Al Qaeda
-
Upload
sandu-ghenciu -
Category
Documents
-
view
118 -
download
0
Transcript of Al Qaeda
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA
Facultatea Drept
Catedra de dreptul penal si criminologie
Referat : Organizația teroristă Al-Qaeda
Chişinău 2013
1
Planul:
Introducere ...........................................................................................................3
Capitolul I
1.Fundamentalismul religios...................................................................................4-6
2. Evoluția fenomenului de terorism........................................................................6-8
Capitolul II
1.Gruparea teroristă Al Qaida ; istoricul apariției și structura acesteia..........................9-12
2.Structura organizației , conducerea acesteia și strategia de dezvoltare......................13-16
3. Finanțarea organizației teroriste și presupusa exagerarea pericolului Al Qaeda.........16-17
4. Dubioasa relație dintr G.Bush și Osama Bin Laden…………………………………..17-21
Concluzii………………………………………………………………………………….22
Bibliografie………………………………………………………………………………..23
Anexe………………………………………………………………………………...……24-25
2
Indroducere
Expresie a stării de haos ce se poate instala la un moment dat în anumite zone sau state,
terorismul este un fenomen foarte vechi. Mult mai complex decât războiul, fenomen complicat şi
cu rădăcini ascunse, terorismul loveşte un sistem în punctele vulnerabile, cu scopul de a distruge,
a înspăimânta. A fost definit ca un „război de tip specialˮ, având deseori drept scop distrugerea
unui sistem social, care, bazându-se pe nişte norme stricte, nu poate oferi persoanelor ce ajung să
devină paraziţi sociali ocazia de a îşi exprima părerile proprii şi de a însera în sistem aceste
opinii, care sunt contrare atât politicului cât şi socialului. Nefiind acceptaţi, aceştia se asociază în
grupări obscure ce doresc măcinarea sistemului din interior şi obţinerea puterii. Cea mai
periculoasa fiind denumită Al-Qaeda , fiind o structură bine determinată avanând obiective bine
definite dar și un crez al lor după care își ghidează activitatea.
Scopul şi obiectivele lucrării
Având în vedere importanţa şi actualitatea temei propuse, scopul studiului este punerea în
lumină a unei ameninţări majore la adresa securităţii internaţionale: terorismul propus de
gruparea Al- Qaeda, fiind cea mai periculoasă datorită puterii și influenții în lumea islamică pe
care o dețin.
Linii directoare
În vederea atingerii scopului propus, au fost dezvoltate următoarele linii directoare:
1.Definirea conceptului de terorism internaţional ;
2.Identificarea şi prezentarea principalilor factori ce determină apariţia fenomenului
terorist;
3.Surprinderea evoluţiei organizației teroriste Al Qaeda;
4.Prezentarea unor directive a organizației teroriste Al-Qaeda structura ,finanțare și dinamica. ;
5.Evidenţierea celor mai importante aspecte, definitorii privind lupta înpotriva Al-Qaeda.
3
Capitolul I
1.Fundamentalismul religios. evoluția fenomenului de terorism.
În lumea de azi, fundamentalismul religios se manifestă cu precădere dintr-o singură
direcţie şi anume dinspre religia islamică. Chiar dacă fundamentalismul şi terorismul sunt
acceptate şi manifestate doar de către o anumită parte a islamului şi anume de latura sa radicală,
totuşi acestea sunt realităţi care au tulburat şi tulbură în continuare într-un mod foarte serios
istoria lumii. Există două izvoare principale din care fundamentaliştii şi teroriştii musulmani se
pot inspira din belşug şi acestea sunt cartea sfântă a islamului, Coranul şi Profetul Mahomed.
Fundamentalismul fie islamic sau creştin, într-un cuvânt religios, nu este numai o mişcare
extremistă, cum se crede adesea. El este o filosofie, o credinţă şi se bazează pe un sistem selectiv
de valori. Selectarea acestora este însă o trecere la limită şi se realizează nu doar prin
„decuparea“1 unor valori dintre alte valori, ci prin afirmarea exclusivă şi agresivă a celor
selectate şi negarea violentă a celor neselectate.
Tragic, dar marile religii pot justifica violența, și religia a fost asociată cu terorismul.De când
există binele și răul, religioșii au raspuns răului prin răutate. De aici reies câteva legături atașate
ideii de Dumnezeu și a inclinației către violență. Cea mai comună idee derecurgere la violență
este atunci când grupările religioase se simt amenințate și se crede poporul ales. Opus, mai puțin
răspândită , este cea de a sacrifica alte persoane în numele unei zeități.Există patru semne de
îngrijorare din partea unui grupări teroriste periculoase:2
1. gândirea apocaliptică, sau escatologică, când lumea se apropie de sfârșit și doar adevărații
creștini se vor bucura de recunoștința eternă;
2. spiritul de lider carismatic, unde supu ii sunt domina i spiritual, psihologic, emo ional i
sexual;
3. paranoia și răutatea celor din exterior însoțită de intenția de izolare în sânul unei comunități;
4. pregătiri de natură defensivă, de obicei indicată prin fabricarea de arme, baricade,tabere,
otrăvuri și/sau arme de distrugere în masă.Mulți experți în terorism ( Levy 1974, White 2002 )
consideră gândirea apocaliptică cafiind primul și cel mai important semn de pericol din partea
unei organizații
La mijlocul anilor ’60 şi sfârşitul anilor ’90 numărul mişcărilor fundamentaliste cu
diverse afilieri religioase s-a triplat în întreaga lume3. Simultan, după cum a observat Bruce
1 Arădăvoaice, Gheorghe; Iliescu, Dumitru; Niţă, Dan Laurenţiu, Terorism,antiterorism, contraterorism, Ed. Antet, Bucureşti, 1997, p.672 http://faculty.ncwc.edu/TOConnor/429/429lect13.htm%20. (20.11.2013)3 Terrorism in the Name of Religion, Dr. Magnus Ranstorp, Columbia University Press, 1996.
4
Hoffman, a avut loc o explozie a grupărilor teroriste religioase4 de la nici unul, în 1968, la
numărul impresionant din zilele noastre, când aproape un sfert din grupările teroriste active la
nivel mondial sunt motivate în mod predominant de chestiuni religioase. Spre deosebire de
corespondentele lor seculare, grupările teroriste religioase sunt, prin natura lor, motivate de
consideraţii religioase, dar şi de chestiuni politice specifice contextului căruia îi aparţin. Acest
fapt îl determină pe cercetătorul interesat de această problematică să distingă sfera politică de cea
religioasă în care se încadrează grupările teroriste în cauză. Situaţia este caracteristică mai ales
pentru grupările teroriste musulmane, căci religia şi politica pot fi cu greu separate în cazul
Islamului. De exemplu, organizaţiile Hezbollaah sau Hamas acţionează conform unei ideologii
religioase pe care o combină cu o agendă politică foarte precisă în Liban şi în teritoriile
palestiniene.
Aceste grupări au în vedere atât obiective pe termen scurt, cum ar fi eliberarea membrilor
deţinuţi în închisori, cât şi obiective pe termen mai lung, precum opunerea rezistenţei faţă de
ocupaţia israeliană a pământurilor pe care s-au născut şi „eliberarea”, în consecinţă, a tuturor
„credincioşilor”. Această situaţie devine chiar mai complicată când intră în discuţie problema
terorismului sprijinit de autorităţi statale: grupările teroriste religioase nu presupun costuri
ridicate şi sunt considerate instrumente eficiente de statele care urmăresc sa îşi îndeplinească
priorităţile înscrise în agendele de politică externă.
Din 1988, proliferarea mişcărilor extremist-religioase a fost urmată de o creştere a
numărului total de acte teroriste. Mişcările religioase sunt răspunzătoare de mai mult de jumătate
din cele 64.319 de incidente înregistrate între 1970 şi luna iulie a anului 19955, însă această cifră
este mult mai mare în prezent.
Predominanţa terorismului religios indică, de asemenea, faptul că, în ultimele trei decenii,
transformarea terorismului contemporan într-o metodă de luptă şi evoluţia tacticilor şi tehnicilor
folosite de diversele grupări au provocat schimbări ample la nivel local, regional şi global.
Acestea pot fi observate în numeroase incidente, de la deturnarea avioanelor de către terorişti
palestinieni nereligioşi şi de la mutilările cauzate de grupări de dreapta sau de stânga din Europa,
până la nivelul global făra precedent atins în prezent de extremismul religios.
Evoluţia terorismului religios caracteristic vremurilor noastre nu s-a produs în vid şi nici
nu reprezintă un fenomen cu totul nou. Totuşi, acest fenomen a câştigat teren în perioada
4 Bruce Hoffman, op. cit., pag. 2. Anul 1968 este cunoscut ca punctul de origine al terorismului modern
internaţional. Atunci au început o explozie de deturnări de avioane din Cuba până în SUA, ca şi atacurile împotriva
companiilor israeliene şi occidentale executate de diverse grupări palestiniene.5 Algerian Terrorism: Some National, Regional and Global Perspectives, Columbia University Press, declaraţia
profesorului Yonah Alexander în 110ctombrie 1995.5
ulterioară razboiului rece, fiind determinat de exacerbarea conflictelor etnico-religioase şi de
apropierea noului mileniu. Disoluţia accelerată a legăturilor tradiţionale care asigură coeziunea
socială şi culturală a unei societăţi şi a mai multor societăţi în actualul proces de globalizare se
combină cu moştenirea istorică şi cu manifestările curente de represiune politică, cu inegalitatea
economică şi cu prefacerile sociale comune diferitelor mişcări religioase extremiste. Toate acestea
au dus la o creştere a fragilităţii, instabilităţii şi imprevizibilităţii prezentului şi viitorului. Actualul
nivel atins de terorismul religios în ceea ce priveşte latura militantă indică faptul că respectivele
credinţe şi comunităţi se află la un punct istoric de cotitură: teroriştii simt nevoia de a-şi păstra
identitatea religioasă, şi consideră acest moment istoric ca o oportunitate de a-şi configura în mod
fundamental viitorul.
Există un număr de factori care se întrepătrund şi care au contribuit la renaşterea
terorismului religios în forma sa modernă şi distrugătoare pe care a atins-o la începutul mileniului.
În acelaşi timp, este posibil să se distingă între diversele modele şi caracteristici comune tuturor
grupărilor teroriste religioase din diferite regiuni şi de diferite credinţe. Aceste caracteristici ajută
la definirea cauzelor şi la portretizarea inamicului, precum şi la configurarea mijloacelor, a
metodelor şi a momentului ales pentru folosirea violenţei.
2. Evoluția fenomenului de terorism.
Terorismul nu este un fenomen de dată recentă, el a însoţit toate societăţile umane pe
scara istoriei, mijloacele fiind mereu perfecţionate, în funcţie de treapta de civilizaţie la care a
ajuns omenirea, esenţa ramânând însă aceeaşi: inducerea fricii, panicii, groazei şi terorii.
În prezent suntem martori în fața unui nou val de Terorism care are la bază atât naţionalismul
dar şi religia. După valul anarhist ( de la sfârşitul secolului al XIX-lea până în 1945), valul
decolonizării ( 1945-1970), valul extremei stângi(1970-1990), se pare că am intrat în al patrulea
val,valul religios esenţiamente islamic6.
Fundamentalismul religios are ca expresie directă terorismul islamic şi este menit să
aducă islamismul, prin orice fel de mijloc, la conducerea planetei, deoarece numai această
religie – se crede – este adevărată şi importantă, numai ea are o misiune mesianică. El vizează
lumea întreagă, dar mai ales civilizaţia occidentală, cu leagănul ei european şi configuraţia ei
actuală de influenţă americană.
Am putea spune că, din punct de vedere al acţiunilor extreme, fundamentalismul
religios a fost una din caracteristicile principale ale secolului al XX-lea. Religia s-a constituit
6 Ali Laidi, Efectul de bumerang. Cum a determinat globalizarea apariţia terorismului, Editura House of Guides,
2007, p.416
deopotrivă într-un suport al revigorării unor tensiuni vechi, dar şi într-un instrument folosit cu
abilitate şi, adesea, cu brutalitate de anumiţi conducători politici pentru legitimarea publică a
unor acţiuni. Procesul de mondializare forţată, efectele colaterale ale acesteia, creşterea sărăciei
şi a gradului de insecuritate, concomitent cu mărirea enormă a decalajelor între bogăţie şi
sărăcie, între lumea bogată şi lumea săracă şi cu explozia demografică au determinat populaţia
să-şi pună speranţele în miracolul credinţei. Iar cea mai afectată populaţie a planetei de pe urma
procesului de mondializare, îndeosebi din lupta pentru resurse, a fost şi este cea care trăieşte în
lumea islamică. În plus, modul de viaţă islamic, valorile străvechi, inflexibile, respingerea acestei
lumi de către civilizaţia occidentală, care o priveşte ca un fel de rezervaţie, s-au constituit în
factori de consolidare a islamismului în dimensiunea sa fundamentalistă, exclusivistă, agresivă.
Fundamentalismul religios, în lumea islamică, ţine loc de naţionalism introducând norme morale,
civile şi penale într-un stat islamic7. El este deasupra naţiunilor, întrucât consideră că toată lumea
islamică reprezintă o entitate religioasă şi etno-culturală de sine stătătoare intolerantă. De aceea,
în numele legii islamice, grupările fundamentaliste au declanşat războiul sfânt, Jihad-ul.
Terorismul nu este un fenomen de dată recentă, el a însoţit toate societăţile umane pe scara
istoriei, mijloacele fiind mereu perfecţionate, în funcţie de treapta de civilizaţie la care a ajuns
omenirea, esenţa ramânând însă aceeaşi: inducerea fricii, panicii, groazei şi terorii.
Terorismul se prezintă ca un fenomen social extrem de complex constând din manifestarea
spectaculoasă a violenţei, cu scopul de a atrage atenţia, a înspăimânta şi a impune un anumit tip
de comportament, uneori purşi simplu pentru a teroriza, printr-o gamă foarte diversificată de
acţiuni limită, în care omul este deopotrivă armăşi victimă.8
Terorismul a fost definit din punct de vedere juridic abia în cadrul Conferinţei de la
Copenhaga din anul 1935 ca fiind un act voluntar comis împotriva vieţii, a integrităţii fizice sau
chiar a libertăţii oficialităţilor, ca orice act primejduind o comunitate. Starea de teroare este
creată în vederea schimbării autorităţii publice.
„Înţeles ca modalitate de atingere a unor obiective politice, prin folosirea fără
discernământ şi nediscriminatorie a violenţei”9, terorismul a reprezentat una din problemele
majore ale secolului XX. Acest fenomen s-a perpetuat de-a lungul războiului rece, fiind una din
problemele majore ale secolului trecut şi a celui prezent, deşi nu atât de mare.
7 Anghelescu, Nadia, Introducere în Islam, Ed. Enciclopedică, Bucureşti., 1993, p.52
8 Bodunescu, Ion, Flagelul terorismului internaţional, Ed. Militară, Bucureşti,1978, p.489 Jura Cristian, Terorismul Internațional, Editura All Beck, București, 2004, pag XVII
7
Din punct de vedere politic, terorismul este definit ca acţiune intenţionată de
înfricoşare, prin ameninţări de aplicare a represiunii fizice şi a presiunilor psihologice asupra
adversarilor politici, asupra demnitarilor, instituţiilor şi chiar a statelor10.
Unele caracteristici: terorismul este un fenomen social; el se manifestă prin acţiuni
violente duse de către un individ, un grup de indivizi, o organizaţie (militară sau nonmilitară) sau
chiar de către un stat; acţiunea este violentă, ofensivă şi este dusă împotriva unor ţinte arbitrar
alese, inoculând frica şi teroarea; se urmăreşte obţinerea unor scopuri de natură politică în
principal, economică, religioasă, etnică, etc., prin impunerea voinţei terorii asupra unui individ,
comunităţi, popor, ba chiar faţă de o întreagă civilizaţie.
Capitolul II
1.Gruparea teroristă Al Qaida ; istoricul apariției și structura acesteia.
Al Qa’ida ( în القاعدة arabă, transcris de asemenea ca al-Qa'idah, al-Qaeda, sau al-
Quaida). Este o grupare de sprijin multinaţională, care finanţează şi orchestrează activităţile
militanţilor islamici din întreaga lume. A fost înfiinţată în urma războiului afgan împotriva ex-
10 Dicţionarul politic, 1975, p. 5888
URSS, iar membrii de bază sunt veterani ai acestui război, provenind din lumea arabă. A fost
creată în 1988 de şeicul Usamah bin Muhammad bin Awad bin Ladin (născut pe 10 martie 1957
sau 30 iulie 1957), cunoscut în mod uzual ca Osama bin Laden ( الدن بن أسامة )11. Având baza
în Afghanistan, Bin Laden folosea o reţea internaţională extinsă pentru menţinerea legăturii între
extremiştii musulmani din diverse state. Principalul scop al organizaţiei este răsturnarea a ceea
ce aceasta consideră „guverne corupte şi eretice ale statelor musulmane” şi înlocuirea lor cu
legea islamică Sharia. Gruparea este pronunţat anti-occidentală şi consideră SUA ca inamicul
principal al islamului. În prezent, scopul declarat al grupării este restabilirea „Statului
Musulman” în întreaga lume.
Ossama Bin Laden şi-a început activitatea în acest domeniu în 1979, când şi-a transferat
afacerile în Afghanistan. Având în vedere că Afganistanul nu dispunea nici de infrastructura şi
nici de oamenii necesari pentru a face faţă unui conflict prelungit, a început punerea la punct a
acestor aspecte. Primul pas a fost realizarea unui program de încorporare, organizând, împreună
cu liderul „Frăţiei Musulmane Palestiniene”, un birou de recrutare. Se estimează că au fost
instruiţi circa 10.000 de luptători, doar o mică parte dintre aceştia fiind afghani. Se afirmă că
circa jumătate din recruţi proveneau din Arabia Saudită, 3.000 din Algeria, 2.000 din Egipt,
restul provenind din Yemen, Pakistan şi Sudan.
Un rol important în istoria grupării l-a avut SUA, prin intermediul CIA, care, în perioada
războiului afgano-sovietic, a lansat o campanie (500 milioane de dolari anual) de înarmare şi
pregătire a guerilelor mujahedine pentru a lupta împotriva URSS, gruparea lui Bin Laden fiind
una dintre cele mai importante. Se estimează că, în acest fel, gruparea a primit o mare cantitate
de armament american, inclusiv rachete antiaeriene Stinger.
La sfârşitul războiului din Afganistan, Bin Laden s-a separat de Frăţia Musulmană Palesti-niană,
formând Al-Qaida în 1988 şi concentrându-se asupra acţiunilor împotriva altor state. După
retragerea cetăţeniei saudite de către acest stat şi expulzarea sa în 1994, Bin Laden s-a mutat în
Sudan, unde a construit o infrastructură pentru guvernul saudit şi centre de pregătire pentru
veteranii afgani. În 1996, ca urmare a unei îmbunătăţiri a relaţiilor sudano-americane, guvernul
saudit, ca un gest de prietenie faţă de SUA, i-a cerut lui Bin Laden să părăsească ţara.
În mai 1996, Osama Bin Laden se instalează în Afghanistan, unde formează organizaţia
„The Islamic World Front for the struggle against the Jews and the Crusaders” (Frontul Islamic
Mondial pentru Lupta împotriva evreilor şi cruciaţilor), printre membri fondatori numărându-se
Ayman al-Zawahiri, lider al Jihad-ului Egiptean şi Rifa’i Ahmad Taha, lider al „Grupului
Islamic”.
11 www.muslimsonline.com.9
În 28.05.1998, Bin Laden a anunţat formarea „Frontului Internaţional Islamic pentru
Jihadul împotriva SUA şi Israelului”, afirmând că lideri ai mişcărilor islamice din mai multe
state, inclusiv Pakistan, şi-au arătat interesul de a se alătura Frontului. Potrivit declaraţiei lui Bin
Laden cu această ocazie, este datoria tuturor musulmanilor să ucidă cetăţeni americani, atât
civili, cât şi militari şi de asemenea, aliaţii lor din orice parte a lumii.
Al Qaida este o reţea constând din mai multe organizaţii fundamentaliste din diverse
state. Factorul comun al acestor grupări este utilizarea terorismului ca mijloc pentru atingerea
scopurilor lor politice şi o agendă a cărei prioritate o constituie înlăturarea “guvernelor eretice”
din statele lor şi instalarea legii islamice. Din declaraţiile oficiale ale lui Bin Laden reiese un
scop fundamental şi predominant: expulzarea prezenţei americane, atât civile, cât şi militare din
zona Golfului Persic.
Numele lui Bin Laden a fost asociat cu mai multe atacuri teroriste în diverse regiuni ale
lumii, printre care: atacurile de la Riyadh (noiembrie 1995), Dharan (iunie 1996), un hotel din
Yemen (decembrie 1992), tentativa de asasinat împotriva preşedintelui egiptean Mubarak, în
Etiopia (iunie 1995), atentatul de la World Trade Center (februarie 1993) şi un atac împotriva
forţelor americane din Somalia.
Gruparea se crede că este formată dintr-un număr cuprins între câteva sute şi câteva mii
de membri. De asemenea, serveşte ca bază a unei organizaţii umbrelă care include grupuri
islamice extremiste sunite, inclusiv facţiuni ale „Jihad-ului Islamic Egiptean”, „al-Gama’al-
Islamiyya” şi „Harakatul-Mujahidin”.
Se afirmă că Bin Laden a moştenit circa 300 de milioane de dolari, pe care-i utilizează
pentru finanţarea grupării. De asemenea, al-Qaida menţine afaceri, colectează donaţii din partea
supor-terilor şi sustrage fonduri din donaţiile către organizaţiile musulmane caritabile.
Atacurile revendicate de gruparea teroristă Al-Qaida :
Data Loc Acțiune Victime
Decembrie
1992Aden ,Yemen
În Hotelul a fost organizată o explozie
îndreptată împotriva soldaților americani
staționați la hotel.
Au murit doi
turiști
australieni.
Februarie 1993 New York ,Statele
Unite ale Americii
Explozie la World Trade Center din New
York.
6 persoane
au murit și
sute au fost
10
răniți.
3 și 4 octombrie
1993Mogadishu, Somalia
Susținători ai al-Qaeda au fost implicați
într- o luptă cu soldați americani care au
fost în Somalia ca parte a unei operațiuni
de menținere a păcii "Continuarea
Hope" .
18 soldați au
fost uciși.
Iunie 1995 Etiopia
Încercare de asasinare a președintelui
egiptean Hosni Mubarak , organizat de
bin Laden.
Noiembrie 1995 Arabia Saudită
În Riyadh și în iunie 1996, în Dhahran
Bin Laden efectuat două atacuri teroriste
împotriva trupelor americane în Arabia
Saudită. Bin Laden a menționat că,
aceste acțiuni au inițiat războiul sfânt al
lumii islamice cu Statele Unite.
A ucis
aproximativ
30 de
persoane, 22
dintre ele -
armata
americană.
1996 Arabia Saudită
O bombă puternică plantate în mașină, a
distrus un complex rezidential de trupe
americane.
August 7,1998Dar es
Salaam ,Tanzania
Aproape de Ambasada SUA a fost
plasată o mașină cu bombă. Cum era de
așteptat, 2 teroriști, au executat atacul
organizat de Bin Laden.
A ucis 10 și a
rănit 77 de
persoane.
August 7,1998 Nairobi ,Kenya
A fost o explozie la Ambasada
Americană . A fost, de asemenea, folosit
mașini capcană care au explodat la
intrarea din spatele ambasadei. Explozia
a prăbușit blocul de 5 etaje. Șapte
teroriști implicați în atac au fost membri
ai organizației lui bin Laden. Se afirmă că
atacul terorist au fost dezvoltat de unul
dintre cei mai apropiați asociați ai lui
Osama bin Laden - Iman al-Zawahiri.
A ucis 254 și
a rănit mai
mult de
5.000.
Octombrie
12, 2000
Aden, Yemen A fost atacată o navă din armata
americană .
A ucis 15
persoane și a
rănit 33 de
11
marinari.
Septembrie
9, 2001Takhar ,Afganistan
Uciderea comandantului militar afgan
Ahmad Shah Massoud .
Septembrie
11, 2001
New York, Statele
Unite ale Americii
Teroriștii au capturat un "Boeing",care
sa prăbușit în turnurile World Trade
Center din New York și din aripa a
cladirii a Pentagonului din Washington.
A ucis 2974
de oameni
(nu inclusiv
cei 19
teroriști), 24
dispărut.
Noiembrie
15, 2003Istanbul ,Turcia
Cu ajutorul a 2 mașini , atentatorii
sinucigași a detonat bombele
provocând explozii aproape de două
sinagogi din Istanbul .
25 de
persoane au
fost ucise și
peste 300 de
răniți
11 martie,2004 Madrid ,Spania Explozii a patru trenuri .
A ucis 191 de
persoane,
rănite
aproximativ
2.000.
7 iulie 2005Londra ,Marea
Britanie
O serie de atacuri teroriste asupra
metroului londonez .
56 de
persoane au
fost ucise și
aproximativ
700 de răniți.
November
5, 2005Amman ,Iordania O serie de explozii în Amman .
67 de
persoane au
fost ucise și
295 de răniți.
27
decembrie,2007Rawalpindi, Pakistan Uciderea lui Benazir Bhutto .
Mai mult de
26 de
persoane au
fost ucise,
inclusiv
Bhutto, 90
răniți
12
May 4,2011 Bagdad ,Irak
O bombă a explodat într-o cafenea
aglomerata, în momentul atacului terorist
mergea difuzarea unui meci de fotbal.
16 de
persoane au
fost ucise și
37 rănite
12
2. Structura organizației , conducerea acesteia și strategia de dezvoltare.
Filosofia condocerii Al Qaida a fost caracterizată ca “ centralizarea luării deciziilor și
descentralizarea executării acestora”. 13 Se lansează ipoteza prin care odată cu începerii așa
numitei Lupte cu terorismul Al Qaida a devenit izolată geografic , adică devenirea acesteia într-
o structură dezorganizată cu diferite grupări regionale care folosesc brandul Al Qaida.
Mulți experți în terorism nu sunt deacord cu faptul că orice acțiune a jihadului global se
organizează nemărginit de conducerea grupării teroriste. Însă Osama bid Laden avea o influență
idiologică asupra extremiștilor. Experții mai afirmă ca organizația este dezmembrată și activează
în diferite regiuni de pe glob , nu neapărat să-și coordoneze activitatea teroristă.
Alții consideră ca AlQaeda reprezintă o rețea integrată și foarte puternică cu un scop bine definit
care e condusă de zonele tribale Pakistaneze . Bruce Hoffman expert în terorism a declarat : “Mă
uimește faptul că oamenii nu cred că există un adversar clar acolo , și că acesta are o abordare
strategică ”14. După părerea mea aceasta și este esență gasirii unui dușman cu care sa incepi o
luptă și să dobori pe toți în această luptă , așa după părerea mea a procedat Statele Unite când a
început așa numita luptă cu terorismul.
Al- Qaeda are următoarele filial directe :
Statul Islamic din Irak și Levant
Al-Qaeda din Maghrebul Islamic
Al-Shabaab (Mișcarea Mujahideen Tineret) în Somalia
Jihadul Islamic Egiptean
Al-Qaida în Peninsula Arabică:
Al Qaeda din Arabia Saudită ,
Jihadul Islamic din Yemen.
12 http://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_al-Qaeda_attacks13 al-Hammadi, Khalid, "The Inside Story of al-Qa'ida", part 4, Al-Quds al-Arabi, March 22, 200514 Blitz, James (19 ianuarie 2010), "O amenințare transformată" .Financial Times . 23 ianuarie 2010 .
13
Al-Nusra Front
Al-Qaeda are următoarele afiliate indirecte:
Turkestanul de Est Mișcarea Islamică
Mișcarea Islamică din Uzbekistan
Talibanii
Emiratul Caucaz
Fatah al-Islam
Lashkar-e-Taiba
Jaish-e-Mohammed
Jemaah Islamiyah
Abu Sayyaf
Mișcare Rajah Sulaiman
Islamic Jihad Union
Mișcarea de Unitatii Jihad și în Africa de Vest
Marocan Islamic Combatant Group
Al-Qaeda Batalion kurzi
Cea mai mare parte de informație este de la Jamal al-Fadl care a informat autoritățile
americane despre conducerea grupării și cum a fost creat acesta.Deseori aceste informații au fost
contestate, însă toată informație despre organizația Al Qaeda o au de la respectivul individ.
Osama bin Laden a fost cel mai notoriu emir , comandat și senior-șef al Al Qaeda , înainte
de asasinarea sa la 1 mai 2011 de către forțele americane. Ayman al-Zawahiri a fost adjunctul
său șef pe operațiuni alQaeda , însă după moartea sa și-a asumat rolul de commandant potrivit
anunțului făcut de Al Qaeda pe 16 iunie 2011 , acesta la înlocuit pe Saif al-Adel care asigura
interminatul. Bin Laden a fost sfătuit de către un Consiliu Shura , care este format din membri
de rang înalt al-Qaeda, care era format de oficialii occidentali alcătuită din 20-30 de persoane.
Structura organizațională Al Qaeda:
Comitetul Militar este responsabil pentru cooperativele de formare, achiziționarea de arme, și de atacuri
de planificare.
Comitetul de Afaceri /Bani se ocupă de fondurile recrutate și formarea de agenți prin
hawala sistemul bancar. Eforturile conduse de SUA pentru a distruge sursele de finanțare a
14
terorismului au fost cel mai mare succes în anul imediat următor atacurilor din 11
septembrie, Al-Qaida continuă să funcționeze prin intermediul băncilor nereglementate, cum ar
fi 1000 de hawaladars în Pakistan, unele dintre care se pot ocupa cu fonduri de până la 10
milioane dolari. Acesta prevede, de asemenea, bilete de avion și pașapoarte false, plați pentru
membrii al-Qaeda, și supraveghează companiile orientate spre profit. În Raportul Comisiei
9/11 , a fost a estimat că al-Qaeda cere 30 de milioane de $ pe an pentru a efectua operațiunile
sale.15
Comitetul Juridic denumită și legea Sharia , decide dacă acțiunile speciale sunt în
conformitate cu ideile de bază a acestui current.
Comitetul Religios , care emite edicte cum ar fi cel emis în 1998 care menționa ca trebuie de
ucis un American de către fiecare musulman.
Comitetul Mediatic , după cum se știe că a existat în lumea public un ziar Nashrat al akhbar
care manipula relațiile publice.
Apoi a fost creată casă de pproducție media care furniza video și material audio .
După cum se știe întregii lumi Al Qaeda mereu a optat pentru distrugerea inamicului său
principal – națiunea americană. La data de 11 martie 2005 , Al-Quds Al –Arabi a publicat
extrase din Saif Adel care era un document prin care se arata strategia Al Qaeda 2020. Abdel
Bari Atwan rezumă acest document că ar cuprinde cinci etape pentru a scăpa Ummah de
pericolul care îl paște :
1. Provocarea Statelor Unite pentru a invada o țară musulmană provocând un numar mare de
victim civile
2. Incitarea rezistenței locale împotriva forțelor ocupației
3. Extinderea conflictului în țările vecine , în care SUA să se angajeze cu aliații săi într-un conflict
de lungă durată.
4. Convertirea Al-Qaeda într-o ideologie și un set de principia de funcționare care pot fi francizate
liber de către alte state, fără a necesita un control sau vrio comandă direct și vor provoca atacuri
înpotriva SUA și aliaților săi , cum s-a întâmplat la Madrid și Londra atentate cu bombă
soldate cu decese.
5. Economia SUA se va ruina în apropierea anilor 2020 sub presiunea mai multor angajamente
făcute de SUA în diverse programe , și lumea va intra într-un colaps mondial și va fi învinuită
SUA de toate aceste , ceea ce va duce la un JIHAD global condus de al Qaeda .
3. Finanțarea grupării teroriste și exagerarea pericolului AL Qaeda.
15 http://en.wikipedia.org/wiki/Al-Qaeda#cite_note-34 accesat 21.11.201315
S-a afirmat că gruparea teroristă este format cu ajutorul donațiilor făcute de simpatizanți
și de moștenirea dubioasă pe care a obținut-o Osama Bin Laden. Însă în aprilie 1978, Partidul
Democratic al Poporului din Afganistan (PDPA) a ajuns la putere. Ei au militat pentru reformă şi
pentru adoptarea regulilor regimului sovietic comunist. În 1979, revoluţia islamică s-a mutat în
Iran şi liderul islamic a fost detronat de către poporul său. Războiul rece a creat alianţe de
convenienţă între anumite state, în funcţie de interesele economice, politice şi sociale pe care le
aveau. Washington-ul s-a temut de o eventuală răspândire a comunismului în regiune şi astfel
CIA s-a oferit să acorde suport militar oricui ar putea să-l ajute să învingă PDPA.
Între 1978 şi 1992, guvernul american a oferit cel puţin 750 milioane de dolari
ajungându-se la 1,5 miliarde de dolari grupărilor rebele din Afganistan. Deoarece CIA nu avea
cum să pătrundă în Afganistan, aceşti bani au fost distribuiţi de către o agenţie locală a
Serviciului Secret pakistanez, ISI, prin intermediul organizaţiei locale MAK a Biroului Afgan de
Servicii şi a lui Azzam Abdullah, împreună cu asistentul său Osama bin Laden.16
Bin Laden şi Azzam au întărit relaţiile de colaborare cu Serviciile Secrete Pakistaneze,
ISI. Aceasta a fost directiva CIA-ului pentru a suplimenta cu armament, rachete sol-aer şi
sisteme de informare prin satelit grupările islamice teroriste. Azzam a călătorit sub auspiciile
Frăţiei Musulmane şi a vizitat Germania şi SUA, unde a fost primit cu braţele deschise. La o
întâlnire din Fort Worth, Texas, în 1982 el l-a recrutat pe Essam al-Ridi, care a devenit mai
târziu pilotul personal al lui Bin Laden. Azzam şi Bin Laden au folosit o mare parte din fondurile
primite pentru ridicarea unei tabere de pregătire la graniţa dintre Pakistan şi Afganistan. În acest
timp, guvernul pakistanez, pentru a nu pierde controlul asupra celor doi a cerut guvernului Saudit
să trimită un leader militar pentru a coordona procesul. Saudiţii l-au trimis pe Prinţul Turki ibn
Faisal ibn Abdelaziz, şeful Securităţii. Acesta a lucrat îndeaproape cu două bănci Saudite, Dar al-
Mal al-Islami fondată de fratele său şi Dalla al-Baraka fondată de unchiul său, pentru alocarea
fondurilor către luptătorii arabi în Afganistan. Osama bin Laden a folosit astfel surse pseudo-
caritabile din reţeaua bancară internaţională, alocând fonduri pentru activităţi teroriste. Armata
sovietică a fost învinsă şi alungată din ţară.17
În 1989 ruşii au lăsat în capitala Kabul un guvern comunist pe care continuau să-l
finanţeze şi să-l susţină. Gruparea MAK a început să se scindeze, facţiunile etnice războindu-se
între ele pentru preluarea controlului diferitelor regiuni. În acest context războinic a luat naştere
16 Conspiracy Enciclopedia – The Enciclopedia of conspiracy theories, Chamberlain Bros., a member of the Penguin
Group (USA) 200417 Valentin Manoliu „Dezvăluiri uluitoare despre modul în care este afectată România de gigantica conspiraţie
internaţională a Noii Ordini Mondiale” 200316
Al-Qaeda, o ramură radicală rezultată din fuziunea naziştilor arabi şi a extremiştilor religioşi, a
cărui conducător a devenit Osama bin Laden. În 1996 a apărut gruparea Taliban, susţinută de
Pakistan. Talibanii au reuşit să cucerească capitala Kabul, dar fără a reuşi să controleze întreaga
ţară. Talibanii sunt cunoscuţi pentru interpretarea extrem de radicală a islamului şi au făcut front
comun cu armata lui Bin Laden, ajutându-se reciproc.
4. Dubioasa relație dintr G.Bush și Osama Bin Laden
Relaţia dintre familia preşedintelui G.W. Bush şi al-Qaeda este foarte veche. Jurnalistul
Peter Allen de la London Daily Mail, a dezvăluit strânsele legături dintre George W. Bush şi
Salem bin Laden, fratele lui Osama: „Incredibil, scrie el, Salem este partener de afaceri cu omul
care conduce vânătoarea fratelui său”.
Prima companie petrolieră a lui George W. Bush, Arbusto Energy, fondată în 1970 în Texas, l-a
avut ca asociat pe Salem bin Laden. În companie a făcut investiţii de 50.000 de dolari şi un
afacerist texan, pe nume James Bath, un bun prieten de-al lui Bush. În acelaşi an, Bath a
cumpărat aeroportul Huston Gulf pe numele lui Salem.18
În 1987, Arbusto Energy devine Harken Energy Corporation şi mai mult de 25 de
milioane de dolari sunt investiţi în companie. Tranzacţia are loc prin intermediul unor bănci
elveţiene, cu care James Bath are strânse legături: Uniunea Băncilor Elveţiene şi Banca de
Comerţ şi Credit Internaţional (BCCI) din Geneva. BCCI a fost acuzată ulterior că a sprijinit
activităţile secrete ale CIA-ului din Afghanistan. Prin aceste relaţii de afaceri, clanul Bush a
primit miliarde de dolari de la clanul Bin Laden, bani care au influenţat politica externă a
Statelor Unite.
Pe la mijlocul anului 1990, George Bush Senior a început să lucreze pentru Grupul
Carlyle. Într-un program difuzat de BBC, Newsnight, Greg Palast dezvăluie că: „Tânărul George
(Bush, n.r.) a primit şi el beneficii ca director al unei filiale a Carlyle Corporation, o companie
privată, puţin cunoscută, care în doar câţiva ani de la întemeiere a devenit unul dintre cei mai
mari furnizori ai sistemului de apărare al Statelor Unite. Tatăl său, Bush senior, este de asemenea
pe statul de plată al companiei ca şi consilier. Şi ceea ce este cu adevărat jenant este faptul că Bin
Laden deţinea acţiuni la Carlyle, pe care le-a vândut doar după 11 septembrie 2001.”
18 www.savethemales.ca, Henry Makow Ph.D, November 25, 200217
Această companie a înghiţit şi ea 12 miliarde de dolari. James Baker, secretarul apărării, a
fost consilierul firmei, iar Frank Carlucci, secretarul apărării în timpul lui Reagan, a devenit
preşedintele firmei. În acea perioadă Bush senior a făcut două vizite în Arabia, la cartierul
general al lui Bin Laden, în calitate de reprezentant al grupului Carlyle. Clanul Bin Laden, alături
de 11 familii saudite au investit consistent în acest grup. De asemenea, din consiliul de
conducere al Grupului Carlyle face parte şi Sami Baarma, directorul instituţiei pakistaneze
numite Prima Bancă Comercială care îşi are sediul în Lahore şi este condusă de Khalid bin
Mahfouz.19
În 1992, James Bath a fost pus sub observaţie de către FBI, sub acuzaţia de direcţionare
de bani din Arabia Saudită către companiile texane, cu scopul de a influenţa politica externă
americană. George W. Bush a negat faptul că îl cunoaşte pe James Bath, deşi ei colaboraseră
mult timp. În 1999, Khalid bin Mahfouz a fost acuzat de transferarea a trei milioane de dolari
dintr-un fond de pensii saudit în conturile BCCI din New York şi Londra, care aveau legături cu
operaţiunile lui Bin Laden.
În dimineaţa zilei de 11 septembrie 2001, grupul Carlyle a fost gazda conferinţei anuale a
investitorilor care a avut loc la Hotelul Ritz Carton din Washington DC. Frank Carlucci, James
Barker, George Bush Senior şi Shafig bin Laden, fratele lui Osama bin Laden au privit împreună
imaginile transmise din New York cu prăbuşirea World Trade Center.
Pe 26 septembrie 2001, armata americană a semnat un contract de 665 milioane de dolari
cu o divizie a Grupului Carlyle numită United Defense Industries pentru desfăşurarea operaţiunii
numite Crusader. În luna octombrie a aceluiaşi an, Grupul Carlyle s-a transformat într-o
companie publică, iar în decembrie 2001, a avut un profit de 237 milioane de dolari într-o
singura zi. George Bush senior s-a retras de la conducere în octombrie 2003, dar a continuat să
facă investiţii în companie. Clanul Bin Laden s-a retras în mod discret din acest grup.20
În urma evenimentelor de la World Trade Center, preşedintele Bush a fost rugat să
desemneze un preşedinte al Comisiei de Investigaţii 9/11. El l-a ales tocmai pe Thomas Kean,
fostul lui partener de afaceri şi totodată partener de afaceri cu Mahfouz and Al-Amoudi,
cumnatul lui Osama bin Laden.Legăturile strânse de afaceri dintre cele două clanuri au făcut ca
19 www.planetarymovement.org: the-iran-qaeda-scandal, Michael Carmichael, Global Research, March 4, 2007, The
Planetary Movement20 www.planetarymovement.org: the-iran-qaeda-scandal, Michael Carmichael, Global Research, March 4, 2007, The
Planetary Movement18
întreaga administraţie Bush să zădărnicească eforturile FBI-ului de a găsi vinovaţii atacurilor,
deoarece aceste investigaţii ar fi putut demonstra faptul că terorismul era de fapt afacerea
familiei Bin Laden, şi implicit a familiei Bush. Acest lucru ar fi asociat familia Bush cu
terorismul, lucru pe care preşedintele nu-l dorea nicidecum.
Propaganda despre Al-Qaeda este exagerată
Mai mulţi ziarişti şi-au pus întrebarea: E posibil ca Al-Qaeda, definită de preşedintele
Bush ca fiind „nucleul conspiraţiei teroriste internaţionale” să nu existe de fapt sau să nu fie o
organizaţie de proporţii, aşa cum vrea să ne convingă maşina de propagandă? Concluzia la care
au ajuns a fost că o bună parte din ceea ce ştim despre terorismul internaţional este o poveste
exagerată şi distorsionată pe care mai marii lumii vor să ne-o bage pe gât.
Robert Scheer, un jurnalist cu 30 de ani de experienţă de la Los Angeles Time, face, într-
un documentar BBC, unele comentarii referitoare la evenimentele din 11 septembrie 2001 şi la o
eventuală legătură cu gruparea Al-Qaeda. El pune următoarele întrebări:
- Dacă Osama bin Laden reprezintă, in facto, capul unei organizaţii internaţionale teroriste cu
grupuri operative antrenate în peste 40 de ţări, aşa cum afirmă Bush, de ce, în ciuda torturării
prizonierilor şi a tuturor mijloacelor utilizate pentru a scoate informaţii de la ei, nu s-a obţinut
nici o dovadă a faptului că dărâmarea World Trade Center a fost realizată de islamişti?
- Cum e posibil ca după 9/11 să fie reţinuţi în Marea Britanie ca presupuşi terorişti 664 de
oameni, şi numai 17 dintre ei să fie găsiţi vinovaţi de participare la organizarea atentatelor, nici
unul nefiind membru Al-Qaeda?
- De ce Secretarul Apărării, Donald Rumsfeld, afirma în “Întâlnirea cu presa” în 2001 că Al-
Qaeda a avut cartierul general în zona peşterilor din Afganistan, când Marea Britanie şi forţele
militare americane nu au găsit nici o urmă de aşezare în zona indicată?
Guvernul american a avut toate mijloacele necesare pentru a detecta şi preveni atacurile
teroriste asupra Statelor Unite, prin puternicele instituţii de contraspionaj şi securitate: CIA, FBI,
NSA, Serviciul Secret al Apărării etc. Toate aceste servicii au în dotare echipament tehnic de
ultimă oră care ar putea să monitorizeze comunicaţiile electronice din întreaga lume. Cum putem
să credem că aceste atacuri au fost cu adevărat o surpriză pentru americani, atâta timp cât ei au o
adevărată obsesie în ceea ce priveşte securitatea?!
În anul 2001, SUA a cheltuit 30 miliarde de dolari pentru culegerea de informaţii şi încă 12
miliarde pentru operaţiuni antiterorism. Singura explicaţie plauzibilă, dar şi sinistră, este că
19
guvernul SUA a avut cunoştinţă de aceste viitoare atacuri aviatice teroriste, deoarece au fost
programate chiar de el.
Terorismul a oferit un pretext pentru introducerea unor legi draconice şi a unor măsuri de
securitate şi de limitare a drepturilor omului, care înainte ar fi fost de neconceput. Acest lucru a
fost recunoscut de deputatul Henry Gonzalez: „Adevărul este că avem deja pregătite toate aceste
măsuri de precauţie, iar planurile de urgenţă, stabilite prin lege, există deja şi prin urmare, cu
ajutorul lor am putea ca în numele stopării terorismului să mobilizăm armata, să arestăm cetăţeni
americani şi să îi ţinem în lagăre de detenţie”.21
Ca răspuns la atacurile din 11 septembrie 2001, guvernul SUA a adoptat o măsură de
urgenţă reglementată prin lege, care după spusele lui Jim McGee, redactor al ziarului
Washington Post: „împuterniceşte guvernul să modifice misiunea principală a FBI-ului,
adăugând la soluţionarea crimelor, adunarea de informaţii domestice (supravegherea
populaţiei).22 În plus, Ministerul de Finanţe a fost însărcinat cu construirea unui sistem ce va
reuni toate informaţiile din domeniul financiar, ale cărui date pot fi accesate de către CIA. Şi
lucrul cel mai important, CIA va avea pentru prima dată dreptul de a influenţa operaţiunile de
supraveghere ale FBI-ului pe teritoriul SUA, va avea acces la dovezile adunate de către Marele
Juriu Federal şi la monitorizarea convorbirilor telefonice”. În numele luptei contra terorismului,
guvernul american a obţinut deci mână liberă pentru a monitoriza orice mişcare „suspectă”,
devenind un mijloc de colectare de informaţii despre orice cetăţean. Iar Marele Juriu Federal
devine astfel cea mai puternică armă de investigaţie din SUA. El are puteri extinse, putând
furniza informaţii FBI-ului şi CIA-ului, în special informaţii legate de serviciile secrete străine
sau de terorismul internaţional.
21 www.planetarymovement.org: the-iran-qaeda-scandal, Michael Carmichael, Global Research, March 4, 2007, The
Planetary Movement22 ibidem
20
Concluzii :
Cu siguranță în ziua de azi marile puteri mereu incearcă să iși găsească un inamic cu care
sa ducă o luptă chiar și dacă această devine una fictivă , oricum rămîneo posibilitate pentru
marile puteri și corporații să urmărească un scop de cupeditate. Acest fapt sfideaza toate
explicatiile, cu exceptia uneia – aceea ca “razboiul impotriva terorismului” este o frauda, iar
teroristii in urmarirea carora au murit mii de trupe occidentale au fost inarmati, finantati,
antrenati, echipati si reconstituiti de catre Vest drept scuza perpetua pentru angajarea in
agresiune globala, ocupatie si razboaie cu profituri imense atat ca bogatie, cat si ca putere
geopolitica.
21
Cu siguranță manipularea mediatică la care sunt supuși cetățenii marilor puteri este
rezultatul pe care îl urmăresc guvernanții acestor state. Care cu ajutorul acestor oameni susțin
niște idei foarte radicale .Încercarea de demascare a acelor evenimente care s-au produs deseori
se soldează cu decesul în condiții dubioase a celor care încearcă să dezvăluie marile enigma ale
secolului , așa precum este atentatul de pe 11 septembrie și Moartea liderului Al Qaeda.
Bibliografie:
Arădăvoaice, Gheorghe; Iliescu, Dumitru; Niţă, Dan Laurenţiu, Terorism, Algerian Terrorism: Some National, Regional and Global Perspectives, Columbia
University Press, declaraţia profesorului Yonah Alexander în 110ctombrie 1995.
Antiterorism, contraterorism, Ed. Antet, Bucureşti, 1997, p.67
Ali Laidi, Efectul de bumerang. Cum a determinat globalizarea apariţia terorismului,
Editura House of Guides, 2007, p.41
al-Hammadi, Khalid, "The Inside Story of al-Qa'ida", part 4, Al-Quds al-Arabi, March 22, 2005
22
Anghelescu, Nadia, Introducere în Islam, Ed. Enciclopedică, Bucureşti., 1993, p.52
Bodunescu, Ion, Flagelul terorismului internaţional, Ed. Militară, Bucureşti, 1978, p.48
Blitz, James (19 ianuarie 2010), "O amenințare transformată" .Financial Times . 23 ianuarie 2010 .
Dicţionarul politic, 1975, p. 588
Conspiracy Enciclopedia – The Enciclopedia of conspiracy theories, Chamberlain Bros., a member of the Penguin Group (USA) 2004
Jura Cristian, Terorismul Internațional, Editura All Beck, București, 2004, pag 18
Terrorism in the Name of Religion, Dr. Magnus Ranstorp, Columbia University Press,
1996.
Bruce Hoffman, op. cit., pag. 2.
Valentin Manoliu „Dezvăluiri uluitoare despre modul în care este afectată România de
gigantica conspiraţie internaţională a Noii Ordini Mondiale” 2003
http://faculty.ncwc.edu/TOConnor/429/429lect13.htm%20. (20.11.2013)
www.muslimsonline.com.(21.11.2013) http://en.wikipedia.org/wiki/Al-Qaeda#cite_note-34 accesat 21.11.2013
http://en.wikipedia.org/wiki/Al-Qaeda#cite_note-34 accesat 21.11.2013
www.planetarymovement.org: the-iran-qaeda-scandal, Michael Carmichael, Global Research, March 4, 2007, The Planetary Movement
23