pentru un unpost de actor la Teatrul Mu-nicipal ”Ariel” din Râmni-cu Vâlcea s-au înscris numai puþin de zece candidaþi.Asta sunã bine! La fel debine sunã ºi faptul cã DanConstantin, directorul inte-rimar al TM, a anunþat cã înproiectele instituþiei existã ºiun spectacol de teatru derevistã, dar ºi invitarea înviitor a unor trupe de revis-tã la Festivalul Ariel Râm-nic Fest.

Publ

icita

te

Douã case tradiþiona-le din localitateaIsverna-Mehedinþi aufost reparate destudenþi de arhitectu-rã care au participatalãturi de alþi cincicolegi la tabãra dearhitecturã ºi decercetare etnograficãde teren din cadrulproiectului cultural„Gust ºi EsteticãTradiþionale - GET“,organizatã în perioa-da 10-20 iulie deAsociaþia Sinaptica.

La tabãra de arhitecturãparticipã 10 voluntari -studenþi de arhitecturã,

care au reparat douã case cu ovechime de peste 80 de ani dinsatul Isverna. Lucrãrile au fostrealizate cu materiale locale,asemãnãtoare cu cele origina-le, utilizând tehnici de lucrutradiþionale. De asemenea, vo-luntarii au realizat relevee aleunor construcþii specifice zo-nei de podiº ºi de munte a ju-deþului Mehedinþi, urmând sãpropunã o serie de soluþii ar-hitecturale de punere în valoa-re a arhitecturii tradiþionale.- Cercetarea etnograficã de te-

Patrimoniul cultural tradiþional dinMehedinþi, promovat printr-un proiect

derulat de Asociaþia Sinaptica

ren a fost realizatã de 5 volun-tari - doctoranzi ºi masteranzi,iar în timpul cercetãrii au fostvizitate localitãþi care reprezin-tã zonele geografice ºi subzo-nele etnografice ale judeþului,astfel încât sã fie reflectate câtmai bine bogãþia ºi diversita-tea culturalã mehedinþeanã, ex-primate prin bucãtãria tradiþi-onalã.

Proiectul cultural este cofi-nanþat de Administraþia Fondu-

lui Cultural Naþional ºi esteimplementat de Asociaþia Si-naptica în parteneriat cu Pri-mãria Isverna ºi Facultatea deLitere a Universitãþii din Bucu-reºti - Departamentul studiiculturale. Proiectul se derulea-zã între 15 mai ºi 15 noiembrie2017 ºi are drept scop punereaîn valoare a patrimoniului cul-tural tradiþional din judeþulMehedinþi ºi crearea unui mo-del de acþiune bazat pe resur-sele locale.

Anul XII, nr OZN-ul din - indiscret.ro · proiectarea ºi construcþia celei mai importante arene...

Documents

Transcript of Anul XII, nr OZN-ul din - indiscret.ro · proiectarea ºi construcþia celei mai importante arene...