Analiza Impact d Reglementare Piata Vitivinicola

5/11/2018 Analiza Impact d Reglementare Piata Vitivinicola - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-impact-d-reglementare-piata-vitivinicola 1/24

PROIECT

TITLUL ANALIZA PRELIMINARĂ A IMPACTULUI DE REGLEMENTAREa proiectului Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea„Reglementării tehnice privind sistemul de organizare a pieţeivitivinicole şi trasabilitatea produselor”

INSTITUŢIA Agenţia Agroindustrilă „Moldova Vin”Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie

INTRODUCERE

Elaborarea „Reglementării tehnice privind sistemul de organizare a pieţeivitivinicole şi trasabilitatea produselor” a fost efectuată în conformitate cu Legea nr.421-XVI din 22.12.2006 privind activitatea de reglementare tehnică, implementareaşi realizarea Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice conformHotărîrii Guvernului nr. 873 din 30.07.04 şi întru dezvoltarea Legii Viei şi Vinuluinr. 57-XVI din 10.03.2006.

Analiza impactului de reglementare pentru proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea „Reglementării tehnice privind sistemul de organizare a pieţeivitivinicole şi trasabilitatea produselor” (în continuare AIR) a fost elaborată învederea executării art. 13 „Analiza impactului de reglementare” din Legea nr. 235-XVI din 20.07.2006 (Monitorul Oficial nr. 126-130/627 din 11.08.2006) cu privirela principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi în

conformitate cu aceasta, a art. 37 (f 1

) a Legii nr. 317 din 18.07.2003 privind actelenormative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şilocale, precum şi cu prevederile din Hotărîrea Guvernului nr. 1230 din 24 octombrie2006 cu privire la aprobarea metodologiei de analiză a impactului de reglementareşi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare şi luînd în considerareManualul privind analiza impactului de reglementare (proiect).

Prezenta analiză preliminară a impactului de reglementare (în continuareAIR) a Reglementării tehnice privind sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şitrasabilitatea produselor stabileşte opţiunile acţiunii propuse, inclusiv impactulasupra activităţii întreprinderilor vitivinicole în rezultatul întreprinderilor acestoracţiuni şi al intereselor societăţii.

La elaborarea AIR au fost luate în consideraţie obiecţiile şi propunerileparvenite, urmare a consultării cu părţile interesate.

SCOP ŞI OBIECTIVE

Scopul elaborării „Reglementării tehnice privind sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor” a fost armonizarea cu Regulamentul

CE nr.1493/1999 privind organizare comună a pieţei vitivinicole, Regulamentul CEnr. 1622/2000 de stabilire a anumitor modalităţi de aplicare a Regulamentul CE nr.1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole şi de stabilire a unui cod

1



comunitar al practicilor şi tratamentelor oenologice şi Regulamentul CE nr.884/2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentele de însoţire atransporturilor de produse vitivinicole şi evidenţele obligatorii în sectorul vitivinicol

prin crearea legislativă naţională

Un alt aspect al scopului pe care ţine să-l reglementeze proiectul dereglementări tehnice din domeniul vitivinicol este implementarea prin ajustarea lacerinţele legislaţiei europene (Regulamentele CE) a practicilor şi tratamentelor oenologice, introducerea unui sistem de trasabilitate coerent, care asigurătransparenţa întregului proces tehnologic de la struguri marfă pînă la distribuirea

produsului finit.

Obiectivele reglementării sunt următoarele:

• Ameliorarea calităţii vinurilor şi produselor pe bază de must şi vin;• Elaborarea şi adaptarea unui cadru legislativ care ar încuraja investorii

străini şi autohtoni pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole în baza tehnologiilor

moderne cu o rentabilitate de producere sporită;• Armonizarea practicilor şi tratamentelor oenologice la standardele şi

practicile internaţionale existente;• Garantarea autenticităţii produselor vitivinicole, întru protejarea

sănătăţii consumatorului şi garantarea practicilor relevante din comerţulinternaţional;

• Favorizarea creşterii productivităţii plantaţiilor de vii pentru producerea strugurilor de soiuri tehnice şi de masă prin folosirea adecvată şiîn doze optimale a preparatelor de protecţie a plantelor;

• Crearea condiţiilor favorabile în industria vinicolă pentru a sporicalitatea vinurilor îmbuteliate, vinurilor materie primă în Moldova, mărindcompetitivitatea lor;• Introducerea unui sistem de trasabilitate care va permite identificareafurnizorului şi cumpărătorului din tot lanţul procesului producere-comerţ(viticultor, producător de vin, furnizorul de substanţe utilizate în vinificaţie,distribuitor, exportator, vînzător), identificarea produsului (ex. numărul

partidei, seria, ştampilei de certificare), înregistrarea (obligativitateaînregistrării datelor referitoare la produsul vinicol pentru a fi disponibilă

cererii organelor competente) şi testarea lui (verificarea corespunderiiconformităţii acestui produs), care reprezintă o condiţie prealabilă a pieţelor de desfacere premergătoare;• Lărgirea pieţei de export a vinurilor produse în Moldova în ţărileComunităţii Europene, CSI, America, Asia şi alte ţări;Măsurile propuse în proiectul Hotărîrii de Guvern asigură sporirea calităţii

produselor vinicole moldoveneşti, majorînd astfel, competitivitatea şi posibilitateade export a lor.

Definirea problemeiComponenţa juridică

2



Necesitatea intervenţiei Guvernului (pentru realizarea Hotărîrii Guvernuluinr. 873 din 30.07.2004) în domeniul vitivinicol reiese din Legea nr. 421-XVI din22.12.2006 privind activitatea de reglementare tehnică, conform căreia utilizareastandardelor naţionale devine voluntară. Conform Legii nr. 186-XV din 24.04.03 cu

privire la evaluarea conformităţii produselor, după ultimele modificări, evaluareaconformităţii produselor se va face în baza reglementărilor tehnice şi a standardelor

conexe pertinente şi se aprobă de către Guvern.

În cadrul acestei elaborări s-a ţinut cont de Legea nr. 421-XVI din 22decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică, Hotărîrea Guvernuluinr. 1345 din 24 noiembrie 2006 privind mecanismul de armonizare a legislaţieiRepublicii Moldova cu legislaţia comunitară şi a dezvoltat prevederile Legii Viei şiVinului nr. 57-XVI din 10.03.2006, conform căreia produsele vinicole trebuie săcorespundă rgelementărilor tehnice pertinente.

La momentul actual în domeniul evaluării conformităţii s-a format unvacuum: pe de o parte – standardele sînt declarate voluntare, pe de alta – reglementarea tehnică care să conţină cerinţe esenţiale de securitate, criterii şi

proceduri de evaluare a conformităţii, armonizate cu cele europene – nu esteadoptată.

Stabilirea cerinţelor tehnice de calitate, specificate în proiectul dereglementări tehnice, rezultă şi din efectele embargoul rus, ca răspuns legislativ alcăreia, se necesită stabilirea indicilor de calitate şi inofensivitate a vinurilor moldoveneşti, armonizaţi cu cerinţele legislaţiei Uniunii Europene (Regulamentele

CE).

Elaborarea proiectului de Reglementări tehnice privind sistemul deorganizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor este în conformitate cu :

- Legea nr. 590 – XIII din 22.09.1995 cu privire la standardizare;- Legea nr. 420-XVI din 22.12.2006 privind activitatea de reglementare tehnică;- Hotărîrea Guvernului nr. 873 din 30.07.04 cu privire la implementarea şi

realizarea Programului naţional de elaborare a reglementărilor tehnice;- Hotărîrea Guvernului nr. 1345 din 24 noiembrie 2006 privind mecanismul de

armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară;- Legea nr. 186-XV din 24.04.03 cu privire la evaluarea conformităţii produselor;- Regulamentul CE nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei

vitivinicole;- Regulamentul CE nr. 1622/2000 de stabilire a anumitor modalităţi de aplicare a

Regulamentul CE nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vitivinicoleşi de stabilire a unui cod comunitar al practicilor şi tratamentelor oenologice;

- Regulamentul CE nr. 884/2001 de stabilire a normelor de aplicare privinddocumentele de însoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi evidenţele

obligatorii în sectorul vitivinicol;- şi a dezvoltat prevederile Legii Viei şi Vinului nr. 57-XVI din 10.03.2006.

3



Embargoul introdus de Federaţia Rusă în martie 2006, pe piaţa căreia erauexportate 80% din vinurile moldoveneşti a dus la pierderi circa $180 milioane dedolari USA, iar producţia vinicolă a scăzut cu circa 63%.

Necesitatea analizării cadrului legislativ şi normativ are drept scopabordarea unei opţiuni strategice a statului orientată spre utilizarea eficientă a

instrumentelor de piaţă şi înţelegerea comună cu care se confruntă sectorulvitivinicol.

Examinarea tuturor aspectelor din lanţul valoric al industriei vinicole,compararea producătorilor oenologi moldoveni cu competitorii săi regionali şi cuţările producătoare de vin din fruntea clasamentului, oferă unele oportunităţi pe carestatul le poate implementa şi promova în scopul adaptării la realităţile pieţii şi lacele mai bune practici internaţionale.

CIRCUMSTANŢE ŞI JUSTIFICAREA INTERVENŢIEI Elementul analitic. Motivul apariţiei problemei şi estimarea dimensiunii

acesteiaSituaţia curentă a sectorului vitivinicol la nivel mondial şi naţional Viticultura este una din cele mai importante şi avantajoase ramuri ale

agriculturii în lume. Pe parcursul a sute şi mii de ani viţa de vie a căpătat orăspândire tot mai largă, cucerind continente întregi. Pentru a înţelege mai binenatura impactului proiectului de reglementare tehnică se necesită caracterizarea şireflectarea situaţiei vitivinicole globale comparativ cu cea naţională.

Repartizarea şi dinamica schimbării suprafeţelor de vii pe continente înultimii 28 ani este prezentată în tabelul 1, conform datelor Oficiului Internaţional alViei şi Vinului.

Tabelul 1

Suprafaţa mondială a plantaţiilor viticole (mii ha)

Anii 1976-1980

1981-1985

1986-1990

1991-1995

1996-2000

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Suprafaţa plantaţiilor

10,213 9,823 8,852 8,128 7,742 7,763 7,891 7,931 7,955 7,955 7,923

Sursa: Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (OIV)

Din suprafaţa vinicolă totală de pe glob peste 65 % este concentrată în ţărileeuropene. Acest indice reflectă istoria şi tradiţiile milenare ale ţărilor europene, carecultivă viţa de vie pe parcursul a mii de ani.

4



Plantaţiile viticole în lume s-au micşorat în anii 1996-2000 pînă la nivelul 7,7milioane ha şi constituie cel mai jos nivel din ultimii 30 ani. Aceasta s-a datorat în

parte defrişării masive a viilor în Uniunea Sovietică şi a măsurilor UniuniiEuropene, care au stimulat defrişarea viilor.

Creşterea pînă la 7,95 milioane ha în ultimii ani se datorează menţinerii unui

echilibru la nivel mondial între capacitatea de producere şi capacitatea de consum precum şi limitarea aplicării regulamentelor UE, care finanţează defrişarea viilor.

Suprafeţele plantaţiilor de vii în dinamica lor pe parcursul anilor 1975-2005în principalele ţări vitivinicole din lume este prezentată în figura 1.

Principalii cinci producători din lume sunt Franţa, Italia, Spania, Statele Unite şiArgentina, având cea mai mare suprafaţă a plantaţiilor de viţă-de-vie. Zece ţări

principale producătoare de vin produc împreună 81 % din volumul global al producţieivinicole, cu peste 50 % revenind Franţei, Italiei şi Spaniei. Moldova ocupă a

şaptesprezecea poziţie în topul producătorilor de vin în ce priveşte volumul de producţieşi locul unsprezece după suprafaţa plantaţiilor de viţă-de-vie.

Figura 1

Plantaţiile mondiale de viţă de vie în anii 1971-2005

31303260

3340

3040

26302730

2810 28002670

25802650

2980

2820

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

1 9 7 1

- 1 9 7 5

1 9 7 6

- 1 9 8 0

1 9 8 1

- 1 9 8 5

1 9 8 6

- 1 9 9 0

1 9 9 1

- 1 9 9 5

1 9 9 6

- 2 0 0 0

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

m l n d a l

Nu există date concrete privind vârsta medie a plantaţiilor viţei-de-vie la nivel mondial,dar s-a estimat că plantaţiile tinere fără rod reprezintă doar 5 % din suprafeţele totale, înţările europene mari producătoare de vin, plantaţiile tinere fără rod reprezintă doar 4-5%, pe când în Africa de Sud, Cile, Australia şi Noua Zeelandă viile tinere constituie dela 7 până la 12 % din suprafeţele totale.

Moldova a produs l % din volumul global de vin cu toate că plantaţiile de viţă-de-vie a Moldovei reprezintă circa 2 % din plantaţiile mondiale. (sursa: OficiulInternaţional al Viei şi Vinului)

5



În Republica Moldova, viile tinere de la l la 4 ani reprezintă aproximativ 15 %din suprafeţele totale de viţă-de-vie. Datele despre starea viilor în Republica Moldovasunt redate în tabelul 2.

Tabelul 2

Starea viilor în Republica Moldova

Vîrsta viei 1-4 ani 5-15 ani 16-25 ani >25 ani TotalStarea fizică Mii de

ha% Mii de

ha% Mii de

ha% Mii de

ha% Mii de

ha%

Bună 8,11 76,5 4,18 32,4 12,3 17,3 1,05 6,0 25,64 22,9Satisfăcătoare 2,23 21,0 6,97 54,0 42,3 59,5 8,12 46,4 59,62 53,2 Nesatisfăcătoar e

0,26 2,5 1,75 13,6 16,5 23,2 8,33 47,6 26,84 23,9

În total hectare 10,6 - 12,9 - 71,1 - 17,5 - 112,1 -După vîrstă 9,5 11,5 63,4 15,6 100Sursa: Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”

Aproximativ 2/3 din strugurii disponibili pe piaţă sunt livraţi de producătorii viticoli mici (părţi de cotă valorică), care prelucrează mai puţin de unhectar. Se înregistrează o tendinţă de consolidare a proprietăţilor private în asociaţiide gospodării mai mari, pentru a rentabiliza producerea strugurilor.

Productivitatea viţei de vie este afectată deseori de condiţiile climatericenefavorabile, îngheţuri, grindină, vînturi puternice în perioada înflorii, secetă, ploiînainte de recoltă etc.

În tabelul 3 sunt indicate recoltele de struguri ale Moldovei obţinute în

decursul a 10 ani în comparaţie cu alte ţări importante producătoare de struguri.

Recolta medie de struguri, tone la hectar Tabelul 3

Tara 1995 1996

1997 1998

1999 2000

2001 2002

2003

2004

2005

Australia 12,3 16,8 13,1 14,2 13,3 11,9 11,9 12,2 10,5 13,4 13,2Bulgaria 6,2 6,2 6,0 3,5 3,4 4,1 3,4 3,6 3,3 2,7 2,1Chile 13,4 14,0 13,5 12,2 11,2 12,1 10,7 10,3 11,5 10,9 12,6Franţa 8,1 8,7 8,2 8,0 9,3 9,0 8,4 8,0 7,4 8,9 8,0

Germania 14,4 12,3 11,2 14,4 16,4 13,4 12,3 13,9 10,3 8,4 10,3Grecia 8,9 9,4 9,8 10,7 9,7 10,0 10,9 6,1 7,4 7,0 9,4Ungaria 5,4 6,7 7,2 7,3 5,8 7,7 9,9 6,1 6,3 8,5 5,7Italia 9,4 10,6 9,2 10,6 10,7 10,2 10,1 8,5 8,7 10,4 10,2România 5,3 5,7 4,6 3,4 4,4 5,2 4,6 4,6 4,8 6,0 2,9Moldova 4,9 4,7 1,9 2,2 3,2 5,0 3,4 4,3 4,7 5,0 3,7Sursa: baza de date, FAO, http://faostat.fao.org

În Moldova viile au o vîrstă mai mare decît în alte regiuni producătoare vin,iată de ce recolta este cu mult mică şi atinge cifra de 1,9-5,0 tone la ha comparativ

cu Germania 10,3-16,4 sau Australia 10,5-16,8. Totodată, un alt factor ceinfluenţează asupra productivităţii strugurilor este dotarea insuficientă cu sistemede irigare a plantaţiilor, administrarea pesticidelor, erbicidelor sau mineralelor

6



neadecvată, fiind prea costisitoare pentru unii producători autohtoni. Mulţi producători de struguri abandonează viile mai bătrîne din cauză că n-au fost plătiţi pentru strugurii livraţi în anul 2006-2007 şi nu sunt motivaţi să maximalizezerecolta sau calitatea strugurilor.

Aproximativ 80-85% din suprafaţa totală a viilor sunt plantate cu soiuri de

viţă de vie de specia Vitis vinifera, incluse în registrul soiurilor de plante alRepublicii Moldova, dintre care 70 % sunt soiuri albe, concentrate în partea centralăa ţării, iar soiurile roşii în proporţie de circa 30% sunt amplasate în zona de sud aMoldovei. Aproximativ 5% din suprafaţa totală sunt plantate cu soiuri de struguride masă, iar 10-15% cu soiuri de specia Vitis labrusca L. (Isabella, Noah, Lidia).Se constată că majoritatea plantaţiilor cu viţă de vie vechi conţin soiuri de speciaVitis labrusca L.

În Moldova, industria vinului include mai multe tipuri de producători vinicolicare se specializează în producerea vinurilor naturale, vinurilor spumante şi alcoolului.Producătorii vinicoli pot fi divizaţi în trei grupuri: producători de vin în vrac (37 %),

producători de vin îmbuteliat (33 %), producători de alcool (7 %), şi companii deîmbuteliere a vinurilor (17 %). Există de asemenea un număr mic de companiiexportatoare de vin (6 %) care nu produc vinuri. S-a estimat că circa 40% din

producătorii vinicoli au plantat în ultimii 5-7 ani viţă de vie.

La promovarea produselor vinicole moldoveneşti un factor important pecare trebuie să-l cunoască şi să-l aprecieze adecvat este raportul preţ /calitate.

În tabelul 4 se oferă o analiza a structurii costului necesar pentru producereaunei sticle de vin roşu de calitate la majoritatea fabricilor de vin din Moldova încomparaţie cu estimările aceluiaşi produs fabricat în California. Estimările sunt

bazate pe consultările cu mai multe vinării şi experţi vinicoli din luna iunie 2007, cuscopul de a oferi un ghid al magnitudinii relative a costurilor implicate în

producerea vinului în Moldova în comparaţie cu California.

Structura costurilor directe în Moldova pentru producerea unei sticle de vin roşu decalitate pentru exportul pe pieţe occidentale, (preţurile in dolari SUA)

Tabelul 4

Poziţia Moldova intrările

estimativeCota din total

California intrărileestimative

Cota dintotal

Achiziţia strugurilor şi 0,90 63% 0,70 53%

Procesarea (fermentarea şifiltrarea)

0,14 10% 0,12 9%

Sticla 0 15 10% 0 20 15%

Do ul 0 08 6% 0 08 6%

Ca sula 0 021 %

0 02 2%Etichetele 0 08 6% 0 08 6%

Cutia de carton 0,05 3% 0,12 9%

7



Cheltuieli de certificare 0 02 1% 0 00 0%

Costul total 1 44 100% 1 32 100%

Preţul mediucu

1,80 1,65

Preţul mediu cuamănuntul

4,99£/ 5,99€/ 8,99$ 4,99£/ 5,99€/6,99$

Costurile estimative pentru producătorii din Moldova, indicate în tabelul 4,sunt similare cu cele ale producătorilor din alte ţări CSI şi România. Seaccentuează, că preţurile cu rentabilitate nu includ investiţia semnificativă înmarketing, necesară pentru a susţine promovarea produsului, care se răsfrâng asupra

preţului. Achiziţia strugurilor deţine cota principală în cost, iar Republica Moldovaeste în dezavantaj datorită recoltei mici la hectar.

Costurile pentru materialele auxiliare, precum sunt dopurile şi alte materialede ambalaj tind a fi mai scumpe în Moldova comparativ cu ţările UE din cauza căacestea se importă. Sticlele mai grele, cu fund plat sunt pe larg preferate deconsumatori, iar cutiile de carton cu design vizual puternic crează impresii pozitiveconsumatorului în momentul cumpărării.

Un element important în promovarea exportului de vinuri îl ocupăcapacitatea de consum a vinurilor. Datele statistice2, atestă că Moldova se plasează

pe locul al 29-lea cu un consum de 4,9 litri pe cap de locuitor anual, comparativ cuFranţa unde vinul este consumat circa 53,7 pe cap de locuitor, sau Italia cu 48,1 litri

pe cap de locuitor anual, conform datelor din tabelul 5.Consumul pe cap de locuitor în principalele ţări consumatoare de vinuri, litri/an

Tabelul 5 No. Ţara 1999 2002 2005 Tendinţa

1 Franţa 59.5 58.2 53.7 scădere2 Italia 54.9 51.0 48.1 scădere3 Portugalia 50.6 46.3 46.6 scădere4 Croaţia 45.0 42.5 42.5 scădere5 Elveţia 41.4 42.0 38.9 scădere6 Spania 35.0 34.1 33.8 scădere7 Danemarca 29.5 31.9 32.8 scădere8 Ungaria 31.6 34.8 32.1 creştere9 Uruguai 32.0 32.0 32.0 menţinere10 Austria 31.0 29.6 29.5 scădere11 Argentina 34.3 31.6 27.9 scădere12 Grecia 28.1 22.1 27.3 scădere13 România 25.9 22.2 26.5 creştere14 Germania 24.0 24.6 23.8 scădere15 Olanda 16.0 20.7 22.7 creştere16 Australia 19.7 20.5 22.5 creştere

Sursa: WÎNEFACTS. Corporaţia Australiană de Vinuri şi Branduri

___________________________________ 2

Sursa: WINEFACTS. Corporaţia Australiană de Vinuri şi Branduri

8



În 2006 au fost consumate aproximativ 2 milioane de sticle de vinmoldovenesc pe piaţa internă, fapt care poate fi explicat prin:

• Producerea vinului ţărănesc;• Tradiţii insuficient dezvoltate sau lipsa tradiţiei de a consuma vinuri

produse industrial;• Promovarea activă şi creşterea substanţială a consumului de bereşi

băuturi tari.

În proiectul de reglementare tehnică propus spre aprobare este introdusă lacapitolul trasabilitatea produselor vitivinicole evidenţa vinului ţărănesc, fapt careva face o estimare mai adecvată a consumului de vin în Republica Moldova,limitînd comercializarea şi producerea vinurilor de această categorie şi va crea

premise reale de a consuma vinul produs industrial.

În anul 2006 prin Hotărîrea Guvernului nr. 1479 (din 31 decembrie 2006) afost aprobat Regulament cu privire la producerea şi comercializarea vinuluiţărănesc conform căreia fiecare gospodărie casnică, care deţine mai mult de 0,15ha de viţă de vie poate comercializa vinul care l-a produs doar în reţeaua locală decomerţ, unde se află producătorul de vin. Vinul ţărănesc are un conţinut de alcoolde circa 9 % vol. şi este fabricat, de regulă, din soiuri de hibrizi, sau amestecuri desoiuri roşii, iar estimativ se consideră că consumul de acest vin este de circa 37 litri

pe cap de locuitor anual, care poziţionează Moldova, după consumul vinului, maiaproape de ţările europene cu vinificaţie tradiţională.

Impactul embargoului exportului vinurilor în Federaţia Rusă asupraramurii vitivinicole a Republicii Moldova

Producerea vinurilor calitative depinde de factorii climaterici şi de calitate astrugurilor procesaţi, însă efectul de la comercializarea şi realizarea volumelor

produse depinde de cunoaşterea şi flexibilitate la cerinţele pieţii şi preferinţeleconsumatorilor. În tabelul 6 sunt indicate datele statistice recente din industriavinicolă a Republicii Moldova, unde efectul embargoului este vizibil prin scădereasubstanţială a volumelor produselor vinicole.

Astfel, în 2006 au fost prelucrate doar 66% din struguri comparativ cu anul2005 (înainte de embargo), şi s-a obţinut vin materie primă doar 65% din volumeleanului 2005. În ultima campanie de vinificaţie acest indice s-a majorat cu 3 %, înraport cu anul 2005, ceea ce reflectă încă odată situaţia critică a ramuriivitivinicole.

Situaţia este şi mai dură la cantitatea vinurilor îmbuteliate în anul 2006, fiindredusă la doar 37% din cea realizată în 2005, şi atinge valoarea de 18% în 2007.Aceeaşi tendinţă este observată de la producerea şi realizarea băuturilor alcoolice

tari (divin, brandy). Singurele produse vinicole care au fost mai flexibile la preferinţele consumatorilor şi au avut viabilitate în situaţia de criză vinicolă sunt

9



vinurile spumante şi băuturile spumoase şi care înregistrează o creştere avolumelor cu 15 % respectiv 29 % comparativ cu anul 2005.

10



Informaţie privind fabricarea producţiei vinicole în Republica Moldova în anii 2000-2007Tabelul 6

Unitate demăsuă

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2006 %referitor la 2005

2007 2007 %referitor la

2005Struguri prelucraţi

mii tone 360 200 330 450 430 320 210 66% 220 69%

Vin materie

primă

mln dal 24,7 13,6 22,4 31,0 29,7 22,2 14,5 65% 15,2 68%

Vin destruguriîmbuteliat

mii dal 7425 11890 13903 18238 21150 24053 8959 37% 4283 18%

Vinurispumante

mii dal 410 534 613 741 933 1022 395 38% 547 53%

Vinuri şi băuturispumoase

mii dal 114 111 133 160 204 177 130 73% 187 106%

Divin mii dal 416 559 677 660 691 876 569 65% 418 47%Brandy mii dal 115 148 228 247 185 170 101 59% 71 42%Sursa: Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”

11



Embargoul a cauzat daune serioase industriei Moldovei şi economiei îngeneral, avînd un impact negativ asupra imaginii vinurilor moldoveneşti şi a

produs un prejudiciu semnificativ1. Pe lîngă faptul că perceperea calităţii vinurilor moldoveneşti s-a înrăutăţit foarte mult, cota deţinută de vinurile moldoveneşti pe

piaţa Rusiei a fost ocupată de importurile vinurilor din ţările ne-europene, la un preţ accesibil, iar introducerea „ghişeului unic” şi a procedurilor noi de control

complică şi mai mult situaţia.• Înainte de embargo:- sectorul vinicol avea impact asupra a 25% din populaţia cu reşedinţă a

Moldovei, dat fiind faptul că un număr de gospodării casnice aveau un membrucare lucra în acest sector;

- producţia vinicolă a contribuit cu 9 % la PIB (produsul intern brut) în anul2005;

- reprezenta 28 % din volumul exporturilor totale efectuate în 2005;- 80% din produsele vinicole au fost vîndute în Rusia;

- producătorii de struguri şi de vinuri aveau cele mai înalte şi mai stabile venituridin agricultură.

• După embrago:- producţia vinicolă a scăzut cu 63% din 2005pînă în 2006;- pierderile din vînzările vinului în perioada martie 2006 – ianuarie 2007 au

constituit $180 milioane;- producţia industrială a scăzut cu 6,9 % din 2005 pînă în 2006;- producţia vinicolă a constituit doar 1 6% din exporturile totale din 2006;- producţia vinicolă a contribuit doar cu 4% în PIB al anului 2006;

- în 2006, coeficientul creşterii a scăzut până la 4% de la 7,1 % în anul 2005, dincauza embargoului şi a creşterii preţului pe piaţa mondială la combustibil precumşi la importul de gaze.

În perioada de pînă la embargo în vinurile moldoveneşti exportate prevalau,la cerinţele pieţei Rusiei, vinurile demiseci şi demidulci, cu ajutorul căruia se puteavoala multe neajunsuri calitative ale vinurilor materie primă.

Tot la insistenţa organelor de control ale Rusiei a fost solicitată procedura decertificare a produselor vinicole printr-un singur laborator de testare a vinului.

Ca urmare Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” a desemnat un laborator unic „Centrul Naţional pentru Controlul Calităţii Produselor Alcoolice” autorizat

pentru a elibera certificate de conformitate a calităţii.

În tabelul 7 sunt redate preţurile medii la producţia vinicolă exportată în anii2000-2007. Preţul la exportul vinurilor de struguri îmbuteliate şi a vinurilor spumanteşi spumoase a crescut cu doar 26-28% în anul 2006 şi respectiv 51-58% în anul 2007şi se explică în mare parte datorită majorării preţurilor pe piaţa mondială lacombustibil şi la gaze naturale.

1 sursa: Studiul efectuat de către USAID în raportul „Evaluarea situaţiei curente a sectorului vinicole alRepublicii Moldova în scopul elaborării strategiei lui de dezvoltare”, august 2007

12



Preţurile medii la producţia vinicolă exportată din Moldova în anii 2000-2007Tabelul 7 Dolari SUA per litru

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2006, % faţăde 2005

2007 2007, %faţă de 2005

Vin de struguriîmbuteliat

1,065 0,988 0,936 0,92 0,95 0,953 1,161 28% 1,51 58%

Vinuri spumante şispumoase

1,618 1,387 1,325 1,462 1,459 1,429 1,797 26 % 2,159 51 %

Vin materie primă,vin în vrac

0,413 0,397 0,319 0,455 0,524 0,535 0,513 4 % 0,671 25 %

Divin 3,275 3,266 3,235 3,39 3,609 3,696 3,83 3 % 4,282 25 %

Brandy 1,814 1,716 1,91 1,948 2,148 2,099 2,217 4 % 2,548 21 %Distilate de vin,divin în vrac

3,426 3,182 1,667 1,436 2,895 3,812 3,96 6% 4,606 21 %

Exportul producţiei vinicole în anii 2000-2007Tabelul 8

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007miidal

miidolariSUA

mii dal miidolariSUA






miidal

miidolariSUA

Vin destruguri

îmbuteliat

70,95 75,59 11322 111,92 13355 125 17789 163,77 20741 197,1 23474 223,7 9143 106,2 3980 60,1

Vinurispumante şispumoase

216,3 3,5 434 6,02 440,6 5,84 547 8,0 779,4 11,37 776,8 11,1 183,6 3,3 256,1 5,5

Vin materie primă, vin

în vrac

8500 35,13 9724 38,57 1283 41,0 9787 44,58 8059 42,28 8006 42,87 10196 52,3 6321 42,4

Divin 330,3 10,82 535,8 17,5 622,6 20,14 608,6 20,63 640,4 23,11 823,6 30,44 493,4 18,9 359,6 15,4Brandy 75,5 1,37 88,0 1,51 171,4 3,28 205,3 4,0 156,4 3,36 143,0 3,0 85,2 1,889 62,0 1,58

Distilate devin, divin în

vrac

1,08 0,033 2,2 0,07 1,8 0,03 5,5 0,079 3,8 0,11 16,0 0,61 45,7 1,81 156,3 7,2

Total 126,447

175,59 195,29 241,059

277,33 311,72 184,399

132,18

13



14



Pentru a interpreta corect datele din tabelul 7, în tabelul 8 sunt date volumeleexportate în anii 2000-2007, unde volumele exportulrilor vinurilor de struguri îmbuteliate înanul 2006 (anul introducerii embargo) s-au micşorat de 2.5 ori comparativ cu anul 2005, iar în 2007 de circa 6 ori.

Aceiaşi tendinţă de scădere a volumelor exportulul se înregistrează aproximativ la

toate produsele din tabelul 8, cu excepţia distilatelor de vin şi a divinurilor în vrac, undevolumele exporturilor au crescut de circa 3-10 ori în anul 2006 şi respectiv în 2007.

Acordurile cu privire la comerţul liber şi alte preferinţe comerciale favorabile pentruvinul moldovenesc.

Moldova este parte la acordurile privind comerţul liber cu următoarele grupuri de ţări:

• Ţările CSI.

- Rusia. Accizele aplicate la vin constituie 2,2 RUR/litru (aproximativ $ 0,085); la vin

spumant 0,5 RUR/litru ($ 0,40). Importurile din Moldova sunt scutite de taxe vamale.- Ucraina . Accizele pentru vinul sec constituie 0,25 UHR/litru ($ 0,05), iar pentru vinul

demisec,demidulce şi dulce - 0,92 UHR/litru ($ 0,18). Accizele pentru vinurilealcoolizate constituie 0,1UHR ($ 0,02) pe 1% de alcool curat. Importurile din Moldovasunt scutite de taxe vamale.

- Belarusi . Ca urmare a Programului naţional de dezvoltare a industriei de îmbuteliere avinului,accizele la vinul în vrac importat au fost anulate în iunie 2006. Accizele lavinurile naturale nespumante constituie aproximativ $ 0,24/litru, iar la vinurile spumante- $ 0,86/litru. Importurile din Moldova sunt scutite de taxe vamale.

- Kazakhstan. Accizul la vinurile îmbuteliate constituie 20 tenge/litru (16 cenţi SUA).Importurile din Moldova sunt scutite de taxe vamale.

• Acordul privind comerţul liber cu ţările din Europa Centrală (CEFTA). Părţile participante la acordul CEFTA includ Albania, Bosnia şi Herzegovina, Croaţia,Macedonia, Montenegro, Serbia şi Kosovo. Acordul respectiv a înlocuit Pactul deStabilitate pentru Ţările Europei de Sud-est. România şi Bulgaria au fost de asemeneamembri ai acestui pact, însă au reziliat acordurile cu ţările ne-membre ale UE dupăaderarea la Uniunea Europeană. Acesta presupune crearea Zonei de Comerţ Liber şi

reducerea treptată a taxei de import până la sfârşitul anului 2010.• Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), al cărei membru este şi Moldova, are drept

scop echilibrarea taxelor vamale dintre membrii săi. Cu toate acestea, membrii beneficiază de o altitudine lejeră ce le permite să menţină taxe vamale relativ înalte la băuturile alcoolice importate din ţări specifice, cum este Moldova, prin urmaremicşorând beneficiile exportatorilor de vin moldovenesc.

• Sistemul Generalizat al Preferinţelor UE (GSP)/GSP+. Scopul sistemului GSP, de care beneficiază Moldova, este de a micşora tarifele vamale pentru ţările în curs de dezvoltarecare exportă produse în Uniunea Europeană. Nici sistemul GSP, şi nici GSP+ nu includevinul în reducerea tarifelor; însă Moldova negociază la moment acordul său privindGSP+ cu Uniunea Europeană şi vinul ar putea fi inclus ca produs la tarif redus.

15



• Cordul privind Comerţul Asimetric. Ministerul Economiei şi Comerţului al RepubliciiMoldova speră să semneze Acordul privind Comerţul Asimetric cu Uniunea Europeană

până la sfârşitul anului 2007. Acest acord ar putea conţine reduceri semnificative sauanularea taxelor de import pentru toate vinurile moldoveneşti.

JUSTIFICAREA INTERVENŢIEIFiind organul administrativ central specializat cu împuterniciri depline, Agenţia

Agroindustrială „Moldova-Vin”, promovează politica statului şi a strategiei naţionale dedezvoltare. Ca autoritate de reglementare a ramurii vitivinicole este responsabilă pentrulegi, Hotărîri de Guvern, standarde naţionale şi alte categorii de documente normative şitehnologice.

În proiectul de Reglementare tehnică privind sistemul de organizare a pieţeivitivinicole şi trasabilitatea produselor se propune: elaborarea şi adaptarea unui cod

legislativ care ar încuraja implementarea tehnologiilor moderne cu o rentabilitate de producere sporită a strugurilor marfă; stabilirea indicilor de calitate a produselor vinicoleşi a produselor pe bază de must şi vin, a limitelor practicilor şi tratamentelor oenologice,a sistemului de certificare a producţiei vinicole şi alcoolice, a trasabilităţii produselor vinicole şi de a stabili sistemul normativ tehnologic al domeniului dat.

Pentru a diminua riscul de falsificare şi contrafacere a produselor alcooliceAgenţia „Moldova-Vin” a creat subdiviziuni care alcătuiesc ansamblul de reglementarea producerii, comercializării şi marketingului vitivinicol.

Inspectoratul de stat pentru Supravegherea Produselor Alcoolice (ISSPA) este unorgan de stat, care se subordonează Agenţiei Moldova-Vin, fiind responsabil pentrusupravegherea şi controlul asupra producţiei alcoolice şi circulaţiei acesteia la nivelnaţional. Deşi ISSPA are aceste funcţii, acesta este doar o autoritate de monitorizare şi nuare împuterniciri pentru aplicarea sancţiunilor sau penalităţilor, fapt care limiteazăconsiderabil rolul acestuia şi permite altor autorităţi să se antreneze în controlul sectoruluivinicol.

Centrul Naţional pentru Verificarea Calităţii Produselor Alcoolice este autorizat pentru a elibera certificate de confirmare a calităţii. Acesta este singurul organ autorizat care

testează vinurile pentru certificare în laboratorul său.Comisia Centrală de Degustare a Produselor Alcoolice apreciază calitatea produselor

alcoolice autohtone şi cele de import şi calitatea produselor destinate exportului, produselor cărora urmează să li se atribuie denumiri noi.

Consiliul pentru Aprobarea Aspectului Exterior al Produselor Vinicole şi Alcooliceexaminează etichetele produselor alcoolice şi înregistrează elementele distinctive ale lor.

Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie (INVV) exercită rolul decercetare, studiere, rezolvă probleme de natură vitivinicolă, axîndu-se pe aspectele

ştiinţifice ale oenologiei şi viticulturii mondiale. În cadrul INVV există o subdiviziune destandardizare care execută lucrări de elaborare a documentelor normative şi tehnologice îndomeniul vitivinicol la indicaţia autorităţii de reglementare.

16



În Republica Moldova sunt produse o gamă foarte largă de băuturi alcoolice dinstruguri, inclusiv vinuri şi vinuri efervescente (spumante clasice, originale, perlante,frizante, petiante, spumoase), precum şi băuturi tari. Gama de vinuri este foarte largă şiinclude vinuri naturale şi speciale, de consum curent şi de calitate.

La moment producătorul autohton se axează pe producerea vinurilor seci de

calitate cum sunt: vinurile de calitate selectate, mature, mature rezervă, cu indicaţiegeografică, cu denumire de origine, unde criteriul de bază al calităţii este pe cît factorulclimateric (condiţii optime de coacere, condiţii agrotehnice controlate) pe atît deimportant şi factorul uman de vinificare, folosind tradiţii naţionale, îndeplinind niştecondiţii de calitate excepţionale, păstrînd o savoare şi un gust original.

De rînd cu acestea producătorii de vinuri în proporţii mari au efectuat investiţiiîn reutilarea întreprinderilor, modernizînd atît utilajul de prelucrare a strugurilor, cît şicel de maturare al vinurilor utilizînd vase de inox, destinate produselor alimentare. Deasemenea multe întreprinderi au obţinut deja certificarea ISO 9001 şi îşi dotează cusucces laboratoarele cu echipament modern.

În Uniunea Europeană este obligatoriu ca la fiecare fabrică de vin să lucreze treichimişti şi un microbiolog, să execute analize complexe de laborator.

În proiectul de reglementări tehnice este introdus sistemul de trasabilitatefuncţional (cerinţă care este obligatorie după regulamentele statale) conform căreia toţioperatorii din lanţ (viticultor, producătorul de vin, furnizorul de substanţe utilizate învinificaţie, distribuitor, exportator, vînzător) trebuie să poată identifica :

• de la cine s-a livrat vinul sau orice alte substanţe care sunt administrate în vin;

• cui aceştia au livrat vinul sau orice alte substanţe care sunt administrate în vin.

• evitarea fraudelor care aduc prejudicii materiale producătorilor;

• evidenţa coerentă a producerii vinicole.

Sistemul de documente normative şi tehnologice este conformat la sistemul

naţional de standardizare după toate categoriile de documente, certificarea produselor devenind obligatorie în baza reglementărilor tehnice.

Se necesită intervenţia Guvernului Republicii Moldova pentru a:

• întreprinde măsuri în vederea susţinerii promovării unei reglementăricoerente prin armonizarea cadrului normativ al ramurii naţionale cuRegulamentul CE 1493, în vederea preluării limitelor tratamentelor oenologice şi a componenţei fizico-chimice, organoleptice, care înansamblu favorizează calitatea produselor vinicole şi măresc posibilităţile

de export a lor.

17



• Introduce un sistem de trasabilitate care va permite identificareafurnizorului şi cumpărătorului din tot lanţul procesului producere-comerţ(viticultor, producător de vin, furnizorul de substanţe utilizate învinificaţie, distribuitor, exportator, vînzător), identificarea produsului (ex.numărul partidei, seria, ştampilei de certificare), înregistrarea(obligativitatea înregistrării datelor referitoare la produsul vinicol pentru a

fi disponibilă cererii organelor competente) şi testarea lui (verificareacorespunderii conformităţii acestui produs), care reprezintă o condiţie

prealabilă a pieţelor de desfacere premergătoare.

Proiectul Reglementării tehnice privind sistemul de organizare a pieţeivitivinicole şi trasabilitatea produselor va substitui, completa şi armoniza cu cerinţeleeuropene Codul privind activitatea practică a vinificatorului aprobat prin HotărîreaGuvernului nr. 22 din 10.01.2002.

PĂRŢILE INTERESATE

Efectul introducerii noilor reglementări propuse în proiectul de Hotărîre vor firesimţite într-o măsură diferită, şi deseori adversă, de cîteva grupuri social-economice,fiecare urmărind interesele sale bine determinate.

Prima parte interesată de acest proiect de reglementare tehnică este societateanoastră care este cointeresată de garantarea autenticităţii produselor vitivinicole, întru

protejarea sănătăţii consumatorului.

A doua parte interesată, care va fi influenţată de reglementarea tehnică propusă

sunt producătorii autohtoni de produse vitivinicole, care evident vor fi afectaţi, deoareceevidenţa produselor vinicole prin implementarea trasabilităţii produselor va implica

personal ce va necesita instruire suplimentară şi va impune cheltuieli suplimentare;

A treia parte interesată este constituită din:

• autoritatea de reglementare care prin implementarea proiectului de actnormativ va monitoriza mai eficient activitatea producătorilor autohtoni;

• organele de control şi organul desemnat în domeniul evaluării conformităţii produselor vitivinicole.

Consultări

Strategia de consultanţăStrategia de consultanţă a fost axată pe două metode (active) de bază:

a) cercetări în mass-media şi literatura de specialitate care reflectă problematicadomeniului dat; şi

b) interviul, care presupune întrevederi cu persoanele direct sau tangenţial implicate îndomeniul dat.

S-au efectuat consultări oficiale ale proiectului (prin metoda întrevederii) în cadrulmai multor şedinţe ale Consiliului tehnico-ştiinţific al Agenţiei Agroindustriale„Moldova-Vin”, membrii cărora sunt reprezentanţi ai:

18



- Academiei de Ştiinţe a Moldovei;- Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare;- Universităţii Tehnice a Moldovei;- Universităţii Agrare a Moldovei;- Uniunii Producătorilor şi Exportatorilor;- Uniunii Oenologilor;

- Centrului Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice;- S.A. Fertilitate;Întreprinderile vinicole producătoare:

- Î.M. „Vismos”;- SRL „Esmalda”;- S.A. „Barza Albă”;- S.A. „Romaneşti”;- ÎTŞ „Oenoconsulting”;- ÎCŞ „DK-Intertrade”;

- CVCM „Cricova”;- S.A. „Doina”;- Î.M. „Acorex Wine Holding”;- Î.M. „Folicain”;- S.A. „Vinăria Bardar”;- S.A. „Aroma”;- Î.M. „Călăraşi Divin”.

Alte părţi interesate din rîndul primului şi ultimului grup de consultanţă au participat atît prin consultarea pasivă prin expunerea/publicarea proiectului de hotărîre

de guvern preconizat, într-un mediu restrîns (internet), cît şi în cadrul şedinţelor organizate pe marginea discuţiilor şi propunerilor ce vizează elaborarea proiectului deact normativ în cauză

În rezultatul organizării tradiţionalelor Conferinţe internaţionale au fost abordate problemele crizei economice prin care trece vinificaţia Moldovei. Rezolvarea crizei princare trece ramura naţională este legată de ridicarea calităţii produselor, orientarea şiadaptarea spre flexibilitatea pieţei de desfacere.

A fost organizată de către autoritatea de reglementare a domeniului vitivinicol odelegaţie în România pentru a face cunoştinţă cu legislaţia ţării în cauză şi pentru astudia posibilitatea de armonizare a cadrului normativ naţional cu cel comunitar.

Este necesar de menţionat, că în rîndul producătorilor vitinicoli proiectul dereglementare tehnică şi analiza preliminară a impactului de reglementare au fostsusţinute, acceptînd aprobarea de către Guvern şi implementarea reglementării care areca scop ameliorarea calităţii produselor vinicole.

Proiectul Reglementării tehnice privind sistemul de organizare a pieţei vitivinicoleşi trasabilitatea produselor a fost coordonat cu Ministerul Agriculturii şi IndustrieiAlimentare, Ministerul Economiei şi a Comerţului, Ministerul Finanţelor, Ministerul

Justiţiei, Serviciul de standardizare şi metrologie (cu subdiviziunile: InspectoratuluiProduse Alimentare şi Servicii al Inspectoratului de stat în standardizare şi metrologie şi protecţia consumatorului; Direcţia Evaluarea Conformităţii; Direcţia Standardizare şi

19



Reglementare Tehnică) , Ministerul Sănătăţii (Centrul Naţional de MedicinăPreventivă), Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, care auavizat proiectul dat pozitiv. De asemenea proiectul de Hotărîre de Guvern şi analiza

preliminară a impactului de reglementare a fost consultat cu Grupul de lucru din cadrulComisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător în privinţa proiectului

preconizat şi în privinţa AIR conform procedurii stabilite în Hotărîrea de Guvern nr.

1230/2006.Proiectul de Reglementare tehnică a fost plasat pe pagina web a Agenţiei

Agroindustriale „Moldova-Vin” ( a se vizita în acest scop www.aamv.gov.md).

Proiectul de Reglementări tehnice privind sistemul de organizare a pieţeivitivinicole şi trasabilitatea produselor este conform cu prevederile acordului privind

barierele tehnice din calea comerţului, întrucît este elaborat în scopul ameliorării calităţii produselor vinicole, avînd ca urmare protecţia sănătăţii omului şi creştereacompetitivităţii produselor.

OPŢIUNILE ALTERNATIVEOpţiunile posibile pot fi comparate folosind următorul tabel:

Alternativa Posibile avantaje Posibile dezavantaje

I. A nu face nimic Avantaje potenţiale – lipsa decheltuilei administrative pentruelaborarea şi implementarea uneireglementări tehnice (610 mii lei)

1. Existenţa Codului privind activitatea practică a vinificatorului, care nu este înconformitate cu Legea Viei şi Vinului şinu este armonizat cu Regulamentelesimilare comunitare

2. Un potenţial jos de export în ţările UE,dependenţa de cerinţele pieţei din CSI şiţările Baltice.

II. Elaborarea unui proiect de actnormative caretranspune cerintelede calitate expuse inRCE in domeniulvitivinicol.

1. Ameliorarea calităţii produselor vinicole ca urmare a armonizăriiindicilor de calitate şi inofensivitatecu cerinţele Regulamentelor UE

2. Elaborarea reglementării tehniceva oferi posibilitatea agenţilor

economici de a lărgi pieţele dedesfacere în comunitatea europeanăşi majorarea volumelor de export

3. Obligativitatea de a duce evidenţaşi prezentarea declaraţiilor vaasigura trasabilitatea produselor vitivinicole şi va permitemonitorizarea mai eficientă aactivităţii producătorilor autohtoni

Producătorii autohtoni de produsevitivinicole, vor fi afectaţi, deoareceevidenţa produselor vinicole prinasigurarea trasabilităţii produselor vaimplica personal ce va necesita instruiresuplimentară, ceea ce implică cheltuielisuplimentare.

Opţiunea I – a nu face nimic

20



Odată cu trecerea la standardizarea voluntară se impune elaborareareglementărilor tehnice pentru a evita crearea unui vid de documente normative, ceea ce

poate avea consecinţe negative asupra sănătăţii populaţiei şi protecţiei consumatorului,cît şi crearea barierelor tehnice în calea comerţului.

În aceste circumstanţe opţiunea de „a nu face nimic” şi de a continua în acelaşimod, are doar avantajul economisirii cheltuielilor privind elaborarea şi implementarea

unui proiect de reglementare tehnică. Dezavantajele şi riscurile sînt atît de ordin social,economic cît şi politic.

Riscuri: opţiunea de a nu face nimic va duce la neîndeplinirea Planului de acţiuniRepublica Moldova – Uniunea Europeană în ceea ce priveşte armonizarea legislaţieinaţionale cu cea europeană prin aprobarea reglementărilor tehnice, prevederilor legilor nr. 186- XV, 420-XVI, Hotărîlor Guvernului nr. 873, nr. 1345.

Opţiunea II Elaborarea unui proiect de act normative care transpune cerintele decalitate expuse in RCE in domeniul vitivinicol

Beneficii. Această opţiune va asigura armonizarea legislaţiei naţionale în domeniulvitivinicol cu: Regulamentul CE nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţeivitivinicole, Regulamentul CE nr. 1622/2000 de stabilire a anumitor modalităţi deaplicare a Regulamentul CE nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţeivitivinicole şi de stabilire a unui cod comunitar al practicilor şi tratamentelor oenologice,Regulamentul CE nr. 884/2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentelede însoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi evidenţele obligatorii în sectorul

vitivinicol.Armonizarea indicilor de calitate şi inofensivitate va asigura libera circulaţie a produselor vitivinicole şi transparenţa în luarea deciziilor de către organismele deevaluare a conformităţii.

Costuri. Pentru elaborarea proiectului reglementării tehnice privind organizarea pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor au fost alocate pe parcursul a 2 ani 610 miilei. Autoritatea de reglementare, datorită spectrului larg de produse vinicole, a

preconizat în suma dată şi elaborarea a 5 standarde naţionale conexe referitoare lastruguri, vinuri şi vinuri materie primă tratate, vinuri speciale efervescente spumante,

divin, marcarea produselor vinicole, care completează cu specificaţii tehnicereglementarea tehnică în cauză.Riscuri Producătorii autohtoni vor suporta cheltuieli suplimentare legate de

instruirea adectavtă a personalului implicat în ducerea evidenţei produselor vitivinicole, precum şi de asigurare a întreprinderilor cu materialele necesare.

Implementarea

Responsabilitatea implementării Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea

„Reglementării tehnice privind sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şitrasabilitatea produselor” se pune în sarcina Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”.

21



Astfel, Agenţia „Moldova-Vin” prin intermediul subdiviziunilor care alcătuiescansamblul de reglementare al producerii şi comercializării vor urmări evoluţia generalăîn ramura vitivinicolă, precum şi respectarea prevederilor prevăzute de Legea Viei şiVinului şi reglementarea tehnică menţionată.

Se consideră încălcare a reglementării tehnice privind sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor acele subiecte, care sunt prevăzute laarticolele 27, 28 şi 36 al Legii Viei şi Vinului.

Măsurile 1,2 şi 3 propuse în cadrul opţiunii II sunt de natură regulatorie, orientatespre ameliorarea calităţii produselor vinicole, majorînd competitivitatea şi posibilitateade export a lor. Implementarea lor nu va genera costuri suplimentare semnificative

pentru autoritatea de reglementare.

Data întrării în vigoare şi termenul de acţiune

Proiectul nominalizat întră în vigoare în termen de 3 luni de la data publicării înMonitorul Oficial al Republicii Moldova şi va acţiona pe întreg teritoriul Republiciimoldova pe o perioadă nedeterminată de timp. În procesul consultaţiilor s-a stabilit cătermenul de 3 luni este optim ca toate părţile interesate în acest proiect (inclusiv agenţiieconomici) să fie informaţi la timp şi să se conformeze la cerinţele prevăzute în„Reglementarea tehnică privind sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şitrasabilitatea produselor”. care sunt arnonizate cu cele comunitare.

CONCLUZII

Opţiunea II întruneşte obiectivele atinse la proiectul de „Reglementări tehnice

privind sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor” şiconsiderăm oportună examinarea şi aprobarea proiectului nominalizat de către Grupul delucru pentru reglementarea activităţii de antreprenoriat de pe lîngă MinisterulEconomiei.

22



TABELUL DE SINTEZĂa obiecţiilor, comentariilor şi propunerilor înaintate pentru proiectul de Hotărîrii de Guvern

şi a analizei preliminare a AIR Grupul deinterese

Subiectul consultat Obiecţii/propunerile înaintate

Rezultatul examinării

obiecţiilor/propunerilor

Autorităţile publice

Consultare impersonală (pasivă) prinexpunerea proiectului preconizat pe site-www.aamv.gov.md

Obiecţii sau propuneri nu au parvenit.

Ministerul Economiei şi Comerţ

uluiMinisterului Agriculturii şi IndustrieiPrelucrătoare

Nu sînt obiecţii

Ministerul Sănătăţii (Centrul Naţional deMedicină Preventivă)

Nu sînt obiecţii

Minsterul Justiţiei Nu sînt obiecţiiMinisterul Finanţelor Nu sînt obiecţiiServiciul de standardizare şi metrologie (cusubdiviziunile: Inspectoratului Produse Alimen-tare şi Servicii al Inspectoratului de stat înstandardizare şi metro-logie şi protecţiaconsumatorului; Direcţia EvaluareaConformităţii; Direcţia Standardizare şiReglementare Tehnică)

Nu sînt obiecţii

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economiceşi a Corupţiei

Nu sînt obiecţii

Academia de Ştiinţe a Moldovei Nu sînt obiecţiiUniversitatea Tehnică a Moldovei Nu sînt obiecţiiUniversitatea Agrară de Stat din Moldova Nu sînt obiecţii

Uniunea Oenologilor Uniunea Producătorilor şi Exportatorilor Nu sînt obiecţiiCentrului Naţional de Verificare a CalităţiiProducţiei Alcoolice

Nu sînt obiecţii

S.A. Fertilitate Nu sînt obiecţii Producători şi/sau

importatori



Î.M. „Vismos”;ÎCŞ „DK-Intertrade”

Nu sînt obiecţii

SRL „Esmalda” Nu sînt obiecţiiS.A. „Barza Albă” Nu sînt obiecţiiS.A. „Romaneşti” Nu sînt obiecţiiÎTŞ „Oenoconsulting” Nu sînt obiecţiiCVCM „Cricova” Nu sînt obiecţiiS.A. „Doina” Nu sînt obiecţiiÎ.M. „Acorex Wine Holding” Nu sînt obiecţiiÎ.M. „Folicain” Nu sînt obiecţiiS.A. „Vinăria Bardar” Nu sînt obiecţiiS.A. „Aroma” Nu sînt obiecţiiÎ.M. „Călăraşi Divin” Nu sînt obiecţii

Reprezentanţii societăţii civile

(consumatori)



23

http://www.maia.gov.md/








Grupul de lucru

din cadrul

Comisiei de stat pentru

reglementareaactivităţii de

întreprinzător

Membrii Grupului de lucru şiSecretariatul Evaluării Impactului deReglementare

24

Analiza Impact d Reglementare Piata Vitivinicola

Documents

Transcript of Analiza Impact d Reglementare Piata Vitivinicola