.

ANALIZA –

RESORTUL DECIZIILOR STRATEGICE

Autori: Marius Perianu, Costinel Anuţa

Bucureşti

- 2014 -–

2/41

Cursul Analiza – resortul deciziilor strategice îşiă propuneă s ă seă constituieă într-o incursiune în

coordonatele majore ale procesuluiă deă valorificareă aă informa iilor,ă ală integr riiă acestoraă într-un

sistemădeăcunoaştereăinstitu ionalizatăşiătransform riiăînăplus-valoareăcognitiv ăpentruăbeneficiari.ă

Voră fiă abordateă temeă plecândă deă laă paradigmaă activit iiă deă intelligence şiă rolulă analizei în

dezvoltareaă capabilit iloră deă inteligence şiă oferireaă unoră r spunsuriă decizionaleă adecvateă pân ă laă

repereleărela ion riiăcuăbeneficiariiăinform riiăşiămetodologiaăelabor riiădocumentelorădeăinformare.

Dinăperspectiv ăpractic ,ăacestăcursăvizeaz stimulareaăreflec iilorăasupraăunorătemeădeăactualitateăcuă

privire la diseminarea produselor procesului de intelligence,ăîncurajareaăexprim riiăopiniilorăînămodă

argumentată şiă documentată (studiiă deă caz,ă jocuriă deă rolă etc.)ă şiă creareaă deprinderiloră deă scriere

eficient .ă

Prinănaturaăfunc ieiăsale,ăanalizaădeă intelligence aăf cutăobiectulăcentralăalăstudiilorăînăliteraturaădeă

specialitate,ătemaăfiindăabordat ăfieăîntr-oămanier ăgeneral ,ăfieăcentrat ăpeăunaădintreăurm toareleă

perspective:

- funcţională, punându-seă accentă peă activit ileă ceă trebuieă desf şurate,ă peă procese,ă peă felulă înă careă

analiştiiăseăraporteaz ălaăprocesulădeăcunoaştere;

- metodologică,ă avândă rolulă deă aă eviden iaă tehnicileă şiă metodeleă (clasice,ă moderneă sauă alternative)ă

utilizateădeăanaliştiiă deă informa iiă şiădeă aă ă identificaă aceleă instrumenteă analiticeăcareă suntă adecvateă înă

evaluarea/estimareaăunorăamenin ri/riscuriădeăsecuritateăsauăînăcontexteădeăsecuritateădiferite;

- structurală,ă descriindă analizaă caă parteă component ă aă activit iiă deă informa ii,ă respectivă activitateă înă

cadrulăunorăinstitu iiăcuăresponsabilit iăînădomeniulăsecurit ii;

- relaţională,ăanalizândăimpactulăşiărela ionareaăcomunit iiădeăinforma iiăcuăfactoriiădeădecizieăşiăopiniaă

public ;

- cognitivă, descriind analiza ca procesămental,ăsupusălimitelorăcapacit iiămentaleăumaneăşiăîngreunatădeă

absen aăconştientiz riiăproprieiăactivit iămentaleă[...].

Cursul Analiza – resortul deciziilor strategice seădoreşteăaăfiăoăprezentareăsuccint ăaăprincipaleloră

repereă aleă rela ieiă policy-intelligence,ă dină perspectivaă valorific riiă activit iiă deă intelligenceă prină

informareaăoportun ăşiălaătimpăaăbeneficiarilorălegali.ăUnaădinăpreocup rileăstructurilorădeăinforma iiă

oăreprezint ăoptimizareaăcontinu ăaămetodologieiădeăelaborareăaădocumentelor de informare, astfel

încâtăprodusulăinforma ionalăfinalăs ăaib ăvaloareăac ional ăpentruăfactoriiădeădecizieăînăstat.

Dac ăamăîncercaăs ăesen ializ mămesajulătransmisădeăc treăacestăcurs,ăacestaăarăputeaăfiăcircumscrisă

uneiaădintreănumeroaseleă„axiome”, referitoare la intelligence analysis, careăcircul ăînăliteraturaădeă

specialitateă american ,ă respectiv:ă „Minţile sunt asemenea paraşutelor: funcţionează numai atunci

când sunt deschise”.

3/41

CUPRINS

TEMA 1 – Intelligenceăşiădemocra ie.ăRela iaăpolicy-intelligence.....................................................9

1.1. Locul şi rolul serviciilor în statul de drept...................................................................................9

1.2. Relaţia intelligence-policy din perspectiva binomului producător-consumator de informaţii...10

1.3. Percepţia riscului – factor semnificativ în relaţia intelligence-policy........................................12

TEMA 2 – Informa iaădeăsecuritateăna ional ăşiădeciziaăstrategic ...................................................14

2.1. Date versus informaţii.................................................................................................................14

2.2. Informaţia, resursă de securitate................................................................................................15

2.3. Informarea, modalitate de finalizare a activităţii de intelligence...............................................18

TEMA 3 – Analizaăstrategic .ăRisculădeăsecuritateăcaăobiectăalăanalizeiăstrategice..........................20

3.1. Rolul analizei strategice în reducerea incertitudinii...................................................................20

3.2. Riscul de securitate. Valori protejate, vulnerabilităţi şi ameninţări...........................................21

3.3. Riscuri sistemice. Descriere şi abordare....................................................................................23

TEMA 4 – Metode prospective pentru fundamentarea deciziei strategice......................................25

4.1. Utilizarea studiilor prospective în fundamentarea deciziei strategice.......................................25

4.2. Metoda scenariilor......................................................................................................................26

4.3. Red Team....................................................................................................................................28

TEMA 5 – Eşecuriăaleăanalizeiăstrategice..........................................................................................29

5.1. Eşecuri în domeniul intelligence – descriere şi tipologii............................................................29

5.2. Erori în procesul de analiză a informaţiei..................................................................................30

5.3. Disfuncţionalităţile în relaţia policy-intelligence ca sursă a eşecurilor....................................31

TEMA 6 – Noi paradigmeăinforma ionaleăînăvalorificareaărezultatelorăanalizeiăstrategice.............33

6.1. Briefing-ul – avantaje, dezavantaje şi structură........................................................................33

6.2. Platforme online – instrument de relaţionare cu beneficiarii....................................................35

6.3. Wargaming sau simularea ca mijloc de interacţiune cu beneficiarii.........................................36

Bibliografie.......................................................................................................................................37

4/41

FIŞAăDISCIPLINEI

DESCRIEREăGENERAL

Denumirea disciplinei Codul disciplinei

Analiza – resortul deciziilor strategice -

Semestrul Tipulădeăevaluareăfinal ă

(EO/ES/C/V/P)

III C

Categoriaăformativ ăaădisciplinei

DFă−ăfundamental ,ăDGă−ăgeneral ,ăDSă−ăspecialitate,ăDEă−ăeconomic /managerial ,ăDUă−ă

umanist

DS

Statutulădisciplineiă(OBă−ăobligatorie,ăOPă−ăop ional ,ăFă−ăfacultativ ) Num rulădeăcredite

OB 6

Total ore din planul

deăînv mânt 28

Total ore de studiu

individual 22

Total ore

pe semestru

50

Titularul disciplinei: Drd. Costinel Anu a

Marius Perianu

Facultatea SociologieăşiăAsisten ăSocial Num rulătotalădeăore

(pe semestru)

din planul de înv mânt. Catedra Sociologie

Domeniul fundamental

deăştiin ,ăart ,ăcultur Sociologie Total C S L/T P

Nivelul de studii Master 28 28

Programul de studii Studii de Securitate – Analiza

informa iilor

Că−ăcurs, Să−ăseminar, Lă−ăactivit iăde laborator, T −ăactivit iădeăteren,ăPă−ăproiectăsauălucr riă

practice

EO −ăexamen oral; ES −ăexamenăscris;ăC −ăcolocviu;ăV −ăverificare;ăP −ăproiect.

*ăDac ădisciplinaăareămaiămulteăsemestreădeăstudiu,ăseăcompleteaz ăcâteăoăfiş ăpentruăfiecareăsemestru.

5/41

OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Studen iiătrebuieăs :ă

cunoasc ăşiăs ăoperezeăcuătermeniăspecificiădomeniuluiădeăreferin :ăriscuri,ăamenin ri,ă

vulnerabilit i,ăinforma iiădeăsecuritateăna ional ,ăh r iădeărisc,ăanaliz ădeărisc;

în eleag ărolulăinforma iilorădeăsecuritateăna ional ăînăprocesulădeăadoptare a deciziei de

securitate;

cunoasc ăşiăs ăoperezeăcuămetodeăşiătehniciădeăanaliz ăaăinforma ieiăceăpotăfiăutilizateăînă

elaborarea de analize destinateăfundament riiădeciziilorăstrategice;

cunoasc ămetodologiaăunuiăbriefingădeăsecuritate.

COMPETEN EăSPECIFICE

Cunoaştereăşiăîn elegereăa:

elementelorăgeneraleăprivindăprocesulădeătransmitereăaăinforma iilorăstructuriloră

superioare în flux sau beneficiarilorălegaliăaiăinform rii;

metodologieiăelabor riiăunuiădocumentădeăinformareăşiăaăexigen elorăînăredactareaă

acestora.

Explicareăşiăinterpretare a:

limitelorăsistemuluiădeărela ionareăaăagen iilorădeăinforma iiăcuămediulădecizional,ă

precumăşiămodalit ileădeăsurmontareăaăacestora;

roluluiăprocesuluiădeăanaliz ăstrategic ăaăinforma iilorăînăfundamentarea deciziei

strategice;

metodologieiăutilizateăînăanalizaăstrategic .

Instrumental-aplicative:

aplicarea reperelor metodologice de evaluare a datelorăşiăinforma iilorăprimareăşiădeă

transformareăaăacestoraăînăinforma ieădeăsecuritateăna ional ;

aplicareaăreperelorămetodologiceăînăanalizaăprospectiv ,ăîn vederea sus inerii deciziei

strategice.

6/41

EVALUARE

La stabilirea notei finale se iau în considerare Pondereaăînănotare,ăexprimat

în % (Total = 100%)

- contribu iileăstuden ilorălaăcursuri 20

- eseu / proiect de cercetare 30

- nota la examen 50

Descrie iămodalitateaăpractic ădeăevaluareăfinal ăEO/ES/C/V/P

Cerin eăminimeăpentru nota 5 Cerin eăminime pentru nota 10

Minimăoăinterven ieăaăstudentuluiălaăcursă

(contribu ieălaădiscu ie,ăinterven ie,ăparticipareă

la dezbatere);

Ob inereaăaăcelăpu ină5ăpuncteălaăevaluareaă

eseului / proiectului de cercetare, conform

cerin elorădeămaiăjos*;

Formularea de r spunsuriăcorecteălaă50%ădină

întreb rileădeăexamen.

Minimătreiăinterven iiăaleăstudentuluiălaăcursă

(contribu ieălaădiscu ie,ăinterven ie,ăparticipareălaă

dezbatere);

Ob inereaăpunctajuluiămaximălaăevaluareaăeseuluiă

/ proiectului de cercetare, conform cerin elorădeă

mai jos*;

Formulareaădeăr spunsuriăcorecteălaă100%ădină

întreb rileădeăexamen.

* Înăevaluareaăproiectuluiădeăcercetareăseăvaă ineăcontăde:ăînsuşireaăno iunilorăprezentateăînăcadrulăprelegeriloră

sauă dezb tuteă laă seminară (2 pct.), capacitatea de analiz -sintez ă (4 pct.),ă originalitateă înă alegereaă temeiă şiă

tratarea subiectului (1 pct.),ă contribu iaă proprieă laă redactareaă proiectuluiă (1ă pct.),ă respectareaă standardeloră

academice de redactare (1 pct.),ămodulădeăsus inereăaăproiectuluiăînăcadrulăcolocviului (1 pct.).

REPERE METODOLOGICE

Estima iătimpulătotală(oreăpeăsemestru)ăalăactivit ilorădeăstudiuăindividualăpretinseăstudentuluiă

(completa iăcuăzeroăactivit ileăcareănuăsuntăcerute)

1. Parcurgerea bibliografiei indicate 22 Materiale

2. ................................................

3. ................................................ Resurse

PCăcuăaccesăinternetăşiăpachetăsoftwareădeă

tip Office (Word, Excel, Powerpoint)

4. ................................................

5. ................................................

TOTAL ore de studiu individual (pe semestru) = 22

EO −ăexamen oral; ES −ăexamenăscris;ăC −ăcolocviu;ăV −ăverificare;ăP −ăproiect.

7/41

CON INUTULăTEMATICăDEăBAZ ăALăDISCIPLINEI

Num

rulăt

emei

Tema

Total

ore

Din care:

Stag

iuăd

eăpr

actic

Cre

dite

For

ma

de e

valu

are

Obs.

Cur

s

Sem

inar

Lab

orat

or

Pro

iect

Cer

ceta

re

1. Intelligenceăşiădemocra ie.ăRela iaăpolicy-intelligence 2 2 0 0 0 0 0 - - -

2. Informa iaădeăsecuritateăna ional ăşiădeciziaăstrategic 2 2 0 0 0 0 0 - - -

3. Analizaăstrategic .ăRisculădeăsecuritateăcaăobiectăalăanalizei strategice

4 4 0 0 0 0 0 - - -

4. Metode prospective pentru fundamentarea deciziei strategice

14 14 0 0 0 0 0 - - -

5. Eşecuriăaleăanalizeiăstrategice 2 2 0 0 0 0 0 - - -

6. Noiăparadigmeăinforma ionaleăînăvalorificareaărezultatelor analizei strategice

2 2 0 0 0 0 0 - - -

TOTALăDISCIPLIN 28 28 0 0 0 0 0 6 C -

BIBLIOGRAFIE FUNDAMENTAL

1. Barger, G. Deborah (2005), Towards a Revolution in Intelligence Affairs, RAND National Security and Research Division, Santa Monica.

2. Betts, Richard (2007), Enemies of Intelligence: Knowledge and Power in American National Security, New York, Columbia of University Press.

3. Clark, Robert (2007), Intelligence Analysis: A Target-Centric Approach, CQ Press, Washington DC

4. Cooper, Jeffrey (2005), Curing Analytic: Pathways to Improved Intelligence Analysis, Center for the Study of Intelligence, Washington DC.

5. Glenn, Jerome; Gordon, Theodore J., eds., Futures Research Methodology, Millennium Project.

6. Grabo, Cynthia (2002), Anticipating Surprise: Analysis for Strategic Warning, Joint Military Intelligence College, Washington.

7. Heuer, R.J. (1999), Psychology of Intelligence Analysis, Washington D.C., Central Intelligence Agency for the Study of Intelligence, disponibil la: http://www.cia.gov./csi/books/19104

8. Heuer, Richards J.; Pherson, Randolph (2011) - Structured Analytic Techniques for Intelligence Analysis, CQPress, Washington DC.

9. Kent, Sherman (1949), Strategic Intelligence for American Foreign Policy, Princeton University Press, 1949.

10. Johnson, Loch (2010), The Oxford Handbook of National Security Intelligence, Oxford, University Press.

8/41

11. Johnston, Rob (2005), Analytic Culture in the US Intelligence Community, Center for the Study of Intelligence, Washington.

12. Lavoix, Helene ed. (2010), Strategic Foresight and Warning: Navigating the Unknown, S.Rajaratnam School of International Studies, Singapore.

13. Lowenthal, Mark (2000), Intelligence. From Secrets to Policy. Second edition, A division of Congressional Quarterly Inc. Washington, D.C.

14. Maior, George Cristian, coord. (2010), Un război al minţii. Intelligence, servicii de informaţii şi cunoaştere strategică în secolul XXI,ăEdituraăRAO,ăBucureşti.

15. Moore, David (2006), Critical Thinking and Intelligence Analysis, Center for Strategic Intelligence Research, Joint Military Intelligence College, Washington DC.

16. Ni u,ă Ionel,ă coord.ă (2011),ă Ghidul analistului de intelligence. Compendiu pentru analiştii debutanţi,ăEdituraăANI,ăBucureşti.

17. Schreier, Fred (2010), Transforming Intelligence Services. Making Them Smarter, More Agile, More Effective and More Efficient, Study Group Information, National Defence Academy and Austrian Ministry of Defence and Sports in cooperation with Geneva Centre for the Democratic ControlăandăArmedăForces,ăVienaăşiăGeneva.

18. Shulsky, Abram; Schmitt, Gary (2008), Războiul tăcut. Introducere în universul informaţiilor secrete,ăEdituraăPolirom,ăIaşi.

19. Taleb, Nicolas (2008), Lebăda neagră. Impactul foarte puţin probabilului, Editura Curtea Veche,ăBucureşti.

20. Treverton, Gregory F. (2001), Reshaping National Intelligence for an Age of Information, Cambridge University Press.

Titulari de

disciplin

Gradul didactic, prenumele, numele Semn tura

Drd. Costinel Anu a

Marius Perianu

9/41

Unitatea Nr.1

Intelligence şi democraţie. Relaţia policy – intelligence

OBIECTIVE

În urma studierii acestei unităţi, cursanţii vor putea să:

cunoască funcţiile activităţii de intelligence; identifice elementele care definesc relaţia intelligence-policy;

înţeleagă rolul percepţiei riscului în relaţia dintre serviciile de informaţii şi decizionali.

1.1. Loculăşiărolulăserviciilorădeăinforma iiăînăstatulădeădrept Loculăserviciilorădeăinforma iiăînăstatulădeădreptăesteădefinitădeăpozi iaăacestoraăîn: a) sistemul general al organelor statului, ca parte a puterii executive, subordonate fie

Guvernului1,ăfieăorganizateăcaăautorit iăadministrativeăautonome2, sub controlul puterii legislative şiă- în anumite limite - coordonateădeăc treăalteăautorit iăaleăputeriiăexecutive;

b) raporturile cu celelalteă puteriă constitutiveă aleă statului,ă respectivă putereaă legislativ ă şiă ceaăjudec toreasc ;

c)ă raporturileă cuă societateaă înă generală şiă cuă societateaă civil ă înă specială (recunoaştereaălegitimit ii,ă utilit iiă socialeă şiă aăvaloriiă deă interesăpublică aleă activit iloră legaleă aleă serviciilorădeăinforma ii).

Rolulă serviciiloră deă informa iiă într-ună stată deă dreptă esteă conturată deă func iileă socialeă aleăacestora, respectiv:

a)ăfunc iaădeăprevenire,ăcontracarareăsauăînl turare,ădup ăcaz,ăaăamenin rilor,ăprinăgestionarea riscuriloră şiă vulnerabilit ilor,ă iară înă condi iileă şiă procedurileă expresă determinateă legal,ă interven iaăpro-activ ,ăpentruăînl turareaăpericolelorăgraveăşiăiminenteăprev zuteădeălege;

b)ăfunc iaădeăinformareă– activitateădeăob inereăşiăvalorificare aăinforma iilorănecesareăşiăutileăsecurit iiăna ionale,ăimplicândăanaliza,ăevaluareaăşiătransmitereaăacestoraăbeneficiarilorăautoriza iăşiăobliga iăs ăintervin ăpentruăprevenireaăsauăcontracarareaăamenin rilor,ăriscurilorăşiăvulnerabilit ilorăidentificate;

c)ă func iaă deă documentare,ă manifestat ă atâtă prină dreptulă deă aă stocaă informa iiă deă securitateăna ional ă şiă deă aă apelaă laă acesteaă oriă deă câteă oriă esteă necesar,ă câtă şiă prină anumiteă atribu iiă legaleăasimilateăproba iuniiăjudiciareăpenale.

Existen aă democra ieiă şiă func ionareaă statuluiă deă dreptă suntă deă neconcepută f r ă cunoaştereaăfenomeneloră şiă st riloră deă faptă careă influen eaz ă intereseleă deă momentă şiă deă perspectiv ă aleă uneiăna iuni.ă Dină acestă motiv,ă fiecareă stată democratică esteă preocupată deă cunoaştereaă aceloră evolu ii,ăproceseă socialeă sauă st riă deă faptă careă potă constituiă amenin riă laă adresaă valoriloră şiă intereselorăproprii,ă înă strâns ă corela ieă cuă amenin rileă careă seă manifest ă laă adresaă întregiiă comunit iăinterna ionale.ă Identificareaă şiă semnalareaă acestoră amenin riă revineă serviciiloră deă informa iiăabilitateă s ă culeag ,ă verificeă şiă valorificeă dateleă careă vizeaz ă astfelă deă pericole,ă prină informareaăfactorilor de decizie din statul de drept.

Serviciileă deă informa iiă suntă institu iiă aleă statuluiă deă dreptă aleă c roră misiuniă suntă înă

1 Esteă caracteristică stateloră înă careă serviciileă nuă auă doară cuă func iiă deă informare,ă ciă şiă atribu iiă executive, de law enforcement (deăex.ăspa iulăex-sovietic,ăBelgia,ă rileănordice).ăRegulaăgeneral ăesteăaceeaăaă„plas rii”ă serviciilor sub umbrela executivului - eleă fiind,ă înă esen ,ă autorit iă administrativeă cuă statută specială şiă rolă deă sus inereă aă puterilorăstatuluiăprinămijlocireaăinforma iilorăpuseălaădispozi iaăacestora. 2 CumăesteăşiăcazulăRomâniei.

10/41

concordan ăcuăobiectiveleăpoliticiiă interneăşiăexterneăaleăstatuluiădemocratic.ăEleăac ioneaz ,ăprinăformeă şiă proceduriă specifice,ă pentruă ap rareaă atributeloră statului,ă prev zuteă înă Constitu ie,ă aădemocra ieiă constitu ionale,ă înă scopulă exercit riiă drepturilor,ă libert iloră şiă îndatoririlorăfundamentaleăaleăcomunit ilorăşiăcet enilor.

→ă Potrivită unuiă studiuă orientativă ală Centruluiă deă laă Genevaă pentruă controlulă democratică alăfor elorăarmate3,ăactivitateaăserviciilorădeăinforma iiătrebuieăs ăasigure:

1. suportulă deă informa ii,ă evalu riă şiă avertismenteă adecvateă pentruă elaborareaă politiciloră şiăluareaădeciziilorăguvernamentaleăînăcunoştin ădeăcauz ;

2. cunoaştereaăsitua ieiăstrategice,ăaăevolu iilorăposibile,ăaăriscurilorăşiăamenin rilor,ăcaăcerin eădeăbaz ăpentru: (a) definireaăinteresuluiăna ional; (b) elaborareaăuneiăpoliticiădeăsecuritateăşiăaăunorăstrategiiă na ionaleă adecvate; (c) determinareaă misiuniiă for eloră deă securitate; (d) stabilireaă şiăopera ionalizareaăuneiădoctrine; (e) furnizareaăavertismentelorăoportuneăpentruăgestionareaăeficient ăa crizelor; (f) avertizarea,ă înă oriceă moment,ă despreă iminen aă unoră crize,ă posibileă ac iuniă surpriz ,ăpericole,ăamenin riăsauăagresiuni.

→ă Conform doctrineiă deă informa iiă aă CIA4, activitatea de intelligence are ca principale func ii/obiective:

a)ă evitareaă „surprizeloră strategice”. Obiectivulă principală ală oric reiă comunit iă deă intelligence trebuieă s ă fieă monitorizareaă amenin rilor,ă for eloră şiă evenimenteloră aleă c roră dezvolt riă seă potăconstituiăînăamenin riălaăadresaăexisten eiăşiăintegrit iiă rii;ă

b)ăfurnizareaădeăexpertiz ăpeătermenălungă(înădomeniiăcuăinciden /relevan ăpentruăsecuritateaăna ional ). Raportată laă caracterulă „efemer”ă ală mandatuluiă ocupan iloră posturiloră deă decizieă înăadministra iaăcentral ă(înămedie,ă3-5ăani),ăăexper iiădinăcadrulăcomunit iiădeăintelligence înregistreaz ăoă stabilitateă maiă crescut ă peă postă (tendin aă fiindă maiă evident ă înă domeniulă ap r riiă şiă ală afacerilorăexterne).ă Dină acestă motiv,ă agen iiloră deă intelligenceă leă revineă misiuneaă şiă meritulă deă aă asiguraăcontinuitateaăexpertizeiăînămateriaăsecurit iiăna ionale;ă

c) asigurarea suportului pentru fundamentarea politicilor cu impact strategic, realizate de beneficiariiă (politicienii)ă legală abilita i. Politicieniloră leă esteă necesară s ă liă seă aduc ă laă cunoştin ăelemente de background,ăcorela ii,ăavertiz riăşiăevalu riădeăriscăcuăprivireă laăposibileăconsecin eăaleădeciziiloră dispuseă oriă preconizate.ă Peă deă alt ă parte,ă înă rela iaă furnizoră - beneficiar al expertizei de securitateă esteă vitală s ă existeă oă separa ieă clar ă întreă palierulă politic-decizională şiă reprezentan iiăagen iiloră deă securitate,ă cuă respectareaă principiiloră „needă toă know”ă (beneficiari)ă şiă alăneimplic rii/echidistan eiăpoliticeă(structuriădeăsecuritate);ă

d)ă p strareaă secretuluiă informa iiloră (produseloră deă intelligence),ă dară şiă înă ceeaă priveşteă„mijloaceleă şiă metodeleă specifice”ă deă ob inereă şiă procesareă aă acestora.ă Utilizareaă deă informa iiă cuăcaracterăsecretăconstituieăapanajulăşiăspecificulăactivit ii deăintelligence.ăDeăaceea,ăesteădeăîn elesăefortulă investită deă agen iileă deă intelligence înă protejareaă propriiloră secrete,ă peă deă oă parte,ă şiă înăîncercareaădeăaăaveaăaccesălaăsecreteleăunorăentit iă(concurenteăoriăadverse),ăpeădeăalt ăparte.ăăăă

1.2. Rela iaă intelligence-policyă dină perspectivaă binomuluiă produc tor-consumator de

informa ii Unaădintreăceleămaiăimportanteăresponsabilit iăaleăserviciilorădeăinforma iiăconst ăînăpunereaă

laădispozi iaăbeneficiariloră legaliă aă informa iiloră deă securitateăna ional ăob inuteăprinădesf şurareaă

3 DCAF Backgrounder - Serviciileădeăinforma ii. 4 Lowenthal, Mark M., Intelligence. From Secrets to Policy, Second edition, A division of Congressional Quarterly Inc. Washington DC, 2002, p.98.

11/41

activit iiă specifice.ă Înă realizareaă procesuluiă deă informareă aă beneficiarilor,ă serviciileă deă informa iiătrebuieăs ă in ăcontăde:

– realizareaă uneiă convergen eă deplineă întreă nevoileă deă informareă aleă factoriloră deă decizieă înăstatăşiăcon inutulăinforma iei;

– gradulă deă cunoaştereă aă subiectuluiă inform riiă deă c treă beneficiar,ă respectivă percep iaă saăasupra problemei semnalate;

– contextulăsocial,ăpolitic,ăgeopolitic,ăgeoeconomicăetc.,ăfiindănecesar ăoăpermanent ăancorareăîn actualitate,ăinclusivădinăperspectivaăconsider riiăposibilelorăinfluen eăinduseădeăevolu iiăadiacenteăasupraăsitua ieiăceăfaceăobiectulăinform rii;

– factorul temporal (oportunitatea), care impune analizarea, respectiv transmiterea în timp real aăinforma iilorădeăsecuritateăc treăbeneficiari.ă

„Produc torii” suntă ofi erii/agen iiă deă informa iiă implica iă înă culegerea,ă analizaă şiădiseminareaă informa iilor,ă iară rezultatulă munciiă loră (produseleă deă informare)ă cuprindeă deă laăinforma iiăcurente,ăapropiateădeătimpulăreal,ăpân ălaărapoarteăpeătermenălung.

Metaforaă „produc ie”ă areă capcaneleă sale5,ă întrucâtă sugereaz ă c ă analizeleă deă intelligenceă seărealizeaz ă printr-ună felă deă procesă mecanic.ă Ofi eriiă deă informa iiă chiară seă refer ă laă procesulă deăintelligence – însemnândăpaşiiă prină careă informa iileă suntă colectateă şiă procesate,ă apoiă analizateă şiădiseminateăc treăfactoriiădeădecizieă– caăproduc ieădeăintelligence.ăUnăasemeneaăprocesăexist ăşiăesteărealizat în fiecare zi. Dar analiza de intelligence nu este rezultatul unui proces mecanic, nu se manifest ă subă formaă uneiă „liniiă deă asamblare”,ă ciă reprezint ă chintesen aă unuiă procesă intelectualăcomplex,ăaăc ruiăfinalitateăoăconstituieăfurnizareaădeăcunoaştereăc treăbeneficiariiălegali.ă

„Consumatorii”ă de intelligence includ liderii de nivelă na ională şiă consilieriiă loră dinădepartamenteleă sauă agen iileă dedicateă puneriiă înă practic ă aă politiciiă deă securitate.ă Informa iileărelevante,ăbuletineleădeă informareăşiădeăanaliz ăstrategic ăsuntă„consumate”ăpentruăfundamentareaădeciziilorăsauăcaăbaz ăa sugestiilor referitoare la anumite decizii.

„Beneficiar”ăesteăunătermenăfolosităadeseaăpentruăaădesemnaăfactorulădeădecizieăpolitic .ăEsteăfolosit,ădeăasemenea,ăşiăcuvântulă„client”ă(engl.ăcustomer).ăNiciunulădintreăaceştiătermeniănuăesteăînămod particularăcorespunz tor,ădeşiăsuntăfoarteădesăfolosi i6,ăîntrucâtăprinăraportareălaăsemnifica iileălorădeăbaz ,ăsugereaz ăunăaspectăcomercialăalărela ieiăcareănuăexist ăînărealitate.ăProblemaălegat ădeăinterferen aă economic ă esteă aceeaă c ă sugereaz ă oă rela ieă întreă produc torulă şiă consumatorulă deăintelligenceămultămaiă simbiotic ă decâtă esteă eaă înă realitate.ă Înă economie,ă atâtă cump r torul,ă câtă şiăvânz torulăauănevoieăunulădeăaltul,ăchiarădac ăeiănuăpotăfiăegali,ăsuntăinterdependen i.ăNuăesteăîns ăşiăcazul serviciilor deăinforma iiăşiăalăfactoruluiădeădecizie.ăRela iaănuăesteăsimbiotic ,ăprinăfaptulăc ăfactorulădeădecizieăpoateăexistaăf r ăofi erulădeăsecuritate,ădarănuăşiăinvers.ă

Rela iaă dintreă serviciileă deă informa iiă şiă „consumatorii”ă deă intelligence a fost întotdeauna dominat ă deă viziuniă diferiteă privindă raportulă întreă orientareaă informa iiloră înă sprijinulă decizieiăpolitice versus „politizarea”ă agendeiă deă intelligence.ă Astfel,ă dac ă mul iă beneficiariă consider ă c ăserviciileădeăinforma iiătrebuieăs ăfieăomniprezenteăşiăomniscienteăsau,ădimpotriv ,ăabordeaz ăîntr-un mod minimalizat rolul intelligence înăfundamentareaădeciziilorăpolitice,ăînăcadrulăcomunit ilorădeăinforma iiăpersist ăpercep iaăc ăuniiăbeneficiariănuăapreciaz ăvaloareaăintelligence sau o folosesc în scopuri proprii.

Înă practic ,ă rela iaă dintreă structurileă deă intelligence şiă zonaă deă deciziiă politiceă înă domeniulăsecurit iiăesteăbidirec ional .ăEsteăreal ănevoiaădeăobiectivitateăaăserviciilorădeăinforma ii,ădarăf r ăoă

5 Loch K. Jonson, The Oxford Handbook of National Security Intelligence, Oxford, University Press, 2010. 6 Idem.

12/41

rela ionareăstructurat ăşiăpermanent ăcuăfactoriiădeădecizie,ăobiectivitateaăpoateă însemnaă înă faptăşiădistan areaăconceptual ădeăagendaăstrategic ăaăuneiăna iuni.ă

Problemaă apropieriiă şi/sauă distan riiă dintreăserviciileă deă informa iiă şiă factorulă politică aăbeneficiatădeăoăîndelungat ădezbatere (inclusiv în stateă cuă oă constant ă tradi ieă democratic ).ă Deşiăesteă nevoieă deă oă rela ieă suficientă deă apropiat ăpentruă aă fiă constructiv ă întreă factorulă politică şiăreprezentan iiă serviciiloră deă informa ii,ă este,ă deăasemenea,ănecesar ăoăseparareăfunc ional , aşaăîncâtăstructurileăspecialeăs ăcunoasc ănevoileă realeădeă informareă aleă factoruluiă politic,ă dară s ă nuă selectezeă şiă elaborezeă inform rileă dup ă deciziileăpresupuse a conveni beneficiarului.

1.3.ăPercep iaărisculuiă– factor semnificativ în rela iaăintelligence-policy

Stareaă deă securitateă aă uneiă na iuniă seă afl ă înă strâns ă dependen ă cuă percep iileă legateă deăsecuritateă aleă deciden iloră politici,ă deă autopercepereaă deă c treă cet eniă aă st riiă deă securitateă(amenin areă real ă versus percep iaă asupraă amenin rii), precumă şiă deă reflectareaă public ă aăproblemelorădeăsecuritateăna ional .ăPercep iaărisculuiăeste,ăaşadar,ăunăprocesădeterminatădeăfactoriăpsihologici,ăculturali,ăsociali,ăinstitu ionali,ăîns ,ăemitereaăunorăjudec iădeăvaloareăreferitoareălaăriscăsunt modelateăinclusivădeăpropriaăexperien ăşiăinforma iaădisponibil 7.

Conceptul de percepţie a riscului poateă fiă definită dreptă „evaluareă subiectiv ă asupraăprobabilit iiădeăapari ieăaăunuiăevenimentăşiăpreocupareaăpentruăluareaăunorăm suriădeăreducereăaăefectelorănegative”8.ăFactoriiădeterminan iăînăstructurareaăuneiăpercep iiăasupraărisculuiăsuntănivelul de cunoaştere (cunoştin eă despreă subiect),ă preconcepţiile cuă privireă laă subiectulă înă cauz ă (potă fiădistorsionareăurmareăaăpercep iilorădeformateăinduseădeăalteăpersoaneăsauămassămedia)ăşiăexperienţa (spreăexemplu,ăriscurileăaferenteăascensiunilorămontaneăvorăfiăevaluateădiferitădeăunăalpinistăşiădeăunăsimplu turist).

Laă nivelă individual,ă factoriiă determinan iă înă construireaă percep ieiă asupraă unuiă riscă potă fiăgrupa iă înă urm toareleă categorii:ă caracteristicile grupate sub umbrela factorului teamă (fatală şiăcatastrofic); caracteristicile grupate sub umbrela factorului conştientizarea riscului (risc cunoscut, versus riscănou,ăasumareăaăriscului,ăgradulădeăaten ieăacordat );ăcaracteristicileăgrupateăsubăumbrelaăfactorului evaluativ (asumareaă risculuiă esteă justificat ă avândă înă vedereă raportulă cost-beneficiu); caracteristicile grupate sub umbrela factorului gravitate (prinăprismaăpoten ialelorăpierderiăumaneăşi/sauămateriale)9.

Laă nivelă na ional/statal,ă percep iaă asupraă riscuriloră şiă amenin riloră reprezint ,ă teoretic,ărezultatulă interac iuniiă percep iiloră individualeă cuă privireă laă gravitatea (prină prismaă poten ialelorăpierderiă umaneă şiă materiale)ă şiă probabilitatea de apariţie aă unuiă riscă sauă aă uneiă amenin ri.ă Înăpractic ,ă structurareaă uneiă percep iiă asupraă risculuiă laă nivelă na ională esteă influen at ă inclusivă deămodulăînăcareăamenin areaăesteăperceput ădeăfactoriiădeădecizie,ăînăcareăesteăevaluat ădeăserviciileădeă

7 Plapp,ă Tinaă şiă Uteă Werner,ă „Understandingă Riskă Perceptionă fromă Naturală Hazards:ă Examplesă fromă Germany”, în WalterăAmman,ăStefanieăDannenmannăşiăLaurentăVullietă(eds.),ăRISK 21 – Coping with Risks due to Natural Hazards in the 21st Century”,ă Tayloră andă Francisă Group,ă London,ă 2006,ă pp.ă 101-108, disponibil la http://www.gknk.uni-karlsruhe.de. 8 JaberăAlsuhaimi,ăDavidăBrook,ă“Psychometricăriskăperception:ăWhyădoăsomeăindividualsăelectănotătoăactăonărisks?”ăînăProcedeeing of The 1st Australian Security and Intelligence Conference, Cowan University, Perth, 2008, p.13. 9 E. Mullet,ăC.ăDuquesnoy,ăPăRaiff,ăR.ăFahrasmane,ăE.ăNamur,ă„Theăevaluativeăfactorăofăriskăperception” în Journal of Applied Social Psychology, No.23/1993, pp.1594-1605.

Tem ădeăreflec ie

Intelligence nuăreprezint ăcunoaştereădeădragulăcunoaşterii ... inteligenceă esteă cunoaştereă înă vedereaăadopt riiădeăm suri.

Sherman Kent, Strategic intelligence, 1949

13/41

informa ii,ăprecumăşiădeăfelulăînăcareăesteăreflectat ăînămassămediaă(absen aădeăpeăcanaleleămediaăaăoric rorărefeririălaăexisten aăunuiăriscăpoateăinduceălaănivelăindividualăpercep iaăunuiăriscăminim).

Factoriăimportan iăînăadoptareaăunorădeciziiădeăsecuritateăsuntăavertiz rileăpeăcareăserviciileădeăinforma iiăleăemităcuăprivireălaăevolu iaăunuiăriscăşiăm surileăpreventiveăşiădeăcontracarareăaferenteăadoptateădeăfactoriiădeădecizieăînăstat.ăCeleădou ădimensiuniă– informa iaăşiădeciziaă– sunt în mod inevitabil afectateă deă limiteleă cognitiveă şiă mentaleă aleă furnizoriloră şiă consumatoriloră produselorăinforma ionale.

Oriceăavertizareăprivindăevolu iaăunuiă riscăseăafl ăsubă impactulăunuiăparadoxăepistemologic.ăPeădeăoăparte,ăaşteptarea,ădeăc treăanalist,ăaăunuiănouăindiciu/semnalăcareăs ăconfirmeăpresupunereaăstrategic ,ăpoateădeterminaăpierdereaăoportunit iiă inform riiăbeneficiariloră înă timpăutil,ăpeădeăalt ăparte,ă realizareaă uneiă predic iiă f r ă existen aă unoră doveziă certeă poateă puneă subă semnulă întreb riiăcredibilitatea analizei.

Laăunăaltănivel,ăfactoriiădeădecizieăseăconfrunt ăcuăpropriileălorăprovoc riă înăceeaăceăpriveşteăanalizaă factoriloră deă risc.ă Resurseleă careă suntă alocateă protej riiă securit iiă na ionaleă suntă limitate,ăinclusivăfactorulătemporal,ăaflatăînăstrâns ăcorela ieăcuădisponibilitateaăliderilorădeăaăacordaăsuficientăspa iuăpentruăoăanumit ăproblematic ,ăînăcontextulăînăcare,ădeăobicei,ăaceştiaătrebuieăs ăabordezeăoăpalet ă larg ă deă problemeă deă politic ă intern ă sauă extern .ă Costurileă deă oportunitateă potă fiă ridicate dac ă resurseleă suntă alocateă necorespunz toră pentruă aă împiedicaă oă amenin areă careă nuă seămaterializeaz ,ă neglijândă s ă acordeă aten ieă uneiă alteă amenin riă careă ară puteaă aveaă efecteă asupraăsecurit iiăna ionale.

Din aceste considerente, rolul domeniului intelligence este de ajuta factorii de decizie în a în elegeă evolu iaă unoră factoriă deă risc,ă deă aă eviden iaă posibileleă efecteă negativeă asupraă securit iiăna ionaleăşiădeăaăformulaăpredic iiăprivindăevolu iaărisculuiă– sprijin în ceea ce priveşte construirea unei hărţi cognitive la nivelul decidenţilor politici asupra unui factor de risc sau ameninţare.

14/41

Unitatea Nr.2

Informaţia de securitate naţională şi decizia strategică

OBIECTIVE

În urma studierii acestei unităţi, cursanţii vor putea să:

înţeleagă distincţia dintre date (materia primă) şi informaţii; identifice limitele şi exigenţele în analiza informaţiei de securitate naţională; cunoască regulile minime de redactare a unui produs informaţional în intelligence din perspectiva rigorilor şi exigenţelor procesului de informare;

identifice limitele şi exigenţele în informarea factorilor de decizie.

2.1.ă„Date”ăversusă„informa ii”

Materiaă prim ă necesar ă fundament riiă uneiă informa iiă deă securitateă na ional ă oă constituieădatele ob inuteădină surseădeschise,ă oficialeă sauă secrete.ăEleă seăprezint ă subă form ăcifric ă (num r,ăm rime)ăsauădescriptiv ă(semn,ăidee,ăconceptăoriăsimbolădeăscriere)ăşiăsuntăcon inuteăînădiverse surse (elementeăumaneăsauămijloace,ămetodeăoriăproceduriătehniceăcareăidentific ăşiăfurnizeaz ădate).

Datele poten ialăutileădomeniuluiăintelligence sunt ştiri,ămesaje,ăsemnal ri,ăindiciăşiăindicatori,ăindiferentă deă formaă deă prezentare,ă referitoareă laă fapte,ă evenimente,ă ac iuni,ă inac iuni,ă procese,ăfenomene,ă împrejur ri,ă st riă deă pericol,ă disfunc ii şiă vulnerabilit iă ceă constituieă amenin riă oriăfactoriădeăriscălaăadresaăsecurit iiăăna ionale.

Transformareaădatelorăînăinforma iiăseăob ineăprintr-unăprocesăcomplexădeăevaluareăanalitic ăaărelevan eiăşiăaăutilit iiălor:ăactivitateaăsauăprocesulădeăintelligence. Pentruăaăgeneraăinforma ii,ădateleătrebuie identificate, culese din diverse surse,ă selectate,ă prelucrateă (procesate)ă înă concordan ă cuăcerin eleăinforma ionaleăşiădistribuiteăutilizatorilorăabilita i.

Piramidaă cunoaşteriiă (Ierarhiaă Data-Information-Knowledge-Wisdom – DIKW). Prezentareaă rela iiloră dintreă date,ă informa ii,ă cunoaştereă şiă în elepciuneă într-oă construc ieă deă tipăierarhicăreprezint ăunăsubiectăintensădiscutatăînăprezentăînăteoriaăinforma iei.ăDeşiănuăesteăsigurăcândăşiă cineă aă avansată pentruă primaă dataă ideeaă acestuiă lan ă ierarhic,ă acronimulă DIKWă s-a impus în literaturaă deă specialitateă dreptă reprezentareă aă proceseloră deă transformareă succesiv ă aă dateloră înăinforma iiă→ăcunoaştereă→ăîn elepciune10.

În literatura de specialitate au fost avansate o multitudine de modele ale piramidei cunoaşterii careă definescă rela iileă structuraleă şi/sauă func ionaleă dintreă date,ă informa ii,ă cunoaştereă şiăîn elepciune.ă Înă sensă primar,ă informa iaă reprezint ă oă sum ă deă date,ă cunoaştereaă oă sum ă deăinforma ii,ăiarăîn elepciuneaăoăsum ădeăcunoaşteri11.

Acestă modelă ierarhică esteă utilizată pentruă aă contextualizaă datele,ă informa iile,ă cunoştin eleă şiăîn elepciunea,ă atâtă pentruă aă fixaă raporturileă dintreă fiecareă componente,ă câtă maiă alesă pentruă aăidentificaăşiăaădescrieăproceseleăpeăcareăleăimplic ătransformareaăuneiăentit iădeăunănivelăinferiorădinăierarhie (de exemplu, datele) într-o entitate de nivel superior (de exemplu, informaţiile). Presupunereaăimplicit ăaămodeluluiăesteăc ădateleăsuntăutilizateăpentruăaăcreaăinforma ii,ăinforma iileăsuntăfolositeăpentruăaăcreaăcunoştin e,ăiarăcunoştin eleăsuntăutilizateăpentruăaăcreaăîn elepciune12.

10 Wallace, Danny P. (2007), Knowledge Management: Historical and Cross-Disciplinary Themes, Libraries Unlimited, pp.1–14. 11 Rowley, Jennifer (2007) - "The wisdom hierarchy: representations of the DIKW hierarchy" în Journal of Information Science No.33 (2): pp.163-180,ădisponibil ălaăhttp://wisdomresearch.org/forums/storage/26/220/rowley_jis_042007.pdf 12 Ackoff, Russel (1989) - From Data To Wisdom în Journal of Apllies Systems Analysis, vol.16/1989, p.3.

15/41

Nu toate modelele teoretice ale ierarhiei DIKW cuprind cele patru componente. Astfel unele modeleănuăincludăprimaăcomponent ă- datele, alteleăexcludăsauăminimalizeaz ăultimaăcomponent ă– înţelepciunea, iar unele propun noi componente – înţelegerea, iluminarea.

RusselăAckoff,ăteoreticianăalăsistemelorăşiăschimb riiăorganiza ionale,ăaăavansatăteoriaăpotrivităc reiaă con inutulă min iiă umaneă poate fi clasificat în cinci categorii: date (simboluri), informaţii, cunoaştere, înţelegere, înţelepciune (în elegereă evaluat )13. Potrivit lui Ackoff, primele patru categoriiă seă refer ă laă trecută (laă ceă aă fostă sauă ceă esteă cunoscut),ă înă timpă ceă aă ultimaă categorie, în elepciunea,ă seă refer ă laă viitor,ă deoareceă încorporeaz ă viziuneaă şiă concep ia.ă Cuă în elepciuneăoameniiăpotăs ăcreezeăviitorul,ăşiănuădoarăs ăsteaăînăprezentăşiătrecut.ăDarănuăesteădelocăuşorăs ăajungiălaăexperien ;ătrebuieăs ăteămiştiăsuccesivăprinăcelelalte categorii.

DATE

• Datele ca

fapt

• Datele ca

semnal

• Datele ca

simbol

INFORMATII

• Proces de

descriere asituaţiei operative –Cine? Ce?

Când?

Unde?

CUNOAŞTERE

• Proces de determinare

- Cum?

ÎN ELEGERE

• Proces de explicare –De ce?

ÎN ELEPCIUNE

• Proces de extrapolare

• Care sunt

consecin ele?

MODELUL ACKOFF

TRECUT VIITOR

Spreădeosebireădeădate,ă careă suntăneprelucrateă şiănuăauănicioă semnifica ieă înăafaraăexisten eiălor,ă informa iileă reprezint ,ă înăviziuneaă luiăAckoff,ădateăprocesateăc roraă liă s-aădată în elesăprintr-o conexiuneărela ional ă(ofer ăr spunsuriălaăîntreb rileăcine?,ăce?,ăunde?,ăcând?).ăCelelalteăcategorii,ăcunoaşterea (procesă deă determinare;ă ofer ă r spunsă laă întrebareaă “cum?”),ă înţelegerea (proces analitic,ă cognitiv,ă estimativă şiă probabilistică - sintetizareaă cunoaşteriiă pornindă deă laă cunoaştereaăexistent ;ă ofer ă r spunsă laă întrebareaă “deă ce?)ă şiă înţelepciunea (proces extrapolant, non-probabilistic,ăofer ăîn elegereăasupraăaăcevaăceănuăaăavutăunăîn elesăpân ăatunciă– proces prin care judec mă sauă discernemă întreă corectă şiă greşit,ă întreă bineă şiă r u)ă reprezint ă tranzi iaă deă laă dateă şiăsimpleăinforma ii,ălaăinforma iiăintegrateăunuiăprocesădeăcunoaştereăcareăpotăfacilitaăadoptareaăuneiădecizii.

GeneăBellinger,ăDurvalăCastroăşiăAnthonyăMills14 au propus o adaptare a diagramei Ackoff, sugerând c ă înţelegerea nuă reprezint ă ună nivelă separat,ă ciă asigur ,ă înă fapt,ă tranzi iaă deă laă nivelulăinferiorălaăcelăsuperior.ăÎnăacestăsens,ăceiătreiăautoriăauăsugeratăc ătransformareaădatelorăînăinforma iiăpresupuneă “în elegereaă rela iilor”,ă transformareaă informa iiloră înă cunoaştereă implic ă “în elegereaăpattern-urilor”,ăiarătransformareaăcunoaşteriiăînăîn elepciuneăreprezint ă“în elegereaăprincipiilor”.

2.2.ăInforma iaă– resurs ădeăsecuritate

Înă sensă primar,ă informa iaă apare/esteă cerut ă caă urmareă aă uneiă necesit i de clarificare a incertitudinilor dintr-ună sistemă deă gândireă sauă ac iune,ă înglobându-seă înă bazaă deă cunoştin eăpreexistente,ăpentruăcaăulterior,ăaportulăinforma ionalăindusădeăelementeleădeănoutateăaleăinforma ieiă

13 Ackoff,ăRusselă„FromăDataătoăWisdom”,ăJournal of Applied Systems Analysis, vol. 16, 1989, pg. 3-9. 14 GeneăBellinger,ăDurvalăCastroăşiăAnthonyăMills,ăData, Information, Knowledge, and Wisdom (2004),ădisponibil ălaăhttp://www.systems-thinking.org/dikw/dikw.htm.

Figura 1. ModelulăAckoffă(Adaptareădup Ackoff, Russell,ă„FromăDataătoăWisdom”,ă Journal of Applied Systems Analysis, vol. 16, 1989, pg. 3–9)

16/41

s ăgenerezeăalteăincertitudiniăcuăvalen eădeăaşteptareăpentruănoiăinforma ii. Transpusă laă nivelulă activit iiă deă intelligence,ă necesit ileă na ionaleă deă securitateă auă generată

institu iiă careă desf şoar ă activit iă deă informa ii,ă respectivă ob inereaă deă dateă şiă informa iiă înă bazaăc roraăsuntăredactateăproduseleădeăintelligenceă(produseăinforma ionale,ăproduseăanaliticeăetc.)ăcareăauămenireaăs ăreduc ăincertitudinileăînădomeniulăsecurit ii.

Deşiă seăutilizeaz ă înămodăcurent,ănuăexist ă înăacestămomentă înă spa iulăpublicăunăconsensă înăceeaăceăînseamn ădefini iaăinforma ieiădeăsecuritate.ăAstfel,ăeaăesteădefinit ăînăprincipalăprinăasociereăcuădomeniulădeăreferin ,ăînăspe ăcaăoăinforma ieădestinat ăcunoaşterii, descrierii sau fundamentării deciziei pe probleme ce privesc securitatea naţională sau interesele strategice ale statului.

Informa iaă deă securitateă constituieă unitateaă deă referin ă utilizat ă înă domeniulă securit iiăna ionale.ăÎnăbazaăeiăseăconstruiescăstrategii,ăseăefectueaz ăinterven iiăşiăseăconfigureaz ăinstitu ionalămediul intern de securitate.

Eaăesteăemis ,ădestinat ăşiăvehiculat ănumaiădeăorganeleăcompetente.ăVehiculareaăeiăînăafaraăsfereiăresponsabileăpoateădeterminaăprejudiciiăgraveăpentruăsecuritateaăna ional .

Dină perspectivaă acestoră considerente,ă oă defini ieă aă conceptuluiă poateă fiă stabilit ă doarăaxiomatic. Informa iaă deă securitateă na ional poateă fiă definit ă caă produsă analitic,ă rezultată alăactivit iloră specializateă deă c utare,ă identificare,ă ob inere,ă prelucrareă aă dateloră referitoareă laăindicatoriă deă amenin areă (disfunc ii,ă vulnerabilit i,ă factoriă deă risc,ă st riă deă pericolă ş.a.)ă sauăamenin riălaăadresaăvalorilorăşiăintereselorădeăsecuritate.

Informaţia de securitate naţională seă refer ă laă„situa ii,ă fenomene,ă fapteăoriăst riădeă faptăceăpotăaduceă atingereă st riiă deă legalitate,ă deă echilibruă şiă deă stabilitateă socio-economic ă şiă politic ă necesar ăexisten eiăşiădezvolt riiăstatuluiă- caăstatăsuveran,ăunitar,ăindependentăşiăindivizibil,ămen ineriiăordiniiădeădrept,ă precumă şiă aă climatuluiă deă exercitareă neîngr dit ă aă drepturilor,ă libert iloră şiă obliga iilorăfundamentaleăaleăcet enilor,ăpotrivităprincipiilorăşiănormelorădemocraticeăstatuateăprinăConstitu ie”15.

Dinăpunctădeăvedereăstructural,ă informa iileădeăsecuritateăna ional ăcuprind,ă înămodănecesar,ăurm toareleădetermin riădeăordinăcalitativ:

– indicii de ameninţare (tipul sursei; domeniul de referinţă; evaluare preliminară – raportarea mesajuluiăinforma ionalălaăsistemulăjuridicădeăreferin ăînămateriaăsecurit iiăna ionale);

– aprecierea gradului de pericol al ameninţărilor (realitatea ameninţării – capacitatea efectiv ădeăpericlitareăaăvalorilorăna ionaleăvizate;ăamploareaăşiăintensitateaăamenin riiă– resursele estimate a fi angajate în materializarea pericolului; factori de risc şi vulnerabilităţi ce ar putea fi exploatate);

– evaluări privind natura ameninţării (extern ,ă intern ,ă politic ,ă economic ,ă militar ,ă deămediu etc.), forma ameninţării (atitudini,ăgesturi,ăevenimente,ăac iuniăumane), stadiul ameninţării (latent,ă posibil,ă probabil,ă iminent),ă precumă şiă tipul acţiunilor preconizate (f işe,ă mascate,ămixte,ăviolente, non-violente);

– anticiparea consecinţelor – starea de fapt care ar putea rezulta, influenţele stării de fapt anticipate asupra securităţii naţionale, măsurile eficiente de prevenire,ăprecumăşiăoportunităţile de realizare a intereselor de securitate.

Informa iaădeăsecuritateăna ional ăseăcaracterizeaz ăprinăurm toareleătr s turi: − este relevantă în planul securităţii naţionale,ă respectivă seă refer ă laă ună indicatoră deă

amenin areă sauă oă amenin areă laă adresaă securit iiă na ionale oriă laă oportunit iă deă promovareă şiă

15 IonelăNi uă(coord),ăGhidul analistului de intelligence. Compendiu pentru analiştii debutanţi, EdituraăANI,ăBucureşti,ă2011.

17/41

valorificare a unor interese de securitate;

− aduce un element de noutate în raport cu datele preexistente referitoare la fapte, fenomene, evenimente - careă reprezint /potădeveniăamenin riăoriă surseădeă riscăpentruăsecuritateaăna ional ă - sauă laă vectoriiă purt toriă aiă acestora,ă utileă cunoaşterii,ă preveniriiă şiă elimin riiă vulnerabilit ilor,ăcontracar riiăşiăneutraliz riiăamenin rilorărespective.

Dină acestă punctă deă vedere,ă informa iaă deă securitateă na ional ă seă afl ă înă strâns ă dependen ăde nevoileădeă informareă aleă beneficiariloră (fiindă absolutănecesar ă realizareaă uneiă convergen eădeplineăîntreăacesteaăşiăcon inutulăinforma iei),ărespectivăgradulădeăcunoaştereăaăsubiectuluiăinform riiădeăc treăbeneficiar;

− este un produs obţinut prin mijloace speciale - instrumenteăşiămetodeăsecreteădeăob inere,ămodalit iăparticulareădeăprelucrareăaădateloră- şi, implicit, imposibil de realizat prin alte mijloace.

În contextul actualului boom informa ionalăşi,ăpeăfond,ăalăposibilit iiădeăacces în timp real la informa iiă (beneficiariiă - prinăpropriileămecanismeăşiă structuriă - potăaveaă cunoştin eăexacteădespreăsitua iaădinăzonaălorădeăcompeten ),ăaăcrescutăsemnificativăpondereaăinforma iilorăob inuteădinăsurseădeschise în raport cu cele provenite din surse secrete.

Informa iileă deă securitate,ă îns ,ă conserv ,ă chiară şiă înă acestă context,ă ună statută special,ă careăderiv ă dină caracterulă secretă ală activit iiă deă ob inere:ă suntă valoroaseă tocmaiă pentruă c ă nuă potă fiăob inuteădinăalt ăparte;

− se evidenţiază prin oportunitate şi poate răspunde rapid cerinţelor presupuse de o situaţie complexă şi dinamică, îndeosebi printr-oăpronun at ădimensiuneăanticipativ ,ădefinit ăînătermeniădeăacurate eăaăprognozelorăasupraăposibilelorăevolu ii.

Informa iaă deă securitateă na ional ă areă întotdeaunaă ună scop bine determinat, structurile de informa iiăavândărolulădeăaăoferiăinforma iaă- a informa pentru a fundamenta procesul decizional al factorilor de autoritate -, iar beneficiarul de a o recepta - a şti pentru a selecta varianta de acţiune adecvată unei anumite realităţi (în baza principiului need to know).

Peădeăalt ăparte,ădinăperspectivaăfactoruluiătemporală(analizarea,ărespectivătransmitereaăînătimpărealăaăinforma iilorădeăsecuritateăc treăbeneficiari),ătrebuieăavut înăvedereăc ,ăpeădeăoăparte,ăinforma iileăcareăajungăcuăîntârziereăpotăfi,ădeja,ănefolositoareăşiăc ,ăpeădeăalt ăparte,ăevolu iileăaccelerateăaleăsitua ieiăpotămodificaăsemnificativădateleăproblemei,ăastfelăîncâtăinforma iaărespectiv ăs ănuămaiăaib ăcorespondent în realitate;

− seădistingeăprinăcapacitateaădeăidentificareăaăcauzelorăprofundeăaleăapari ieiăşiăevolu ieiăunorăsitua iiăproblematiceăpentruăsecuritateaăna ional .

William Brei aăeviden iată6ăcaracteristiciăfundamentaleăpeăcareătrebuieăs ă leăaib ăun produs informa ionalăpentruăcaăacestaăs ă fieăutilăunuiăbeneficiar16.ăDeşi,ăacesteăcaracteristiciăsuntădefiniteădinăpunctulădeăvedereăalăbeneficiaruluiălegalăalăinform rii,ăacesteaăpotăfiăfolositeădeopotriv ăşiădreptăcriteriiădeăevaluareăaăcalit iiăuneiăinforma ii.

1. promptitudine – informa iaătrebuieăs ăr spund ăuneiănecesit iăinforma ionale. 2. oportunitate – informa iaătrebuieăoferit ăatâtătimpăcâtăînc ămaiăareăvaloareăac ional . Acesteă dou ă caracteristiciă suntă limitateă doară deă capacitateaă structurilor de intelligence de a

ob ineăinforma iiăutileăînăprocesulădeăadoptareăaădeciziilor,ăputândăconstitui,ăinclusiv,ăunăcriteriuădeăevaluareăaăperforman eiăacestora.

3. acurateţe – toateădateleăşiăsurseleătrebuieăevaluateăpentruăaăfiăeliminateăpeăcâtăposibile erori

16 William S. Brei, Getting Intelligence Right: The Power of Logical Procedure, Occasional Paper Number Two, Washington DC, Joint Military Intelligence College, 1996, p.5-6.

18/41

tehnice,ăanaliticeăsauădeăpercep ie,ăprecumăşiăeventualele tentative de dezinformare.

4. obiectivitate – dateleă şiă argumenteleă utilizateă trebuieă evaluateă pentruă aă seă eliminaăeventualeleădistorsiuniădeliberateăsauămanipul ri.

5. utilitate/funcţionalitate – informa iaă trebuieă s ă fieă într-oă form ă careă s ă facilitezeăîn elegereaărapid ăşiăpunereaăînăpractic .

6. relevanţă – informa iaă trebuieă s ă corespund ă uneiă necesit iă informa ionaleă sauă s ă aib ăpoten ialeăefecteăasupraăsecurit iiăna ionale.

Ultimele patruă caracteristiciă suntă intercondi ionate,ă oă calitateă slab ă aă uneiaă dintreă acesteaăputândă afectaă calitateaă celorlalte.ă Spreă exemplu,ă oă informa ieă exact ă constituie,ă ulterior,ăfundamentul unor argumente obiective, iar acestea, la rândul lor, pot constitui baza unor produse informa ionaleă relevante.ă Peă deă alt ă parte,ă includereaă unoră dateă neverificateă într-un produs informa ionalăpoateădeterminaăatâtădistorsiuniă înăceeaăceăpriveşteăacurate eaă informa ieiă transmiseăbeneficiarului, cât, mai ales, adoptarea unorădeciziiăgreşite.

2.3. Informarea – modalitateădeăfinalizareăaăactivit iiădeăintelligence

Informarea constituieă activitateaă specializat ă deă transmitereă aă informa iiloră c treăbeneficiari/utilizatoriă legală abilita i,ă cuă competen eă înă domeniulă securit iiă na ionale,ă respectivărela iaă permanent ,ă continu ,ă întreă emitent / produc toră şiă beneficiar / utilizator. Elementul fundamentală ală comunic riiădintreăproduc torulădeă informa iiă şiăbeneficiarulăacestoraă îlă reprezint ăinforma iileă deă securitateă na ional , centrateă peă transferulă deă cunoştin eă noiă înă raportă cuă celeăpreexistente - avertiz ri,ăestim riădeărisc,ărapoarteăşiăevalu riăreferitoareălaăsecuritateă- care au rolul deăaăsatisfaceănecesit ileădeăinformareăaleăutilizatorului,ăînăraportădeăcompeten e.ă

Serviciileădeăinforma iiăîşiădesf şoar ăactivitateaăcuărespectareaăurm toarelorăprincipii: (1) legalitatea – presupuneă organizarea,ă desf şurareaă şiă evaluareaă activit iiă deă informareă înă

conformitateăcuăatribu iileăşiăcompeten eleăstabiliteădeălege. (2) planificarea – culegereaădeăinforma iiăseărealizeaz ăînăbazaăunorădocumenteădeăplanificareă

şiă coordonareă informativ ,ă elaborateă înă scopulă cunoaşteriiă direc iiloră posibileă deă apari ieă şiămanifestareăaăamenin rilor.

(3)ăofensivitateaăşiămobilitatea – valorizeaz capacitateaăstructuriiădeăanaliz ăde: – orientareăaăactivit iiădeăculegereăaăinforma iilorăc treăzoneăaiăc rorăindicatoriădeăamenin areă

comport ăpoten ialădeărisc; – adaptareă aă dinamiciiă activit iiă laă ritmulă înregistrată înă evolu iaă situa ieiă operative,ă

transmitereaăînătimpăutilăc treăconsumatori/beneficiari;

(4) anticipareaă şiă previzionarea. Capacitatea de a fundamenta deciziile în stat prin produse analiticeăcuăoălatur ăpronun atăanticipativ-predictiv ăconstituieăunăparametruădeosebitădeăimportantăîn cuantificareaă eficien eiă unuiă serviciuă deă informa ii.ă Respectareaă acestuiă principiuă presupuneăconectareaăpermanent ă laă realitateaădină terenăşiăoblig ă laăevaluareaăcomplet ă şiă corect ă aă situa ieiăoperative,ăaătendin elorăacesteiaăşiăaăevolu ieiăprognozateăaăriscurilor/amenin rilor;

(5)ăindependen a,ăneutralitateaăşi echidistan a. Activitatea de intelligence, atât pe dimensiunea operativ ,ă câtă şiă peă ceaă deă analiz ă şiă informare,ă seă situeaz ă necondi ionată înă afaraă oric rorăimixtiuni/ingerin eă careă potă favoriza/ă discriminaă persoane,ă partide,ă forma iuniă sauă organiza iiăpoliticeăoriădeăalt ănatur ,ăînăexercitareaălegal ăaădrepturilorăacestora;

(6)ăobiectivitateaăevalu rilor. Principiulăimpuneăcaăproduseleăanaliticeădestinateăinform riiăs ăse elaboreze prin raportareaăconstant ăaădatelorăşiăinforma iilorălaăcriteriileădeăstabilireăaăadev ruluiăşiălaăceleăcareăpotăindicaăvalabilitateaăargument rilor,ăpentruăaăeliminaărisculăsub/supradimension riiă

19/41

înătratareaăsitua iilorăproblematiceăpentruăsecuritateaăna ional ; (7) informareaă exact ,ă corect ă şiă oportun ă aă factoriloră deă decizie. Dină aceast ă perspectiv ,ă

comunicareaăeficient ăcuăbeneficiariiăinform riiăpresupune: – transmiterea,ăînătimpăutil,ădeăinforma iiăcorecte,ăexacteăşiăbineădocumentateăpeăbazaăc roraă

aceştiaăs -şiăfundamenteze actul de decizie;

– ob inereaăunorăreac iiădinăparteaăacestora,ăcareăs ăpermit ăcuantificareaăutilit iiăinform rii,ăsauă aă unoră comenziă careă s ă permit ă orientareaă ă demersuriloră deă culegereă şiă exploatareă aăinforma iilor;

(8)ă protec iaă surselor, metodeloră şiă mijloacelor. Contribu iaă agen iiloră deă intelligenceă laăasigurareaăsecurit iiăna ionaleărezult ădinăactivitateaăsecret ădeăinforma ii,ăcareăpresupuneăutilizareaădeămijloaceăşiămetodeăsecrete,ăaăc rorăprotec ieătrebuieărealizat ăconformălegisla ieiăspecifice.

Înă acelaşiă timp,ă o informa ieă esteă util ă dac ă particip ă laă adoptareaă aă celă pu ină uneiă decizii.ăFinalitateaă inform riiă seă reg seşteă numaiă prină intermediulă efectuluiă decizieiă careă oă consum .ă Înăleg tur ă cuă eficien aă înă plană decizională aă informa iei,ă seă poateă luaă înă discu ieă m suraă înă careăexactitateaă informa ieiă faceă coresponden aă dintreă m rimeaă cantitativ ă sesizat ă prină informa ieă şiăm rimeaăreal ăaăfenomenuluiăsemnalat.ăGradulădeăexactitateăaăinforma iilorăesteăfixatăprinădeciziileăcare o consum ăînăraportăcuăinfluen aăinexactit iiăasupraădecizieiăluate.ă

Deciziaădeăvalorificareăaăinforma iilorădeăsecuritateăna ional ăprinăinformareaăbeneficiarilor:ă ● prezint ăunăgradădeăriscăridicat,ăîntrucâtăpoateăs ăpoten ezeăaportulăinformativăsauăpoateăs -l

diminueze,ăsau,ăînăcelămaiăr uăcaz,ăs -l denatureze.

Obiectivulă principală ală inform riiăbeneficiariloră îlă reprezint ă influen areaăevolu ieiăsitua ieiă operativeă într-un sens dezirabil sub aspectulă valoriloră deă securitateă na ional .ăInforma iaădeăsecuritateăna ional ăareăcaracterulăprimordialădeă aă fiăcomunicabil .ăDac ănuăpoateăfiă comunicat ă cuă toateă precau iileă deă rigoare,ăinforma iaă nuă fundamenteaz ă decizii,ă deciă nuăgenereaz ă efecteă şi,ă înă lipsaă elementuluiă pro-activ,ă nuă influen eaz ă evolu iaă situa iei operative,ă fiindă nul ă subă aspectulă valoriloră careădefinescăsecuritateaăna ional .ă

● poate avea drept finalitate:

– furnizarea de suportăpentruădeciden iiăpolitici sauăpentruăalteăpersoaneăabilitateăs ăiaăm suriăîn domeniile cu aplicabilitate la securitateaăna ional ;

– colaborarea în interiorul proprieiă comunit iă informative prin informarea tuturor componentelorăacesteia,ăconformăprevederilorălegaleăşiăconven iilorăîncheiate;ă

– alimentarea propriului sistem,ă prină completareaă permanent ă aă bazeloră deă date, prin identificareaădeănoiănecesit iăinforma ionale;

– încadrareaă legal şiă sesizareaăorganelorădeăcercetareăpenal ,ă înăcazulă înăcareă suntă întruniteăelementeleăuneiăinfrac iuni;

– informareaăaltorăstructuriă institu ionale,ă înăcompeten aăc roraăintr ăanumiteăac iuniăcareănuăsuntădeănatur ăs ă„amenin e”ăsecuritateaăna ional ,ădarăcareăîncalc ăalteălegiăconexe;

– informarea unor serviciiăexterneăpartenere,ăînăcadrulăprocesuluiădeăcooperareăinterna ional ,ădesf şuratăatâtăînăplanăbilateral,ăcâtăşiăînăcadrul unor formate multilaterale.

Tem ădeăreflec ie

„...este posibil ca succesul pentru victoriile aduse de serviciile de informaţii să nu ţină doar de culegerea informaţiilor „adevărate”, ci de câştigarea unui avantaj decizional asupra unui adversar. Un astfel de avantaj poate scoate din dilemă un guvernant care trebuie să ia decizii şi să-l facă să acţioneze. Această abilitate de a uşura alegerea este adevăratul obiectiv al serviciilor de informaţii.”

Jennifer Sims, Director pentru Studii de

Intelligence, Georgetown University

20/41

Unitatea Nr.3

Analiza strategică. Riscul de securitate ca obiect al analizei strategice

OBIECTIVE

În urma studierii acestei unităţi, cursanţii vor putea să:

opereze cu unele concepte relevante, precum risc, ameninţare, vulnerabilitate, risc sistemice;

înţeleagă rolul analizei strategice şi provocările pe care trebuie să le depăşească acest tip de analiză; cunoască principalele repere utilizate în definirea / descrierea riscurilor.

3.1. Rolul analizei strategice în reducerea incertitudinii

Dup ăcumăamămen ionatăanterior,ăunaădintreăprincipaleleăfunc iiăaleăactivit iiădeăintelligence esteăaceeaădeăaăavertizaădinătimpăcuăprivireălaătendin eleădeămanifestareăaleăunorăamenin riăşiăfactoriădeăriscălaăadresaăsecurit iiăna ionale/interna ionale,ăînăscopulădeăaăreduceăefectulădeăsurpriz ă(deăaăeliminaă stareaă deă incertitudine),ă respectivă deă aă sprijiniă fundamentareaă unoră decizii,ă politiciă şiăstrategiiăpreventiveăsauădeăac iuneăpost-factum17.ăDeăaltfel,ămodulă înăcareăesteă îndeplinit aceast ăfunc ieăreprezint ăunulădintreăindicatoriiărelevan iăprinăcareăpoateăfiăevaluat ăperforman aăserviciilorădeăinforma ii.

Înă activitateaă deă informa ii,ă surseleă incertitudiniiă suntă variate,ă acesteaă derivândă fieă dinănesiguran aă „natural ”ă (incertitudinea inerentă),ă determinat ă deă posibilitateaă apari ieiă unorăfenomene non-determinateă (aleatorii),ă fieă dină existen aă unoră „goluriă deă cunoaştere”ă asupraă inteiăvizate (incertitudinea epistemică)ăsauădinăopera iuniădeămanipulareăşiădezinformareăini iateădeăalte state/serviciiădeăinforma iiăstr ineă(incertitudinea indusă).

Analizaădeănivelăstrategicăîndeplineşteăurm toareleăfunc ii: 1. să realizeze o „hartă conceptuală” a mediului intern şi extern de securitate, cu

evidenţierea tendinţelor de evoluţie a ameninţărilor şi factorilor de risc la adresa securităţii naţionale.ăOdat ăidentificate,ăriscurileătrebuieăs ăfac ăobiectulăunuiăprocesădeămonitorizareăcontinu ăpentruăaăfiăsemnalate,ăcuăceleritate,ăfactorilorădeădecizieăschimb rileăcuăprivireălaăcaracterul,ăgradul deă periculozitateă (gravitatea/amploareaă consecin elor)ă sauă probabilitateaă deă materializareă aăamenin rilor.

2. să identifice oportunităţi pentru realizarea intereselor de securitate naţională, având în vedere, în special, caracterul idiosincratic al riscuriloră (ună riscăpentruăunăgrupă /ă stată /ă organiza ieăpoateă constituiă oă oportunitateă pentruă altele).ă Pierdereaă uneiă oportunit iă seă datoreaz ă atâtă uneiăactivit iădeficitareădeăcolectareăaăinforma iilor,ăcâtăşiăunorăeroriădeăinterpretareăsauăexisten eiăunorăpreconcep iiă înă mediulă analiştiloră sauă aă factoriloră deă decizieă cuă privireă laă inten iileă şiă /ă sauăcapabilit ileăadversarului.

3. să identifice intenţiile unui „adversar” (organizaţie, serviciu special, stat) de a iniţia acţiuni de natură a afecta securitatea naţională şi să determine capabilităţile reale de care dispune acesta,ăalocândăoăaten ieăsporit ăidentific riiăac iunilorădeliberateădeămanipulareăşiădezinformare.

Inten iileăadversaruluiăpotăfiădeduse/extraseăatâtădinăagendaăpolitic ,ădocumenteleădeăorientare strategic ,ădeclara iiăsauăinforma iiăob inuteădinămediiăinformaleăaleăunorăfactoriădeădecizie,ălideriădeăorganiza iiă etc,ă câtă şiă prină metodeă prospectiveă – extrapolare,ă deduc ie,ă induc ie,ă înă timpă ceăidentificareaă capabilit ilor adversarului (identificareaă cicluluiă logistică şiă aă celuiă opera ional)ă

17 Mark M. Lowenthal, Intelligence. From Secrets to Policy. Second edition, A division of Congressional Quarterly Inc. Washington, D.C.

21/41

presupuneă realizareaă unoră evalu riă privindă economia,ă for eleă armate,ă nivelulă tehnologieiă militare,ăgradulădeăsprijinălaănivelăregionalăsauăinterna ional,ăsus inereaăpolitic ădeăcareăseăbucur ăleadership-ulăuneiă riăetc.

4. să furnizeze previziuni utile fundamentării deciziilor politice, economice sau sociale, precum şi în exploatarea unor oportunităţi prin identificarea corectă a pattern-urilor acţionale şi a „punctelor slabe” ale inamicului.

Deciziile privindă modulă înă care/cândă seă ac ioneaz ,ă precumă şiă adoptareaă unoră m suriăpreemtive (binomul decizie – acţiune) adecvateăr mânăînă responsabilitateaăfactorilorădeădecizieă înăstat.ăResponsabilitateaă analiştiloră esteădeă aă facilitaăprocesulă deă adoptareă aădeciziiloră şiă trecereaă înăplanăac ionalăprinăfurnizarea,ăspreăexemplu,ăaăuneiăpredic iiăexacteăaăevolu iilorăpeădiferiteăpaliereăşiădeăaăidentificaăşiăevaluaăop iunileăpentruăprevenireaăsau,ăînăultim ăinstan ,ălimitareaăurm rilorăuneiăamenin ri.

Analiştiiă trebuieă s ă emit ă oă avertizareă strategic ă cuă multă timpă înainteă deă derulareaăevenimentuluiă astfelă încâtă factoriiă deă decizieă s ă aib ă timpă s ă iaă m surileă preventiveă şiă deăcontracarareăceă seă impun,ă îns ă trebuieăs ă fieă temeinicămotivat ăpentruăa-iădeterminaăpeă aceştiaă s ăac ioneze.ă

Pentruă aă fiă util ,ă analizaă deă tipă predictivă trebuieă s ă ofereă scenariiă privindă tendin eleă deămanifestareădinămediulădeăsecuritate,ă inândăcontăatâtădeăac iuneaăindicatorilorăidentifica iăcaăavândăoăinfluen ăcert ăasupraă„ intei”,ădarăşiăde uneleăvariabileăcareăarăputeaăpoten aăoăevolu ieăsauăaltaă(spreă exemplu,ă reac iileăunoră stateă ter eă careă s-arăputeaă sim iă amenin ateădeă ac iunileă aădou ăp r iăaflate în conflict).

Îns ,ă chiară dac ă predic iileă suntă corecte,ă apari iaă unoră factoriă exogeniă neaştepta iă ară puteaăschimbaă cursulă evenimentelor,ă contextă înă careă ipotezeleă alternativeă avansateă trebuieă s ă ofereă oăimagineăexhaustiv ăaăcapacit iiădeăaăgândiăşiăac ionaăaăadversaruluiă(inclusivăprinăluareaăînăcalculăaămetodelorăneortodoxeăsauămaiăpu inăaşteptate la care acesta ar putea recurge)18.

Dificultateaădeăaăidentificaăoăamenin areăşiădeăaăluaăm surileădefensiveăadecvateăesteădublat ădeăfaptulăc ăoăavertizare esteăperceput ă înămodădiferitădeă indivizi,ă înă func ieădeăoăserieădeă factoriăcare pot influen aă receptivitateaă laă mesajă sauă oă idee,ă precum:ă fondulă deă cunoştin eă înă domeniu,ădisponibilitateaă deă aă în elegeă problematica,ă cunoaştereaă obiectivelor,ă cotrineiă politicieă şiămilitare,ăobiectivitate,ăimagina ie,ădorin aădeăa-şiăasumaăriscuri,ăfactorulătimpăetc.

În concluzie, analizaădeătipăstrategicănuăareărolulădeăaăoferiăoăpredic ieăexact ăasupraăviitoruluiăciădoarădeă„a sprijini factorii de decizie să gândească asupra viitorului”19,ăpunândălaădispozi ieăunăset de scenarii, cu grade diferite de probabilitate,ă careă s ă eviden iezeă atâtă planurile/inten iileăadversarului,ăcâtăşiămodalit iăadecvateădeăcontracarareăaăacestora.

3.2.ăRisculădeăsecuritate.ăValoriăprotejate,ăvulnerabilit iăşiăamenin ri Înă form ăsimplificat ,ăpolitica deăsecuritateăna ional ăvizeaz ăadoptareaăunuiăanumităcursădeă

ac iuneăurm ritădeăunăactorăsauăunăgrupădeăactoriăînăabordareaăuneiăprobleme20 de securitate. Decizia actoruluiă/ăgrupuluiădeăactoriădeăaăadoptaărespectivulăcursădeăac iuneăarătrebuiăs ăfie fundamentat ădeăun proces de analiz ădeărisc,ăpeădou ădimensiuni21:

18 Nicholas Taleb a avansat conceptul de black swan (leb d ăneagr )ăpentruăaădesemnaăaceleăevenimenteăcareăaparăînămodăneaşteptat,ă auă ună impactă foarteă mareă şiă dep şescă aştept rileă normaleă (haosă climatic,ă lipsaă resurseloră şiă aă energiei,ăaccidentele nucleare, catastrofele naturale, comiterea de atacuri teroriste nucleare etc). 19 JosephăS.ăNye,ăJr.,ă“PeeringăintoătheăFuture”ăînăForeign Affairs (July/August 1994), p.88. 20 Anderson, James, Public policy making (2nd ed.), Houghton Mifflin, Princeton, NJ, 1994, pg. 5. 21 Kaplan,ăMikes,ă„ManagingăRisks:ăAăNewăFramework”,ăînăHarvard Business Review, iunie 2012, pg. 50-51.

22/41

- riscul extern, ce are ca element central analiza amenin riloră(realeă/ăpercepute)ăexterneăactoruluiă/ăgrupuluiădeăactori,ăînăraportăcuăvalorileăprotejate,ărespectivăvulnerabilit ileăacestora;

- riscul intern, orientat asupra actoruluiă /ă grupuluiă deă actoriă şiă esteă reprezentat,ă deă exemplu,ă înămodelulăluiăArthurăLykke,ăcaădezechilibruăîntreăobiective,ăc ileădeăac iuneăşiăresurseleăalocate22.

Unaă dină primeleă abord riă ştiin ificeă aleă conceptuluiă deă riscă apar ineă luiă Frankă Knight23 şi a vizată operareaă uneiă distinc iiă întreă riscă şiă incertitudine,ă înă bazaă experien eiă existenteă înă sferaăeconomic ,ă acestaă fiindă unulă dintreă fondatoriiă școliiă economiceă deă laă Chicago,ă al turiă deă Milton FriedmanășiăGeorgeăStigler.

Pentruăaăoperaădistinc iaămen ionat ,ăFrankăKnightăabordeaz ărisculădinăperspectivaăraport riiăacestuia la tipurile de probabilitate asociate unui eveniment – probabilitatea a priori, probabilitatea statistic ă şiă estimarea.ă Înă timpă ceă primeleă dou ă categoriiă faciliteaz ă evaluareaă riscului, fie prin raportareaălaăsitua iiăexistenteăidenticeă(probabilitateaăa priori) sauălaăfrecven aăunorăsitua iiătrecuteăsimilareă (probabilitateaă statistic ),ă estimareaă nuă ofer ă niciună felă deă baz ă valid ă pentruă evaluare. Concluziaă luiă Knightă esteă c ă incertitudineaă „m surabil ”ă poateă fiă calificat ă dreptă risc,ă iară ceaă„nem surabil ”ădreptăincertitudine.24

Evolu iileăulterioareăauăcondusălaăcristalizareaăaătreiăîntreb riăprinăintermediulăc roraăarăputeaăfi evaluat / definit riscul:

1. Ce se poate întâmpla? (Ceăpoateămergeăr u?) 2.ăCâtădeăprobabilăesteăcaărespectivulăevenimentăs ăaib ăloc?

3.ăÎnăsitua iaăînăcareăacestaăseăproduce,ăcareăarăfiăconsecin ele?25

Astfel,ă seăprofileaz ă treiă repereăutilizateă extensivă înă evaluareaă cantitativ ă aă riscuriloră – tipul evenimentului (dac ă reprezint ă oă amenin are,ă prină raportareaă laă obiectiveleă /ă valorileă protejate), probabilitatea (nivelulă amenin rii)ă şiă impactulă (inclusivăprinăprismaăposibilelorăvulnerabilit iă aleăsistemuluiăamenin at)ăacestuia.

Înă sferaă securit iiă na ionale,ă obiectivulă /ă valoareaă protejat ă esteă abordat ă prină raportareaă laăsintagmaă „interesă na ional”. Donaldă Nuechterleină ofer ă oă gril ă deă analiz ă aă interesuluiă na ional,ăidentificând patru categorii de interese – deă supravie uire,ă vitale,ămajoreă şiă periferice. În timp ce intereseleădeăsupravie uireăvizeaz ,ădeăexempluăintegritateaăteritorial ăaăunuiăstat,ăintereseleăvitaleăauăînăvedereăacelaşiătipădeăvaloriă(non-negociabile),ădarădifer ădeăprimaăcategorieăprinătimpulădeăreac ieăpe care îl are statul la materializareaăuneiăamenin ri. Înăacelaşiătimp,ăintereseleămajoreăseărefer ălaăaspecteă importante,ă aă c roră afectareă poateă generaă pagubeă tolerabile,ă iară intereseleă perifericeă laăelementeăcareăpotăafectaămarginalăsecuritateaăsauăbun stareaăcet enilorăunuiăstat.26

Oă abordareă exhaustiv ă aă amenin riloră deă securitate esteă realizat ă deă Barryă Buzan,ă careăidentific ăcinciăniveleădeăanaliz ăcareăpotăfiăutilizateăînăstudiulăacestoraă– sistemeleăinterna ionale,ăsubsistemeleă interna ionaleă (grupuriă regionale),ă unit ileă (suficientă deă coeziveă şiă independenteăpentruă aă aveaă calitateaădeă actor),ă subunit ileă (grupurileădeă indivizi)ă şiă indivizii.ăTotodat ,ăBuzanăidentific ăcinciăsectoareădeăanaliz ăaplicabileăşiăînăsferaăamenin rilorădeăsecuritateă– militar, politic, economic,ăsocietală(sauăsociocultural)ăşiădeămediu.27

22 Ghica, Luciana Alexandra, Zulean, Marian (coord.), Politica de securitate naţională. Concepte, instituţii, procese, Ed.ăPolirom,ăIaşi,ă2007, pg. 55. 23 Knight, Frank, Risk, uncertainty and profit, Sentry Press, New York, 1964. 24 Knight, Frank, op.cit., pg. 224-225ăşiăpg.ă233. 25 Kaplan, Stanley, Garrick, John, „OnătheăQuantitative Definition of Risk”,ăRiskăAnalysis,ăvol.ă1,ănr.ă1,ă1981,ăpg.ă13.ă 26 Nuechterlein, Donald, America Recommitted: A Superpower Assesses Its Role in a Turbulent World (2nd edition), The University Press of Kentucky, 2001, pg. 17-20 27 Buzan, Barry, Little, Richard, Sistemele internaţionale în istoria lumii. Reconfigurarea studiului relaţiilor internaţionale,ăEd.ăPolirom,ăIaşi,ă2009,ăpg.ă86ăşiă90.

23/41

Nu în ultimul rând, vulnerabilitatea poate fi analizat ă caă func ieă aă sensibilit iiă unuiă sistemă(cumă vaă reac ionaă laă schimbareaă condi iilor),ă capacit iiă acestuiaă deă adaptareă (modulă înă careăac iunileădeăautoreglareădiminueaz ălimiteaz ăefectele),ărespectivăaăgraduluiăluiădeăexpunere.28

3.3.ăRiscuriăsistemice.ăDescriereăşiăabordare

Înă ultimiiă ani,ă concepteleă riscă /ă analiz ă deă riscă /ă securitateă auă suferită transform riăsemnificative,ă careă nuă auă fostă înc ă transpuseă în procesul de formulare a politicii de securitate na ional .ă

Maiămult,ăuniiăsociologi,ăprecumăAnthonyăGiddensăsauăUlrichăBeckăauăeviden iatăcentralitateaăriscuriloră pentruă societateaă modern ,ă peă fondulă schimb riloră rapideă şiă profundeă deă natur ătehnologic ,ăeconomic ăşiăsocial ,ădefinind-oăînăultim ăinstan ăcaăsocietateăaăriscului.

Astfel,ă dac ă într-oă form ă simplificat ă analizaă riscuriloră presupuneaă oă abordareă secven ial ă(analizaăfiec ruiărisc,ăseparatădeăcelelalte),ăorientat ăasupraăcâtorvaărepereămajore (valoareăprotejat -vulnerabilitate-amenin are),ăpeăfondulăcreşteriiăinterdependen eiădintreăindivizi,ăgrupuriăşiăna iuni,ăînăcontextulăglobaliz rii,ăaăfostăresim it ănevoiaăuneiăabord riăsistemiceăaăriscurilor.

Abordareaăsistemic ăaăpresupusăluareaăînăconsiderare, în principal, aădou ăaspecte29:

- creştereaă interdependen eiă dintreă obiecteleă risculuiă (indivizii,ă grupuri,ă stat)ă aă determinată oăcreştereăaăinterdependen eiăriscurilor,ăconducândă laăanalizaăgrupuriloră (cluster-elor) de riscuri (ex. rapoartele anuale Global Risks ale World Economic Forum / WEF, figura 1), cum ar fi grupul energie-hran -ap ăcaăsurs ăaăinstabilit ii;

- creştereaăprobabilit iiăcaăunăriscăcuăimpactăaparentăredusăs ăafectezeăunăîntregăsistemă/ăsub-sistemăalăsistemuluiăglobal,ăfaptăeviden iat inclusiv deăapari iaăşiăevolu iaărecenteiăcrizeăeconomico-financiare globale.

28 Eakin, Hallie, Luers, Amy, „Assessingă theă Vulnerabilityă ofă Social-Environmentală Systems”,ă Annual Review Environmental Resources, nr. 31, 2006, pg. 365-394. 29 Klinke, Andreas, Renn, Ortwin, „Systemic Risks as Challenge for Policy Making in Risk Governance”,ă Forum: Qualitative Social Research, vol. 7, nr. 1, ianuarie 2006.

Figura 2. Analiza grupurilor de riscuri în raportul Global Risks 2014 al WEF (Sursa: http://reports.weforum.org/global-risks-2014)

24/41

Înă acelaşiă timp,ă abordareaă sistemic ă aă riscuriloră aă impusă tranzi iaă deă laă analizaă secven ial ămen ionat ămaiă susă laăoăanaliz ădinăperspectiv ă sistemic ăaăacestora,ăoă serieădeă încerc riă înăacestăsensăfiindăderulateăsubăegidaăOrganiza ieiăpentruăCooperareăşiăDezvoltareăEconomic ă(OCDE), de c treăcercet toriăprecumăAndreasăKlinkeăşiăOrtwinăRenn.

Principaleleăelementeăeviden iateădeăcercet rileăsubăegidaăOCDE au vizat:

- luareaă înă considerareă aă provoc riloră aferenteă analizeiă riscuriloră sistemice:ă complexitateaă(rela iileă dintreă actoriă şiă efecteleă riscului),ă incertitudineaă (lipsaă informa iilor)ă şiă ambiguitateaă(interpret rileădiferiteăaleăaceloraşiădateă/ăevalu ri);

- necesitatea extinderiiă num ruluiă deă criteriiă deă evaluareă aă risculuiă deă laă probabilitateă şiăimpact, pentru a include ubicuitateaă (dispersiaăgeografic ăaă efectelorăposibile),ăpersisten aă (durataămanifest riiă efectelor)ă sauă reversibilitateaă (posibilit ileă deă revenireă laă situa iaă anterioar ămaterializ riiăriscului);

- delimitareaăaăşaseăclaseădeărisc,ăînăbazaăcriteriilorădeăevaluareămen ionate.30

Înă cazulă riscuriloră deă securitate,ă complexitateaă demersuriloră deă analiz ă sistemic ă ar fi amplificat ădeă evolu iiă semnificativeă suplimentare,ă cumăară fiă extindereaă domeniilorădeă referin ă aăconceptului de securitate (includerea unor dimensiuni non-militare,ăprecumăceleăeconomic ,ăsocial ăsauăpolitic )ăşiăimplicitădiversificareaăgameiădeăactoriăînădomeniu (mergândăpân ălaănivelădeăindivid / grupuri de indivizi)31 şiăaărela iilorădeăputereădintreăaceştiaă/ădifuzieiăputerii.

Nuă înăultimulă rând,ăanalizaă riscurilorădeă securitateădinăperspectiv ă sistemic ă trebuieăs ă iaă înăconsiderareă atâtă dimensiuneaă obiectiv ă aă securit iiă (existen aă amenin rilor),ă câtă şiă peă ceaăsubiectiv ăaăacesteiă(percep iaăactorilorăasupraăamenin rilor)32.

30 Klinke, Andreas, Renn, Ortwin, op.cit. 31 Buzan, Barry, Little, Richard, Sistemele internaţionale în istoria lumii, Ed.ăPolirom,ăIaşi,ă2009. 32 Ghica, Luciana Alexandra, Zulean, Marian, op.cit.

25/41

Unitatea Nr.4

Metode prospective pentru fundamentarea deciziei strategice

OBIECTIVE

În urma studierii acestei unităţi, cursanţii vor putea să:

înţeleagă rolul analizei predictive şi provocările pe care trebuie să le depăşească acest tip de analiză; lanseze idei / ipoteze alternative pe un exemplu ipotetic, confruntarea ipotezelor şi extragerea concluziilor;

identifice scenarii de evoluţie într-o problematică de securitate naţională.

4.1. Utilizarea studiilor prospective în fundamentarea deciziei strategice

O analiz ă empiric ă aă politiciloră României,ă indiferentă deă domeniu,ă eviden iaz ă lipsa/tratareaăincoerent ă aă dou ă „puncte deă sprijin”ă înă procesulă dezvolt riiă şiă implement riiă acestora:ă ună input consolidată asupraă aă ceeaă ceă preconiz mă c ă neă vaă aduceă viitorul,ă precumă şiă ună instrumentară deăanaliz ă pentruă verificareaă progreseloră înregistrateă şiă asigurareaă corec iiloră procesuluiă men ionat.ăPrezentulă demersă trateaz ă doară unulă dină celeă dou ă „puncteă deă sprijin”ă men ionate,ă şiă anumeă„incursiunea”ăînăviitor.

Studiileăasupraăviitorului,ăaăc rorădezvoltareăaăînregistratăoăamploareăsemnificativ ăînăultimiiăani,ăofer ăposibilitateaăcreion riiăinputuluiăconsolidatămen ionatăanterior.ă

Totuşi,ă dat ă fiindă complexitateaă moduluiă deă raportareă laă viitoră aă studiiloră men ionate,ă seăimpuneă oă delimitareă sumar ă aă tipuriloră acestora,ă celă pu ină dină perspectiva limitelor în creionarea st rilorăviitoare.

Astfel, ne putem raporta la viitor probabil, plauzibil,ărespectivăposibil,ăprecumăşiălaăviitorul

ne-/preferabil, cu accent pe natura impactului pe care acesta l-ar avea asupra mediului sau organiza iei.ăăDinăaceast ăperspectiv ,ăamăputeaăfaceăurm toareaădistinc ie33:

− forecasting-ul are în vedere proiectarea unui viitor probabil,ăşiăproduseleădeăacestătipăauălaăbaz ăextrapolareaătendin elorăeviden iateădeădateăstatistice;

− foresight-ul (cunoscute ca studii prospective) proiecteaz ăunăviitor plauzibil, produsele de acest tip avândălaăbaz ătoateăcunoştin eleănoastre referitoare la starea de fapt/modul de manifestare al evenimentelor analizate;

− normative futures vizeaz ă variantele ne-/preferate aleă st rilor viitoare posibile, produsele de acestătipăexplorândătoateăst rileăviitoareăimaginabile.ă

Exist ăoă întreag ăgam ădeăproduseădisponibile pe Internet pentru toate cele trei tipuri:

− în cazul forecasting-uluiă putemă men ionaăFuture of Mobility Roadmap, creat ădeăSmith School for Enterprise and Environment, sau produsele Intergovernmental Panel on Climate Change,

− înă ceeaă ceă priveşteă foresight-ul sunt deja arhicunoscute Shell Energy Scenarios to 2050, produsăcareăaăpermisăcompanieiăolandezeăs ăob in ăunăimportantăavantajăstrategicăpeăpia aăpeăcareă 33 Adaptareădup ăJoseph Voros, A Primer on Futures Studies, Foresight and Use of Scenario, www.thinkingfutures.net.

Tem ădeăreflec ie

„... viitorul este incert, aşa că trebuie să ne pregătim pentru mai multe viitoruri plauzibile, nu numai pentru cel pe care îl considerăm cel mai probabil. Scenariile conţin descrierea acestor viitoruri multiple, de la cele previzibile la cele surprinzătoare, într-o formă coerentă analitic şi care stimulează imaginaţia. Un scenariu bun „te înhaţă de guler” şi îţi spune: ‚Examinează bine acest viitor. Acesta ar putea fi viitorul tău. Vei fi pregătit pentru el?’”

Andy Hines, „The Current State of Scenario Development”, Foresight, martie 2007

26/41

ac ioneaz ,ăiar − pentru normative futures re ineăaten iaăVision 2050,ăraportăelaboratădeăc treăWorld Business

Council for Sustainable Development.

Înă ceeaă priveşteă asociereaă studiiloră prospectiveă cuă domeniulă securit iiă neă putemă raportaă laădou ădemersuriădestulădeă familiareă specialiştilor: rapoartele periodice Global Trends ale National Intelligence Council, respectiv Multiple Futures Project (MFP),ăunăproiectăini iatăînăcadrulăNATOăpentru stimularea dezbaterilor asupra Conceptului Strategic adoptat în 2010. De altfel, am putea apreciaăc ă abordareaă inovativ ămen ionat ,ă respectivădeăutilizareăaă studiilorăprospectiveă aă facilitatăob inereaă deă c treă NATOă aă unuiă documentă strategică destulă deă diferită deă edi iileă anterioare post R zboiăRece,ădatorit ăăăorient riiăc treăoăabordareăproiectiv-anticipativ ăînăgestionareăamenin rilorăemergente.

Înăacelaşiătimp,ăceeaăceăre ineăaten iaăînăcazulăMFPă esteă c ,ă înă contextulă identific riiătendin elor/poten ialeloră evolu iiă aleă mediului de securitateăpentruăorizontulă2030,ăaăfostărealizat ăşiăoăproiec ieă viitoareă aă organiza iei,ă avândă caă repereăgradulădeăimplicare/pozi iaădominant ăaăSUAăşiăUEăînăNATO,ărespectivăpercep iaăasupraăamenin rilorăpeă ambeleă rmuriă aleă Oceanuluiă Atlantic.ă Astfel, proiectulă MFPă aă adusă înă aten ieă dubla utilitate a studiilor prospective: anticiparea dinamicii mediului de securitate permite realizarea unor proiec iiă aleă organiza ieiă înă viitoră şi,ă implicit,ăfaciliteaz ăadaptareaăacesteiaăatâtăconceptual,ăcâtăşiăstructural.

Demersurile curente pentru delimitarea unor metode / instrumente adecvate pentru derularea studiilorăprospectiveăneăofer ,ădeăaltfel,ăoăperspectiv ăorganizat ăaăacestora,ăpornindăchiarădeă laăoătaxonomie în raport cu modul de controlare a sistemului (gradul de ambiguitate), respectiv cu modulă deă percepereă aă sistemului,ă directă sauă prină interac iuneaă ă agen ilor.ă Oă astfelă deă taxonomieăpatruă mariă categoriiă deă metode,ă inândă deă patruă spa iiă deă manifestare:ă complexitateă matematic ,ăcomplexitateăsocial , teoriaăsistemelorăşiăabord riătehniceă(inginerie)34.

Unaă dină celeă maiă cunoscuteă metodeă deă aceast ă natur ă oă constituieă scenariile. Metoda scenariilor esteă utilizat ,ă înă general,ă pentruă explorareaă posibileloră condi iiă deă manifestareă aă uneiăsitua ii,ăplecândăde la un set de propuneri/ipoteze de lucru, fiecare scenariu reprezentând un viitor plauzibil distinct.

4.2. Metoda scenariilor

Metoda scenariilor esteă utilizat ,ă înă general,ă pentruă explorareaă posibileloră condi iiă deămanifestareă aă uneiă situa iiă plecândă de la un set de propuneri / ipoteze de lucru, fiecare scenariu reprezentândă ună viitoră plauzibilă distinct.ă Înă activitateaă deă informa iiă scenariileă reprezint ă „tipare-model”ăaleăobiectivuluiă/ăevenimentuluiăvizat,ăscopulăalc tuiriiăunuiăscenariuăfiindăeviden ierea unor factoriămajoriăcareăinfluen eaz ăviitorul,ăînăvedereaăanticip riiăşiăformul riiăunuiăr spunsăadecvat35.

34 Adaptareădup ăFutures Research Methodology, Millennium Project. 35 T.F. Mandel, Future Scenarios and Their Use in Corporate Strategy în „TheăStrategicăManagementăHandbook”,ăEd.ăH.J.Albert, New York, 1983, p.10-21.

Tem ădeăreflec ie

„Cercetarea viitorului a avut o relaţie nu tocmai confortabilă cu o mare parte din cercetarea academică. În timp ce aceasta din urmă tinde să-şi restrângă domeniul de studiu pe măsură ce avansează, cercetarea viitorului tinde să se extindă pe măsură ce progresează, luând în consideraţie posibilităţile viitoare. Aceasta nu este o ştiinţă; rezultatul studiilor asupra viitorului depinde de metodele utilizate şi de abilităţile celor ce o practică. Metodele sale pot fi cantitative [...], o combinaţie de cantitativ şi calitativ [...], sau preponderent analitice [...]. Aceasta ajută la asigurarea unui cadru pentru o mai bună înţelegere a prezentului şi extinderea orizontului mental (n.n. – alădeciden ilor).”

Jerome Glenn et al., State of the Future 2010

27/41

Oăperspectiv ă simplificat ă asupraă aplic riiă scenariilor,ă binevenit ă dină perspectivaă aspectelorăpractice,ă esteă oferit ă deă Richardsă Heueră şiă Randolphă Pherson,ă înă contextulă abord riiă tehnicilorăstructurateădeăanaliz 36.

Ceiădoiăautoriăidentific ătreiătipuriădeămetodeădeăconstruireăaăscenariilor,ăînăfunc ieădeănum rulăanaliştiloră implica iă înăproces,ă respectivădeăobiectiveleă acestuia.ăAstfel,ămetodaă scenariilor simple poateă fiă aplicat ă inclusivă deă c treă ună singură analist,ă fiindă orientat ă asupraă patruă scenariiă - dou ăfavorabile/ă nefavorabile,ă unulădeăbaz ă şiă altulă adi ional,ă prină atribuireaăunorăvaloriă diferiteăpentruăfactoriiăidentifica iăînăproces.Metodeleăscenariiăalternativeăşiăgenerareaădeăscenariiămultipleănecesit ăimplicareaă unuiă num ră maiă mareă deă exper i.ă Înă acelaşiă timp,ă înă cazulă ultimeloră dou ă metode,ăscenariileă suntă construiteă înă bazaă aă dou ă incertitudiniă - cheie,ă careă determin ă acelaşiă num r de scenariiăcaăşiăînămetodaăscenariilorăsimple37.

Heueră şiă Phersonă puncteaz ă caă elementă comună ală celoră treiă metodeă identificareaă unorăindicatoriă cheie,ă care,ămonitoriza iă permanent,ă ară puteaă eviden iaă tendin eleă emergenteă şiă implicităavertiza asupra unor schimb riăneanticipate.ăDeăasemenea,ăceiădoiăautoriăprezint ăunăanumitănum răde etape, de principiu diferit, care ar putea fi implementate pentru aplicarea celor trei metode men ionateămaiăsus38.

Oăalt ăîncercareădeăstructurareăaăprocesuluiădeăelaborareăaăscenariilorăvizeaz ădelimitareaăunorăcomponente - cheieă (înă mareă parteă corespunz toareă etapeloră procesuluiă men ionat)ă aleă acestuiaăprecum:ăfactoriiădeăinfluen ă(aăc rorăevolu ieăpoateăfiăcert ăsauăincert ),ăcareădetermin ăunăcadruădeăaplicare (matrice 2x2 sau nxn), scenariile per se (nara iunea,ăimplica iile,ăetc.),ărespectivăindicatorii,ăceăeviden iaz ăemergen aăunuiăanumităscenariu39.

Alteă perspectiveă asupraă scenariiloră vizeaz ă identificareaă şiă dezvoltareaă unoră semnaleăputernice/ slabe, respectiv a unor scenariiă neprev zuteă (wild cards).ă Ună aspectă esen ială pentruă oăasemeneaăabordareăseărefer ălaăvalorificareaălaturiiăprospectiveăaăteorieiăscenariilorăprinăorientareaăacestoraăasupraăexplor riiăaşa-ziselor semnale slabe - factoriădificilădeădefinităşiăîn elesăla momentul analizei,ă dară aă c roră materializareă ară puteaă fiă iminent 40. De exemplu, semnale slabe indicând iminen aăuneiăcrizeăeconomiceăglobaleăauăfostăidentificateăcuămultăînainteădeămaterializareaăacesteia.ăUlterioră materializ rii,ă crizaă economic ă aă devenită ună semnală puternică (tendin ă vizibil ,ă dejaăconfirmat ),ăcareăînc ăgenereaz ăsincopeăpeăaceast ădimensiune.

Scenariileă ofer ă utilizatoriloră deă informa iiă oă imagineă aă probabilit iiă desf şur riiăevenimentului,ă înăsitua iaăînăcareăaceştiaăseăcentreaz ăpe unăanumităcursăalăac iuniiădintr-oăsitua ieăcomplex ăceănuăpoateăfiăcuantificat .ă

Scenariileăsuntăfolositeăinclusivăînăplanificareaătactic ăsauăopera ional . De exemplu, în cazul interzicerii traficuluiă ilicită cuă substan eă halucinogene,ă scenariulă ară includeă ună “model- int ”ăgeospa ialăalăprolifer riiănarcoticelorăşiă rutelorădeă transport,ă identificareaăperioadelorăcândăacesteaăauăloc.ăPlanificareaăopera ional ăvaăfiăapoiămodificat ăpentruăaăeviden iaăefectulăac iunilorăini iateăînăvedereaă limit riiă traficului, de exemplu, prin supravegherea cu ajutorul mijloacelor tehnice sau implementareaăunuiăprogramăprivindăcapacitareaămaterial ăaăcultivatorilor,ăînăvedereaădetermin riiărenun riiălaărecoltareaăprodusul.ă

Dup ă constituireaă scenariilor,ă muncaă analistuluiă deă informa iiă esteă direc ionat ă spreădescoperireaăindicatorilorăcareăidentific ăpeăcelămaiăapropiatădeărealitate.ăPrinăasigurareaăuneiăsfereă 36 RichardsăHEUERă şiăRandolphăPHERSON,ă Structured Analytic Techniques for Intelligence Analysis, Washington, D.C., CQ Press, 2011, pg. 119-143. 37 Ibidem, pp. 124-131. 38 Ibidem, pp. 132-137. 39 DavidăGARVINăşiăLynneăLEVESQUE,ăA Note on Scenario Planning,ăînă„HarvardăBusinessăSchool”,ăiulieă2006. 40 Website Future Screening, www.futurescreening.com.

28/41

realisteădeăposibilit iă /ăprobabilit i,ă stabilireaă scenariiloră alternativeă ajut ădeciden iiă s ă identificeătr s turiă comuneă posibileă s ă constituieă ună impactă asupraă intei,ă indiferentă peă ceă cursă alăevenimenteloră seă situeaz ,ă şiă s ă selectezeă varianteă alternativeă deă ac iuneă (înă func ieă deă evolu iileăînregistrate în mod real).

4.3. Red Team

Exist ămaiămulteădefini iiăale metodei Red Team.ăCelămaiădesăaceastaăseăconfund ăcuămetodaăavocatuluiă diavoluluiă şiă cuă Team A / Team B.ă Diferen aă esen ial ă întreă Red Team şiă celeă dou ămetodeămen ionateăarăfiăc ăacesteaăarăputeaăfiăutilizateăsecven ialăîntr-unăexerci iuădeătipăRed Team. Astfel,ă dac ă Red Team-ul ar viza replicarea comportamentului / modului de gândire al unui adversar,ăavocatulădiavoluluiăarăaveaăînăvedereăanalizaăalternativ ă(argumenteăproăşiăcontra) a unei spe e,ăiarăTeam A / Team B analizaăaădou ăipotezeăconcurenteăasociateăuneiăastfelădeăspe e.

Pornind deălaăîn elegereaăc ăRed Team-ulăpresupuneă„oăactivitateă– implicit ăsauăexplicit ă– în careăunăactorăîncearc ăs ăîn eleag ,ăprovoaceăsauătestezeăunăsistem,ăplanăsauăperspectiv ăpropriiăprinăprismaă adversarului”41, Mark Mateskiă identific ă maiă multeă obiectiveă şiă abord riă (prezentateă înătabelul 1) ale metodei.

Tabelul nr. 1. Obiectiveăşiăabord riăînăRed Team42

Scop Func ie Exemple

Pentruăaăîn elege - în elegereaăadversaruluiăşiăaăpercep ieiăacestuiaăasupraăsitua iei;

- clarificarea ipotezelorădeălucruăşiăeviden iereaăproblemelor deăpercep ie.

- diverse produse de intelligence, militare sau comerciale.

Pentru a anticipa - anticiparea cursurileădeăac iuneăaleăadversarului;

- evitarea surprizei;

- ajustareaăpropriilorăcursuriădeăac iune.

- evaluareaăamenin rilor,ăriscurilorăşiăvulnerabilit ilor;

- procese decizionale militare.

Pentru a testa - probareaă/ăpenetrareaăsistemelorăsauăsecurit ii proprii;

- identificareaă/ăexplorareaăvulnerabilit ilor; - explorareaăşiătestareaăcursurilor deăac iuneăale adversaruluiăşiăcontram surilor proprii.

- test riăprinăpenetrareă(securitateăfizic ăsauăIT);

- uneleăexerci iiăsauăexperimente militare.

Pentru a instrui - instruireaăanaliştilorăpropriiăasupraămoduluiădeăac iuneăalăadversarului;

- preg tireaămodalit iiădeăr spuns la posibilele cursuri deăac iuneăaleăadversarului.

- exerci iiădeătipăOPFORă(Opposition Force) sau TOPOFF (Top Officials)

Principalul avantaj al Red Team-uluiăarăfiăc ăaceast ămetod ăconduce la identificarea unor aspecte care altfel ar fi trecute cu vedereaă sauă subapreciateă înă evaluareaă stabilit iiă unuiă sistemă /ăactor,ăpeăfondulăpreferin elor,ăprejudec ilorăsauăinterferen elorăcognitive.

Înăacelaşiătimp,ăaplicareaămetodeiănuăpoateăpreziceăcuăexactitateăceeaăceăvaăfaceăunăanumeăadversar sau nu va puteaă identificaă toateă vulnerabilit ileă sistemuluiă /ă actorului.ă Deă altfel,ă exist ăautoriăcareăeviden iaz ăcareăarăfiăcaracteristicileăuneiăbuneăechipeădeătipăRedăTeam,ăvizândăelementeăprecum abordarea problemei dintr-oăperspectiv ăsistemic ,ăchestionareaăfiec ruiăindiciu,ăadoptareaăperspectivei culturale a adversarului, etc. 41 Mateski,ăMark,ă„TowardăaăRedăTeamingăTaxonomy”,ădisponibil ăonlineălaăhttp://redteamjournal.com/2008/09/toward -a-red-teaming-taxonomy-20/ 42 Adaptareădup ăMateski,ăMark,ăop.cit.

29/41

Unitatea Nr.5

Eşecuri ale analizei strategice

OBIECTIVE

În urma studierii acestei unităţi, cursanţii vor putea să:

înţeleagă cauzele eşecurilor în domeniul intelligence;

stabilească implicaţiile generate de procesarea eronată a informaţiilor; stabilească implicaţiile generate de disfuncţiile apărute în relaţia policy-intelligence.

5.1.ăEşecuriăînădomeniulăintelligenceă– descriereăşiătipologii Înăm suraăînăcareădomeniulăintelligence devine vizibil publicului larg tocmai prin cazurile de

eşecăînăactivitateaădeăinforma ii,ăliteraturaădeăspecialitateăabund ăînăprezentareaăacestoraăf r ,ăîns ,ăaăexistaă unanimitateă deplin ă asupraă conceptuluiă înă sine,ă aă cauzeloră generatoareă sauă aă tipologieiăaferente acestui fenomen.

Ceă poateă fiă considerată ună eşecă deă intelligence?ă Markă Lowenthală sus ineă c ă ună eşecă deăintelligence esteă generată deă inabilitateaă uneiaă sauă maiă multoră p r iă aleă cicluluiă informativă – colectare,ăevaluareăşiăanaliz ,ăproduc ie,ădiseminare – deăaăoferiăinforma iiăcerteăînătimpăutilăîntr-o problem ă deă securitateă na ional 43. Astfel, Lowenthal, neglijând raporturile dintre domeniul intelligence şiă palierulă politic,ă nuă circumscrieă eşecurileă strategiceă rezultateă dină activitateaă sauăinactivitatea factorilor de decizie.

AbramăShulskyăşiăGarryăSchmitt,ăconcentrându-se asupra consumatorilor de intelligence, au afirmată c ă un eşec în activitatea de informaţii constă, în esenţă, în înţelegerea incorectă a unei situaţii, fapt ce determină un guvern (sau forţele sale militare) să întreprindă acţiuni inadecvate sau contraproductive din perspectiva propriilor sale interese.ă Potrivită celoră doiă autori,ă faptulă c ăautorit ileăsuntăluateăprinăsurprindereădeăceeaăceăseăîntâmpl ăesteămaiăpu inăimportantădecâtăacelaăc ăeleăac ioneaz ăsauăcontinu ăs ăac ionezeăăîntr-oămanier ăgreşit 44.

Înăcontrapondere,ăRichardăBettsăaăavansatăideeaăc ăeşecurile în domeniul intelligence nu sunt numai inevitabile, ci şi naturale,ăargumentândăprinăfaptulăc ,ăpeădeăoăparte,ăactivitateaădeăinforma iiăseăafl ăînămodăinerentăînădificultateănuăcaăurmareăaăabsen eiăinforma iilor,ăciămaiădegrab ăcaăurmareăaăfaptuluiăc ăanaliştiiăseăconfrunt ăcuăinforma iiăambigueăiar,ăpeădeăalt ăparte,ăfactoriiădeădecizieănuăiauăînăconsiderareăavertiz rileăvenite dinspre serviciile de intelligence45.

Dac ă înă ceeaă ceă priveşteă nivelulă deă responsabilitateă înă apari iaă eşecuriloră deă intelligence nu exist ă oă percep ieă general ,ă autoriiă acuzândă fieă deficien eă aleă cicluluiă informativ,ă fieă opacitateaăfactorilor de decizie,ăpeădeăalt ăparte,ăesteăacceptat,ăînămodăunanim,ăfaptulăc ăefectulăsurprizeiăesteăună factorăputernicădeămultiplicareăaă for eiă (dezvoltareaăefecteloră înăprogresieăgeometric ),ăoferindăatacatoruluiăposibilitateaădeăaăutilizaăpropriileăcapabilit iălaămaximum, în cantrapondere cu partea v t mat ăcareănuăleăpoateăutilizaăînămodăeficient46.

43 MarkăM.ă Lowenthal,ă “TheăBurdensomeă Conceptă ofă Failure”ă înă Intelligence: Policy and Process, ed. Alfred C.Maurer, Marion D. TunstallăşiăJamesăM.ăKeagle,ăWestviewăPress,ă1985,ăp.51. 44 Abram Shulsky, Garry Schmitt, Războiul tăcut. Introducere în universul informaţiilor secrete, Ed.Polirom,ăIaşi,ă2008,ăp.7. 45 RichardăK.ăBetts,ă“Analysis,ăWar,ăandăDecision:ăWhyăIntelligenceăFailuresăAreăInevitable”,ăînăWorld Politics 31, nr.1/1978, p.88. 46 Viziuni similare au fost exprimate de Richard K. Betts, Surprise Attack: Lessons for Defense Planning, Washington DC, Brookings,ă1982ăşiăJamesăWirtz,ă„TheoryăofăSurprise”ăînăParadoxes of Strategic Intelligence,ăed.ăRichardăK.ăBettsăşiăThomasăG. Mahnken, Frank Cass, London, 2003, pp.101-116.

30/41

Michael Handel47 aă avansată oă tipologieă aă eşecuriloră înă intelligence-ulă strategică centrat ă peăcriteriulă „responsabilit ii”.ă Potrivită acesteiă tipologii,ă eşecurileă înă activitateaă deă informa iiă suntăcauzate de:

a) acţiuni deliberate ale unei părţi (spionaj sau dezinformare) de a induce o percepţie eronată în rândurile adversarului cu privire la propriile intenţii şi / sau capabilităţi.

b) dificultăţi inerente ale procesului de intelligence, având în vedere faptul că activitatea de informaţii nu poate stabili relaţiile cauză-efect ale tuturor ţintelor vizate sau nu poate previziona apariţia unor „fenomene divergente” care nu sunt supuse legii cauzalităţii.

c) reticenţa factorilor de decizie în a accepta noul aport informativ, venit dinspre serviciile de informaţii, înăm suraăînăcareăacestaăcontravineăpropriilorăanalize.

Prezentareaă sintetic ă aă cauzeloră eşecuriloră deă intelligence neă relev ă faptulă c ă ă „surpriza”ăreprezint ă oă caracteristic ă inerent ă aă societ iiă umane.ă Îns ,ă oă scurt ă introspec ieă înă istoriaăsurprizelorăstrategiceădemonstreaz ăc ăatacurile-surpriz ănuăaparăîntr-un vid, aproape în fiecare caz existândă oă serieă deă semnaleă /ă avertismenteă careă auă precedată ataculă şiă care,ă dac ă ară fiă fostă corectăinterpretate, ar fi putut contribui la limitarea efectelor negative. În cea mai mare parte a cazurilor, surprizaă aă fostă rezultatulă unoră eroriă analitice,ă generateă deă preeminen aă acordat ă deă analiştiă unorăpresupuneri strategice, care au prevalatăînăfa aăunorăindicatoriătacticiăşiăcareănuăauăfostăreevaluateăînăluminaăfluxuluiădeăinforma iiăînăcreştere.ăAceştiăindicatori,ăinterpreta iăîntr-un context adecvat, ar fi pututăajutaălaălansareaăuneiăavertiz riăprivindăoăamenin areăreal ăsauăpoten ial .

5.2. Eroriăînăprocesulădeăanaliz ăaăinforma iei Principaleleă eroriă deă aceast ănatur ă intr ă înă categoriaă eroriloră cognitive,ă explicateăpeă largă înă

lucrarea Ghidul analistului de intelligence. Compendiu pentru analiştii debutanţi. De asemenea, erori precumă imagineaădinăoglind ,ă zgomotulădeă fond,ă incapacitateaădeă aă identificaă tentativeleădeădezinformareă şiă iner iaă mental ă suntă exemplificateă peă largă deă Robertă Jervisă înă volumulă Why intelligence fails,ă înă contextulă studieriiă cauzeloră eşecuriloră agen iilor americane în a prevedea c dereaăşahuluiă Iranuluiă în 1979 şiăînăaăevaluaăcorectăprogramulădeăarmeădeădistrugereăînămas ăalăIrakului în 2003.

De exemplu, în analiza eşeculuiă legată deă c dereaă şahuluiă Iranului, Jervis a identificat patru erori majore. În primulărând,ăaprecierileăanaliştilorăerauăc ăsitua iaănuăprezentaăunăpericolăridicat,ăînăpofidaă protestelor,ă întrucâtă şahulă nuă cedaă protestatariloră şiă nuă consideraă necesară ună r spunsă deăamploareă laă manifest rileă acestora.ă Atsfel,ă analiştiiă auă neglijată oă serieă de indicatori de avertizare timpurieăcuăprivireălaăgravitateaăsitua iei48.

Înăalădoileaărând,ăanaliştiiăauăconsideratăc ăşahulăeraădecisăs ăreziteăprotestelorăşiăs ăr mân ăînăar ,ă indiferentă deă evolu iaă acestora.ă Dac ă analiştiiă ară fiă studiată cuă aten ieă profilulă şahuluiă şiă

comportamentulă acestuiaă peă durataă lovituriiă deă stată dină 1953,ă ară fiă avută oă cuă totulă alt ă opinieă cuăprivireălaăpoten ialaăconduit ăîntr-oăsitua ieăsimilar .

Înăalătreileaărând,ăanaliştiiănuăauăacordatăaten iaăcuvenit ăroluluiăreligieiăşiăal lui Khomeini în configurareaăimaginiiădeăansamblu,ăîntrucâtăaceştiaănuăauăprev zutăc ăreligiaăvaădeveniăpunctulăfocalăpentruătoateămanifest rileăanti-regim.

Înăalăpatruleaărând,ăanaliştiiăCIAăauăasociatăna ionalismulăşiăanti-americanismul cu terorismul, întrucâtă aceastaă eraă principalaă preocupareă laă vremeaă respectiv ,ă eşuândă înă aă identificaă dinamicaă

47 Michaelă I.ăHandel,ă “AvoidingăPoliticală andăTechnologicală Surpriseă ină theă 1980's”ă înă Intelligence Requirements for the 1980's: Analysis and Estimates, ed. Roy Godson, New Brunswick, 1980, p.103. 48 Jervis, Robert, Why intelligence fails, Cornell University Press, New York, 2010, pg. 24

31/41

celorădou ătendin e,ăcare,ăînăceleădinăurm ăs-auăcoagulatăîmpotrivaăşahului,ăperceputăcaăoămarionet ăa SUA.49

O parte din erorile descoperite, au fost considerateăinerenteădeăJervis,ăpeăfondulăcomplexit iiăcauzeloră /ă interac iuniloră dintreă indivizi / grupuri, care pot conduce la un fenomen precum o revolu ie.ăTotuşi,ădeşiăapreciaz ărolulăinforma ieiăsecrete,ăJervisăconsider ăc ăîntr-un astfel de caz, c ăsimplaădeplasareăînămijloculăprotestatarilorăarăfiăar tatăprofunzimeaăşiădiversitateaăactorilorăcareădoreauăîndep rtareaăşahului.

5.3. Disfunc ionalit ileăînărela iaăpolicy-intelligenceăcaăsurs ăaăeşecurilor

Elementeleă deă natur ă s ă afectezeă interac iuneaă optim ă dintreă serviciileă deă informa iiă şiădecizionali pot fi încadrate în trei mari categorii50.

1. „Armoniaăexcesiv ”.ăÎnăacestăcaz,ănivelulăredusădeăcriticismădetermin ăoăatitudineădeăauto-suficien ă dină parteaă cadreloră deă informa ii,ă iară produc toriiă şiă consumatorii de intelligence împ rt şescă aşa-numitaă „viziuneă deă tunel”.ă „Patologiaă armonieiă excesive” este determinat ă de: (a) rela iaăprofesional ăstrâns ădintreălideriiăpoliticiăşiăconducerileăserviciilor; (b) subiectivismul ce caracterizeaz ăactivitateaădeăintelligenceăcaărezultatăalăinteresuluiădirectăalăagen iilorăpentruăsuccesul anumitor politici; (c) situa iaă înă careă noiiă beneficiariă dezvolt ă ună complexă deă inferioritateă înăraporturileăcuăşefiiă serviciilorădeă informa iiăafla iă înă func ieădeămaiămultă timpăşiă tindăs ă leăacordeăcredit nelimitat51.

2. Politizarea presupuneă adaptareaă produseloră informa ionaleă laă necesit ileă şiă intereseleădeciden ilorăpolitici.ă Informa iileăpolitizateăsuntăceleăceăvinăs ă justificeăunăanumităcursădeăac iune,ăprin argumentarea post factum a unor decizii deja luate. Potrivit lui Robert Goodwin52, fost diplomată american,ă serviciileă deă informa iiă americaneă suntă adeseaă subordonateă factoruluiă politic,ăfiindăchemateăs ăjustificeăpost factum anumiteăpoliticiăşiănuăs ăleăfundamentezeăînainte caăacesteaăs ăfie lansate.

3. Ignorarea intelligence. Înă anumiteă situa ii,ădecizionaliiănuăiauăînăseam ăconcluziileăanaliticeăremiseădeăserviciiăsauăleăutilizeaz ăselectiv.ăBeneficiariiănuăsuntăobliga iă s ă ac ionezeă înă concordan ă cuă perspectiveleărelevateă deă comunit ileă deă intelligence.ă Eiă potă folosiăselectiv analizele pe care le primesc fie pentru a sugera serviciilorăaspecteleăpeăcareăleăconsider ădeăinteres,ăfieădoară pentruă c ă suntă interesa iă s ă identificeă doară aceleăproduse care concord ăcuăpropria perspectiv .

Înăanumiteăsitua ii,ăchiarăşiăserviciileădeăinforma iiăsauăanaliştiiădeăintelligenceătindăs ăseăizolezeădeăbeneficiari,ămaiăalesăatunciăcândăpercepădinăparteaăacestoraăexisten aăunorăpreocup riădeăpolitizareăsauădezinteresulăfa ădeăanalizele primite. Sherman Kentăaădenumităfoarteăsugestivăaceast ăstareădeădeziluzieă„sicknessăofăirresponsibility”53.

49 Jervis, Robert, op.cit., pg. 25. 50 Rovner,ăJoshuaă(2011),ă„Pathologies of Intelligence-PolicyăRelations” în Fixing the facts. National Security and the Politics of Intelligence, Cornell University Press, London, pg.18-35. 51 Unăcazăcelebruăesteăsupraestimarea,ădeăc treăpreşedinteleăKennedy,ăaădirectoruluiăCIAăAllenăDulles.ăVezi,ă înăacestăsens, Prados, John, Presidents’ Secret Wars: CIA and Pentagon Covert Operations Since World War II, New York, 1986. 52 Richard Goodwin, Making the Facts Fit the Case for War, New York Times din 8 februarie 2004. 53 Kent, Sherman, Strategic Intelligence, pg.183.

Tem ădeăreflec ie

Jackă Davisă prezint ,ă înă lucrareaă A Policymaker’s Perspective on Intelligence Analysis, un interviu cu un fost ambasador american,ăRobertăD.ăBlackwill,ă careă sus ineaăc ă timpă deă 2ă aniă câtă aă lucrată laă Theă WhiteăHouse National Security Council, nu a citit nicio Estimare (NIE – Na ională IntelligenceăEstimate).ă Motivul:ă „nuă exist ă nicioăpenalizareădac ănuăciteşti”.

32/41

Rela ionareaă intelligenceă cuă beneficiariiă politiciă trebuieă s ă porneasc ,ă înă primulă rând,ă deă laădezvoltareaăuneiăculturiăcomuneădeăsecuritateăşiăaăuneiăîn elegeriăsimilareăaătermenilorăşiăconceptelorăfolosite. De asemenea, în vreme ce analistul de intelligence trebuieă s -şiă orientezeă evalu rileă înăfunc ieădeăagendaăstrategic ădeălaăunăanumitămoment,ătotăastfelăfactorulădeădecizieăpolitic ătrebuieăs ăcunoasc ăcerin eleăgeneraleăaleămunciiădeăinforma iiăşiăs ăîn eleag ăatâtăoportunit ile,ăcâtăşiălimiteleăsale.

33/41

Unitatea Nr.6

Noi paradigme informaţionale în valorificarea rezultatelor analizei strategice

OBIECTIVE

În urma studierii acestei unităţi, cursanţii vor putea să:

cunoască metodologia unui briefing de securitate; identifice limitele şi provocările asociate introducerii unor mijloace neconvenţionale de valorificare a informaţiilor; stabilească potenţialele implicaţii ale utilizării unor mijloace neconvenţionale de relaţionare policy-intelligence.

6.1. Briefing-ul – avantaje,ădezavantajeăşiăstructur

Defini iileă furnizateă deă celeă maiă relevanteă dic ionareă deă limb ă englez ă pentruă termenulă deăbriefing54 abordeaz ătermenulădintr-oătripl ăperspectiv :

- actulădeă furnizareă (prină comunicareăoral )ă aăunoră informa iiă sauă instruc iuni,ă deăoămanier ăsuccint ,ăc treăbeneficiariădedica i;

- informa iileăcareăfacăobiectulăactuluiărespectivădeăcomunicare; - întâlnireaăînăcadrulăc reiaăseărealizeaz ătransferulădeăinforma ii. Dinăperspectivaăactivit iiădeă intelligence,ăbriefing-ulădesemneaz ăactulădeăcomunicareăoral ăă

prină careă informa iiă relevanteă pentruă securitateaă na ional ă suntă aduseă laă cunoştin aă beneficiarilorălegali.

„Institu ia”ăbriefing-uluiăasigur ămen inereaăunuiăcanalădeschisădeăcomunicareăbidirec ional ăcuă destinatariiă informa iiloră deă securitateă na ional .ă Înă timp,ă aceast ă practic ă şi-a demonstrat utilitatea,ă multeă dintreă problemeleă ceă potă ap reaă întreă ceiă doiă „actori”ă (lipsaă feedback-ului, neîn elegereaădeăc treăbeneficiarăaăunorăaspecteăînaintateăprinădocumenteădeăinformare,ănecesitateaăconştientiz riiăimplica ilorăceăpotădecurgeădinămaterializareaăuneiăamenin riăetc.)ăfiindămaiăuşorădeăgestionatăpeăcaleăverbal .ă

Avantajele acestuiă tipădeă rela ionareă suntă celeă asociateăactuluiădeăcomunicareăoral ,ă înăcareăclarific rileă – atâtă celeă referitoareă laă aspecteă aceă facă obiectulă inform rii,ă câtă şiă celeă privindă alteănecesit iădeăinformareăaădecidentuluiă– pot fi oferite în timp real, eliminându-se rapid elementele de incertitudine.

Deăasemenea,ăoăactivitateăeficient ădeăbriefingăcontribuieălaăcreştereaăniveluluiădeăîncredereăaăbeneficiaruluiă înă calitateaă produseloră furnizateă deă serviciileă deă informa ii.ă Maiă mult,ă înă situa iileăexisten eiă unoră brieferiă dedica i,ă avantajeă potă derivaă şiă dină dezvoltarea,ă înă timp,ă aă uneiă rela iiăpersonaleăîntemeiateăpeărespectăşiăîncredereăîntreăceleădou ăpersoane.

Dezavantajele briefing-uluiă deriv ,ă înă principal,ă dină faptulă c ă necesit ă dezvoltareaă unorăabilit iă specialeă deă comunicareă şiă deă gestionareă rapid ă aă unoră situa iiă adeseaă problematice.ăFeedback-ulăesteăimediatăşiăsolicit ăreac ieărapid ,ăoăbun ăcunoaştereăaăproblematiciiăprezentateăşiăoăatitudineăsincer ăînăleg tur ăcuăeventualeleăgoluriădeăcunoaştere,ăcareădevinăevidente într-un act de comunicareăoral .ăBrieferulănuăîşiăpoateăconsultaăcolaboratorii,ănuădispuneădeătimpulănecesarăpentruăclarificareaă unoră aspecteă sauă ob inereaă deă informa iiă suplimentare.ă Înă cazulă unoră goluriă deăcunoaştere,ăpoateăcelămultăs ăpromit ăc ăvaăreveniăpentruăaăfurnizaăinforma iileăsolicitate.ă

54 The American Heritage – Dictionary of English Language, Collins English Dictionary.

34/41

Meseria de analist-briefer necesit ă abilit iă rela ionale,ă deă organizareă aă informa iilor / materialului,ădeăargumentareăaădiscursuluiăşiăprezentareăoral ,ădeăst pânireăaăemo iilor,ărezisten ălaăefort fizic prelungită (brieferulă îşiă începeă activitateaă înă timpulă nop ii,ă cândă colecteaz ă informa iileănecesare,ăseăfamiliarizeaz ăcuăcon inutulăacestora,ăîşiăorganizeaz ădiscursul).

Deăceleămaiămulteăori,ăbrieferiiăsuntăexper iăpeădomeniulăaflatăînăresponsabilitateădirect ,ăîns ădispunădeăcunoştin eădinămaiămulteădomenii,ăpentruăaăfiăcapabiliăs ăr spund ăîntreb rilorăformulateădeăbeneficiariăşiă s ă leăofereăacestoraăoă imagineădeăansambluăasupraăefectelorăgenerateădeăposibilaămaterializareăaăamenin rilorălaăadresaăsecurit iiăna ionale.

Uneori,ăesteăutilizat ă institu iaă„back-bencher-ului”ă– expert în domeniu care poate interveni în eventualitatea în care beneficiarul are nevoie de elemente de detaliu pe care brieferul principal nu le poate furniza.

Principalii beneficiari ai briefingului sunt: factori decizionali de rang înalt, inclusiv preşedinteleă riiă (deă exemplu,ă înă SUA,ă acestaă dispuneă deă brieferă personală dină parteaă CIA,ă ceă îlăînso eşteă înă toateă deplas rile);ă conducereaă agen ieiă deă intelligence;ă şefiiă ierarhiciă superiori; legiuitorii.

Briefingulătrebuieăs ăfieăadaptatăcunoştin elor,ăstilului,ăpersonalit ii,ă disponibilit iiă caă timpă ă aă beneficiarului,ăinteresului acestuia pentru subiect. Una dintre responsabilit ileă celeă maiă importanteă aleă brieferuluiă esteădocumentareaă înă leg tur ă cuă acesteă aspecteă şiă adecvareaămesajuluiă laă op iunile,ă preferin eleă şiă necesit ileă deăinformareă aleă beneficiarilor.ă Principiulă careă guverneaz ăactivitateaădeăbriefingăesteăurm torulă„transmiteăceeaăceăauditoriulăareănevoieăs ăafle,ănuăceea ce ai vreaătuăs ăîiăspui!”.ăM suraăunuiăbriefingădeăsuccesăesteădat ădeăgradulăînăcareăsuntăacoperiteănevoileăbeneficiaruluiăşiănuădeăfaptulăc ăbrieferulăaă reuşităs ăcomuniceătotăceeaăceăştieăşiăaăpreg tităpentruăbriefing.

De asemenea, un briefing construit în conformitate cu profilul neuro-lingvistic al decidentului areămaiămariă şanseăs ă fieă receptatăpozitivă şiă s ădetermineăadoptareaădeădeciziiă înăconformitateăcuăinteresulăna ional.

Structura briefingului. Ună briefingă bineă construită porneşteă deă laă general spre aspectele particulare.ăAcestaătrebuieăs ăcuprind :

- introducerea:ă prezentareaă brieferuluiă (nume,ă func ie,ă background),ă inclusivă cuă scopulă deă aăstabiliăoărela ieădeăîncredereăcuăbeneficiarul;

- ideea principală (BLUF - BOTTOM LINE UP FRONT): succint ăprezentareă aă temeiăcareăfaceăobiectulăbriefingului,ăcuăeviden iereaămotivelorăpentruăcareăesteăimportantăs ăseăacordeăaten ieăsubiectului expus;

- cuprinsul – enumerareaăsubiectelorăceăurmeaz ăs ăfieătratate.ăAceastaăpermiteăbeneficiaruluiăs ădecid ăasupraăc ruiăaspectădoreşteăs ăseăconcentrezeăbriefingulăşi,ăeventual,ăs ăsoliciteăomitereaăaltuia,ăceănuăprezint ă interesăpentruădecident.ăCaăatare,ăbrieferulă trebuieăs ă fieăcapabilăs ă jonglezeăîntre subiecte;

- conţinutul – înăcadrulăc ruiaăsuntăsubliniateăelementeleădeăprognoz ăşiă implica iileăposibileăpentruăsecuritateaăna ional ;

- reiterarea ideii principale – areărolulădeăaămen ineămesajulăînămemoriaăbeneficiarului.

Tem ădeăreflec ie

Dac ătrebuieăs ă inăunădiscursădeă10ă

minute,ă îmiă trebuieă oă s pt mân ă s ă m ăpreg tesc.ăDac ătrebuieăs ăvorbescăoăor ,ăsuntăgataăşiăacum.

Woodrow Wilson

35/41

Ingredientele-cheieăpentruăunăbriefingă eficientă sunt:ă s ă fieă ascultabil;ă s ă fieă ajustat nevoilor, cunoştin elorăşiăpreferin elorăbeneficiarului;ăs ăfieăanalitică(nuădescriptiv);ăs ăfieăargumentat;ăs ăfieăstructurat.

Dac ăbrieferulăîncearc ăs ăcomuniceăbeneficiaruluiătotăceeaăceăcunoaşte,ăesteăfoarteăposibilăcaăacestaă s ă îşiă aminteasc ă foarteă pu in.ă Oricâtă deă dificil ă ară fi,ă prioritizareaă mesajeloră reprezint ă oănecesitate.ăEănevoieădeăpreg tireăsuplimentar ăpentruăstabilireaăideilorăprincipaleăşiăaăargumentelorăşiăprobelorăcelorămaiărelevante,ădarăacestălucruăvaăaveaăcaărezultatăunăbriefingămai eficient.

Brieferiloră liă seă recomand ăs ăexersezeăoriădeăcâteăoriăauăocaziaăşiă s ă încerceăs ăvizualizezeăsuccesul,ă dat ă fiindă importan aă motiv riiă pozitive.ă Încredereaă înă for eleă propriiă areă ună rolădeterminantăînăsus inereaăuneiăprezent riăorale.

De altfel,ă procesulă deă preg tireă aă analiştiloră brieferiă ară trebuiă s ă includ ă oă consistent ăcomponent ă practic ,ă constândă înă câtă maiă multeă exerci iiă şiă jocuriă deă rol,ă meniteă s ă leă dezvolteăcursan iloră abilit ileă deă comunicare,ă respectivă s ă îiă înve eă cumă s ă dep şeasc ă anumiteă bariereăpsihologiceăcareăarăputeaăs ăafectezeămesajulăanaliticăînărela iaădirect ăcuăbeneficiarul.ă

Înăacestăscop,ăînăcadrulăjocurilorădeărolăpotăfiăangrenateăpersoaneăcuăfunc iiădeăconducereădinăcadrul serviciului de intelligence, capabili s ăasigureăunănivelădeăpresiuneăsimilarăsitua iilorăreale.ă

6.2. Platforme on-line – instrumentădeărela ionareăcuăbeneficiarii Principalulă obiectivă ală unuiă serviciuă deă informa iiă esteă s ă furnizezeă beneficiariloră legaliă

produseăinformativeăcareăs ăr spund ăcâtămaiăbineănecesit ilorădeăinformareăaleăacestora.ăÎnăacestăsens,ă seă recomand ă stabilireaă unoră leg turiă directe,ă neintermediateă cuă aceştia,ă careă s ă permit ă unădialogăcontinuuăşiătransmitereaăoportun ăaăfeedback-ului.

Comunicarea online cu beneficiariiă reprezint ăsolu iaă optim ,ă datorit ă caracteruluiă eiă interactiv,ăfaptuluiă c ă permiteă comunicareaă înă timpă reală şiăfaciliteaz ă gestionareaă eficient ă aă solicit riloră deăinforma ii.

Deşiădeăneimaginatăacumăcâ ivaăani,ăînăprezent,ăcrearea unui mediu de intelligence în care produc toriiă şiă beneficiariiă deă informa iiă s ă fieăconecta iă prină sistemeă electroniceă securizate,ă cuădiferiteă niveluriă deă clasificareă şiă acces,ă reprezint ă oăpreocupareăconstant ăpentruăagen iileădeăintelligence,ăunele dintre ele dezvoltându-şi deja astfel de instrumente. Astfel de platforme permit accesul beneficiariloră înă oriceă moment,ă dină oriceă loca ie,ă laăproduse informative care pot fi realizate într-o varietateă deă forme,ă deă laă analizeă tradi ionaleă laăprezent riămultimedia.ă

Exemple în acest sens sunt reprezentate, în comunitateaă american ă deă intelligence,ă deă implementareaă unoră re eleă precumă Joint Worldwide Intelligence Communications System (JWICS)55,ă utilizat ă deă Departamentulă Ap r rii,ăDepartamentul de Stat, Departamentul de Securitate Intern ă şiăDepartamentulă Justi ieiă sauă aăunorăinstrumenteă/ăspa iiădeăinterac iuneăpentruăanaliştiăprecumăA-Space sau Intellipedia56.

55 http://fas.org/irp/program/disseminate/jwics.htm. 56 http://csis.org/blog/intellipedia.

Tem ădeăreflec ie

„..tehnologiile web 2.0 de tipul wiki (site-uri de „cunoaştere organizată”) sau blog (site-uri destinate schimbului de informaţii) ar trebui să joace un rol central în edificarea domeniului intelligence într-unul de tip reţea, la care să participe deopotrivă factori de decizie, serviciile de informaţii şi autorităţile de aplicare a legii, care să se adapteze permanent la schimbările din mediul de securitate.

Introducerea unor instrumente de comunicare între toţi participanţii la reţea va determina renunţarea la vechea paradigmă centrată pe transmiterea informaţiilor pe verticală în favoarea unui model de transfer al informaţiilor pe orizontală, care reduce timpul de comunicare între diferitele zone ale ciclului de intelligence”.

Calvin Andrus, Toward A Complex Adaptive

Intelligence Community, The Wiki and the Blog

36/41

Experien aă american ă aă ar tată c ă dezvoltarea unor infrastructuri web securizate destinate comunic riiăinter-agen iiăşiăinform riiăbeneficiarilor conduce, în principal, la:

- fluidizareaăfluxuluiădeăinforma ii,ăprinăeliminareaătimpilorămor i.ăProduseleăinformativeăsuntătransmiseăşiăpotăfiăaccesateăinstant;

- asigurareaăaccesului,ă atâtă alăbeneficiarilor,ă câtă şiă ală analiştilor,ă laă baze de date, astfel încât informa iileăs ăpoat ăfiăfacilăreg siteăşiărefolosite;

- diversificareaă formeloră deă transmitereă aă intelligence,ă pentruă oă maiă bun ă receptareă aămesajului.ăUnăfişierăaudioăsauăvideoăcuădurataădeăcâtevaăzeciădeăsecundeăpoateăfiămaiăsugestiv decât unătext,ăaăc ruiăparcurgereăşiăîn elegere,ăînăplus,ăpotănecesitaăunătimpămultămaiămare.

Cuătoateăacestea,ăesteă foarteăpu inăprobabilăcaădocumenteleădeăinformareă transmiseăpeăhârtieăsauăcontactulădirect,ăfa ăînăfa ,ăcuăbeneficiariiăs ădispar .ăIndiferentăcâtădeăutileăşiăfacileăpotădeveniăinstrumenteleăelectroniceădeădiseminareăaăintelligence,ădeciden iiăvorăavea,ăînăcontinuare,ănevoieădeăsprijină directă înă identificareaă şiă în elegereaă informa iiloră celoră maiă relevanteă şiă utileă pentruăprotejareaăsecurit iiăna ionale.ă

6.3.ăWargamingăsauăsimulareaăcaămijlocădeăinterac iuneăcuăbeneficiarii „Jocurileă deă r zboi”,ă derulateă ini ială doară laă nivelulă comandamenteloră militare, nu mai

reprezint ăoănoutateăînăsferaăintelligence.ăDeăaltfel,ăMichaelăWayneăşiăGarryăCitrenbaumătrateaz ăpeălargăposibilit ileădeăutilizareăaăacestoraădeăc treăagen iileădeăintelligence.57

Totuşi,ă oă aten ieă relativă sc zut ă aă fostă acordat ă implic riiă beneficiariloră produseloră deăintelligenceă înă astfelă deă simul ri,ă meniteă s ă repliceă situa iiă reale.ă Raportându-ne la concluziile studiuluiăWayneă şiăCitrenbaumăpeă aceast ă tem ,ă seă poateă apreciaă c ăwargaming-ul ar putea avea efecte similare celor experimentate deăanalişti şiăasupraăbeneficiarilorăimplica i, cum ar fi:

- în elegereaăefectelorăsecundareăsauăter iareăaleăac iunilorătangibileăsauăintangibile; - în elegereaăgameiălargi a posibilit ilor deăevolu ieăaăsitua ieiăşiăidentificarea indicatorilor de

avertizare;

- familiarizareaăcuăparticularit ileămediuluiăanalizatădinăperspectivaădecizional ; - validarea / invalidarea ipotezelor de lucru;

- în elegereaăvariabilelorăsensibileăşiăaăferestrelorădeăoportunitate.58

Înă acelaşiă timp,ă simul rileă deă acestă tipă for eaz ă participan iiă s ă seă familiarizezeă cuăcaracteristicile adversarului (doctrine, strategii,ăcultur ,ămodădeăabordareăaăanumitorăprobleme,ăetc.)ăşiă ciclulă decizională ală acestuia. Exist ă maiă multeă modeleă deă analiz ă aă cicluluiă decizională alăadversarului, cel mai cunoscut fiind OODA (Observe-Orient-Decide-Act). Conform studiului WayneăşiăCitrenbaum,ăsimul rileăavansateăauăgeneratăunănouămodelăpeăscheletulăOODA,ădenumităAWOODAM (Anticipate-Wargame-Observe-Orient-Decide-Act-MeasureOutcome-ModifyActivity).

Nuă înă ultimulă rând,ă uniiă autoriă precumăMarkăHerman,ăMarkă Frostă şiăRobertăKurză pledeaz ăpentru implicareaă beneficiariloră inclusivă înă proiectareaă jocurilor.ă Deă altfel,ă autoriiă men iona iărelateaz / descriu şiă oă serieă deă rezultateă /ă simul riă laă careă auă participat,ă organizateă laă nivelăguvernamental în SUA.59

57 Wayne, Michael, Citrenbaum, Garry, Intelligence Analysis: How to Think in Complex Environments, Praeger Security International, Santa Barbara, 2009. 58 Wayne, Michael, Citrenbaum, Garry, op.cit., pg. 66-71 59 Herman, Mark, Frost, Mark, Kurz, Robert, Wargaming for Leaders. Strategic Decision Making from the Battlefield to the Boardroom, McGraw-Hill, New York, 2009.

37/41

BIBLIOGRAFIE

A. Referinţe normative

Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate,ăaprobat ădeăConsiliulăSupremădeăAp rareăaă rii,ă23ăiunie 2004.

Legea nr.544/2001 – privindăliberulăaccesălaăinforma iileădeăinteresăpublică- Monitorul Oficial nr.663 din 23 octombrie 2001.

Legea nr.14/1992 – privindăorganizareaăşiăfunc ionareaăServiciuluiăRomânădeăInforma ii. Legea nr.182/2002 – privindăinforma iileăclasificate.

B. Bibliografie generală ● Allison, Graham; Zelikov, Philip (1999), Essence of Decision. Explaining the Cuban Missile Crisis, Adison Wesley, Longman, New York.

● Andregg, Michel (2010), Ethics and Professional Intelligence, The Oxford Handbook of National Security Intelligence, Oxford University Press Inc., 2010.

● Arnas, Neyla, ed. (2009), Fighting chance: global trends and shocks in the national security environment, National Defence University and Potomac Books, Washington DC.

● Barger, G. Deborah (2005), Towards a Revolution in Intelligence Affairs, RAND National Security and Research Division, Santa Monica.

● Berkowitz, Bruce; Goodman, Allan (2000), Best Truth – Intelligence in the Information Age, Yale University Press.

● Betts, Richard (2007), Enemies of Intelligence: Knowledge and Power in American National Security, New York, Columbia of University Press.

● Betts, K. Richard (1982), Surprise Attack: Lessons for Defense Planning, Washington DC, Brookings.

● Bodnar, John (2003), Warning Analysis for the Information Age: Rethinking the intelligence process, Joint Military Intelligence College, Washington DC.

● Bozeman, Adda (1992), Strategic Intelligence and Statecraft, Pergamon-Brassey’s,ăWashingtonăDC

● Clark, Robert (2007), Intelligence Analysis: A Target-Centric Approach, CQ Press, Washington DC

● Cooper, Jeffrey (2005), Curing Analytic: Pathways to Improved Intelligence Analysis, Center for the Study of Intelligence, Washington DC.

● Glenn, Jerome; Gordon, Theodore J., eds., Futures Research Methodology, Millennium Project.

● Grabo, Cynthia (2002), Anticipating Surprise: Analysis for Strategic Warning, Joint Military Intelligence College, Washington.

● Heuer, R.J. (1999), Psychology of Intelligence Analysis, Washington D.C., Central Intelligence Agency for the Study of Intelligence, disponibil la: http://www.cia.gov./csi/books/19104

● Heuer, Richards J.; Pherson, Randolph (2011) - Structured Analytic Techniques for Intelligence Analysis, CQPress, Washington DC.

● Kent, Sherman (1949), Strategic Intelligence for American Foreign Policy, Princeton University Press, 1949.

● Janis, Irving (1972), Victimis of groupthink; a psyhological study of foreign-policy decisions and fiascoes, Boston, Houghton, Mifflin.

● Johnson, Loch (2010), The Oxford Handbook of National Security Intelligence, Oxford, University Press.

● Johnson, Loch, Wirtz, James (2004), Strategic Intelligence: Windows into a Secret World. An Antropology, Roxbury Publishing Conpany, Los Angeles.

● Johnston, Rob (2005), Analytic Culture in the US Intelligence Community, Center for the Study of Intelligence, Washington.

38/41

● Lavoix, Helene ed. (2010), Strategic Foresight and Warning: Navigating the Unknown, S.Rajaratnam School of International Studies, Singapore.

● Low, Aaron, ed. (2010), Decisions in a Complex World. Building Foresight Capabilities, National Security Coordination Secretariat, Singapore.

● Lowenthal, M. Mark (1985), The Burdensome Concept of Failure în Intelligence: Policy and Process, Ed. AlfredăC.Maurer,ăMarionăD.ăTunstallăşiăJamesăM.ăKeagle,ăWestviewăPress. ● Lowenthal, Mark (2000), Intelligence. From Secrets to Policy. Second edition, A division of Congressional Quarterly Inc. Washington, D.C.

● Maior, George Cristian, coord. (2010), Un război al minţii. Intelligence, servicii de informaţii şi cunoaştere strategică în secolul XXI,ăEdituraăRAO,ăBucureşti. ● McDowell, Don (2000), Strategic Intelligene and analysis: selected writings, The Intelligence Study Center, Canberra.

● Moore, David (2006), Critical Thinking and Intelligence Analysis, Center for Strategic Intelligence Research, Joint Military Intelligence College, Washington DC.

● Ni u,ă Ionel, coord. (2011), Ghidul analistului de intelligence. Compendiu pentru analiştii debutanţi, EdituraăANI,ăBucureşti. ● Popper, Rafael (2009), Mapping Foresight, European Commission, Bruxelles.

● Prados, John (1986), Presidents’ Secret Wars: CIA and Pentagon Covert Operations Since World War II, New York.

● R doi,ăMireilleă(2003), Serviciile de informaţii şi decizia politică,ăTritonic,ăBucureşti. ● Russell, Richard (2007), Sharpening Strategic Intelligence – Why the CIA Gets it Wrong and What Needs to be Done to Get it Right, Cambridge University Press.

● Schreier, Fred (2010), Transforming Intelligence Services. Making Them Smarter, More Agile, More Effective and More Efficient, Study Group Information, National Defence Academy and Austrian Ministry of Defence and Sports in cooperation with Geneva Centre for the Democratic Control and Armed Forces, Viena şiăGeneva. ● Shulsky, Abram; Schmitt, Gary (2008), Războiul tăcut. Introducere în universul informaţiilor secrete, EdituraăPolirom,ăIaşi. ● Taleb, Nicolas (2008), Lebăda neagră. Impactul foarte puţin probabilului, Editura Curtea Veche, Bucureşti. ● Tenet, George J. (2010), În mijlocul furtunii: anii mei la CIA, Editura Scripta,ăBucureşti. ● Treverton, Gregory F. (2001), Reshaping National Intelligence for an Age of Information, Cambridge University Press.

● Victory, Bernard (2002), Modernizing Intelligence: Structure and Change for the 21st Century, National Institute for Public Policy, disponibil la www.nipp.org.

● Vl du escu,ăŞtefană(2002),ăInformaţia de la teorie la ştiinţă,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti. ● Waltz, Kenneth (1954) Man, the State and War, Columbia University Press, New York.

C. Articole şi studii de specialitate

● Ackoff, Russel (1989),ă „From Data To Wisdom” în Journal of Apllies Systems Analysis, vol.16/1989, pp.3-9.

● Alsuhaimi, Jaber, Brook, Davidă(2008),ă„Psychometricăriskăperception:ăWhyădoăsomeăindividualsăelectănotătoă actă onă risks?”ă înă Procedeeing of The 1st Australian Security and Intelligence Conference, Cowan University, Perth.

● Armstrong, Anne (1989), „BridgingătheăGap:ăIntelligenceăandăPolicy”ăîn Washington Quarterly, Vol. 12, Nr.1/1989.

39/41

● Armstrong, Fultonă(2002),ă„WaysătoămakeăAnalysisăRelevantăbutănotăPrescriptive”,ăCenterăforătheăStudyăofăIntelligence, Studies in Intelligence, Vol. 46, No.3/2002.

● Bellinger, Gene; Durval, Castro; Mills, Anthonyă (2004),ă„Data,ă Information,ăKnowledge,ăandăWisdom”,ădisponibil ălaăhttp://www.systems-thinking.org/dikw/dikw.htm

● Betts, Richardă(1978),ă„Analysis,ăWar,ăandăDecision:ăWhyăIntelligenceăFailuresăAreăInevitable”,ăînăWorld Politics 31, nr.1/1978.

● Brei,ăWilliamă(1996),ă„GettingăIntelligence Right:ăTheăPowerăofăLogicalăProcedure”,ăOccasional Paper, Washington DC, Joint Military Intelligence College, pp.5-6.

● Davis,ă Jackă (2002),ă „Analystsă andă theă Policymakingă Process”,ă Shermană Kentă Centeră foră IntelligenceăAnalysis, Ocasional, Papers, Vol.1, No.2/2002.

● Davis,ăJackă(2002),ă„ImprovingăCIAăAnalyticăPerformance:ăStrategicăWarning”,ăShermanăKentăCenterăforăIntelligence Analysis, Ocasional, Papers, Vol.1, No.1/2002.

● Davis,ă Jackă (1995),ă „Intelligenceă Changes”ă înă Analytic Tradecraft in CIA’s Directorate of Intelligene, CIA, Washington DC.

● Davis,ăJackă(2003),ă„StrategicăWarning:ăIfăSurpriseăisăinevitable,ăWhatăRoleăforăAnalysis”,ăShermanăKentăCenter for Intelligence Analysis, Ocasional, Papers, Vol.2, No.1/2003.

● Davis, Jack (2008), “Whyă Badă thingsă Happenă toă Goodă Analysts”ă înă Analyzing Intelligence: Origins, Obstacles and Innovations, Ed. R.Z. George and J.B. Bruce, Washington.

● Davis,ăJackă(1992),ă„TheăKent-KendallăDebateăofă1949”,ăStudies in Intelligence, vol.36/1992.

● Dupont, Alană (2003),ă „Intelligence for the Twenty-FirstăCentury”ă înă Intelligence and National Security, vol.18, nr.4/2003.

● Elder, Gregoryă(2006),ă„IntelligenceăinăWar”,ăCenterăforătheăStudyăofăIntelligence,ăStudies in Intelligence, Vol. 50, No.2/2006.

● Gates, Robert M. (1992), Guarding Against Politicization în Studies in Intelligence, pp.5-13, ttp://www.cia.gov/csi/studies/unclass1992.pdf.

● Goodwin, Richardă (2004),ă „Making the Facts Fit the Case for War”,ă NewăYorkă Timesă dină 8ă februarieă2004.

● Habegger, Beat (2009), Horizon Scanning in Government, ETH Center for Security Studies, Zurich.

● Handel, Michaelă (1980),ă „Avoidingă Politicală andă Technologicală Surpriseă ină theă 1980's”ă înă Intelligence Requirements for the 1980's: Analysis and Estimates, ed. Roy Godson, New Brunswick.

● Heidenrich, Johnă (2007),ă „TheăStateăofăStrategică Intelligence.ăTheă IntelligenceăCommunity,săNeglectăofăStrategicăIntelligence”,ăCenterăforătheăStudyăofăIntelligence,ăStudies in Intelligence, Vol. 51, No.2/2007.

● Heuer, Richardsă (1981),ă „Strategică Deceptionă andă Counterdeception:ă Aă Cognitiveă Processă Approach”ă înăInternational Studies Quarterly, nr.2/1981.

● Kahan, Jerome; Allen, Andrew; George, Justin, „AnăOperationalăFrameworkăforăResilience” în Journal of Homeland Security and Emergency Management: Vol. 6: Issue 1, Article 83, 2009.

● Kahana,ăEphraimă(2002),ă„EarlyăWarningăVersusăConcept:ăTheăCaseăofătheăYomăKippurăWară1973”, în Johnson and Wirtz, Strategic Intelligence: Windows into a Secret World. An Antropology, Roxbury Publishing Conpany, Los Angeles.

● Kriendler, Johnă(2006),ă„NATOăIntelligenceăandăEarlyăWarning”, Conflict Studies Research Centre, 2006, disponibil la http://www.isn.ethz.ch.

● Kuhns, Woodrow (2003),ă „Intelligenceă Failures:ă Forecastingă andă theă Lessonă ofă Epistemology”,ă înăParadoxes of Strategic Intelligence: Essays in Honor of Michael Handel,ă editat ă deă Richardă K.ă Bettsă şiăThomas G. Mahnken, Frank Cass Publishers, Londra.

● Lowenthal, Mark (1985),ă„TheăBurdensomeăConceptăofăFailure”ăînăIntelligence: Policy and Process, ed. Alfred C.Maurer,ăMarionăD.ăTunstallăşiăJamesăM.ăKeagle,ăWestviewăPress.

40/41

● Mandel T.F. (1983),ă„FutureăScenariosăandăTheirăUseăinăCorporateăStrategy”ăînăThe Strategic Management Handbook, Ed. H.J.Albert, New York, pp.10-21.

● Mintzberg,ăHenryă(1994),ă“TheăFallăandăRiseăofăStrategicăPlanning”,ăHarvard Business Review, January-February 1994, disponibil la http://fhict.fontys.nl

● Mullet E.; Duquesnoy C.; Raiff P.; Fahrasmane R.; Namur E. (1993),ă „The evaluative factor of risk perception” în Journal of Applied Social Psychology, No.23/1993, pp.1594-1605.

● Nye, Joseph (1994), „PeeringăintoătheăFuture”ăînăForeign Affairs din iulie/august 1994.

● Nye, Josephă(2006),ă„InăMideast,ătheăgoalăisăsmartăpower” în Boston Globe, 19 august 2006, disponibil la www.boston.com/news/globe.

● Plapp Tina; Ute Werner (2006),ă „Understanding Risk Perception from Natural Hazards: Examples from Germany”,ăînăWalterăAmman,ăStefanieăDannenmannăşiăLaurentăVullietă(eds.), RISK 21 – Coping with Risks due to Natural Hazards in the 21st Century”,ă Tayloră andă Francisă Group,ă London,ă 2006,ă pp. 101-108, disponibil la http://www.gknk.uni-karlsruhe.de.

● Rovner,ă Joshuaă (2011),ă „Pathologies of Intelligence-Policyă Relations” în Fixing the facts. National Security and the Politics of Intelligence, Cornell University Press, London, pp.18-35.

● Rowley, Jennifer (2007), „The wisdom hierarchy: representations of the DIKW hierarchy" în Journal of Information Science No.33 (2): pp.163-180,ădisponibil ălaăhttp://wisdomresearch.org.

● Russell, L. Richard (2010), „Competitiveă Analysis:ă Techniquesă foră Betteră Gaugingă Enemyă PoliticalăIntentionsăandăMilitaryăCapabilities”ăînăJonson,ăK.ăLochă(2010.),ăThe Oxford Handbook of National Security Intelligence, Oxford, University Press, pp.375 – 388.

● Slovic, Paul (1987),ă „Perceptionă ofă risk”ă înă Science, New Series, vol.236, No.4799/1987, disponibil la http://www.uns.ethz.ch

● Spiegeleire, Stephan; Sweijs, Tim; Kooroshy, Jaakko; Basha i Novosejt, Aurélie (2010), STRONG in the 21st Century, The Hague Centre for Strategic Studies, disponibil la http://static.hcss.nl/files/uploads/45.pdf;

● Voros, Joseph, A Primer on Futures Studies, Foresight and Use of Scenario, disponibilla www.thinkingfutures.net.

● Wallace, Danny P. (2007), Knowledge Management: Historical and Cross-Disciplinary Themes, Libraries Unlimited, pp.1–14.

● Wirtz James (2003),ă„TheoryăofăSurprise”ăînăParadoxes of Strategic Intelligence,ăed.ăRichardăK.ăBettsăşiăThomas G. Mahnken, Frank Cass, London, 2003, pp.101-116.

*** A New Vision for U.S. and Global Security, The 3D Security Initiative, Eastern Mennonite University, accesibil, la data data de 11 iulie 2012, la www.3Dsecurity.org.

*** Futures Research Methodology, Millennium Project.

*** How to Write a Comparative Analysis disponibil la www.fas.harvard.edu.

*** NATO Headquarters Transformation: Getting Ahead of the Power Curve, Conflict Studies Research Centre, Defence Academy of the United Kingdom, iunie 2005, p.16, disponibil on-line la www.da.mod.uk

*** Statement of work for Intelligence Fusion Cell (IFC) Intelligence analytical support, 15 februarie 2007, disponibil on-line la http://www.ramstein.af.mil/shared/media/document/AFD-071213-025.pdf

*** The American Heritage – Dictionary of English Language, Collins English Dictionary.

*** Watching the Bear: Essays on CIA's Analysis ofthe Soviet Union, Center for the Study of Intelligence, CIA.

D. Referinţe net http://www.cia.gov.

http://www.knowingknowledge.com.

http://www.rand.org.

http://www.state.gov.

41/41

http://www.tgci.com.

http://www.terrorism.com.

http://www.tkb.org.

http://www.watsoninstitute.org.

http://www.crisisgroup.org

http://www.hewsweb.org./home_page/default.asp.

http://www.conflict-prevention.net.

http://www.nato.int/issues/crisis_management/bodies.html.

http://forlearn.jrc.ec.europa.eu;

http://www.strategie-cdi.ro;

http://www.edu2025.ro;

http://www.nato.int/docu/review/2006/issue2/english/military.html.

http://web.eduskunta.fi/Resource.phx/parliament/committees/future.htx